Cronica vaii jiului nr 1505 joi 8 februarie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1505

Cronica Vãii Jiului Joi, 8 Februarie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Elevi din ce în ce mai puþini, ºcoli pustii N umãrul din ce în ce mai mic al elevilor lasã clãdirile pustii.

Un exemplu de acest gen este chiar la Petroºani.

ªcoala Gimnazialã Nr. 5 din localitate a fost închisã în urmã cu doi ani. De atunci, clãdirea nu a mai avut o altã utilitate.

Autoritãþile locale spun cã sunt dispuse sã închirieze clãdirea sau sã o predea în administrarea unor alte instituþii.

“Clãdirea rãmâne în conservare, deocamdatã. Dacã vor exista solicitãri pentru a fi închiriatã sau preluatã de alte instituþii vom analiza aceste lucruri.

Deocamdatã ea este închisã. Nu se degradeazã pentru cã acoperiºul este bun, geamurile sunt bune”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

municipiului Petroºani.

A existat o propunere, ca elevii de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din petroºani sã fie mutaþi în clãdirea în care a funcþionat ªcoala Gimnazialã Nr. 5.

Propunerea a fost respinsã atât de pãrinþi ºi elevi, cât ºi de cadrele didactice.

Clãdirea din zona Aeroport este modernizatã ºi deþine toate dotãrile. Mai mult decât atât, aici a fost montatã o centralã termicã pe gaz metan.

Monika BACIU

Contract cu dedicaþie sau greºeli de începãtori?

C

omplexul Energetic Hunedoara se aflã la a treia încercare în ceea ce priveºte atribuirea unui contract de aproape 300.000 de lei. “Servicii de audit financiar al situaþiilor financiare ale Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA pentru exerciþiile financiare 2017-2019” este denumirea contractului pe care societatea energeticã încearcã sã îl atribuie. >>> PAGINA A 3-A

De unde atrage Universitatea studenþii strãini?

U

niversitatea din Petroºani pleacã la târgurile internaþionale de unde sperã sã atragã studenþii strãini, interesaþi de studii de licenþã sau studii doctorale.

Sunt deja strãini la aceastã ºcoalã, iar cei mai mulþi vin de peste Prut, însã, rectorul Universitãþii din Petroºani explicã acum care este planul de acþiune în perioada imediat urmãtoare.

„Participãm, cu sprijinul Ministerului, dar ºi al Consiliului Naþional al Rectorilor, în anul acesta, la cel puþin douã târguri internaþionale de promovare a universitãþilor.

Unul, sigur va fi la Aman, în Iordania, pentru cã acolo avem deja universitatea acreditatã ºi recunoscutã de cãtre Regatul Haºemit al Iordaniei ºi la Geneva, unde este Târgul European al Universitãþilor, va fi în septembrie.

Probabil, vom merge ºi în

Dubai, unde sunt misiuni ce vor fi coordonate de Consiliul Naþional al Rectorilor”, a declarat

prof.univ.dr.habil. Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani.

Pânã acum, cei mai mulþi studenþi sunt moldoveni, însã, la ºcoala de la noi au venit ºi din alte þãri, aºa cum se întâmpla ºi mai demult. „Actualmente, avem cei mai mulþi sunt din Basarabia, respectiv 240 de studenþi. Avem la licenþã studenþi din Turkmenistan ºi avem la doctorat, din Camerun, Siria ºi Israel, Franþa ºi

sperãm sã aducem ºi din Austria, unde deocamdatã am semnat protocol cu partenerii de la Viena pentru programul Erasmus Plus ”, a mai adãugat Rectorul Universitãþii.

La Universitatea din Petroºani a fost acreditat un an pregãtitor pentru învãþarea limbii române, dedicat acestor studenþi ai universitãþii din Petroºani ºi tot acreditate sunt ºi douã dintre studiile masterale în limba englezã, pentru cei care nu mai fac anul pregãtitor.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Bazinul de înot poartã numele lui Avram Iancu-Marius enumele bibliotecarului, care a R trecut înot Canalul

Mânecii, ca ºi Dunãrea de la izvoare la vãrsare, a determinat administraþia din Petroºani sã îi dea numele lui, bazinului de înot didactic.

Placa pe care a fost inscripþionat numele lui Avram Iancu Marius este, începând din aceastã sãptãmânã, pe faþada acestui edificiu, iar la ceremonie, primarul Tiberiu Iacob Ridzi ne-a spus ºi motivele care au stat la baza acestei decizii. „În urma performanþei pe care Avram Iancu a reuºit-o anul trecut, aºa cum am promis, am propus Consiliului Local sã dãm numele lui bazinului de înot de la Petroºani. Dezvelim aceastã placã cu numele lui Avram Iancu Marius,

care a fãcut o performanþã unicã în lume ºi cu care ne mândrim, cã ne este concetãþean ºi contemporan ºi, cu atât mai mult, angajat al primãriei Petroºani”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, la momentul inaugural.

Avram Iancu este un temerar, care a reuºit performanþe notabile în domeniul sãu, iar faptul cã ºi-a împrumutat

numele pentru acest bazin didactic îl face sã spere cã viitorii înotãtori, mânaþi de curiozitate, vor egala sau poate chiar vor depãºi, performanþa lui. „Eu mã gândesc în viitor. Beneficiarii acestei decizii, vor fi, pânã la urmã copiii Vãii Jiului, pentru cã ei, sigur se vor întreba cine este acest Iancu Avram Marius. Nu este importantã persoana mea, ci ceea ce am reuºit sã realizez, iar

Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Februarie 2018 copiii, aflând aceste performanþe, sunt convins cã, prin credinþa în Dumnezeu ºi încredere în ADN-ul poporului nostru, nu numai cã vor egala aceste performanþe, dar poate chiar le vor depãºi.

Le mulþumesc tuturor pentru sprijin”, a afirmat Avram Iancu Marius, înotãtorul care a dat numele sãu acestei baze didactice.

Avram Iancu este autorul unei performante care a fost omologatã internaþional, el reuºind sã traverseze înot Canalul Mânecii, în luna august 2016, fãrã un costum special, petrecând în lupta cu apele reci ºi curenþii îndãrãtnici, nu mai puþin de 18 ore.

Ne spune acum cã îl vom vedea ºi în alte ape în care va încerca sã batã noi recorduri, iar anul trecut l-am avut în ipostaza primul român care a trecut înot Dunãrea, de la izvoare pânã la vãrsare, timp de mai bine de 3 luni.

Diana MITRACHE

A sunat alarma, prevestind un dezastru

unetul sirenelor a pornit în jurul orei 10,00 ºi s-a auzit S în mai multe oraºe din toatã

Valea Jiului. Acesta a fost semnalul specific alarmãrii populaþiei cu privire la dezastre naturale.

Toate sirenele din þarã au emis semnalul “Alarmã la dezastre”, care presupune iminenþa producerii unor calamitãþi cu impact major asupra comunitãþilor. Semnalul specific s-a compus din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele. Durata fiecãrui semnal de alarmare a fost de douã minute, iar prin acest exerciþiu, inspectoratele pentru situaþii de urgenþã au testat cum funcþioneazã sistemele din fiecare oraº.

Ultima verificare a sistemului a avut loc în luna decembrie a anului trecut ºi atunci alarmarea a fost una aerianã. Mai mult, sistemul de alarmare în Petroºani a fost activat ultima datã la inundaþiile de acum 3 ani, când populaþia a fost avertizatã de iminenþa inundaþiilor care au afectat mai multe cartiere.

Diana MITRACHE

Avram Iancu - din Dunãre, la Polul Nord T emerarul Avram Iancu iese din mediul în care s-a consacrat - apa ºi intrã în cel mai cumplit ger, la Polul Nord, unde sperã sã egaleze performanþa lui Tiberiu Uºeriu, care a trecut de douã ori prin aceastã experienþã.

Se pregãteºte cu îndârjire ºi sperã doar sã vinã viu de acolo, pentru cã temperaturile extreme îi dau doar o ºansã: sã vinã înapoi campion, sau sã renunþe, înainte de muri de frig.

“Cursa aceasta presupune alergarea a 567 de km la temperaturi infernal de scãzute, respectiv minus 30 – 50 C. România ºi anul acesta are doi reprezentanþi: Florentina din Canada ºi Polgar Levente din Aiud.

Am simþit de ceva vreme cã trebuie sã fiu ºi eu acolo. Îmi doresc, în primul rând, sã nu mor, în al doilea rând, sã mã întorc sãnãtos ºi, în al treilea rând, sã termin cursa. Este o cursã a tuturor posibilitãþilor, în sensul rãu al cuvântului. Se poate întâmpla orice”, a spus Avram Iancu,

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

sportivul care ne-a obiºnuit cu ideile sale absolut nãucitoare despre cum sã îþi depãºeºti limitele.

Cursa începe în 9 martie ºi Avram Iancu spune cã va pleca din 2 martie spre Cercul Polar de Nord, inspirat fiind ºi de cartea lui Tiberiu Uºeriu, care a trecut de douã ori prin acest iad. Deja se antreneazã din luna noiembrie în Parâng, dar este conºtient cã ceea ce îl aºteaptã acolo e mult mai mult. Are o sanie ºi a primit tot sprijinul comunitãþii locale, primarul Tiberiu Iacob Ridzi fiind cel

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

care i-a urat sã se întoarcã sãnãtos de acolo. „Vreau sã îl felicit pentru curajul pe care îl are. ªi dacã pânã acum ne-a obiºnuit în apã, acum vrea la Polul Nord ºi, cu siguranþã, Parângul l-a ajutat. Cred cã este o cursã periculoasã, dar sperãm sã îl ajute Dumnezeu sã se întoarcã acasã cu bine ºi, aºa cum a devenit un simbol pentru generaþia tânãrã, sã fie el simbolul ideii de a-ºi depãºi limitele.

Totuºi, îl sfãtuiesc sã nu facã asta cu orice risc”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, la momentul în care Avram a anunþat intenþia sa de a pleca.

Avram Iancu crede în puterile sale, este conºtient cã va primi apã caldã o datã la 100 de km, ca sã îºi prepare hrana ºi cã tot ce va cãra în sania cu care acum se antreneazã îi va fi de folos.

Diana MITRACHE

z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare.

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Februarie 2018

CONTRACT CU DEDICAÞIE sau greºeli de începãtori?

omplexul Energetic C Hunedoara se aflã la a treia încercare în ceea ce

priveºte atribuirea unui contract de aproape 300.000 de lei. “Servicii de audit financiar al situaþiilor financiare ale Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SApentru exerciþiile financiare 20172019” este denumirea contractului pe care societatea energeticã încearcã sã îl atribuie.

Prima încercare a debutat în luna decembrie.

Câºtigãtorul trebuia aflat în 9 ianuarie. Nu s-a întâmplat acest lucru, astfel cã oficialii CEH au mai scos contractul la licitaþie. Nici a doua încercare nu a fost cu noroc. Acum, se încearcã, din nou, identificarea unei societãþi care sã realizeze auditul. Viorel Stancu, directorul general al CEH a spus cã firmele participante “nu au avut documentele în regulã” ºi cã “încãrcarea pe SEAP îi încurcã pe mulþi”. Nu am reuºit însã sã identificãm dacã la cele douã licitaþii a depus ofertã o singurã firmã sau mai multe, iar ofertele tuturor, în ultimul caz, au fost incorecte.

“Servicii de audit financiar al situaþiilor financiare ale Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA întocmite pentru exerciþiile financiare aferente anilor 2017, 2018 ºi 2019 ºi servicii de audit financiar ale Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA întocmite în scop de reorganizare (divizare/fuzi-

une)”, aratã anunþul a cãrui valoare este de 290.000 de lei.

Comisia Europeanã a aprobat în primãvara anului 2015, acordarea unui ajutor de salvare Complexului Energetic Hunedoara pentru achiziþionarea certificatelor de carbon. Statul român, prin Ministerul de Finanþe a întârziat aprobarea ajutorului, astfel cã societatea energeticã deºi a achiziþionat cu întârziere certificatele de carbon, a primit ºi amendã, iar salvarea s-a transformat în restructurare.

Cazul SA.41318România, conform deciziei C(2015) 2652 final a Comisiei Europene, CEH trebuia sã îºi divizeze activitatea minierã de cea energeticã. Potrivit art. 9, alin. 1, din OUG nr.

22/2015, “Ajutorul de stat individual pentru salvarea Societãþii nu se acordã în sectorul cãrbunelui ºi, pentru a putea demonstra cã acest ajutor de stat individual pentru salvare nu va fi utilizat în sectorul minier, activitatea minierã a socie-

tãþii se va separa legal de celelalte activitãþi potrivit legislaþiei în materie. Dupã intrarea în vigoare a prezentei ordonanþe de urgentã, Societatea iniþiazã demersurile pentru a separa legal activitatea minierã ºi depune diligentele pentru a atinge acest rezultat în cel mai scurt timp posibil, în termenul legal prevãzut de legislaþia în materie”. Demersurile pentru separarea activitãþii au fost demarate, însã acestea s-au împotmolit.

“Având în vedere prevederile OUG nr.

22/2015, adunarea generalã extraordinarã a acþionarilor Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA (“CEH”) a aprobat, în data de 28.08.2015, declanºarea divizãrii societãþii prin desprinderea ºi transmiterea unei pãrti din patrimoniu, corespunzãtor activitãþii miniere, cãtre o societate nou înfiinþatã, în schimbul repartizãrii cãtre acþionarii societãþii divizate de acþiuni la societatea nou înfiinþatã. În perioada septembrie-decembrie 2015

au fost angajate servicii de auditare, evaluare, consultant ºi asistentã juridicã în vederea elaborãrii proiectului de divizare ºi au fost inventariate ºi evaluate bunurile, au fost întocmite ºi auditate situaþiile financiare în vederea divizãrii.

Procesul de divizare a fost stopat datoritã faptului cã la data de 07.01.2016 s-a deschis procedura insolventei. Trebuie menþionat faptul cã în cursul anului 2016 CEH a intrat de douã ori în insolventã, la cererea sa (în datele de 07.01.2016, respectiv 23.06.2016) ºi a fost scoasã din insolventã prin deciziile instanþei tot de douã ori (în datele de 03.05.2016 ºi respectiv 08.11.2016). O a treia cerere de intrare în insolventã a fost depusã de societate în data de 29.11.2016 ºi respinsã de Tribunalul Hunedoara în data de 07.02.2017”, aratã un rãspuns al Ministerului Energiei.

De-a lungul anilor, CEH a plãtit sume importante pentru diferite studii.

Monika BACIU

Cine sunt candidaþii de la Sindicatul Muntele? erioada de înscrieri pentru alegerile care vor avea loc la P Sindicatul Muntele s-a încheiat.

Pentru funcþia de preºedinte ºi-au depus candidaturile Darius Câmpean, actualmente preºedinte executiv, ºi Ion Calotã, de la EM Vulcan. Pentru funcþia de preºedinte executiv ºi-au depus candidaturile Alin Sîn (sediu CEH) ºi Mihai Dafinoiu (EM Vulcan), în timp ce postul de secretar general se va disputa între Marinel Vrîncanu (EM Livezeni), Irina Bala (EM Livezeni), Dorin Vezure (Prestserv) ºi Marian Iriza (EM Vulcan). Alegerile de la Sindicatul Muntele vor avea loc în data de 21 februarie.

Monika BACIU

Lege europeanã pentru reducerea emisiilor de carbon

lege europeanã O a fost adoptatã la Strassbourg. Aceasta prevede

reducerea emisiilor de CO2 din industrie în Uniunea Europeanã. Parlamentul European vrea astfel sã se implementeze angajamentele din Acordul de la Paris privind schimbãrile climatice.

România ºi Bulgaria au primit o derogare de la interdicþia de a folosi un fond nou creat din schema UE de comercializare a emisiilor pentru a moderniza sistemele centralizate de încãlzire cu combustibil fosil.

“Legea prevede o creºtere a reducerii anuale a certificatelor pentru emisii de carbon tranzacþionabile plasate pe piaþã cu 2,2% din 2021, comparativ cu 1,74% cum este planificat acum. Acest factor va fi analizat permanent pentru a putea evalua creºterea lui cel mai devreme pânã în 2024. De asemenea, legea impune dublarea capacitãþii rezervei de stabilitate a pieþei ETS pentru a elimina certificatele aflate în exces pe piaþã; când aceastã rezervã se va activa, va absorbi pânã la 24% din certificatele aflate în surplus, în fiecare an de tranzacþii din primii patru, crescând preþul acestora

ºi oferind motive suplimentare de reducere a emisiilor”, informeazã Agerpress.

ondul nu poate fi folosit pentru cenF tralele pe cãrbune

Potrivit legii europene, va exista un fond de modernizare.

Acesta nu va putea fi utilizat pentru proiectele care implicã cãrbunele. Excepþie face încãlzirea centralizatã în cele mai sãrace state membre – state cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 30% din media UE în 2013. În acest context, prin derogare vor beneficia România

ºi Bulgaria. Cele douã state vor putea utiliza fondul pentru modernizarea instalaþiilor care produc electricitate pe bazã de cãrbune, în perioada 2021-2030, faza a 4-a a ETS. Însã dacã cele douã state vor utiliza acest fond

pentru a-ºi moderniza sistemele bazate pe combustibili fosili, vor fi obligate sã foloseascã un numãr echivalent de certificate gratuite pentru investiþii în surse de energie de alt tip.

Monika BACIU

4 Actualitate

Hoþii de þigãri ºi-au primit pedepsele apte tineri au fost ª inculpaþi în dosarul considerat a fi

Fosta moarã din Laurenþiu Nistor ºi-a Lupeni va fi amintit de Valea Jiului scoasã la licitaþie ª A

fost identificat proprietarul fostei mori din Lupeni. Numai cã acesta nu se mai aflã în viaþã. De ani de zile, autoritãþile locale de la Lupeni încearcã sã îl identifice pe proprietarul unei clãdiri aflate într-o stare avansatã de degradare. Acesta a fost identificat, însã este decedat.

Acum, un lichidator judiciar cautã sã vândã un complex de clãdiri aflate chiar la intrarea în localitate.

“Moara este scoasã la licitaþie. Dacã ar fi cineva sã fie interesat de aceastã moarã, poate participa la licitaþie. Acolo sunt 10.000 de metri pãtraþi care sunt scoºi la licitaþie la un preþ destul de bun, dar acolo ar fi o zonã foarte bunã pentru investitori. Proprietarul clãdirii a murit, a avut o firmã care a intrat în faliment ºi lichidatorul a scos la licitaþie bunurile”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Trei clãdiri ºi suprafeþe betonate de 10.000 de metri pãtraþi sunt scoase acum la licitaþie. Preþul este de circa 400.000 de lei pentru întregul ansamblu, care se preteazã pentru a derula diferite activitãþi economice.

“Sunt trei clãdiri, e moara veche care trebuie dãrâmatã, dar mai sunt clãdiri funcþionale ºi parþial sunt închiriate.

Având 10.000 de mp betonaþi se poate face orice. Toate utilitãþile se aflã acolo”, a mai spus sursa citatã.

Clãdirea este chiar la intrarea în oraº ºi se degradeazã pe zi ce trece tot mai mult. Interiorul clãdirii a ajuns depozit de gunoi, iar pereþii mai au puþin ºi se dãrâmã.

Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Februarie 2018

i-a adus aminte de Valea Jiului. Laurenþiu Nistor a devenit interesat de Valea Jiului. Deputatului PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor i-a revenit memoria ºi ºi-a adus aminte ºi de Valea Jiului.

Momentul declanºator a fost vizita comisarului european Corina Creþu, care a precizat într-o declaraþie de presã cã sunt fonduri disponibile pentru Valea Jiului. Acum, deputatul vrea sã afle mai multe despre acest subiect.

“Comisarul European pentru Politicã Regionalã, Corina Creþu, a declarat, în cadrul vizitei din România, cã sunt regiuni din þarã care ºi-au pierdut sau riscã sã-ºi piardã producþia de cãrbune, invitând astfel autoritãþile sã aplice pentru obþinerea de fonduri europene pentru a redresa una dintre cele mai sãrace zone din România, Valea Jiului. Comisarul a precizat cã este un proiect pilot ºi cã, la nivelul Comisiei Europene, existã deschiderea

necesarã pentru þara noastrã.

Doamna ministru, vã rugãm sã ne precizaþi, din informaþiile pe care le deþineþi, care ar fi suma alocatã proiectului, care sunt paºii pentru obþinerea finanþãrii, dacã existã un termen limitã? Ce presupune acest proiect?”, aratã Laurenþiu Nistor, în întrebarea adresatã ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb.

Comisarul european, Corina Creþu, a precizat cã existã fonduri alocate Vãii Jiului.

“Am informat-o pe doamna prim-ministru despre o acþiune legatã de regiunile care ºi-au pierdut sau riscã sã îºi piardã producþia de cãrbune ºi în acest

stadiu am invitat România sã aplice pentru a acþiona cu fondurile noastre pentru a acþiona pentru redresarea uneia dintre cele mai sãrace zone din România, care este Valea Jiului. Cred cã este o iniþiativã importantã de a intra în acest proiect pilot ºi România ar trebui sã joace un rol important având în vedere experienþa pe care o are în domeniu. Doamna Dãncilã sã ne trimitã o solicitare în acest sens, mie ºi domnului vicepreºedinte. Existã deschidere la nivelul Comisiei sã facem tot ce putem pentru a ajuta România”, a spus, în urmã cu o sãptãmânã, Corina Creþu, comisar european.

Pânã pe 23 februarie guvernul român s-a angajat sã prezinte Comisiei Europene propunerile de accelerare a absorbþiei fondurilor europene.

Monika BACIU

furtul anului 2016 în Petroºani, cu un prejudiciu de sute de mii de lei. Printre capii grupãrii se aflã ºi complicele tânãrului care a jefuit anul trecut un cazinou din Petroºani.

El este singurul care va merge la închisoare.

Gruparea se ocupa cu furtul de þigãri din maºinile sau depozitele distribuitorilor din Petroºani, iar ºapte suspecþi au fost trimiºi în judecatã pentru furt calificat ºi tentativã ori tãinuire. Printre capii grupãrii se aflã ºi complicele tânãrului care a jefuit anul trecut un cazinou din Petroºani.

Magistraþii au stabilit cã

Stroe Laurenþiu – Cristian zis ,,Lãchiuþ, sã stea 3 ani ºi 4 luni dupã gratii iar Bodi Iozsef zis „Ioºca, sã execute 2 ani ºi 4 luni, însã pedeapsa i-a fost suspendatã. Alþi doi tineri din grupare au fost condamaþi pentru tâinuire. Astfel, DudaºuSaizu Petriºor a primit 5.000 lei amendã penalã iar Demeter Marius Gabriel 3.600 lei amendã penalã. Restul inculpaþilor au fost achitaþi de instanþa de la

Firmele hunedorene fruntaºe la accesarea fondurilor europene

18 firme care au Tabla breslei olarilor din Haþeg, exponatului lunii 10din semnat contracte de finanþare în cadrul la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva Regio-Programul Operaþional

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, în luna februarie 2018, o nouã piesã în cadrul acþiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii februarie face parte din colecþiile de istorie ale instituþiei noastre, intrând în patrimoniul MCDR la 1 ianuarie 1954, împreunã cu alte piese ce s-au constituit într-o donaþie cuprinzând mai multe obiecte din inventarul fostei bresle a olarilor din Haþeg, alãturi de originalul diplomei, scris pe pergament ºi având pecetea atârnatã, caietul cu numele olarilor, cartea de judecãþi ºi pedepse, lada breslei, unelte, oale, ºtampila breslei ºi roata olarului.

Datând de la anul 1776 ºi confecþionatã din lemn sculptat ºi pictat, tabla breslei olarilor din Haþeg este traforatã în formã de „cruce cu raze”, sau, dupã alte interpretãri, de „inimã stilizatã”. Pe una dintre feþe este reprezentat Tatãl ceresc dând viaþã din lut omului, având deasupra inscripþia „când au fãcut Dumnezeu pe Adam”, iar dedesubt „A. 7284”, adicã 1776 dupã Hristos, cel mai probabil anul în care tabla a fost

zugrãvitã.

Pe cealaltã faþã a tablei este reprezentat un ulcior, un „pieptene” (unealtã în formã de echer, întrebuinþatã de olari la netezitul pe carigã, al oalelor) ºi o „carigã” (utilaj olãresc, compus din douã discuri rotunde, de lemn, unul mai mic sus ºi altul mai mare jos, unite printr-un ax perpendicular care se învârteºte pe un suport.

Pe discul de sus se pune lutul destinat modelãrii oalelor, iar cel de jos, sub

acþiunea picioarelor, dã aparatului o miºcare circularã, ajutând olarul sã-ºi facã produsele), alãturi de trei reprezentãri florare (lalele), patru sori reprezentând cele patru anotimpuri ºi câteva stele pe fond, alãturi de semnãtura celui care a fãcut-o: „Popa Simion Zugravu”.

Piesa a fãcut parte, în cursul anului 2017 dintr-o expoziþie colectivã, intitulatã „Bresle transilvãnene – Istorie ºi simbol”, organizatã de Muzeul Þãrii Fãgãraºului „Valer Literat” în colaborare cu Muzeul Naþional de Istorie a României, Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Naþional Brukenthal, Muzeul Judeþean de Istorie ºi Arheologie Maramureº, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi Muzeul de Istorie Sighiºoara.

Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

Petroºani, însã sentinþa poate fi atacatã de toate pãrþile cu apel.

Stroe Laurenþiu, Bodi Iozsef ºi Dudaºu-Saizu Petriºor, în solidar, vor trebui sã achite cãtre pãgubiþi aproape 170 de mii de lei. Procurorii au stabilit cã Stroe Laurenþiu Cristian ºi Bodi Iozsef au fost capii grupãrii de hoþi ºi au ochit dubiþa unui distribuitor de þigãri, i-au tãiat caroseria pentru a avea acces la

marfã ºi au furat marfã în valoare de 90.000 lei. A doua loviturã au dat-o la un depozit din municipiul Petroºani, unde erau þinute þigãrile.

Paguba creatã la al doilea furt se ridicã la circa 150.000 lei.

Gruparea a fost destructuratã în urma unei acþiuni comune a poliþiºtilor din Petroºani ºi Lupeni. Stroe se aflã în Penitenciarul Aiud ºi mai este judecat într-un dosar de jaf armat alãturi de Daniel Minea, un tânãr din Aninoasa.

Cei doi au avut mai multe încercãri de a jefui cluburi cu jocuri de noroc. Una dintre ele a ºi reuºit, la Petroºani, iar Minea ºi cu Stroe au fugit cu circa 30 de mii de lei.

Maximilian GÂNJU

Regional 2014-2020 cu Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Vest sunt din judeþul Hunedoara. La începutul acestei sãptãmâni a avut loc semnarea a încã 18 contracte de finanþare cu microintreprinderi, întreprinderi mici ºi mijlocii din Regiunea Vest.

Finanþarea nerambursabilã obþinutã de aceste companii este acordatã în cadrul RegioProgramul Operaþional Regional (POR) 2014-2020, axa prioritarã 2 „Îmbunãtãþirea competitivitãþii întreprinderilor mici ºi mijlocii”, Prioritatea de investiþii 2.1 A. – Microintreprinderi ºi Prioritatea de investiþii 2.2 IMM. “Firmele care vor primi finanþare activeazã în sectoarele: construcþii, industria prelucrãtoare (fabricarea mobilei, betonului, fabricarea instrumentelor ºi dispozitivelor medicale, fabricarea echipamentelor de ridicat ºi manipulat, a utilajelor pentru prelucrarea maselor plastice, a ambalajelor din plastic, precum ºi operaþiuni de mecanicã generalã) dar ºi în domeniul hotelier, activi-

tãþi recreative, activitãþi de realizare a înregistrãrilor audio ºi editare muzicalã precum ºi sãnãtate. Prin implementarea acestor proiecte se vor achiziþiona echipamente, inclusiv programe informatice, care vor contribui la creºterea competitivitãþii economice, la dezvoltarea de noi produse sau servicii, precum ºi la crearea de noi locuri de muncã”, aratã un comunicat al ADRVEST. Proiectele contractate cumuleazã o valoare totalã de 9,04 milioane euro, finanþarea nerambursabilã fiind de 4,74 milioane euro (la cursul Inforeuro de 4,644 lei/euro). 14 din cele 18 contracte semnate astãzi au fost depuse în cadrul apelului de proiecte 2.1A Microintreprinderi. În cadrul acestui apel de proiecte au fost depuse 364 de proiecte cu o valoare a finanþãrii nerambursabile de 55,14 milioane euro – valoare ce reprezintã 200,07% din alocarea regionalã pentru acest apel de proiecte (alocarea regionalã este de 27,56 milioane de euro). Dintre acestea, 98 de proiecte au fost contractate, 108 proiecte sunt transmise la Autoritatea de Management POR spre contractare, 13 proiecte se afla în etapa de precontractare, iar 145 de proiecte au fost respinse, retrase sau reziliate. De asemenea,

celelalte 4 proiecte contractate au fost depuse în cadrul apelului de proiecte 2.2. IMM. În cadrul acestui apel de proiecte au fost depuse 68 de proiecte cu o valoare a finanþãrii nerambursabile de 36,02 milioane euro – valoare ce reprezintã 176,92% din alocarea regionalã pentru acest apel de proiecte (alocarea regionalã este de 20,36 milioane de euro). Dintre acestea, 8 proiecte au fost contractate, 32 proiecte sunt transmise la Autoritatea de Management POR spre contractare, 14 proiecte se aflã în etapa de precontractare, iar 14 de proiecte au fost respinse sau retrase. Atât apelul de proiecte destinat microintreprinderilor, cât ºi cel destinat IMM-urilor sunt în prezent închise.

Monika BACIU

Au intrat pe mâna jandarmilor D

oi bãrbaþi s-au ales cu amenzi dupã ce au fost prinºi de jandarmii hunedoreni cã transportau lemn fãrã a avea actele în regulã. Cel mai probabil, lemnul a fost tãiat ilegal din pãdure ºi urma sã fie comercializat pentru foc. ”Patrula de menþinere a ordinii publice din cadrul Postului de Jandarmi Montan Vâlcan a depistat în data de 06 februarie a.c., în jurul orei 16.00, în zona Groapa cu cenuºã-Cãpriºoara din municipiul Vulcan, un bãrbat care încãrca lemne de foc, specia mesteacãn, într-o dubiþã marca Mercedes.

Numitul L.G., nu a putut prezenta documente legale din care sã rezulte provenienþa materialului lemnos.Persoana în cauzã a fost sancþionatã cu amendã contravenþionalã în valoare de 1.000 lei”, se aratã într-un comunicat al IJJ Hunedoara.

Un alt bãrbat a fost prins de jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Nucºoara, pe Valea lui Ion din satul Ponor. Aceºtia au descoperit un bãrbat care transporta material lemnos, specia fag, cu un atelaj ataºat la un autoturism de teren. Nici în acest caz nu erau documente din care sã rezulte provenienþa materialului lemnos, iar omul a fost amendat cu 5.000 lei. În ambele situaþii, jandarmii au confiscat lemnul ºi l-au predat ocoalelor silvice.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Hoþii de þigãri ºi-au primit pedepsele apte tineri au fost ª inculpaþi în dosarul considerat a fi

Fosta moarã din Laurenþiu Nistor ºi-a Lupeni va fi amintit de Valea Jiului scoasã la licitaþie ª A

fost identificat proprietarul fostei mori din Lupeni. Numai cã acesta nu se mai aflã în viaþã. De ani de zile, autoritãþile locale de la Lupeni încearcã sã îl identifice pe proprietarul unei clãdiri aflate într-o stare avansatã de degradare. Acesta a fost identificat, însã este decedat.

Acum, un lichidator judiciar cautã sã vândã un complex de clãdiri aflate chiar la intrarea în localitate.

“Moara este scoasã la licitaþie. Dacã ar fi cineva sã fie interesat de aceastã moarã, poate participa la licitaþie. Acolo sunt 10.000 de metri pãtraþi care sunt scoºi la licitaþie la un preþ destul de bun, dar acolo ar fi o zonã foarte bunã pentru investitori. Proprietarul clãdirii a murit, a avut o firmã care a intrat în faliment ºi lichidatorul a scos la licitaþie bunurile”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Trei clãdiri ºi suprafeþe betonate de 10.000 de metri pãtraþi sunt scoase acum la licitaþie. Preþul este de circa 400.000 de lei pentru întregul ansamblu, care se preteazã pentru a derula diferite activitãþi economice.

“Sunt trei clãdiri, e moara veche care trebuie dãrâmatã, dar mai sunt clãdiri funcþionale ºi parþial sunt închiriate.

Având 10.000 de mp betonaþi se poate face orice. Toate utilitãþile se aflã acolo”, a mai spus sursa citatã.

Clãdirea este chiar la intrarea în oraº ºi se degradeazã pe zi ce trece tot mai mult. Interiorul clãdirii a ajuns depozit de gunoi, iar pereþii mai au puþin ºi se dãrâmã.

Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Februarie 2018

i-a adus aminte de Valea Jiului. Laurenþiu Nistor a devenit interesat de Valea Jiului. Deputatului PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor i-a revenit memoria ºi ºi-a adus aminte ºi de Valea Jiului.

Momentul declanºator a fost vizita comisarului european Corina Creþu, care a precizat într-o declaraþie de presã cã sunt fonduri disponibile pentru Valea Jiului. Acum, deputatul vrea sã afle mai multe despre acest subiect.

“Comisarul European pentru Politicã Regionalã, Corina Creþu, a declarat, în cadrul vizitei din România, cã sunt regiuni din þarã care ºi-au pierdut sau riscã sã-ºi piardã producþia de cãrbune, invitând astfel autoritãþile sã aplice pentru obþinerea de fonduri europene pentru a redresa una dintre cele mai sãrace zone din România, Valea Jiului. Comisarul a precizat cã este un proiect pilot ºi cã, la nivelul Comisiei Europene, existã deschiderea

necesarã pentru þara noastrã.

Doamna ministru, vã rugãm sã ne precizaþi, din informaþiile pe care le deþineþi, care ar fi suma alocatã proiectului, care sunt paºii pentru obþinerea finanþãrii, dacã existã un termen limitã? Ce presupune acest proiect?”, aratã Laurenþiu Nistor, în întrebarea adresatã ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb.

Comisarul european, Corina Creþu, a precizat cã existã fonduri alocate Vãii Jiului.

“Am informat-o pe doamna prim-ministru despre o acþiune legatã de regiunile care ºi-au pierdut sau riscã sã îºi piardã producþia de cãrbune ºi în acest

stadiu am invitat România sã aplice pentru a acþiona cu fondurile noastre pentru a acþiona pentru redresarea uneia dintre cele mai sãrace zone din România, care este Valea Jiului. Cred cã este o iniþiativã importantã de a intra în acest proiect pilot ºi România ar trebui sã joace un rol important având în vedere experienþa pe care o are în domeniu. Doamna Dãncilã sã ne trimitã o solicitare în acest sens, mie ºi domnului vicepreºedinte. Existã deschidere la nivelul Comisiei sã facem tot ce putem pentru a ajuta România”, a spus, în urmã cu o sãptãmânã, Corina Creþu, comisar european.

Pânã pe 23 februarie guvernul român s-a angajat sã prezinte Comisiei Europene propunerile de accelerare a absorbþiei fondurilor europene.

Monika BACIU

furtul anului 2016 în Petroºani, cu un prejudiciu de sute de mii de lei. Printre capii grupãrii se aflã ºi complicele tânãrului care a jefuit anul trecut un cazinou din Petroºani.

El este singurul care va merge la închisoare.

Gruparea se ocupa cu furtul de þigãri din maºinile sau depozitele distribuitorilor din Petroºani, iar ºapte suspecþi au fost trimiºi în judecatã pentru furt calificat ºi tentativã ori tãinuire. Printre capii grupãrii se aflã ºi complicele tânãrului care a jefuit anul trecut un cazinou din Petroºani.

Magistraþii au stabilit cã

Stroe Laurenþiu – Cristian zis ,,Lãchiuþ, sã stea 3 ani ºi 4 luni dupã gratii iar Bodi Iozsef zis „Ioºca, sã execute 2 ani ºi 4 luni, însã pedeapsa i-a fost suspendatã. Alþi doi tineri din grupare au fost condamaþi pentru tâinuire. Astfel, DudaºuSaizu Petriºor a primit 5.000 lei amendã penalã iar Demeter Marius Gabriel 3.600 lei amendã penalã. Restul inculpaþilor au fost achitaþi de instanþa de la

Firmele hunedorene fruntaºe la accesarea fondurilor europene

18 firme care au Tabla breslei olarilor din Haþeg, exponatului lunii 10din semnat contracte de finanþare în cadrul la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva Regio-Programul Operaþional

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, în luna februarie 2018, o nouã piesã în cadrul acþiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii februarie face parte din colecþiile de istorie ale instituþiei noastre, intrând în patrimoniul MCDR la 1 ianuarie 1954, împreunã cu alte piese ce s-au constituit într-o donaþie cuprinzând mai multe obiecte din inventarul fostei bresle a olarilor din Haþeg, alãturi de originalul diplomei, scris pe pergament ºi având pecetea atârnatã, caietul cu numele olarilor, cartea de judecãþi ºi pedepse, lada breslei, unelte, oale, ºtampila breslei ºi roata olarului.

Datând de la anul 1776 ºi confecþionatã din lemn sculptat ºi pictat, tabla breslei olarilor din Haþeg este traforatã în formã de „cruce cu raze”, sau, dupã alte interpretãri, de „inimã stilizatã”. Pe una dintre feþe este reprezentat Tatãl ceresc dând viaþã din lut omului, având deasupra inscripþia „când au fãcut Dumnezeu pe Adam”, iar dedesubt „A. 7284”, adicã 1776 dupã Hristos, cel mai probabil anul în care tabla a fost

zugrãvitã.

Pe cealaltã faþã a tablei este reprezentat un ulcior, un „pieptene” (unealtã în formã de echer, întrebuinþatã de olari la netezitul pe carigã, al oalelor) ºi o „carigã” (utilaj olãresc, compus din douã discuri rotunde, de lemn, unul mai mic sus ºi altul mai mare jos, unite printr-un ax perpendicular care se învârteºte pe un suport.

Pe discul de sus se pune lutul destinat modelãrii oalelor, iar cel de jos, sub

acþiunea picioarelor, dã aparatului o miºcare circularã, ajutând olarul sã-ºi facã produsele), alãturi de trei reprezentãri florare (lalele), patru sori reprezentând cele patru anotimpuri ºi câteva stele pe fond, alãturi de semnãtura celui care a fãcut-o: „Popa Simion Zugravu”.

Piesa a fãcut parte, în cursul anului 2017 dintr-o expoziþie colectivã, intitulatã „Bresle transilvãnene – Istorie ºi simbol”, organizatã de Muzeul Þãrii Fãgãraºului „Valer Literat” în colaborare cu Muzeul Naþional de Istorie a României, Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Naþional Brukenthal, Muzeul Judeþean de Istorie ºi Arheologie Maramureº, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi Muzeul de Istorie Sighiºoara.

Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

Petroºani, însã sentinþa poate fi atacatã de toate pãrþile cu apel.

Stroe Laurenþiu, Bodi Iozsef ºi Dudaºu-Saizu Petriºor, în solidar, vor trebui sã achite cãtre pãgubiþi aproape 170 de mii de lei. Procurorii au stabilit cã Stroe Laurenþiu Cristian ºi Bodi Iozsef au fost capii grupãrii de hoþi ºi au ochit dubiþa unui distribuitor de þigãri, i-au tãiat caroseria pentru a avea acces la

marfã ºi au furat marfã în valoare de 90.000 lei. A doua loviturã au dat-o la un depozit din municipiul Petroºani, unde erau þinute þigãrile.

Paguba creatã la al doilea furt se ridicã la circa 150.000 lei.

Gruparea a fost destructuratã în urma unei acþiuni comune a poliþiºtilor din Petroºani ºi Lupeni. Stroe se aflã în Penitenciarul Aiud ºi mai este judecat într-un dosar de jaf armat alãturi de Daniel Minea, un tânãr din Aninoasa.

Cei doi au avut mai multe încercãri de a jefui cluburi cu jocuri de noroc. Una dintre ele a ºi reuºit, la Petroºani, iar Minea ºi cu Stroe au fugit cu circa 30 de mii de lei.

Maximilian GÂNJU

Regional 2014-2020 cu Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Vest sunt din judeþul Hunedoara. La începutul acestei sãptãmâni a avut loc semnarea a încã 18 contracte de finanþare cu microintreprinderi, întreprinderi mici ºi mijlocii din Regiunea Vest.

Finanþarea nerambursabilã obþinutã de aceste companii este acordatã în cadrul RegioProgramul Operaþional Regional (POR) 2014-2020, axa prioritarã 2 „Îmbunãtãþirea competitivitãþii întreprinderilor mici ºi mijlocii”, Prioritatea de investiþii 2.1 A. – Microintreprinderi ºi Prioritatea de investiþii 2.2 IMM. “Firmele care vor primi finanþare activeazã în sectoarele: construcþii, industria prelucrãtoare (fabricarea mobilei, betonului, fabricarea instrumentelor ºi dispozitivelor medicale, fabricarea echipamentelor de ridicat ºi manipulat, a utilajelor pentru prelucrarea maselor plastice, a ambalajelor din plastic, precum ºi operaþiuni de mecanicã generalã) dar ºi în domeniul hotelier, activi-

tãþi recreative, activitãþi de realizare a înregistrãrilor audio ºi editare muzicalã precum ºi sãnãtate. Prin implementarea acestor proiecte se vor achiziþiona echipamente, inclusiv programe informatice, care vor contribui la creºterea competitivitãþii economice, la dezvoltarea de noi produse sau servicii, precum ºi la crearea de noi locuri de muncã”, aratã un comunicat al ADRVEST. Proiectele contractate cumuleazã o valoare totalã de 9,04 milioane euro, finanþarea nerambursabilã fiind de 4,74 milioane euro (la cursul Inforeuro de 4,644 lei/euro). 14 din cele 18 contracte semnate astãzi au fost depuse în cadrul apelului de proiecte 2.1A Microintreprinderi. În cadrul acestui apel de proiecte au fost depuse 364 de proiecte cu o valoare a finanþãrii nerambursabile de 55,14 milioane euro – valoare ce reprezintã 200,07% din alocarea regionalã pentru acest apel de proiecte (alocarea regionalã este de 27,56 milioane de euro). Dintre acestea, 98 de proiecte au fost contractate, 108 proiecte sunt transmise la Autoritatea de Management POR spre contractare, 13 proiecte se afla în etapa de precontractare, iar 145 de proiecte au fost respinse, retrase sau reziliate. De asemenea,

celelalte 4 proiecte contractate au fost depuse în cadrul apelului de proiecte 2.2. IMM. În cadrul acestui apel de proiecte au fost depuse 68 de proiecte cu o valoare a finanþãrii nerambursabile de 36,02 milioane euro – valoare ce reprezintã 176,92% din alocarea regionalã pentru acest apel de proiecte (alocarea regionalã este de 20,36 milioane de euro). Dintre acestea, 8 proiecte au fost contractate, 32 proiecte sunt transmise la Autoritatea de Management POR spre contractare, 14 proiecte se aflã în etapa de precontractare, iar 14 de proiecte au fost respinse sau retrase. Atât apelul de proiecte destinat microintreprinderilor, cât ºi cel destinat IMM-urilor sunt în prezent închise.

Monika BACIU

Au intrat pe mâna jandarmilor D

oi bãrbaþi s-au ales cu amenzi dupã ce au fost prinºi de jandarmii hunedoreni cã transportau lemn fãrã a avea actele în regulã. Cel mai probabil, lemnul a fost tãiat ilegal din pãdure ºi urma sã fie comercializat pentru foc. ”Patrula de menþinere a ordinii publice din cadrul Postului de Jandarmi Montan Vâlcan a depistat în data de 06 februarie a.c., în jurul orei 16.00, în zona Groapa cu cenuºã-Cãpriºoara din municipiul Vulcan, un bãrbat care încãrca lemne de foc, specia mesteacãn, într-o dubiþã marca Mercedes.

Numitul L.G., nu a putut prezenta documente legale din care sã rezulte provenienþa materialului lemnos.Persoana în cauzã a fost sancþionatã cu amendã contravenþionalã în valoare de 1.000 lei”, se aratã într-un comunicat al IJJ Hunedoara.

Un alt bãrbat a fost prins de jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Nucºoara, pe Valea lui Ion din satul Ponor. Aceºtia au descoperit un bãrbat care transporta material lemnos, specia fag, cu un atelaj ataºat la un autoturism de teren. Nici în acest caz nu erau documente din care sã rezulte provenienþa materialului lemnos, iar omul a fost amendat cu 5.000 lei. În ambele situaþii, jandarmii au confiscat lemnul ºi l-au predat ocoalelor silvice.

Maximilian GÂNJU

6 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Februarie 2018

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI

Anexa nr. 2 la Hotãrârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 186/ 2017 Procedura de acordare a scutirilor la plata impozitului/ taxei pe clãdiri ºi a impozitului/ taxei pe teren Art. 1 – (1) Organizaþiile nonguvernamentale (ONG) care deþin în proprietate sau în folosinþã clãdiri sau terenuri pot beneficia în condiþiile prezentei proceduri de scutirea de la plata impozitului/ taxei pe clãdire precum ºi a impozitului/ taxei pe teren dacã sunt organizate potrivit prevederilor legale ca asociaþii, federaþii ºi fundaþii potrivit prevederilor O.G. nr. 26/ 2000 cu privire la asociaþi ºi fundaþii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

(2) Scutirea de la plata impozitelor/ taxelor pentru clãdirile ºi terenurile aflate în proprietatea sau folosinþa organizaþiilor nonguvernamentale se acordã în conformitate cu prevederile art.

3 alin. (1) ºi (2) al Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 186/ 2017 privind stabilirea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul 2018.

Art. 2 – Pentru a beneficia de scutire, Organizaþiile nonguvernamentale trebuie sã desfãºoare unul dintre urmãtoarele tipuri de servicii sociale: a) suport ºi asistenþã pentru familiile ºi copiii aflaþi în dificultate; b) asistenþã, suport ºi îngrijire pentru persoanele vârsnice; c) centre de zi pentru copii ºi tineri aflaþi în dificultate; d) asistenþã ºi suport pentru copii, persoane vârsnice, persoane cu handicap, familii monoparentale, persoane afectate de violenþa în familie, persoane infectate sau bolnave de HIV/ SIDA, fãrã venituri sau cu venituri mici, persoane fãrã adãpost, bolnavi cronici, persoane care suferã de boli incurabile; Art. 3 – Organizaþiile nonguvernamentale, pentru a beneficia de scutire, trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii: a) îºi desfãºoarã activitatea în condiþiile O.G. nr. 68/ 2003 privind serviciile sociale cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

b) sã fie acreditatã ca furnizor de servicii sociale; c) furnizarea serviciilor sociale se realizeazã pe tot parcursul anului fiscal; d) în clãdiri/ pe terenuri se desfãºoarã exclusiv serviciile sociale pentru care organizaþia a fost acreditatã sau altele similare, de aceeaºi naturã, fãrã scop lucrativ sau patrimonial; Art. 4 – (1) Scutirea se acordã pe bazã de cerere, înregistratã, semnatã ºi ºtampilatã, depusã la organul fiscal al Primãriei Municipiului Lupeni împreunã cu urmãtoarele documente: a) actul de proprietate, de concesiune, închiriere, comodat, dare în folosinþã, dupã caz; b) actul de înfiinþare al ONG-ului; c) statutul ONG-ului; d) dovada înscrierii în Registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor sau la administraþia financiarã; e) documente din care sã rezulte funcþionarea efectivã în anul de referinþã: raport de activitate, dare de seamã a preºedintelui/ administratorului/ comitetului director etc. sau declaraþia conducãtorului organizaþiei; (2) Documentele anexate cererii vor fi depuse în copie certificatã de conducãtorul organizaþiei solicitante conform prevederilor art. 64 alin.

(5) din Legea nr. 207/ 2015 privind Codul de procedurã fiscalã.

(3) Documentele prevãzute la art.

4 alin. (1) literele „a” – „e” se depun la prima solicitare fiind actualizate în mãsura în care se produc modificãri ale acestora.

Art. 5 – (1) Contribuabilii persoane fizice pot beneficia în condiþiile prezentei proceduri de scutirea de la plata impozitului/ taxei pe clãdire precum ºi a impozitului/ taxei pe teren dacã se încadreazã în prevederile art. 3 alin.

(1) lit. „b” ºi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/ 2004 a recunoºtinþei pentru victoria Revoluþiei Române din Decembrie 1989 ºi pentru revolta muncitoreascã anticomunistã de la Braºov din noiembrie 1987.

(2) Scutirea se acordã în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. „j” ºi al art. 3 alin. (2) lit. „h” din Hotãrârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 186/ 2017 privind stabilirea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul 2018.

Art. 6 – Scutirea, potrivit

prevederilor art. 5 din prezenta procedurã, se acordã în urmãtoarele condiþii: a) solicitantul sã fie proprietarul clãdirii folositã cu destinaþia de locuinþã; b) terenul aferent clãdirii cu destinaþia de locuinþã sã fie în proprietatea solicitantului sau, dacã face parte din domeniul public sau privat al Statului sau al Municipiului Lupeni, sã-i fie acordat în folosinþã în condiþiile legii; c) sã poatã demonstra calitatea de beneficiar al prevederilor art. 3 alin. (1) lit. „b” ºi art. 4 alin.

(1) din Legea nr. 41/ 2004 a recunoºtinþei pentru victoria Revoluþiei Române din Decembrie 1989 ºi pentru revolta muncitoreascã anticomunistã de la Braºov din noiembrie 1987; Art. 7 – (1) Pentru a beneficia de respectiva scutire de la plata impozitului/ taxei pentru clãdirile ºi terenurile aflate în proprietatea sau folosinþa lor, contribuabilii care se încadreazã în prevederile art. 5 vor depune, o cerere tip (Anexa nr. I la procedurã) la prima solicitare, în condiþiile prevederilor Codului Fiscal.

(2) În primul an de acordare a scutirii, cererea depusã va avea

ataºate urmãtoarele acte: a) copie CI/ BI al solicitantului; b) actul de proprietate asupra bunului/ bunurilor supuse impozitãrii/ taxei; c) dovada calitãþii de persoanã îndreptãþitã conform art. 5 din prezentele proceduri; Art. 8 – (1) Beneficiarii scutirilor acordate în condiþiile art. 3 alin. (1) ºi (2) al Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 186/ 2017 privind stabilirea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul 2018 pot depune o cerere privind acordarea scutirii la momentul îndeplinirii condiþiilor necesare însoþite de actele justificative.

(2) Beneficiarii acestor scutiri au obligaþia de a aduce la cunoºtinþa organului fiscal al Primãriei Municipiului Lupeni orice modificare a bazei de impozitare sau a condiþiilor de acordare a scutirii în termen de 30 de zile de la producerea acesteia.

(3) Prelungirea scutirilor în anul/ anii fiscali urmãtori se acordã în mãsura în care se îndeplinesc condiþiile stabilite prin hotãrârile anuale de stabilire a impozitelor ºi a taxelor locale adoptate de cãtre Consiliul local al Municipiului Lupeni ºi prezenta procedurã.

Administratie 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Februarie 2018

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI

Anexa nr. 3 la Hotãrârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 186/ 2017 METODOLOGIE

de stabilire, aplicare ºi acordare a scutirilor la taxa specialã de salubrizare Taxa de salubrizare: 1.1 Taxa de salubrizare este stabilitã pentru asigurarea bunei funcþionãri a Serviciului Public de Salubrizare a Municipiului Lupeni, plata serviciului de salubritate a municipiului ºi alte cheltuieli legate de buna desfãºurare a activitãþii de salubritate a municipiului Lupeni.

1.2 (1) Taxa de salubritate se plãteºte de cãtre toþi cei care produc deºeuri menajere ºi nemenajere, de cei ce beneficiazã de zonele de agrement ºi spaþiile verzi existente.

(2) Persoanele fizice care locuiesc pe raza municipiului ºi persoanele juridice care au sediul, punct de lucru sau desfãºoarã activitãþi economice în municipiul Lupeni sunt obligate la plata taxei de salubrizare stabilitã prin prezenta hotãrâre.

1.3 (1) Persoanele fizice prevãzute la art. 2 sunt obligate la plata acestei taxe în funcþie de numãrul de persoane din fiecare familie sau numãrul locatarilor existenþi la o anumitã adresã.

(2) Proprietarul locuinþei are obligaþia depunerii declaraþiei în vederea stabilirii taxei de salubrizare, cuprinzând toate persoanele care locuiesc la acea adresã (membri de familie, rude, chiriaºi, flotanþi, etc.).

(3) În situaþia în care contribuabilul persoanã fizicã deþine mai multe imobile, va depune o declaraþie pentru fiecare imobil cu numãrul de persoane care locuiesc în fiecare dintre acestea.

(4) Pentru imobilele proprietatea persoanelor fizice sau juridice care sunt închiriate altor persoane fizice sau juridice, obligaþia de a declara ºi achita taxa, revine chiriaºului.

(5) Modelul declaraþiei iniþiale de impunere este prevãzut în anexa la norme ºi se depune la Serviciul Venituri Buget Local din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni în vederea luãrii în evidenþã.

1.4 (1) Persoanele juridice au obligaþia de platã a taxei de salubrizare în funcþie de numãrul de persoane angajate (cu contract individual de muncã, contract individual de muncã cu timp parþial, contract de colaborare, cenzori, sezonieri, zilieri).

(2) În cazul în care persoana juridicã nu are angajaþi, aceasta datoreazã taxa de salubrizare pentru reprezentanþii legali ai acesteia (asociaþi, administratori, alte persoane cu funcþii de conducere), proporþional cu perioada cât desfãºoarã activitate.

1.5 Persoanele care desfãºoarã activitãþi pe baza liberei iniþiative la nivelul: cabinetelor (medicale, de avocaturã), birourilor (notariale, executorilor judecãtoreºti, de expertizã), precum ºi asociaþiile familiale, datoreazã taxa de salubrizare în cuantumul stabilit pentru persoane fizice.

1.6 (1) Calculul taxei de salubrizare pentru persoane fizice cât ºi pentru persoane juridice se face

pe baza declaraþiei de impunere a acestora, prevãzut în anexã.

(2) La declaraþiile de impunere se vor putea face modificãri în timpul anului prin declaraþii rectificative, al cãrei termen de depunere este de 30 de zile de la data modificãrii numãrului de persoane prevãzute la art. 3 ºi 4.

(3) Modelul declaraþiilor rectificative folosite este cel din anexa la norme.

1.7 În cazul nedepunerii declaraþiei, obligaþia de platã se va stabili din oficiu de cãtre organele de specialitate pe baza oricãror date ºi informaþii deþinute de acestea (date ºi informaþii obþinute în urma controalelor efectuate la alþi contribuabili care au legãturi de afaceri cu plãtitorul în cauzã, din dosarul fiscal al plãtitorului, informaþii de la terþi, etc.).

1.8 (1) Nedepunerea declaraþiei sau a declaraþiei rectificative precum ºi depunerea acestora peste termen constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu avertisment sau, dupã caz, cu amendã contravenþionalã cuprinsã între: - 25 lei – 1.000 lei pentru persoane fizice; - 25 lei – 2.500 lei pentru persoane juridice; (2) Aceste contravenþii se vor putea constata de cãtre persoanele împuternicite în acest scop, prin dispoziþie, de cãtre Primarul Municipiului Lupeni.

1.9 Cuantumurile taxei de salubrizare sunt: - pentru persoanele fizice : 9 lei/ lunã/ persoanã; - pentru persoane juridice: a) de la 1 la 100 angajaþi - 9 lei/ angajat/ lunã; b) începând cu 101 angajaþi – 3 lei/ angajat/ lunã; Instituþiile publice, vor achita taxa de salubrizare în cuantumul stabilit pentru persoane fizice.

1.10 Taxa de salubrizare se va plãti la casieria Primãriei Municipiului Lupeni (într-un cont special deschis în acest scop).

1.11 (1) Termenele de platã pentru taxa de salubrizare se stabilesc dupã cum urmeazã: - 31 martie, pentru lunile ianuarie, februarie, martie; - 30 iunie pentru lunile aprilie, mai, iunie; - 30 septembrie pentru lunile iulie, august, septembrie; - 15 decembrie pentru lunile octombrie, noiembrie, decembrie.

(2) Neplata taxei la termenele stabilite atrage dupã sine calculul ºi plata majorãrilor de întârziere, precum ºi aplicarea mãsurilor de urmãrire ºi executare silitã prevãzute de Codul de procedurã fiscalã.

1.12 (1) Cetãþenii care probeazã cu documente de tipul: vizã de frontierã, vizã flotant, acte de încorporare, adeverinþe de internare în spitale din alte localitãþi, etc., din care sã rezulte cã au lipsit din localitate consecutiv cel puþin 16 zile dintr-o lunã calendaristicã, li se vor recalcula taxa datoratã scãzându-se zilele de absenþã.

(2) Pentru persoane juridice se va proceda în acelaºi mod, în situaþia în care vor proba cu documente justificative cã au angajaþi care nu desfãºoarã activitãþi pe raza municipiului Lupeni.

1.13 Recalcularea se face la cerere, prin depunerea unei declaraþii rectificative conform modelului din anexã la norme.

Acordarea scutirii: 2.1 (1) Organizaþiile nonguvernamentale (ONG) pot beneficia în condiþiile prezentei metodologii de scutirea de la plata taxei speciale de salubrizare dacã sunt organizate potrivit prevederilor legale ca asociaþii, federaþii ºi fundaþii potrivit prevederilor O.G. nr. 26/ 2000 cu privire la asociaþi ºi fun-

daþii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

(2) Scutirea de la plata taxei speciale de salubrizare se acordã în conformitate cu prevederile art. 5 al Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 186/ 2017 privind stabilirea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul 2018 precum ºi al Capitolului VII al Anexei nr. 1 a Hotãrârii.

2.2 – Pentru a beneficia de scutire, Organizaþiile nonguvernamentale trebuie sã desfãºoare unul dintre urmãtoarele tipuri de servicii sociale: a) suport ºi asistenþã pentru familiile ºi copiii aflaþi în dificultate; b) asistenþã, suport ºi îngrijire pentru persoanele vârsnice; c) centre de zi pentru copii ºi tineri aflaþi în dificultate; d) asistenþã ºi suport pentru copii, persoane vârsnice, persoane cu handicap, familii monoparentale, persoane afectate de violenþa în familie, persoane infectate sau bolnave de HIV/ SIDA, fãrã venituri sau cu venituri mici, persoane fãrã adãpost, bolnavi cronici, persoane care suferã de boli incurabile; 2.3 – Organizaþiile nonguvernamentale, pentru a beneficia de scutire, trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii: a) îºi desfãºoarã activitatea în condiþiile O.G. nr.

68/ 2003 privind serviciile sociale cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; b) sã fie acreditatã ca furnizor de servicii sociale; c) furnizarea serviciilor sociale se realizeazã pe tot parcursul anului fiscal; d) în clãdiri/ pe terenuri se desfãºoarã exclusiv serviciile sociale pentru care organizaþia a fost acreditatã sau altele similare, de aceeaºi naturã, fãrã scop lucrativ sau patrimonial; 2.4 – (1) Scutirea se acordã pe bazã de cerere, înregistratã, semnatã ºi ºtampilatã, depusã la organul fiscal al Primãriei Municipiului Lupeni împreunã cu urmãtoarele documente: a) actul de proprietate, de concesiune, închiriere, comodat, dare în folosinþã, dupã caz; b) actul de înfiinþare al ONG-ului; c) statutul ONG-ului; d) dovada înscrierii în Registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor sau la administraþia financiarã; e) documente din care sã rezulte funcþionarea efectivã în anul de referinþã: raport de activitate, dare de seamã a preºedintelui/ administratorului/ comitetului director etc. sau declaraþia conducãtorului organizaþiei; (2) Documentele anexate cererii vor fi depuse în copie certificatã de conducãtorul organizaþiei solicitante conform prevederilor art. 64 alin. (5) din Legea nr. 207/ 2015 privind Codul de procedurã fiscalã.

(3) Documentele prevãzute la art. 4 alin. (1) literele „a” – „e” se depun la prima solicitare fiind actualizate în mãsura în care se produc modificãri ale acestora.

Prezenta metodologie se completeazã cu formularele ºi tipizatele pe care contribuabilii persoane fizice sau juridice au obligaþia sã le depunã la Serviciul Venituri Buget Local din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni în vederea stabilirii ºi achitãrii taxei de salubrizare.

Lupeni, 27 decembrie 2017

PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ GHEORGHE – ADRIAN FLORONESC CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Februarie 2018

Henþ cu mâna

Mai existã praguri sãu limite?

Recent mi-au cãzut ochii ºi mi-a picat faþa pe ziarul spaniol

„Marca”. Am rãmas siderat: preþul unui bilet de intrare la meciul din

Liga Campionilor, pe 14 februarie a.c., Real Madrid – Paris Saint Germain, 24.080 de euro!!! „”Que locura”, incredibil, se mirã pânã ºi publicaþia respectivã. Aºadar, un „entrados” în sector 419 – Fila 12 (rândul

12) se vinde cu acest incredibil „precio” care depãºeºte orice putere de înþelegere. Asta ar face în bani româneºti cam 112.800 de lei, adicã peste un miliard de lei vechi!?!

Aºadar, la vreo 3000 de km de noi, pânã la

HANDBAL

EªECURI ªI „SUCCESURI”!

C

ele douã echipe de fete ale CSSP, antrenate în Campionatele Naþionale de junioare II ºi III au clacat în etapele din weekend-ul trecut, cam fãrã drept de apel...

Senioarele II au condus la pauzã cu 15-14 la HCM Craiova, dar apoi au fost învinse cu 32-24. Cele de la junioare III au avut o reprizã mai echilibratã, 14-15 la HCM Craiova, dar în final au cedat cu 25-32...

Echipa de junioare IV (gr. 2005-2006) pregãtitã de prof. Edith Mileti a încheiat stadiu de pregãtire în Masivul Parâng (20 de sportive), în vederea reluãrii competiþiei judeþene. În acest weekend va avea loc al treilea turneu la acest nivel, la Vulcan (17 febr.

A.c.) ºi apoi, la Hunedoara (24 febr. a.c.). Echipa micuþelor handbaliste are un moral bun, atacând cele douã turnee de pe locul 1. Vor urma apoi turneele de zonã, Euroregiune, semifinale ºi finalã. „Obiectivul meu este sã ajung cu aceste fetiþe la turneul final pe þarã.

Acolo vom fi cele mai bune 12 echipe din þarã, unde sper sã fim ºi noi” a declarat prof. Edith Mileti.

Mândrã de fostele eleve!

Douã dintre fostele componente la junioarele CSSP la începuturile anilor 2000, Patricia Vizitiu ºi Valentina Bardac, reuºesc în prezent performanþe deosebite la echipele lor de club, S.C.M. Craiova respectiv H.C. Zalãu.

Ambele echipe au obþinut victorii în Cupa E.H.F, Zalãul, 25-22 cu Larvik (Norvegia),

calificându-se în sferturile de finalã (Vali Bardac 4 goluri), (Patricia Vizitiu 3 goluri), iar craiovencele, 16-15 cu Brest Bretagne (Franþa). „Mã bucur pentru fostele mele eleve, Vali Bardac – Panici ºi Patricia Vizitiu cã se aflã în topul celor mai bune echipe din Europa. De remarcat cã Patricia Vizitiu a marcat golul victoriei în meciul cu echipa din Franþa” ne-a declarat prof.

Edith Mileti.

ei, ºi mai mulþi ani luminã...

Este cam distanþa dintre Concordia Chiajna ori Sepsi Sf. Gheorgh, care ar putea juca un derby (sic!) ºi ce se întâmplã acolo, unde legendele nu mor niciodatã.

CAMP. NAÞ. JUNIOARE II (GR. 2001-2002) SERIA E

Etapa a 6-a, 3 febr 2018 LPS Slatina CSS Craiova HCM Craiova CSS Petroºani CSS D.T. Severin Chimia Rm. Valcea CLASAMENT 1. Chimia Rm. Vâlcea 11 10 0 1 2. H.C.M. Craiova 11 8 1 2 3. CSS Petroºani 11 7 1 3 4. L.P.S. Slatina 11 4 0 7 5.C.S.S. Dr. Tr. Severin 11 2 0 9 6.C.S.S. Craiova 11 1 0 10 Etapa a 7-a, 24 februarie 2018 L.P.S. Slatina C.S.S. Dr. Tr. Severin C.S.S. Craiova H.C.M. Craiova CSS Petroºani Chimia Rm. Vâlcea

20-16 32-24 18-27 339-196 30p.

296-240 27p.

274-261 25p.

223-259 18p.

212-295 10p.

195-285 9p.

CAMP. NAÞ. JUNIOARE III (GR. 2003-2004) SERIA E

Etapa a 11-a, 4 februarie 2018 CSS Craiova CSS D. T. Severin 25-38 HCM Craiova CSS Petroºani 32-25 CSM Vulcan Univ. FEFS Craiova 17-34 Univ. FEFS II Craiova CSS Corabia 50-21 LPS Slatina a stat.

CLASAMENT 1. CSS D. T. Severin 17 17 0 0 583-362 44p.

2. Univ. FEFS Craiova 18 14 1 3 609-482 41p.

3. LPS Slatina 17 13 0 4 418-313 37p.

4. HCM Craiova 18 8 2 8 507-462 29p.

5. CSS Petroºani 18 7 2 9 455-436 25p.

6.Univ. FEFS II Craiova 18 7 2 11 485-480 19p.

7.CSS Craiova 18 5 2 9 485-522 17p.

8. CSM Vulcan 18 3 1 14 374-480 9p.

9. CSS Corabia 18 1 0 17 267-646 1p.

Etapa a 12-a, 11 februarie 2018 CSS Corabia CSM Vulcan LPS Slatina CSS Craiova Univ. FEFS Craiova HCM Craiova CSS D. T. Severin Univ. FEFS II Craiova CSS Petroºani stã.

ULTIMA ORÃ!

Antrenoarea Edith Mileti mândrã de fosta sa elevã, Patricia Vizitiu

HOTEL RESTAURANT ONIX Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 73 oferã servicii de calitate: z cazare 2** cu preturi de la 65 de lei z restaurant 80 de locuri z organizãri evenimente z meniul zilei – 13 lei (în restaurant), z serviciu de catering între orele 11.00 – 15.00.

LA ALEGERILE DE LA AJF HUNEDOARA A FOST NUMIT NOUL PREªEDINTE ÎN PERSOANA LUI CRISTIAN PETREAN CARE L-A INVINS LA VOTURI PE IONUÞ STELESCU 33 LA 10.

Vom reveni în ediþia de mâine

Paginã realizatã de Genu TUÞU

- ANUNÞ Rezervãri ºi comenzi la tel.

0254.544.614 email: onix@cenhd.ro

Vând apartament în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, bl. 82, et. 3, cu 4 camere complet utilate.

Relaþii la telefon 0254/546675 sau 0763/665225