Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1510

Cronica Vãii Jiului Joi, 15 Februarie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Vrea sã fie lider al minerilor, dar nu i-a vrut pânã acum pe mineri

Rãnit, în continuare în stare gravã

ãrbatul a fost prins ºi strivit B de un parapet de pe marginea drumului dupã ce un tânãr nu ºi-a mai putut struni BMW-ul. A lovit o ambulanþã ºi a proiectat-o în pieton.

Tragicul accident în care a fost rãnit uºor ºi un copilaº, pacient în ambulanþã, a avut loc pe DN 66, la ieºire din municipiul Petroºani. Cel mai grav a fost rãnit un bãrbat de 58 de ani, ajuns la spitalul din Petroºani cu un picior zdrobit. Medicii l-au operat în douã rânduri pentru a-i salva piciorul, însã starea sa rãmâne

gravã. Vinovat de producerea accidentului este un tânãr de 25 de ani din Gorj. Acesta circula cu vitezã mult prea mare într-o zonã în care limita este stabilitã la 50 de km pe orã, iar drumul era alunecos. Într-o curbã uºoarã, a pierdut controlul ºi a intrat pe contrasens ºi a lovit o autospecialã sanitarã a Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara. Potrivit IPJ Hunedoara, pe numele ºoferului vinovat de producerea accidentului a fost deschis un dosar penal ºi este cercetat pentru vãtãmare corporalã din culpã. Maximilian GÂNJU

Î

n 2012, când toþi minerii protestau pentru o viaþã mai bunã, actualul candidat la funcþia de preºedinte al Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, era împotriva minerilor. Ioan Calotã nu a lãsat niciun sindicalist de al lui sã li se alãture minerilor ºi poate cã asta a contat în ochii guvernanþilor care vedeau puþini oameni strânºi în curtea CEH. >>> PAGINA A 3-A

Începe judecata în dosarul de proxenetism

M

agistraþii au dispus începerea judecãþii în cazul adolescentei care ar fi fost sechestratã ºi obligatã de doi petroºãneni sã întreþinã relaþii sexuale pe bani. Dosarul înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani a fost retrimis procurorilor pentru a-ºi preciza punctul de vedere, respectiv dacã-i trimit în judecatã pe suspecþi în

baza probelor rãmase la dosar sau vor opta pentru refacerea lui. Iniþial, judecãtorii au respins 15 declaraþii ale martorilor din dosar. Instanþa a decis acum începerea judecãþii, iar cei doi suspecþi, Bãlãcicã Marius Augustin ºi Butoeru Marius, sunt acuzaþi de proxentism. Decizia poate fi atacatã de victimã, inculpaþi cât ºi de procurori. Cei doi suspecþi sunt

acuzaþi cã ar fi obligat o adolescentã sã se prostitueze. Anchetatorii au susþinut

cã tinerii, unul din Petroºani ºi celãlalt din Petrila, au racolat o minorã în vârstã de 17

ani, din Cugir, pe care au determinat-o prin acte de constrângere, sã întreþinã relaþii sexuale cu diferiþi bãrbaþi. Sumele de bani obþinute de pe urma adolescentei erau luate de cei doi inculpaþi. Minora primea între 100-200 de lei pentru partidele de sex. Anchetatorii au mai spus cã suspecþii erau cei care îi gãseau clienþi ºi-i asigurau cazarea în unitãþi hoteliere din Petroºani. Maximilian GÂNJU


2 Actualitate

Câinii maidanezi, din nou în discuþie M odalitatea de gestionare a fondurilor Asociaþiei de Ocrotire a Animalelor fãrã Stãpân este un subiect fierbinte. Consilierii locali de la Petroºani vor sã afle cum sunt cheltuiþi banii de cãtre asociaþie.

Lipsa unui raport de activitate îi nemulþumeºte pe aleºii de la Petroºani. “Aºa cum am mai spus, din cei care ne solicitã sã le aprobãm aceste virãri de sume, nu ne prezintã niciunul dintre ei o situaþie contabilã. Am aflat din puþinele date ataºate la proiectul de hotãrâre cã a fost o ºedinþã a Adunãrii Generale ºi

trebuiau sã fie prezenþi 52 de membri. Nu ºtim câþi au fost prezenþi la prima, iar a douã zi se prezintã 12 membri care hotãrãsc în numele celor care i-au delegat. ªi ca sã vedeþi inadvertenþa pe care vreau sã o semnalez: Deva este împotriva acestui proiect de hotãrâre. Vreau sã întreb: Noi am fost prezenþi la aceste ºedinþe?”, a

spus consilierul local Mihai Barbu. Reprezentanþii administraþiei locale au solicitat Asociaþiei un astfel de raport. În plus fãrã un astfel de document nici cotizaþia nu va fi viratã. “Am fãcut o adresã în acest sens. Nici anul trecut nu am virat ºi nici anul acesta nu voi face acest lucru pânã nu voi primi un raport de activitate. (...) Dacã

Supraimpozitarea clãdirilor degradate este greu de implementat C

onsilierii locali de la Petroºani au discutat despre supraimpozitarea clãdirilor aflate într-o stare avansatã de degradare. Existã o reglementare în Codul Fiscal care prevede supraimpozitarea clãdirilor degradate, însã este greu de aplicat. “Am avut o idee cu supraimpozitarea clãdirilor care nu sunt finalizate sau se aflã într-o stare proastã. Dl Secretar ne-a spus cã se intereseazã la Prefecturã”, a spus consilierul local Mihai Barbu. Proprietarii clãdirilor care sunt lãsate în paraginã pot fi taxaþi drastic, însã este dificil. Conform Codului fiscal se pot supraimpozita pânã la 500% clãdirile care sunt lãsate în paraginã. “Se poate adopta numai pentru anul viitor. Este un pic mai complicat. O astfel de hotãrâre trebuie sã aibã ºi o anexã exact cu clãdirile ºi

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

criterii... Nu este imposibil dar nu se poate aproba pentru anul acesta”, a spus Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Consilierul loacl Valeriu Butulescu a prezentat o situaþie din Polonia. Acolo, proprietarii care nu îºi întreþin clãdirile sau terenurile sunt supraimpozitaþi, iar în cazul neachitãrii taxelor, administraþiile locale pot cumpãra bunurile. “Mi-am adus aminte de o metodã

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

folositã de administraþia publicã din Polonia, chiar cu succes. Legat ºi de posibilitatea de a aplica suprataxe care sunt neglijate, poloneziI au aplicat impozit pe teren, mãrit, mai ales la unitãþile care aveau mai mult teren decât era cazul, forþându-le în felul acesta sã îl înstrãineze, primãriile fiind ele beneficiare, cumpãrând teren de la unitãþile care aveau restanþe”, a exemplificat Valeriu Butulescu. Numai cã legile româneºti diferã de faþã de cele poloneze. Codul Fiscal oferã posibilitatea consiliilor locale de a majorã cu pânã la 500 la sutã a impozitului pe clãdirile ºi terenurile neîngrijite. Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

ceea ce priveºte protecþia animalelor. Punctul meu de vedere este acesta, pentru cã aºa cum spuneþi ,,amânãm”, creãm ºi unele disfuncþionalitãþi. Lãsãm animalele fãrã sprijinul necesar o lunã de zile”, a spus Valeriu Butulescu. Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Serviciul Judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” a fost înfiinþatã în anul 2012. Mai multe localitãþi din judeþul Hunedoara fac parte din asociaþie. Monika BACIU

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Director:

z

amânaþi acest proiect de hotãrâre, eu nu mai pot plãti decât din luna în care aprobaþi proiectul, iar luna ianuarie nu o mai pot lua în considerare.

Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Februarie 2018 Eu oricum nu le virez bani pânã nu am acel raport de activitate”, a spus Emilia Popã, director Direcþia Economicã din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. Valeriu Butulescu, consilier local, s-a poziþionat de partea maidanezilor. “Eu în asemenea situaþii am fost de partea animalelor. Poate greºesc dar nu ar trebui sã generalizãm acest lucru. Cred cã ar trebui sã mergem un pic ºi pe încredere. Suntem cotaþi în Europa oarecum codaºi în

z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Februarie 2018

Vrea sã fie lider al minerilor, dar nu i-a vrut pânã acum pe mineri

Î

n 2012, când toþi minerii protestau pentru o viaþã mai bunã, actualul candidat la funcþia de preºedinte al Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, era împotriva minerilor. Ioan Calotã nu a lãsat niciun sindicalist de al lui sã li se alãture minerilor ºi poate cã asta a contat în ochii guvernanþilor care vedeau puþini oameni strânºi în curtea CEH. Nici în sindicatul lor nu este decât de la finele anului trecut ºi, în maxim 3 luni, vrea sã îi convingã pe ortaci cã meritã sã fie votat. Darius Câmpean, actualul lider al minerilor ºi principalul favorit în aceastã cursã, care a dorit chiar legitimitatea acestor noi alegeri, spune cã nu le cere minerilor decât sã vinã la vot ºi sã

voteze cu cel care îi poate reprezenta cel mai bine. „Contracandidatul meu era afiliat la Sindicatul Energetica, cel care milita pentru închiderea tuturor minelor ºi cerea

funcþionarea celor douã termocentrale cu cãrbuni din import. Când am preluat Sindicatul Muntele, era deja stabilit ca mina Lupeni sã fie opritã în septembrie 2017 ºi pânã la finele anului 2019 sã fie închisã total. Acum, pot spune cã va da producþie pânã în 31 decembrie 2018 ºi eu am cerut chiar prelungirea activitãþii peste acest

termen pentru Lonea ºi Lupeni. Voi lupta pentru asta ºi asta fac ºi acum la Bucureºti. Este posibil, fiindcã Regulamentul 787 se referã la accesarea ajutorului de stat pânã în 2018 pentru activitatea de producþie ºi toate celelalte state europene, precum Polonia sau Spania vor cere ºi ele prelungirea activitãþii extractive dupã 2018. Menþionez chiar cã ele vor putea sã funcþioneze INTEGRAL cu producþie, nu pe bucãþi, cum spune greºit cel care acum îºi face campanie electoralã agresivã”, a spus Darius Câmpean, actualul preºedinte al Sindicatului Muntele ºi favoritul în cursa electoralã de la acest sindicat. Chiar miercuri, Darius Câmpean s-a aflat la Ministerul

Energiei sã cearã susþinerea activitãþii pentru minele Vulcan ºi Livezeni, prin finanþarea investiþiilor necesare aici, dar ºi pentru ca guvernanþii sã recunoascã acum costurile de producþie prin SIEG. „Mã implic direct ºi oamenii trebuie sã aibã acum încredere”, a spus Câmpean. I s-a reproºat cã ar fi pensionabil ºi Darius Câmpean spune cã este un familist convins, care are doar 44 de ani ºi susþine cã nicio lege din România nu prevede cã la aceastã vârstã ar trebui sã iasã la pensie. Mai mult, i s-ar fi reproºat cã s-a afiliat la Federaþia Mine Energie, însã, Darius Câmpean a fost preºedinte executiv al acestei formaþiuni sindicale, iar cu Confederaþia Meridian

a încheiat un protocol, care, de-a lungul timpului, s-a dovedit eficient, mai ales cã Ion Popescu, preºedintele Confederaþiei Meridian este singurul care a militat pentru salvarea activitãþii, atât la huilã, cât ºi la uraniu. Darius Cîmpean a decis sã spunã toate acestea, pentru cã nu înþelege campania agresivã a contracandidatului sãu, un sindicalist venit de la EPCVJ, sindicat pe care l-a distrus, înainte sã adere la Muntele acum 3 luni. „El s-a afiliat la

Sindicatul Energetica – cel care susþine în continuare închiderea tuturor minelor ºi funcþionarea termocentralelor pe cãrbune de import” , a mai spus Darius Câmpean. În data de 21 februarie, minerii îºi aleg noul lider, iar pentru funcºia de preºedinte, bãtãlia se dã între favoritul la ºefia sindicatului Darius Câmpean ºi Ioan Calotã, care a ales o campanie agresivã, în defavoarea lui. Diana MITRACHE

Abatajul de la Lupeni porneºte ºi va da producþie P

roducþia de huilã a Complexului Energetic Hunedoara va fi suplimentatã de un nou abataj care, spun sindicaliºtii de la mina Lupeni, va aduce un plus de producþie. Toþi stâlpii de susþinere au ajuns în subteran, deºi erau aºteptaþi încã de anul trecut, însã, în douã zile, minerii

care lucreazã în zona noului complex vor putea sã dea cãrbune. „Marþi au venit 30 de stâlpi din cei 50 pe care i-am solicitat. Din momentul în care se face recepþia cu acte a stâlpilor, în maxim douã zile, abatajul care a avut probleme va putea sã dea producþie”, a spus Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Stâlpii care au ajuns vor fi

montaþi în abataj, chiar dacã sunt ºi acum insuficienþi, însã, minerii cred cã se vor descurca. Asta, pentru cã nu mai pot amâna la nesfârºit pornirea activitãþii în abatajul care a avut probleme anul trecut, tot din cauza stâlpilor de susþinere. „Sunt minimul necesar pentru a putea da drumul la aceastã capacitate de producþie, ce trebuia pornitã de aproximativ o

lunã ºi care înseamnã un plus de producþie pentru mina Lupeni de 450 - 500 de tone pe zi”, a mai precizat Cîmpean. Liderii minerilor sunt acum la Ministerul Energiei pentru a discuta toate problemele cu care se confruntã

acum Complexul Energetic Hunedoara. Vor sã prelungeascã activitatea de producþie la minele viabile, sã acceseze ajutor de stat ºi sã cearã sprijin pentru a putea produce energie din huilã în urmãtorii ani, subvenþionat. Diana MITRACHE


4 Actualitate

REFLECÞII ªI REFLEXII

Valea Jiului sprijinitã, în vorbe în ultimul an P romisiuni... Cu asta s-a ales Valea Jiului în ultimul an ºi jumãtate. Trei premieri s-au schimbat de la alegerile parlamentare, dupã ce coaliþia de guvernare a avut probleme în a-ºi menþine premierii ºi le-au retras sprijinul politic.

Cei trei premieri au susþinut Valea Jiului. Cu vorbe! Pentru fiecare, zona Vãii Jiului a prezentat o importanþã deosebitã. Sorin Grindeanu a dat dispoziþii, în iarna anului trecut, ca societãþile miniere sã aibã cãrbune. “S-au luat mãsuri astfel încât companiile din zona Oltenia ºi Hunedoara sã aibã cãrbune astfel încât sã poatã sã producã energie, sã nu avem situaþii critice.

Au fost lucruri obligatorii de fãcut ºi care au fost de urgenþã”, a spus, în iarna anului trecut, Sorin Grindeanu, primul premier al coaliþiei de guvernãmânt. Mihai Tudose a fost al doilea premier în mai puþin de un an de zile. Cea mai mare promisiune a sa a fost legatã de continuarea lucrãrilor la drumul spre Herculane. Oamenii din Valea Jiului

s-au mobilizat exemplar ºi au strâns cele peste 30.000 de semnãturi de susþinere pentru continuarea lucrãrilor la drumul spre Herculane. La momentul 29 noiembrie, Guvernul informa cã “premierul Mihai Tudose: Guvernul susþine dezvoltarea Vãii Jiului ºi revitalizarea zonei prin turism”. “Prim-ministrul Mihai Tudose ºi vicepremierul

Ion Marcel Ciolacu au primit, astãzi, la Palatul Victoria, o delegaþie a primarilor din Valea Jiului, judeþul Hunedoara. Discuþiile au vizat problemele cu care se confruntã fostele zone miniere: situaþia Complexului Energetic Hunedoara (CEH), a locurilor de muncã, încãlzirea în sistem centralizat ºi infrastructura rutierã, respectiv situaþia

drumurilor naþionale care traverseazã municipii ºi, în special, finalizarea DN 66 A, pe tronsonul Uricani – Herculane, care ar putea revitaliza turismul local. S-a discutat, de asemenea, despre situaþia Muzeului Aurului din Brad ºi soluþiile pentru reabilitarea sediului acestei instituþii. Guvernul susþine proiectele care pot contribui la dezvoltarea Vãii Jiului ºi revitalizarea acestei zone prin turism”, a declarat premierul Mihai Tudose”, arãta informarea Guvernului de la acea datã. Proiectul privind continuarea lucrãrilor la drumul spre Herculane ar fi trebuit inclus pe lista de investiþii a Ministerului Transporturilor. În luna ianuarie, dupã publicarea bugetului de stat în Monitorul Oficial, s-a constatat faptul cã pe listele de investiþii nici mãcar nu existã acest

proiect. Al treilea premier al coaliþiei de guvernare este Viorica Dãncilã. ªi aceasta a susþinut cã Valea Jiului este importantã. Într-o declaraþie comunã cu comisarul european, Corina Creþu, premierul României ºi-a arãtat interesul pentru Valea Jiului. “Vã mulþumesc pentru informarea ºi angajamentul ºi susþinerea dumneavoastrã legatã de platforma pentru regiunile miniere ºi este adevãrat, pentru noi, Valea Jiului este o prioritate pentru a o încadra în acest program-pilot. Vom coopera ºi pe viitor legat de acest lucru”, a spus Viorica Dãncilã, premierul României, ca rãspuns la declaraþia comisarului european, Corina Creþu. Pentru ultimele declaraþii privind Valea Jiului existã pilotul, dar nu ºi proiectul.

În acest sens, deputatul PSD, Laurenþiu Nistor vrea sã afle de la Lucian ªova, ministrul Transporturilor care sunt planurile minis-

terului pentru acest sector de drum, considerat vital pentru dezvoltarea turisticã a Vãii Jiului. “Finalizarea DN 66A, tronsonul Uricani – Herculane, ar putea revitaliza turismul în Valea Jiului. ªtim cu toþii situaþia acestei zone, acest drum fiind vital pentru dezvoltarea ei. Banii necesari acestei lucrãri nu

au fost incluºi în bugetul pentru anul 2018. Mai mult, sectorul de drum III (I=18,6 km), între km 47+600 ºi 66+204 are un studiu de fezabilitate care a primit un aviz al Consiliului Tehnico-Economic – Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii (în 2009) în care se menþiona cã promovarea Hotãrârii de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici ai obiectivului se va face dupã obþinerea tuturor avizelor ºi acordurilor solicitate prin certificatul de urbanism, astfel încât în prezent nu existã o hotãrâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici”, aratã deputatul PSD, Laurenþiu Nistor într-o interpelare adresatã lui Lucian ªova, ministrul Transporturilor.

În acest sens deputatul vrea ca ministrul sã transmitã “care sunt planurile Ministerului Transporturilor în legãturã cu acest proiect vital pentru Valea Jiului? Când credeþi cã putem avea HG-ul necesar pentru demararea lucrãrilor?”. Cetãþenii Vãii Jiului ºi nu numai au semnat o petiþie prin care susþineau reluarea lucrãrilor la drumul spre Herculane. Aceasta a fost înaintatã premierului de la acea vreme, Mihai Tudose, care a promis cã proiectul va fi inclus în lista obiectivelor de investiþii cuprinse în bugetul de stat pe anul 2018. Numai cã dupã publicarea în Monitorul Oficial a bugetului de stat, drumul spre Herculane nu s-a mai regãsit. Monika BACIU

ezvoltarea localitãþii este una din prioritãþile edililor din Aninoasa. Pentru acest an, agenda de lucrãri este încãrcatã, iar edilii au prins ºi sumele de bani necesare pentru confinanþarea proiectelor.

Poate cel mai important proiect de la Aninoasa este realizarea unui bloc social ºi a unui bloc ANL. “În acest sens vã prezint principalele obiective pe care le vom finanþa ºi derula în acest an, dupã cum urmeazã: cofinanþare bloc 60 apartamente - 100.000 lei, finalizare lucrãri grãdiniþa Iscroni - 150.000 lei, Proiectare bloc ANL (fosta cantina minierã) – 60.000 lei, studii reparaþii pavilioane Vulculesti – 30.000 lei”, aratã Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Bugetul aferent acestui an cuprinde ºi proiecte pentru infrastructura rutierã ºi nu numai. “Extindere reþele dis-

Încã o investiþie privatã, în Straja M

arius Fodoran a practicat schi de performanþã. A fost în multe staþiuni montane ale Europeni, iar de acolo a venit cu un bagaj de informaþii. S-a inspirat de la francezi, iar încetîncet vrea sã aducã ºi în Straja investiþii care sã dezvolte staþiunea. “Covorul rulant a costat 58.000 de euro, fãrã TVA. Covorul rulant deserveºte pârtia de începãtori Baloo din staþiunea Straja care este

Monika BACIU

Care sunt planurile Ministerului Transporturilor Bani pentru drumul spre Herculane? pentru D dezvoltare D rumul spre Herculane nu este inclus pe lista obiectivelor finanþate, în acest an, de cãtre Ministerul Transporturilor.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Februarie 2018

o pârtie privatã a ªcolii de Schi ºi Snowboard Straja. Aceastã bandã va servi taberelor Straja pe care noi le organizãm în fiecare sãptãmânã ºi la ªcoala de Schi ºi Snowboard Straja toþi clienþii vor beneficia de aceastã bandã. Toþi vor beneficia în mod gratuit. Pentru cei care nu sunt la ªcoala de Schi ºi Snowboard sau Tabere le putem pune la dispoziþe banda, doar dacã existã cereri din partea unor grupuri organizate”, a declarat Marius Fodoran, investitorul din Straja ºi deþinãtorul Taberelor Straja ºi a ªcolii de Schi ºi

Snowboard Straja. Inspiraþia tânãrului pasionat de ski a venit dupã ce a încercat pârtiile din întreaga Europã, ca schior de performanþã. Marius Fodoran îºi doreºte sã dezvolte ºi în Straja un parc de începãtori dupã modelul francez. “Este un baby-schi, este un covor rulant modern, ultimul model din lume. Þinând cont cã eu am fãcut schi de performanþã ºi m-am plimbat pe toate pârtiile din Europa, am vãzut, în primul rând la francezi aceste covoare rulante ºi dupã modelul lor am construit un parc de începãtori. Avem o

pârtie platã, care se numeºte Bambi ºi este situatã în apropierea ursului Baloo, al doilea parc de începãtori este pârtia Baloo ºi este dupã modelul francez. La ei se numeºte „Marmotons”. Dupã modelul francez, ne dorim ca la final sã avem un parc de începãtori la cel mai înalt nivel”, a mai spus sursa citatã. Dacã în multe staþiuni din þarã astfel de covoare rulante sunt achiziþionate de primãrii, cea din Straja este o investiþie 100% privatã.

N

oi competiþii la sfârºit de sãptãmânã

Staþiunea montanã Straja se animeazã, din nou, la finalul acestei sãptãmâni. Atât sâmbãtã, cât ºi duminicã, vor fi organizate competiþii sportive pentru iubitorii sportului alb. Sâmbãtã va avea loc Cupa Baloo la schi, iar duminicã va avea loc Cupa Straja. “În parteneriat cu Primãria Lupeni organizez, la sfârºitul acestei sãptãmâni, Cupa Straja. Duminicã va avea loc

Sportivi de top la Parângul Night Challenge

olgar Levente, P ultramaratonistul participant la 6633 Arctic tribuþie gaze pe strãzile, Republicii, Libertãþii, Sadoveanu, Simion Bãrnuþiu, Bucureºti, M Eminescu, Horia, zona Tzukor ºi Hetes – 269.000 lei, extindere reþea iluminat public pe strada Martineºti ºi Cocosvar – 10.000 lei, amenajare loc joaca Iscroni – 80.000 lei, cofinanþare asfaltare strãzi – 92.000 lei”, mai aratã edilul. Totodatã s-a propus alocarea sumei de 30.000 de lei pentru realizarea unui studiu privind amenajarea trotuarelor în zona cuprinsã între primãrie ºi partea de sus a localitãþii. Tot 30.000 de lei sunt destinaþi pentru reparaþiile curente ale unor strãzi. Bugetul oraºului Aninoasa urmeazã a fi aprobat în scurt timp. Monika BACIU

Ultra, consideratã cea mai durã competiþie din lume, Andrei Preda, unul dintre cei mai buni alergãtori montani din þarã ori tânãrul din Valea Jiului, Leonard Mitricã, un sportiv în ascensiune, sunt doar câteva nume ce se regãsesc pe grila de start a competiþiei nocturne organizatã de reputatul sportiv Avram Iancu. Parângul Night Challenge, competiþia de alergare montanã ºi schi

Night Challenge.

rilej de a arãta P frumuseþea Parângului

fond derulatã la lumina fãcliilor are loc în acest week-end. Circa 120 de concurenþi se vor alinia la startul de la baza Staþiunii Parâng, atât la secþiunea de alergare cât ºi la cea de schi fond, iar printre ei

sunt ºi nume importante, sportivi care ºi-au lãsat amprenta în acest sport. ”Parângul Night Challenge a ajuns o competiþie naþionalã ºi avem printre participanþi sportivi renumiþi. Polgar Levente este unul dintre concurenþii redutabili. Andrei Preda, deþinãtorul recordului de turã la Parângul Night Challenge ori Leonard Mitricã, un tânãr aflat în ascensiune ºi un sportiv care promite multe pe viitor, sunt doar câþiva dintre sportivii care se bat pentru trofeu”, ne-a declarat polisportivul Avram Iancu, organizatorul Parângul

Pe lângã concurenþii care vor urca în staþiune vor fi ºi foarte mulþi suporteri ai acestora ori turiºti. La ediþia din acest an toatã lumea poate lua parte la festivitatea de premiere ºi petrecerea de dupã. ”Este un bun prilej de a promova Parângul cu aceastã competiþie. În premierã vom face o petrecere la care poate participa oricine doreºte, unde vor avea posibilitatea sã stea de vorbã, sã socializeze cu concurenþii ºi sã afle poveºtile lor”, mai spune Avram Iancu. Competiþia extremã se deruleazã sâmbãtã, pe timp de noapte, la lumina fãcliilor ºi a lanternelor, iar acest lucru o face ºi mai spectaculoasã atât pentru participanþi cât ºi pentru suporteri. Maximilian GÂNJU

competiþia ºi îi aºteptãm cu drag pe toþi cei care vor sã vinã la munte”, a declarat Marius Fodoran. An de an, competiþiile

sportive din staþiunea montanã Straja atrag mii de iubitori ai sporturilor de iarnã. Monika BACIU

Vor o nouã delimitare a ariilor protejate din judeþ

M

ai multe primãrii hunedorene au cerut Agenþiei de Protecþia Mediului o nouã delimitare a ariilor protejate. Primarii spun cã delimitarea actualã pune probleme comunitãþilor locale.

Mai exact le priveazã de o serie de proiecte de investiþii. ”Delimitarea (ariilor naturale protejate n.r.) cred cã s-a fãcut cu o largheþe mai mare decât era cazul, lucru care impieteazã asupra vieþi economice, sociale ºi administrative din unitãþile administrativ-teritoriale. De aceea, am gândit cã o reajustare a lor ºi o discuþie pe tema acestor delimitãri este bine-venitã ºi cred cã este un demers care trebuie dus cu seriozitate ºi responsabilitate pânã la capãt”, a declarat prefectul judeþului Hunedoara, Flavius Kiszely. Cererile primãriilor vor ajunge la Agenþia de Protecþia Mediului ºi vor fi înaintate apoi ministerului de resort. În judeþul Hunedoara sunt 46 de arii naturale protejate. (Maximilian GÂNJU)


4 Actualitate

REFLECÞII ªI REFLEXII

Valea Jiului sprijinitã, în vorbe în ultimul an P romisiuni... Cu asta s-a ales Valea Jiului în ultimul an ºi jumãtate. Trei premieri s-au schimbat de la alegerile parlamentare, dupã ce coaliþia de guvernare a avut probleme în a-ºi menþine premierii ºi le-au retras sprijinul politic.

Cei trei premieri au susþinut Valea Jiului. Cu vorbe! Pentru fiecare, zona Vãii Jiului a prezentat o importanþã deosebitã. Sorin Grindeanu a dat dispoziþii, în iarna anului trecut, ca societãþile miniere sã aibã cãrbune. “S-au luat mãsuri astfel încât companiile din zona Oltenia ºi Hunedoara sã aibã cãrbune astfel încât sã poatã sã producã energie, sã nu avem situaþii critice.

Au fost lucruri obligatorii de fãcut ºi care au fost de urgenþã”, a spus, în iarna anului trecut, Sorin Grindeanu, primul premier al coaliþiei de guvernãmânt. Mihai Tudose a fost al doilea premier în mai puþin de un an de zile. Cea mai mare promisiune a sa a fost legatã de continuarea lucrãrilor la drumul spre Herculane. Oamenii din Valea Jiului

s-au mobilizat exemplar ºi au strâns cele peste 30.000 de semnãturi de susþinere pentru continuarea lucrãrilor la drumul spre Herculane. La momentul 29 noiembrie, Guvernul informa cã “premierul Mihai Tudose: Guvernul susþine dezvoltarea Vãii Jiului ºi revitalizarea zonei prin turism”. “Prim-ministrul Mihai Tudose ºi vicepremierul

Ion Marcel Ciolacu au primit, astãzi, la Palatul Victoria, o delegaþie a primarilor din Valea Jiului, judeþul Hunedoara. Discuþiile au vizat problemele cu care se confruntã fostele zone miniere: situaþia Complexului Energetic Hunedoara (CEH), a locurilor de muncã, încãlzirea în sistem centralizat ºi infrastructura rutierã, respectiv situaþia

drumurilor naþionale care traverseazã municipii ºi, în special, finalizarea DN 66 A, pe tronsonul Uricani – Herculane, care ar putea revitaliza turismul local. S-a discutat, de asemenea, despre situaþia Muzeului Aurului din Brad ºi soluþiile pentru reabilitarea sediului acestei instituþii. Guvernul susþine proiectele care pot contribui la dezvoltarea Vãii Jiului ºi revitalizarea acestei zone prin turism”, a declarat premierul Mihai Tudose”, arãta informarea Guvernului de la acea datã. Proiectul privind continuarea lucrãrilor la drumul spre Herculane ar fi trebuit inclus pe lista de investiþii a Ministerului Transporturilor. În luna ianuarie, dupã publicarea bugetului de stat în Monitorul Oficial, s-a constatat faptul cã pe listele de investiþii nici mãcar nu existã acest

proiect. Al treilea premier al coaliþiei de guvernare este Viorica Dãncilã. ªi aceasta a susþinut cã Valea Jiului este importantã. Într-o declaraþie comunã cu comisarul european, Corina Creþu, premierul României ºi-a arãtat interesul pentru Valea Jiului. “Vã mulþumesc pentru informarea ºi angajamentul ºi susþinerea dumneavoastrã legatã de platforma pentru regiunile miniere ºi este adevãrat, pentru noi, Valea Jiului este o prioritate pentru a o încadra în acest program-pilot. Vom coopera ºi pe viitor legat de acest lucru”, a spus Viorica Dãncilã, premierul României, ca rãspuns la declaraþia comisarului european, Corina Creþu. Pentru ultimele declaraþii privind Valea Jiului existã pilotul, dar nu ºi proiectul.

În acest sens, deputatul PSD, Laurenþiu Nistor vrea sã afle de la Lucian ªova, ministrul Transporturilor care sunt planurile minis-

terului pentru acest sector de drum, considerat vital pentru dezvoltarea turisticã a Vãii Jiului. “Finalizarea DN 66A, tronsonul Uricani – Herculane, ar putea revitaliza turismul în Valea Jiului. ªtim cu toþii situaþia acestei zone, acest drum fiind vital pentru dezvoltarea ei. Banii necesari acestei lucrãri nu

au fost incluºi în bugetul pentru anul 2018. Mai mult, sectorul de drum III (I=18,6 km), între km 47+600 ºi 66+204 are un studiu de fezabilitate care a primit un aviz al Consiliului Tehnico-Economic – Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii (în 2009) în care se menþiona cã promovarea Hotãrârii de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici ai obiectivului se va face dupã obþinerea tuturor avizelor ºi acordurilor solicitate prin certificatul de urbanism, astfel încât în prezent nu existã o hotãrâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici”, aratã deputatul PSD, Laurenþiu Nistor într-o interpelare adresatã lui Lucian ªova, ministrul Transporturilor.

În acest sens deputatul vrea ca ministrul sã transmitã “care sunt planurile Ministerului Transporturilor în legãturã cu acest proiect vital pentru Valea Jiului? Când credeþi cã putem avea HG-ul necesar pentru demararea lucrãrilor?”. Cetãþenii Vãii Jiului ºi nu numai au semnat o petiþie prin care susþineau reluarea lucrãrilor la drumul spre Herculane. Aceasta a fost înaintatã premierului de la acea vreme, Mihai Tudose, care a promis cã proiectul va fi inclus în lista obiectivelor de investiþii cuprinse în bugetul de stat pe anul 2018. Numai cã dupã publicarea în Monitorul Oficial a bugetului de stat, drumul spre Herculane nu s-a mai regãsit. Monika BACIU

ezvoltarea localitãþii este una din prioritãþile edililor din Aninoasa. Pentru acest an, agenda de lucrãri este încãrcatã, iar edilii au prins ºi sumele de bani necesare pentru confinanþarea proiectelor.

Poate cel mai important proiect de la Aninoasa este realizarea unui bloc social ºi a unui bloc ANL. “În acest sens vã prezint principalele obiective pe care le vom finanþa ºi derula în acest an, dupã cum urmeazã: cofinanþare bloc 60 apartamente - 100.000 lei, finalizare lucrãri grãdiniþa Iscroni - 150.000 lei, Proiectare bloc ANL (fosta cantina minierã) – 60.000 lei, studii reparaþii pavilioane Vulculesti – 30.000 lei”, aratã Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Bugetul aferent acestui an cuprinde ºi proiecte pentru infrastructura rutierã ºi nu numai. “Extindere reþele dis-

Încã o investiþie privatã, în Straja M

arius Fodoran a practicat schi de performanþã. A fost în multe staþiuni montane ale Europeni, iar de acolo a venit cu un bagaj de informaþii. S-a inspirat de la francezi, iar încetîncet vrea sã aducã ºi în Straja investiþii care sã dezvolte staþiunea. “Covorul rulant a costat 58.000 de euro, fãrã TVA. Covorul rulant deserveºte pârtia de începãtori Baloo din staþiunea Straja care este

Monika BACIU

Care sunt planurile Ministerului Transporturilor Bani pentru drumul spre Herculane? pentru D dezvoltare D rumul spre Herculane nu este inclus pe lista obiectivelor finanþate, în acest an, de cãtre Ministerul Transporturilor.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Februarie 2018

o pârtie privatã a ªcolii de Schi ºi Snowboard Straja. Aceastã bandã va servi taberelor Straja pe care noi le organizãm în fiecare sãptãmânã ºi la ªcoala de Schi ºi Snowboard Straja toþi clienþii vor beneficia de aceastã bandã. Toþi vor beneficia în mod gratuit. Pentru cei care nu sunt la ªcoala de Schi ºi Snowboard sau Tabere le putem pune la dispoziþe banda, doar dacã existã cereri din partea unor grupuri organizate”, a declarat Marius Fodoran, investitorul din Straja ºi deþinãtorul Taberelor Straja ºi a ªcolii de Schi ºi

Snowboard Straja. Inspiraþia tânãrului pasionat de ski a venit dupã ce a încercat pârtiile din întreaga Europã, ca schior de performanþã. Marius Fodoran îºi doreºte sã dezvolte ºi în Straja un parc de începãtori dupã modelul francez. “Este un baby-schi, este un covor rulant modern, ultimul model din lume. Þinând cont cã eu am fãcut schi de performanþã ºi m-am plimbat pe toate pârtiile din Europa, am vãzut, în primul rând la francezi aceste covoare rulante ºi dupã modelul lor am construit un parc de începãtori. Avem o

pârtie platã, care se numeºte Bambi ºi este situatã în apropierea ursului Baloo, al doilea parc de începãtori este pârtia Baloo ºi este dupã modelul francez. La ei se numeºte „Marmotons”. Dupã modelul francez, ne dorim ca la final sã avem un parc de începãtori la cel mai înalt nivel”, a mai spus sursa citatã. Dacã în multe staþiuni din þarã astfel de covoare rulante sunt achiziþionate de primãrii, cea din Straja este o investiþie 100% privatã.

N

oi competiþii la sfârºit de sãptãmânã

Staþiunea montanã Straja se animeazã, din nou, la finalul acestei sãptãmâni. Atât sâmbãtã, cât ºi duminicã, vor fi organizate competiþii sportive pentru iubitorii sportului alb. Sâmbãtã va avea loc Cupa Baloo la schi, iar duminicã va avea loc Cupa Straja. “În parteneriat cu Primãria Lupeni organizez, la sfârºitul acestei sãptãmâni, Cupa Straja. Duminicã va avea loc

Sportivi de top la Parângul Night Challenge

olgar Levente, P ultramaratonistul participant la 6633 Arctic tribuþie gaze pe strãzile, Republicii, Libertãþii, Sadoveanu, Simion Bãrnuþiu, Bucureºti, M Eminescu, Horia, zona Tzukor ºi Hetes – 269.000 lei, extindere reþea iluminat public pe strada Martineºti ºi Cocosvar – 10.000 lei, amenajare loc joaca Iscroni – 80.000 lei, cofinanþare asfaltare strãzi – 92.000 lei”, mai aratã edilul. Totodatã s-a propus alocarea sumei de 30.000 de lei pentru realizarea unui studiu privind amenajarea trotuarelor în zona cuprinsã între primãrie ºi partea de sus a localitãþii. Tot 30.000 de lei sunt destinaþi pentru reparaþiile curente ale unor strãzi. Bugetul oraºului Aninoasa urmeazã a fi aprobat în scurt timp. Monika BACIU

Ultra, consideratã cea mai durã competiþie din lume, Andrei Preda, unul dintre cei mai buni alergãtori montani din þarã ori tânãrul din Valea Jiului, Leonard Mitricã, un sportiv în ascensiune, sunt doar câteva nume ce se regãsesc pe grila de start a competiþiei nocturne organizatã de reputatul sportiv Avram Iancu. Parângul Night Challenge, competiþia de alergare montanã ºi schi

Night Challenge.

rilej de a arãta P frumuseþea Parângului

fond derulatã la lumina fãcliilor are loc în acest week-end. Circa 120 de concurenþi se vor alinia la startul de la baza Staþiunii Parâng, atât la secþiunea de alergare cât ºi la cea de schi fond, iar printre ei

sunt ºi nume importante, sportivi care ºi-au lãsat amprenta în acest sport. ”Parângul Night Challenge a ajuns o competiþie naþionalã ºi avem printre participanþi sportivi renumiþi. Polgar Levente este unul dintre concurenþii redutabili. Andrei Preda, deþinãtorul recordului de turã la Parângul Night Challenge ori Leonard Mitricã, un tânãr aflat în ascensiune ºi un sportiv care promite multe pe viitor, sunt doar câþiva dintre sportivii care se bat pentru trofeu”, ne-a declarat polisportivul Avram Iancu, organizatorul Parângul

Pe lângã concurenþii care vor urca în staþiune vor fi ºi foarte mulþi suporteri ai acestora ori turiºti. La ediþia din acest an toatã lumea poate lua parte la festivitatea de premiere ºi petrecerea de dupã. ”Este un bun prilej de a promova Parângul cu aceastã competiþie. În premierã vom face o petrecere la care poate participa oricine doreºte, unde vor avea posibilitatea sã stea de vorbã, sã socializeze cu concurenþii ºi sã afle poveºtile lor”, mai spune Avram Iancu. Competiþia extremã se deruleazã sâmbãtã, pe timp de noapte, la lumina fãcliilor ºi a lanternelor, iar acest lucru o face ºi mai spectaculoasã atât pentru participanþi cât ºi pentru suporteri. Maximilian GÂNJU

competiþia ºi îi aºteptãm cu drag pe toþi cei care vor sã vinã la munte”, a declarat Marius Fodoran. An de an, competiþiile

sportive din staþiunea montanã Straja atrag mii de iubitori ai sporturilor de iarnã. Monika BACIU

Vor o nouã delimitare a ariilor protejate din judeþ

M

ai multe primãrii hunedorene au cerut Agenþiei de Protecþia Mediului o nouã delimitare a ariilor protejate. Primarii spun cã delimitarea actualã pune probleme comunitãþilor locale.

Mai exact le priveazã de o serie de proiecte de investiþii. ”Delimitarea (ariilor naturale protejate n.r.) cred cã s-a fãcut cu o largheþe mai mare decât era cazul, lucru care impieteazã asupra vieþi economice, sociale ºi administrative din unitãþile administrativ-teritoriale. De aceea, am gândit cã o reajustare a lor ºi o discuþie pe tema acestor delimitãri este bine-venitã ºi cred cã este un demers care trebuie dus cu seriozitate ºi responsabilitate pânã la capãt”, a declarat prefectul judeþului Hunedoara, Flavius Kiszely. Cererile primãriilor vor ajunge la Agenþia de Protecþia Mediului ºi vor fi înaintate apoi ministerului de resort. În judeþul Hunedoara sunt 46 de arii naturale protejate. (Maximilian GÂNJU)


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Februarie 2018

Serviciul de paºapoarte, ineficient sau necesar? S

erviciul de paºapoarte din Valea Jiului este oarecum ineficient ºi Instituþia Prefectului de Hunedoara cautã soluþia optimã.

Fabius Kiszely, prefectul judeþului, ia în calcul ºi varianta desfiinþãrii acestui serviciu ºi asta chiar dacã aici cozile, în fiecare zi de joi, sunt uriaºe. Prefectul spunea asta încã de pe vremea când ocupa funcþia de subprefect al judeþului nostru. Oamenii, însã, vin de miercuri noaptea ºi þin rând, sã prindã un loc în

cele 35 ce sunt disponibile. Analiza economicã, însã, aratã ineficienþa ºi acum prefectul cautã o variantã bunã, înainte de a desfiinþa serviciul. „Este o mãsurã pe care o analizãm sã vedem dacã este oportunã ºi vrem sã vedem care este efectul acestei mãsuri asupra eficientizãrii activitãþii serviciului de eliberare paºapoarte. Activitatea la Petroºani este totuºi redusã, ca timp ºi ca ºi impact asupra populaþiei, pentru cã acolo luãm 35 – 40 maxim pe sãptãmânã, în condiþiile în care noi la Deva procesãm pânã în 2000 de paºapoarte.

Cred cã a gîndi puþin aceastã chestiune este de luat în seamã. Mã voi consulta ºi cu reprezentanþii primãriilor ºi voi avea un dialog cu cetãþenii, ca sã vedem care este impactul”, a spus Fabius Kiszely, prefectul judeþului

Percheziþii într-un dosar penal de contrabandã cu þigãri P este 155.000 de þigãri de contrabandã au fost ridicate de poliþiºtii din Hunedoara, în urma a 12 percheziþii domiciliare. Patru persoane bãnuite de comiterea infracþiunii de contrabandã au fost reþinute pentru 24 de ore.

La data de 14 februarie a.c., poliþiºtii Serviciului de Investigare a Criminalitãþii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara, sub coordonarea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Hunedoara, au efectuat 12 percheziþii domiciliare, în cadrul unui dosar penal privind comiterea infracþiunii de contrabandã. Percheziþiile au avut loc la locuinþele unor persoane din municipiile Hunedoara ºi Timiºoara. În urma percheziþiilor, au

fost ridicate peste 155.120 de þigãri de diferite mãrci (7.756 de pachete), care nu aveau aplicat timbrul fiscal prevãzut de legislaþia în vigoare. În urma percheziþiilor, au fost ridicate peste 155.120 de þigãri de diferite mãrci (7.756 de pachete), care nu aveau aplicat timbrul fiscal prevãzut de legislaþia în vigoare. 4 persoane, cu vârste cuprinse între 50 ºi 59 de ani, au fost conduse la sediul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara, fiind reþinute pentru 24 de ore. Poliþiºtii continuã cercetãrile, pentru documentarea întregii activitãþi infracþionale. Acþiunea a beneficiat de sprijinul poliþiºtilor de la Serviciul de Investigare a Criminalitãþii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Timiº, precum ºi al luptãtorilor de la serviciile pentru acþiuni speciale din Hunedoara ºi Timiº.

Hunedoara. Pentru cã nu prind rând la Petroºani, biroul fiind deschis o singurã zi pe sãptãmânã, oamenii de aici pleacã spre Târgu Jiu, sau direct la Deva, iar acest lucru nu le este strãin autoritãþilor judeþene. Totuºi, deo-

camdatã desfiinþarea pare o soluþie de luat în calcul. „Noi procesãm paºapoarte din Valea Jiului ºi la Deva, ca ºi cei din Gorj, care se ocupã de cei din Valea Jiului. Va trebui sã gãsim o soluþie, ca sã acoperim necesarul de eliberare de paºapoarte din Vaslea Jiului. Vreau ca locuitorii din Valea Jiului sã fie convinºi cã voi lua cea mai înþeleaptã mãsurã aºa încât disconfortul lor sã fie cât mai mic ºi sã putem rãspunde cu maximã operativitate la cerinþele de acolo”, a mai adãugat prefectul Fabius Kiszely. Serviciul de

paºapoarte de la Petroºani a fost înfiinþat la cererea autoritãþilor locale de aici în vara anului 2011, iar cozile sunt mereu interminabile. Cei care vin cu biroul mobil din Deva elibereazã un numãr mic de bilete de ordin ºi niciodatã nu fac faþã cererilor mari. Nu s-a gândit nimeni, însã, sã mãreascã numãrul zilelor în care aici sã funcþioneze acest serviciu, pe sãptãmânã ºi acum se ia în calcul varianta desfiinþãrii lui. Oamenii de aici ar fi nevoiþi sã îºi facã aceste acte doar la Deva, sau chiar în Gorj. Diana MITRACHE

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ

În temeiul art. 39 aliniatul (2) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001, privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã extraordinarã pentru luni 19 februarie 2018 ora 1400 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea

ORDINE DE ZI:

1 – Proiect de hotãrâre nr. 5/ 2018 privind aprobarea Bugetului local pe anul 2018 ºi a estimãrilor pentru anii 2019 - 2021. Iniþiator: Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre nr. 15/ 2018 privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al spectacolului-concurs pentru copii - „Ce ºtim despre Dragobete?” împreunã cu Asociaþia Culturalã Iosif Tellmann prin cenaclul “Pas cu pas”. Iniþiator: Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni

3 – Proiect de hotãrâre nr. 16/ 2018 privind aprobarea preluãrii de la SC UNIVERSAL EDIL SA, în administrarea directã a Consiliului local al Municipiului Lupeni a apartamentelor aflate în domeniul privat al Municipiului Lupeni . Iniþiator: Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre nr. 17/ 2018 privind îndreptarea erorii materiale din Hotãrârea Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 7/ 2018 privind aprobarea Listei anuale de prioritãþi

pentru repartizarea locuinþelor ANL din Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara ºi din Hotãrârea Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 8/ 2018 privind aprobarea repartizãrii a douã locuinþe ANL situate administrativ în blocul 62 – ANL Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, conform listei anuale de prioritãþi. Iniþiator: Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni Lupeni, 12 februarie 2018 PRIMAR, LUCIAN MARIUS RESMERIÞÃ


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Februarie 2018

Baronii din PSD Hunedoara îºi trag salarii nesimþite

O

ameni vechi, baroni noi, doar PSD-ul e acelaºi... Mãcar ca ºi siglã! Consiliul Judeþean Hunedoara ºi PSD Hunedoara inventeazã o nouã categorie de angajaþi, cea de LUX!

ªi asta în condiþiile în care, nu-i aºa?, vorbim de un partid social-democrat, un partid de stânga a cãrei politicã este a “ oamenilor care muncesc din greu zi de zi pentru ca la sfârºitul zilei sã aibã cu ce sã-ºi plãteascã întreþinerea, sã cumpere haine ºi mâncare pentru copii, sã cumpere medicamente pentru cei bãtrâni...”(citat luat din programul/viziunea PSD). Vi se pare cã nu este aºa? Potrivit unui proiect pregãtit de conducerea PSD a Consiliului Judeþean, salariile angajaþilor din Consiliul

Judeþean ºi celor din instituþiile subordonate vor avea niºte cifre fabuloase, care cu siguranþã vor fi invidiate de “oamenii care muncesc din greu zi de zi...” Dar, despre ce vorbim? Preºedintele CJ

Buget de austeritate, fãrã investiþii noi B

ugetul municipiului Petroºani pentru anul 2018 a fost aprobat, în unanimitate de Consiliul Local. Veniturile administraþiei locale s-au redus drastic odatã cu modificãrile aduse Codului Fiscal. Autoritãþile locale de la Petroºani spun cã anul acesta nu se vor realiza noi investiþii. “Este un buget de austeritate. Investiþiile pe anul acesta nu existã: Vor fi doar investiþii în continuare, adicã lucrãrile începute vor fi continuate. Nu ne-am putut bugeta cheltuielile de funcþionare pânã la sfârºitul anului, dar sperãm sã avem un grad de încasare mai bun ºi sã rezolvãm ºi aceastã situaþie. În eventualitatea în care dupã luna iunie, când legea permite rectificarea bugetului Guvernul nu ne va da sumele care ni s-ar cuveni”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

Hunedoara, Mircea Bobora va avea o indemnizaþie de 17.100 lei, la care se adaugã un spor de 25%, adicã peste 21.000 de lei. De asemenea, vicepreºedinþii Sorin Vasilescu ºi Daniel

municipiului Petroºani. Bugetul anului 2018 este aproape la jumãtate faþã de cel din anul 2017. Edilii spun cã reducerea veniturilor este din cauza modificãrilor aduse de Guvern Codului Fiscal. Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% a dus la scãderea drasticã a veniturilor. “S-a redus cu mai mult de o treime venitul la bugetul local ca urmare a reducerii impozitului pe venit de la 16, la 10%. Pe parcurs pot veni bani pentru proiectele finanþate prin PNDL, CNI, iar atunci aceste sume sunt considerate venituri la bugetul local”, a mai spus sursa citatã. Bugetul aferent acestui an este de 47.474 mii lei la venituri, în timp ce la cheltuieli a fost prognozatã suma de 47.876 mii lei. În anul 2017 veniturile iniþiale au fost de 76.215 mii lei ºi s-au realizat efectiv 87.530 mii lei. Tot în anul 2017, cheltuielile iniþiale au fost stabilite la suma de 77.733 mii lei, iar realizat a fost de 87.128 mii lei. Monika BACIU

Andronache vor avea indemnizaþia de 15.200 de lei fiecare, plus sporul de 25%, adicã undeva la 19.000 lei brut. Potrivit proiectului, secretarul judeþului va încasa 15.000 de lei, arhitectul ºef 13.433 lei, directorul

executiv 12.787 lei, iar un ºef de serviciu 11.267 lei. Totodatã, un auditor va primi între 7266 ºi 10.153 lei, un consilier juridic va putea câºtiga pânã la 8.803 lei, iar un referent de specialitate pânã la 7.431 lei. De menþionat cã aceste salarii se aplicã “ pentru funcþiile publice din familia ocupaþionalã Administraþie din cadrul aparatului de specialitate”. În ceea ce priveºte „funcþiile contractuale”, un ºef de serviciu va avea 9.044 de lei, un consilier/inspector de specialitate va încasa 8.591 lei, un consilier pânã la 6.342 lei, iar referent 4994. Salariile muncitorilor sunt cuprinse între 3.338 de lei ºi 4.688 lei, ºoferul va încasa 4.688 lei, iar un îngrijitor 3.338 lei. De precizat cã, în cazul muncitorilor, îngrijitori, ºoferi ºi referent cerinþele studiilor sunt gene-

rale/medii. În ceea ce priveºte salariile directorilor instituþiilor din subordinea CJ, acestea vor fi cuprinse între 7866 lei ºi 12.464 lei. Aceste salarii nesimþite pe care ºefii PSD de la conducerea CJ Hunedoara vor sã ºi le aprobe nu au nicio bazã economicã dacã ne raportãm la faptul cã judeþul Hunedoara se numãrã printre cele mai sãrace judeþe ale þãrii, cu mii de ºomeri, asistaþi social, pensionari ºi oameni plecaþi la muncã în strãinãtate. Bobora&Co. nu fac altceva decât sã-i sfideze pe hunedoreni, pe cei în slujba cãrora s-au angajat. Noile venituri ale angajaþilor urmeazã a fi votate de consilierii judeþeni la prima ºedinþã a Consiliului Judeþean care va avea loc vineri. Marius MITRACHE

PRM închis pe caz de boalã, de Guvern

T

ãierile de salarii ºi gripa au decimat, la propriu, politica PRM. Liderul filialei judeþene Emanoil Andronache a vrut sã convoace o acþiune cu preºedinþii de filiale din zonã, dar i-a gãsit inapþi.

Sunt rãciþi ºi Andronache crede cã toate li se trag de la tãierile de salarii, pentru cã acum au venit fluturaºii, iar oamenilor le-a scãzut, din cauza Guvernului, imunitatea. ,Închis pe caz de boalã,, cam aºa erau anunþurile pe uºi în vremurile trecute. Am dorit o convocare a conducerii filialelor PRM din Valea Jiului, în calitate de preºedinte, însã, apelându-i telefonic, am aflat cã Ioan Nãsãlean, consilierul PRM de la Lupeni, are gripã, la urmãtorul apel, Dan Ghiþã de la PRM Petroºani a spus cã ºi el are gripã, la Vulcan, liderul PRM Florean, tot

bolnav. Acum când sunt probleme cu salariile scãzute, cu legile justiþiei, parcã e prea suspect cã toþi din conducerea PRM-ului Vãii sã fie bolnavi. Glumind, spun cã ,, statul paralel,, i-a virusat pe colegii de partid, pentru a nu se putea reuni, în aceste

momente importante”, a spus Emanoil Andronache. Diana MITRACHE


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Februarie 2018

Henþ cu mâna

UN ANTRENOR DUS CU PLUTA Am citit declaraþia lui Marius ªumudicã, nestãvilitul antrenor român aciuat prin Turcia, în legãturã cu temperamentul sãu, care nu de puþine ori frizeazã cu nesimþirea. Nesimþitul a fãcut o nefericitã comparaþie

între el ºi marele antrenor ucrainean Valeri Lobanovski din anii '70, cum cã el, ªumi de România, nu doarme pe bancã precum Lobanovski!? Lobanovski a avut o carierã de mare antrenor, fiind 15 ani la

Dinamo Kiev (a câºtigat Cupa Cupdor ºi Super Cupa Europa), antrenând în paralel ºi Naþionala U.R.S.S., cu care a obþinut o medalie

de bronz la Jocurile Olimpice Montreal 1976 ºi a ajuns în optimile de finalã la C.M. Mexic 1986, fiind finalist la C.E. din 1988.

Fotbal. Statisticã.

14 ECHIPE ÎN ZECE ANI DE LA DISPARIÞIA DIN EªALONUL SECUND

O

limpia Satu Mare este ultima victimã pe altarul diviziei secunde, zisã Liga a II-a. Încet-încet, cad „dinþii de pe gingia” Ligii a II-a, în condiþiile în care ºi A.S.A. Tg. Mureº se pare cã se va pierde de cãruþã...

A

cum zece ani...

... în ediþia 2007-2008 a fost ultimul sezon în care cele 36 de echipe, împãrþite în douã serii încheiau în bloc campionatul. Pe atunci, Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni

se aflau în Divizia „B”. În sezonul urmãtor, 2008-2009, s-a pornit avalanºa, când Progresul Bucureºti, Forex Braºov ºi Prefab Modelu n-au mai dus campionatul pânã la capãt. În ediþia 2012-2013 se va stabili un record în materie, cu ieºirea din cursã a echipelor Astra II Giurgiu, Callatis Mangalia, F.C.M. Bacãu, F.C. Olt Slatina, Voinþa Sibiu ºi Unirea Alba Iulia, câte trei în fiecare serie! Patru echipe se vor pierde în ediþiile 2009-2010 (Cetate Suceava, CFR Timiºoara, Jiul Petroºani,

F.C.M. Drobeta Tr. Severin), 2014-2015 (Sargeþia Nãvodari, Unirea Slobozia, F.C. Olt Slatina, Poiana Câmpina), 2015-2016 (F.C.M. Dorohoi, Oþelul Galaþi, F.C. Caransebeº F.C. Bihor Oradea) ºi 2016-2017 (ªoimii Pâncota, A.C.S. Berceni, Unirea Tãrlungeni, CSM Rm. Vâlcea).

P

rimele abandonuri...

...au apãrut în anul 2000, mai exact în sezonul 20002001, când s-au predat echipele Inter Sibiu ºi Cetate Deva, dupã primele 15 etape. “Epidemia” a continuat cu alte retrageri, în 2002-20003, cu Bucovina Suceava ºi U.M. Timiºoara ºi Gilortul Tg. Cãrbuneºti. În perioada 2003-2006 s-au retras F.C. Oneºti, Corvinul Hunedoara, Midia Nãvodari ºi Armãtura Zalãu. În ediþia 2001-2002, 2006-2007, 2007-2008 nu s-a înregistrat niciun abandon. De

HOTEL RESTAURANT ONIX Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 73 oferã servicii de calitate: z cazare 2** cu preturi de la 65 de lei z restaurant 80 de locuri z organizãri evenimente z meniul zilei – 13 lei (în restaurant), z serviciu de catering între orele 11.00 – 15.00.

Cam astea sunt reperele lui Lobanovski, dar tu, ªumudicã, cel cu mintea micã, de unde sã ºtii, când universul tãu fotbalistic se învârte între Giurgiu, Kayseni ºi înjurãturi la adresa echipei FCSB Steaua? Mai pune mâna pe cãrþi cu istoria fotbalului ori vezi ce mai zice „doamna Wikipedia” atunci când nu ºtii, altfel ne faci sã credem altceva.

remarcat cã recordul, în materie de abandonuri ºi retrageri, printre regiunile istorice, l-a înregistrat Transilvania, care a pierdut nu mai puþin de 14 echipe, aici fiind inclusã ºi cea retrasã recent, Olimpia Satu Mare. Patru oraºe de pe harta Ligii a II-a, au pierdut în douã rânduri echipele de la acest nivel: Slatina (de douã ori pe F.C. Olt), Sibiu

(Inter ºi Vântã), Timiºoara (UMT ºi CFR) ºi Suceava (Bucovina ºi Cetate). Acum se pregãteºte prohodul unei alte echipe, A.S.A. Tg. Mureº. Aºa, ca sã fie 15! Echipa din Tg. Mureº aºteaptã rezultatul apelului în pronunþare pe 19 februarie a.c. Legat de falimentul unei echipe, care nici mãcar nu s-a reunit pentru pregãtire.

Fotbal. Transfer.

Ultimul internaþional de la Jiul În urmã cu zece ani, Daniel Vãdrariu (foto) era un junior de mare perspectivã la Jiul Petroºani, el fiind cooptat ºi în echipa Naþionalã U18, unde a jucat un meci (28 apr. 2009) România – Turcia, scor 2-2, în care a marcat al doilea gol în min. 85. Printre colegii sãi de atunci, de la Naþionalã se numãrau Alexe, Gabi Matei sau Denis Alibec. Vãdrariu, acum în vârstã de 28 de ani, a mai jucat la ACS Poli Timiºoara, F.C. Bihor Oradea, Juventus Bucureºti, F.C. Tiraspol (Moldova), ultima oarã fiind în Austria la F.K. Karabakh Viena. Recent, ex-jiulistul de acum zece ani a semnat cu echipa lui Daniel Opriþa, C.S.M. Reºiþa.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

- ANUNÞ Rezervãri ºi comenzi la tel. 0254.544.614 email: onix@cenhd.ro

Vând apartament în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, bl. 82, et. 3, cu 4 camere complet utilate. Relaþii la telefon 0254/546675 sau 0763/665225

CVJ Nr 1510, joi 15 februarie  

CVJ Nr 1510, joi 15 februarie

CVJ Nr 1510, joi 15 februarie  

CVJ Nr 1510, joi 15 februarie

Advertisement