CVJ NR. 626, JOI 5 IUNIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 626

Cronica Vãii Jiului Joi, 5 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Dinastia Huilei loveºte din nou

Primãria Petrila ”obligatã” sã recâºtige încrederea colaboratorilor >>> PAGINA A 3-A

Copiii ne cer sã oprim poluarea >>> PAGINA A 4-A Investiþie declaratã prioritarã, abandonatã de guvernanþi

Studenþii din Petroºani aºteaptã de 22 de ani o casã de culturã modernã >>> PAGINA A 5-A

Minerii cer sprijin financiar >>> PAGINA A 7-A

Valea Jiului poate fi salvatã numai prin implicarea tuturor factorilor de decizie (!?)

VAX... >>> PAGINILE 8-9

Fermierii îºi duc animalele la primãrie >>> PAGINILE 8-9

Protest la Lonea.

Minerii nu mai vor o combinã

N

umele lui Daniel Surulescu, cunoscut mai mult dupã cel al tatãlui sãu, un bun organizator în minerit, revine în actualitate ºi, dupã ce a dovedit ce legãturi adevãrate are cu polonezii, Surulescu se pregãteºte din nou sã reia relaþiile cu aceºtia.

Nu degeaba, dar se pare cã va fi numit ºef peste posibilele investiþii de la Divizia Minierã, dupã ce actuala conducere a CEH a decis sã suprime Staþia de Salvare, spre „salvarea” bugetului. >>> PAGINA A 7-A

>>> PAGINA A 11-A

Ziua Mediului, sãrbãtoare la Petroºani >>> PAGINA A 12-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 2014

Primãria Petrila ”obligatã” sã recâºtige încrederea colaboratorilor

P

rimãria Petrila a fost presatã sã respecte legea privind finanþarea proiectelor de interes public în domeniul culturii, care au fost selectate ºi publicate în Monitorul Oficial. Presiunile au venit din partea contractanþilor ºi a unor consilieri locali care cunosc recidivele administraþiei locale, fapte care au ”omorât proiecte” doar pentru cã solicitanþii nu erau agreeaþi de ”puterea localã”, dãunând astfel petrilenilor, dar mai ales copiilor defavorizaþi. Gheaþa a fost spartã, primarul Ilie Pãducel a fãcut un pas, dar mai este mult pânã la recâºtigarea încrederii colaboratorilor.

În luna februarie a acestui an, Primãria Petrila publica în Monitorul Oficial anunþul privind selecþia publicã pentru atribuirea contractelor de finanþare nerambursabilã din fondurile bugetului local al oraºului Petrila pentru finanþarea proiectelor de interes public în anul 2014, în conformitate cu Legea 350/2005.

Proiectele depuse pe domeniile anunþate, culturã ºi sport, au trebuit sã îndeplineascã niºte condiþii stufoase conform Ghidului Solicitantului, care a fost aprobat în ºedinþã de Consiliu Local, împreunã cu acordul finanþãrilor de 100.000 lei pentru culturã ºi 150.000 lei pentru sport, în ºedinþa din luna ianuarie 2014.

Proiectele au fost depuse, apoi au fost evaluate de o comisie care a verificat punct cu punct condiþiile ºi importanþa fiecãruia, iar cele selectate trebuiau sã cumuleze 100 de

puncte. Zis ºi fãcut. În Monitorul Oficial din 28 mai 2014, primãria Petrila publicã anunþul de atribuire a finanþãrilor:... Primãria oraºului Petrila anunþã cã în urma licitaþiei din data de 26.03.2014 s-au încheiat 3 contracte pe domeniul culturii dupã cum urmeazã: contract nr.

15326/79/23.05.201 4, încheiat cu Asociaþia culturalã Rapsodia Munþilor pentru proiectul cultural: Folclor românesc, în sumã de 18.000 lei; contractul nr. 15327/80/ 23.05.2014, încheiat cu Asociaþia culturalã Junii Petrileni pentru proiectul cultural: Cultura, în sumã de

14.188 lei; contractul nr. 15328/81/ 23.05.2014, încheiat cu Asociaþia culturalã Les Amis de la France pentru proiectul cultural: Monoteca Francofonã "Jean Monet" Petrila, O fereastrã cãtre Europa, în sumã de 11.901 lei.

De precizat cã aceste proiecte au timp de implementare 1 iunie-31 decembrie 2014. Contractele de finanþare au fost semnate la 23 mai, cel puþin la Asociaþia Culturalã ”Les Amis de la France”.

Toate bune ºi frumoase, dar cine mai are încredere în Primãria Petrila în a plãti banii câºtigãtorilor, având în vedere cã anul trecut la aceeaºi selecþie de proiecte solicitanþii au fost suciþi ºi rãsuciþi, li s-au gãsit noduri în papurã pentru a nu selecta nici un proiect, reproºând inclusiv cã proiectul ar fi fost fãcut de altcineva nu de solicitant în persoanã, ceea ce este o aberaþie. În întocmirea unui proiect poþi angaja pe oricine are experienþã în domeniu, sau de o echipã care ºtie ”cu ce se mãnâncã” un asemenea demers. Adicã aplicarea legii a fost mimatã, iar vina a cãzut pe solicitanþi ºi Petrila nu a avut susþinere în domeniul cultural… În plus, cu Asociaþia Culturalã ”Les amis de la France”, o asociaþie cu rezultate remarcabile, de þinutã, Primãria Petrila ”a ºters pe jos”, doar pentru cã persoane care le aprecia

activitatea a încercat sã-i sprijine. Cum sã ai încredere atunci când rupi unilateral un contract de asociere, când vrei sã le iei sediul excepþional pus la punct ºi sã faci minuni din douã garsoniere devastate etc.?

când ”puterea” de la Petrila te-a luat în colimator, poþi fi ºi Einstein cã are ea grijã sã te umileascã. ªi de aceastã datã câºtigãtorii finanþãrilor au fost purtaþi cu vorba atunci când s-au prezentat pentru a

Preºedintelui Asociaþiei i s-a reproºat cã nu a depus documentaþiile pentru deconturile parteneriale, dar în cadrul ºedinþelor CL, acesta a fost cu maldãre de documente date conducerii ºi fiecãrui consilier în parte, cu desfãºurãtoare de proiecte bifate punct cu punct, cu rapoarte de activitate în scris ºi video etc., etc. Dar

întreba când primesc banii pentru a putea demara proiectele angajate. La contabilitate li s-a spus ”când vor fi bani” sau ”la rectificare de buget”, rectificare care poate fi în toamnã sau deloc, aºa cum s-a mai întâmplat. Laitmotivul administraþiei Petrila este ”nu sunt bani” deºi ea iniþiazã asemenea demersuri.

Agitaþia a fost destul de mare pe aceastã temã, a plãþii conform legii, inclusiv consilieri care au discutat direct cu primarul, câºtigãtori de proiect care au cerut audienþã ºi au fost primiþi de Ilie Pãducel, au deblocat lucrurile ºi au spulberat parþial lipsa de încredere.

Ultima discuþie pe aceastã temã, cea a consilierului PNL, Doiniþa Bãlãnesc, cu primarul Ilie Pãducel, a fost cu folos.

Ieri dimineaþã, au fost viraþi 5000 lei, din suma cuvenitã de 11.901 lei, în contul Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France” Petrila, sumã promisã

de primar preºedintelui Asociaþiei la momentul audienþei.

Chiar dacã administraþia localã Petrila încearcã sã-ºi facã datoria, mai are mult de lucru pânã va recâºtiga încrederea celor cu care colaboreazã cu voie sau fãrã voie, conform legii.

Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

O

grupã de copii de doar 7 ani vor încerca, la sfârºitul acestei sãptãmâni, sã ne convingã cã poluarea ne face rãu. Cei mici aºteaptã ziua în care sã poatã merge în zonele de picnic ºi le vor cere oamenilor sã semneze o petiþie prin care sã se arate de acord cã vor proteja natura. Mai apoi chiar îi vor suna de sãrbãtori.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 2014

Copiii ne cer sã oprim poluarea Cei mai mici elevi din Petroºani merg, la finele acestei sãptãmâni, sã supravegheze zonele de picnic. Le vor împãrþi celor ce ies la iarbã verde pliante ºi îi vor ruga sã semneze cã vor avea grijã sã lase totul curat în urma lor. Ideea este una originalã, iar cei mici încearcã astfel sã îi conºtientizeze pe adulþii care încing grãtarele cã natura trebuie sã rãmânã curatã.

„Este un proiect care s-a nãscut în urma rezultatelor obþinute prin 2002 – 2003, prin care am ajuns la concluzia cã o propagandã ecologicã este mult mai bine perceputã dacã este fãcutã de copii.

Dacã va fi timp bun, sâmbãtã ºi duminicã vom avea o acþiune prin care aceºti copii vor încerca sã facã ceva mai original. Vor merge la cei care sunt

în week-end, ori la pescuit ºi sã le adreseze rugãmintea ca pentru viitorul lor sã aibã grijã de naturã, de apã. E un angajament frumos, pe care îl vor înmâna, noteazã numele celui care îl acceptã, le luãm dacã vor sã ne dea numãrul

de telefon, iar peste 5 – 6 luni copiii îi sunã de sãrbãtori, sã-l întrebe ce mai face ºi dacã a þinut cont de îndemnul lor”, a spus Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua.

Proiectul este unul inedit ºi va fi pus în practicã în permierã în Valea Jiului. Fiecare om gãsit la picnic sau

Caravana LSRS în localitãþile Petroºani ºi Petrila

C

aravana LSRS soseºte în oraºele Petroºani ºi Petrilã în data de 6 iunie cu douã seminarii de excepþie 2014.

Voluntari, membri ºi colaboratori LSRS, în calitate de moderatori, vin sã se întâlneascã cu tinerii interesaþi de studiile în strãinãtate. Seminariile vor avea loc vineri, 6 iunie 2014, începând cu ora 9.00, la Colegiul Tehnic “Constantin Brâncuºi” din localitatea Petrila, respectiv cu ora 11.30 la Colegiul de Informaticã “Carmen Sylva” din Petroºani.

Participanþii pot afla mai multe detalii despre procesul de aplicare la universitãþi din strãinãtate, despre sistemul de învãþãmânt, precum ºi despre costuri ºi posibilitãþi de finanþare pentru studenþii strãini aflaþi la studii în þãri precum Suedia sau SUA, ºi nu în ultimul rând despre programul de Mentorat al LSRS.

C

e reprezintã Caravana LSRS?

Caravana LSRS este unul dintre cele mai importante proiecte desfãºurate la nivel naþional de cãtre o organizaþie neguvernamentalã, oferind seminarii informative ºi interactive gratuite celor interesaþi

pescuit va semna fictiv o adeverinþã prin care copiii vor avea certitudinea cã vor lãsa locul de campare curat. Nici cei mici nu vor uita ºi la Crãciun le vor mulþumi telefonic celor pe care îi întâlnesc acum la iarbã verde.

Diana MITRACHE

sã plece la studii peste hotare.

Caravana recunoaºte ºi susþine interesul puternic al tinerilor români de a dobândi o educaþie de calitate în strãinãtate ºi vine în întâmpinarea necesitãþii de informare a acestora cu privire la oportunitãþile academice internaþionale.

Ajunsã la cea de-a ºasea ediþie, Caravana va ajunge în perioada 15 mai – 20 iunie 2014 în 19 oraºe oraºe: Arad, Baia Mare, Braºov, Bucureºti, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Iaºi, Medgidia, Petroºani, Piteºti, Ploieºti, Satu Mare, Sibiu, Slatina, Slobozia, Târgu Mureº, Târgu-Jiu ºi Timiºoara. Calendarul complet al seminariilor precum ºi detaliile de înscriere sunt disponibile pe siteul LSRS (http://www.lsrs.ro/caravana), precum ºi pe pagina de Facebook a Caravanei (https://www.facebook.com/-caravana.lsrs).

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 2014

Investiþie declaratã prioritarã, abandonatã de guvernanþi

Studenþii din Petroºani aºteaptã de 22 de ani o casã de culturã modernã D

upã 22 de ani de la demararea lucrãrilor, noua casã de culturã a studenþilor din Petroºani este încã departe de a fi finalizatã.

Investiþia a fost declaratã prioritarã de Executiv în urmã cu doi ani, dar fonduri tot nu au fost alocate.

Studenþii din Petroºani nu au nici acum o casã de culturã modernã, deºi construcþia unui astfel de edificiu a fost demaratã, în centrul municipiului Petroºani, în urmã cu 22 de ani.

Dupã câþiva ani în care au fost alocate fonduri, Executivul a stopat finanþarea, deºi imobilul era deja ridicat ºi existau mari ºanse sã se degradeze, cum s-a întâmplat de altfel ºi cu alte construcþii înce-

pute ºi neterminate.

Imobilul a "înghiþit", mai bine de 2,5 de milioane de lei valoare neactualizata ºi ar mai fi nevoie de peste 10 milioane de lei, potrivit devizelor estimative. Lucrãrile de construcþie au demarat în toamna anului 1992 ºi, conform planului iniþial, clãdirea urma sã dispunã de o salã de spectacole cu 485 de locuri, o discotecã, un restaurant, 12 garsoniere pentru invitaþi, sãli de repetiþie pentru

„United Europe – a perfect home to live in” O delegaþie formatã din 45 de persoane, profesori ºi elevi din România, Suedia, Polonia, Bulgaria ºi Letonia va participa astãzi, la ora 11.30, la o întîlnire cu reprezentanþii conducerii instituþiei la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara.

Acest eveniment face parte din programul delegaþiei care este inclusã într-un proiect COMENIUS 2012-2014.

Clubul Copiilor din municipiul Hunedoara este coordonator european al acestui proiect intitulat „United Europe – a perfect home to live in” ce presupune necesitatea

formaþiile artistice, precum ºi numeroase alte anexe.

Dar, în 2007, Autoritatea Naþionalã pentru Tineret (ANT) a decis sã sisteze complet fondurile necesare, iar constructorii s-au retras de pe ºantier, locul lor fiind luat de oamenii fãrã adãpost, care au gãsit în acest edificiu o nesperatã "casã".

Conducerea instituþiei, care funcþioneazã ºi acum în vechea clãdire a UTC, a reuºit, în

cele din urmã, sã obþinã de la ANT aprobarea pentru demararea lucrãrilor de conservare a imobilului, aºa încât acesta sã nu se degradeze în totalitate. Cât despre construcþia propriuzisã, Executivul, care de altfel a aprobat proiectul, nu a mai gãsit banii necesari, deºi în 2012 a reinclus investiþia pe lista de prioritãþi a Ministerului Tineretului ºi Sportului.

P

roblema a ajuns în Parlament

Deputatul de Valea Jiului, Monica Iacob – Ridzi, a dus problema Casei de Culturã a Studenþilor în Parlament. Într-o interînþelegerii diferitelor culturi ºi comportamente, cu scopul de a spori capacitatea de adaptare a elevilor într-o „casã comunã” – Europa.

Sustenabilitatea (dezvoltarea durabilã) proiectului consta în ideea generalã de colaborare între unitãþile ºcolare de nivel preuniversitar, factorii de decizie la nivel local ºi naþional ºi comunitãþi pentru creºterea calitãþii actului educaþional ºi pentru îmbunãtãþirea tehnicilor de predare.

pelare adresatã Ministrului Tineretului ºi Sportului, Gabriela Szabo, Ridzi atrage atenþia asupra necesitãþii finalizãrii acestei investiþii de utilitate publicã. “În anul 2012, obiectivul de investiþii Casa de Culturã a studenþilor din Petroºani a fost reintrodus pe lista de prioritãþi a obiectivelor de investiþii ale MTS. Cu toate acestea, la jumãtatea anului 2014, constatãm nu doar cã lucrãrile la acest obiectiv necesar ºi meritat pentru comunitatea studenþeascã din valea Jiului nu au început, dar ele nici mãcar nu au avut parte de deblocarea finanþãrii necesare. (…) Pentru ca

intemperiile sã nu compromitã definitiv stadiul prezent al lucrãrilor de la acest obiectiv, se impune de urgenþã reluarea cestei investiþii ºi finalizarea ei, cu atât mai mult cu cât clãdirea poate reprezenta nu doar un util aºezãmânt cultural pentru studenþii din Petroºani, ci ºi un reper arhitectonic al centrului municipiului Petroºani”, atrage atenþia deputatul de Valea Jiului. În plus, parlamentarul i-a solicitat ministrului Gabriela Szabo sã precizeze dacã investiþia mai constituie o prioritate ºi, dacã nu, ce raþiuni au stat la baza acestei decizii.

Car men COSMAN-PREDA

Inflaþia, resimþitã în preþul apei

P

rin orice metode, societatea de apã din Valea Jiului încearcã sã menþinã neschimbat preþul apei în Valea Jiului.

O creºtere va fi, însã acesta va fi indexat cu inflaþia. Potrivit conducerii societãþii de apã, creºterea va fi resimiþitã foarte puþin de cãtre abonaþi. “Încercãm în continuare ca noi sã putem rezista fãrã a intra cu un preþ mãrit în afarã de inflaþie. Se va simþi, dar foarte puþin”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

In clasamentul tarifelor practicate de operatorii de apa potabila si apa uzata, SC Apa Serv

Valea Jiului SA ocupa locul 39 din 40. Aici, un metru cub de apã costã 2,89 de lei + TVA, iar

un metro cub de apã uzatã costã 1,38 de lei+TVA. Încã se poartã discuþii pentru a menþine preþul apei la nivelul actual, însã totul depinde de plata facturilor. Aici se înregistreazã o scãdere în rândul celor care achitã la timp facturile emise de ApaServ VAlea Jiului.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 2014

„Infractorii te pot cunoaºte mai bine decît crezi”

Î

n perioada iunie - septembrie 2014, la nivel naþional se deruleazã Campania de informare a publicului larg „Infractorii te pot cunoaºte mai bine decât crezi”, destinatã prevenirii furturilor din locuinþe, de/din auto ºi a tâlhãriilor.

Scopul campaniei îl constituie reducerea riscului victimal al populaþiei în legãturã cu spargerile de apartamente, furturile din autoturisme ºi tâlhãriile în scãri de bloc/lifturi.

Grupul þintã este format din proprietarii de apartamente din zonele centrale urbane, proprietarii de gospodãrii din mediul rural, proprietarii de autoturisme ºi femeile

cu vârste între 25 - 60 de ani, predispuse riscului de a fi tâlhãrite.

În cadrul campaniei, poliþiºtii hunedoreni vor distribui în toate municipiile, oraºele ºi zonele rurale, 3.000 de pliante ce conþin recomandãri privind conduita preventivã specificã acestor genuri infracþionale.

Ne adresãm populaþiei cu risc ridicat de

victimizare, cu privire la modurile de operare ale infractorilor, regãsite în cazuistica poliþiei, încercând sã evidenþiem faptul cã peste jumãtate din infracþiuni sunt favorizate de naivitatea proprietarilor.

Ne dorim sã sporim nivelul de conºtientizare al oamenilor, astfel încât sã reducem numãrul furturilor ºi al tâlhãriilor în judeþul Hunedoara” insp. pr.

Plan de investiþii pentru ApaServ aprobat de CJH

C

onsiliul Judeþean Hunedoara a aprobat sãptãmâna trecutã planul de investiþii pentru ApaServ Valea Jiului. Instituþia judeþeanã este acþionarul majoritar a societãþii de apã, iar de aceea a fost nevoie de aprobarea planului de investiþii. Potrivit conducerii ApaServ, nici CJH ºi nici primãriile, care sunt acþionarii minoritari, nu au susþinut în niciun fel investiþiile derulate de societate.

Monika BACIU “Din 2012, de când am venit eu aici atât CJH cât ºi ceilalþi acþionari, respectiv primãriile din Valea Jiului nu au dat un leu pentru invetsiþii în societatea pe care o conduc.

Nu am fost subvenþionaþi cu nici mãcar un leu”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC

ApaServ Valea Jiului.

Investiþii au fost

realizate multe, iar în planul celor de ape mai sunt multe obiective.

Unul dintre acestea este punerea în funcþiune a microhidrocentralei de la Brazi.

“Sunt investiþiile pe care le facem pentru buna funcþionare a societãþii, din pãcate promisiunea mea cã microhidrocentrala de

la Brazi anul trecut trebuia sã intre în funcþie, dar mi s-a spus cã maxim la sfârºitul lunii trebuie sã intre în funcþiune ca sã producem energie la firmã”, a mai spus sursa citatã. În prezent, la ApaServ Valea Jiului se fac paºii necesari pentru demararea lucrãrilor la cea de-a doua etapã de introducere a canalizãrii.

Acest proiect are o valoare de 90 de milioane de euro, inclusiv TVA care este deductibil.

Fieraru Andrea, ofiþer sociolog în cadrul

Compartimentului Analizã ºi Prevenire a Criminalitãþii. În municipiul Deva dar ºi în celelalte localitãþi, furtul din locuinþã este un gen infracþional favorizat de neglijenþa proprietarilor.

Cele mai multe spargeri de apartamente se comit în zonele centrale, în prima parte a zilei ºi în mod spontan.

Infractorii sunã la interfon aleatoriu, iar dupã ce sunt lãsaþi în scarã de proprietari naivi, identificã apartamentul la care n-a rãspuns nimeni ºi

forþeazã uºa prin ruperea butucului.

Autoturismele vizate de infractori sunt cele în care sunt lãsate, la vedere, staþii radio emisie – recepþie, poºete, telefoane mobile, genþi de laptop sau cele care sunt lãsate cu geamurile întredeschise, cu portierele neîncuiate sau cu motorul pornit.

Infracþiunile de tâlhãrie sunt comise adesea în zone neiluminate corespunzãtor pe timpul serii/ nopþii, la intrare în casa scãrii ºi în lifturile blocurilor turn. Cele mai vizate bunuri sunt poºetele femeilor, bijuterii de aur (cercei, lãnþiºoare, brãþãri) ºi telefoane mobile.

Pentru toate aceste moduri de operare, pliantele campaniei aduc informaþii despre metodele de protecþie ºi stil comportamental preventiv pe care potenþialele victime îl pot adopta.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 2014

Dinastia Huilei loveºte din nou umele lui Daniel Surulescu, N cunoscut mai mult dupã cel al tatãlui sãu, un bun organizator în minerit, revine în actualitate ºi, dupã ce a dovedit ce legãturi adevãrate are cu polonezii, Surulescu se pregãteºte din nou sã reia relaþiile cu aceºtia.

S

indicatele din minerit stau pe un butoi de pulbere ºi dacã prima acþiune este protestul de astãzi, ortacii mai cer sã fie sprijiniþi. O astfel de cerere a fost deja adresatã ministerelor de resort, pentru cã, spun sindicaliºtii, mineritul de huilã este lãsat deoparte, în favoarea energeiei regenerabile.

Nu degeaba, dar se pare cã va fi numit ºef peste posibilele investiþii de la Divizia Minierã, dupã ce actuala conducere a CEH a decis sã suprime Staþia de Salvare, spre „salvarea” bugetului.

Dar sã ne amintim cum a fost cercetat Surulescu pentru relaþiile cu polonezii, pentru cã tot polonezii sunt singurii care mai vor sã dea bani în Valea Jiului. Asta dupã abureala cu chinezii.

Daniel Surulescu, era directorul general al Companiei Nationale a Huilei (CNH) Petroºani, prin 2007, când împreunã cu alte persoane din conducerea CNH, era

cercetat de procurorii Direcþiei Naþionale Anticorupþie (DNA) sub aspectul sãvârºirii unor infracþiuni conexe faptelor de corupþie. Posibilele infracþiuni au fost descoperite, în urma unui control, de inspectorii de la Camera de Conturi Hunedoara, fiind vorba despre mai multe nereguli în derularea investiþiei – de 8 milioane de euro – de la Exploatarea Minierã Lupeni. Acolo a fost achiziþionat ºi montat un complex mecanizat, de cãtre firma

polonezã Kopex.

Surulescu s-a mai aflat în faþa unor acuzaþii ale presei dupã ce s-a dovedit cã a cheltuit aproape 90.000 de euro pe deplasãrile în þarã ºi strãinãtate. Directorii de atunci ai CNH au fãcut în anul 2006 deplasãri lunare în strãinãtate ºi au clasificat cheltuielile la categoria "secrete de serviciu", în baza unei decizii a companiei din 2004. Daniel

Minerii cer sprijin financiar

Sindicaliºtii s-au întâlnit pânã acum de câteva ori cu ministrul energiei ºi i-au cerut spijin financiar.

Doar aºa, spun minerii, activitatea lor ar putea sã devinã profitabilã, pentru cã situaþia în care se aflã minerii este acum una îngrijorãtoare. „În propunerile pe care noi le-am fãcut în cele douã runde de întâlniri cu ministrul Rãzvan Niculescu, am încercat sã solicitãm sprijin în ceea ce priveºte creºterea veniturilor CEH, pentru cã suntem conºtienþi de faptul

cã situaþia economicã este una gravã ºi tocmai de aceea nici nu venim cu solicitãri care sã fie lipsite de bun simþ sau înþelepciune. CEH trebuie sã fie sprijinit, pentru cã am fost lãsaþi de izbeliºte într-o piaþã de energie în care unii sunt ajutaþi din buzunarele proprii ale fiecãrui român ºi aici mã refer la cei care sunt plãtiþi regeºte pentru energia regenerabilã, prin acele certificate verzi ºi CEH, care poate sã reprezinte un producãtor de energie de siguranþã energeticã naþionalã este lãsat sã se descurce singur ºi este inadmisibil ºi se întâmplã doar în România”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului „Muntele”.

Minerii se tem pentru ziua de mâine ºi sindicaliºtii se întâlnesc zilnic de câteva sãptãmâni bune sã negocieze

Surulescu, împreunã cu alþi directori, au mers "în interes de serviciu" în Polonia, Franþa, Germania, Estonia sau Elveþia ori chiar America. Ultima destinaþie s-a lãsat chiar cu scandal, secretarul de stat pentru industrie, de la acea vreme Viorel Palas susþinând cã Daniel Surulescu nu a fost mandatat sã participe oficial la eveniment.

Firma Kopex din Polonia a câºtigat în 2006 licitaþia internaþionalã organizatã de Compania Naþionalã a Huilei Petroºani pentru aducerea unui complex mecanizat, în valoare de aproape opt milioane de euro.

Diana MITRACHE

contractul colectiv de muncã.

Totuºi, nu s-a ajuns la nicio înþelegere, iar asta îi revoltã pe sindicaliºti. „Cei care ne conduc trebuie sã înþeleagã cã pãstrarea drepturilor angajaþilor noºtri este un lucru de la care ne-am propus sã nu facem rabat. Nu am cerut nicio creºtere salarialã, nu am cerut drepturi în plus, ori, în condiþiile în care viaþa este tot mai scumpã de la zi la zi, vedem cã oricum oamenii pierd ºi nu câºtigã nimic”, a mai spus Nica. .

Minerii din Valea Jiului, care activeazã în cadrul Diviziei Miniere, respectiv cei de la minele considerate viabile opresc astãzi lucrul timp de o orã în semn de protest. Colegii lor de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani se numãrã printre cei care beneficiazã de subvenþii, pe proiectul de închideri, aºa încât situaþia lor este total diferitã. Tot subvenþii ar fi necesare ºi pentru minele care nu se vor închide pânã în 2018, aºa cum de altfel au minerii din mai toate þãrile Europei.

Diana MITRACHE

8 Actualitate

Î

n urmã cu 5 ani de zile, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ºi Blocul Naþional Sindical au organizat (în municipiul Petroºani) o dezbatere pe tema situaþiei economice ºi sociale din Valea Jiului. Cu ocazia manifestãrii derulate sub titulatura pompoasã de „Valea Jiului are viitor!” ºi gãzduitã de cãtre Aula Universitãþii din Petroºani au fost reuniþi la aceeaºi masã oameni politici, primari ai localitãþilor din zonã, reprezentanþii Prefecturii, Consiliului Judeþean, Companiei Naþionale a Huilei, sindicaliºti, parlamentari sau oameni de afaceri.

Prin organizarea dezbaterii, LSMVJ ºi BNS au dorit sã provoace un schimb de idei privind apariþia unei strategii comune referitoare la adoptarea unor mãsuri în vederea dezvoltãrii Vãii Jiului. „Am organizat o dezbatere dedicatã viitorului Vãii Jiului ºi implicit a mineritului din aceastã zonã. Sper ca

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 2014

în urma acesteia vor fi identificate ºi o serie de soluþii benefice angajaþilor Companiei dar ºi tuturor locuitorilor zonei. Sunt sigur cã împreunã cu toþi factorii de decizie vom reuºi ºi vom salva Valea Jiului”, a precizat (la vremea respectivã) Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. „Am vrut sã-i

Valea Jiului poate fi salvatã numai prin implicarea tuturor factorilor de decizie (!?) VAX...

adunãm în aceeaºi incintã pe toþi cei responsabili cu viitorul Vãii. Soluþiile sunt la cei care au participat la dezbatere ºi nu trebuie sã le aºteptãm sã ne pice din lunã sau din stele. Valea Jiului are resurse pentru un nivel de viaþã ridicat, dar totul depinde de viteza cu care ne vom urni din actuala stare de incertitudine. M-a surprins însã neplãcut faptul cã unii dintre invitaþi nu au blagoslovit sã participe.

Deºi unii dintre ei sunt din Valea Jiului, nu au venit, în timp ce au sosit invitaþii din alte colþuri ale þãrii”, spunea

(în iunie 2009) ºi Dumitru Costin, preºedintele BNS.

T

oþi, k1

Toþi cei prezenþi la simpozionul organizat de cãtre sindicaliºti au declarat la unison cã Valea Jiului are un viitor. Acesta depinde în primul rând de cei care locuiesc în zonã, dar ºi factorii de decizie judeþeni sau centrali au ºi ei un rol în salvarea Vãii. „Totul depinde de modul în care factorii decizionali se vor implica, sau nu, în dezvoltarea zonei.

Descentralizarea nu mai este o simplã poveste aºa cã trebuie sã ne implicãm toþi cei din Valea Jiului ºi sã punem umãrul la salvarea Vãii”, preciza Puiu Horea, preºedintele (de atunci) al Consiliului de Administraþie al CNH SA Petroºani. „Prezentul înseamnã o regândire a situaþiei actuale. Activitatea în orice domeniu de activitate din Valea Jiului trebuie sã fie normalã ºi sã nu mai fie înregistrate nici un fel de pierderi.

Trebuie sã acþionãm acum ºi sã nu mai aºteptãm la infinit soluþii din alte pãrþi”, spunea

ºi Dorel Viºan, director Sucursala Electrocentrale Paroºeni. „Dacã oamenii de aici se vor implica în mod serios, atunci vom avea un viitor frumos. Pe lângã minerit pot fi dezvoltate ºi alte domenii de activitate, de exemplu, turismul. În acelaºi timp ºi complexul energetic din care vor face parte Compania Naþionalã a Huilei ºi Termocentrala Paroºeni va reprezenta un lucru bun pentru Valea Jiului. Dacã lãsãm la o parte grupurile de interese, atunci va fi bine pentru toþi locuitorii zonei”, grãia (acum 5 ani) Cosmin Nicula, (la vremea respectivã) deputat PSD de Hunedoara. „Dezbaterile au fost extrem de utile. Este important cã ne-am întâlnit ºi am format o echipã care se va reuni periodic pentru a vedea în ce mãsurã se vor materializa în practicã deciziile luate pentru viitorul bun al Vãii Jiului. Din pãcate, unii dintre factorii de decizie

Fermierii îºi duc animalele la primãrie

C

rescãtorii de oi din estul Vãii Jiului ameninþã cã vor bloca Primãria Petrila din aceastã dimineaþã/joi, dupã ce au rãmas fãrã pãºunile montane licitate de administraþia localã.

Fermierii au cerut aprobãri de la autoritãþi pentru a-ºi scoate animalele pe drumul public, însã nu le-au primit, dar spun cã disperarea îi obligã sã protesteze chiar dacã încalcã legea.

Nemulþumirea mai multor fermieri din zonele rurale ce aparþin de localitatea Petrila a

plecat de la ultima licitaþie organizatã de administraþia localã.

Ultimul petic de pãºune montanã, pe care fermierii îºi scoteau animalele la pãscut din moºi-strãmoºi, a fost câºtigatã de un localnic.

Acesta din urmã n-ar avea efectivele de animale care sã-i permitã

participarea la licitaþie ºi a licitat un preþ exagerat pentru hectarul de pãºune vizând masa lemnoasã susþin protestatarii. Afacerile cu lemn i-au lãsat pe local-

nici cu circa 450 de oi pe care nu au unde le duce la pãºunat. „Astãzi aducem toate oile, viþeii, caii ºi vacile la primãrie. Sã pascã în curtea primãriei, sã le dea primarul Pãducel de mâncare. Noi nu mai avem ce face cu ele dacã pe pãºune nu ne lasã.

Am cerut aprobãri ºi nu ni s-au dat, dar tot o sã ieºim. Suntem disperaþi, unde sã ne ducem oile? Munþii aceºtia au fost ai noºtri de sute de ani, acolo ne-am dus oile de

apar prin Valea Jiului doar când sunt înregistrate evenimente tragice sau când au nevoie de voturi. Chiar dacã sunt din Vale unii manifestã o acutã lipsã de interes în ceea ce priveºte viitorul zonei pe care o reprezintã la centru”, susþinea Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. „Viitorul ºi-l poate face fiecare aºa cum vrea.

Din pãcate, viitorul Vãii depinde de cel al CNH ºi de viitorul complex energetic. Pentru a avea un viitor, Compania trebuie sã-ºi facã o analizã serioasã a activitãþii ºi sã pãstreze doar activitãþile utile ºi aducãtoare de beneficii”, susþinea (cu convingere) Gabriel Samoilescu, prefectul (de atunci) al judeþului Hunedoara. „Aceastã iniþiativã a sindicatelor este mai mult decât lãudabilã. Pentru cã cei mai mulþi dintre locuitorii Vãii lucreazã în minerit sau în sectoare de activitate care deservesc industria minierã, viitorul Vãii Jiului este strâns legat

fiecare datã cum au fãcut ºi bãtrânii. Ne-am ocupat o viaþã întreagã cu oieritul, cu animalele ºi din asta ne câºtigam traiul. Ce o sã facem acum, cine ne dã de lucru dacã rãmânem fãrã animale, primarul?

Este atât ºomaj în Valea Jiului ºi ei cu interesele lor distrug totul, lasã oamenii fãrã pâine”, ne-a declarat unul dintre fermierii nemulþumiþi. Primarul localitãþii Petrila a încercat o mediere între crescãtorii de animale ºi câºtigãtorii licitaþiei ºi spune cã el nu a fãcut altceva decât sã respecte dispoziþiile consilierilor locali când a organizat licitaþiile pentru pãºuni.

Maximilian GÂNJU

de viitorul CNH. Iar acest viitor va fi unul bun numai dacã sindicatele ºi administraþia vom colabora întotdeauna”, declara ºi Constantin Jujan, directorul (din urmã cu 5 ani) al CNH SA Petroºani.

O

comisie care nu a funcþionat niciodatã În cadrul dezbaterii derulate în iunie 2009, în Petroºani s-a decis alcãtuirea unei comisii din care fãceau parte miniºtrii Adriean

Videanu ºi Gheorghe Pogea, parlamentarii Cosmin Nicula, Cristian Resmeriþã ºi Gheorghe Firczak, directorul CNH, preºedintele Consiliului de Administraþie al CNH, reprezentanþii BNS ºi LSMVJ. „Dacã aceastã comisie nu va funcþiona aºa cum ne dorim îmi asum dreptul de a-i trage de mânecã pe toþi cei care o alcãtuiesc ºi care nu-ºi fac datoria faþã de viitorul Vãii ºi al oamenilor care trãiesc aici”, susþinea sus ºi tare Dumitru Costin, preºedintele BNS.

V

orbãrie multã, rezultate 0

Trãgând linie, dupã 5 ani de zile, se poate

κi pun speranþele în fiica din Valea Jiului

M

edicii unui spital din zona Moldovei îºi pun speranþele în fiica din Petroºani a unei femei de 77 de ani, uitatã în spital de restul rudelor, cã va veni sã o ia acasã.

Bãtrâna a ajuns la spital cântãrind 25 de kilograme, ºi dupã ce a fost tratatã cât s-a putut, a fost trimisã acasã însã familia ei a refuzat sã o primeascã. Incidentul a avut loc la spitalul din Iaºi, iar medicii au sesizat Poliþia.

Cadrele medicale au declarat cã femeia de 77 de ani a ajuns la spital la începutul sãptãmânii trecute, în stare gravã, ºi a fost diagnosticatã cu o boalã care se manifestã prin slãbire generalã a organismului, dar ºi alte afecþiuni. A fost internatã

spune cã tot ceea ce au declarat factorii de decizie participanþi la manifestarea derulatã acum 5 ani au fost doar vorbe în vânt. Asta, þinând cont de faptul cã strategia de viitor adoptatã nu a prins viaþã, unitãþile miniere din Valea Jiului au fost incluse (pânã la urmã) într-un complex energetic, dar acesta s-a nãscut mort, iar comisia înfiinþatã acum 5 ani de zile nu a funcþionat nici mãcar pentru o singurã zi. I-a tras cineva de mânecã pe membrii acesteia? Nu. ªi-au fãcut ei datoria faþã de oamenii din zonã? Tot nu... Nimic nu s-a schimbat în bine în ceea ce-i priveºte pe amãrâþii din Vale iar strategiile referitoare la dezvoltarea zonei au rãmas doar pe hârtie.

Interesant este, însã, faptul cã mulþi dintre „factorii de decizie” care au luat parte la respectiva întâlnire au rãmas (mãcar) în aceleaºi posturi sau funcþii de conducere. Deci, s-auzim numai de bine...

Mir cea NISTOR

de medicul de gardã ºi tratatã, a fost rehidratatã ºi realimentatã, iar medicul curant a spus cã nu a vãzut un asemenea caz în 25 de ani de medicinã. Cât timp a fost internatã, bãtrâna a fost vizitatã de un fiu ºi alte trei fiice ale ei au sunat sã afle în ce stare este. Una dintre ele este din Petroºani, iar speranþele ca femeia sã fie luatã acasã din spital sunt doar în ea. Restul fiicelor nu se aflã în þarã ori spun cã nu-ºi permit sã o îngrijeascã pentru cã sunt sãrace. Bãtrâna a fost internatã pânã la urmã la un fost spital pentru bãtrâni din zona Moldovei, însã doar provizoriu, iar autoritãþile încearcã sã sensibilizeze familia pentru a fi luatã acasã ºi îngrijitã.

Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

Î

n urmã cu 5 ani de zile, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ºi Blocul Naþional Sindical au organizat (în municipiul Petroºani) o dezbatere pe tema situaþiei economice ºi sociale din Valea Jiului. Cu ocazia manifestãrii derulate sub titulatura pompoasã de „Valea Jiului are viitor!” ºi gãzduitã de cãtre Aula Universitãþii din Petroºani au fost reuniþi la aceeaºi masã oameni politici, primari ai localitãþilor din zonã, reprezentanþii Prefecturii, Consiliului Judeþean, Companiei Naþionale a Huilei, sindicaliºti, parlamentari sau oameni de afaceri.

Prin organizarea dezbaterii, LSMVJ ºi BNS au dorit sã provoace un schimb de idei privind apariþia unei strategii comune referitoare la adoptarea unor mãsuri în vederea dezvoltãrii Vãii Jiului. „Am organizat o dezbatere dedicatã viitorului Vãii Jiului ºi implicit a mineritului din aceastã zonã. Sper ca

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 2014

în urma acesteia vor fi identificate ºi o serie de soluþii benefice angajaþilor Companiei dar ºi tuturor locuitorilor zonei. Sunt sigur cã împreunã cu toþi factorii de decizie vom reuºi ºi vom salva Valea Jiului”, a precizat (la vremea respectivã) Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. „Am vrut sã-i

Valea Jiului poate fi salvatã numai prin implicarea tuturor factorilor de decizie (!?) VAX...

adunãm în aceeaºi incintã pe toþi cei responsabili cu viitorul Vãii. Soluþiile sunt la cei care au participat la dezbatere ºi nu trebuie sã le aºteptãm sã ne pice din lunã sau din stele. Valea Jiului are resurse pentru un nivel de viaþã ridicat, dar totul depinde de viteza cu care ne vom urni din actuala stare de incertitudine. M-a surprins însã neplãcut faptul cã unii dintre invitaþi nu au blagoslovit sã participe.

Deºi unii dintre ei sunt din Valea Jiului, nu au venit, în timp ce au sosit invitaþii din alte colþuri ale þãrii”, spunea

(în iunie 2009) ºi Dumitru Costin, preºedintele BNS.

T

oþi, k1

Toþi cei prezenþi la simpozionul organizat de cãtre sindicaliºti au declarat la unison cã Valea Jiului are un viitor. Acesta depinde în primul rând de cei care locuiesc în zonã, dar ºi factorii de decizie judeþeni sau centrali au ºi ei un rol în salvarea Vãii. „Totul depinde de modul în care factorii decizionali se vor implica, sau nu, în dezvoltarea zonei.

Descentralizarea nu mai este o simplã poveste aºa cã trebuie sã ne implicãm toþi cei din Valea Jiului ºi sã punem umãrul la salvarea Vãii”, preciza Puiu Horea, preºedintele (de atunci) al Consiliului de Administraþie al CNH SA Petroºani. „Prezentul înseamnã o regândire a situaþiei actuale. Activitatea în orice domeniu de activitate din Valea Jiului trebuie sã fie normalã ºi sã nu mai fie înregistrate nici un fel de pierderi.

Trebuie sã acþionãm acum ºi sã nu mai aºteptãm la infinit soluþii din alte pãrþi”, spunea

ºi Dorel Viºan, director Sucursala Electrocentrale Paroºeni. „Dacã oamenii de aici se vor implica în mod serios, atunci vom avea un viitor frumos. Pe lângã minerit pot fi dezvoltate ºi alte domenii de activitate, de exemplu, turismul. În acelaºi timp ºi complexul energetic din care vor face parte Compania Naþionalã a Huilei ºi Termocentrala Paroºeni va reprezenta un lucru bun pentru Valea Jiului. Dacã lãsãm la o parte grupurile de interese, atunci va fi bine pentru toþi locuitorii zonei”, grãia (acum 5 ani) Cosmin Nicula, (la vremea respectivã) deputat PSD de Hunedoara. „Dezbaterile au fost extrem de utile. Este important cã ne-am întâlnit ºi am format o echipã care se va reuni periodic pentru a vedea în ce mãsurã se vor materializa în practicã deciziile luate pentru viitorul bun al Vãii Jiului. Din pãcate, unii dintre factorii de decizie

Fermierii îºi duc animalele la primãrie

C

rescãtorii de oi din estul Vãii Jiului ameninþã cã vor bloca Primãria Petrila din aceastã dimineaþã/joi, dupã ce au rãmas fãrã pãºunile montane licitate de administraþia localã.

Fermierii au cerut aprobãri de la autoritãþi pentru a-ºi scoate animalele pe drumul public, însã nu le-au primit, dar spun cã disperarea îi obligã sã protesteze chiar dacã încalcã legea.

Nemulþumirea mai multor fermieri din zonele rurale ce aparþin de localitatea Petrila a

plecat de la ultima licitaþie organizatã de administraþia localã.

Ultimul petic de pãºune montanã, pe care fermierii îºi scoteau animalele la pãscut din moºi-strãmoºi, a fost câºtigatã de un localnic.

Acesta din urmã n-ar avea efectivele de animale care sã-i permitã

participarea la licitaþie ºi a licitat un preþ exagerat pentru hectarul de pãºune vizând masa lemnoasã susþin protestatarii. Afacerile cu lemn i-au lãsat pe local-

nici cu circa 450 de oi pe care nu au unde le duce la pãºunat. „Astãzi aducem toate oile, viþeii, caii ºi vacile la primãrie. Sã pascã în curtea primãriei, sã le dea primarul Pãducel de mâncare. Noi nu mai avem ce face cu ele dacã pe pãºune nu ne lasã.

Am cerut aprobãri ºi nu ni s-au dat, dar tot o sã ieºim. Suntem disperaþi, unde sã ne ducem oile? Munþii aceºtia au fost ai noºtri de sute de ani, acolo ne-am dus oile de

apar prin Valea Jiului doar când sunt înregistrate evenimente tragice sau când au nevoie de voturi. Chiar dacã sunt din Vale unii manifestã o acutã lipsã de interes în ceea ce priveºte viitorul zonei pe care o reprezintã la centru”, susþinea Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. „Viitorul ºi-l poate face fiecare aºa cum vrea.

Din pãcate, viitorul Vãii depinde de cel al CNH ºi de viitorul complex energetic. Pentru a avea un viitor, Compania trebuie sã-ºi facã o analizã serioasã a activitãþii ºi sã pãstreze doar activitãþile utile ºi aducãtoare de beneficii”, susþinea (cu convingere) Gabriel Samoilescu, prefectul (de atunci) al judeþului Hunedoara. „Aceastã iniþiativã a sindicatelor este mai mult decât lãudabilã. Pentru cã cei mai mulþi dintre locuitorii Vãii lucreazã în minerit sau în sectoare de activitate care deservesc industria minierã, viitorul Vãii Jiului este strâns legat

fiecare datã cum au fãcut ºi bãtrânii. Ne-am ocupat o viaþã întreagã cu oieritul, cu animalele ºi din asta ne câºtigam traiul. Ce o sã facem acum, cine ne dã de lucru dacã rãmânem fãrã animale, primarul?

Este atât ºomaj în Valea Jiului ºi ei cu interesele lor distrug totul, lasã oamenii fãrã pâine”, ne-a declarat unul dintre fermierii nemulþumiþi. Primarul localitãþii Petrila a încercat o mediere între crescãtorii de animale ºi câºtigãtorii licitaþiei ºi spune cã el nu a fãcut altceva decât sã respecte dispoziþiile consilierilor locali când a organizat licitaþiile pentru pãºuni.

Maximilian GÂNJU

de viitorul CNH. Iar acest viitor va fi unul bun numai dacã sindicatele ºi administraþia vom colabora întotdeauna”, declara ºi Constantin Jujan, directorul (din urmã cu 5 ani) al CNH SA Petroºani.

O

comisie care nu a funcþionat niciodatã În cadrul dezbaterii derulate în iunie 2009, în Petroºani s-a decis alcãtuirea unei comisii din care fãceau parte miniºtrii Adriean

Videanu ºi Gheorghe Pogea, parlamentarii Cosmin Nicula, Cristian Resmeriþã ºi Gheorghe Firczak, directorul CNH, preºedintele Consiliului de Administraþie al CNH, reprezentanþii BNS ºi LSMVJ. „Dacã aceastã comisie nu va funcþiona aºa cum ne dorim îmi asum dreptul de a-i trage de mânecã pe toþi cei care o alcãtuiesc ºi care nu-ºi fac datoria faþã de viitorul Vãii ºi al oamenilor care trãiesc aici”, susþinea sus ºi tare Dumitru Costin, preºedintele BNS.

V

orbãrie multã, rezultate 0

Trãgând linie, dupã 5 ani de zile, se poate

κi pun speranþele în fiica din Valea Jiului

M

edicii unui spital din zona Moldovei îºi pun speranþele în fiica din Petroºani a unei femei de 77 de ani, uitatã în spital de restul rudelor, cã va veni sã o ia acasã.

Bãtrâna a ajuns la spital cântãrind 25 de kilograme, ºi dupã ce a fost tratatã cât s-a putut, a fost trimisã acasã însã familia ei a refuzat sã o primeascã. Incidentul a avut loc la spitalul din Iaºi, iar medicii au sesizat Poliþia.

Cadrele medicale au declarat cã femeia de 77 de ani a ajuns la spital la începutul sãptãmânii trecute, în stare gravã, ºi a fost diagnosticatã cu o boalã care se manifestã prin slãbire generalã a organismului, dar ºi alte afecþiuni. A fost internatã

spune cã tot ceea ce au declarat factorii de decizie participanþi la manifestarea derulatã acum 5 ani au fost doar vorbe în vânt. Asta, þinând cont de faptul cã strategia de viitor adoptatã nu a prins viaþã, unitãþile miniere din Valea Jiului au fost incluse (pânã la urmã) într-un complex energetic, dar acesta s-a nãscut mort, iar comisia înfiinþatã acum 5 ani de zile nu a funcþionat nici mãcar pentru o singurã zi. I-a tras cineva de mânecã pe membrii acesteia? Nu. ªi-au fãcut ei datoria faþã de oamenii din zonã? Tot nu... Nimic nu s-a schimbat în bine în ceea ce-i priveºte pe amãrâþii din Vale iar strategiile referitoare la dezvoltarea zonei au rãmas doar pe hârtie.

Interesant este, însã, faptul cã mulþi dintre „factorii de decizie” care au luat parte la respectiva întâlnire au rãmas (mãcar) în aceleaºi posturi sau funcþii de conducere. Deci, s-auzim numai de bine...

Mir cea NISTOR

de medicul de gardã ºi tratatã, a fost rehidratatã ºi realimentatã, iar medicul curant a spus cã nu a vãzut un asemenea caz în 25 de ani de medicinã. Cât timp a fost internatã, bãtrâna a fost vizitatã de un fiu ºi alte trei fiice ale ei au sunat sã afle în ce stare este. Una dintre ele este din Petroºani, iar speranþele ca femeia sã fie luatã acasã din spital sunt doar în ea. Restul fiicelor nu se aflã în þarã ori spun cã nu-ºi permit sã o îngrijeascã pentru cã sunt sãrace. Bãtrâna a fost internatã pânã la urmã la un fost spital pentru bãtrâni din zona Moldovei, însã doar provizoriu, iar autoritãþile încearcã sã sensibilizeze familia pentru a fi luatã acasã ºi îngrijitã.

Maximilian GÂNJU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

Privatizarea CEH, proces care continuã

S

perã la privatizare. Complexul Energetic Hunedoara trebuie privatizat. Au fost fãcuþi paºii pentru acest lucru, însã deocamdatã Departamentul pentru Energie cautã un consultant care sã participe la privatizarea Complexului Energetic Hunedoara.

pachetului majoritar de acþiuni este un lucru cãtre care ne îndreptãm”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Privatizarea

Monika BACIU “Este un drum de la care nu se face rabat, existã toate demersurile fãcute în acest sens ºi se continuã, nu s+a abdicat de la acest drum, privatizarea Complexului Energetic sau cumpãrarea

Complexului Energetic Hunedoara trebuie sã aibã ca scop menþinerea activitãþii minelor viabile ºi crearea unui plus de valoare a acestora. Ministrul Delegat pe probleme de energie, Rãzvan Nicolescu, este de pãrere cã privatizarea Complexului se va realiza dupã ce vor fi efectuate anumite analize economice ºi sociale. În procesul de selectare a consultantului specializat pentru privatizarea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A., au fost primite trei oferte, potrivit Departamentului pentru Energie.

Ofertanþii sunt Deloitte Consultanþã – SPARL Muºat ºi Asociaþii; PricewaterhouseCoopers Management Consultants – PricewaterhouseCoopers Audit – S.C.A. D & B David ºi Baias; KPMG România – S.C.A. Tuca Zbârcea ºi Asociaþii – KPMG Advisory S.R.L. Potrivit angajamentelor Guvernului asumate faþã de Fondul Monetar Internaþional, Banca Mondialã ºi Comisia Europeanã, Complexul Energetic Hunedoara ar fi trebuit privatizat în anul 2013, însã procesul a fost amânat pentru 2014.

Drumul spre un minerit modern, pavat cu promisiuni ºi atât

M

onica Iacob Ridzi solicitã ministrului Nicolescu intervenþia urgentã pentru aprobarea bugetului Complexului Energetic Hunedoara pentru anul 2014.

Valea Jiului a trimis în Parlamentul României mai mulþi senatori ºi deputaþi care sã militeze pentru aceastã zonã care pe zi ce trece devine tot mai problematicã.

Monika BACIU Dintre toþi cei care au primit girul cetãþenilor cu drept de vot din Valea Jiului, doar unul este interesat cu adevãrat de aceste probleme. Situaþia Complexului Energetic Hunedoara este una îngrijorãtoare, iar deputatul Monica Iacob Ridzi aduce la cunoºtinþa ministrului Energiei toate aceste probleme.

Investiþiile în domeniul minier au rãmas la stadiul de bune intenþii.

Retehnologizarea promisã la minele viabile nu va avea loc nici în acest an. Nici bugetul de venituri ºi cheltuieli al Complexului Energetic Hunedoara nu a fost aprobat, iar deputatul Monica Iacob Ridzi aduce, din

nou, la cunoºtinþa ministrului Energiei toate aceste probleme cu care se confruntã entitatea energeticã. “În repetate rânduri am adus la cunoºtinþa Parlamentului ºi a Guvernului, situaþia mineritului din Valea Jiului ºi, în general, situaþia Complexului Energetic Hunedoara.

Cu toate cã la momentul constituirii acestui complex energetic, speranþele celor care activeazã în cadrul acestuia, dar ºi al majoritãþii locuitorilor din Valea Jiului ºi judeþului Hunedoara erau mari, odatã cu trecerea timpului oamenii constatã cã promisiunile fãcute de guvernul pe care-l reprezentaþi ºi de ministerul pe care-l giraþi nu se adeveresc. La mai puþin de doi ani

de la înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara investiþiile promise în sectorul minier, estimate la circa 60 de milioane de euro, au rãmas doar la stadiul de „bune intenþii”, iar angajãrile de personal la minele din Valea Jiului sunt doar sporadice, neacoperind nici mãcar necesarul minim de personal pentru producþia programatã. În lipsa acestor factori, la care se adaugã problemele create de costurile de producþie ºi cele privind piaþa de energie, indicatorii economico-financiari ai CEH au fãcut ca acest agent economic vital pentru susþinerea economicã ºi socialã a Vãii Jiului ºi, în bunã parte, a judeþului Hunedoara, sã se afle

în pragul colapsului.

Mai mult, deºi ne aflãm aproape de jumãtatea anului 2014, salariaþii Complexului Energetic Hunedoara nu pot începe negocierea unui Contract Colectiv de Muncã pentru cã Guvernul României nu a reuºit încã sã aprobe Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli al CEH pentru acest an”, aratã Monica Iacob Ridzi.

Deputatul mai aduce la cunoºtinþa ministrului problemele sociale din ce în ce mai grave ale persoanelor care lucreazã în acest sector.

“Ca ºi cum toate acestea nu ar fi îndeajuns, problemele sociale se acutizeazã ca urmare a deciziilor luate la nivelul

Complexului Energetic Hunedoara privind diminuarea nivelului de salarizare al angajaþilor din minerit, pe fondul lipsei unui contract colectiv de muncã, respectiv trimiterea în concediu fãrã platã a unei pãrþi din personalul salariat în departamentul energetic al CEH. Toate aceste probleme fac ca reprezentanþii salariaþilor, aflaþi în imposibilitatea de a negocia drepturile cuvenite angajaþilor CEH, sã ia în calcul declanºarea unui conflic colectiv de muncã”, mai spune deputatul. În aceste condiþii, deputatul Monica Iacob Ridzi îi cere ministrului delegat

pentru energie Rãzvan Nicolescu sã spunã când estimeazã cã va putea propune Guvernului României un Buget de Venituri ºi Cheltuieli pentru anul 2014 ºi când crede cã va beneficia efectiv CEH de acest buget ; care sunt mãsurile pe care Ministerul Energiei le întreprinde pentru redresarea balanþei economice ºi financiare a Complexului Energetic Hunedoara ºi cum va acþiona pentru a evita intrarea în insolvenþã a CEH sau, mai rãu, declararea falimentului acesteia ; respectiv când estimeazã cã Guvernul îºi va onora promisiunile fãcute minerilor Vãii Jiului, cu privire la demararea de investiþii în sectorul minier viabil din cadrul CEH, respectiv cele referitoare la angajãrile de personal care sã permitã exploatarea în condiþii de siguranþã a zãcãmintelor de cãrbune din Valea Jiului.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

Bugetul CEH nu s-a regãsit pe masa Guvernului

S

indicatele cer creºterea veniturilor Complexului Energetic Hunedoara. Nici în cadrul ºedinþei de Guvern din aceastã sãptãmânã bugetul de venituri ºi cheltuieli al Complexului Energetic Hunedoara nu a fost aprobat. În lipsa unui buget, dar ºi a fondurilor situaþia entitãþii este din ce în ce mai dificilã.

Monika BACIU

Reprezentanþii Sindicatului Muntele au fost la Bucureºti unde au purtat discuþii cu ministrul Energiei ºi au solicitat suplimentarea bugetului care sã uºureze situaþia CEH.

“În propunerile pe care noi le+am avut în cele douã runde de întâlniri cu domnul ministru Rãzvan Nicolesc am încercat sãb solicitãm un sprijin în ceea ce priveºte creºterea veniturilor Complexului Energetic

pentru cã suntem conºtienþi de faptul cã situaþia economicã este una gravã a CEH ºi tocmai de aceea nici nu venim cu solicitãri care sã fie lipsite de bun simþ sau înþelepciune. Complexul Energetic trebuie sã

fie sprijinit pentru cã am fost lãsaþi de izbeliºte într+o piaþã de energie în care unii sunt ajutaþi din buzunarele proprii ale fiecãrui român ºi aici mã refer la cei care sunt plãtiþi regeºte la energia regenerabilã, prin acele certificate verzi, ºi Complexul Energetic care poate sã reprezinte un producãtor de energie de siguranþã energeticã naþionalã este lãsat sã se descurce singur.

Este ceva inadmisibil ºi ceva ce se întâmplã doar în România”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Sindicaliºtii au prezentat mai multe soluþii, însã acum urmeazã ca acestea sã fie analizate la nivelul ministerului.

“Trebuie ca acest Complex sã primeascã sprijin ºi noi aºteptãm un rãspuns din partea ministerului vizavi de propunerile noastre,

A plouat cu contestaþii

Eroare de corectare la concursul organizat de Complexul Energetic Hunedoara

U

nul dintre contestatarii concursului organizat de Complexul Energetic Hunedoara pentru 75 de posturi de „miner debutant” sau altfel spus muncitor necalificat ar putea fi declarat admis, dupã ce s-a descoperit o greºealã de corectare.

Carmen COSMAN Nu mai puþin de 20 contestaþii au fost depuse dupã anunþarea rezultatelor la concursul organizat de CEH pentru angajarea a 75 de persoane la minele Lonea ºi Vulcan. Pentru cele 75 de posturi s-au înscris 505 tineri, care au avut de susþinut un test grilã ºi o probã practicã de “lopãtat” contra – cronometru. Mediile de admitere au fost foarte mari, ultima notã fiind de peste 9.40, dar dupã anunþarea rezultatelor au apãrut ºi contestaþiile. “Au fost depuse 20 contestaþii,

care sunt analizate de o comisie, iar mâine vor fi anunþate rezultatele”, a declarat, miercuri, directorul general adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi.

Multe dintre acestea nu par a avea un suport real, dar, în schimb, unul dintre contestatari ar putea sã aibã câºtig de cauzã. Directorul Drãgoi spune cã acesta a contestat nota obþinutã la testul grilã ºi, dupã verificare, s-a constatat cã s-a strecurat o eroare. “Au fost cinci tipuri de grilã ºi, la corectare, peste lucrarea acestuia s-a suprapus o altã grilã, greºitã. Imediat au fost verfioicate toate

lucrãrile, dar a fost singura eroare”, a precizat Nicolae Drãgoi.

Concurenþa la concursul organizat de CEH s-a dovedit a fi extrem de mare, chiar dacã industria minierã a suferit un continuu proces de restructurare în ultimii ani. Chiar ºi aºa, mineritul pare sã rãmânã singurul domeniu de activitate stabil din Valea Jiului.

M

Postul de miner debutant sau muncitor necalificat, indiferent de denumire, rãmâne atractiv pentru tinerii aflaþi în cãutarea unui loc de muncã într-o zonã unde rata realã a

existã soluþii dacã cineva doreºte sã facã ceva pentru acest complex, iar odatã cu implementarea acestor soluþii ºi sprijinirea CEH ºi creºterea veniturilor ºi noi vom putea încheia un contract colectiv de muncã benefic salariaþilor”, a mai spus sursa citatã.

Situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara este gravã. Datoriile cresc de la o lunã la alta, iar problemele sociale se acutizeazã.

ºomajului este în continuare ridicatã, iar posturile din domeniul privat sunt destul de slab plãtite ºi extrem de puþine. În minele din Valea Jiului este nevoie de forþã de muncã proaspãtã, mai ales cã de aproximativ 14 ani nu s-au mai fãcut angajãri importante din punct de vedere numeric. Anul trecut s-au angajat 60 de oameni la mina Lupeni, dar sindicaliºtii spun cã, pe ansamblul minelor viabile ar fi necesari sute de oameni în plus, iar un miner se formeazã în cel puþin ºapte ani.

Protest la Lonea Minerii nu mai vor o combinã

ai mulþi mineri care trebuiai ca miercuri la ora 12,00 sã intre în subteran la mina Lonea au protestat ºi au chemat conducerea unitãþii miniere. Ei s-au declarat nemulþumiþi de metioda de exploatare ºi au spus cã foarte mulþi sunt accidentaþi din acest motiv.

Diana MITRACHE La faþa locului a ajuns o echipã din administraþie, plus liderii de sindicat, care au discutat cu ortacii. Se pare cã discuþia i-a convins pe mineri sã intre sub pãmânt, iar directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu a spus cã oricum combina era în plan sã fie scoasã din minã. „A fost un mic protest la minã, din cauza acelei combine, legat practic, de

soluþia tehnicã la care s-a recurs. Practic, vorbim despre un experiment care s-a încercat în acea minã, dar deja fãcusem demersuri pentru a-l elimina.

Era deja întocmit ºi un proces verbal în acest sens ºi urmeazã sã scoatem utilajele afarã din minã.

Minerilor li s-a explicat asta ºi apoi au intrat în subteran”, a declarat Aurel Niculescu, directorul general al CEH. Minerii de la mai toate unitãþile miniere se plâng acum cã lucreazã în condiþii grele, iar cei de la Lonea se pare cã au rãbufnit înainte de greva programatã azi (joi, 5 iunie).

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

„Sãptãmâna educaþiei”, reluatã în judeþul Hunedoara

S

indicaliºtii din învãþãmântul preuniversitar hunedorean au decis sã reia, în acest an, manifestãrile reunite sub genericul „Sãptãmâna educaþiei”.

Vor fi organizate mai multe acþiuni pentru ºi împreunã cu profesorii din judeþ.

Carmen COSMAN - PREDA

Derulatã în perioada 2007-2010, Sindicatul din Învãþãmântul Preuniversitar Hunedoara relanseazã, începând cu acest an, manifestãrile denumite generic ,,Sãptãmâna educaþiei'', dedicate Zilei mondiale a educaþiei.

Oficialii SIP Hunedoara au lansat deja invitaþia cadrelor didactice hunedorene de a participa la manifesãrile ce vor avea loc începând cu finalul lunii septembrie.

Astfel, în sãptãmâna 29 septembrie – 5 octombrie, se

intenþioneazã organizarea mai multor manifestãri sub genericul ,,Cadrul didactic: statut actual ºi soluþii''. „Tema ediþiei din acest an, încearcã sã aducã în discuþie o problemã de actualitate, cu un impact major asupra cadrelor didactice ºi asupra societãþii româneºti. Perceput de societatea româneascã a momentului ca un prestator de servicii, dascãlul este totuºi cel cãruia i se cere sã facã foarte mult cu aproape nimic..., dascãlul este cel care nu îºi poate alege ,,materia primã'', dar i se cer doar ,,produse

de lux''..., dascãlul este cel îngropat în hârtii ºi rapoarte de o societate care nu mai leagã responsabilitatea decât de hârtii..., dascãlul este cel redus la tãcere de societate atunci când îºi cere drepturile..., iar enumerarea ar putea continua.

Ce este de fãcut? Care este schimbarea de atitudine care poate readuce lucrurile pe un fãgaº normal? Este posibilã? Care sunt soluþiile pentru recuperarea statutului sau crearea unui nou statut? Cine ºi ce trebuie modificat? Care

este sau care ar trebui sã fie drumul educaþiei româneºti?”, aratã reprezentanþii SIP Hunedoara. Iar cadrele didactice sunt invitate sã dezbatã toate aceste probleme, sã vorbeascã despre statutul cadrului didactic, percepþia sa în societatea româneascã ºi modalitãþile în care aceasta se poate modifica, în

cadrul manifestãrilor din ,,Sãptãmâna educaþiei 2014''.

Una din activitãþile pe care intenþioneazã sã o cuprindã în calendarul acþiunilor este simpozionul

,,Învãþãmântul românesc între tradiþie ºi modernism - cadrul didactic: statut actual ºi soluþii'', iar participarea este deschisã tuturor cadrelor didactice. „Se pot prezenta referate, articole, publicaþii etc. al cãror conþinut se încadreazã în tematica simpozionului ºi în condiþiile de redactare precizate”, au mai spus sursele menþionate anterior, cu precizarea cã înscrierea a început în data de 1 iunie. Lucrãrile vor fi susþinute în cadrul simpozionului, urmând a fi publicate într-un volum, iar cele mai bune lucrãri vor fi premiate în cadrul festivitãþilor din cadrul manifestãrilor ,,Sãptãmâna edu-

caþiei''. O altã activitate este concursul de manuscrise, adresat membrilor de sindicat din judeþul Hunedoara.

Acesta ar urma sã se deruleze în cadrul a trei secþiuni respectiv manuscrise cu temã educaþionalã (manuale, auxiliare didactice, metodicã, pedagogie etc.); Literaturã de specialitate (cercetare ºtiinþificã, tratate, studii etc.) ºi Literaturã (prozã, poezie). De asemenea, concursul se va finaliza prin publicarea, în cadrul fiecãrei secþiuni, a unei lucrãri inedite.

Tipãrirea volumelor va începe imediat dupã jurizare, lansarea acestora urmând a se realiza în cadrul manifestãrilor ,,Sãptãmâna educaþiei'' ce se va desfãºura în perioada 29 septembrie – 5 oczombrie.

Ziua Mediului, sãrbãtoare la Petroºani

Z

iua Mediului va fi sãrbãtoritã, împreunã cu copiii din Petroºani, în Parcul Central Carol Schreter. Parteneri în aceastã acþiune sunt reprezentanþii primãriei ºi ai unui ONG, care vor sã încurajeze tinerii sã þinã cont de poluare.

Diana MITRACHE Pãstrãm Pãmântul o planetã vie?

Depinde de fiecare dintre noi. Tema de anul acesta a Zilei Mondiale a Mediului , care se sãrbãtoreºte în 5 iunie, este „Economia verde”. în toatã þara au loc joi acþiuni dedicate acestui eveniment, iar la Petroºani, Asociaþia Pro Parâng, în colaborare cu primãria, organizeazã o acþiunie dedicatã copiilor, în parc. „Asociaþia Pro Parâng organizeazã o

activitate în Parcul Carol Schreter. Este vorba despre o

expoziþie de obiecte realizate din materiale reciclabile. Vor fi ºi desene pe asfalt dedicate protejãrii mediu-

lui ºi multe alte întreceri dedicate protecþiei mediului înconjurãtor”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Programul Naþiunilor Unite pentru Mediu identificã zece domenii în care fiecare dintre noi putem contribui la îmbunãtãþirea calitãþii vieþii ºi pãstrarea Pãmântului o planetã vie pentru noi ºi generaþiile viitoare.

Este vorba despre agriculturã, energie, turism, deºeuri, producþie ºi industrie, construcþii, pescuitul, sivicultura, transporturile ºi apa.

Copiii sunt resursa cãreia li se adreseazã proiectele de acum despre mediu ºi protejarea lui, pentru cã pe viitor, educaþia în acest domeniu îºi va spune cuvântul asupra poluãrii.

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 2014

Medicamentele de pe tarabe

M

edicamente naturale. În piaþa din Petroºani au apãrut plantele care pot fi folosite ca medicamente naturale. Fie cã vorbim de conurile ºi mugurii de brad sau de ºoc, toate acestea au ajuns pe tarabele vînzãtorilor.

“Vînd conuri de brad ºi muguri de brad. Sunt foarte bune pentru siropul de tuse ºi pentru dulceaþa.

Sunt mai bune decît medicamentele pentru tuse. Sunt aºa de greu de cules, dar ce sã

facem cã ne trebuie bani. Noroc cã lumea ºtie cã sunt bune la sãnãtate ºi atunci bvine ºi cumpãra”, spune un comerciant.

Plantele medicinale sînt armele esenþiale are medicinii naturiste.

Datoritã efectelor medicinale pe care unele plante s-au dovedit a le avea oamenii le-au ales în scopul de a vindeca alãpteazã. Avînd proprietãþi laxative ºi ajutînd la eliminarea apei din þesuturi, se foloseºte ca medica-

sau mãcar ameliora diverse afecþiuni.

Natura se afla într-o continuã schimbare, unele specii dispar, altele se nasc ºi unele strãbat timpul spre exemplu, ºocul este folosit în gripa, în rãceala, bronºitã, contra tusei ºi în general în afecþiunile aparatului respirator. Prin diureza pe care o pro-

duce se recomanda în reumatism, boli de rinichi ºi de vezica.

Ceaiul de flori de ºoc mãreºte cantitatea de lapte la femeile care

Weekend cu dublã premierã pe scena de la Petroºani

„Zi cã-þi place!”... ..sã vii la teatru!

N

e aºteaptã un sfârºit de sãptãmânã „în premierã”. Actorii Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroºani pregãtesc pentru acest weekend douã premiere. Cea pentru maturi, „Zi cã-þi place!”, în regia artisticã Andrei Mihalache, va avea loc sâmbãtã, 7 iunie ora 18:00. „Suntem un popor iubit de Dumnezeu ºi adorat de politicieni.Dumnezeu ne-o aratã în fiecare zi; cei din urmã (sau urnã) o fac însã,în marea lor majoritate, din doi în doi, din patru în patru, din cinci încinci ani. Ciclic, României i se face curte asiduu (cu aranjamenteflorale, cu scrisori de dragoste ºi fotografii zâmbitoare pe toategardurile) pânã spune „da!” în faþa urnei de vot. Apoi începe cãs-

nicia,gospodãreala casnicã, rutina.

Dragostea se transformã arareori înprietenie; devine mai curând obiºnuinþã, rutinã cu miros de ceapãprãjitã, dezgust reciproc abia disimulat, iar urna mai poartã doarcenuºa speranþelor incinerate. România e o „femeie” cu memoriascurtã, dacã nu chiar o masochistã. Altfel cum ar uita cã istoria serepetã? „Zi cã-þi place!” este o glumã

teatralã, pe alocuri sarcasticã,despre libertate, încredere ºi dezamãgire electoralã. Ar fi mare pãcatsã nu rãmânã doar o glumã.

Depinde de dumneavoastrã...”, Andrei Mihalache.

Spectacolul îl va avea ca invitat special, pe Ionuþ Drãgotesc, jucând propriul rol.

De asemenea, în salã va fi prezent ºi autorul piesei, Valentin Nicolau.

Preþul unui bilet este de 20 lei, iar accesul persoanelor cu vârsta mai micã de 14 ani este interzis.

Premierã ºi la juniori Duminicã, 8 iunie de la ora 12:00 ºi copiii au parte de o premierã. Spectacolul „Amelie ºi Prinþul fermecat” dupã Fraþii Grimm, dramatizare

de Oana Leahu. Regia artisticã este semnatã de Rareº Budileanu.

Preþul biletelor: 8 lei pentru copii, 10 lei pentru maturi.

Oana TUÞU, secretar literar Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani

ment natural (ceaiul) în obezitate. Pentru aceleaºi motive se recomanda în constipaþiile de naturã nervoasã.

Extern, sub formã de bãi sau cataplasme, este indicate în furunculoue, abcese, arsuri, flictene, avînd proprietatea de a fluidifica puroiul de a calma durerile, fãcînd sã dea înapoi umflãturã. Sub formã de bãi fierbinþi se utilizeazã contra reumatismului.

Teatrul Dramatic “I.D Sîrbu” Petroºani

PREMIERÃ

14 Program & Horoscop

10:30 România la Cupa Mondialã 12:25 Opinii fiscale 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:10 Trãdãtorul din Texas

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 lume 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30

Click! Pofta bunã (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Vrei sã fii milionar? (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Imagini incredibile din Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Trenul terorii

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei (r) 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlãciþa 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Doctorul Dolittle (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Crima din casa mea 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rãpirea 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Spartacus: Rãzboiul celor blestemaþi

21 martie *** 20 aprilie Începeþi o serie de schimbãri în cãmin. Þineþi cont ºi de pãrerile partenerului de viaþã. Puteþi sã vã faceþi de planuri de viitor. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, pentru cã s-ar putea sã nu terminaþi nici una! Dupã-amiazã primiþi un cadou care vã impresioneazã.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Clipuri Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi (r) Prin flori ºi sabie (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Butonul de panicã Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 (r) 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat (r) Pentru cã te iubesc (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului Abisul pasiunii Rosa Diamante (r) Chemarea inimii Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi SportSpecial 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Olanda - Þara Galilor 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Olanda - Þara Galilor 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Doriþi foarte mult sã faceþi schimbãri în casã ºi reuºiþi sã faceþi rost de banii necesari.

Mergeþi la cumpãrãturi împreunã cu partenerul de viaþã. Hotãrâþivã de acasã ce doriþi sã cumpãraþi!

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa sunteþi hotãrât sã terminaþi o serie de modificãri începute în casã. Vã ajutã cu bani o persoanã mai în vârstã din familie, dar va încerca sã-ºi impunã punctul de vedere. Faceþi tot posibilul pentru a evita o ceartã.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi preocupat de probleme legate de cãmin. Dimineaþa aveþi ocazia sã cumpãraþi o casã nouã sau sã faceþi un schimb de locuinþã. Partenerul de viaþã este de acord cu iniþiativele dumneavoastrã. Evitaþi speculaþiile.

Bazaþi-vã pe intuiþie!

Dimineaþa primiþi o sumã importantã ºi reuºiþi sã vã puneþi în practicã planurile de a face schimbãri în casã. Puteþi sã începeþi lucrãri de reparaþii sau sã zugrãviþi. Evitaþi o ceartã cu partenerul de viaþã din cauza cheltuielilor.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu vã aflaþi într-un moment foarte bun. Nu luaþi decizii importante. Ar fi bine sã vã gãsiþi mai mult timp pentru problemele familiei.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

S-ar putea sã primiþi un cadou consistent pentru casã. Aveþi o zi foarte aglomeratã, dar ºi satisfacþia este pe mãsurã. Dupãamiazã staþi acasã împreunã cu câþiva prieteni care v-au dat o mânã de ajutor.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Dacã intenþionaþi sã faceþi schimbãri în casã, acum este momentul. Este o zi bunã pentru mutat mobila, pentru reparaþii sau zugrãvit. Sfaturile unei femei ar putea declanºa un scandal.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dacã puteþi sã plecaþi într-o excursie cu partenerul de viaþã, nu ezitaþi. O ieºire în mijlocul naturii vã poate apropia ºi mai mult. Aveþi idei originale, apreciate de anturaj, dar þineþi cont ºi de pãrerile celorlalþi.

Vã concentraþi asupra familiei ºi a cãminului. Doriþi sã cumpãraþi un obiect de valoare pentru casã. S-ar putea ca o rudã apropiatã sã vã dea un sfat bun ºi sã economisiþi bani.

21 decembrie *** 20 ianuarie Chiar dacã aveþi multe probleme de rezolvat, nu vã neglijaþi sãnãtatea. Gãsiþi-vã timp ºi pentru odihnã! Reuºiþi sã faceþi schimbãri în cãmin, care vã vor îmbunãtãþi mult viaþa.

21 februarie *** 20 martie Traversaþi o perioadã favorabilã relaþiilor sentimentale ºi iniþiativelor cu privire la cãmin.

Dimineaþa aflaþi cã nu mai trebuie sã plecaþi într-o delegaþie. Nu este cazul sã regretaþi. Astfel aveþi mai mult timp.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 2014

Primim la redacþie

Atitudinea unui poliþist într-o acþiune de control rutier În jurul orei 11:30, nu m-am uitat la ceas, în 03.06.2014 am oprit autoturismul, pe banda 1, în aval de trecerea de pietoni, (trecusem mult, ca distanþã, de trecerea de pietoni de la parcul central Petroºani sens de mers spre Hotel Petroºani), pentru a merge la Primãrie. Dupã aproximativ 10 minute m-am întors la autotorismul parcat, iar dupã ce m-am asigurat, pentru a iesi în trafic, în oglida retrovizoare am observat o maºinã a Poliþiei rutiere, parcatã în amonte de trecerea de pietoni, din care a ieºit un poliþist ºi care îmi fãcea, disperat, semne.

Am stat pe loc ºi am aºteptat poliþistul sã-mi spunã despre ce esta vorba. S-a recomandat cã este poliþist de circulaþie rutierã, iar când l-am întrebat dacã are ºi o legitimaþie pentru cã nu i-am reþinut numele decât de Rusu, prezentându-se foarte repede, mi-a rãspuns cã este destul cã s-a prezentat o datã, iar dacã nu i-am reþinut numele o sã-l aflu din procesul - verbal pe care-l va întocmi. Înainte de a-mi solicita actele pentru control l-am întrebat la ce se referã obiectul controlului, rãspunsul fiind „o sã vedeþi la sfârºit, dupã ce fac constatãrile”

Mi-a luat actele dupã care a plecat cu ele în maºina poliþiei opritã, aºa cum am spus, în amonte de aceeaºi trecere de pietoni (faþa maºinii fiind apox. la aceeaºi distanþã de trecerea de pietoni precum distanþa din spatele maºinii mele pânã la trecerea de pietoni.

Dupa 15 minute, vãzând cã nu se întorce cu actele ºi dupã ce ploaia încetase, am ieºit

din maºinã sã vãd ce se întîmplã, dar venindu-mi ºi „proasta” inspiraþie de a face niºte poze, atât poziþiei maºinii mele, cât ºi a poliþiei unde se afla poliþistul controlor care lucra la constatare. Dupã ce am fãcut pozele am mai aºteptat ceva timp în maºinã pâna în momentul la care a sosit poliþistul ºi care mi-a spus sã merg la maºina poliþiei, sã semnez un procesverbal pe care l-a încheiat.

Când am ajuns, la maºina poliþiei, poliþistul mi-a solicitat semnãtura înainte de a citi procesul - verbal. Vãzând cã ceva nu este în regulã cu

privire la solicitarea mea de a menþiona în procesul verbal nemulþumirile, am optat pentru a nu semna procesul verbal, dar totuºi pânã la urmã (poliþistul fiind „drãguþ”) mi-a spus cã sunt amendat cu 340 lei ºi trei puncte penalizare pentru oprire neregulamentarã în trafic, totodatã aducându-mi ºi învinuire cã i-am prezentat o asigurarea obligatorie expiratã. Într-adevãr, în graba în care mi-au fost solicitate actele, în loc de asigurarea valabilã i-am prezentat-o pe cea veche, cerându-mi scuze, spunându-i cã am încheiat o nouã asigurare valabilã pe un an începând din 23.05.2014, cu rugãmintea de a-mi permite sã merg la maºina mea sã o aduc pe cea nouã, dar poliþistul controlor a spus cã nu mai este nevoie. De faþã a fost o persoanã de sex feminin, în uniformã de poliþist care stãtea în dreapta ºoferului, ºoferul fiind chiar poliþistul controlor care a plecat cu p.v. nesemnat de cãtre subsemnatul.

Discuþii contradictorii cu poliþistul au fost, arãtându-i exemple de maºini oprite la distanþe mult mai mici faþã de trecerea de pietoni comparativ cu distanþa dintre maºina mea ºi trecerea de pietoni, dar ºi întrebându-l

dacã respectarea legii este valabilã numai pentru unii, având în vedere chiar ºi exemplul maºinii poliþiei, al cãrei conducãtor era, opritã aprox. la aceiaºi distanþã pe care o avea ºi maºina mea faþã de trecerea de pietoni, dar în plus, maºina poliþiei se mai afla opritã ºi aproape în intersecþia strãzii ce iase de la Casa de Culturã. I-am arãtat ºi o pozã, fãcutã cu câteva zile în urmã, unde am surprins o maºinã a organelor de control („oamenii legii”) opritã pe trotuarul unei strãzi din Petroºani.

Rãspunsul poliþistului a fost ferm ”Noi avem dreptul sã oprim unde vrem, iar dumneata nu ne spui pe cine trebuie, sau nu, sã amendãm”. Fãrã comentarii...

Oare ce lege s-a respectat când s-au amenajat multe parcãri la distanþe mult mai mici faþã de trecerile

de pietoni decât cea la care am oprit eu faþã de trecerea de pietoni (exp. parcarea de la poliþia Petroºani) Aºtept procesul-verbal, nesemnat de subsemnatul ºi nici de cãtre alt martor care sã confirme refuzul meu de a-l semna, dupã care îl voi contesta în instaþã rãmânând totul la aprecierea acesteia.

Petre LUNGOCI

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

Câinii de companie, poluatorii principali

C

etãþenii domiciliaþi în centrul municipiului Petroºani se plâng, tot mai des, de resturile lãsate în urma lor de cãtre cei mai buni prieteni ai omului. Oamenii ºi copiii care ies la plimbare se întâlnesc cu tot soiul de grãmãjoare inestetice ºi neplãcut mirositoare care pot duce la contractarea unor infecþii de cãtre cei mici ºi, nu numai.

Mircea NISTOR „Nu este normal ca în centrul localitãþii posesorii de câini sã-ºi scoatã animalele la defecat. Vin câinii ºi lasã în urma lor tot felul de dejecþii pe care nu le strânge nimeni. Asta denotã o lipsã de bun simþ dar ºi o lipsã de civism.

Noi venim cu nepoþii, alþii vin cu animalele de companie, cineva ar trebui sã ia o serie de mãsuri”, a declarat o bunicã. „Am o vârstã ºi am vãzut multe la viaþa mea.

Aºa ceva, ce se întâmplã în plin centru al localitãþii nu este, însã, normal. În Timiºoara, de exemplu, cei

care au câini de companie vin cu fãraºul ºi periuþa ºi mãturã toate gunoaiele lãsate de cãþei. La noi, din pãcate, acest obicei nu existã”, a precizat un bunic. „Iarna este mai rãu, atunci când ninge, pentru cã la tot pasul întâlneºti tot felul de pete maronii printre care eºti nevoit sã slalomezi. Acuma, când vremea s-a încãlzit, este mai bine pentru cã resturile animaliere dispar mai repede.

Se usucã, le bate vântul ºi le înghiþim, dar mãcar nu le mai vedem. Din câte ºtiu cineva este îndrituit sã

Asistenþii medicali generaliºti, moaºele ºi asistenþii medicali se vor pensiona la vârsta de 65 de ani

M

inistrul Sãnãtãþii anunþã adoptarea Ordonanþei de Urgenþã nr. 23 din 2014 de completare ºi modificare a Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, iar asistenþii medicali generaliºti, moaºele ºi asistenþii medicali se vor putea pensiona la 65 de ani. ”Scãderea vârstei de pensionare riscã diminuarea periculoasã a numãrului de asistenþi medicali generaliºti, moaºe ºi asistenþi medicali angajaþi în unitãþile sanitare publice, instituþii care se confruntã deja cu un deficit major de personal de specialitate.

Prin aceastã Ordonanþã de Guvern, am þinut astfel cont atât de nevoile sistemului de sãnãtate, cât mai ales de dorinþa de a rãmâne în activitate a celor 4.000 de asistente medicale care puteau fi afectate

de scãderea vârstei de pensionare”, a declarat ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu.

Prin Legea 53/2014 pentru aprobarea OUG 144/2008au fost abrogate prevederile în baza cãrora membrii acestei categorii profesionale se pensionau la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex.

Urmare a acestei modificãri legislative, din punct de vedere al pensionãrii, asistentele medicale au intrat sub incidenþa preved-

erilor din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel încât acestea trebuiau sã se pensioneze înainte de 65 de ani. Prin intermediul noii Ordonanþe, prin derogare de la articolul 56 din Codul Muncii, asistenþii medicali generaliºti, moaºele ºi asistenþii medicali se vor pensiona la vârsta de 65 de ani, în condiþiile legii.

aplice ºi amenzi dar acest lucru nu prea se întâmplã”, a spus o femeie.

Cele mai multe dintre resturile „canine” sunt „semnate” de cãtre patrupedele de companie ale cãror stãpâni nu binevoiesc sã strângã „rãhãþeii”. Asta, în ciuda faptului cã existã tot felul de soluþii de recoltare a acestora.

Mai exact, fãraºe, periuþe ºi pungi, care pot fi achiziþionate de la cabinetele veterinare din localitate. „Avem la vânzare tot ceea ce este necesar pentru ca un proprietar de câine de companie sã strângã resturile lãsate de patrupedul sãu.

Din pãcate, afacerea merge foarte prost, mai exact numãrul celor care cumpãrã pungi, fãraºe sau perii pentru mãturarea resturilor lãsate de cãtre animalele lor este extrem de redus. Chiar mã gândesc cã nu are rost sã mai achiziþionez astfel de materiale care îmi rãmân în stoc”, a precizat unul dintre medicii veterinari care ãºi deruleazã activitatea pe raza municipiului Petroºani.

Prin urmare, capitala Vãii Jiului aratã ca un oraº european dar, cu obiceiuri balcanice. În acest timp,

Oferte estivale cuprinse între 150 ºi 3.000 de euro

A

genþiile de turism din Valea Jiului au pregãtite pentru aceastã varã o serie de oferte turistice extrem de interesante. Bineînþeles, pentru cei care au bani ºi care îºi pot permite a achita pânã la 3.000 de euro, de persoanã, pentru un concediu de vis ºi de neuitat.

Mircea NISTOR Pentru ceilalþi ºi munca de zi cu zi (eventual ºi neplãtitã) poate reprezenta o alternativã de petrecere a „timpului liber”... În afarã de binecunoscutele staþiuni estivale marine de pe litoralul românesc, pentru turiºtii din Valea Jiului cele mai bune oferte (a se citi ieftine) sunt cele din Grecia, Turcia sau Bulgaria. Astfel, cu numai 150 de euro de per-

soanã, cu transport ºi micdejun inclus, cãlãtorii din Vale pot „campa” pentru câteva zile ºi nopþi, la un hotel de 2-3 stele, în insulele greceºti Zakintos, Creta sau Tassos ori pot ajunge tot pe litoralul Mãrii Negre (dar în Turcia) în staþiunile Antalia-Bodrum sau Kusadaºi. Oferte tentante au ºi o serie de staþiuni din Tunisia, Egipt, Spania sau Italia. „În respectivele staþiuni din strãinãtate plajele sunt

proprietarii de câini dau vina pe edilii locali iar aceºtia, la rândul lor, îi acuzã pe cei care nu curãþã în urma cãþeilor de companie. În parantezã fie spus, cu ceva timp în urmã, a fost aprobatã o hotãrâre de consiliu local potrivit cãreia reprezentanþii poliþiei locale ar putea aplica amenzi contravenþionale. Pânã acum, însã, sancþiunile contravenþionale acordate sunt în numãr infim. „Avem o hotãrâre de consiliu care prevede aplicarea de amenzi dar este foarte greu sã o punem în practicã.

Pentru a acorda o amendã trebuie sã surprindem animalul în timpul „faptului”, sã-l fotografiem sau sã-l filmãm, pentru a nu exista alte discuþii ulterioare. În centrul localitãþii nu am dat nicio amendã dar, în parcul central, au fost amendaþi câþiva posesori de câini de companie”, a declarat Marian Popescu, director Primãria municipiului Petroºani.

Pe de altã parte, se pare cã problema maidanezilor este gestionatã ceva mai bine. Asta, þinând cont de faptul cã numãrul câinilor comunitari aflaþi în libertate a mai scãzut în ultima perioadã. curate, apele sunt la fel de curate ºi în plus, serviciile oferite sunt conform celor mai pretenþioase aºteptãri ale turiºtilor”, a precizat unul dintre managerii agenþiilor de turism din Petroºani.

Pentru turiºtii „mai cu dare de mânã” ofertele de petrecere a concediului sunt mai numeroase ºi ceva mai tentante. Astfel, cu numai 500 de euro de persoanã poate fi ales pentru concediu un hotel de 5 stele, cu toate serviciile incluse, plus transport cu avionul, pânã în Turcia, Egipt sau Tunisia. Cele mai scumpe oferte turistice au, în schimb, valori de circa 3.000 de euro ºi se adreseazã celor care vor sã participe la un safari prin Africa, sã viziteze piramidele din Mexic sau moaii din Insula Paºtelui.