Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2092
Cronica Vãii Jiului Luni, 3 August 2020
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Douã dosare penale în decurs de câteva minute
P
rotagoniºtii au 73 ºi 75 de ani, ambii fiind din Cãlan. Poliþia din localitate a fost sesizatã telefonic de femeia în vârstã de 75 de ani, dupã ce soþul ei, în vârstã de 73 de ani, aflat sub influenþa bãuturilor alcoolice, a bãtut-o.
”În cauzã, în urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunii de violenþa în familie ºi au emis ordin de protecþie provizoriu, faþã de bãrbat”, informeazã IPJ Hunedoara. Bãtrânul nu s-a calmat nici dupã ce poliþiºtii l-au dat afarã din casã, astfel cã echipajul a fost solicitat iarãºi. Femeia le-a spus oamenilor legii cã bãrbatul nu a respectat
ordinul de protecþie provizoriu emis de Poliþia Oraºului Cãlan ºi a revenit la domiciliul conjugal, a pãtruns în locuinþã ºi a spart cu un ciocan butucul uºii de la dormitor, pentru a-ºi lua haine. ”Cu ocazia deplasãrii la faþa locului, poliþiºtii au constatat faptul cã cele sesizate se confirmã, bãrbatul fiind gãsit în imobil, deºi faþã de acesta de acesta a fost emis ordinul de protecþie provizoriu, iar una dintre obligaþii era de a nu se apropia de imobil ºi a pãstra o distanþa faþã de victimã. Prin urmare, poliþiºtii au în au întocmit un nou dosar penal, de aceastã datã, pentru nerespectarea prevederilor ordinului de protecþie provizoriu”, mai precizeazã IPJ Hunedoara. M.GANJU
Exploatarea de la Certej opritã definitiv, deºi pãrea conform legislaþiei europene
C
urtea de Apel Oradea a respins calea extraordinarã de atac iniþiatã de compania Deva Gold, decizia fiind definitivã. În urma sentinþei, este oprit proiectul minier de exploatare cu cianuri de la Certej, început în baza planului de urbanism (PUZ) din 2010. Cei de la Protecþia Mediului spun, însã, cã totul pãrea sã se încadreze în limitele legislaþiei europene. >>> PAGINA A 5-A
Apa din Barajul de la Valea de Peºti încã e tulbure
D
upã inundaþiile din 26 iunie, apa din barajul de la Valea de Peºti nu a mai putut fi folositã pânã acum. Cei care asigurã calitatea apei, ce este furnizatã populaþiei din vestul Vãii Jiului, spun cã apa încã nu s-a sedimentat ºi turbiditatea este foarte mare. Oamenii primesc apã dim douã pâraie, dupã procedee de tratare corespunzãtoare.
Ploile torenþiale ºi inundaþiile istorice din luna iunie încã îºi fac efectul în Valea Jiului, pe partea de vest. Aici apa este furnizatã din douã izvoare. ªi asta pentru cã barajul este încã mult prea tubure. „Sursele de alimentare pentru partea de Vest a Vãii Jiului rãmân în continuare izvorul Lazãrul ºi cel de la Buta. Izvorul Lazãrul este decomaltat, dar mai sunt lucrãri de mentenanþã pe care noi le-am amânat, ca
sã nu fim obligaþi, sã oprim apa. În baraj, în continuare, apa are o turbiditate de 200 de grade, dar natura suspensiile, din testele fãcute în laborator, nu ne permite sã asigurãm apã potabilã la parametrii”, a spus Cristian Ionicã, managerul SC Apa Serv Valea Jiului . Apa barajului nu poate fi încã potabilizatã. Specialiºtii spun acest lucru se întâmplã tocmai pentru cã, în timpul inundaþiilor, mai sus de baraj, s-a rupt un
mal ºi asta a provocat creºterea turbiditãþii apei. „Din baraj încã nu se dã apã, pentru cã este tulbure. ªi la suprafaþã e tulbure, dar suspensiile din baraj
sunt foarte fine. ªtim cã, în amonte de baraj, au fost niºte surpãri, iar acolo este o argilã foarte finã, care nu ne poate permite punerea staþiei de tratare în
funcþiune în siguranþã ”, mai spune Cristian Ionicã. Apele Române vor sã acceseze un nou proiect european cu care sã refacã o parte din lucrãrile absolut necesare de la Valea de Peºti, lacul de acumulare de acolo fiind cel din care bea apã cea mai mare parte a populaþiei din Valea Jiului. Este vorba despre un proiect aflat deja în dezbatere ºi pentru care vor fi atraºi bani europeni, urmând cã lucrãrile sã punã în siguranþã alimentarea populaþiei cu apã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 August 2020
Inundaþiile au lãsat furnizarea apei pe un singur fir, pânã anul viitor loile torenþiale au fãcut o pagubã P uriaºã celor de la com-
pania de apã din Valea Jiului ºi efectele încã se fac simþite. Operatorul a ajuns la faza în care proiecteazã o nouã magistralã ºi, pânã va fi gata, populaþia din vestul Vãii Jiului primeºte apã pe o singurã conductã, cea rãmasã intactã. Conducta luatã de viiturã la Valea de Peºti va costa Apa Serv nu mai puþin de 30.000 de euro, iar acum aceasta este în faza proiectãrii. Sunt firme specializate care fac acest lucru ºi operatorul de apã dã asigurãri cã,
atâta timp cât nu sunt avarii pe aceastã conductã, alimentarea cu apã nu va fi întreruptã. „Pe partea de Vest a Vãii Jiului, situaþia este în continuare cumva la limitã. Asta pentru cã populaþia de aici este alimentatã doar pe firul 2. Suntem în faza de
Trei cazuri de coronavirus la Petroºani T
rei persoane sunt infectate cu noul coronavirus la Petroºani. Vineri, la orele prânzului, potrivit raportãrilor, la Petroºani trei persoane au fost confirmate ca fiind infectate cu noul tip de coronavirus. la nivelul judeþului Hunedoara situaþia se menþine pe un trend ascendent. Cele mai multe cazuri sunt în zona Haþeg ºi Hunedoara
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352
proiectare, atât pentru aducþiunea de 400 de metri, care este lucrul cel mai important pe partea de vest, dar ºi pentru pilonul de susþinere a magistralei vechi, care ºi el a fost deteriorat, din cauza vremii. E un pilon care stã de 50 de ani în apã, iar la ultima inundaþie, chiar e risc în albia Jiului ºi pentru ei”, precizat Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv Valea Jiului . Peste 30.000 de euro au estimat cei de la ape cã îi costã numai conducta, fãrã piesele de cuplare, fãrã sãpãturi, fãrã munca fizicã, iar de la Prefecturã Apa Serv a primit 2,269 milioane de lei, banii fiind pentru
”Din pãcate, veºtile nu sunt foarte bune. Avem în acest moment, la Petroºani 3 persoane infectate cu COVID-19. Aceste persoane sunt persoane izolate la domiciliu. Nu sunt persoane care au ajuns la spital. Avem 5 persoane în carantinã, sunt persoane care probabil vin din zonele roºii. La Spitalul de Urgenþã din Petroºani avem 6 persoane suspecte care aºteaptã rezultatul probelor PCR”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, care face un apel ferm cãtre populaþie pentru a respecta mãsurile de distanþare socialã, dar ºi pentru a pãstra o igienã corespunzãtoare.
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Cosmin BACIU
Director:
z
repararea conductei de la Apa Serv De altfel, lucrarea ar putea fi gata pânã la finele anului, pentru cã este absolut necesar ºi cel de al doilea fir de alimentare. „Noi sperãm ca, pânã la sfârºitul anului, sã se facã acea aducþiune de 400 m, care nu este una uºoarã, mai ales cã este pe proprietãþi. Implicã ºi operaþiuni pe care le poate face doar un constructor”, a mai adãugat Cristian Ionicã, managerul SC Apa Serv. Conducta a fost efectiv smulsã de viiturã ºi, odatã cu ea, a fost dislocatã ºi staþia de pompe, care se afla în zona respectivã. Diana MITRACHE
Genu TUÞU
z
Marius MITRACHE (r edactor ºef)
z
z
Cosmin BACIU
Bogdan MITRACHE
Desktop publishing:
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 August 2020
INSEMEX colaboreazã cu CEH pentru monitorizarea închiderii minelor I NSEMEX Petroºani ºi-a adjudecat un contract de la Complexul Energetic Hunedoara în valoare de 681.894 de lei care prevede realizarea de ”servicii specifice industriei extractive”.
În baza contractului, INSEMEX trebuie sã asigure serviciile de monitorizare pe perioada de închidere ºi post-închidere, din punct de vedere al securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã, a lucrãrilor de închidere subteranã de la sucursalele EM lonea ºi EM Lupeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. ”Sucursalele EM Lonea ºi EM Lupeni se aflã exclusiv pe program de închidere, motiv pentru care toatã activitatea se desfãºoarã în baza Proiectelor tehnice de
execuþie lucrãri de închidere ºi ecologizare pentru sucursalele EM Lonea ºi EM Lupeni – secþiunea închidere lucrãri miniere subterane – anul 2020, iar aceste servicii sunt prevãzute a se executa în mod obligatoriu în cadrul acestor proiecte”, aratã documentul CEH. Durata contractului este pânã la data de 31 decembrie 2020, cu posibilitatea prelungirii cu încã patru luni. Cosmin BACIU
Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni: “Viitoarea Strategie de dezvoltare a Vãii Jiului trebuie elaboratã în aºa fel încât comunitãþile locale din aceastã regiune sã reuºeascã sã atragã în procent de 100% fondurile disponibile în programele derulate de Uniunea Europeanã”
P
rimarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, are încredere cã experþii de la PriceWaterhouseCoopers vor identifica cea mai bunã strategie pentru viitorul Vãii Jiului. Edilul a avut o întâlnire cu experþii contractaþi de Comisia Europeanã pentru a elabora documentul care creioneazã viitorul Vãii Jiului. Primarul Lucian Resmeriþã îºi exprimã speranþa cã în perioada
urmãtoare, se vor face paºi importanþi înainte în elaborarea acestui document definitoriu care va sta la baza atragerii de fonduri europene semnificative pentru dezvoltarea întregii regiuni, în urmãtorii ani. Fie cã se vorbeºte de iluminat public sau proiecte integrate pentru întreaga zonã, cert este cã fondurile europene sunt cele care vor dezvolta Valea Jiului. În opinia primarului municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã viitoarea Strategie de dezvoltare a
Vãii Jiului trebuie elaboratã în aºa fel încât comunitãþile locale din aceastã regiune sã reuºeascã sã atragã în procent de 100% fondurile disponibile în programele derulate de Uniunea Europeanã în care acestea sunt vizate. De altfel, municipiul Lupeni este fruntaº la atragerea de fonduri europene, iar rezultatele sunt mai mult decât vizibile. La Lupeni s-au absorbit bani europeni pentru infrastructura ºcolarã, medicalã, dar ºi pentru modernizarea
strãzilor, aleilor, parcurilor. Mai mult, un important proiect tot pe fonduri europene este derulat de
autoritãþile locale de la Lupeni pentru combaterea sãrãciei ºi a discriminãrii. Cosmin BACIU
Centru pentru persoanele din comunitãþi dezavantajate C
entre pentru persoane dezavantajate pot fi înfiinþate la nivelul comunitãþilor. Agenþia de Dezvoltare Regionalã Vest a avizat ghidul solicitantului ºi apelul de selecþie pentru intervenþia:"Înfiinþare Centru de resurse comunitare pentru persoane din comunitãþi dezavantajate", anunþã Grupul de Acþiune Localã Vulcan.
”Conform calendarului estimativ de lansare a apelurilor de proiecte pentru anul 2020 , in perioada urmatoare GAL Vulcan va lansa apelul
P.O.R/GAL Vulcan/2020/9/06/O S 9.1, aferent ghidului mentionat anterior”, aratã GAL Vulcan. Perioada de depunere a proiectelor
pentru apelul POR/8/8.1/B/1/7 regiuni din cadrul Axei prioritare 8 –„Dezvoltarea infrastructurii de sãnãtate ºi sociale”, Prioritatea de investiþii 8.1 - „Investiþii în infrastructurile sanitare ºi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naþional, regional ºi local, reducând inegalitãþile în ceea ce priveºte starea de sãnãtate, promovând incluziunea socialã prin accesul la serviciile sociale, culturale ºi de
recreere, precum ºi trecerea de la serviciile instituþionale la serviciile prestate de comunitãþi”, Obiectivul specific 8.2 – „Creºterea accesibilitãþii serviciilor de sãnãtate, comunitare ºi a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sãrace ºi izolate”, Operaþiunea B „Centre comunitare integrate” se prelungeºte pânã la data de 30 septembrie 2020, ora 12.00. Categoriile de persoane vulnerabile sunt persoanele care se
gãsesc în urmãtoarele situaþii: nivel economic sub pragul sãrãciei, ºomaj, nivel de educaþie scãzut, dizabilitate, boli cronice, boli aflate în faze terminale, care necesitã tratamente paliative, graviditate, vârsta a treia, vârstã sub 18 ani, fac parte din familii monoparentale, risc de excluziune social, alte categorii identificate ca vulnerabile din punct de vedere medical sau social de la nivelul comunitãþii. Cosmin BACIU
4 Actualitate
Bãtaie plecatã de la un schimb de replici P
roprietarul unei terase a fost înjunghiat iar un alt localnic bãtut. Totul a plecat de la o disputã verbalã. Poliþiºtii au fost chemaþi în faþa Pieþei Agroalimentare din Cãlan, unde avea loc un scandal. Aceºtia au gãsit doi bãrbaþi, unul de 30 ºi celãlalt de 40 de ani, care le-au spus cã au fost agresaþi de un alt bãrbat de 35 de ani, tot
din Cãlan, în urma unor discuþii contradictorii. Victima de 30 de ani a fost preluatã de un echipaj al Ambulanþei,
pentru acordarea îngrijirilor medicale, dupã ce a fost tãiatã cu cuþitul. Poliþiºtii au aflat cã pe raza municipiului Hunedoara, a avut loc o altercaþie verbalã între un bãrbat de 40 de ani, din municipiul Hunedoara ºi bãrbatul de 40 de ani, din Cãlan (care a plecat, la volanul autoturismului sãu, în vitezã, spre oraºul Cãlan). Hunedoreanul, însoþit de un prieten, s-a deplasat în oraºul Cãlan pentru a purta „o
discuþie” cu bãrbatul de 40 de ani, cu privire la comportamentul avut de acesta, pe raza municipiului Hunedoara. Ajuns în oraºul Cãlan, hunedoreanul s-a întâlnit cu un prieten în vârstã de 35 de ani, din Cãlan, împreunã cu care ºi-a continuat deplasarea, pânã la un bar situat în apropierea halei Pieþei Agroalimentare Cãlan. ”Ajunºi aici, hunedoreanul i-a cerut explicaþii
persoanei vãtãmate în vârstã de 40 de ani, cu privire la comportamentul avut, dar, în cele din urmã, discuþia a degenerat într-o stare conflictualã, hunedoreanul lovind cu pumnul persoana vãtãmatã, timp în care bãrbatul de 35 de ani, din Cãlan, a înjunghiat un bãrbat de 30 de ani, din Cãlan, proprietarul terasei la care a avut loc altercaþia (care încercat sã intervinã pentru aplanarea conflictului)”,
ªofer decedat dupã o intrare pe contrasens V
ictima este un bãrbat de 42 de ani aflat într-una dintre maºinile implicate în accident. Echipajele de prim-ajutor l-au gãsit în stop cardio respirator ºi în ciuda eforturilor n-a rãspuns manevrelor de resuscitare. Accidentul rutier a avut loc pe drumul judeþean
dintre Hunedoara ºi Deva, în zona combinatului siderurgic. Potrivit poliþiºtilor care au fãcut cercetarea la faþa locului, douã autoturisme s-au izbit frontal dupã ce unul dintre ºoferi, din cauza vitezei, a intrat pe contrasens. ”La ieºire din municipiul Hunedoara spre Deva, pe B-dul Traian, pe pod, douã turisme s-au lovit frontal. În autoturisme erau
doar conducãtorii auto. (...) Cauza posibilã este pãtrunderea pe contrasens”, a informat IPJ Hunedoara. ªoferul de 42 de ani a fost gãsit încarcerat în autoturism, în stop cardio respirator. ”Din pãcate, cu toate
eforturile depuse de echipajul SAJ cu medic de la Hunedoara, pacientul nu a rãspuns manevrelor de resuscitare, fiind declarat decesul”, a declarat medicul Cãlin Dumitrescu, purtãtorul de cuvânt al SAJ Hunedoara.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 3 August 2020 aratã IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au întocmit dosar de cercetare penalã sub aspectul comiterii infracþiunilor de loviri sau alte violenþe ºi tulburarea ordinii ºi liniºtii publice, cei doi bãrbaþi bãnuiþi de comiterea faptelor (cel în vârstã de 40 de ani, din municipiul Hunedoara ºi cel în vârstã de 35 de ani, din Cãlan) fiind reþinuþi preventiv, pentru 24 de ore ºi depuºi în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv al I.P.J. Hunedoara. M. GÂNJU
Cel de-al doilea ºofer, un bãrbat de 45 de ani, a fost ºi el rãnit în urma impactului, însã starea lui este mai bunã. Acesta a fost preluat de echipajul SMURD conºtient ºi dus la UPU Hunedoara. Poliþiºtii au mai stabilit cã ºoferul decedat, din municipiul Hunedoara, din motive necunoscute a pãtruns pe contrasens, peste linia continuã, intrând în coliziune frontalã ºi rãsturnând autoturismul condus de un bãrbat de 45 de ani, tot din municipiul Hunedoara. M. GÂNJU
Exploatarea de la Certej opritã definitiv, deºi pãrea conformã legislaþiei europene urtea de Apel Oradea a respins calea extraordiC narã de atac iniþiatã de
compania Deva Gold, decizia fiind definitivã. În urma sentinþei, este oprit proiectul minier de exploatare cu cianuri de la Certej, început în baza planului de urbanism (PUZ) din 2010. Cei de la Protecþia Mediului spun, însã, cã totul pãrea sã se încadreze în limitele legislaþiei europene. Compania minierã Deva Gold, alãturi de Consiliul Local al comunei Certeju de Sus ºi Agenþia pentru Protecþia Mediului Timiº au cerut instanþei revizuirea deciziei prin care PUZ-ul pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere ºi polimetalice de la Certej a fost anulat. Anularea planului urbanistic a fost decisã în 2019, prin hotãrârea definitivã a Curþii de Apel Cluj. ONG-iºtii spun cã au reuºit oprirea unui proiect care distrugea toatã zona de la Certej. Cei care urmau sã exploateze acolo au, însã, altã pãrere. „S C Deva Gold, prin acþionarul El
Dorado Gold, a cheltuit pânã acum peste 200 de milioane de dolari. Au fost bani bãgaþi în lucrãri de cercetare geologicã, salariile, pe dezvoltarea liniei electrice ºi a construcþiilor care s-au fãcut, aducþiunile pe apã ºi toate lucrãrile premergãtoare unui proiect, inclusiv studiul de fezabilitate avizele de mediu, iar la ora actualã, printr-o decizie a instanþei, care a anulat avizul de mediu la faza PUZ, ne simþim nevinovaþi ca firmã, cã noi am respectat tot ce înseamnã legislaþie româneascã. Ne acauzã doar cã, la iazurile de decantare, când s-a ales soluþia finalã, pe Certej, Apele Române au recomandat sã se facã acea construcþie pe Certej. Noi am fost de acord cu propunerea”, a precizat Nicolae Stanca, director general Deva Gold. Mining Watch România a sesizat organelor de urmãrire penalã ºi fapte de corupþie în transferul de pãduri, suprafeþe necesare pentru construirea iazurilor de decantare. Actul care permitea schimbarea destinaþiei terenului a fost anulat ºi asta chiar dacã urma sã fie defriºatã o porþiune de pãdure, dar în 10 ani.
S-a vorbit despre 50 de hectare de pãdure ºi despre exploatarea cu cianuri care sã nu lase urme, conform normelor europene. „Am respectat tot ce s-a cerut, inclusiv marea dezbatere cã ar fi salvat pãdurile din Certej. E vorba de 59 de ha de pãdure, car urmau sã fie defriºate în 10 ani. în anul de construcþie se defriºau 10 ha maxim ºi nu 59 într-o zi. Iar noi, ca unitate, trebuia sã împãdurim 168 de ha înainte de a tãia un copac. ªi, în plus, Ministerul Mediului ne cerea sã achitãm, pe lângã taxele de 8 miliarde, ºi garanþia de mediu, pe care am plãtit-o din 2018, din decembrie. Este vorba despre 1,5 milioane de euro ºi am început ºi împãdurirea. Adicã, am împãdurit 3,4 ha teren disponibil în
Certej, restul, pânã la 168 îl avem pregãtit ºi astãzi, dar din cauza procesului, am sistat plantarea terenului”, mai spune Nicolae Stanca. ªi, în condiþiile acestea, nici cei de la Protecþia Mediului din Hunedoara nu înºeleg de ce s-a anulat actul de exploatare. „Nu pot sã înþeleg, dar totul este posibil ºi, dupã 10 ani de la emiterea actului de reglementare, instanþa a decis anularea acestui act. Erau conform procedurilor aprobate de Comiºi Europeanã. Se cheamã Best Available Tehnology, deci Cele mai bune tehnologii în domeniu. La faza de construcþie, trebuiau amenajate anumite procese tehnologice, aºa încât concentraþia de cianurã rãmasã în steril, dupã prelu-
crarea minereului sã fie foarte foarte micã, conform normelor europene. Proiectanþii chiar au fãcut dovda cã, la momentul final, urma sã se obþinã o concentraþie de 3 ori mai micã decât cea admisã de Comisia Europeanã”, a explicat ºi Georgeta Barabaº, director APM Hunedoara. Proiectul minier de la Certej a fost contestat de mai multe organizaþii de mediu, care au reclamat faptul cã exploatarea de metale preþioase de la Certej va duce la dispariþia a 165 de hectare de pãdure. El este inclus în Patrulaterul aurifer SãcãrâmbBrad-Roºia Montanã-Baia de Arieº ºi urmãrea extracþia mineralelor cu conþinut de metale preþioase – aur ºi argint – în perimetrul Licenþei de exploatare nr. 435/1999. Grupul canadian estima cã mâna de la Certej va produce anual 130.000 uncii de (4,043 tone) de aur, respectiv 660.000 uncii (20,52 tone) de argint. Argintul extras anual ar valora aproximativ 21 milioane de dolari la cotaþiile actuale. Exploatarea este amplasatã pe teritoriul comunei Certeju de Sus, în intravilanul ºi extravilanul localitãþii Bocºa Mare, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Deva. Diana MITRACHE
Noi modificãri legislative ApaServ primeºte bani „All days together” mutã elevii de liceu în on-line pentru remedierea pagubelor privind ambrozia T
Ambrozia poate provoca alergii fatale. Cunoscutã sub denumirea popularã de iarba de paraginã, iarba pârloagelor sau floarea pustei, ambrozia este una dintre cele mai invazive plante existente pe teritoriul þãrii noastre, fiind extrem de adaptabilã la condiþiile pedoclimatice. Confundatã frecvent cu pelinul, ambrozia este o plantã toxicã ce poate fi un real pericol pentru persoanele alergice. Reprezentanþii Gãrzii de Meidu Hunedoara vin cu noutãþi în privinþa acestei plante. ”În cursul lunii iulie 2020 a mai apãrut o modificare legislativã, ºi anume Legea nr. 129/2020 pentru modificarea Legii nr.
62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, modificare care a intrat în vigoare la data de 18 iulie 2020. Conform acestei modificãri, verificarea ºi constatarea nerespectãrii prevederilor acestei legi, precum ºi aplicarea sancþiunilor, nu se mai realizeazã de cãtre comisia mixtã constituitã prin ordin al prefectului, ci de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale pe a cãror razã teritorialã are loc controlul, prin personal împuternicit de primar, de cãtre poliþiºti locali sau de cãtre comisari ai Gãrzii Naþionale de Mediu. Îndeplinirea obligaþiilor care le revin autoritãþilor administraþiei publice
locale se verificã de cãtre specialiºti desemnaþi de Instituþia Prefectului, care au ºi competenþa de a sancþiona nerespectarea prevederilor prezentei legi”, aratã Garda de Meidu Hunedoara. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, se vor modifica ºi normele metodologice de aplicare. Cosmin BACIU
produse de inundaþii
paServ Valea Jiului primeºte bani pentru remedierea A pagubelor produse de inundaþii.
Este vorba despre 2,266 milioane de lei, sumã alocatã de Guvern pentru refacerea instalaþiilor care au fost rupte de viitura din urmã cu o lunã de zile. Conducta principalã a fost ruptã pe o distanþã de circa 400 de metri, staþia de pompe Valea de Peºti a fost, de asemenea, distrusã. În plus a fost avariatã ºi staþia de
reactivi de la Staþia de tratare Valea de Peºti, avarie la pilonii conductei de aducþiune, inundarea ºi avarierea echipamentelor la staþia de la epurare Dãnuþoni. Pentru remedierea pagubelor produse de viitoru, Apa Serv a solicitat sprijin de la bugetul de stat ºi în acest sens i-a fost alocatã suma de 2,266 milioane de lei, care va ajunge în conturile operatorului de apã ºi canalizare printr-o rectificare de buget pe anul 2020. Cosmin BACIU
inerii care învaþã la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani sunt parte a unui proiect on-line, prin care vor avea colaborãri cu colegi de aceeaºi vârstã cu ei, dar din alte þãri.
Totul se mutã în on-line, iar profesorii lor, care au câºtigat acest proiect pe platforma
e-twinning, susþin cã activitãþile vor promova cele mai importante zile ale României, peste hotare. Sunt 12 proiecte pe platforma on-line e-twinning de la Colegiul tehnic din Petroºani ºi alte 4 pornesc odatã cu noul an ºcolar. Aici existã ºi un laborator bine dotat cu tot ce este necesar, iar copiii iau parte la diverse activitãþi, implicaþi fiind alãturi de tineri de vârsta
lor din alte þãri. „Se va desfãºura în on-line, pentru cã este pe platforma e-twinning, care este o platformã în care cadrele didactice din întreaga Europã se asociazã în proiecte ºi ele se desfãºoarã în on line. De fapt, activitãþile propriu-zise sunt în clase, cu copiii, iar apoi, posteazã pe platforma respectivã ºi, din când în când, au loc sesiune live ca apoi, copiii sã se vadã ºi sã se cunoascã”, a spus Mihaela Mariþa, director adjunct al Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. ªi, pe lângã faptul cã vor conversa în limba englezã, lucru ce le va îmbunãtãþi mult cunoºtinþele în acest domeniu, tinerii au ocazia sã le arate tuturor ce fac ei în cele mai importante momente, în þara
noastrã. „Elevii din mai multe ºcoli vor celebra împreunã diverse zile importante pentru þãrile lor. La acest proiect suntem fondatori noi ºi o ºcoalã din Croaþia, dar, pe parcurs ni se vor alãtura cât mai multe ºcoli. Noi ne dorim sã vinã cât mai mulþi copii. Ne gândim sã promovãm
zile importante cum este Ziua Naþionalã, apoi ziua mamei, ori Crãciunul, Paºtele, pe care unii le sãrbãtoresc în alt fel”, a mai precizat Mihaela Mariþa, director adjunct al Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. În aceste proiecte sunt prinºi ºi elevii din ªcoala gimnazialã nr 2 din
Colonia Petroºani, parte integrantã a Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida de la Petroºani. ªcoala are laboratoare de informaticã ºi, odatã cu începerea noului an de învãþãmânt, cu toþii sperã sã se întâlneascã, pe grupe ºi sã îºi facã noi prieteni în lume, sã înveþe despre obiceiurile lor ºi sã îi înveþe despre ale noastre. Diana MITRACHE
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 August 2020
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 August 2020
Investiþiile continuã la Lupeni M
unicipiul Lupeni continuã sã îºi schimbe înfãþiºarea. Administraþia localã are în derulare o serie de lucrãri care vor spori confortul cetãþenilor.
De la strãzi asfaltate, ale, trotuare, parcãri, totul se schimbã la Lupeni. În seria investiþiilor publice care se deruleazã în aceastã perioadã pe raza municipiului Lupeni, un rol important îl au ºi cele care au ca scop reabilitarea ºi modernizarea reþelelor publice de apã ºi canalizare din aceastã localitate. De o importanþã majorã s-a bucurat Cartierul ªtefan din localitate care în prezent are covor asfaltic nou iar acum în cartier se fac investiþi în introducerea apei potabile ºi realizarea reþelei de canalizare, acolo, unde zona permite. Mai mult decât atât ºi la spitalul din Lupeni se executã o serie de
lucrãri. Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã ne vorbeºte despre toate aceste lucrãri. ”Avem destul de multe lucrãri în derulare ºi mai pregãtim ºi altele. Lucrãm la parcuri, drumuri, trotuare, la tot ceea ce înseamnã canalizare. Mai avem o lucrare fãcutã în regim propriu la spitalul din localitate. Mai avem proiecte ºi la ºcoli ºi o serie de proiecte pe fonduri europene. Mai avem câteva proiecte care au fost trimise la Bucureºti ºi aºteptãm avizul lor. Lucrãm mult la întreþinerea
În luna iunie 2020, rata ºomajului a fost de 5,2%
Î
n luna iunie 2020, rata ºomajului în formã ajustatã sezonier a fost de 5,2%, acelaºi nivel cu cel înregistrat în luna precedentã, anunþã INS. Numãrul ºomerilor (în vârstã de 15-74 ani) estimat pentru luna iunie a anului 2020 a fost de 467 mii persoane, în creºtere atât faþã de luna precedentã (463 mii persoane), cât ºi faþã de aceeaºi lunã a anului anterior (343 mii persoane). Pe sexe, rata ºomajului la bãrbaþi a depãºit-o cu 0,5 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 5,5% în cazul persoanelor de sex masculin ºi 5,0% în cazul celor de sex feminin). Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata ºomajului a fost estimatã la 4,0% pentru luna iunie 2020 (4,2% în cazul bãrbaþilor ºi 3,7% în cel al femeilor). Numãrul ºomerilor în vârstã de 25-74 ani reprezenta 71,1% din numãrul total al ºomerilor estimat pentru luna iunie 2020.
municipiului ºi la zonele verzi. Chiar dacã oamenii nu sunt în totalitate mulþumiþi noi lucrãm în fiecare zi cu zece cosaºi în tot oraºul. Tundem iarba, facem curat ºi încercãm sã igienizãm zonele cât putem noi de bine. Se mai lucreazã la apã ºi canal unde lucrarea este foarte mare ºi se lucreazã dupã un grafic al firmei ºi nu al nostru pentru cã ei se aflã într-o întârziere destul de mare. Vom mai scoate la licitaþie niºte parcãri în aceste zile. Mai mult vom mai scoate la licitaþie ºi un drum în perioada ime-
diat urmãtoare. Vom avea foarte mult de lucru tot anul pentru cã anii trecuþi ne-am gospodãrit bine ºi am reuºit sã avem un excedent financiar de aproape un milion de euro pe care sã-l putem folosi la investiþii. La momentul de faþã ne descurcãm noi pentru cã din punct de vedere al alocãrilor de la Guvern lucrurile stau foarte rãu. Niciodatã nu s-au primit aºa bani puþini de la Guvern. Mai mult decât atât acum trebuie sã alocãm noi 50% din buget bani pentru cei cu handicap, iar în guvernarea PSD, guvernul aloca 90% pentru acest lucru”, a declarat Lucian Resmeriþã primarul municipiului Lupeni. Municipiul Lupeni va fi un adevãrat ºantier ºi anul acesta. Pe lângã toate lucrãrile pe care le au în vedere autoritãþile locale, în paralel se va lucra, în continuare, ºi la modernizarea ºi extinderea reþelei de apã ºi canal. Edilii
19 iunie este data la care angajatul român a lucrat, în acest an, doar pentru stat
19
iunie este data la care salariaþii din România s-au eliberat de povara fiscalã în acest an, adicã data pânã la care angajaþii au lucrat pentru taxele, impozitele ºi contribuþiile sociale le plãtesc statului, conform calculelor institutului economic francez Molinari. Practic, abia dupã data de 19 iunie angajaþii au început sã lucreze pentru sine ºi familie, pentru cã pânã la 19 iunie au trecut cele 169 de zile care corespund celor 46,3% din venitul total care merg la stat. În anii anteriori, eliberarea de povara fiscalã a cãzut pe 1 iulie, în 2014 sau pe 23 iunie în 2018, în funcþie de apariþia, dispariþia sau reducerea unor taxe ºi impozite. În Europa, cei mai împovãraþi din punct de vedere fiscal sunt francezii, care se elibereazã de povara taxelor abia pe 19 iulie, dupã austrieci (18 iulie), belgieni (16 iulie), ºi italieni (9 iulie). Mai puþin împovãraþi fiscal sunt ciprioþii (13 aprilie), maltezii (19 aprilie), irlandezii (17 mai) ºi bulgarii (24 mai). (sursa: Mediafax)
susþin cã toate proiectele derulate de administraþia localã sunt posibile datoritã echipei din cadrul Primãriei. Este o echipã concentratã pe
scrierea ºi accesarea de fonduri europene ºi guvernamentale. Cu aceºti bani este posibilã dezvoltarea municipiului Lupeni. Cosmin BACIU
VÂNZÃRI z Vand apartament 4 camere, complet mobilat,fara balcon, etaj 3 din 4, str.Aviatorilor Bl.36 Sc.1 in suprafata de 59mp. Preþ 17000 eur negociabil. Relatii la tel. 0785295422; 0726265928
Locuri de muncã cu salariu net între 500 ºi 1000 de euro, disponibile la Zona D Petroºani SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare. Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã. CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1. Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.
CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor propriu de gaz, apã ºi curent)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.
Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 August 2020
Henþ cu mâna
UNDE SUNT SPECTATORII? 6 la sutã, atât încaseazã cluburile din Liga I de la suporteri,
spectatori, chibiþi, cum vreþi sã le ziceþi. Adicã...fix-pix!
Dacã nu ar fi drepturile TV- cam 35%, sponsorizãrile sau veniturile autoritãþilor locale, ar fi jale! Practic, Liga I ar muri, poate, cu excepþia a 4-5 echipe... Degeaba clamãm,
de multe ori, dragostea pentru echipa mult iubitã, dacã nu dãm acolo, un bãnuþ, un ceva cât de puþin, nu putem avea nici pretenþii. Un bilet la Liga a III-a costã cât o cafea
la o terasã modestã. Sã fim serioºi! Dacã vom ajunge cu Jiul în Liga a III-a, sã vedem atunci iubitorii de echipã. Peste ºase zile, la Lupac, în CaraºSeverin, verdictul!
REMEMBER
UN STADION LA 38 DE ANI
D
upã ce Stadionul vechi a ars în 1975, s-a mai jucat fotbal pe el pânã în 1982. Între timp, s-au demarat lucrãrile pentru ridicarea unui nou stadion, locul fiind identificat în lunca Jiului de Est, în apropierea dealului de la Dâlja. Ultimul meci pe vechiul stadion a fost pe data de 9 iunie 1982 (12.000 de spectatori!), Jiul – Universitatea Craiova 1-0, gol Ioan Varga (min. 50), dintr-un ºut-centrare din apropierea liniei de corner! Operaþiunea de ”þãruºare” a noului stadion a început în anul 1978, printre primii muncitori care au ”bãtut” primul þãruº fiind ºeful echipei de dulgheri, Gheorghe Doca, de la I.C.M.M. (Intreprinderea de Construcþii ºi Montaj Minier) Petroºani. Noul obiectiv sportiv se va întinde pe 9 hectare, schema de start prevãzând trei terenuri gazonate de fotbal, unul de zgurã, 6 terenuri de tenis de câmp, tribune de 20.000 locuri (pe 2.100 gradene), dintre care 8.000 acoperite (cu 18 stâlpi de susþinere ai copertinei), vestiare pentru toate sporturile, saunã, bazin, salã de forþã, cabinã de transmisii, restaurant, spaþii de cazare peste 70 sportivi, tot acest complex urmând a fi ridicat pe locul unor câteva case momârlãneºti ºi a unor fâneþe. De conducerea lucrãrilor, din partea ”organului de partid” se ocupa ”tovarãºul” Ion Mischie, el fiind secretarul Consiliului Popular al municipiului Petroºani.
Lucrãri prin muncã patrioticã Iatã ce declara la vreme de primãvarã, în 1982, Ion
Mischie, cel care superviza bunul mers al lucrãrilor la complexul sportiv: ”Multe dintre lucrãri au fost executate prin muncã patrioticã (n.n. fãrã a fi plãtitã în niciun fel...), valoarea lui ridicându-se la 10.000.000 lei. Au venit sã lucreze oameni ai muncii ºi elevi de la Uricani pânã la Petrila. S-au evidenþiat colectivele de oameni ai muncii de la intreprinderile miniere Petrila, Lonea, Aninoasa, Dâlja, Bãrbãteni, Preparaþia Coroeºti, secþia de mobilã Livezeni, I.G.C.L., I.U.M.P., I.R.I.U.M.P., T.C.H., Liceul Industrial Petroºani. Cei mai harnici au fost cei de la ICMM Petroºani, în frunte cu maistrul Petcu Iorga (n.n. care avea sã devinã ºi primul administrator al complexului) ºi muncitorii Alexandru Ioncelescu (fierar-betonist), Francisc Nistor, Ion Sighiartãu, Sofronie Safta, Vasile Luca, Vasile Udrea, Vasile Rache, Geza Kocze (zidari), Dumitru Balea (sudor), Oscar Lengyel, Ion ºi Maria Moldovan (vopsitori ºi zugravi), Gheorghe Abraham (betonist), Dumitru Bârlad (lãcãtuº-montator), Ilie Ion (macaragiu), Tudor Cãmãrãºescu (buldozerist),
Petre Oprea (excavatorist), Iosif Itam, Constantin Floroiu, ªtefan Pricop, Gheorghe Dãiescu (ºoferi). Nu trebuie omis nici inginerul Aurel Popa de la Institutul de Proiectãri Hunedoara (I.P.H.), cel care a coordonat echipa de proiectanþi, arhitecþi, constructori ºi instalatori care au realizat un adevãrat templu al sportului, cum puþine erau la vremea aceea în România. Mii de oameni au muncit într-un interval de patru ani (1978-1982) pentru a putea pune în circuit o asemenea bijuterie arhitectonicã, durabilã, sã foloseascã în timp generaþi-
ilor ce urmau sã contribuie în plan naþional la prestigiul Vãii Jiului. Dupã patru ani de muncã, toatã lumea aºtepta momentul inaugural. El fusese fixat pe data de 1 august 1982.
INAUGURAREA La sfârºitul lunii iulie 1982, se putea da undã verde pentru inaugurarea stadionului. Toatã lumea intrase în febra pregãtirilor pentru data stabilitã, 1 august 1982, ceea ce coincidea cu Ziua Minerului. Întreaga Valea Jiului aºtepta momentul mult dorit, inaugurarea noului stadion din Petroºani. Era evident cã la
momentul inaugurãrii, capacitatea noului stadion nu putea gãzdui cererea de spectatori, care depãºea cu mult posibilitãþile de gãzduire pe gradenele sale. Au venit peste 30.000 de oameni din toate colþurile Vãii Jiului, dar ºi din zonele învecinate. Practic, nimeni nu ar fi putut evalua o cifrã exactã a celor care au fost atunci prezenþi pe stadion. Cei mai mulþi au sosit imediat dupã orele 14.00, când s-au deschis porþile, organizaþi pe intreprinderi, dotaþi cu seminþe ºi sandviºuri.
Paginã realizatã de Genu TUÞU