Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1567
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 16 Mai 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
În curtea schitului din Straja a apãrut un izvor ursa de apã a fost amenajatã ºi S pusã în valoare, iar preotul de la schit crede cã este o minune Dumnezeiascã.
“E o minune de la Bunul Dumnezeu. Anul acesta Schitul Straja din judeþul Hunedoara împlineºte 19 ani de când a fost ridicat în locul acesta. Iar apa este adusã la schit de la câþiva kilometri din munte, prin pãmânt, prin instalaþie specialã, prin cãdere, de la niºte izvoare captate. Prin urmare, niciodatã pânã acum nu a mai fost izvor de apã chiar în curtea schitului”, spune Dimitrie Ivaºco, preotul de la Schitul din Straja. Tot de o minune sau un semn de la Dumnezeu se leagã ºi construcþia schitului din Straja. Întâmplãri la care nimeni nu le-a gãsit o explicaþie ºtiinþificã s-au petrecut în locul în care astãzi se aflã schitul din Straja. În anul 1996, la Cabana Montana, chiar de Sfinþii Constantin ºi Elena, un
turist a aprins luminã într-o încãpere. Becul s-a ars, iar flama de la filament a imprimat pe interiorul becului o cruce. Becul a fost spart de cãtre unul dintre turiºti, dar dupã numai douã sãptãmâni fenomenul s-a repetat. Cãlugãrii au spus cã e un semn. Monahii au spus cã a fost un semn trimis de ostaºii care au murit în zonã în timpul Primului Rãzboi Mondial. În memoria lor a fost construitã Crucea Eroilor, dupã care a fost ridicat schitul din lemn ºi, mai apoi, tunelul celor 365 de sfinþi. Monika BACIU
CEH, un subiect delicat pentru ministrul Energiei Anton Anton
M
inistrul Energiei, Anton Anton, a fost prezent în Parlament la “Ora Guvernului”. A fost interpelat cu privire la declaraþiile sale în care spunea cã va sprijini investiþiile din sectorul minier. La audierea din luna ianuarie, ministrul Anton Anton a promis relansarea mineritului românesc ºi menþinerea producþiei de huilã. >>> PAGINA A 3-A
Cartierul ªtefan, cea mai mare problemã a Lupeniului olonia de case, C situatã la una dintre cele mai mari cote, ca altitudine, din Lupeni, este, aºa cum recunoaºte ºi primarul Lucian Resmeriþã, cea mai mare problemã a oraºului. Aici oamenii cer asfalt, cer condiþii mai bune, cer ca maºina de gunoi sã vinã la timp ºi, mulþi dintre ei, au mari probleme sociale.
De vinã pentru disconfortul creat, însã, este o licitaþie la sistemul de canalizare, pentru cã, dacã sistemul va fi gata, edilii spun cã vor asfalta sau betona
artera rutierã, aºa încât oamenii sã fie mulþumiþi. „Este un cartier cu mari probleme, trebuie sã recunoaºtem asta. La fel trebuie sã recunoaºtem ºi faptul
cã alte cartiere au fost reabilitate. Aici, am avea, în acest moment, cea mai gravã problemã, din municipiul Lupeni. Noi am gândit-o încã de la
formarea bugetului ºi am alocat o sumã de bani pentru a putea sã refacem toate rigolele, ca sã deviem apele, sã nu se strice drumul. Apoi, avem cam 500 m de drum betonat, pentru care avem banii prevãzuþi, dar trebuie sã înþelegem cã avem o licitaþie cu Apa Serv, în derulare de un an de zile. Nu este nici vina mea, nici a celor de la Apa Serv, cã nu reuºim sã o atribuim. Sunt 48 de firme care
au licitat ºi legislaþia le permite sã conteste licitaþia ºi se tot dau în judecatã”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cartierul ªtefan este unul dintre cele mai vechi, iar planurile pe hârtie aratã excelent. Mai trebuie puse în practicã, însã, abia dupã ce va fi finalizatã introducerea canalizãrii în acest loc. Diana MITRACHE