Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1567

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 16 Mai 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

În curtea schitului din Straja a apãrut un izvor ursa de apã a fost amenajatã ºi S pusã în valoare, iar preotul de la schit crede cã este o minune Dumnezeiascã.

“E o minune de la Bunul Dumnezeu. Anul acesta Schitul Straja din judeþul Hunedoara împlineºte 19 ani de când a fost ridicat în locul acesta. Iar apa este adusã la schit de la câþiva kilometri din munte, prin pãmânt, prin instalaþie specialã, prin cãdere, de la niºte izvoare captate. Prin urmare, niciodatã pânã acum nu a mai fost izvor de apã chiar în curtea schitului”, spune Dimitrie Ivaºco, preotul de la Schitul din Straja. Tot de o minune sau un semn de la Dumnezeu se leagã ºi construcþia schitului din Straja. Întâmplãri la care nimeni nu le-a gãsit o explicaþie ºtiinþificã s-au petrecut în locul în care astãzi se aflã schitul din Straja. În anul 1996, la Cabana Montana, chiar de Sfinþii Constantin ºi Elena, un

turist a aprins luminã într-o încãpere. Becul s-a ars, iar flama de la filament a imprimat pe interiorul becului o cruce. Becul a fost spart de cãtre unul dintre turiºti, dar dupã numai douã sãptãmâni fenomenul s-a repetat. Cãlugãrii au spus cã e un semn. Monahii au spus cã a fost un semn trimis de ostaºii care au murit în zonã în timpul Primului Rãzboi Mondial. În memoria lor a fost construitã Crucea Eroilor, dupã care a fost ridicat schitul din lemn ºi, mai apoi, tunelul celor 365 de sfinþi. Monika BACIU

CEH, un subiect delicat pentru ministrul Energiei Anton Anton

M

inistrul Energiei, Anton Anton, a fost prezent în Parlament la “Ora Guvernului”. A fost interpelat cu privire la declaraþiile sale în care spunea cã va sprijini investiþiile din sectorul minier. La audierea din luna ianuarie, ministrul Anton Anton a promis relansarea mineritului românesc ºi menþinerea producþiei de huilã. >>> PAGINA A 3-A

Cartierul ªtefan, cea mai mare problemã a Lupeniului olonia de case, C situatã la una dintre cele mai mari cote, ca altitudine, din Lupeni, este, aºa cum recunoaºte ºi primarul Lucian Resmeriþã, cea mai mare problemã a oraºului. Aici oamenii cer asfalt, cer condiþii mai bune, cer ca maºina de gunoi sã vinã la timp ºi, mulþi dintre ei, au mari probleme sociale.

De vinã pentru disconfortul creat, însã, este o licitaþie la sistemul de canalizare, pentru cã, dacã sistemul va fi gata, edilii spun cã vor asfalta sau betona

artera rutierã, aºa încât oamenii sã fie mulþumiþi. „Este un cartier cu mari probleme, trebuie sã recunoaºtem asta. La fel trebuie sã recunoaºtem ºi faptul

cã alte cartiere au fost reabilitate. Aici, am avea, în acest moment, cea mai gravã problemã, din municipiul Lupeni. Noi am gândit-o încã de la

formarea bugetului ºi am alocat o sumã de bani pentru a putea sã refacem toate rigolele, ca sã deviem apele, sã nu se strice drumul. Apoi, avem cam 500 m de drum betonat, pentru care avem banii prevãzuþi, dar trebuie sã înþelegem cã avem o licitaþie cu Apa Serv, în derulare de un an de zile. Nu este nici vina mea, nici a celor de la Apa Serv, cã nu reuºim sã o atribuim. Sunt 48 de firme care

au licitat ºi legislaþia le permite sã conteste licitaþia ºi se tot dau în judecatã”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cartierul ªtefan este unul dintre cele mai vechi, iar planurile pe hârtie aratã excelent. Mai trebuie puse în practicã, însã, abia dupã ce va fi finalizatã introducerea canalizãrii în acest loc. Diana MITRACHE


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 16 Mai 2018

Primãria Lupeni cautã director P

rimãria Lupeni cautã director pentru Serviciul Public de Administrare a Domeniului Schiabil Straja. Concursul urmeazã a se desfãºura în perioada 30 mai 15 iunie. Termenul pentru depunerea dosarelor este datã de 30 mai. Proba scrisã va avea loc în data de 11 iunie, iar data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior. Candidaþii trebuie sã îndeplineascã o serie de condiþii specifice, astfel: “studii universitare absolvite cu diplomã de licenþã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã

sau echivalentã în domeniul ºtiinþelor economice; vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcþiei de minim 3 ani; vechime în funcþie de conducere minim 2 ani”. “În termen de maximum douã zile lucrãtoare de la data expirãrii termenului de depunere a dosarelor, comisia de concurs va selecta dosarele de concurs pe baza îndeplinirii condiþiilor de participare.

Rezultatele selectãrii dosarelor de înscriere se afiºeazã la sediul Primãriei Lupeni în termen de o zi lucrãtoare de la expirarea termenului de selecþie a dosarelor. Dupã afiºarea rezultatelor obþinute la selecþia dosarelor, proba scrisã ºi interviu, candidaþii nemulþumiþi pot depune contestaþie în termen de cel mult o zi lucrãtoare de la data afiºãrii rezultatului. Notarea probei scrise ºi a interviului se

face în termen de maximum o zi lucrãtoare de la finalizarea fiecãrei probe. În cazul depunerii de contestaþii, comisia de soluþionare a contestaþiilor va analiza dosarele, lucrãrile scrise sau consemnarea rãspunsurilor la interviu în termen de maximum o zi lucrãtoare de la expirarea termenului de depunere a contestaþiilor. Comunicarea rezultatelor la contestaþiile depuse se face

prin afiºare la sediul Primãriei Municipiului Lupeni imediat dupã soluþionarea contestaþiilor”, mai aratã anunþul Primãriei Lupeni. În urmã cu câteva sãptãmâni, Consiliul Local al municipiului Lupeni a decis majorarea salariilor celor care lucreazã la Administrarea Domeniului Schiabil Straja. Exploatarea în siguranþã a instalaþiilor de transport pe cablu ºi exploatarea eficientã a domeniului schiabil impune ajustarea salariilor.

Finanþãri nerambursabile pentru ONG-urile ºi asociaþiile din Lupeni O

NG-urile ºi asociaþiile pot depune proiecte pentru a obþine fonduri nerambursabile de la Primãria municipiului Lupeni. Selecþia proiectelor, programelor, acþiunilor ºi activitãþilor ce vor fi finanþate cu fonduri nerambursabile din bugetul local al municipiului Lupeni în anul 2018 se va realiza potrivit prevederilor art. 20 din Legea nr. 350/2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes

general, a legislaþiei specifice fiecãrui domeniu precum ºi în conformitate cu prevederile Hotãrârii Consiliului Local nr. 42/2018. “Solicitantul va depune documentaþia prevãzutã în Ghidul solicitanþilor pentru elaborarea ºi prezentarea propunerilor de proiecte pentru acordarea de finanþãri nerambursabile din fonduri publice la registratura Primãriei Municipiului Lupeni, cu sediul în Lupeni, str. Revoluþiei, nr. 2, judeþul Hunedoara, pânã la data de 15.06.2018, ora 10:00 cu menþionarea pe plic a denumirii proiectului, adresa ºi numele complet al solicitantului, domeniul

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

pentru care se solicitã finanþare cu menþiunea „a nu se deschide înainte de sesiunea de evaluare””, aratã anunþul autoritãþilor locale. Domeniile pentru care se acordã finanþare nerambursabilã de la bugetul local în anul 2018 sunt sport ºi tineret. „Suma totalã disponibilã pe anul 2018 pentru sprijinul financiar al programelor sau acþiunilor sportive din Municipiul Lupeni este de 200.000 lei pentru sprijinirea programului „Sportul pentru toþi. Suma totalã disponibilã pentru sprijinul financiar al programelor sau acþiunilor pentru tineret din Municipiul Lupeni este de 10.000 lei

Director: z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie:

z

Diana MITRACHE

pentru sprijinirea programului „Dezvoltarea personalã a tinerilor prin educaþie nonformalã””, mai aratã anunþul. Evaluarea ºi selecþia proiectelor în vederea obþinerii finanþãrii nerambursabile se va face de cãtre Comisia de evaluare constituitã în acest scop, în perioada 18.06.2018 – 17.07.2018. Comisia de evaluare va comunica, la încheierea procedurii de evaluare ºi selecþie, în scris, solicitanþilor respinºi motivele neacordãrii finanþãrii ºi celor selecþionaþi nivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor.

(mitrachediana@yahoo.com) z z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

(madm3xi@yahoo.com) z z

Monika BACIU Genu TUÞU

“Având în vedere necesitatea organizãrii ºi funcþionãrii Serviciului Public de Administrare a Domeniului Schiabil Straja Lupeni, pentru exploatarea în condiþii de eficienþã a instalaþiilor ºi echipamentelor deþinute de municipiul Lupeni este imperios necesar sã facem angajãri, prin urmare se impune aprobarea salariilor de bazã pentru personalul cuprins în organigramã”, susþine Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Directorul Serviciului de Administrare a Domeniului schiabil Strajã va avea un salariu de bazã de 8.125 lei, un inginer ºef va avea salariul de bazã de 6.750 lei, iar salariul de bazã al ºefului serviciu va fi de 6000 de lei. Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

Monika BACIU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 16 Mai 2018

CEH, un subiect delicat pentru ministrul Energiei Anton Anton M

inistrul Energiei, Anton Anton, a fost prezent în Parlament la “Ora Guvernului”. A fost interpelat cu privire la declaraþiile sale în care spunea cã va sprijini investiþiile din sectorul minier.

La audierea din luna ianuarie, ministrul Anton Anton a promis relansarea mineritului românesc ºi menþinerea producþiei de huilã. A spus cã va veni cu un plan ºi cu o strategie pe termen lung pentru a nu pune în pericol sistemul energetic naþional. ”Când aveþi de gând sã ne prezentaþi un astfel de plan? ªi nu vã cer un plan de închideri de mine, ci planul acela despre care vorbeaþi dvs. pentru a relansa industria cãrbunelui. Aveþi aºa ceva? Între timp, mor oameni în mine. Vrem sã aflãm

cauzele accidentelor mortale din Valea Jiului care au avut loc anul trecut. Puteþi sã ne spuneþi ce s-a întâmplat sau aºteptaþi rezultatele unei comisii fantomã? 5 mineri au murit în Valea Jiului din cauza condiþiilor inumane în care se lucreazã în aceste mine, care nu au mai vãzut investiþii din anii 80!”, a spus deputata USR Cristina Prunã în plenul Camerei Deputaþilor. Ministrul nu a avut

niciun rãspuns legat de acest subiect. A trecut pe lângã subiect. Nici mãcar un cuvânt nu a spus ministrul despre mineritul din Valea Jiului. Subiectul a fost ignorat cu desãvârºire. În schimb, ministrul a precizat cã România deþine un mix energetic puternic prin care poate exporta energie electricã în regiune. Ministrul a mai fãcut referire ºI la faptul cã situaþiile financiare ale mai multor

INSEMEX îºi mãreºte parcul auto I

NSEMEX Petroºani îºi mãreºte parcul auto. Cei de la institutul de cercetare din Petroºani au demarat achiziþia a trei autoturisme. Una dintre maºini trebuie sã fie SUV.

550.000 de lei au alocat cei de la INSEMEX pentru achiziþionarea celor trei autoturisme. Pentru cele douã autoturisme tip “berlinã” s-a alocat suma de 200.000 de lei, respectiv 180.000 lei, iar pentru SUV s-a cuprins suma de 170.000 lei. Potrivit datelor de la ANAF, la finalul anului 2017, INSEMEX Petroºani a înregistrat un profit de 5.390.843 lei, iar cifra de afaceri a fost de 21.027.921 lei. Potrivit anunþului, una dintre berline trebuie sã aibã o capacitate cilindricã de minim 1900cm3 ºi maxim 2000 cm3. Caracteristicile tehnice de

bazã trebuie sã respecte urmãtoarele criterii: “culoare metalizat, negru închis; numãr uºi: 4; bandouri laterale cromate; geamuri cu protecþie termicã; inserþii decorative pentru planºa de bord ºi uºi; ornamente cromate la geamurile laterale; plafon în culoare neagrã; duze spãlare parbriz încãlzite; praguri oþel cu logo”, potrivit anunþului. În ceea ce priveºte motorul, acesta trebuie sã respecte urmãtoarele criterii: “carburant diesel; min 1900cm3, max 2000 cm3; min 240 CP, 176 kW; consum mixt: 5.9l/100km; emisii CO2:max.152g/km; cutie viteze automatã”. Nici sistemele de siguranþã nu au fost omise. Maºina trebuie sã fie echipatã cu sisteme de ultimã generaþie precum asistent pentru

companii s-au ameliorat. Nu este cazul Complexului Energetic Hunedoara. "În acest sens, sã ne amintim cum stãteau lucrurile în unele companii energetice de stat în 2016: Hidroelectrica era în insolvenþã, Complexul Energetic Oltenia înregistra pierderi de circa 1,9 miliarde lei, Complexul Energetic Hunedoara tot în insolvenþã, ELCEN în aceeaºi situaþie. Acela a fost anul în care ciclul nuclear integrat s-a blocat, iar Regia Autonomã pentru Activitãþi Nucleare se gãsea într-o situaþie criticã. Sã ne uitãm la cum au evoluat lucrurile de atunci pânã acum. Pentru o parte din producãtori, în urma politicilor guvernamentale ºi a schimbãrii viziunii de management sectorial, situaþia economicã a companiilor s-a îmbunãtãþit semnificativ. Complexul Energetic

menþinerea constantã a distanþei faþã de vehiculul din faþã ºi adaptarea vitezei de rulare în funcþie de ceilalþi participanþi la trafic, detector de obosealã, asistent de trafic pentru evitarea coliziunii frontale ºi frânã de urgenþã ºi frânã de urgenþã activã la peste 30 kmh, asistent pentru menþinerea maºinii pe banda de circulaþie la peste 60 kmh ºi corectarea traiectoriei, asistent parcare automatã, senzori de parcare faþã/spate, avertizare acusticã , afiºare pe ecran radio, camerã video spate cu redare imagini pe displayul central, sistem electronic de control al stabilitãþii maºinii, sistem de monitorizare a presiunii în pneuri, sistem start-stop ºi sistem de frânare cu recuperare a energiei; suspensie adaptivã, asistent pietoni, alarmã antifurt cu funcþie de deschidere individualã a uºilor, sirena backup ºi protecþie antitractare, senzor deblocare portbagaj, ori system cu Keyless Acces cu buton pornire. În mare parte, caracteristicile sunt asemãnãtoare pentru toate cele trei autoturisme achiziþionate de INSEMEX. Monika BACIU

Oltenia a înregistrat pentru prima datã profit de când funcþioneazã de circa 220 milioane lei, Hidroelectrica de 1,6 miliarde lei, Nuclearelectrica de circa 340 milioane lei. La ELCEN, deºi compania este în continuare în insolvenþã, anul trecut a

fost unul pe profit de circa 45 milioane lei. Mai sunt încã situaþii pe care nu am reuºit sã le îndreptãm ºi pentru care se fac în continuare eforturi: la Complexul Energetic Hunedoara, la CNU", a apreciat Anton Anton. Monika BACIU

CEH a fãcut apel la soluþia Judecãtoriei Petroºani omplexul Energetic Hunedoara a C fãcut apel la soluþia Judecãtoriei Petroºani, instanþã care a respins cererea de evacuare a Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului din sediul în care îºi desfãºoarã activitatea salvatorii minieri.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara la data de 11 mai ºi încã nu a primit termen de judecatã. Solicitarea Complexului Energetic Hunedoara a fost respinsã de Judecãtoria Petroºani, astfel cã reprezentanþii societãþii energetice au fãcut apel. În biroul respectiv se aflã arhivele Ligii Sindicatelor

Miniere Valea Jiului, sindicat înfiinþat de Miron Cozma în urmã cu 28 de ani. În fruntea sindicatului care mai existã doar în acte se aflã Zoltan Lacataº. Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ, a încercat sã dizolve organismul sindical. A formulat o acþiune în acest sens la Tribunalul Hunedoara, dar în luna ianuarie 2018, dupã un an de termene, instanþa a respins cererea de dizolvare a Ligii. Monika BACIU


4 Actualitate

Toma Coconea traverseazã Pirineii P

arapantistul Toma Coconea pleacã din nou într-o aventurã în zbor ºi alergare. De aceastã datã, traverseazã Pirineii ºi spune cã va întâlni acolo competitori puternici, mulþi dintre ei fiind adversarii sãi de la X-Alps.

Este un exerciþiu despre care ne-a vorbit cu încântare ºi, aºa cum îl ºtim, va face sã se vorbeascã acolo, din nou, despre România ºi despre Valea Jiului ºi,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 16 Mai 2018

mai ales despre Parâng. „Mâine (n.r. miercuri 16. mai) plec ºi mã pregãtesc sã fac o recunoaºtere de traseu în Pirinei. Iar pe 24

iunie iau startul, pentru a doua oarã, ca sã traversez aceºti munþi între Spania ºi Franþa, unde reprezint, din nou, România. Sper sã fac

un rezultat pozitiv. Sper sã reprezint Valea Jiului cu demnitate, aºa cum o fac întotdeauna, sã vorbesc cu drag de acest loc ºi sã îi fac pe

toþi sã laude zona noastrã”, a spus Toma Coconea, parapantistul care a fãcut istorie în zbor, în Europa ºi nu numai. Visul lui Toma este sã deschidã în Parâng o ºcoalã de zbor, mizând pe notorietatea de care se bucurã deja. Pleacã în munþii europeni, pentru cã e pasionat de zbor ºi alergare ºi vede competiþia ca pe o întrecere cu el însuºi. „E o cursã tehnicã, mai scurtã puþin, dar mã întâlnesc aproape cu aceiaºi concurenþi de la X-Alps ºi asta e motivant pentru mine.

Depinde foarte mult de vreme ”, mai adãugat sportivul din Petroºani. Toma va trebui sã parcurgã în zbor, ori alergând, o distanþã de 600 km, pe un traseu pe care el îl numeºte foarte tehnic. În 2014, Toma a venit de la X-PYR cu medalia de bronz, iar competiþia s-a desfãºurat în Spania, atleþii având de parcurs 440 de kilometri, pe jos sau în zbor cu parapanta, de pe coasta Atlanticului, din Hondarribia, ºi pânã pe coasta Mediteranei, la Port de la Seva. Diana MITRACHE

Iniþiaþi în tainele tenisului Oameni de aur, la C

ei mici, dar ºi cei mari sunt aºteptaþi la stadionul Jiul din Petroºani. Antrenorii de tenis oferã cursuri gratuite atât pentru copii, cât ºi pentru adulþi.

Cursurile vor avea loc în perioada 26-27 mai ºi au rolul de a identifica copiii talentaþi care au potenþialul de a obþine performanþe. “Scopul selecþiei este de a identifica în rândul micilor iubitori de tenis copii talentaþi care au potenþialul de a obþine performanþe ºi de a deveni unii dintre cei mai buni jucãtori de tenis. Noi, antrenorii, am iniþiat acest program pentru a încuraja tânãra generaþie sã practice sport ºi pentru a descoperi copii talentaþi. Ne dorim ca prin aceste cursuri gratuite sã atragem un numãr cât mai mare de copii cãtre tenis, susþinând ºi pregãtind astfel viitori campioni ai României. Cursul se adreseazã nu doar copiilor, ci tuturor celor care vor sã deprindã tainele tenisului care este acelaºi ºi pentru cei de 6 ani cât ºi pentru cei de 70 de ani”, spune Gabriel Bãluº, antrenor de tenis la CSM

Petroºani. Antrenorii le vor preda cursanþilor elemente de bazã din tenis. “Astfel, se vor preda elemente de încãlzire pentru tenis, se va învãþa priza rachetei de tenis, apoi se vor deprinde loviturile de bazã: forehand, backhand, serviciul, în aºa fel încât, la sfârºitul cursului fiecare participant sã aibã la cunoºtinþã elementele de bazã ale tenisului”, mai spune antrenorul. Cursurile gratuite vor avea loc în perioada 26-27 mai, începând cu ora 10 ºi vor avea loc la Stadionul Jiul din Petroºani. Monika BACIU

vârsta cãsãtoriei de aur

Î

n 15 mai sãrbãtorim Zilei Familiei, iar la Petrila, cuplurile care meritã mai mult ca oricine sã fie numite familii, au fost felicitate în mod public. Primãria ºi Consiliul Local a organizat o manifestare dedicatã celor ce au trecut de o jumãtate de secol, ca familie. „Avem 4 familii care împlinesc 60 de ani de cãsnicie ºi 9 familii care împlinesc 50 de ani. Pentru noi, cei mai tineri, sunteþi cel mai bun exemplu de urmat. În numele meu ºi al Consiliului Local vreau sã vã mulþumesc pentru contribuºia pe care aþi adus-o la dezvoltarea oraºului nostru, pentru cã dumneavoastrã sunteþi cei care aþi dus greul, în perioada comunistã, când se muncea 7 zile, din 7”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. N-a fost uºor, dar acum, cã au trecut peste toate, cei ce au gãsit înþelege peste 5 decenii, spun cã e nevoie de multã înþelepciune. Le-au împãrtãºit ºi celor prezenþi câte ceva din secretele lor ºi au þinut sã le mulþumeascã tuturor cã nu i-au uitat.

Fii în formã, la standarde înalte!

M

iºcarea ºi sãlile de fitness au prins tot mai mult la public, iar în Valea Jiului s-au tot deschis astfel de locaþii. Oamenii vin, pentru cã cred în ideea cã miºcarea face bine, cã doar aºa e sãnãtos ºi asta e cel mai important. Cea mai modernã locaþie s-a deschis marþi ºi primii abonaþi deja s-au înscris. Cei care au pornit aceastã afacere ne-au vorbit despre ce se poate face aici ºi cine poate veni. La faþa locului am aflat cã vor fi abonamente pentru fiecare tip de miºcare ºi pentru aptitudinile fiecãruia, iar tichetul nu poate fi transmisibil ºi nici

A

stricã afacerea, le ducem la capãt. Sper sã ne vedem ºi la 60 ºi apoi la 100, cã doar nu e mult”, a spus unul dintre cei care a fost sãrbãtorit la Petrila. „Vã mulþumim frumos ºi, în al doilea rând, vrem sã ºtie ºi tineretul: am ajuns aici cu credinþã ºi încredere”, a fost povaþa unui alt bãrbat ce a ciocnit, cu mândrie un pahar de ºampanie, la cei 50 de ani de cãsnicie. „ªi sã nu adoarmã niciodatã cu supãrare. Nu e voie!”, l-a completat soþia lui. Ziua Internaþionalã a Familiei este sãrbãtoritã pe întreaga planetã, începând cu anul 1995, cu scopul de a sensibiliza opinia publicã ºi de a sublinia importanþa familiei, în condiþiile în care oamenii au început sã se îndepãrteze de instituþia numitã „familie”. Diana MITRACHE

singurii ºi primii din lume care îl avem. Simuleazã ºi urcarea pe munte ºi mersul pe bicicletã”, a spus Alina Tinca, instructor la salã ºi, totodatã, proprietara ei. ªi dacã nu ºtii ce ai de fãcut, pentru asta sunt instructorii. Iar aici vin cei mai buni. „Sportul este nu doar pentru sportivi, ci pentru toatã lumea. Toþi ar trebui sã facem un mod de viaþã din miºcare, nu doar atunci când medicul ne spune sã slãbim ºi sã facem miºcare. Un antrenament începe, în funcþie de persoanã ºi obiectivul ei. Sã vã dau un exemplu: un antrenament pentru un începãtor, începe cu o încãlzire, cu un pic de cardio, trece apoi prin toate aparatele ºi clientul hotãrãºte ce îi place ºi poate

face. Începe apoi sã îi placã ºi totul merge din inerþie”, a precizat Erika ªanta, instructor. La deschiderea oficialã l-am gãsit ºi pe Toma Coconea, care a agreat ideea cã performanþa se face cu multe sacrificii ºi mult antrenament. „Salut ideea ºi e un lucru foarte pozitiv ce se întâmplã aici, pentru cã fiecare, dacã

”Swim”- documentarul cu aventura lui Avram Iancu pe Dunãre ruleazã la Petroºani vram Iancu îºi joacã propriul rol într-un film. Filmul va putea fi vizionat în cinematografe începând cu data de 17 mai.

„Mulþumesc, în numele meu ºi al familiei mele, pentru aceastã invitaþie. Este un moment unic în viaþa noastrã. Am trãit o viaþã de om lungã ºi greu se poate ºi ajunge la acest eveniment. Ca sã ajungi la 50 , sau 60 de ani, trebuie sã ai o viaþã moderatã. M-am cunoscut cu soþia în 1967, în 21 decembrie, iar de atunci suntem împreunã. Viaþa nu a fost ºi nu este uºoarã. Trecem toþi prin evenimente, dar cu multã înþelegere ºi puþinã gelozie, cã dacã e multã,

folosit, dacã titularul îl pierde. „Cred cã este o salã foarte bine dotatã pe o razã de câteva sute de km. Înainte, am studiat mai multe centre din þarã ºi aici am încercat sã ne raportãm la cele mai mari ºi performante centre din România. Sunt aparate profesionale de ultimã generaþie. Absolut tot ce vedeþi aici este fãcut pe comandã, nu sunt standard. Au unghiuri îmbunãtãþite, au foarte multe îmbunãtãþiri, faþã de producþia de linie, toate aparatele fiind studiate cu sportivi de performanþã din loturile naþionale. Avem 4 benzi care sunt prototipuri, cu conexiune wireless. Unul dintre steppere este prototip, nu mai are nimeni în lume, noi fiind

Filmul este realizat de reºiþeanul Sabin Dorohoi ºi este un documentar care vorbeºte despre pasiuni, ambiþii ºi determinarea de a învinge orice obstacol. Evenimentul va avea loc la Bucureºti pe 17 mai, ora 20:30, Cinema Muzeul Þãranului Român, apoi la Reºiþa, luni 21 mai , ora 18:30, Cinema Dacia. La Cinematograful din Petroºani filmul va putea fi urmãrit în data de 22 mai de la ora 17:00. „Dupã un an de lucru, lansãm în premierã naþionalã filmul SW!M – un documentar despre extraordinara cãlãtorie a românului Avram Iancu în încercarea de a parcurge întregul curs al Dunãrii fãrã costum de neopren.Intrarea va fi LIBERÃ la toate evenimentele, în limita locurilor disponibile”, a declarat regizorul Sabin Dorohoi, pentru Radio Reºiþa. Documentarul ”Swim” îl are în prim-plan pe polisportivul din Petroºani, Avram Iancu, cel care a reuºit o pre-

mierã mondialã, respectiv sã înoate de la izvoarele Dunãrii ºi pânã la vãrsarea în Marea Neagrã fãrã costum de neopren. Pelicula are o duratã de 60 de minute ºi prezintã aventurile sale pe cei 2860 de kilometri de fluviu. ”Filmul documentar a fost realizat de Sabin Dorohoi, este subtitrat în englezã ºi va fi proiectat atât în þarã cât ºi în strãinãtate. Este un film documentar foarte bine realizat, iar cei care vor veni la proiecþie au ocazia sã vadã toate peripeþiile prin care am trecut în

cele 89 de zile de înot pe Dunãre. Documentarul va ajunge la Petroºani, la Cinema 3D Victoria, în data de 22 mai. Proiecþia va fi gratuitã în limita locurilor disponibile, iar eu îmi doresc sã vinã alãturi de mine cât mai mulþi spectatori din Petroºani ºi Valea Jiului”, a declarat Avram Iancu.

upta cu ”lebãdoiul” de la L izvoarele Dunãrii

Pe peliculã sunt prinse o mulþime de situaþii prin care a trecut bibliotecarul în cele 89 de zile de înot

pe Dunãre. De la vârtejurile care-l puteau frânge, capcanele de sub apã ºi pânã la situaþiile de-a dreptul hazlii. ”În filmul documentar ”Swim” este surprinsã ºi situaþia din Germania, de care acum râd cu poftã ºi vor râde ºi spectatorii, sunt convins. Înotam în Dunãre ºi a întâlnit o familie de lebede. Eram pe partea de sus a Dunãrii iar masculul ºi femela erau însoþiþi de boboci. Era un tablou superb pânã când ”lebãdoiul”, masculul, cã nici nu ºtiu cum sã-i spun, m-a atacat. Nu ºtiu cum m-a perceput, peºte, crocodil, om sau altceva ºi m-a atacat. A trebuit sã fac eforturi sã scap. În momentul în care scoteam capul din apã el era pe mine, m-a dus aºa câteva sute de metri. În film sunt prezentate ºi alte situaþii de acest fel”, a mai povestit polisportivul din Petroºani. Filmul documentar ”Swim” va fi înscris la cele mai importante festivaluri de gen din þarã ºi strãinãtate. În afara premierei mondiale stabilitã pe Dunãre, Avram Iancu este ºi primul român care a traversat înot Canalul Mânecii, pe 30 august 2016, fãrã sã poarte costum de neopren. Monika BACIU Maximilian GÂNJU

facem câte ceva, reuºim sã convingem lumea sã iasã la miºcare ºi asta este important”, a spus Toma Coconea. Sala de fitness este situatã deasupra magazinului Market de lângã Teatrul dramatic din Petroºani ºi programul este între ora 9,00 ºi 22,00. Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!


4 Actualitate

Toma Coconea traverseazã Pirineii P

arapantistul Toma Coconea pleacã din nou într-o aventurã în zbor ºi alergare. De aceastã datã, traverseazã Pirineii ºi spune cã va întâlni acolo competitori puternici, mulþi dintre ei fiind adversarii sãi de la X-Alps.

Este un exerciþiu despre care ne-a vorbit cu încântare ºi, aºa cum îl ºtim, va face sã se vorbeascã acolo, din nou, despre România ºi despre Valea Jiului ºi,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 16 Mai 2018

mai ales despre Parâng. „Mâine (n.r. miercuri 16. mai) plec ºi mã pregãtesc sã fac o recunoaºtere de traseu în Pirinei. Iar pe 24

iunie iau startul, pentru a doua oarã, ca sã traversez aceºti munþi între Spania ºi Franþa, unde reprezint, din nou, România. Sper sã fac

un rezultat pozitiv. Sper sã reprezint Valea Jiului cu demnitate, aºa cum o fac întotdeauna, sã vorbesc cu drag de acest loc ºi sã îi fac pe

toþi sã laude zona noastrã”, a spus Toma Coconea, parapantistul care a fãcut istorie în zbor, în Europa ºi nu numai. Visul lui Toma este sã deschidã în Parâng o ºcoalã de zbor, mizând pe notorietatea de care se bucurã deja. Pleacã în munþii europeni, pentru cã e pasionat de zbor ºi alergare ºi vede competiþia ca pe o întrecere cu el însuºi. „E o cursã tehnicã, mai scurtã puþin, dar mã întâlnesc aproape cu aceiaºi concurenþi de la X-Alps ºi asta e motivant pentru mine.

Depinde foarte mult de vreme ”, mai adãugat sportivul din Petroºani. Toma va trebui sã parcurgã în zbor, ori alergând, o distanþã de 600 km, pe un traseu pe care el îl numeºte foarte tehnic. În 2014, Toma a venit de la X-PYR cu medalia de bronz, iar competiþia s-a desfãºurat în Spania, atleþii având de parcurs 440 de kilometri, pe jos sau în zbor cu parapanta, de pe coasta Atlanticului, din Hondarribia, ºi pânã pe coasta Mediteranei, la Port de la Seva. Diana MITRACHE

Iniþiaþi în tainele tenisului Oameni de aur, la C

ei mici, dar ºi cei mari sunt aºteptaþi la stadionul Jiul din Petroºani. Antrenorii de tenis oferã cursuri gratuite atât pentru copii, cât ºi pentru adulþi.

Cursurile vor avea loc în perioada 26-27 mai ºi au rolul de a identifica copiii talentaþi care au potenþialul de a obþine performanþe. “Scopul selecþiei este de a identifica în rândul micilor iubitori de tenis copii talentaþi care au potenþialul de a obþine performanþe ºi de a deveni unii dintre cei mai buni jucãtori de tenis. Noi, antrenorii, am iniþiat acest program pentru a încuraja tânãra generaþie sã practice sport ºi pentru a descoperi copii talentaþi. Ne dorim ca prin aceste cursuri gratuite sã atragem un numãr cât mai mare de copii cãtre tenis, susþinând ºi pregãtind astfel viitori campioni ai României. Cursul se adreseazã nu doar copiilor, ci tuturor celor care vor sã deprindã tainele tenisului care este acelaºi ºi pentru cei de 6 ani cât ºi pentru cei de 70 de ani”, spune Gabriel Bãluº, antrenor de tenis la CSM

Petroºani. Antrenorii le vor preda cursanþilor elemente de bazã din tenis. “Astfel, se vor preda elemente de încãlzire pentru tenis, se va învãþa priza rachetei de tenis, apoi se vor deprinde loviturile de bazã: forehand, backhand, serviciul, în aºa fel încât, la sfârºitul cursului fiecare participant sã aibã la cunoºtinþã elementele de bazã ale tenisului”, mai spune antrenorul. Cursurile gratuite vor avea loc în perioada 26-27 mai, începând cu ora 10 ºi vor avea loc la Stadionul Jiul din Petroºani. Monika BACIU

vârsta cãsãtoriei de aur

Î

n 15 mai sãrbãtorim Zilei Familiei, iar la Petrila, cuplurile care meritã mai mult ca oricine sã fie numite familii, au fost felicitate în mod public. Primãria ºi Consiliul Local a organizat o manifestare dedicatã celor ce au trecut de o jumãtate de secol, ca familie. „Avem 4 familii care împlinesc 60 de ani de cãsnicie ºi 9 familii care împlinesc 50 de ani. Pentru noi, cei mai tineri, sunteþi cel mai bun exemplu de urmat. În numele meu ºi al Consiliului Local vreau sã vã mulþumesc pentru contribuºia pe care aþi adus-o la dezvoltarea oraºului nostru, pentru cã dumneavoastrã sunteþi cei care aþi dus greul, în perioada comunistã, când se muncea 7 zile, din 7”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. N-a fost uºor, dar acum, cã au trecut peste toate, cei ce au gãsit înþelege peste 5 decenii, spun cã e nevoie de multã înþelepciune. Le-au împãrtãºit ºi celor prezenþi câte ceva din secretele lor ºi au þinut sã le mulþumeascã tuturor cã nu i-au uitat.

Fii în formã, la standarde înalte!

M

iºcarea ºi sãlile de fitness au prins tot mai mult la public, iar în Valea Jiului s-au tot deschis astfel de locaþii. Oamenii vin, pentru cã cred în ideea cã miºcarea face bine, cã doar aºa e sãnãtos ºi asta e cel mai important. Cea mai modernã locaþie s-a deschis marþi ºi primii abonaþi deja s-au înscris. Cei care au pornit aceastã afacere ne-au vorbit despre ce se poate face aici ºi cine poate veni. La faþa locului am aflat cã vor fi abonamente pentru fiecare tip de miºcare ºi pentru aptitudinile fiecãruia, iar tichetul nu poate fi transmisibil ºi nici

A

stricã afacerea, le ducem la capãt. Sper sã ne vedem ºi la 60 ºi apoi la 100, cã doar nu e mult”, a spus unul dintre cei care a fost sãrbãtorit la Petrila. „Vã mulþumim frumos ºi, în al doilea rând, vrem sã ºtie ºi tineretul: am ajuns aici cu credinþã ºi încredere”, a fost povaþa unui alt bãrbat ce a ciocnit, cu mândrie un pahar de ºampanie, la cei 50 de ani de cãsnicie. „ªi sã nu adoarmã niciodatã cu supãrare. Nu e voie!”, l-a completat soþia lui. Ziua Internaþionalã a Familiei este sãrbãtoritã pe întreaga planetã, începând cu anul 1995, cu scopul de a sensibiliza opinia publicã ºi de a sublinia importanþa familiei, în condiþiile în care oamenii au început sã se îndepãrteze de instituþia numitã „familie”. Diana MITRACHE

singurii ºi primii din lume care îl avem. Simuleazã ºi urcarea pe munte ºi mersul pe bicicletã”, a spus Alina Tinca, instructor la salã ºi, totodatã, proprietara ei. ªi dacã nu ºtii ce ai de fãcut, pentru asta sunt instructorii. Iar aici vin cei mai buni. „Sportul este nu doar pentru sportivi, ci pentru toatã lumea. Toþi ar trebui sã facem un mod de viaþã din miºcare, nu doar atunci când medicul ne spune sã slãbim ºi sã facem miºcare. Un antrenament începe, în funcþie de persoanã ºi obiectivul ei. Sã vã dau un exemplu: un antrenament pentru un începãtor, începe cu o încãlzire, cu un pic de cardio, trece apoi prin toate aparatele ºi clientul hotãrãºte ce îi place ºi poate

face. Începe apoi sã îi placã ºi totul merge din inerþie”, a precizat Erika ªanta, instructor. La deschiderea oficialã l-am gãsit ºi pe Toma Coconea, care a agreat ideea cã performanþa se face cu multe sacrificii ºi mult antrenament. „Salut ideea ºi e un lucru foarte pozitiv ce se întâmplã aici, pentru cã fiecare, dacã

”Swim”- documentarul cu aventura lui Avram Iancu pe Dunãre ruleazã la Petroºani vram Iancu îºi joacã propriul rol într-un film. Filmul va putea fi vizionat în cinematografe începând cu data de 17 mai.

„Mulþumesc, în numele meu ºi al familiei mele, pentru aceastã invitaþie. Este un moment unic în viaþa noastrã. Am trãit o viaþã de om lungã ºi greu se poate ºi ajunge la acest eveniment. Ca sã ajungi la 50 , sau 60 de ani, trebuie sã ai o viaþã moderatã. M-am cunoscut cu soþia în 1967, în 21 decembrie, iar de atunci suntem împreunã. Viaþa nu a fost ºi nu este uºoarã. Trecem toþi prin evenimente, dar cu multã înþelegere ºi puþinã gelozie, cã dacã e multã,

folosit, dacã titularul îl pierde. „Cred cã este o salã foarte bine dotatã pe o razã de câteva sute de km. Înainte, am studiat mai multe centre din þarã ºi aici am încercat sã ne raportãm la cele mai mari ºi performante centre din România. Sunt aparate profesionale de ultimã generaþie. Absolut tot ce vedeþi aici este fãcut pe comandã, nu sunt standard. Au unghiuri îmbunãtãþite, au foarte multe îmbunãtãþiri, faþã de producþia de linie, toate aparatele fiind studiate cu sportivi de performanþã din loturile naþionale. Avem 4 benzi care sunt prototipuri, cu conexiune wireless. Unul dintre steppere este prototip, nu mai are nimeni în lume, noi fiind

Filmul este realizat de reºiþeanul Sabin Dorohoi ºi este un documentar care vorbeºte despre pasiuni, ambiþii ºi determinarea de a învinge orice obstacol. Evenimentul va avea loc la Bucureºti pe 17 mai, ora 20:30, Cinema Muzeul Þãranului Român, apoi la Reºiþa, luni 21 mai , ora 18:30, Cinema Dacia. La Cinematograful din Petroºani filmul va putea fi urmãrit în data de 22 mai de la ora 17:00. „Dupã un an de lucru, lansãm în premierã naþionalã filmul SW!M – un documentar despre extraordinara cãlãtorie a românului Avram Iancu în încercarea de a parcurge întregul curs al Dunãrii fãrã costum de neopren.Intrarea va fi LIBERÃ la toate evenimentele, în limita locurilor disponibile”, a declarat regizorul Sabin Dorohoi, pentru Radio Reºiþa. Documentarul ”Swim” îl are în prim-plan pe polisportivul din Petroºani, Avram Iancu, cel care a reuºit o pre-

mierã mondialã, respectiv sã înoate de la izvoarele Dunãrii ºi pânã la vãrsarea în Marea Neagrã fãrã costum de neopren. Pelicula are o duratã de 60 de minute ºi prezintã aventurile sale pe cei 2860 de kilometri de fluviu. ”Filmul documentar a fost realizat de Sabin Dorohoi, este subtitrat în englezã ºi va fi proiectat atât în þarã cât ºi în strãinãtate. Este un film documentar foarte bine realizat, iar cei care vor veni la proiecþie au ocazia sã vadã toate peripeþiile prin care am trecut în

cele 89 de zile de înot pe Dunãre. Documentarul va ajunge la Petroºani, la Cinema 3D Victoria, în data de 22 mai. Proiecþia va fi gratuitã în limita locurilor disponibile, iar eu îmi doresc sã vinã alãturi de mine cât mai mulþi spectatori din Petroºani ºi Valea Jiului”, a declarat Avram Iancu.

upta cu ”lebãdoiul” de la L izvoarele Dunãrii

Pe peliculã sunt prinse o mulþime de situaþii prin care a trecut bibliotecarul în cele 89 de zile de înot

pe Dunãre. De la vârtejurile care-l puteau frânge, capcanele de sub apã ºi pânã la situaþiile de-a dreptul hazlii. ”În filmul documentar ”Swim” este surprinsã ºi situaþia din Germania, de care acum râd cu poftã ºi vor râde ºi spectatorii, sunt convins. Înotam în Dunãre ºi a întâlnit o familie de lebede. Eram pe partea de sus a Dunãrii iar masculul ºi femela erau însoþiþi de boboci. Era un tablou superb pânã când ”lebãdoiul”, masculul, cã nici nu ºtiu cum sã-i spun, m-a atacat. Nu ºtiu cum m-a perceput, peºte, crocodil, om sau altceva ºi m-a atacat. A trebuit sã fac eforturi sã scap. În momentul în care scoteam capul din apã el era pe mine, m-a dus aºa câteva sute de metri. În film sunt prezentate ºi alte situaþii de acest fel”, a mai povestit polisportivul din Petroºani. Filmul documentar ”Swim” va fi înscris la cele mai importante festivaluri de gen din þarã ºi strãinãtate. În afara premierei mondiale stabilitã pe Dunãre, Avram Iancu este ºi primul român care a traversat înot Canalul Mânecii, pe 30 august 2016, fãrã sã poarte costum de neopren. Monika BACIU Maximilian GÂNJU

facem câte ceva, reuºim sã convingem lumea sã iasã la miºcare ºi asta este important”, a spus Toma Coconea. Sala de fitness este situatã deasupra magazinului Market de lângã Teatrul dramatic din Petroºani ºi programul este între ora 9,00 ºi 22,00. Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!


6 Invatamant

Cronica VĂŁii Jiului | Miercuri 16 Mai 2018


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 16 Mai 2018

O amendã penalã l-ar putea duce dupã gratii U

n bãrbat din Valea Jiului a fost dat în urmãrire internaþionalã ºi s-a emis ºi un mandat internaþional de aducere, totul pentru cã nu a executat o pedeapsã la care a fost condamnat pentru conducere sub influenþa alcoolului.

cerut înlocuirea amenzii cu închisoarea iar magistraþii l-au citat în zadar pe condamnat pentru a-l audia. K. ªtefan a fost condamnat în urmã cu circa doi ani de zile la o pedeapsã de 135 zile-amendã, pentru sãvârºirea infracþiunii de conducerea unui vehicul sub influenþa alcoolului. Instanþa a

stabilit cã o zi de amendã valoreazã 15 lei astfel cã pedeapsa aplicatã corespunde sumei de 2.025 lei. Totodatã judecãtorii au amânat aplicarea pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani, însã bãrbatul n-a respectat mãsurile de supraveghere. Din acest motiv, anul trecut, judecãtorii i-au revocat amânarea pedepsei ºi l-au obligat sã achite amenda. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, acum riscã sã ajungã în puºcãrie dacã va fi gãsit. Maximilian GÂNJU

Magistraþii Judecãtoriei Petroºani a emis un mandat de aducere pe numele unui bãrbat din Uricani ºi a dispus introducerea unei semnalãri în Sistemul de Informaþii Schengen, respectiv în Sistemul Informatic Naþional de Semnalãri SINS, dupã ce individul a primit o amendã penalã. Biroul Executãri Penale din cadrul Judecãtoriei Petroºani a

O nouã încercare pentru concesionarea terenurilor din Pasul Vâlcan

A

utoritãþile locale din Vulcan fac o nouã încercare pentru concesionarea terenurilor din munte. În acest sens au schimbat ºi strategia, au redus preþurile, iar un investitor poate

concesiona douã sau chiar mai multe parcele de teren. Vestea bunã este cã în acest an, în staþiunea montanã vor demara ºi lucrãrile pentru introducerea apei, realizarea sistemului de canalizare, dar ºi racordarea la energia electricã.

“Vom reveni cu un nou mod de abordare. Am redus preþul pe metru pãtrat ºi am stabilit ca o persoanã sã poatã obþine mai multe parcele, doar sã vinã sã construiascã în Pasul Vâlcan. În acest an ne apucãm de canalizare ºi alimentarea cu apã ºi energie electricã”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan Sunt douã tipuri de construcþii care sunt agreate, astfel cã investitorii nu pot construi dupã bunul lor plac. S-a luat aceastã decizie pentru a se evita haosul din staþiune. 40 de parcele de

Revin luminiþele de semnalizare la trecerile de pietoni

teren situate în zona turisticã a localitãþii, la Pasul Vâlcan, în zona satului de vacanþã, respectiv în zona cunoscutã sub numele ”Trei fagi” sunt scoase la concesiune. Preþul de pornire al licitaþiei este de 2,60 lei/mp/an (fãrã TVA) ºi 0,20 lei pasul de licitaþie, pentru terenurile din zona satului de vacanþã de la Pasul Vâlcan. Preþul de pornire al licitaþiei este de 1,50 lei/mp/an (fãrã TVA) ºi 0,20 lei pasul de licitaþie, pentru terenurile din zona Trei Fagi. Monika BACIU

trec pietonii. Una dintre mãsuri a fost ºi montarea de proiectoare pe fiecare zebrã. „La toate trecerile au fost adãugate proiectoare. Cred cã, montate din nou. u fost scoase pe timpul FACE ÎNSCRIERI PENTRU în acest moment, 99% dintre „Le vom repune, pentru cã iernii, dar acum vor fi trecerile de pietoni cu risc au ANUL iarna nu le-am lãsat, cã puteau montate dinªCOLAR nou. Vorbim 2017/2018 fost iluminate suplimentar”, a fi distruse cu plugurile. Le vom despre balizele ce mãrginesc SPECIALIZAREA repune, cred cã, sãptãmâna mai precizat primarul. trecerile de pietoni din Nu mai puþin de 3 oameni viitoare”, a spus Tiberiu Iacob municipiul Petroºani, care vor ºi-au pierdut viaþa pe trecerile Ridzi, primarul municipiului fi montate din nou, pentru a le de pietoni, ori în apropierea lor, Petroºani. atrage atenþia ºoferilor ca, pe anul trecut, iar administraþia din În Petroºani au avut loc mai timp de noapte, sã reducã Petroºani a montat, la trecerile multe evenimente grave, pe viteazã. de pietoni, proiectoare, trecerile de pietoni, iar edilii TAXA DE balize ºi semne de circulaþie ºi-au luat mãsuri suplimentare, Ele au fost scoase pe perioaRELAÞII LA TELEFON luminate intermitent. ªCOLARIZARE aºa încât ºoferii sã poatã obserda în care s-a fãcut 0724157808/0731254100 va din timp locurile prin care Diana MITRACHE deszãpezirea ºi acum vor fi

A

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ªCOALA

Expertizã de evaluare a matriþei dacice

D

irectorul Muzeului Naþional de Istorie a României, Ernest Oberlander, a fost propus sã efectueze expertiza de evaluare a matriþei dacice pentru care o arãdeancã a dat în judecatã mai multe instituþii ale statului. Aceasta solicitã o recompensã de 500.000 de lei, susþinând cã ar fi fost prima persoanã care a descoperit piesa dacicã în perimetrul Cetãþii dacice Sarmizegetusa Regia. Procesul de judecã la Tribunalul Hunedoara iar instanþa a fixat un nou pentru data de 25 iunie. Procesul "Matriþa dacicã" are ca obiect cererea unei femei din Arad, care solicitã mai multor instituþii ale statului o recompensã de 500.000 de lei, susþinând cã în luna iunie 2013 ar fi descoperit întâmplãtor o matriþã dacicã de bijutier în perimetrul cetãþii Samizegetusa Regia, din Munþii Orãºtiei. (M.G.) M.G.)


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 16 Mai 2018

Henþ cu mâna

GRINDINADIN FOTBALULVÃI JIULUI Privind clasamentul ligii hunedorene la fotbal, te iei cu mâinile de cap: echipele din Valea Jiului, exceptând Inter Petrila

ºi Hercules Lupeni, stau înºirate ca mãrgelele prin subsolul clasamentului: Jiul Petroºani n-a mai câºtigat de 8 etape,

pe teren propriu fiind victimã sigurã, Universitatea Petroºani, ca fostã campioanã acum ceva vreme, oscileazã între 2-10 la Lupeni ºi 2-1 la Orãºtie, Minerul Uricani a încasat pânã acum 110 goluri (!?!), etapa trecutã fãcându-se de râs chiar pe teren propriu, 1-7 cu

ªoimul Bãiþa. În fine, nici C.SM. Vulcan nu se poate lãuda cu prea multe reuºite, marea satisfacþie a returului rãmânând victoria împotriva Petrilei cu 2-1. Dacã socotim pierderea turaþiei Lupeniului în acest sezon ºi faptul cã în calitate de campioanã

en titre Inter Petrila se aflã la ºapte puncte în spatele Hunedoarei, cu ºanse minime dea mai ocupa primul loc, avem tabloul lovit de grindinã care a distrus aproape complet „recolta”fotbalului Vãii Jiului. Aºadar, acum, cu patru etape înainte de final, punct ºi noapte bunã.

Fotbal, Liga a IV-a, Hunedoara

SÃ CONDUCI ª-APOI SÃ IEI ªAPTE! Jiul Petroºani a deschis scorul la Certej, prin Pãrãu (autogol), ºi C. Pop, apoi gazdele au revenit, învingând cu 7-5 (Al. Constantin 2, Ov. Popesc 2, I.Gavriluþi 2, Tescu), printre ei mai marcând ºi S. Iordache ºi Dobre. Retezatul Haþeg – C.S. Hunedoara, 0-12 (!!!) ce mai cãutaþi în campionat, foºti campioni acum trei ani ? Minerul Uricani (antr. Toni Sedecaru), 1-7 cu ªoimul Bãiþa, se tot crede la fotbal (?). Are satisfacþia (?) cã la 0-2 a redus din handicap prin Elian Proteasa... Cetate II Deva a cedat cu 0-2 la Aurul Brad de-a dreptul ridicol: ºi-a marcat un autogol prin Teodorescu în min. 87, încasându-l pe al doilea în min. 90+4, autor Miclean.

Declaraþia zilei „Sã audã cine trebuie: în halul ãsta nu se mai poate. Eu îmi dau demisia, sã vinã cine crede cã mai poate face ceva cu aceastã echipã. Degeaba încercãm sã tot reconstruim, nimic...N-are rost , eu mã retrag, vã rog sã scrieþi asta, nu mai stau. Pe primul loc va fi sãnãtatea ºi familia. Punct.” Vasile Scurtu, preºedinte Minerul Uricani

O reprizã zmei, una miei...

Raul Cismasiu, cel mai bun jucãtor al Lupeniului

Hercules Lupeni a început în forþã un meci aparent uºor, dupã ocaziile din minutele 4- Ionaºcu, ºut din loviturã liberã în portar- ºi 8 – M.Filip trimite razant pe lângã poartã -, cu o „cãruþã” de goluri pânã la pauzã. Raul Cismaºiu fiind omul meciului: a marcat (de douã ori), a

Hercules Lupeni – Dacia Orãºtie 5-2 (5-0) Hercules Lupeni (antrenor Dan Voicu): Niþu, Ciorâia, C. Pecsar, Ionaºcu, M. Pop, A. ªerban, Cismaºiu, Ciocârlan, Stoicoiu, M. Filip ('55 R. Moldovan), Pãsãricã Dacia Orãºtie (antrenor Ovidiu Blaga): Pintescu, Teblã, Sav, Duicã, Pricãºan ('85 Ghemeº), Vaºarhelean, ªimon, Ioniþã ('87 Duþã), A. Suciu, Noja. Marcatori : Pãsãricã, Cismaºiu 2, Stoicoiu, M. Filip respectiv A.Suciu, Noja Arbitru Florin Anca pasat, a recuperat, a coordonat. La reluare, lupenenii nu mai joacã nimic, la adãpostul acelui 5-0, permiþând oaspeþilor sã se apropie de poarta lui Niþu, punctând de douã ori, spre dezamãgirea spectatorilor, care înspre final nu numãrã mai mult de... 42 de oameni!

Paginã realizatã de GENU TUÞU

Cronica vaii jiului nr 1567, miercuri 16 mai 2018  

Patru ºcoli din Lupeni primesc bani europeni

Cronica vaii jiului nr 1567, miercuri 16 mai 2018  

Patru ºcoli din Lupeni primesc bani europeni

Advertisement