Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1566

Cronica Vãii Jiului Marti, 15 Mai 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Reparaþii pe drumurile cu canale

C

ei care urcã pe drumul spre Parâng, ori pe DN 66, la intrarea în Petroºani, dinspre Bãniþa, pot observa cã ºoseaua este un adevãrat pericol, dupã ce a fost introdusã canalizarea, iar lucrãrile de asfaltare s-au tasat ºi au lãsat loc unor canale adânci. Despre asta au discutat cei de la Apa Serv ºi primãria din Petroºani, iar în aceste zile au ºi început lucrãrile. „Pe Maleia, încercãm sã reparãm capacele. Dupã cum am promis, într-o colaborare perfectã cu Primãria municipiului Petroºani, în zona Dãrãneºti, s-au refãcut

capacele la canalizare ºi am ºi refãcut asfaltul ºi am discutat cu primarul din Petroºani, ca sã reabilitãm ºi pe Maleia, atât cât se poate, fiindcã pãmântul lucreazã”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Drumul de pe Maleia, ce duce spre staþiunea Parâng, este presãrat cu zeci de capace de canal, dupã ce în zonã a fost introdusã canalizarea, iar faptul cã în subteran sunt galerii, a fãcut ca ºoseaua sã se deformeze. Cei care au de suferit sunt ºoferii, iar acum, administraþia localã ºi firma de apã fac tot posibilul sã readucã suprafaþa la o formã convenabilã. Diana MITRACHE

Clãdirile Minei Petrila mai aºteaptã 3 luni. Apoi norvegienii

N

u mai puþin de 90 de zile. Atât au cerut cei de la Ministerul Energiei, ca sã transfere clãdirile minei Petrila spre primãria din localitate. Asta, pentru cã birocraþia nu permite acum sã fie transferate cu titlul gratuit spre administraþia oraºului, în condiþiile în care Societatea de Închideri de Mine este încã activã, iar valoarea lor de patrimoniu este mare. >>> PAGINA A 5-A

Materiale în valoare de un milion de lei pentru unitãþile miniere este un milion P de lei alocã Complexul Energetic Hunedoara pentru achiziþionarea unor benzi transportoare ºi bride pentru profilele de minã. Materialele sunt destinate unitãþilor miniere din cadrul societãþii.

Societatea energeticã a demarat achiziþia a peste 10.000 de

bride de minã. Valoarea estimatã a acestora este de 237.180 lei, fãrã TVA. “Produsele ce fac obiectul prezentei achiziþii sunt utilizate la îmbinarea elementelor curbate ºi drepte din profil tip SG-23 (THN-21), pentru realizarea susþinerii lucrãrilor miniere”, aratã achiziþia CEH. Astfel, se doreºte achiziþionarea a peste

10.000 de bride. Contractul este împãrþit în trei loturi, dupã cum urmeazã: lot 1 – 3900 bucãþi (EM Livezeni), lot 2 – 6400 bucãþi (EM Vulcan), lot 3 – 1500 bucãþi (EM Lupeni).

enzi transportoare pentru B mâna Livezeni Pentru mina Livezeni urmeazã a fi achiziþionate benzi

transportoare de cauciuc. Suma alocatã acestei achiziþii este de 664.500 lei, fãrã TVA. “Sucursalele miniere folosesc benzi de cauciuc de tip minier pentru subteran, respectiv benzi de

cauciuc de uz general pentru suprafaþã, care intrã în componenþa transportoarelor cu bandã. În lucrãrile miniere subterane se vor utiliza beni de cauciuc de tip minier conform SR EN 14973:2016, însoþite

de documente de atestare a folosirii în medii potenþial explozive emise de un organism notificat”, aratã anunþul. Participanþii trebuie sã îndeplineascã o serie de criterii. Monika BACIU


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 15 Mai 2018

Vasile Dâncu despre dezvoltarea Vãii Jiului:

“De expertize ne-am sãturat” V

asile Dâncu, fostul vicepremier al României din mandatul Guvernului Cioloº, va pleca împreunã cu primarii din Valea Jiului la Bruxelles pentru a discuta despre platforma destinatã zonelor miniere aflate în tranziþie. Fostul vicepremier s-a aflat la Petroºani, la universitate. Exact acolo, unde pe mandatul sãu ºi în prezenþa sa, se deschidea în urmã cu doi ani unitatea guvernamentalã de asistenþã tehnicã. Numai cã dupã alegerile din anul 2016, guvernele conduse de coaliþia PSD-ALDE au renunþat la acest proiect. Vasile Dâncu, la acel moment vicepremier al României, a fost la Petroºani unde a inaugurat unitatea de asistenþã guvernamentalã. Reîntors la Petroºani, Dâncu a precizat cã luna viitoare se va afla la Bruxelles, împreunã cu primarii din Valea Jiului, tocmai pentru a convinge oficialii europeni de faptul cã zona are nevoie de fonduri pentru a se dezvolta. “Luna viitoare voi participa la Bruxelles cu câþiva primari de aici, cu rectorul Universitãþii Petroºani ºi vom pune pe picioare un plan european pentru zona Vãii Jiului, pentru refacerea zonei. Sper sã convingem cã e nevoie de

Sfârºitul lunii i-ar putea prinde în case noi 50

de vulcãneni ar putea, la finalul lunii, sã se mute în case noi. Autoritãþile locale de la Vulcan sperã ca pânã la 1 iunie sã dea în folosinþã blocul de locuinþe sociale din zona Dincã. Dupã mai multe amânãri din cauze tehnice, edilii de la Vulcan avanseazã o nouã datã la care ar putea fi dat în folosinþã blocul social. Sfârºitul acestei luni ar putea prinde 50 de familii din Vulcan în case noi.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

O

amenii zonei ºtiu ce este de fãcut

La fel ca în urmã cu doi ani, ºi acum, fostul vicepremier este de pãrere cã oamenii zonei ºtiu cel mai bine care sunt

“Pe sfârºitul aceste luni, cred, cã vom da în folosinþã blocul social. Refacem anchetele sociale, sã vedem prioritãþile, pentru cã numãrul de cereri depãºeºte numãrul locuinþelor. Celelalte douã blocuri, C2 este 60% finalizat, sperãm ca anul viitor sã îl dãm în folosinþã, iar C3 va fi finalizat undeva la începutul anului 2020”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Ca urmare a recompartimentãrii încãperilor, la nivelul unui cãmin vor fi 50 de locuinþe: garsoniere ºi apartamente cu douã sau trei camere. Toate locuinþele vor avea bucãtãrie ºi baie proprie. Lucrãrile la noul bloc de locuinþe sociale, construit de administraþia publicã din municipiul Vulcan pe scheletul unuia din fostele cãmine ale garnizoanei militare de la Dincã se apropie de final. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

bani pentru dezvoltare, nu de expertize. De expertize ne-am sãturat. S-au tot fãcut reconversii pe bazã de expertize, am fãcut ºi studii despre cum s-a ratat reconversia în Valea Jiului, sper sã nu mai ratãm ºi a doua oarã. E o chestiune care þine ºi de Guvern, dar ºi de comunitatea localã, care sper cã va gãsi unitate pentru un plan strategic, dincolo de politicã ºi alte interese”, a spus Vasile Dâncu, la Petroºani.

Lucrãri de peste 4 milioane, la Aninoasa

S

Contractul scos la licitaþie denumit “Servicii de proiectare tehnicã, asistenþã tehnicã ºi execuþie lucrãri pentru obiectivul de investiþii „ Lucrãri de modernizare strãzi de interes local în oraºul Aninoasa”” are o valoare de 4.499.076,00 RON. “Contractul consta în prestarea serviciilor de proiectare tehnicã, asistenþa tehnicã ºi execuþie lucrãri pentru obiectivul de investiþii „Lucrãri de modernizare strãzi de interes local în oraºul Aninoasa” respectiv Str. Gheorghe Doja, Str. Uzinei, Str. Republicii, Str. Simion Bãrnuþiu, Str. Costeni- tronsonul 1, Str. Costeni – tronsonul 2, Str. Martineºti, Str. Vulculeºti, str. Dãnuþoni ”Valoarea estimatã a serviciilor ºi lucrãrilor fãrã TVA

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie:

z

Diana MITRACHE

PETROªANI

trãzile din oraºul Aninoasa urmeazã a fi reparate. Autoritãþile locale cautã constructor.

Director: z

nevoile locului. Însã, Dâncu este de pãrere cã Guvernul trebuie sã elaboreze o serie de mãsuri ºi acte normative dedicate Vãii Jiului. “Eu mã bazez pe expertiza oamenilor de aici, care ºtiu foarte bine ce este de fãcut, noi cei care ani de zile am lucrat la cercetare despre Valea Jiului ºi zonele miniere suntem pregãtiþi ºi ºtim cã ce ar trebui fãcut, însã avem nevoie de înþelegere de la Bruxelles ca sã se monteze un proiect de dezvoltare. Aici este, însã, vorba ºi de activismul local, pentru cã nimeni nu poate reface o zonã fãrã oamenii locului. Vom încerca sã forþãm ºi câteva corecþii legislative care sã permitã implantarea unor investiþii aici. Asta înseamnã cã trebui sã înþeleagã Guvernul cã trebuie sã reducem taxe, sã dãm niºte ajutoare de stat celor care vin ºi fac locuri de muncã aici. Dacã avem locuri de muncã, în Valea Jiului, atunci cred cã va fi foarte simplu sã se dezvolte singurã, nu va trebui sã facem noi planuri”, a mai subliniat sursa citatã. Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, este aºteptat în Valea Jiului. întâlnirea cu primarii ar trebui sã aibã loc sãptãmâna viitoare, iar tema abordatã este legatã de platforma destinatã zonelor carbonifere aflate în tranziþie. În acest sens, la Vulcan se

pregãteºte o sesiune de lucru la care sunt aºteptaþi toþi primarii ºi funcþionarii publici care scriu proiecte europene. “În cursul sãptãmânii viitoare, va veni doamna ministru Rovana Plumb ºi împreunã cu primarii vom discuta acele propuneri de proiecte sau proiectele în curs de dezvoltare cu care vom merge la Bruxelles pentru a discuta cu Corina Creþu. Dupã întâlnire vom afla care proiecte se preteazã a fi finanþate în Valea Jiului”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, cel care i-a convocat pe colegii sãi primari la discuþii. Lipsurile majore cu care se confruntã Valea Jiului sunt legate de piaþa muncii. Locurile de muncã pot fi numãrate pe degete. Pânã acum, primarii nu au reuºit sã gãseascã alternative viabile la minerit, industrie care se aflã într-o continuã ºi ireversibilã restrângere. Monika BACIU

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

este 4.499.076 lei fãrã TVA ºi este format din: - valoarea serviciilor de proiectare faza PT+DDE: 59.497 lei fãrã TVA; - valoarea serviciilor de asistenþã tehnicã: 30.416 lei fãrã TVA; - valoarea estimatã pentru execuþia lucrãrilor: 4.409.163 lei fãrã TVA Termenul de executare a lucrãrilor este de: 1 lunã pentru întocmirea Proiectului tehnic ºi al Detaliilor de execuþie respectiv 6 luni pentru execuþia lucrãrilor, de la data emiterii ordinului de începere a lucrãrilor”, aratã edilii din Aninoasa. Monika BACIU

(mitrachediana@yahoo.com) z z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

(madm3xi@yahoo.com) z z

Monika BACIU Genu TUÞU

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 15 Mai 2018

Adolescent suspectat cã a bãtut ºi tâlhãrit un vulcãnean uspectul este cercetat sub S control judiciar dupã ce judecãtorii din Petroºani au respins propunerea procurorilor de a-l aresta preventiv.

Adolescentul de 17 ani, din Vulcan, a comis tâlhãria la finele sãptãmânii trecute, victimã fiind un localnic de 36 de ani. Poliþiºtii au stabilit cã minorul a intrat în scara blocului în care locuieºte victima ºi l-a lovit dupã care i-a furat trei telefoane mobile, în valoare de aproximativ

2.500 de lei. Sora bãrbatului tâlhãrit a fost cea care a anunþat poliþia, iar în scurt timp, oamenii legii au reuºit sã-l prindã pe suspect. Poliþiºtii au gãsit acasã la tânãr ºi telefoanele furate. Adolescentul suspectat de tâlhãrie, S. Alin, este bãnuit cã a mai comis o

faptã asemãnãtoare. ”Poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea documentãrii întregii activitãþi infracþionale a minorului, care mai este cercetat pentru o faptã similarã, comisã la începutul acestui an. În acest caz, victimã a fost o femeie, cãruia minorul, împreunã cu

alþi tineri, i-au sustras, prin violenþã, poºeta, în timp ce aceasta se pregãtea sã intre în scara blocului în care locuieºte”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Adolescentul este cercetat penal pentru tâlhãrie calificatã ºi nu are voie sã se apropie de victimã ori sã comunice direct sau indirect cu aceasta, pe perioada controlului judiciar. Procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani pot cere arestarea preventivã la Tribunalul Hunedoara întrucât decizia primei instanþe nu este definitivã. Maximilian GÂNJU

Magistraþii au rãmas în pronunþare în dosarul de pruncucidere D osarul a fost repus pe rol de completul Curþii de Apel Alba Iulia, dupã ce tânãra din Petroºani a fost achitatã de instanþa de fond.

Acuzatã de pruncucidere, Arabela ªaran a scãpat de condamnare dupã ce judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara au primit un raport al legiºtilor de la SJML Bucureºti, cu privire la discernãmântul femeii la comiterea faptei. Judecãtorii au stabilit cã existã o cauzã care

înlãturã caracterul penal al faptei ºi a dispus schimbarea încadrãrii juridice a infracþiunii de omor calificat în infracþiunea de ucidere a nou-nãscutului de cãtre mamã. Procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara n-au fost de acord cu soluþia primei instanþe de judecatã ºi au atacat-o cu apel. Aceºtia considerã cã existã rapoarte medicale care se contrazic. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Alba Iulia unde s-a decis repunerea cauzei pe rol, pentru clarificarea unor aspecte.

Mai mulþi condamnaþi de la Penitenciarul Deva îºi vor întâlni copiii într-un parc din Deva

A

cþiunea face parte din cadrul manifestãrilor organizate cu ocazia ,,Zilei Internaþionalã a Familiei ”. ”Penitenciarul Deva organizeazã, în data de 17.05.2017, ora 12.00 o activitate în comunitate pentru a consolida legãturile dintre persoanele custodiate ºi copiii lor, având ca scop promovarea valorilor familiei, în Parcul Bejan Deva. Activitatea constã într-o întâlnire între 8

Completul de apel a rãmas în pronunþarea soluþiei, lucru care ar urma sã se întâmple pe data de 17 mai a.c. Reamintim cã tânãra, Arabela ªaran, asistentã medicalã de meserie, a nãscut singurã ºi apoi ºi-a abandonat pruncul într-o pungã de plastic la containerul de gunoi de la câteva blocuri distanþã de locuinþa ei. Copilul a murit în chinuri au concluzionat legiºtii. Maximilian GÂNJU

persoane private de libertate condamnate definitiv, care executã pedeapsa în regim semideschis ºi deschis la Penitenciarul Deva ºi copiii acestora, într-un cadru în care copilul sã poatã petrece un timp de calitate, memorabil în compania pãrinþilor. Scopul acestei activitãþi este reintegrarea persoanelor private de libertate, prin implicarea copiilor lor ca un puternic factor motivator în acest proces ºi exersarea, în cadrul comunitãþii locale, a unor conduite care sã faciliteze dezvoltarea personalã ºi responsabilizarea acestora. Promovarea valorilor majore ale familiei: dragoste, egalitate, respect, combaterea tuturor formelor de violenþã ºi menþinerea legãturii între deþinuþi ºi copiii acestora”, precizeazã reprezentanþii Penitenciarului Deva. Potrivit acestora a fost ales un loc public, respectiv Parcul Bejan, urmãrindu-se ”reintegrarea persoanelor private de libertate ºi a familiilor acestora în scopul creãrii unui climat psiho-social pozitiv ºi dezvoltãrii unui comportament proactiv”. Maximilian GÂNJU

Alcoolul le-a dat ”curaj” ºi dosare penale U

n petroºãnean de 43 de ani a produs un accident rutier dupã ce s-a urcat la volan deºi nu avea permis de conducere. În plus era ºi bãut bine, iar acum s-a ales cu dosar penal. ”Ofiþerul de serviciu din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani a fost sesizat despre faptul cã pe strada Cloºca, la intersecþia cu strada Constructorului, din municipiul Petroºani, a avut loc o tamponare. La faþa locului s-a deplasat un echipaj al poliþiei rutiere care a constatat faptul cã un bãrbat de 43 de ani, din Petroºani, în timp ce manevra cu spatele un autoturism, a acroºat un alt autoturism, parcat în zonã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. În urma testãrii, poliþiºtii au stabilit cã bãrbatul avea o alcoolemie de 0,88 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Tot cu dosar penal pentru alcool s-au ales alþi doi ºoferi prinºi de poliþiºtii rutieri din Valea Jiului. În Petroºani, în urma unui control de rutinã, un tânãr de 34 de ani din Deva s-a urcat la volan deºi bãuse bine, la fel ca un vulcãnean care avea o alcoolemie de 0,69 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Maximilian GÂNJU


4 Actualitate

Kranz Eurocenter contestã o licitaþie a ApaServ Valea Jiului, dar pierde! K

ranz Eurocenter, societatea cunoscutã pentru lucrãrile realizate la dezvoltarea domeniilor schiabile din Valea Jiului, a contestat o licitaþie organizatã de ApaServ Valea Jiului. KRANZ EUROCENTER SRL, în calitate de lider al asocierii KRANZ EUROCENTER SRL - CONARG AG SRL a formulat contestaþie împotriva adreselor (...) emise de cãtre APA SERV VALEA JIULUI SA, în calitate de entitate contractantã “în cadrul procedurii de licitaþie deschisã, organizatã în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Reabilitare ºi

extindere reþele de apã ºi canalizare în UAT Uricani”. Firma contestatoare a solicitat “obligarea autoritãþii contractante la anularea ºi reformularea adresei nr. 13903/ 28.03.2018 ºi a punctelor 7 ºi 8 din adresa nr. 13911/28.03.2018”. “Respinge, ca nefondatã, contestaþia formulatã de KRANZ EUROCENTER SRL, în contradictoriu cu APA SERV VALEA JIULUI SA. Prezenta decizie este obligatorie pentru pãrþi”, aratã decizia CNSC. Contractul pentru reabilitarea ºi extinderea reþelelor de apã ºi canalizare din Uricani are o valoare de 29.898.195 RON, fãrã TVA.

Clãdirile Minei Petrila mai aºteaptã 3 luni. Apoi norvegienii

u mai puþin N de 90 de zile. Atât au cerut cei de la

Ce prevede contractul?

Activitãþile vizeazã implementarea corespunzãtoare a contractului de lucrãri conform cerinþelor Caietului de Sarcini, astfel: Reabilitare reþele de distribuþie apa pe o lungime de aproximativ 7km; Construirea staþiei de pompare apa TopliþaValea de Brazi; Reabilitare sistem de colectare a apelor uzate pe o lungime de aproximativ 6,4km; Construirea staþiei de pompare a apelor uzate Uricani; Procurare ºi montaj apometre. Valoarea estimatã a contractului este de: 20.964.283,52 RON ºi nu include sumele reprezentând ,,cheltuieli diverse

Ministerul Energiei, ca sã transfere clãdirile minei Petrila spre primãria din localitate. ºi neprevãzute’’. LOT 2 vizeazã Extindere reþele de apã Câmpu lui Neag; Activitãþile vizeazã implementarea corespunzãtoare a contractului de lucrãri conform cerinþelor Caietului de Sarcini, astfel: Extinderea sistemului de alimentare cu apã cu o lungime totalã de aproximativ 8km; Construirea staþie de pompare apã potabilã Câmpu lui Neag; Construirea unei conducte de aducþiune cu o lungime de aproximativ 4,1km;· Construirea

unui rezervor înmagazinare (capacitate 112mc); Construirea unei staþii de clorinare în Gospodãria de Apã Câmpu lui Neag. Valoarea estimatã a contractului este de: 8.933.912,45 RON ºi nu include sumele reprezentând ,,cheltuieli diverse ºi neprevãzute’’. Valoarea estimatã a contractului este de: 29.898.195,97 RON ºi nu include sumele reprezentând ,,cheltuieli diverse ºi neprevãzute’’ Monika BACIU

Senatorul Cristian Resmeriþã, rãspuns de la premierul Viorica Dãncilã

Noi studii pentru realizarea drumului spre Herculane N

ouã ani au trecut de la momentul în care s-a vorbit de realizarea drumului spre Herculane. S-au întocmit o multitudine de studii, însã drumul nu a fost realizat nici pânã în prezent. Nici pentru viitor, scenariile nu sunt prea optimiste. Senatorul Cristian Resmeriþã a primit rãspuns de la premierul Viorica Dãncilã cu privire la acest sector de drum. “În ceea ce priveºte asigurarea unei surse de finanþare, pentru sectorul de drum DN 66A km 66+204-km. 109+308 CNAIR va interveni la Ministerul Transporturilor în vederea confirmãrii posibilitãþii finanþãrii lucrãrilor de la bugetul de stat ºi includerea în anul 2018 a cheltuielilor necesare pentru elaborarea

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 15 Mai 2018

studiului de prefezabilitate”, aratã documentul. În anul 2009 au început demersurile pentru realizarea drumului care ar trebui sã facã legãtura între Câmpu lui Neag ºi Herculane. Atunci s-a elaborat studiul de fezabilitate, iar în anul 2011 s-a obþinut acordul de mediu. În anul 2012s-a reactualizat studiul de fezabilitate, iar licitaþia pentru procedurã a fost anulatã în anul 2015 din cauza lipsei de finanþare. Între timp ºi

ecologiºtii de la Greenpeace au formulat acþiuni în instanþã. “Referitor la asigurarea unei surse de finanþare, pentru sectorul de drum DN 66A km 47+600km66+204 a fost obþinut acceptul MT privind finanþarea lucrãrilor de la bugetul de stat ºi includerea cheltuielilor necesare pentru revizuire/actualizare studio de fezabilitate (…), în limita sumelor alocate cu aceastã destinaþie”, mai aratã documentul.

Pentru modernizarea DN 66A, sectorul de drum cuprins între km 66+204 – km 109+308, în anul 2015, s-a pregãtit documentaþia pentru licitarea execuþiei lucrãrilor, însã aceasta a fost retrasã odatã cu scoaterea proiectului din Masterplanul General de Transport. Potrivit documentului, în prezent s-a finalizat raportul de analizã ºi s-a întocmit nota conceptualã împreunã cu tema de proiectare ºi se aflã în elaborare caietul de sarcini pentru expertiza tehnicã a drumului.

S

-au strâns ºi semnãturi

La finalul anului trecut, cetãþenii din Valea Jiului ºi nu numai au semnat o petiþie prin care îºi manifestau dorinþa pentru reluarea lucrãrilor la drumul spre Herculane. Lista cu cele aproape 40.000 de semnãturi a fost predatã fostului premier Mihai Tudose. Fostul premier al României a promis cã lucrãrile vor fi finanþate de la bugetul de stat. Numai cã surpriza a venit când a fost publicat bugetul de stat aferent acestui an. În

document nu a fost prevãzutã nicio sumã destinatã acestei lucrãri. Odatã construit, DN66A ar face legãtura cu localitatea Cerna Sat din judeþul Gorj, aflatã la doar 42 de kilometri de Bãile Herculane, pe un drum prost, dar care trebuie doar reabilitat, nu construit de la zero, cu toate avizele aferente. Miza este mare. Prin realizarea drumului s-ar asigura accesul direct spre portul Orºova ºi, mai departe, spre Serbia. Parcul Naþional Retezat ºi domeniile schiabile din Valea Jiului ar deveni astfel foarte uºor accesibile pentru o populaþie de milioane de locuitori. Monika BACIU

La invitaþia primarului Tiberiu Iacob Ridzi,

Magicianul poveºtilor, Marian Râlea, vine la Petroºani M agicianul poveºtilor, Marian Râlea, vine la Petroºani, cu ocazia Zilei Internaþionale a Copilului.

Totul face parte din acþiunile organizate pentru copii de Primãria municipiului Petroºani ºi de Teatrul Dramatic ID Sîrbu din localitate. Ziua Internaþionalã a Copilului este marcatã, de câþiva ani, la Petroºani într-un mod aparte. Aici are loc parada costumelor de carnaval, eveniment la care participã sute de copii costumaþi în cele mai haioase ºi spectaculoase costume. Anul acesta, evenimentul va fi mai deosebit. “Pe lângã preºcolarii ºi ºcolarii din unitãþile de învãþãmânt din Petroºani care sunt aºteptaþi la paradã, actorii Teatrului ID Sîrbu, vor însoþi pe cei mici ºi vor interpreta momente din poveºtile copilãriei. La încheierea paradei, pe esplanada teatrului va avea loc un spectacol pentru copii intitu-

lat “Drumul lui Fãt Frumos”, cu participarea lui Marian Râlean, magicianul poveºtilor”, susþine Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. ªi reprezentanþii Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani contribuie la organizarea evenimentului, spectacolul fiind oferit în cadrul Galei. Suma alocatã de municipalitate pentru organizarea manifestãrilor dedicate Zilei Internaþionale a Copilului este de 3000 de lei. Monika BACIU

Asta, pentru cã birocraþia nu permite acum sã fie transferate cu titlul gratuit spre administraþia oraºului, în condiþiile în care Societatea de Închideri de Mine este încã activã, iar valoarea lor de patrimoniu este mare. „Existã o decizie a Curþii Constituþionale,

care spune cã nu pot fi date cu titlul gratuit. ªi atunci, cei de la Ministerul Energiei cautã o soluþie legalã, prin care sã fie

transferate înspre Consiliul Local. Problema este cã va dura. Termenul stabilit de secretarul de stat este de 90 de zile. SNIM va trebui

Liceeni ajutaþi sã înþeleagã viaþa, cu animale

C

olegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani a gãsit o metodã ineditã de a aduce soarele în lumea tinerilor de aici ºi de a reduce abandonul ºcolar. Elevii de aici sunt ajutaþi sã depãºeascã momentele critice, iar una dintre metode, care a dat rezultate, aproape fãrã sã ºtie nimeni cã aºa va fi, este cea cu animale. ªi totul a fost pus la punct dupã ce colegiul a luat cel mai mare punctaj din judeþ, devenind ªcoalã Europeanã. Cei care au gândit totul spun cã au fãcut toate astea fãrã sã ºtie exact ce fac ºi cã au gãsit metode similare în ºcolile europene partenere. „Chiar în luna martie am fost plecaþi în Italia la un colegiu de prestigiu din zonã ºi, timp de 7 zile, am învãþat cum sã predãm prin

metoda de terapie cu animale, pentru elevii care, din anumite motive, nu se pot încadra foarte bine în colectiv. Nu numai elevii cu CES (n.r. cerinþe speciale), dar ºi cei care au anumitã situaþie acasã, care au pãrinþii în strãinãtate ºi sunt în grija bunicilor, ori chiar singuri ºi atunci sunt un pic marginalizaþi, sau stau pe margine ºi au nevoie de ajutor. Prin aceastã metodã de predare cu animale ei pot fi integraþi. Am gãsit la acel colegiu o fermã adevãratã, cu iepuraºi de copiii avea grijã, porci vietnamezi ºi alte animale care îi responsabilizau ºi îi fãceau chiar sã vrea sã vinã la ºcoalã. La noi nu existã aºa ceva ºi când am vãzut ce randament dã, spunem cã singur vom încerca ºi noi. Mai ales cã, fãrã sã ºtim la o elevã de clasa a XI-a, când a avut o depresie, i-am cumpãrat, fãcând un act caritabil, un cãþeluº ºi foarte mult s-a schimbat situaþia. Totul, fãrã sã

Primãria Petroºani a primit bani B

ugetul Primãriei municipiului Petroºani a fost rectificat. Intrã bani în conturile administraþiei locale. Operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului este cel care a virat dividende în valoare de 89.600 de lei. ”Aprobã rectificarea bugetului local detaliat la venituri pe capitole ºi subcapitole ºi la cheltuieli pe capitole, titluri,

sã reevalueze toate clãdirile, sã le întabuleze, pentru cã ei nu le-au mai întabulat, iar Ministerul Finanþelor nu acceptã, dacã nu sunt cu

ºtim”, a spus Rodica Mariana Popescu, profesoarã la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva Petroºani. Faptul cã sunt ºcoalã europeanã îi învaþã ºi pe copii ºi pe profesori cum e mai bine sã fie la ºcoalã ºi experienþa câºtigatã peste hotare îi determinã pe dascãli sã creadã cã pot eradica abandonul ºcolar. Asta, dacã schimbã metoda, aplicând ce vãd peste hotare. „Elevii realizeazã schimburi interculturale. Cunosc alte sisteme de învãþãmânt, aflã despre alte sisteme ºi cum sunt dotate alte ºcoli, ori cum se desfãºoarã lecþiile, cum sunt programele ºi chiar au participat direct la ore. Am avut un colegiu din Polonia, cu profil minier, unde, când am ajuns acolo, efectiv elevii au participat la orele de pregãtire practicã, au sudat ºi au fost implicaþi concret. Noi, dascãlii, facem schimb de metode de predare, învãþare, evaluare. La rândul nostru, trebuie sã elaborãm metode, le aplicãm în ºcoalã ºi apoi prezentãm cum predãm pe metoda respectivã”, a mai adãugat Rodica Mariana Popescu. Titlul de ªcoalã Europeanã a fost conferit acestui colegiu tocmai pentru cã a desfãºurat astfel de activitãþi ºi schimburi, iar pe viitor, timp de 3 ani, ºcoala va participa la reale schimburi de experienþã din care sã înveþe. În plus, dascãlii de aici cred cã vor cãuta soluþii reale pentru terapia de învãþare cu animale, pentru a miza mai mult pe orele de practicã, pentru a organiza laboratoare ºi pentru a mobiliza tinerii spre voluntariat. Diana MITRACHE

articole de cheltuieli subcapitole ºi paragrafe pe anul 2018, prin majorarea bugetului atât la venituri cât ºi la cheltuieli cu suma de 89,60 mii lei, astfel încât totalul bugetului sã fie de 48.309,84 mii lei la venituri ºi 48.711,84 mii lei la cheltuieli”, aratã în hotãrârea Consiliului Local de la Petroºani. Cu aceeaºi sumã a fost majorat ºi capitolul de cheltuieli privind “Protecþia mediului”, subcapitolul “Canalizarea ºi tratarea apelor uzate”, sumele reprezentând contribuþia municipiului Petroºani la Fondul de întreþinere, înlocuire ºi dezvoltare. ApaServ a alocat dividende tuturor primãriilor din Valea Jiului. (Monika BACIU)

actele la zi ºi în regulã”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. Clãdirile minei Petrila au gãzduit recent evenimente culturale, iar arhitecþii care le-au organizat, împreunã cu administraþia localã, cautã susþinere financiarã. Asta, pentru cã au înþeles cu toþii, cã Mina Petrila ºi întreg oraºul pot renaºte prin culturã ºi acþiuni de acest gen. Mihai Danciu a fost ºi este sufletul acþiunilor de aici ºi el chiar promite sã aducã fonduri. „Am vorbit deja cu arhitectul Mihai Danciu, care spune cã la sfârºitul lunii mai va merge sã discute cu cei care sunt responsabili cu fondurile norvegiene. Este foarte

important ºi sã vedem care sunt sursele identificabile de finanþare pentru acel loc. Sãptãmâna trecutã m-au vizitat cei care au întreprins acþiuni vis a vis de hidrocentrala de pe Jiu ºi au spus cã sunt interesaþi ºi ei de zona Minei Petrila ºi vor sã ne sprijine sã gãsim soluþii pentru finanþare”, a mai spus primarul din Petrila. Clãdirile minei Petrila au rãmas în picioare graþie demersului unor arhitecþi ºi administraþia localã vrea sã investeascã în ele, aºa încât sã revigoreze întreaga zonã, poate chiar sã mute sediul administrativ în acest loc. Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!


4 Actualitate

Kranz Eurocenter contestã o licitaþie a ApaServ Valea Jiului, dar pierde! K

ranz Eurocenter, societatea cunoscutã pentru lucrãrile realizate la dezvoltarea domeniilor schiabile din Valea Jiului, a contestat o licitaþie organizatã de ApaServ Valea Jiului. KRANZ EUROCENTER SRL, în calitate de lider al asocierii KRANZ EUROCENTER SRL - CONARG AG SRL a formulat contestaþie împotriva adreselor (...) emise de cãtre APA SERV VALEA JIULUI SA, în calitate de entitate contractantã “în cadrul procedurii de licitaþie deschisã, organizatã în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Reabilitare ºi

extindere reþele de apã ºi canalizare în UAT Uricani”. Firma contestatoare a solicitat “obligarea autoritãþii contractante la anularea ºi reformularea adresei nr. 13903/ 28.03.2018 ºi a punctelor 7 ºi 8 din adresa nr. 13911/28.03.2018”. “Respinge, ca nefondatã, contestaþia formulatã de KRANZ EUROCENTER SRL, în contradictoriu cu APA SERV VALEA JIULUI SA. Prezenta decizie este obligatorie pentru pãrþi”, aratã decizia CNSC. Contractul pentru reabilitarea ºi extinderea reþelelor de apã ºi canalizare din Uricani are o valoare de 29.898.195 RON, fãrã TVA.

Clãdirile Minei Petrila mai aºteaptã 3 luni. Apoi norvegienii

u mai puþin N de 90 de zile. Atât au cerut cei de la

Ce prevede contractul?

Activitãþile vizeazã implementarea corespunzãtoare a contractului de lucrãri conform cerinþelor Caietului de Sarcini, astfel: Reabilitare reþele de distribuþie apa pe o lungime de aproximativ 7km; Construirea staþiei de pompare apa TopliþaValea de Brazi; Reabilitare sistem de colectare a apelor uzate pe o lungime de aproximativ 6,4km; Construirea staþiei de pompare a apelor uzate Uricani; Procurare ºi montaj apometre. Valoarea estimatã a contractului este de: 20.964.283,52 RON ºi nu include sumele reprezentând ,,cheltuieli diverse

Ministerul Energiei, ca sã transfere clãdirile minei Petrila spre primãria din localitate. ºi neprevãzute’’. LOT 2 vizeazã Extindere reþele de apã Câmpu lui Neag; Activitãþile vizeazã implementarea corespunzãtoare a contractului de lucrãri conform cerinþelor Caietului de Sarcini, astfel: Extinderea sistemului de alimentare cu apã cu o lungime totalã de aproximativ 8km; Construirea staþie de pompare apã potabilã Câmpu lui Neag; Construirea unei conducte de aducþiune cu o lungime de aproximativ 4,1km;· Construirea

unui rezervor înmagazinare (capacitate 112mc); Construirea unei staþii de clorinare în Gospodãria de Apã Câmpu lui Neag. Valoarea estimatã a contractului este de: 8.933.912,45 RON ºi nu include sumele reprezentând ,,cheltuieli diverse ºi neprevãzute’’. Valoarea estimatã a contractului este de: 29.898.195,97 RON ºi nu include sumele reprezentând ,,cheltuieli diverse ºi neprevãzute’’ Monika BACIU

Senatorul Cristian Resmeriþã, rãspuns de la premierul Viorica Dãncilã

Noi studii pentru realizarea drumului spre Herculane N

ouã ani au trecut de la momentul în care s-a vorbit de realizarea drumului spre Herculane. S-au întocmit o multitudine de studii, însã drumul nu a fost realizat nici pânã în prezent. Nici pentru viitor, scenariile nu sunt prea optimiste. Senatorul Cristian Resmeriþã a primit rãspuns de la premierul Viorica Dãncilã cu privire la acest sector de drum. “În ceea ce priveºte asigurarea unei surse de finanþare, pentru sectorul de drum DN 66A km 66+204-km. 109+308 CNAIR va interveni la Ministerul Transporturilor în vederea confirmãrii posibilitãþii finanþãrii lucrãrilor de la bugetul de stat ºi includerea în anul 2018 a cheltuielilor necesare pentru elaborarea

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 15 Mai 2018

studiului de prefezabilitate”, aratã documentul. În anul 2009 au început demersurile pentru realizarea drumului care ar trebui sã facã legãtura între Câmpu lui Neag ºi Herculane. Atunci s-a elaborat studiul de fezabilitate, iar în anul 2011 s-a obþinut acordul de mediu. În anul 2012s-a reactualizat studiul de fezabilitate, iar licitaþia pentru procedurã a fost anulatã în anul 2015 din cauza lipsei de finanþare. Între timp ºi

ecologiºtii de la Greenpeace au formulat acþiuni în instanþã. “Referitor la asigurarea unei surse de finanþare, pentru sectorul de drum DN 66A km 47+600km66+204 a fost obþinut acceptul MT privind finanþarea lucrãrilor de la bugetul de stat ºi includerea cheltuielilor necesare pentru revizuire/actualizare studio de fezabilitate (…), în limita sumelor alocate cu aceastã destinaþie”, mai aratã documentul.

Pentru modernizarea DN 66A, sectorul de drum cuprins între km 66+204 – km 109+308, în anul 2015, s-a pregãtit documentaþia pentru licitarea execuþiei lucrãrilor, însã aceasta a fost retrasã odatã cu scoaterea proiectului din Masterplanul General de Transport. Potrivit documentului, în prezent s-a finalizat raportul de analizã ºi s-a întocmit nota conceptualã împreunã cu tema de proiectare ºi se aflã în elaborare caietul de sarcini pentru expertiza tehnicã a drumului.

S

-au strâns ºi semnãturi

La finalul anului trecut, cetãþenii din Valea Jiului ºi nu numai au semnat o petiþie prin care îºi manifestau dorinþa pentru reluarea lucrãrilor la drumul spre Herculane. Lista cu cele aproape 40.000 de semnãturi a fost predatã fostului premier Mihai Tudose. Fostul premier al României a promis cã lucrãrile vor fi finanþate de la bugetul de stat. Numai cã surpriza a venit când a fost publicat bugetul de stat aferent acestui an. În

document nu a fost prevãzutã nicio sumã destinatã acestei lucrãri. Odatã construit, DN66A ar face legãtura cu localitatea Cerna Sat din judeþul Gorj, aflatã la doar 42 de kilometri de Bãile Herculane, pe un drum prost, dar care trebuie doar reabilitat, nu construit de la zero, cu toate avizele aferente. Miza este mare. Prin realizarea drumului s-ar asigura accesul direct spre portul Orºova ºi, mai departe, spre Serbia. Parcul Naþional Retezat ºi domeniile schiabile din Valea Jiului ar deveni astfel foarte uºor accesibile pentru o populaþie de milioane de locuitori. Monika BACIU

La invitaþia primarului Tiberiu Iacob Ridzi,

Magicianul poveºtilor, Marian Râlea, vine la Petroºani M agicianul poveºtilor, Marian Râlea, vine la Petroºani, cu ocazia Zilei Internaþionale a Copilului.

Totul face parte din acþiunile organizate pentru copii de Primãria municipiului Petroºani ºi de Teatrul Dramatic ID Sîrbu din localitate. Ziua Internaþionalã a Copilului este marcatã, de câþiva ani, la Petroºani într-un mod aparte. Aici are loc parada costumelor de carnaval, eveniment la care participã sute de copii costumaþi în cele mai haioase ºi spectaculoase costume. Anul acesta, evenimentul va fi mai deosebit. “Pe lângã preºcolarii ºi ºcolarii din unitãþile de învãþãmânt din Petroºani care sunt aºteptaþi la paradã, actorii Teatrului ID Sîrbu, vor însoþi pe cei mici ºi vor interpreta momente din poveºtile copilãriei. La încheierea paradei, pe esplanada teatrului va avea loc un spectacol pentru copii intitu-

lat “Drumul lui Fãt Frumos”, cu participarea lui Marian Râlean, magicianul poveºtilor”, susþine Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. ªi reprezentanþii Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani contribuie la organizarea evenimentului, spectacolul fiind oferit în cadrul Galei. Suma alocatã de municipalitate pentru organizarea manifestãrilor dedicate Zilei Internaþionale a Copilului este de 3000 de lei. Monika BACIU

Asta, pentru cã birocraþia nu permite acum sã fie transferate cu titlul gratuit spre administraþia oraºului, în condiþiile în care Societatea de Închideri de Mine este încã activã, iar valoarea lor de patrimoniu este mare. „Existã o decizie a Curþii Constituþionale,

care spune cã nu pot fi date cu titlul gratuit. ªi atunci, cei de la Ministerul Energiei cautã o soluþie legalã, prin care sã fie

transferate înspre Consiliul Local. Problema este cã va dura. Termenul stabilit de secretarul de stat este de 90 de zile. SNIM va trebui

Liceeni ajutaþi sã înþeleagã viaþa, cu animale

C

olegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani a gãsit o metodã ineditã de a aduce soarele în lumea tinerilor de aici ºi de a reduce abandonul ºcolar. Elevii de aici sunt ajutaþi sã depãºeascã momentele critice, iar una dintre metode, care a dat rezultate, aproape fãrã sã ºtie nimeni cã aºa va fi, este cea cu animale. ªi totul a fost pus la punct dupã ce colegiul a luat cel mai mare punctaj din judeþ, devenind ªcoalã Europeanã. Cei care au gândit totul spun cã au fãcut toate astea fãrã sã ºtie exact ce fac ºi cã au gãsit metode similare în ºcolile europene partenere. „Chiar în luna martie am fost plecaþi în Italia la un colegiu de prestigiu din zonã ºi, timp de 7 zile, am învãþat cum sã predãm prin

metoda de terapie cu animale, pentru elevii care, din anumite motive, nu se pot încadra foarte bine în colectiv. Nu numai elevii cu CES (n.r. cerinþe speciale), dar ºi cei care au anumitã situaþie acasã, care au pãrinþii în strãinãtate ºi sunt în grija bunicilor, ori chiar singuri ºi atunci sunt un pic marginalizaþi, sau stau pe margine ºi au nevoie de ajutor. Prin aceastã metodã de predare cu animale ei pot fi integraþi. Am gãsit la acel colegiu o fermã adevãratã, cu iepuraºi de copiii avea grijã, porci vietnamezi ºi alte animale care îi responsabilizau ºi îi fãceau chiar sã vrea sã vinã la ºcoalã. La noi nu existã aºa ceva ºi când am vãzut ce randament dã, spunem cã singur vom încerca ºi noi. Mai ales cã, fãrã sã ºtim la o elevã de clasa a XI-a, când a avut o depresie, i-am cumpãrat, fãcând un act caritabil, un cãþeluº ºi foarte mult s-a schimbat situaþia. Totul, fãrã sã

Primãria Petroºani a primit bani B

ugetul Primãriei municipiului Petroºani a fost rectificat. Intrã bani în conturile administraþiei locale. Operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului este cel care a virat dividende în valoare de 89.600 de lei. ”Aprobã rectificarea bugetului local detaliat la venituri pe capitole ºi subcapitole ºi la cheltuieli pe capitole, titluri,

sã reevalueze toate clãdirile, sã le întabuleze, pentru cã ei nu le-au mai întabulat, iar Ministerul Finanþelor nu acceptã, dacã nu sunt cu

ºtim”, a spus Rodica Mariana Popescu, profesoarã la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva Petroºani. Faptul cã sunt ºcoalã europeanã îi învaþã ºi pe copii ºi pe profesori cum e mai bine sã fie la ºcoalã ºi experienþa câºtigatã peste hotare îi determinã pe dascãli sã creadã cã pot eradica abandonul ºcolar. Asta, dacã schimbã metoda, aplicând ce vãd peste hotare. „Elevii realizeazã schimburi interculturale. Cunosc alte sisteme de învãþãmânt, aflã despre alte sisteme ºi cum sunt dotate alte ºcoli, ori cum se desfãºoarã lecþiile, cum sunt programele ºi chiar au participat direct la ore. Am avut un colegiu din Polonia, cu profil minier, unde, când am ajuns acolo, efectiv elevii au participat la orele de pregãtire practicã, au sudat ºi au fost implicaþi concret. Noi, dascãlii, facem schimb de metode de predare, învãþare, evaluare. La rândul nostru, trebuie sã elaborãm metode, le aplicãm în ºcoalã ºi apoi prezentãm cum predãm pe metoda respectivã”, a mai adãugat Rodica Mariana Popescu. Titlul de ªcoalã Europeanã a fost conferit acestui colegiu tocmai pentru cã a desfãºurat astfel de activitãþi ºi schimburi, iar pe viitor, timp de 3 ani, ºcoala va participa la reale schimburi de experienþã din care sã înveþe. În plus, dascãlii de aici cred cã vor cãuta soluþii reale pentru terapia de învãþare cu animale, pentru a miza mai mult pe orele de practicã, pentru a organiza laboratoare ºi pentru a mobiliza tinerii spre voluntariat. Diana MITRACHE

articole de cheltuieli subcapitole ºi paragrafe pe anul 2018, prin majorarea bugetului atât la venituri cât ºi la cheltuieli cu suma de 89,60 mii lei, astfel încât totalul bugetului sã fie de 48.309,84 mii lei la venituri ºi 48.711,84 mii lei la cheltuieli”, aratã în hotãrârea Consiliului Local de la Petroºani. Cu aceeaºi sumã a fost majorat ºi capitolul de cheltuieli privind “Protecþia mediului”, subcapitolul “Canalizarea ºi tratarea apelor uzate”, sumele reprezentând contribuþia municipiului Petroºani la Fondul de întreþinere, înlocuire ºi dezvoltare. ApaServ a alocat dividende tuturor primãriilor din Valea Jiului. (Monika BACIU)

actele la zi ºi în regulã”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. Clãdirile minei Petrila au gãzduit recent evenimente culturale, iar arhitecþii care le-au organizat, împreunã cu administraþia localã, cautã susþinere financiarã. Asta, pentru cã au înþeles cu toþii, cã Mina Petrila ºi întreg oraºul pot renaºte prin culturã ºi acþiuni de acest gen. Mihai Danciu a fost ºi este sufletul acþiunilor de aici ºi el chiar promite sã aducã fonduri. „Am vorbit deja cu arhitectul Mihai Danciu, care spune cã la sfârºitul lunii mai va merge sã discute cu cei care sunt responsabili cu fondurile norvegiene. Este foarte

important ºi sã vedem care sunt sursele identificabile de finanþare pentru acel loc. Sãptãmâna trecutã m-au vizitat cei care au întreprins acþiuni vis a vis de hidrocentrala de pe Jiu ºi au spus cã sunt interesaþi ºi ei de zona Minei Petrila ºi vor sã ne sprijine sã gãsim soluþii pentru finanþare”, a mai spus primarul din Petrila. Clãdirile minei Petrila au rãmas în picioare graþie demersului unor arhitecþi ºi administraþia localã vrea sã investeascã în ele, aºa încât sã revigoreze întreaga zonã, poate chiar sã mute sediul administrativ în acest loc. Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!


6 Invatamant

Cronica VĂŁii Jiului | Marti 15 Mai 2018


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 15 Mai 2018

Încã patru noi Cetãþeni de Onoare unicipiul Petroºani M va avea încã patru

cetãþeni de onoare. Este vorba de Cezara Dafinescu, Alice Barb, Florin Plaur ºi Ilie ªtefan (post-mortem) cei care vor primi distincþia de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Decernarea titlurilor se acordã cu ocazia aniversãrii a 70 de ani de teatru în municipiul Petroºani.

Cezara Dafinescu

Actriþa Cezara Dafinescu ºi-a început carierã pe scena teatrului din Petroºani. A absolvit Institutul de Artã Teatralã ºi Cinematograficã din Bucureºt în anul 1973, iar apoi a fost repartizatã la Teatrul de stat „Valea Jiului” unde ºi-a efectuat stagiatura. “Fiind cãsãtoritã cu

actorul George Motoi, au jucat împreunã, la Petroºani, o serie de spectacole în regia soþului sãu. Aniversarea a 70 de ani de teatru în Valea Jiului ni se pare un moment potrivit de a-i omagia pe toþi acei actori care ºi-au început ucenicia pe scândura scenei din Petroºani ºi care, ulterior, au strãlucit pe prima scenã a þãrii noastre. Acordarea acestui înalt titlu este un semn de mulþumire a comunitãþii noastre faþã de o actriþã care a înnobilat ecranul cu frumuseþea, distincþia ºi talentul sãu ºi care nu a uitat niciodatã cã primii paºi în aceastã meserie

au fost fãcuþi pe scândura teatrului nostru”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Alice Barb Alice Barb (Ivaºcu Alice Ramona) s-a nãscut la Hunedoara ºi primii paºi în cariera artisticã i-a fãcut pe scena Teatrului din Petroºani, în perioada 1985-1988. Ulterior, a plecat la Bucureºti unde a studiat actoria, regia, ºi a dobândit o diplomã de master în teatrologie, marketing ºi management cultural. “Considerãm cã acordarea titlului de Cetãþean de onoare a

municipiului nostru doamnei Alice Barb (Ivaºcu Alice Ramona) ar fi, din partea noastrã, un semn de recunoaºtere fireascã a unei activitãþi artistice extrem de prestigioase ºi a unei cariere care a început pe scândura teatrului nostru din Petroºani”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi ºi Mihai Barbu, iniþiatorii proiectului de hotãrâre.

Florin Plaur

Actorul Florin Plaur (Teacã Florea) a interpretat 97 de roluri pe scena teatrului Dramatic din Petroºani. 36 de ani a jucat la Petroºani actorul Florin Plaur. “Actorul Florin Plaur

(Teacã Florea) este unul din cei mai longevivi ºi credincioºi slujitori ai teatrului din Petroºani. S-a nãscut la Breþcu – Tg. Secuiesc, Covasna la 21.05.1931. (...) În 1964 este adus de Marietta Sadova la Teatrul de Stat Valea Jiului unde va interpreta 97 de roluri, pânã în anul 2000. ªi-a fãcut debutul la teatrul din Petroºani cu rolul Fabian din “Noaptea regilor”, urmat de Primul Gentilom din “Mãsurã pentru mãsurã”, de Shakespeare”. A fost regizor ºi regizor secund în spectacole de amploare, la Petroºani, Costeºti, Sarmisegetusa. Florin Plaur nu modeleazã doar personaje. El este ºi un excelent metaloplastician. (...)”, aratã consilierul local Valeriu Butulescu, iniþiatorul proiectului de hotãrâre.

Ilie ªtefan

Diploma de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani îi va fi

acordatã post-mortem actorului Ilie ªtefan. “Actorul Ilie ªtefan era acum o lunã decanul de vârstã al actorilor din Petroºani. S-a nãscut la data de 25 octombrie 1928, în Bucureºti. În 1948 soseºte la Petroºani, împreunã cu prima trupã de actori, regizori ºi oameni de teatru, jucând în prima stagiune teatralã a tinerei scene din Petroºani, în stagiunea deschisã pe 8 octombrie 1948. Din acel moment, activitatea artisticã a actorului Ilie ªtefan s-a suprapus, timp de 4 decenii, cu cea a teatrului local. În aceastã perioadã a realizat 99 de roluri, diferite, nu doar ca tipologie, ci ºi ca întindere”, aratã Valeriu Butulescu, iniþiatorul proiectului. Actorul Ilie ªtefan s-a pensionat la data de 10 martie 1989. A trãit la Petroºani, iar în data de 20 aprilie 2018 a trecut în nefiinþã. Monika BACIU

Consiliul Local al Municipiului Lupeni Peste 200 de mii de lei Anunþ pentru hrana asistaþilor de participare sociali din Petroºani eneficiarii cantinei B de ajutor social din Petroºani vor avea parte,

Consiliul Local al Municipiului Lupeni cu sediul în municipiul Lupeni, str. Revoluþiei, nr. 2, cod fiscal 4375046, telefon 0254/560725, fax 0254/560515, e-mail lupeni@upcmail.ro organizeazã selecþie publicã pentru finanþarea proiectelor de interes general în anul 2018.

Selecþia proiectelor, programelor, acþiunilor ºi activitãþilor ce vor fi finanþate cu fonduri nerambursabile din bugetul local al municipiului Lupeni în anul 2018 se va realiza potrivit prevederilor art. 20 din Legea nr. 350/ 2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general, a legislaþiei specifice fiecãrui domeniu precum ºi în conformitate cu prevederile Hotãrârii Consiliului Local nr. 42/ 2018. Solicitantul va depune documentaþia prevãzutã în

Ghidul solicitanþilor pentru elaborarea ºi prezentarea propunerilor de proiecte pentru acordarea de finanþãri nerambursabile din fonduri publice la registratura Primãriei Municipiului Lupeni, cu sediul în Lupeni, str. Revoluþiei, nr. 2, judeþul Hunedoara, pânã la data de 15.06.2018, ora 10.00 cu menþionarea pe plic a denumirii proiectului, adresa ºi numele complet al solicitantului, domeniul pentru care se solicitã finanþare cu menþiunea „ a nu se deschide înainte de sesiunea de evaluare”. Ghidul solicitanþilor poate fi procurat de la sediul Primãriei Municipiului Lupeni, camera 7 – Compartimentul Juridic camera 7, telefon 0254/560725. Durata de implementare a proiectelor: anul 2018. Suma totalã disponibilã pentru finanþare nerambursabilã de la bugetul local în anul 2018 este de 210.000 lei. Domeniile pentru care se acordã finanþare nerambursabilã de la bugetul local în anul 2018 sunt: - Sport Suma totalã disponibilã pe anul 2018 pentru sprijinul

financiar al programelor sau acþiunilor sportive din Municipiul Lupeni este de 200.000 lei pentru sprijinirea programului „Sportul pentru toþi” - Tineret: Suma totalã disponibilã pentru sprijinul financiar al programelor sau acþiunilor pentru tineret din Municipiul Lupeni este de 10.000 lei pentru sprijinirea programului ”Dezvoltarea personalã a tinerilor prin educaþie nonformalã” Evaluarea ºi selecþia proiectelor în vederea obþinerii finanþãrii nerambursabile se va face de cãtre Comisia de evaluare constituitã în acest scop, în perioada 18.06.2018 – 17.07.2018 Comisia de evaluare va comunica, la încheierea procedurii de evaluare ºi selecþie, în scris, solicitanþilor respinºi motivele neacordãrii finanþãrii ºi celor selecþionaþi nivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor. Publicat în Monitorul Oficial cu numãrul 85 din data de 10 mai 2018.

PRIMAR, Lucian Marius Resmeriþã

în continuare, de hranã caldã. În acest sens, Direcþia de Asistenþã Socialã de la Petroºani a demarat achiziþia de “servicii de preparare ºi livrare hranã”

“Contractul este de servicii de preparare ºi livrare hrana pentru beneficiarii cantinei de ajutor social,din subordinea Consiliului Local al Municipiului Petroºani”, aratã anunþul. Suma alocatã este de 253.211 de lei. Numãrul de porþii zilnice se stabileºte pe bazã de comandã lunarã transmis de cãtre Direcþia de Asistenþã Socialã Petroºani. “Total cantitãþi maxim 50 porþii/zi x 245 zile pentru anul 2018. maxim 50 porþii x 120 zile pentru

anul 2019”, mai aratã anunþul. Aproape 60 de persoane au beneficiat, anul trecut, de serviciile cantinei de ajutor social. Acordarea de hranã caldã sãu rece asistaþilor sociali face parte din programul privind combaterea marginalizãrii sociale. La Petroºani a fost plãtitã suma de 260.783,65 lei pentru o medie de 56 de porþii pe zi. Monika BACIU


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 15 Mai 2018

Henþ cu mâna

26 MAI , ZIUA „Z” A.C.S. ªirineasa, echipã gãzduitã de Petroºani în sezonul 2017-2018, încheie en fanfare acest campionat, fiind virtual campioanã a

Seriei a 4-a a Ligii a III-a. O echipã ce a arãtat clar diferenþa de abordare a unei ligi superioare faþã de fotbalul obosit vãzut de noi la majoritatea

echipelor de Liga a IV-a. Mai sunt douã etape ºi se trage linie. Aºteptãm ultimul joc,la Petroºani, pe 26 mai – în ziua finalei Ligii Campionilor de la Kiev, Real Madrid – F.C. Liverpool - , cu Gloria Lunca Teuz

Cermei, practic, un meci fãrã istoric. Sã vedem momentul unei posibile premieri a celor de la F.R.F. ºi consfinþirea promisã legatã de o unire – sã-i zicem aºa – cu Jiul Petroºani. Nu-i aºa, ar fi frumos ca Jiul, din

Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a

LIDERUL , JOC-ªCOALÃ CU „ELEVII” TIMIªORENI P

enultima etapã pe terenul de la Petroºani a însemnat o distracþie cu public pentru echipa pregãtitã de Cristian Dulca, A.C.S. ªirineasa, care s-a impus categoric, 7-1 (2-1) în faþã „generaþiei 2000” de la C.N.P. Timiºoara.

Goluri spectaculoase, faze de fotbal frumos, o adevãratã lecþie de fotbal oferitã de A.C.S. ªirineasa, care a punctat prin Stoenac (min. 16), Mansour (min. 19, 75), Drugã (min. 56), Honciu (min. 80), Voinea (min. 90+1) ºi Vezan (min. 90+3) respectiv P. Petre (min. 41 din 11m). Urmãritoarele liderului, Naþional Sebiº, C.S.M. Lugoj ºi C.S.M. Reºiþa au ieºit ºi ele învingãtoare într-o etapã în care, oricum, A.C.S. ªirineasa ºi-a pãstrat un avans consistent de 10 puncte faþã de urmãtoarele sale adversare. În meciul cu C.N.P. Timiºoara, echipa A.C.S. ªirineasa a folosit urmãtoarea formulã de joc: Sãlãºan – R. Petre, L. Iordache, Neag, Drugã (min. 78 Zainã) – Honciu, Stoenac (min. 65 Vezan), Gunie, Cîrlig – Dragu (min. 60 Cioiu), Mansour (min. 84 Voinea). A arbitrat Dragoº Pârâu din Curtea de Argeº, la meci asistând aproape 800 de spectatori.

ciuca bãtãilor prin Liga a IV-a, prin acest artificiu sã se trezeascã peste noapte în Liga a II-a !?! Stã în putinþa celor ce rãspund de fotbal ca acest deziderat sã devinã realitate. Rãmâne doar ca promisiunea sã fie onoratã.

Fotbal, Cupa României, Liga a IV-a Hunedoara

AMBIÞII MARI PENTRU INTER PETRILA

I

nter Petrila este deþinãtoarea Cupei României pe judeþ, sezonul trecut, ºi cu atât mai mult ambiþiile sunt mai mari.

Cosmin Negoi, preºedintele secþiei de fotbal de la Inter Petrila „Dacã am pierdut anul acesta campionatul în favoarea hunedorenilor, dorim sã ne luãm revanºa în Cupã, sã-i învingem ºi sã ne pãstrãm trofeul ”, a precizat Cosmin Negoi, preºedintele Secþiei de fotbal Inter Petrila.

Cupa României, sferturi de finalã

VICTORIA CÃLAN – INTER PETRILA 1-3 Victoria Cãlan (antr. Claudiu Fulea): M. Corobea – C. Corobea (min. 68 Spãtar), M. Alexoi, M. Munteanu, T.Ionaºcu – Gergely (min. 88 Toth), Bg. Munteanu (min. 75 Cic), Tomoioagã, Marinca – Mânja, Stãnculea. Inter Petrila (antr. Adi Câmpean): Þincã – Cr. Duma (min. 90+6 Sârb), D. Alexandru, Agapi, A. Câmpean – Tãian, Keszeg, Horvath, Kalai (min. 90+3 Pãtrãºcoiu) – Bg. Matei, Mareº (min. 90+6 Diaconu). Au marcat Kalai (2), Diaconu resp. Stãnciulea Arbitru Cãtãlin Blându – Hunedoara.

Cupa României 2017-2018, faza I, campionatul judeþean, 9 mai 2018 Gloria Geoagiu – Hercules Lupeni Aurul Brad – ªoimul Bãiþa C.S. Hunedoara – Retezatul Haþeg Victoria Cãlan – Inter Petrila

6-2 3-2 9-0 1-3

Faza a II-a, mai 2018 Ovidiu Vezan a revenit în echipa ªirinesei, marcând ultimul gol

CS Hunedoara – Inter Petrila Aurul Brad – Gloria Geoagiu

Paginã realizatã de GENU TUÞU

Cronica vaii jiului nr 1566, marti 15 mai 2018  

Cronica Vaii Jiului Nr.1566, Marti 15 mai 2018

Cronica vaii jiului nr 1566, marti 15 mai 2018  

Cronica Vaii Jiului Nr.1566, Marti 15 mai 2018

Advertisement