Cronica-Vaii-Jiului-Nr.1751-Vineri-22-februarie-2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1751

Cronica Vãii Jiului Vineri, 22 Februarie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Cupa Piticii Curajoºi adunã micii schiori la Straja

C

ei mai mici schiori sunt aºteptaþi sã se întreacã pe pârtiile din Straja.

Copiii cu vârste cuprinse între 3 ºi 12 ani pot participa la Cupa Piticii Curajoºi.

Cei din munte le pregãtesc o competiþie specialã la schi alpin ºi slalom uriaº ce va avea loc în data de 3 martie începând cu ora 10:00.

Cabanierii din Straja organizeazã, în fiecare weekend,

astfel de competiþii dedicate celor mici, dar ºi celor mari.

Astfel, cei din munte încearcã sã atragã cât mai mulþi schiori pe pârtiile din Straja. În acest weekend, în Straja au loc mai multe competiþii sportive. Potrivit administratorilor pârtiilor, condiþiile pentru practicarea schiului sunt excelente. În plus, la acest sfârºit de sãptãmânã se anunþã ºi ninsori, astfel cã stratul de zãpadã va fi unul proaspãt.

Monika BACIU

GARA –

patrimoniu transformat în kitsch, sau

i e i r e z i m abandonat

C

olonia municipiului Petroºani cuprinde sute de clãdiri de patrimoniu ºi întreg ansamblul de case, cu baia comunalã, liniile de cale feratã pe unde veneau vagoneþii cu cãrbuni pentru populaþie ºi clãdirile gãrii, constituiau cândva atracþia zonei. Nu a mai rãmas mai nimic, iar arhitecþii, care acum cautã sã regenereze peisajul minier de la Petrila, spun cã, dacã s-ar gãsi o soluþie, aici, în spatele gãrii ar putea fi punctul final al unui traseu inedit. >>> PAGINA A 4-A

Jumãtate dintre cursanþi devin ºoferi

oar jumãtate D dintre cei care susþin un examen

pentru obþinerea permisului auto devin ºoferi cu acte în regulã.

Restul candidaþilor sunt respinºi, fie pentru cã fac vreo greºealã în traseu, fie pentru cã nu trec de proba în care li se testeazã cunoºtinþele despre legislaþia rutierã.

Statisticile aratã cã nu toþi sunt pregãtiþi sã iasã în trafic. „Au fost eliberate 21.622 de permise de conducere ºi au fost

preschimbate 438 de permise de conducere. La proba teoreticã a examenului pentru obþinerea permisului de conducere au fost examinaþi 14.468 de candidaþi, faþã de 16.208.

Dintre aceºtia, au fost declaraþi admiºi 7.359 ºi respinºi 7.109, procentul de promovabilitate fiind de 50,86%. ªi asta mai merge, în timp ce la proba de traseu e ºi mai grav.

Acolo, procentul de promovabilitate a fost de 69,35%. E mai grav, însã, din cauza întârzierilor pe

care le avem, tocmai din cauza reexaminãrilor. Acest procent rezultã dupã reexaminãri succesive, ceea ce nu este în regulã. Noi ne dorim ca viitori ºoferi sã fie

bine pregãtiþi ”, a declarat Fabius Kiszely, prefectul judeþului Hunedoara.

Cursanþii ºcolilor de ºoferi ajung sã dea examenul pe traseu ºi la mai

bine de 2 luni ºi jumãtate ºi procentele par similare în întreaga þarã.

De altfel, la nivel naþional, statisticile aratã cã a scãzut simþitor numãrul celor ce promoveazã acest examen. ªi, dacã în anul 2013 erau declaraþi admiºi 60,04% dintre candidaþi procentele au scãzut, dupã cum urmeazã: în 2014 la 59,52%, în 2015 la 59,15%, 2016 – 55,94%, în 2017 – 52,09% iar anul trecut, în 2018 au promovat doar 50,65% din totalul candidaþilor la nivel naþional.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Consiliul Concurenþei despre mixul enegetic:

„Este ajutor de stat” B

ogdan Chiriþoiu, preºedintele Consiliului Concurenþei, susþine cã formarea unui mix energetic reprezintã, de fapt, acordarea unui ajutor de stat companiilor producãtoare de energie pe bazã de cãrbune.

Acesta susþine cã sunt variante de lucru pentru Complexul Energetic Hunedoara, astfel ca mãcar o parte din entitatea energeticã sã producã energie electricã.

Oficialul de la Consiliul Concurenþei a vorbit miercuri despre intenþia Ministerului Energiei de a realiza un mix energetic, produs al termocentralelor ºi hidrocentralelor. ”Simplul fapt cã eu amestec tehnologiile nu vãd ce ar modifica preþul pieþei. Este wishful thinking cã, dacã le punem la un loc, nu o sã mai fie preþul mare.

Dacã tehnologia cea mai scumpã de care nu mã pot lipsi va fi cãrbunele, cum este în momentul de faþã, tot cãrbunele o sã-mi dea preþul de

închidere de piaþã, indiferent cum mã joc eu cu companiile. Exceptând cazul în care vreau, de fapt, sã fac subvenþionãri încruciºate. (…)

Categoric, nu spune nimeni cã o companie trebuie sã fie monotehnologicã, dacã este eficient pentru ele nu au decât sã se dezvolte pas cu pas ºi acest lucru se întâmplã.

Natural se duc în aceastã direcþie, dacã are sens economic”, a spus Bogdan Chiriþoiu, preºedintele Consiliului Concurenþei, într-o dezbatere pe teme de energie.

Oficialul de la Consiliul Concurenþei considerã cã o astfel de mãsurã nu rezolvã problema preþului energiei electrice. În plus,

o astfel de combinaþie înseamnã mascarea unor probleme.

“Dacã numai vrem sã facem un miºmaº, sã punem gunoiul sub preº, asta nu cred cã este legal, pentru cã tot ajutor de stat este. Pentru mine, faptul cã muþi bani de la compania profitabilã la compania neprofitabilã este ajutor de stat. Iar dacã muþi de la centru profit, în cadrul companiei integrate, în centrul de pierdere, eu o vãd tot ajutor de stat.

Acest lucru nu va ajuta o iotã la rezolvarea problemelor de legislaþie europeanã”, a mai subliniat sursa citatã.

Oficialul Concurenþei a oferit drept exemplu situaþia din sectorul

Cronica Vãii Jiului | Vineri 22 Februarie 2019 huilei, care pânã acum a necesitat ajutoare de stat de un miliard de euro, dupã ce au fost ºterse datorii, au fost acumulate unele noi, iar activele au fost mutate pe o nouã companie, care însã nu a reuºit sã depãºeascã stadiul de gaurã neagrã.

"Eu mi-aº dori, cât avem preºedinþia (Consiliului UE - n.r.) ºi uºile se deschid mai uºor la Bruxelles, aº vrea sã scoatem contractele de capacitate, mecanismele de capacitate, care sunt parte a soluþiei pe care o avem pentru Hunedoara.

Sã facem o Hunedoarã mai micã, cu costuri mai mici, subvenþionatã pentru acele momente când avem într-adevãr nevoie de ea, pânã când Romgaz sau altcineva vine ºi face investiþii pe gaze acolo. Planul este destul de avansat ºi avem ºanse rezonabile, chiar dacã ne va lua ceva timp", a mai adãugat Chiriþoiu, la ZF Power Summit.

Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat cã Ministerul Energiei are în plan reorganizarea producþiei de energie prin înfiinþarea unei noi companii în care sã fie incluse atât centralele pe cãrbune, cât ºi cele hidro.

Monika BACIU

SNIM mai încearcã sã vândã piese pentru mineri

ocietatea Naþionalã de Închideri Mine Valea S Jiului mai face o încercare în a vinde piese destinate lucrului în subteran.

În acest sens, SNIMV încearcã sã valorifice pe Bursa Românã de Mãrfuri mai multe bunuri (piese de schimb pentru transportoare cu raclete TR3, TR4 ºi TR5) – 6 loturi. Valoarea totalã a pieselor pe care Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului încearcã

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

sã le valorifice este de aproape 120.000 de lei Potrivit documentaþiei, o parte din piese provin de la mina Paroºeni ºi Uricani, piese care au fost achiziþionate în anul 2014 ºi nu au fost folosite niciodatã. În schimb, alte piese scoase la vânzare de SNIM sunt recuperate din subteran.

Existã însã ºi o condiþie.

Ofertanþii care au renunþat la dreptul de a inspecta/examina bunurile, nu vor putea ulterior sã refuze preluarea ºi nici sã formuleze

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE reclamaþii cu privire la starea tehnicã a bunurilor.

De-a lungul timpului, SNIMVJ a încercat sã mai vândã astfel de bunuri, însã în zadar. Complexul Energetic Hunedoara ar putea fi beneficiarul acestor piese destinate lucrului în subteran.

Monika BACIU

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

PETROªANI

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 22 Februarie 2019

Primarii au refuzat facturile emise Deºi lovite de bãrbaþii lor, douã hunedorence refuzã emiterea de Supercom pentru curãþenie unor ordine de protecþie

D

ouã femei, lovite de persoanele cu care convieþuiau, s-au opus emiterii unor ordine de protecþie provizorii în momentul în care poliþiºtii le-au venit în ajutor.

T

oþi primarii din Valea Jiului au refuzat facturile emise de firma care strânge gunoiul menajer în oraºele din sudul judeþului Hunedoara.

Edilii au cerut o întrevedere cu reprezentanþii firmei ºi cu cei din conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara pentru a lãmuri situaþia.

Asta, dupã ce, recent, firma Supercom a cerut revizuirea contractului, pentru cã a dus la Bârcea Mare o cantitate mai micã decât jumãtate din cea preconizatã iniþial.

„Avem o întâlnire cu operatorul de salubritate, cu cei din Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Deºeuri ºi cu primarii din Valea Jiului, pentru cã sunt probleme din punctul de vedere al operatorului.

Noi vrem sã le ascultãm, sã vedem cum putem rezolva problema. ªtiu cã toate primãriile au returnat facturile operatorului”, spune Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara.

De altfel, edilii au pãrut nemulþumiþi de faptul cã factura se emite în funcþie de populaþia fiecãrui oraº în parte, ºi

În primul caz este vorba despre o femeie în vârstã de 34 de ani din Petroºani, agresatã fizic de cãtre concubinul acesteia. Agresiunea a fost sesizatã de tatãl femeii, iar la faþa locului s-a deplasat un echipaj de poliþie care aplanat conflictul ºi a preluat declaraþia femeii cu privire la agresiune. Potrivit acesteia, în urma unor discuþii în contradictoriu avute cu concubinul sãu, un bãrbat în vârstã de 39 de ani, din Petroºani, a fost lovitã de acesta cu palma. La faþa locului s-a deplasat ºi un echipaj medical, însã femeia a refuzat sã se deplaseze la U.P.U Petroºani, în vederea acordãrii unor eventuale îngrijiri medicale.

Poliþiºtii au completat un formular de evaluare a stãrii conflictuale, Diana MITRACHE însã femeia nu a dorit sã fie emis

nu de cantitatea de deºeuri colectatã. Asta nici nu le convine celor ce adunã acum gunoiul din zona Vãii Jiului, pentru cã, la Bârcea au ajuns sã ducã aproximativ 40% din cantitatea cu care a fost proiectat sistemul ºi pe care s-au bazat când au câºtigat licitaþia.

Totuºi, zone întregi sunt ºi acum nãpãdite de gunoi, iar un exemplu este cea din spatele Staþiei CFR Petroºani, unde, pe tot parcursul acestei ierni, a crescut un munte de gunoi neridicat.

Petrila: Au început lucrãrile de reabilitare a douã ºcoli

D

ouã unitãþi de învãþãmânt de pe raza oraºului Petrila au intrat într-un amplu proces de modernizare.

Au început lucrãrile de eficientizare energeticã la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi ºi ªcoala Gimnazialã ID Sîrbu.

Autoritãþile locale anunþã cã au fost demarate lucrãrile de “intervenþie la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi – structura ªcoala Gimnazialã nr. 5 din oraºul Petrila, judeþul Hunedoara în scopul creºterii eficienþei energetice”. “Lucrãri de intervenþie la ªcoala Gimnazialã I. D. Sîrbu din oraºul Petrila, judeþul Hunedoara în scopul creºterii eficienþei ener-

un ordin de protecþie provizoriu faþã de concubin. În cel de-al doilea caz este vorba despre o femeie în vârstã de 45 de ani, despre faptul cã a fost agresatã fizic de soþul sãu, un bãrbat în vârstã de 47 de ani Patrula de siguranþã publicã care s-a deplasat la faþa locului a constatat faptul cã, pe fondul unor discuþii contradictorii, femeia a fost lovitã cu palmele de cãtre soþ. În urma întocmirii formularului de evaluare a riscului, femeia s-a opus emiterii unui ordin de protecþie provizoriu faþã de soþ. În ambele cauze, poliþiºtii au întocmit dosar penal pentru sãvârºirea infracþiunii de violenþã în familie.

Primarii de oraºe, îngrijoraþi de structura bugetului D getice" sunt în proces de realizare ºi la unitatea ºcolarã menþionatã.

“Obiectivul general al proiectului se subscrie obiectivului specific al Axei prioritare 3 - Sprijinirea tranziþiei cãtre o economie cu emisii scãzute de carbon - ºi anume, creºterea eficienþei energetice în clãdirile rezidenþiale, clãdirile publice ºi sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistreazã consumuri energetice mari”, aratã autoritãþile locale.

Cele douã proiecte realizate din fonduri europene au o valoare totalã de 4.123.863,2 lei, iar contribuþia autoritãþilor locale este de 141.837,45 de lei.

Monika BACIU

upã primarii de municipii care s-au arãtat nemulþumiþi de noua structurã a bugetului, a venit ºi rândul primarilor de oraºe.

Primarii de oraºe ºi-au exprimat nemulþumirea, la Consiliul Director al AOR, faþã de sumele alocate colectivitãþilor locale pe care le reprezintã ºi indignarea cã au fost pãcãliþi de Guvern prin promisiuni care au þinut trei zile.

Primarii oraºelor susþin cã bugetul adoptat în Parlament “nu le dã nicio garanþie pentru funcþionarea decent ºi nici perspective realizãrii proiectelor de care oraºele ºi locuitorii acestora au nevoie”.

"Primarii ºi-au exprimat vehement punctul de vedere, subliniind cã se va ajunge foarte curând, în termen de zile chiar, la mãsuri extreme, precum cea de suspendare a activitãþilor primãriilor, în lipsa fondurilor necesare funcþionãrii.

Principala îngrijorare este propunerea Guvernului privind trecerea în bugetele unitãþilor administrativteritoriale a cheltuielilor privind drepturile salariale ale însoþitorilor ºi indemnizaþiile persoanelor cu handicap", se precizeazã în comunicatul Asociaþiei Oraºelor din România.

AOR susþine cã primarii de oraºe sunt deja copleºiþi de atribuirea unor competenþe cãtre administraþia localã, în cele mai multe cazuri fãrã alocare de surse financiare suficiente, ºi de nevoia asigurãrii funcþionãrii unor servicii publice care, pe lângã locuitorii propriilor oraºe, deservesc ºi locuitorii comunelor învecinate, iar în ultimii ani bugetele unitãþilor administrativ-teritoriale au suferit scãderi semnificative.

Monika BACIU

4 Actualitate

Momârlanii cer sã facã ITP la Petroºani Beþi la volan

GARA – patrimoniu transformat în kitsch, sau abandonat mizeriei C

olonia municipiului Petroºani cuprinde sute de clãdiri de patrimoniu ºi întreg ansamblul de case, cu baia comunalã, liniile de cale feratã pe unde veneau vagoneþii cu cãrbuni pentru populaþie ºi clãdirile gãrii, constituiau cândva atracþia zonei.

depoul de la mina Lonea, mina Petrila, depoul Petroºani, turnul de apã ºi apoi atelierele centrale, care nici ele nu mai sunt. Asta pentru cã tot aniversãm acum 100 de ani.

Nu a mai rãmas mai nimic, iar arhitecþii, care acum cautã sã regenereze peisajul minier de la Petrila, spun cã, dacã s-ar gãsi o soluþie, aici, în spatele gãrii ar putea fi punctul final al unui traseu inedit. „Toate aceste clãdiri noi le vedem ca pe un ansamblu ce porneºte de la mina Petrila Lonea. Ansamblul ar trebui sã se dezvolte din punct de vedere turistic pe calea feratã, pentru a cuprinde în parcurs,

Iar apoi clãdirile din spatele gãrii ar fi trebuit sã fie punctul terminus, în care turiºtii sã ia masa, unde sunt evenimente complexe. Hala e acolo parþial prãbuºitã, dar are o suprafaþã suficient de mare încât sã se realizeze cele mai frumoase evenimente ale administraþiei”,

spune Mihai Danciu, arhitect, profesor la Universitatea din Timiºoara.

Arhitecþii ne aratã cã nici staþia CFR nu este reabilitatã aºa cum ar trebui, iar asta ne va costa pe viitor, chiar dacã

T

Au fost toaletaþi copacii, au fost scoase aspiratoarele

pentru spaþiile verzi ºi, mai ales s-a acþionat în zonele în care existã excremente de câini. Asta, deºi peste tot sunt inscripþii în care proprietarii patrupedelor sunt avertizaþi. Tocmai de aceea, imediat dupã ce se terminã curãþenia, poliþia comunitarã va avea misiunea de a da ºi amenzi celor ce îºi plimbã câinii, fãrã sã strângã dupã ei.

„Azi facem pe centrul civic curãþenie, dupã ce am început deja în tot oraºul. În urma topirii zãpezilor, practic a rãmas foarte multã mizerie ºi avem o mare problemã cu excrementele de la câinii de companie. Facem ºi asta, curãþãm, dar, pe

nul a fost prins la Deva, iar celãlalt la Petrila ºi amândoi U s-au ales cu dosar penal pentru

C

totul va deveni funcþional. „Dacã ar fi dorinþã, de mâine se poate lucra. Dacã nu, nu. Acum se lucreazã la garã, dar, din punctul meu de vedere, inginereºte, pompieristic, dar bine cã se face. Dar se pierde din calitatea de monument al clãdirii. Ea a fost mutilatã în perioada comunistã ºi acum se continuã. E totuºi mai bine, dar nu cel mai bine, pentru cã un turist nu va admira termopane ºi polistiren, dar mergând oficial, totul þine acolo de Regionala CFR ºi de ceea ce îºi doresc ei”, a adãugat Mihai Danciu.

Vechile construcþii de unde se încãrcau vagoanele, sau de

pe platforma cãrora se încãrca marfa din vagoane, în maºini, sunt acum într-o stare deplorabilã. O parte a ºirului de hale este demolatã aproape total, iar o altã parte mai are acoperiºul. În ele sunt adevãrate depozite de gunoi, moloz ºi rãmãºiþele unui incendiu au lãsat urme adânci.

Nimeni nu ia în considerare ideile, pentru cã nu sunt bani. Acum câþiva ani, administraþia din Petroºani, împreunã cu cei de la CFR au gândit un proiect de revigorare a depoului, însã, totul a rãmas la nivel de intenþie ºi s-a pierdut în timp.

Diana MITRACHE

Vestele verzi curãþã urmele animalelor de companie

opirea zãpezilor a lãsat în centrul civic al municipiului Petroºani multã mizerie, iar acum, profitând de vremea excelentã de afarã, a început curãþenia generalã.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 22 Februarie 2019

viitor, am cerut celor de la Poliþia Localã sã ia mãsuri ºi sã amendeze proprietarii care nu strâng dupã câinii lor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Nici faptul cã pavelele se dezlipesc nu a trecut neobservat, iar primarul

Platforma U-Report, lansatã de UNICEF destinatã tinerilor platformã de consultare prin care copiii ºi tinerii sunt încurajaþi sã îºi spunã O pãrerea asupra unor teme de interes, iar pe

baza informaþiilor oferite de ei sã se dezvolte politici publice care sã vinã în sprijinul lor a fost lansatã, joi, de UNICEF. Platforma U-Report este un mecanism inspirat din Convenþia Naþiunilor Unite privind drepturile copilului, care promoveazã dreptul tuturor copiilor de a-ºi exprima

spune cã toatã zona va fi reabilitatã, însã, dupã ce trece valul de frig ce tocmai este anunþat. „În urma fenomenului îngheþ-dezgheþ, se mai dezlipesc, dar, cum vremea va permite, dupã ce vor fi temperaturi negative sãptãmâna viitoare ºi le

vom repara”, a mai adãugat primarul din Petroºani.

Curãþenia presupune inclusiv toaletarea copacilor, curãþarea spaþiilor verzi, a zonelor în care au fost depozitate crengile cãzute dupã cantitãþile uriaºe de zãpadã, iar pentru toate acestea edilii cer sprijin mai ales celor care îºi plimbã animalele de companie. În caz contrar, amenzile sunt de pânã la 500 de lei ºi poliþia localã are misiunea de a-i sancþiona pe cei care continuã sã polueze oraºul.

Diana MITRACHE

liber opinia asupra oricãrui subiect care îi priveºte. Înregistrarea, mesajele ºi sondajele U-Report sunt trimise prin mesaje directe, prin Facebook messenger. Informaþiile despre copiii ºi tinerii înregistraþi ca U-Reporteri sunt anonime. Rãspunsurile obþinute sunt vizibile în timp real pe site-ul U-Report: https://romania.ureport.in, iar acest lucru permite ca oricine sã poatã accesa detalii generale despre comunitatea de U-Reporteri ºi despre pãrerile lor.

Rezultatele sunt grupate dupã vârstã, gen ºi regiune ºi sunt utilizate pentru a creºte gradul de conºtientizare a cetãþenilor cu privire la pãrerile copiilor ºi tinerilor, problemele ºi soluþiile propuse de aceºtia. În acelaºi timp, U-Reporterii primesc mesaje ºi informaþii despre importanþa participãrii lor, aflã care sunt rezultatele sondajelor, modul în care informaþiile au fost folosite, felul în care vocile lor au ajuns la factorii de decizie ºi care au fost rezultatele contribuþiei lor.

u tractoarele ºi cãruþele, pe platformã, spre Deva. Aºa sunt nevoiþi sã se descurce oamenii gospodari din cãtunele Vãii Jiului, oameni pentru care o zi, cât dureazã drumul dus-întors de la Deva, înseamnã o zi în care pierd bani ºi timp preþios în defavoarea gospodãriei.

S-au unit cu toþii ºi au venit sã le cearã celor de la Consiliul Judeþean ajutorul. „Noi, ca sã facem ITP-ul la tractoare, trebuie sã mergem la Deva. Asta înseamnã, platformã, cost, zi pierdutã, care e din timpul meu de lucru. Sã vinã ei aici, noi ne grupãm mai mulþi. Mai greu prima datã, cã apoi, venim noi, toþi, odatã, dar ne grupãm.

Aºa, acum e o zi pierdutã, apoi 400 – 500 de lei platforma, o masã ºoferului. E scump ºi asta doar ca sã ajungem sã transportãm tractorul, apoi ITP-ul, alt cost, plus ziua pierdutã”, spune Mucenic Rusu, proprietar de tractor din zona Slãtinioara. „Noi, toþi cei care stãm la sat, avem utilaje, tractoare, cu trebuie sã ne deplasãm la Deva, sã ne facem ITP-ul ºi am cerut

cã au urcat bãuþi la volan.

sprijin. Cineva sã gãseascã o sluþie sã nu mai ducem tractoarele ºi cãruþele”, mai adaugã ºi Matei Rusu, un alt gospodar. În plus, oamenii spun cã sunt consideraþi hoþi, dacã îºi aduc lemne de propriile terenuri. Asta, pentru cã întâi muncesc o zi în pãdure, apoi crengile pe care le gãsesc acolo, dacã vor sã le ia, trebuie întâi sã procure bon de la Ocolul Silvic ºi apoi sã se întoarcã, dupã o zi de umblat prin birouri, dupã ele în pãdure. Altfel, riscã sã ia amendã de la jandarmi. „Noi avem proprietãþi particulare ºi, mai ales acum, dupã zãpada care a doborât copacii, trebuie sã ne curãþãm terenurile. Noi, locuind în zona opusã, cum ar fi Slãtinioara ºi am proprietatea în Dâlja Micã, pun lemnele în cãruþã ºi, indifer-

ent ce e, jandarmii ne opresc. Ne trebuie bon de transport”, explicã unul dintre gospodari. „Eu merg la pãdure, curãþ douã-trei zile, rezultã o cãruþã de lemne. Nu le pot aduce. Ca sã fac acte, trebuie sã cobor cu cãruþa goalã, stau la Ocol douã, sau 3 ore, aºtept pãdurarul sã îmi facã avizul de transport. Apoi, urc iar la pãdure ºi cobor cãruþa de lemne.

Cerem o formã mai permisivã, cã noi asta nu avem. Eu, din proprietatea mea, sunt considerat hoþ, dacã mã prind jandarmii”, mai spun oamenii.

Toate aceste probleme le-au fost expuse celor de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Mircea Bobora, preºedintele CJH a promis ºi chiar a luat legãtura cu cei de la ITP, tocmai pentru ca

oamenii sã nu mai plece cu utilajele spre Deva.

Costel Avram, administratorul public al judeþului Hunedoara, la rândul sãu a explicat cum se poate rezolva situaþia. „Am luat legãtura cu ºeful RAR-ului. Dimineaþã am avut o discuþie cu preºedintele CJH ca sã venim aici azi ºi aceºti oameni nu vor mai face drumul spre Deva.

Tractoarele e ºi normal cã nu puteau sã circule pe drumul naþional. Vin ei ºi de sãptãmâna viitoare lucrurile intrã în normalitate. ªi voi avea discuþii ºi la Direcþia Silvicã ºi cu ºeful Jandarmeriei, sã vinã la faþa locului ca sã gãsim soluþii ºi pentru asta”, a explicat Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara.

Diana MITRACHE

Cei doi ºoferi s-au gândit cã dacã circulã noaptea nu vor fi prinºi, însã s-au înºelat. Astfel, poliþiºtii din Deva, în jurul orei 01:30, l-au oprit în trafic pe deveanul 58 de ani, iar la testare a reieºit cã avea o alcoolemie de 0,44 mg/l, alcool pur în aerul expirat. ªoferul a fost dus la Spitalul Judeþean Deva, dar a refuzat sã-i fie recoltate mostre biologice pentru stabilirea alcoolemiei.

Petrileanul de 43 de ani a fost prins ºi el tot pe timp de noapte, iar la testarea cu aparatul alcoolscop, rezultatul a fost de 0,96 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Bãrbatul a fost dus la Spitalul din Petroºani, unde i-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Ambii ºoferi sunt cercetaþi penal pentru conducere sub influenþa alcoolului.

Maximilian GÂNJU

Pentru a patra oarã, Primãria Lupeni a reluat licitaþia pentru mâncarea nevoiaºilor P

rimãria municipiului Lupeni a reluat, pentru a patra oarã, licitaþia pentru serviciile de catering din cadrul proiectului Bahtalo.

Dupã ce au încercat sã atribuie contractul prin toate cãile legale, edilii de la Lupeni au reuºit sã obþinã creºterea preþului.

De trei ori au încercat autoritãþile locale de la Lupeni sã atribuie contractul pentru prestarea serviciilor de catering din cadrul proiectului Bahtalo. Au obþinut ºi majorarea tarifelor la contractul de servicii, însã în zadar. Nicio

firmã specializatã nu s-a prezentat la licitaþie. În plus, edilii au încercat ºi o atribuire directã, tot în zadar.

Acum, autoritãþile locale de la Lupeni vor relua, din nou, procedura de licitaþie, la sumele actualizate. De precizat

este faptul cã tarifele au fost calculate la valoarea de acum doi ani, când a fost depus proiectul pentru finanþare. În plus, câºtigãtorul licitaþiei ar trebui sã menþinã preþurile circa 3 ani, lucru aproape imposibil de realizat în condiþiile

date.

Astfel, a fost scos la licitaþie contractul a cãrui valoare este de 969.120 lei ºi presupune “pachete cu mâncare pentru 30 copii cu vârsta de 0 – 3 ani: 30 copii x 378 pachete = 11.340; Pachete cu mâncare pentru 40 copii cu vârsta de 3 – 6 ani: 40 copii x 378 pachete = 15.120; Pachete cu mâncare pentru 80 copii cu vârsta peste 6 ani: 80 copii x 378 pachete = 30.240; Catering pentru 40 persoane (copii ºi adulþi) 4 evenimente ecologizare: 40 persoane x 4 evenimente = 160 meniuri;

Catering pentru 40 persoane (copii ºi adulþi) 3 evenimente plantare puieþi: 40 persoane x 3 evenimente = 120 meniuri; Pachete lunare cu mâncare pentru 70 persoane: 70 persoane x 24 luni = 1.680 pachete”.

Asociaþia Umanitarã Casa de Copii, Grãdiniþa cu Program Normal ªcoala Gimnazialã nr. 1 Lupeni, ªcoala Gimnazialã nr. 2 Lupeni sunt locaþiile unde se desfãºoarã proiectul.

Obiectivul contractului constã în asigurarea – prepararea, livrarea, servirea, debarasarea – unui numãr stabilit de porþii, sub forma unui

pachet format din felul 1, felul 2, desert, pâine ºi apã mineralã/platã.

Durata contractului este datã de activitãþile desfãºurate în cadrul proiectului, respectiv 27 de luni din momentul semnãrii lui.

Municipiul Lupeni este beneficiarul proiectului cu titlul ”BAHTALO! Împreunã combatem sãrãcia ºi discriminarea”, co-finanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Capital Uman, cu o valoare totalã de 26.803.625,25 lei, din care 26.334.205,91 lei reprezintã valoarea cofinanþãrii Uniunii Europene.

Proiectul a demarat la 25 ianuarie 2018 ºi se va finaliza în 24 ianuarie 2021.

Monika BACIU

4 Actualitate

Momârlanii cer sã facã ITP la Petroºani Beþi la volan

GARA – patrimoniu transformat în kitsch, sau abandonat mizeriei C

olonia municipiului Petroºani cuprinde sute de clãdiri de patrimoniu ºi întreg ansamblul de case, cu baia comunalã, liniile de cale feratã pe unde veneau vagoneþii cu cãrbuni pentru populaþie ºi clãdirile gãrii, constituiau cândva atracþia zonei.

depoul de la mina Lonea, mina Petrila, depoul Petroºani, turnul de apã ºi apoi atelierele centrale, care nici ele nu mai sunt. Asta pentru cã tot aniversãm acum 100 de ani.

Nu a mai rãmas mai nimic, iar arhitecþii, care acum cautã sã regenereze peisajul minier de la Petrila, spun cã, dacã s-ar gãsi o soluþie, aici, în spatele gãrii ar putea fi punctul final al unui traseu inedit. „Toate aceste clãdiri noi le vedem ca pe un ansamblu ce porneºte de la mina Petrila Lonea. Ansamblul ar trebui sã se dezvolte din punct de vedere turistic pe calea feratã, pentru a cuprinde în parcurs,

Iar apoi clãdirile din spatele gãrii ar fi trebuit sã fie punctul terminus, în care turiºtii sã ia masa, unde sunt evenimente complexe. Hala e acolo parþial prãbuºitã, dar are o suprafaþã suficient de mare încât sã se realizeze cele mai frumoase evenimente ale administraþiei”,

spune Mihai Danciu, arhitect, profesor la Universitatea din Timiºoara.

Arhitecþii ne aratã cã nici staþia CFR nu este reabilitatã aºa cum ar trebui, iar asta ne va costa pe viitor, chiar dacã

T

Au fost toaletaþi copacii, au fost scoase aspiratoarele

pentru spaþiile verzi ºi, mai ales s-a acþionat în zonele în care existã excremente de câini. Asta, deºi peste tot sunt inscripþii în care proprietarii patrupedelor sunt avertizaþi. Tocmai de aceea, imediat dupã ce se terminã curãþenia, poliþia comunitarã va avea misiunea de a da ºi amenzi celor ce îºi plimbã câinii, fãrã sã strângã dupã ei.

„Azi facem pe centrul civic curãþenie, dupã ce am început deja în tot oraºul. În urma topirii zãpezilor, practic a rãmas foarte multã mizerie ºi avem o mare problemã cu excrementele de la câinii de companie. Facem ºi asta, curãþãm, dar, pe

nul a fost prins la Deva, iar celãlalt la Petrila ºi amândoi U s-au ales cu dosar penal pentru

C

totul va deveni funcþional. „Dacã ar fi dorinþã, de mâine se poate lucra. Dacã nu, nu. Acum se lucreazã la garã, dar, din punctul meu de vedere, inginereºte, pompieristic, dar bine cã se face. Dar se pierde din calitatea de monument al clãdirii. Ea a fost mutilatã în perioada comunistã ºi acum se continuã. E totuºi mai bine, dar nu cel mai bine, pentru cã un turist nu va admira termopane ºi polistiren, dar mergând oficial, totul þine acolo de Regionala CFR ºi de ceea ce îºi doresc ei”, a adãugat Mihai Danciu.

Vechile construcþii de unde se încãrcau vagoanele, sau de

pe platforma cãrora se încãrca marfa din vagoane, în maºini, sunt acum într-o stare deplorabilã. O parte a ºirului de hale este demolatã aproape total, iar o altã parte mai are acoperiºul. În ele sunt adevãrate depozite de gunoi, moloz ºi rãmãºiþele unui incendiu au lãsat urme adânci.

Nimeni nu ia în considerare ideile, pentru cã nu sunt bani. Acum câþiva ani, administraþia din Petroºani, împreunã cu cei de la CFR au gândit un proiect de revigorare a depoului, însã, totul a rãmas la nivel de intenþie ºi s-a pierdut în timp.

Diana MITRACHE

Vestele verzi curãþã urmele animalelor de companie

opirea zãpezilor a lãsat în centrul civic al municipiului Petroºani multã mizerie, iar acum, profitând de vremea excelentã de afarã, a început curãþenia generalã.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 22 Februarie 2019

viitor, am cerut celor de la Poliþia Localã sã ia mãsuri ºi sã amendeze proprietarii care nu strâng dupã câinii lor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Nici faptul cã pavelele se dezlipesc nu a trecut neobservat, iar primarul

Platforma U-Report, lansatã de UNICEF destinatã tinerilor platformã de consultare prin care copiii ºi tinerii sunt încurajaþi sã îºi spunã O pãrerea asupra unor teme de interes, iar pe

baza informaþiilor oferite de ei sã se dezvolte politici publice care sã vinã în sprijinul lor a fost lansatã, joi, de UNICEF. Platforma U-Report este un mecanism inspirat din Convenþia Naþiunilor Unite privind drepturile copilului, care promoveazã dreptul tuturor copiilor de a-ºi exprima

spune cã toatã zona va fi reabilitatã, însã, dupã ce trece valul de frig ce tocmai este anunþat. „În urma fenomenului îngheþ-dezgheþ, se mai dezlipesc, dar, cum vremea va permite, dupã ce vor fi temperaturi negative sãptãmâna viitoare ºi le

vom repara”, a mai adãugat primarul din Petroºani.

Curãþenia presupune inclusiv toaletarea copacilor, curãþarea spaþiilor verzi, a zonelor în care au fost depozitate crengile cãzute dupã cantitãþile uriaºe de zãpadã, iar pentru toate acestea edilii cer sprijin mai ales celor care îºi plimbã animalele de companie. În caz contrar, amenzile sunt de pânã la 500 de lei ºi poliþia localã are misiunea de a-i sancþiona pe cei care continuã sã polueze oraºul.

Diana MITRACHE

liber opinia asupra oricãrui subiect care îi priveºte. Înregistrarea, mesajele ºi sondajele U-Report sunt trimise prin mesaje directe, prin Facebook messenger. Informaþiile despre copiii ºi tinerii înregistraþi ca U-Reporteri sunt anonime. Rãspunsurile obþinute sunt vizibile în timp real pe site-ul U-Report: https://romania.ureport.in, iar acest lucru permite ca oricine sã poatã accesa detalii generale despre comunitatea de U-Reporteri ºi despre pãrerile lor.

Rezultatele sunt grupate dupã vârstã, gen ºi regiune ºi sunt utilizate pentru a creºte gradul de conºtientizare a cetãþenilor cu privire la pãrerile copiilor ºi tinerilor, problemele ºi soluþiile propuse de aceºtia. În acelaºi timp, U-Reporterii primesc mesaje ºi informaþii despre importanþa participãrii lor, aflã care sunt rezultatele sondajelor, modul în care informaþiile au fost folosite, felul în care vocile lor au ajuns la factorii de decizie ºi care au fost rezultatele contribuþiei lor.

u tractoarele ºi cãruþele, pe platformã, spre Deva. Aºa sunt nevoiþi sã se descurce oamenii gospodari din cãtunele Vãii Jiului, oameni pentru care o zi, cât dureazã drumul dus-întors de la Deva, înseamnã o zi în care pierd bani ºi timp preþios în defavoarea gospodãriei.

S-au unit cu toþii ºi au venit sã le cearã celor de la Consiliul Judeþean ajutorul. „Noi, ca sã facem ITP-ul la tractoare, trebuie sã mergem la Deva. Asta înseamnã, platformã, cost, zi pierdutã, care e din timpul meu de lucru. Sã vinã ei aici, noi ne grupãm mai mulþi. Mai greu prima datã, cã apoi, venim noi, toþi, odatã, dar ne grupãm.

Aºa, acum e o zi pierdutã, apoi 400 – 500 de lei platforma, o masã ºoferului. E scump ºi asta doar ca sã ajungem sã transportãm tractorul, apoi ITP-ul, alt cost, plus ziua pierdutã”, spune Mucenic Rusu, proprietar de tractor din zona Slãtinioara. „Noi, toþi cei care stãm la sat, avem utilaje, tractoare, cu trebuie sã ne deplasãm la Deva, sã ne facem ITP-ul ºi am cerut

cã au urcat bãuþi la volan.

sprijin. Cineva sã gãseascã o sluþie sã nu mai ducem tractoarele ºi cãruþele”, mai adaugã ºi Matei Rusu, un alt gospodar. În plus, oamenii spun cã sunt consideraþi hoþi, dacã îºi aduc lemne de propriile terenuri. Asta, pentru cã întâi muncesc o zi în pãdure, apoi crengile pe care le gãsesc acolo, dacã vor sã le ia, trebuie întâi sã procure bon de la Ocolul Silvic ºi apoi sã se întoarcã, dupã o zi de umblat prin birouri, dupã ele în pãdure. Altfel, riscã sã ia amendã de la jandarmi. „Noi avem proprietãþi particulare ºi, mai ales acum, dupã zãpada care a doborât copacii, trebuie sã ne curãþãm terenurile. Noi, locuind în zona opusã, cum ar fi Slãtinioara ºi am proprietatea în Dâlja Micã, pun lemnele în cãruþã ºi, indifer-

ent ce e, jandarmii ne opresc. Ne trebuie bon de transport”, explicã unul dintre gospodari. „Eu merg la pãdure, curãþ douã-trei zile, rezultã o cãruþã de lemne. Nu le pot aduce. Ca sã fac acte, trebuie sã cobor cu cãruþa goalã, stau la Ocol douã, sau 3 ore, aºtept pãdurarul sã îmi facã avizul de transport. Apoi, urc iar la pãdure ºi cobor cãruþa de lemne.

Cerem o formã mai permisivã, cã noi asta nu avem. Eu, din proprietatea mea, sunt considerat hoþ, dacã mã prind jandarmii”, mai spun oamenii.

Toate aceste probleme le-au fost expuse celor de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Mircea Bobora, preºedintele CJH a promis ºi chiar a luat legãtura cu cei de la ITP, tocmai pentru ca

oamenii sã nu mai plece cu utilajele spre Deva.

Costel Avram, administratorul public al judeþului Hunedoara, la rândul sãu a explicat cum se poate rezolva situaþia. „Am luat legãtura cu ºeful RAR-ului. Dimineaþã am avut o discuþie cu preºedintele CJH ca sã venim aici azi ºi aceºti oameni nu vor mai face drumul spre Deva.

Tractoarele e ºi normal cã nu puteau sã circule pe drumul naþional. Vin ei ºi de sãptãmâna viitoare lucrurile intrã în normalitate. ªi voi avea discuþii ºi la Direcþia Silvicã ºi cu ºeful Jandarmeriei, sã vinã la faþa locului ca sã gãsim soluþii ºi pentru asta”, a explicat Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara.

Diana MITRACHE

Cei doi ºoferi s-au gândit cã dacã circulã noaptea nu vor fi prinºi, însã s-au înºelat. Astfel, poliþiºtii din Deva, în jurul orei 01:30, l-au oprit în trafic pe deveanul 58 de ani, iar la testare a reieºit cã avea o alcoolemie de 0,44 mg/l, alcool pur în aerul expirat. ªoferul a fost dus la Spitalul Judeþean Deva, dar a refuzat sã-i fie recoltate mostre biologice pentru stabilirea alcoolemiei.

Petrileanul de 43 de ani a fost prins ºi el tot pe timp de noapte, iar la testarea cu aparatul alcoolscop, rezultatul a fost de 0,96 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Bãrbatul a fost dus la Spitalul din Petroºani, unde i-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Ambii ºoferi sunt cercetaþi penal pentru conducere sub influenþa alcoolului.

Maximilian GÂNJU

Pentru a patra oarã, Primãria Lupeni a reluat licitaþia pentru mâncarea nevoiaºilor P

rimãria municipiului Lupeni a reluat, pentru a patra oarã, licitaþia pentru serviciile de catering din cadrul proiectului Bahtalo.

Dupã ce au încercat sã atribuie contractul prin toate cãile legale, edilii de la Lupeni au reuºit sã obþinã creºterea preþului.

De trei ori au încercat autoritãþile locale de la Lupeni sã atribuie contractul pentru prestarea serviciilor de catering din cadrul proiectului Bahtalo. Au obþinut ºi majorarea tarifelor la contractul de servicii, însã în zadar. Nicio

firmã specializatã nu s-a prezentat la licitaþie. În plus, edilii au încercat ºi o atribuire directã, tot în zadar.

Acum, autoritãþile locale de la Lupeni vor relua, din nou, procedura de licitaþie, la sumele actualizate. De precizat

este faptul cã tarifele au fost calculate la valoarea de acum doi ani, când a fost depus proiectul pentru finanþare. În plus, câºtigãtorul licitaþiei ar trebui sã menþinã preþurile circa 3 ani, lucru aproape imposibil de realizat în condiþiile

date.

Astfel, a fost scos la licitaþie contractul a cãrui valoare este de 969.120 lei ºi presupune “pachete cu mâncare pentru 30 copii cu vârsta de 0 – 3 ani: 30 copii x 378 pachete = 11.340; Pachete cu mâncare pentru 40 copii cu vârsta de 3 – 6 ani: 40 copii x 378 pachete = 15.120; Pachete cu mâncare pentru 80 copii cu vârsta peste 6 ani: 80 copii x 378 pachete = 30.240; Catering pentru 40 persoane (copii ºi adulþi) 4 evenimente ecologizare: 40 persoane x 4 evenimente = 160 meniuri;

Catering pentru 40 persoane (copii ºi adulþi) 3 evenimente plantare puieþi: 40 persoane x 3 evenimente = 120 meniuri; Pachete lunare cu mâncare pentru 70 persoane: 70 persoane x 24 luni = 1.680 pachete”.

Asociaþia Umanitarã Casa de Copii, Grãdiniþa cu Program Normal ªcoala Gimnazialã nr. 1 Lupeni, ªcoala Gimnazialã nr. 2 Lupeni sunt locaþiile unde se desfãºoarã proiectul.

Obiectivul contractului constã în asigurarea – prepararea, livrarea, servirea, debarasarea – unui numãr stabilit de porþii, sub forma unui

pachet format din felul 1, felul 2, desert, pâine ºi apã mineralã/platã.

Durata contractului este datã de activitãþile desfãºurate în cadrul proiectului, respectiv 27 de luni din momentul semnãrii lui.

Municipiul Lupeni este beneficiarul proiectului cu titlul ”BAHTALO! Împreunã combatem sãrãcia ºi discriminarea”, co-finanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Capital Uman, cu o valoare totalã de 26.803.625,25 lei, din care 26.334.205,91 lei reprezintã valoarea cofinanþãrii Uniunii Europene.

Proiectul a demarat la 25 ianuarie 2018 ºi se va finaliza în 24 ianuarie 2021.

Monika BACIU

6 Social

Cronica Vãii Jiului | Vineri 22 Februarie 2019

44% dintre angajaþii români s-au simþit hãrþuiþi sexual la locul de muncã

irca 44% dintre angajaþii români C s-au simþit hãrþuiþi

sexual la locul de muncã cel puþin o datã de-a lungul carierei, însã patru din cinci persoane afectate nu au raportat incidentele colegilor sau superiorilor, preferând sã suporte sau sã plece din companie, relevã datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs.

Majoritatea celor care spun cã s-au simþit hãrþuiþi sexual la job sunt femei (86%), iar 56% susþin cã au trecut printr-o astfel de situaþie de cel puþin trei ori, în timp ce aproximativ 12% spun cã li se întâmplã constant. ”Deºi cazurile de hãrþuire sexualã sunt rareori rapor-

tate - numai 21,2% spun cã s-au îndreptat cãtre colegi sau superiori, iar alþi 20% au preferat sã ascundã ºi sã suporte situaþia - trei din cinci victime spun cã au avut o confruntare directã cu persoana vinovatã. Ca urmare, pentru aproape patru din zece persoane situaþia a încetat, însã mai

mult de trei din zece susþin cã, din contrã, confruntarea a agravat lucrurile, în timp ce pentru restul nu a adus nicio schimbare”, se aratã în comunicat.

Totodatã, aproape 59% dintre cei hãrþuiþi sexual de cineva din echipã au ales sã pãrãseascã locul de muncã.

O posibilã explicaþie ar fi

cã, în jumãtate din cazuri, responsabil de hãrþuire a fost chiar managerul sau superiorul direct, iar pentru 34,5% dintre respondenþii care au rãspuns afirmativ, comportamentul neadecvat a venit din partea unui director din conducerea executivã a companiei, potrivit BestJobs.

Totodatã, angajaþii s-au simþit hãrþuiþi de cãtre un coleg aflat pe o poziþie similarã în companie (38,3% dintre respondenþii care au rãspuns afirmativ), de cãtre un client (16%) sau un furnizor (5%). ”Pentru jumãtate dintre cei care nu au raportat incidentul/incidentele, argumentul principal pentru a decide sã ascundã situaþia a fost cã nu aveau dovezi, fiind vorba de cuvântul lor împotriva cuvântului celuilalt, în timp ce o treime

dintre ei nu doreau sã fie percepuþi ca angajaþiproblemã, restul de 17% temându-se sã nu îºi piardã jobul”, se aratã în comunicat.

Cei care au ales sã raporteze totuºi incidentul au reclamat situaþia superiorului lor direct, ºefului direct al agresorului, departamentului de HR sau departamentului legal. În schimb, mulþi dintre cei care au decis sã facã problema cunoscutã la nivelul companiei au suportat consecinþe: fie au fost ocoliþi de colegi (28,5%), au fost certaþi de ºefi (12%) sau chiar au fost daþi afarã din companie (14,2%).

Doar una din cinci persoane a primit susþinere atât din partea colegilor, cât ºi a ºefilor. În 38% dintre situaþii, hãrþuirea a încetat dupã ce cazul a fost reclamat, însã vinovatul ºi-a pãstrat jobul în companie.

Doar în 5% dintre cazuri hãrþuitorul a fost dat afarã, potrivit sondajului.

Sursa: NEWS.RO

63% dintre români considerã cã vor fi nevoiþi sã lucreze ºi dupã vârsta de pensionare, cea mai mare pondere din Europa irca 63% C dintre români anticipeazã cã vor fi

nevoiþi sã îºi câºtige existenþa ºi dupã vârsta de pensionare, cea mai mare pondere din Europa, comparativ cu media de 54% la nivel european, potrivit unui sondaj efectuat de grupul financiar olandez ING. Aproximativ 54% dintre europeni preconizeazã cã vor rãmâne activi pe piaþa muncii dupã vârsta de pensionare, relevã sondajul la care au luat parte 14.695 de respondenþi din 15 þãri, dintre care 13 din Europa. Cele mai ridicate procente au fost înregistrate în România ºi în Cehia (63%). ”Aproximativ o treime dintre respondenþi a afirmat cã nu ºtiu când vor ieºi la

pensie (29%) ºi încã 11% considerã cã vor continua sã lucreze pentru tot restul vieþii.

43% dintre români sunt de pãrere cã pensiile vor fi mai mici decât contribuþiile acestora.

62% dintre europeni se aratã îngrijoraþi cã nu vor avea suficienþi bani dupã momentul pensionãrii”, se aratã în comunicat.

Totodatã, 58% dintre persoanele chestionate au afirmat cã vor opta pentru o formã de muncã temporarã, fie într-un domeniu similar (36%) sau diferit faþã de cel actual (23%).

Fondurile disponibile dupã data pensionãrii sunt un motiv de îngrijorare ºi pentru cã economiile acestora sunt reduse. ”42% dintre respondenþii studiului declarã cã nu au economii mai mari de trei salarii, fondul de rezervã minim recomandat fiind

echivalent cu trei-ºase salarii. România se situeazã pe locul doi (58%), dupã Turcia (60%), în ceea ce priveºte lipsa economiilor pe o perioadã mai mare de trei luni. La polul opus se aflã Luxemburg, doar 25% dintre persoane declarând cã nu au bani economisiþi”, se aratã în comunicat. În plus, 69% dintre români susþin cã nu reuºesc sã economiseascã din cauza veniturilor prea mici ºi în acelaºi procent, declarã cã nu le ajung banii pânã la data

urmãtorului salariu. În cazul în care rãmân fãrã bani, 63% dintre români au rãspuns cã îºi reduc cheltuielile, 42% dintre aceºtia se împrumutã de la familie sau prieteni – cea mai mare pondere la nivel european (cu o medie de 20%), iar 24% utilizeazã cardul de credit, potrivit sondajului. ”Concluziile studiului reflectã dificultãþile cu care se confruntã multe persoane în încercarea de a-ºi atinge obiectivele de economisire pe termen lung. Majoritatea europenilor a afimat cã îºi monitorizeazã cheltu-

ielile zilnice, însã mulþi dintre aceºtia sunt de acord cã încã se confruntã cu provocãri

financiare, anticipând cã vor lucra ºi dupã vârsta pensionãrii.

Planificarea pe termen lung este dificilã în contextul în care mulþi dintre respondenþi au afirmat cã nu reuºesc sã economiseascã pe termen scurt, o tendinþã observatã în toate þãrile chestionate”, a spus un specialist în ºtiinþa comportamentalã din cadrul ING, Jessica Exton.

Sursa: news.ro

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului / Vineri 22 Februarie 2019

CJH are de recuperat sume importante de bani C

onsiliul Judeþean Hunedoara are de recuperat sume importante de bani, iar prin compartimentul urmãrire încasare creanþe ºi executare silitã s-au efectuat demersurile pentru recuperarea banilor.

Existã însã o serie de proceduri juridice care trebuie îndeplinite. “În perioada 01.01.

2018 – 31.12.2018 au fost înregistrate ºi întocmite un numãr de 17 dosare execuþionale în sumã totalã de 68.300 lei din care: 9 dosare execuþionale închise prin

stingerea debitului ca urmare a procedurii de executare silitã în sumã de 31.900 lei; pentru 3 dosare execuþionale s-a dispus suspendarea executãrii datoritã unor contestaþii la executare ºi au fost predate Serviciului juridic contencios ºi relaþii cu consiliile locale în sumã de 18.400 lei; 5 dosare execuþionale sunt în curs de executare silitã în sumã de 18.000 lei ºi o Dispoziþie al Preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara privind stabilirea prejudiciului creat bugetului U.A.T. Judeþul Hunedoara în sumã de 100.000 lei. Pentru 6 dosare

execuþionale executate parþial a fost încasatã suma de 9.023 lei. Valoarea încasatã pânã la data de 31.12.2018 este 40.923 lei”, aratã raportul

CJH. Compartimentul urmãrire, încasare creanþe ºi executare silitã a continuat procedurile de executare silitã pentru 12

dosare execuþionale în sumã de 109.000 lei în cursul anului 2018. Compartimentul urmãrire, încasare creanþe ºi executare silitã a colaborat cu direcþiile/ serviciile/ compartimentele din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara; a asigurat aplicarea unitarã a legislaþiei în domeniul executãrii silite pentru încasarea sumelor prevãzute în titluri de creanþã; a înfiinþat popriri pe veniturile realizate de debitori, a urmãrit respectarea popririlor înfiinþate asupra terþilor popriþi, precum ºi a societãþilor bancare ºi stabilirea dupã caz a mãsurilor legale pentru executarea acestora.

Monika BACIU

CJ Hunedoara vrea Accident la Uricani. Un tânãr a sã ”þinã” turiºtii în judeþ intrat cu ATV-ul într-o maºinã ferta Consiliului Judeþean Hunedoara la ediþia de O primãvarã a Târgului de Turism

A

al României este bazatã pe atragerea turiºtilor pentru o perioadã mai lungã în judeþ.

Astfel, ofertele turistice au fost gândite astfel încât vizitatorii sã petreacã minim ºapte zile, iar Castelul Corvinilor, cetatea dacicã Sarmizegetusa Regia, bisericile vechi de piatrã din Þara Haþegului ori staþiunile montane sunt obiectivele principale prezentate la târg. Evenimentul are loc în perioada 21-24 februarie la Complexul Romexpo din Bucureºti.

"Am propus, pentru fiecare zi, anumite obiective. Începem cu Þara Zarandului ºi finalizãm cu frumuseþile din Valea Jiului. Avem atâtea de arãtat, în turism, culturã, istorie, dar ºi în ceea ce priveºte produsele tradiþionale.

Sperãm sã atragem cât mai mulþi turiºti care sã rãmânã cazaþi, timp de câteva zile, în judeþul Hunedoara", a declarat directorul Agenþiei de

Dezvoltare Economicã ºi Socialã (ADEH) Hunedoara, Camelia Bedea.

Pentru copii, organizatorii au pregãtit o carte de colorat inspiratã din legendele dacice, intitulatã "Zia ºi lupul Moxi". La standul judeþului nostru vor fi prezentate oferte punctuale ale staþiunilor Geoagiu Bãi ºi ale celor din Valea Jiului, precum ºi alte atracþii turistice din judeþul Hunedoara, cum ar fi Casa cãutãtorului de aur de la Stãnija sau Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului.

Potrivit ADEH Hunedoara, peste 852.000 de persoane au vizitat în anul 2017 principalele obiective turistice din judeþul Hunedoara, numãrul acestora fiind mai mare cu 11,37% faþã de anul 2016.

Maximilian GÂNJU

ccidentul rutier a avut loc în Uricani, miercuri seara, iar un tânãr de 29 de ani aflat pe un ATV a intrat frontal într-un autoturism. Echipajele de prim ajutor l-au gãsit inconºtient ºi l-au dus la spital.

Evenimentul rutier s-a petrecut pe o stradã din localitatea Uricani, iar tânãrul de 29 de ani a intrat într-o intersecþie în care avea obligaþia de a se opri ºi asigura, ºi s-a izbit de un autoturism condus de un francez de 35 de ani, care circula regulamentar. În urma impactului, tânãrul a suferit un traumatism cranian ºi multiple leziuni la nivelul capului, a

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

precizat dr. Cãlin Dumitrescu, purtãtor de cuvânt al SAJ Hunedoara.

Poliþiºtii ajunºi la faþa locului au stabilit, în afara faptului cã rãnitul se face vinovat de producerea accidentului, ºi cã nu avea permis de conducere pentru nici o categorie de vehicule.

Deºi la prima vedere rãnile suferite de tânãr pãreau grave, în urma examenului de specialitate de la spital, medicii au concluzionat cã este în afara pericolului.

Poliþiºtii îl cerceteazã penal pe tânãr pentru conducere fãrã permis.

M. GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri 22 februarie 2019