Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1258

Cronica Vãii Jiului Joi, 12 Ianuarie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Individul care ºi-ar fi violat concubina ºi pe fiica acesteia va rãmâne în arest

B

ãrbatul de 44 de ani este cercetat pentru cã a abuzat sexual o fetiþã de 12 ani, dar ºi pe mama acesteia ºi a fost arestat preventiv de magistraþii Judecãtoriei Petroºani. Ludovic Mihail a contestat soluþia instanþei de judecatã din Valea Jiului ºi a sperat cã Tribunalul Hunedoara îl va elibera. S-a înºelat pentru cã judecãtorii i-au respins contestaþia iar suspectul va rãmâne în continuare dupã gratii. Ludovic Mihail (44 de ani) din Petrila a cerut sã fie plasat în arest la domiciliu sau sub control judiciar, însã ambele cereri i-au fost respinse de instanþã. Potrivit anchetatorilor, individul, în seara de 3 ianuarie, ºi-a chemat iubita ºi pe fiica acesteia de 12 ani, la el acasã ºi s-a pus pe chefuit. Dupã ce a bãut bine i s-a fãcut chef de o partidã de amor

ºi a violat-o pe femeie dar ºi pe copila acesteia. ”Poliþia Petrila îl cerceteazã în stare de arest preventiv pe M.L. cu privire la comiterea infracþiunii de viol reclamatã, urmând a se clarifica pe parcursul anchetei circumnstanþele producerii faptei”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Raportul medicilor legiºti, în urma examinãrii celor douã victime, mamã ºi fiicã, a confirmat cã au fost abuzate sexual. Maximilian GÂNJU

P

SD promite cã va salva mineritul din Valea Jiului. Planul de guvernare este unul ambiþios...la prima vedere. Numai cã social-democraþii au uitat sã specifice cã de fiecare datã când s-au aflat la guvernare au avut acelaºi plan ºi niciodatã nu l-au pus în practicã. CEH nu se va închide, ba mai mult societatea va avea profit. >>> PAGINA A 3-A

A început numãrãtoarea inversã

Minele Paroºeni ºi Uricani închise pânã în decembrie

Î

ncã douã unitãþi miniere vor fi închise pânã la finalul acestui an. A început numãrãtoarea inversã pentru minele Paroºeni ºi Uricani care vor fi închise pânã la finalul acestui an, conform programului aprobat de Comisia Europeanã în baza deciziei 787 din 2010. “Pentru fiecare din unitãþile de producþie Petrila, Paroºeni ºi Uricani s-au întocmit Planurile de încetare a activitãþii (PIA), planuri în care sunt sta-

bilite termenele precise de finalizare a activitãþii de exploatare, respectiv încetarea permanentã a producþiei ºi a vânzãrilor de cãrbune, dupã cum urmeazã: - Unitatea de producþie Exploatarea Minierã Petrila:anul 2015 – Unitatea de producþie Exploatarea Uricani anul

2017 - Unitatea de producþie Exploatarea Paroºeni: anul 2017”, aratã planul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Unitatea minierã de la Petrila a fost închisã în urmã cu doi ani. În luna octombrie a anului 2015 s-a scos ultimul bulgãre de

cãrbune, iar aceeaºi soartã o vor avea ºi celelalte douã unitãþi miniere. În urma procesului de închidere a minei, construcþiile tehnologice ºi cele administrative, cu excepþia celor pãstrate pentru alte destinaþii vor fi demolate. Lucrãrile de demolare vor consta din

dezafectarea de utilaje ºi echipamente a construcþiei ºi demolarea clãdirii, inclusiv a fundaþiilor. Rezerva geologicã de bilanþ a zãcãmântului aflatã în exploatare este de peste 244 milioane tone. Exploatarea industrialã a zãcãmântului a început în urmã cu 159 de ani, respectiv din anul 1852. Rezerva industrialã totalã (valorificabilã) în perimetrele luate în concesiune din Valea Jiului este de de 96,0 milioane tone. Aceastã rezervã poateã asigura continuitatea exploatãrii pe o perioadã de peste 41,2 de ani, la nivelul actual de producþie de 2,3 mil. tone. Monika BACIU


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 12 Ianuarie 2017

Gerul ne „arde” la buzunare O jumãtate din emperamunicipiul turile au T indicat, în aceste Lupeni rãmâne fãrã apã

zile, minime de pânã la – 27 C, iar în Valea Jiului ºoferii au luat cu asalt atelierele auto. Mecanicii spun cã au dat asistenþã chiar ºi la faþa locului ºi cã sunt ºoferi care au scos din buzunar chiar ºi 1.000 de lei.

D

Georgel Clapon, mecanic auto din Pretroºani. ªoferii ar trebui sã îºi punã maºinile la punct, sã îºi facã verificãrile corespunzãtoare ºi testele necesare, sã profite de ofertele existente ºi sã nu uite cã iarna nu-i ca vara. „Se pot face verificãri gratuite la acumulatori, din timp. Bujiile se pot ºi ele verifica ºi costurile sunt minime. Putem spune cã avem ºi oferte pentru ºoferi, special. Dar în aceste zile am fost luaþi cu asalt”, mai spun mecanicii auto. Temperaturile vor fi în continuare scãzute, chiar dacã am trecut deocamdatã de valul de ger, iar ºoferii sunt sfãtuiþi sã îºi verifice maºinile, aºa încât sã nu fie taxaþi în ultimã instanþã.

În general le-au cedat bateriile, dar nu doar acesta a fost motivul pentru care maºinile nu au mai pornit la temperaturi aºa de scãzute. ªi iarna i-a luat prin surprindere, arzându-i la buzunare. „În special, acumulatorii auto au fost o problemã majorã la maºini, bujiile incandescente, ori filtrele de combustibil. Asta din cauza gerului din aceste zile din Valea Jiului ºi eu zic cã majoritatea nu s-a pregãtit. Ca de obicei, când este frig afarã, vin grãmadã. Cei mai mulþi ne-au chemat, le-am dat curent, la alþii le-am înlocuit filtrele la faþa locului, am înlocuit bujii, dar i-a costat. Acum, au fost cazuri care au depãºit ºi 1.000 de lei”, a spus

Diana MITRACHE

Niciun câºtigãtor la loteria bonurilor în 2016

L

ocuitorii Vãii Jiului nu au avut noroc la Loteria bonurilor. Asta pentru cã, pe tot parcursul anului trecut, nimeni nu a cumpãrat, sau nu a dus bonul la FISC, chiar dacã a fãcut cumpãrãturi de o valoare corespunzãtore. Statisticile aratã cã doar în anul anterior au fost oameni care au câºtigat, însã, atunci erau sume mai mici înscrise pe bonurile cãºtigãtoare, iar loteria avea mai mulþi jucãtori. „Pe parcursul anului 2016 nu existã câºtigãtori întregistraþi la loteria bonurilor fiscale, pe teritoriul Vãii Jiului. Am avut în anul 2015, când nu exista barem de valoare bon fiscal câºtigãtor”, a

spus Valentin Petraru, ºef ANAF Petroºani. Loteria bonurilor fiscale constã în extragerea aleatorie de numere, în vederea acordãrii de premii în bani, persoanelor fizice care atestã cumpãrarea de bunuri

Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.

INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI

z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

apãrute pe tronsonul de aducþiune menþionat, având în vedere cã din cauza condiþiilor meteorologice, aceastã defecþiune poate pune în pericol alimentarea cu apã a întregului cartier Bãrbãteni. Având în vedere aceste aspecte, conducerea Apa Serv a luat decizia realizãrii acestei restricþii, pentru efectuarea lucrãrilor de remediere a defecþiunii semnalate. Restricþia va fi aplicatã pentru ziua de 12 ianuarie 2017, în condiþiile în care evoluþia temepraturilor prognozate va face posibilã execuþia lucrãrilor care se impun. Zona afectatã va fi semnalizatã corespunzãtor. Rugãm cetãþenii din zonã sã aibã în vedere situaþia creatã. S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani îºi cere scuze pentru disconfortul creat pe zona de drum respectivã ºi vã multumeºte pentru înþelegere. Biroul de presã al Apa Serv Valea Jiului

- ÎNCHIRIERI -

- Dr. PREDA MIHAI -

z

Telefon: 0374.906.687

Restricþia va afecta cartierele de pe o jumãtate din municipiul Lupeni, aceasta fiind absolut necesarã în vederea remedierii pierderilor

z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

sau servicii pe teritoriul României. Extragerea se organizeazã lunar ºi fondul de premiere este de 1 milion de lei, sumã din care sunt acordate cel mult 100 de premii. Diana MITRACHE

in cauza unei defecþiuni apãrute pe strada Trandafirilor din Cartierul Bãrbãteni al municipiului Lupeni, Apa Serv Valea Jiului informeazã cã va fi necesarã impunerea unei restricþii majore a apei potabile, pentru ziua de 12 ianuarie 2017.

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 12 Ianuarie 2017

PSD salveazã mineritul! CU POVEªTI NEMURITOARE... P

SD promite cã va salva mineritul din Valea Jiului. Planul de guvernare este unul ambiþios... la prima vedere. Numai cã social-democraþii au uitat sã specifice cã de fiecare datã când s-au aflat la guvernare au avut acelaºi plan ºi niciodatã nu l-au pus în practicã. CEH nu se va închide, ba mai mult societatea va avea profit. Asta aratã planul de guvernare al PSD... care în afarã de restructurare nu spune cum va deveni CEH profitabil. „Obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politicã industrialã, care sã genereze creºterea economicã inteligentã a României. Este prioritar ca România sã treacã de la modelul bazat pe industrii intensive în forþã de muncã slab calificatã ºi industrii cu grad redus de prelucrare cãtre industrii inovative, energie ºi industrii ecologice. Politica industrialã activã trebuie bazatã pe subvenþii condiþionate, abordare policentricã ºi concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea producþiei pe industrii cu intensitate tehnologicã ridicatã va fi de naturã sã genereze câºtiguri de competitivitate ºi sã reducã dependenþa exporturilor româneºti de câteva ramuri industriale. În acest context se impune ca element central reindustrializarea României, în cadrul cãreia statul sã acþioneze ca un manager performant producãtor ºi furnizor de servicii - ºi ca un investitor prudent în economie, respectând regulile ºi principiile economiei de piaþã ºi gestionând responsabil ºi inteligent resursele

naturale, umane ºi financiare. Companiile aflate în situaþii financiare precare (insolvenþã, datorii etc.) precum CN Hunedoara, Oltchim — S.A. sau CE Oltenia nu se vor închide. Ele vor intra într-un proces de reorganizare pe modelul Hidroelectrica, având drept scop readucerea acestora în parametrii de profitabilitate, inclusiv prin cooptarea unor investitori privaþi, acolo unde este posibil”, aratã planul de guvernare al PSD.

M

inerii ºi tehnologiile de ultimã generaþie Pe principiul “pasãrea mãlai viseazã” se creioneazã ºi planul fantasmagoric de guvernare al PSD în ceea ce priveºte minieritul. Cei care au lucrat intens la plan, au stabilit cã este nevoie de tehnologii de ultimã

generaþie ºi de noi grupuri energetice. “În anii care urmeazã, construcþia de noi grupuri energetice care utilizeazã cãrbune în tehnologii curate de ultimã generaþie ºi de înaltã eficienþã va fi parte a rãspunsului la creºterea consumului de energie electricã. Noile capacitãþi nucleare sau noile capacitãþi hidroenergetice vor juca un rol-cheie în decarbonizarea producþiei de energie electricã în România ºi în regiune. O atenþie deosebitã se va acorda celei mai importante vulnerabilitãþi a sectorului energetic, respectiv cea a resursei umane, pentru care se vor construi programe de atragere a tinerei generaþii spre ºcolile tehnice din domeniul energetic, pregãtirea, calificarea ºi perfecþionarea unei forþe de muncã în special localã.”, mai aratã planul de guvernare. Cum guvernul nu poate face tot, socialdemocraþii paseazã din responsabilitãþi ºi autoritãþilor locale. “Autoritãþile locale devin actor cheie al procesului de tranziþie al sectorului energetic, precum ºi cele de

redesenare a politicilor energetice atât la nivel naþional, cât ºi local. Se impun în acest scop programe-cadru pentru pregãtirea personalului acestora în toate domeniile sectorului energetic (comercial, tehnic etc.) prin noile strategii ºi foi de parcurs ale domeniului energetic realizate prin integrarea responsabilitãþii strategice a UAT-urilor pentru siguranþã ºi cele pentru sãnãtate ale populaþiei ºi pentru valorificarea forþei de muncã locale. Mixul tehnologic al sectorului energetic al unei þãri este impus de resursele de materii prime ale acesteia. Prin urmare, România va lua în considerare toate opþiunile, inclusiv energia regenerabilã, cãrbunele sau energia nuclearã”, mai aratã strategia. Revitalizarea producþiei de cãrbune este un alt punct al strategiei energetice a PSD. Aceºtia vor sã construiascã un nou grup energetic la Mintia. Ideea a mai fost adusã în actualitate ºi în urmã cu patru ani. “Cãrbunele rãmâne o componentã importantã a mixului de materii prime energeti-

ce a României. Pe termen mediu, producþia de huilã trebuie menþinutã pentru a asigura funcþionarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia ºi un grup la termocentrala Paroºeni, pentru producerea de energie electricã ºi energie termicã în sistemele centralizate de termoficare de la Deva ºi din Valea Jiului (Petroºani, Lupeni, Vulcan etc.). La termocentrala Mintia, în urmãtorii 10 ani, se poate implementa un proiect cu un grup energetic (200 MW sau 500 MW), cu eficienþã ridicatã (randament 43—45%, parametri ultracritici sau ultrasupracritici), (în locul celor 2 grupuri existente), respectiv un grup energetic de 150— 200 MW, cu pat fluidizat sau parametrii supracritici, la Paroºeni, dotate cu instalaþii de mediu corespunzãtoare”, mai aratã planul de guvernare al PSD.

P

SD la putere, CEH în colaps

Problemele Complexului Energetic Hunedoara s-au acutizat în perioada guvernului Ponta. Liviu Dragnea, preºedintele PSD ºi cel care a lucrat intens la planul de guvernare, spunea anul trecut la Petroºani, cã CEH a funcþionat în perioada guvernului Ponta. “Noi am fost la guvernare ºi Complexul Energetic Hunedoara a funcþionat. Dupã ce am plecat de la guvernare doresc sã îl închidã.

De ce nu s-a finalizat cu China? Pentru cã dupã ce Guvernul ºi-a dat demisia toate aceste lucruri au fost blocate. Au o problemã cu chinezii. Au o problemã cu orice investitor, nu vor sã salveze Complexul Energetic Hunedoara. Principala noastrã preocupare este sã avem o discuþie cu guvernul ºi sã blocãm acest demers, iar dupã revenirea la guvernare sã punem în aplicare acel plan care nu numai cã salveazã aceastã zonã, dar creazã o sursã de energie importantã ºi stabilã pentru sistemul energetic naþional”, a spun anul trecut, la Petroºani, Liviu Dragnea. Tot în mandatul guvernului Ponta, CEH a primit cu, prea mare întârziere, un ajutor care ar fi trebuit sã fie de salvare. Bâlbele guvernamentale au transformat ajutorul de salvare în ajutor de înmormântare, la care se adaugã ºi amenzile pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon. Monika BACIU


4 Actualitate

Mica Elveþie, planul pentru turismul din Petrila E dilii din Petrila nu au abandonat ideea realizãrii unui domeniu schiabil în zona ªureanu. Proiectul este unul vechi, care nu s-a materializat din cauze birocratice. Acum, autoritãþile locale de la Petrila vor sã realizeze domeniul schiabil de la ªureanu, cunoscut în rândul pasionaþilor de schi drept Mica Elveþie. “Înainte de sãrbãtorile de iarnã am fost ºi am discutat cu proiectantul care se ocupã de acest domeniu. Am fãcut demersuri importante pentru a demara lucrãrile ºi a finaliza proiectul pentru acest domeniu schiabil. În cursul acestui an poate vom finaliza împreunã cu Direcþia Silvicã toate demersurile necesare pentru ca pãdurea necesarp defriºãrii pentru pârtiile de schi sã intre în posesia administraþiei publice locale. Este vorba de cele 30

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 12 Ianuarie 2017

de hectare pe care noi le-am cerut de la Direcþia Silvicã. Am cãzut de acord cu ei ºi cred cã în câteva luni vom realiza acest lucru ºi, cu siguranþã, se vor face demersurile necesare pentru demararea proiectului”, a declarat Dorin Curtean, vicepri-

marul oraºului Petrila, la emisiunea Vorbeºte lumea cu Cornel Pintea, de la Kapital TV. Staþiunea se aflã la 82 de km de Sebeº, pe creasta munþilor, iar pentru iubitorii sporturilor de iarnã este o adevãratã Elveþie a Estului. “Cele zece pârtii, care beneficiazã atât de o bunã marcare ºi semnalizare cât ºi de mãsuri de siguranþã, spre deosebire de alte domenii schiabile din þarã, la noi veþi gãsi trei apres-ski-uri cu structuri constructive inedite ca forme arhitecturale, situate pe versanþi diferiþi, pentru a per-

cepe vizual perspective deosebite asupra întregului ansamblu al DOMENIULUI SCHIABIL unde, dacã poposiþi, veþi avea parte de odihnã plãcutã ºi o servire ireproºabilã. În prezent, accesul pe DOMENIUL SCHIABIL ªUREANU se realizeazã iarna pe ruta: SEBEª - barajul OAªA, pe DN 67C, pe o ºosea care vara face legãtura cu TRANSALPINA, apoi la dreapta, pe lângã lacul de acumulare pe DJ 704, ruta: OAªA – Mãnãstirea OAªA – LUNCILE PRIGOANEI (staþiune de pensiuni, aflatã la 4,5 km distanþã de DOMENIUL nostru) –

staþiunea POARTA RAIULUI (aflatã la 1,2 km distanþã de DOMENIUL nostru, cu spaþii de cazare ºi alimentaþie publicã deosebite – HOTEL SF. PETRU ºi pensiunile ªUREANU ºi BELLAMY) – DOMENIUL SCHIABIL ªUREANU. Distanþa din Sebeº este de 82 de kilometri ºi se realizeazã, în condiþii de iarnã în aproximativ 1,30 – 2 ore, incluzând popasurile”, spun cei de la domeniul schiabil ªureanu. Domeniul schiabil din ªureanu ar avea nevoie de implicarea autoritãþilor centrale pentru ca proiectul sã poatã fi implementat. Este nevoie de scoaterea a 30 de hectare de teren din administrarea statului, iar problema a ajuns la Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor. Încã din anul 2012 au fost demarate procedurile pentru demararea proiectului ce are drept scop promovarea turismului în Valea Jiului. Consiliul Local din

Locuri de muncã pentru hunedoreni... în Portugalia

L

ocuri de muncã pentru hunedoreni în Portugalia intermediate de AJOFM Hunedoara pentru o firmã din Dâmboviþa. Se cautã 280 de culegãtori de zmeurã ºi 20 de ºefi de echipe, iar Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea

Forþei de Muncã Hunedoara îi informeazã pe hunedoreni despre disponibilitatea acestor posturi. 300 de locuri de muncã sunt disponibile. Nu în judeþul Hunedoara sau în România, ci în Portugalia, iar preselecþia este organizatã de o firmã din Dâmboviþa. “Persoanele cu domiciliul în judeþul Hunedoara care

corespund cerinþelor posturilor oferite, trebuie sã se adreseze consilierului EURES din cadrul Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara (...) pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în strãinãtate. Înscrierea în baza de date pentru munca în strãinãtate se realizeazã pe baza urmãtoarelor documente: copie CI/BI, CV Europass în limba românã”, aratã cei de la AJOFM Hunedoara. AJOFM Hunedoara mai informeazã cã salariul de bazã pentru culegãtorii de

zmeurã este de 618,33 euro/brut/lunã, sãptãmâna de lucru având 40 de ore. “Salariul pentru culegãtorii de zmeurã cu ore suplimentare (48 de ore de sãptãmâna de lucru, 6 zile lucrãtoare): 718,33 euro/brut/lunã. Salariul pentru ºefii de echipã minim 691,71 euro/brut/lunã – maxim 1227 euro/brut/lunã”, mai aratã anunþul de la AJOFM Hunedoara. Pentru doritori se oferã ºi cazare contra-cost de UN euro/zi. “Angajatorul asigurã cazare contra cost: 1 euro/zi.

Petrila a aprobat încheierea unui parteneriat cu societatea Schi ªureanu SA pentru amenajarea unei pârtii de schi de interes public, prin dezvoltarea ºi extinderea domeniului schiabil din ªureanu, de pe raza judeþului Alba, pe raza oraºului Petrila. Numai cã, pentru realizarea unui obiectiv de investiþii administraþia publicã din Petrila trebuie sã asigure o suprafaþã de 30 de hectare, unde ar urma sã fie amplasate elementele de infrastructurã necesare, respectiv stâlpi, instalaþii de transport pe cablu, construcþii cu caracter public, etc. Suprafaþa respectivã de teren trebuie scoasã din fondul forestier al statului ºi din administrarea Regiei Naþionale a Pãdurilor – ROMSILVA ºi trecutã în domeniul public al oraºului Petrila. De precizat cã Petrila figureazã în Anexa Legii 526/ 2003, unde sunt cuprinse toate zonele cu potenþial de dezvoltare a turismului ºi a sporturilor de iarnã. Monika BACIU

Angajatorul oferã plata în avans a drumului pânã în Portugalia, iar acesta se deduce din primele salarii. Angajatorul asigurã cãlãtoria înapoi acasã, în cazul în care angajatul rãmâne pânã la finalul campaniei”, mai aratã anunþul de la AJOFM Hunedoara. În tot acest timp, la data de 9 ianuarie, în judeþul Hunedoara erau vacante câteva locuri de muncã. La nivelul Vãii Jiului sunt disponibile doar PATRU locuri de muncã. Este vorba de posturile vacante înregistrate la AJOFM. Astfel, la Petroºani se cautã doi sudori, iar la Vulcan, la Primãrie se fac douã angajãri. Este disponibil câte un post de referent ºi unul de funcþionar administrativ. În total, la nivelul judeþului Hunedoara sunt disponibile 35 de locuri de muncã Monika BACIU

Tichete sociale pentru preºcolarii de la Vulcan

A

utoritãþile locale de la Vulcan achiziþioneazã tichete sociale pentru sprijinirea preºcolarilor. Copiii înscriºi la grãdiniþã care provin din familii cu venituri modeste pot beneficia de tichete sociale în cadrul programului “Fiecare copil în grãdiniþã”. Mai mulþi preºcolari din Vulcan ar urma sã beneficieze de astfel de tichete. “Tichetele sociale pentru grãdiniþã Social Pass se acordã conform Legii nr. 248/2015 privind stimularea participãrii în învãþãmântul preºcolar a copiilor provenind din familii defavorizare ºi a HG nr. 15/2016 privind normele de aplicare a legii 248/2015. Cadrul legal a creat un sistem de sprijin pentru copiii preºcolari la care participa mai multe instituþii în fiecare comunitate: unitatea teritorial–administrativa, instituþia de învãþãmânt preºcolar, inspectoratul ºcolar ºi unitatea emitentã. Tichetele sociale pentru grãdiniþã Social Pass se acordã pentru stimularea participãrii la grãdiniþã a copiilor între 3 ºi 6 ani. Stimulentul, acordat prin intermediul unui

tichet social pentru grãdiniþã în valoare de 50 de lei lunar/copil, se acordã familiilor care au venit lunar de 284 de lei per membru de familie ºi ai cãror copii au prezenþã zilnicã la grãdiniþã. Tichetele sociale pentru grãdiniþã pot fi utilizate exclusiv pentru achiziþionarea de produse alimentare ºi de igienã, îmbrãcãminte ºi/sau rechizite. B.Sodexo PASS România SRL deþine o reþea unitãþi afiliate la nivel naþional”, aratã autoritãþile locale de la Vulcan. Cadrul legal a creat un sistem de sprijin pentru copiii preºcolari la care participa mai multe instituþii în fiecare comunitate: unitatea teritorial–administrativã, instituþia de învãþãmânt preºcolar, inspectoratul ºcolar ºi unitatea emitentã. Monika BACIU

Case sub apã, inundaþii ºi avarii, în Valea Jiului

M

ai multe case din zona Jieþ au rãmas fãrã apã, iar o gospodãrie a ajuns sub ape, miercuri dimineaþã, când echipele de la Apa Serv au fost chemate la faþa locului. A fost un mare noroc cã doar câteva case au fost afectate, pentru cã specialiºtii de la Ape spun cã o bunã parte din municipiul Petroºani risca sã rãmânã fãrã apã. „În jurul orei 6,00, miercuri, am fost informaþi cã pe Jieþ a apãrut o defecþiune pe magitralã. De data aceasta este vorba de o problemã mai deosebitã. Avem foarte multe, dar acum risca sã rãmânã fãrã apã o mare parte din municipiul Petroºani. Am reuºit sã facem cteva manevre ºi sã alimentãm pe alte reþele zona afectatã”, a spus Florin Donisã, director tehnic Apa Serv. Avariile ºi problemele au apãrut ºi la þevile de afarã ºi la

cele din blocuri. Echipele, însã, abia fac faþã ºi cei de la Apa Serv spun cã au fost supuºi în aceste zile la un adevãrat tur de forþã. „Dacã zilnic erau la 5 – 10 sesizãri, numai marþi au fost undeva la 198. Aici, pe Jieþ, sunt douã conducte. Una care asigurã apa în Lonea, Cimpa ºi Birãoni ºi alta care asigurã apa pentru nordul Petroºaniului. Una dintre ele s-a spart, din pãcate, Cartierul Moliviº nu mai are apã ºi remediem cât putem de repede, pentru cã dacã nu, riscã sã îngheþe apa ºi oamenii care nu au apã acum,

ANL-ul de la Petrila, gata în varã?

L

a Petrila au demarat, încã de anul trecut, lucrãrile de construire a unui bloc ANL. Edilii spun cã imobilul ar trebui sã fie finalizat în vara acestui an.

“În varã ar trebui sã fie gata. Constructorul ne-a asigurat cã se va încadra în termen. Contractul este semnat între Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe ºi constructor. Noi avem obligaþia sã facem sistematizarea. Am fãcut toate

Teatrul Dramatic “Ion. D. Sîrbu” Petroºani începe anul 2017 cu o premierã

S

âmbãta 14 ianuarie, de la ora 18.00 va fi pus în scenã spectacolul “Viaþa e în direct doar aici” de Radu Herjeu.

Jurnalistul ºi scriitorul Radu Herjeu, cu o experienþã de peste 20 de ani în televiziune, radio ºi presa scrisã, revine la Petroºani dupã ce în noiembrie 2013 aducea pe aceeaºi scenã piesa “Autorul”. Mai jos gãsiþi un sinopsis al piesei scris de regizorul Andrei Mihalache. ”De 27 de ani în

societatea românescã ºi-a fãcut loc cu coatele ºi cu dinþii un zeu neîndurãtor ºi sagace: TELEVIZIUNEA! ... Alertã! ªoc! Groazã! Breaking News!... O þarã întreagã stã cu sufletul la gurã ºi cu ochii pe micul ecran sã afle – de pe o zi pe alta – ce grozãvii s-au mai întâmplat cu amanta vreunui manelist sau în familia dezorganizatã a vreunei vedete fãcute peste noapte ºi câte kilograme de silicon carã dupã sine vreo divã. Cine nu apare “pe sticlã” nu existã! Dar nici cine n-a vãzut

nu vor avea pânã la primãvarã”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv. Probleme sunt ºi la Lupeni, unde s-a spart un hidrant, dar Apa Serv ºi-a asumat pierderile, decât sã opreascã o bunã perioadã de timp apa la populaþia din zonã. Echipele Apa Serv sunt în teren ºi cautã ca restricþiile sã fie cât mai scurte, pentru cã oamenii au nevoie de apã. Se lucreazã, însã, în condiþii extreme, la temperaturi foarte joase ºi cu tot efectivul de muncitori, care a format un adevãrat comandament de intervenþii, în cele mai importante locuri, unde conductele au cedat. Diana MITRACHE

ultimele episoade din ultima telenovelã turceascã, nu existã… Uitãm de viaþa noastrã ºi trãim vieþile altora. Vechiul dicton latin “pâine ºi circ” s-a transformat în contemporanul “pâine ºi televizor”. (Televizor cât încape – pâine, mai puþin). Spectacolul nostru “Viaþa e în direct doar aici!” se vrea un semnal de alarmã – tras cu mijloacele comediei – asupra dependenþei societãþii de azi faþã de micul ecran, faþã de manipulare ºi comerþ ieftin de senzaþional.”

- Andrei Mihalache – regizor artistic al piesei “Viaþa e în direct doar aici!” Duminicã 15 Ianuarie îi aºteptãm pe cei mici la spectacolul “Vrãjitorul din Oz” în adaptarea lui Dan Mirea. Preþul biletelor la spectacolele pentru adulþi este de 20 de lei iar la cele pentru copii 8 lei. Pe cei interesaþi, îi aºteptãm, la conferinþa de presã ce va avea loc joi, 12 ianuarie de la ora 11.00 în sala de spectacole a teatrului. Ionela Purcaru secretar literar

demersurile în acest sens, pentru energia electricã, alimentarea cu gaze naturale ºi apã”, a declarat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Blocul ANL de la Petrila, de pe strada Prundului, va avea 20 de unitãþi locative cu câte douã camere, apartamentele urmând a avea centrale proprii pe gaz. În zonã ar fi trebuit realizate patru astfel de blocuri, dar administraþia localã a primit finanþare doar pentru un imobil. (Monika BACIU)


4 Actualitate

Mica Elveþie, planul pentru turismul din Petrila E dilii din Petrila nu au abandonat ideea realizãrii unui domeniu schiabil în zona ªureanu. Proiectul este unul vechi, care nu s-a materializat din cauze birocratice. Acum, autoritãþile locale de la Petrila vor sã realizeze domeniul schiabil de la ªureanu, cunoscut în rândul pasionaþilor de schi drept Mica Elveþie. “Înainte de sãrbãtorile de iarnã am fost ºi am discutat cu proiectantul care se ocupã de acest domeniu. Am fãcut demersuri importante pentru a demara lucrãrile ºi a finaliza proiectul pentru acest domeniu schiabil. În cursul acestui an poate vom finaliza împreunã cu Direcþia Silvicã toate demersurile necesare pentru ca pãdurea necesarp defriºãrii pentru pârtiile de schi sã intre în posesia administraþiei publice locale. Este vorba de cele 30

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 12 Ianuarie 2017

de hectare pe care noi le-am cerut de la Direcþia Silvicã. Am cãzut de acord cu ei ºi cred cã în câteva luni vom realiza acest lucru ºi, cu siguranþã, se vor face demersurile necesare pentru demararea proiectului”, a declarat Dorin Curtean, vicepri-

marul oraºului Petrila, la emisiunea Vorbeºte lumea cu Cornel Pintea, de la Kapital TV. Staþiunea se aflã la 82 de km de Sebeº, pe creasta munþilor, iar pentru iubitorii sporturilor de iarnã este o adevãratã Elveþie a Estului. “Cele zece pârtii, care beneficiazã atât de o bunã marcare ºi semnalizare cât ºi de mãsuri de siguranþã, spre deosebire de alte domenii schiabile din þarã, la noi veþi gãsi trei apres-ski-uri cu structuri constructive inedite ca forme arhitecturale, situate pe versanþi diferiþi, pentru a per-

cepe vizual perspective deosebite asupra întregului ansamblu al DOMENIULUI SCHIABIL unde, dacã poposiþi, veþi avea parte de odihnã plãcutã ºi o servire ireproºabilã. În prezent, accesul pe DOMENIUL SCHIABIL ªUREANU se realizeazã iarna pe ruta: SEBEª - barajul OAªA, pe DN 67C, pe o ºosea care vara face legãtura cu TRANSALPINA, apoi la dreapta, pe lângã lacul de acumulare pe DJ 704, ruta: OAªA – Mãnãstirea OAªA – LUNCILE PRIGOANEI (staþiune de pensiuni, aflatã la 4,5 km distanþã de DOMENIUL nostru) –

staþiunea POARTA RAIULUI (aflatã la 1,2 km distanþã de DOMENIUL nostru, cu spaþii de cazare ºi alimentaþie publicã deosebite – HOTEL SF. PETRU ºi pensiunile ªUREANU ºi BELLAMY) – DOMENIUL SCHIABIL ªUREANU. Distanþa din Sebeº este de 82 de kilometri ºi se realizeazã, în condiþii de iarnã în aproximativ 1,30 – 2 ore, incluzând popasurile”, spun cei de la domeniul schiabil ªureanu. Domeniul schiabil din ªureanu ar avea nevoie de implicarea autoritãþilor centrale pentru ca proiectul sã poatã fi implementat. Este nevoie de scoaterea a 30 de hectare de teren din administrarea statului, iar problema a ajuns la Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor. Încã din anul 2012 au fost demarate procedurile pentru demararea proiectului ce are drept scop promovarea turismului în Valea Jiului. Consiliul Local din

Locuri de muncã pentru hunedoreni... în Portugalia

L

ocuri de muncã pentru hunedoreni în Portugalia intermediate de AJOFM Hunedoara pentru o firmã din Dâmboviþa. Se cautã 280 de culegãtori de zmeurã ºi 20 de ºefi de echipe, iar Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea

Forþei de Muncã Hunedoara îi informeazã pe hunedoreni despre disponibilitatea acestor posturi. 300 de locuri de muncã sunt disponibile. Nu în judeþul Hunedoara sau în România, ci în Portugalia, iar preselecþia este organizatã de o firmã din Dâmboviþa. “Persoanele cu domiciliul în judeþul Hunedoara care

corespund cerinþelor posturilor oferite, trebuie sã se adreseze consilierului EURES din cadrul Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara (...) pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în strãinãtate. Înscrierea în baza de date pentru munca în strãinãtate se realizeazã pe baza urmãtoarelor documente: copie CI/BI, CV Europass în limba românã”, aratã cei de la AJOFM Hunedoara. AJOFM Hunedoara mai informeazã cã salariul de bazã pentru culegãtorii de

zmeurã este de 618,33 euro/brut/lunã, sãptãmâna de lucru având 40 de ore. “Salariul pentru culegãtorii de zmeurã cu ore suplimentare (48 de ore de sãptãmâna de lucru, 6 zile lucrãtoare): 718,33 euro/brut/lunã. Salariul pentru ºefii de echipã minim 691,71 euro/brut/lunã – maxim 1227 euro/brut/lunã”, mai aratã anunþul de la AJOFM Hunedoara. Pentru doritori se oferã ºi cazare contra-cost de UN euro/zi. “Angajatorul asigurã cazare contra cost: 1 euro/zi.

Petrila a aprobat încheierea unui parteneriat cu societatea Schi ªureanu SA pentru amenajarea unei pârtii de schi de interes public, prin dezvoltarea ºi extinderea domeniului schiabil din ªureanu, de pe raza judeþului Alba, pe raza oraºului Petrila. Numai cã, pentru realizarea unui obiectiv de investiþii administraþia publicã din Petrila trebuie sã asigure o suprafaþã de 30 de hectare, unde ar urma sã fie amplasate elementele de infrastructurã necesare, respectiv stâlpi, instalaþii de transport pe cablu, construcþii cu caracter public, etc. Suprafaþa respectivã de teren trebuie scoasã din fondul forestier al statului ºi din administrarea Regiei Naþionale a Pãdurilor – ROMSILVA ºi trecutã în domeniul public al oraºului Petrila. De precizat cã Petrila figureazã în Anexa Legii 526/ 2003, unde sunt cuprinse toate zonele cu potenþial de dezvoltare a turismului ºi a sporturilor de iarnã. Monika BACIU

Angajatorul oferã plata în avans a drumului pânã în Portugalia, iar acesta se deduce din primele salarii. Angajatorul asigurã cãlãtoria înapoi acasã, în cazul în care angajatul rãmâne pânã la finalul campaniei”, mai aratã anunþul de la AJOFM Hunedoara. În tot acest timp, la data de 9 ianuarie, în judeþul Hunedoara erau vacante câteva locuri de muncã. La nivelul Vãii Jiului sunt disponibile doar PATRU locuri de muncã. Este vorba de posturile vacante înregistrate la AJOFM. Astfel, la Petroºani se cautã doi sudori, iar la Vulcan, la Primãrie se fac douã angajãri. Este disponibil câte un post de referent ºi unul de funcþionar administrativ. În total, la nivelul judeþului Hunedoara sunt disponibile 35 de locuri de muncã Monika BACIU

Tichete sociale pentru preºcolarii de la Vulcan

A

utoritãþile locale de la Vulcan achiziþioneazã tichete sociale pentru sprijinirea preºcolarilor. Copiii înscriºi la grãdiniþã care provin din familii cu venituri modeste pot beneficia de tichete sociale în cadrul programului “Fiecare copil în grãdiniþã”. Mai mulþi preºcolari din Vulcan ar urma sã beneficieze de astfel de tichete. “Tichetele sociale pentru grãdiniþã Social Pass se acordã conform Legii nr. 248/2015 privind stimularea participãrii în învãþãmântul preºcolar a copiilor provenind din familii defavorizare ºi a HG nr. 15/2016 privind normele de aplicare a legii 248/2015. Cadrul legal a creat un sistem de sprijin pentru copiii preºcolari la care participa mai multe instituþii în fiecare comunitate: unitatea teritorial–administrativa, instituþia de învãþãmânt preºcolar, inspectoratul ºcolar ºi unitatea emitentã. Tichetele sociale pentru grãdiniþã Social Pass se acordã pentru stimularea participãrii la grãdiniþã a copiilor între 3 ºi 6 ani. Stimulentul, acordat prin intermediul unui

tichet social pentru grãdiniþã în valoare de 50 de lei lunar/copil, se acordã familiilor care au venit lunar de 284 de lei per membru de familie ºi ai cãror copii au prezenþã zilnicã la grãdiniþã. Tichetele sociale pentru grãdiniþã pot fi utilizate exclusiv pentru achiziþionarea de produse alimentare ºi de igienã, îmbrãcãminte ºi/sau rechizite. B.Sodexo PASS România SRL deþine o reþea unitãþi afiliate la nivel naþional”, aratã autoritãþile locale de la Vulcan. Cadrul legal a creat un sistem de sprijin pentru copiii preºcolari la care participa mai multe instituþii în fiecare comunitate: unitatea teritorial–administrativã, instituþia de învãþãmânt preºcolar, inspectoratul ºcolar ºi unitatea emitentã. Monika BACIU

Case sub apã, inundaþii ºi avarii, în Valea Jiului

M

ai multe case din zona Jieþ au rãmas fãrã apã, iar o gospodãrie a ajuns sub ape, miercuri dimineaþã, când echipele de la Apa Serv au fost chemate la faþa locului. A fost un mare noroc cã doar câteva case au fost afectate, pentru cã specialiºtii de la Ape spun cã o bunã parte din municipiul Petroºani risca sã rãmânã fãrã apã. „În jurul orei 6,00, miercuri, am fost informaþi cã pe Jieþ a apãrut o defecþiune pe magitralã. De data aceasta este vorba de o problemã mai deosebitã. Avem foarte multe, dar acum risca sã rãmânã fãrã apã o mare parte din municipiul Petroºani. Am reuºit sã facem cteva manevre ºi sã alimentãm pe alte reþele zona afectatã”, a spus Florin Donisã, director tehnic Apa Serv. Avariile ºi problemele au apãrut ºi la þevile de afarã ºi la

cele din blocuri. Echipele, însã, abia fac faþã ºi cei de la Apa Serv spun cã au fost supuºi în aceste zile la un adevãrat tur de forþã. „Dacã zilnic erau la 5 – 10 sesizãri, numai marþi au fost undeva la 198. Aici, pe Jieþ, sunt douã conducte. Una care asigurã apa în Lonea, Cimpa ºi Birãoni ºi alta care asigurã apa pentru nordul Petroºaniului. Una dintre ele s-a spart, din pãcate, Cartierul Moliviº nu mai are apã ºi remediem cât putem de repede, pentru cã dacã nu, riscã sã îngheþe apa ºi oamenii care nu au apã acum,

ANL-ul de la Petrila, gata în varã?

L

a Petrila au demarat, încã de anul trecut, lucrãrile de construire a unui bloc ANL. Edilii spun cã imobilul ar trebui sã fie finalizat în vara acestui an.

“În varã ar trebui sã fie gata. Constructorul ne-a asigurat cã se va încadra în termen. Contractul este semnat între Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe ºi constructor. Noi avem obligaþia sã facem sistematizarea. Am fãcut toate

Teatrul Dramatic “Ion. D. Sîrbu” Petroºani începe anul 2017 cu o premierã

S

âmbãta 14 ianuarie, de la ora 18.00 va fi pus în scenã spectacolul “Viaþa e în direct doar aici” de Radu Herjeu.

Jurnalistul ºi scriitorul Radu Herjeu, cu o experienþã de peste 20 de ani în televiziune, radio ºi presa scrisã, revine la Petroºani dupã ce în noiembrie 2013 aducea pe aceeaºi scenã piesa “Autorul”. Mai jos gãsiþi un sinopsis al piesei scris de regizorul Andrei Mihalache. ”De 27 de ani în

societatea românescã ºi-a fãcut loc cu coatele ºi cu dinþii un zeu neîndurãtor ºi sagace: TELEVIZIUNEA! ... Alertã! ªoc! Groazã! Breaking News!... O þarã întreagã stã cu sufletul la gurã ºi cu ochii pe micul ecran sã afle – de pe o zi pe alta – ce grozãvii s-au mai întâmplat cu amanta vreunui manelist sau în familia dezorganizatã a vreunei vedete fãcute peste noapte ºi câte kilograme de silicon carã dupã sine vreo divã. Cine nu apare “pe sticlã” nu existã! Dar nici cine n-a vãzut

nu vor avea pânã la primãvarã”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv. Probleme sunt ºi la Lupeni, unde s-a spart un hidrant, dar Apa Serv ºi-a asumat pierderile, decât sã opreascã o bunã perioadã de timp apa la populaþia din zonã. Echipele Apa Serv sunt în teren ºi cautã ca restricþiile sã fie cât mai scurte, pentru cã oamenii au nevoie de apã. Se lucreazã, însã, în condiþii extreme, la temperaturi foarte joase ºi cu tot efectivul de muncitori, care a format un adevãrat comandament de intervenþii, în cele mai importante locuri, unde conductele au cedat. Diana MITRACHE

ultimele episoade din ultima telenovelã turceascã, nu existã… Uitãm de viaþa noastrã ºi trãim vieþile altora. Vechiul dicton latin “pâine ºi circ” s-a transformat în contemporanul “pâine ºi televizor”. (Televizor cât încape – pâine, mai puþin). Spectacolul nostru “Viaþa e în direct doar aici!” se vrea un semnal de alarmã – tras cu mijloacele comediei – asupra dependenþei societãþii de azi faþã de micul ecran, faþã de manipulare ºi comerþ ieftin de senzaþional.”

- Andrei Mihalache – regizor artistic al piesei “Viaþa e în direct doar aici!” Duminicã 15 Ianuarie îi aºteptãm pe cei mici la spectacolul “Vrãjitorul din Oz” în adaptarea lui Dan Mirea. Preþul biletelor la spectacolele pentru adulþi este de 20 de lei iar la cele pentru copii 8 lei. Pe cei interesaþi, îi aºteptãm, la conferinþa de presã ce va avea loc joi, 12 ianuarie de la ora 11.00 în sala de spectacole a teatrului. Ionela Purcaru secretar literar

demersurile în acest sens, pentru energia electricã, alimentarea cu gaze naturale ºi apã”, a declarat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Blocul ANL de la Petrila, de pe strada Prundului, va avea 20 de unitãþi locative cu câte douã camere, apartamentele urmând a avea centrale proprii pe gaz. În zonã ar fi trebuit realizate patru astfel de blocuri, dar administraþia localã a primit finanþare doar pentru un imobil. (Monika BACIU)


6 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Joi 12 Ianuarie 2017

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA nr. 160/ 2016

pentru modificarea documentului documentului de poziþie (DP) privind modul de implementare a Proiectului SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEªEURILOR ÎN JUDEÞUL HUNEDOARA” hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al municipiului Lupeni, Având în vedere: - Conformitatea cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2016 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - Proiectul de hotãrâre nr. 113/ 2016, Expunerea de motive 11122/30.09.2016 a Primarului Municipiului Lupeni, domnul Cornel Cristian Resmeriþã privind necesitatea aprobarii Documentului de Pozitie (DP) privind modul de implementare a Proiectului „Sistem de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Hunedoara ºi Raportul nr.11032/30.09.2016 al Biroului Urbanism ºi Mediu; - Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; - Prevederile HCL 75/ 2013 privind aprobarea Documentului de poziþie municipiului Lupeni impreuna cu celelalte unitati administrativ teritoriale de pe raza judetului Hunedoara la Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara “Sistem de Management Integrat al Deseurilor din judetul Hunedeoara”; - Avizarea asociaþilor, în cadrul ºedinþei AGA, din data de 15.09.2016, în ce priveste modificarea termenului de încetare a extinderilor succesive a actelor adiþionale de prelungire a contractelor de salubritate existente, respectiv colectarea separatã ºi transportul separat al deºeurilor municipale ºi al deºeurilor similare, care fac obiectul Sistemului de Management Integrat al Deºeurilor; În temeiul art. 36 alin. (2) lit. „d” ºi „e” ºi art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/ 2001 a administraþiei publice locale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRêTE:

Art 1. Se modificã Documentul de Pozitie pentru implementarea proiectului “SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEªEURILOR ÎN JUDEÞUL HUNEDOARA” astfel: „Pãrþile semnatare ale Documentului de Poziþie vor fi urmatoarele: Documentul de Pozitie pentru implementarea proiectului “SIS-

TEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL HUNEDOARA” Încheiat între urmãtoarele pãrþi: 1. Judeþul Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, reprezentat de Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 2. Municipiul Brad, prin Consiliul Local al Municipiului Brad, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 3. Muncipiul Deva, prin Consiliul Local al Municipiului Deva, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 4. Muncipiul Hunedoara, prin Consiliul Local al Municipiului Hunedoara, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 5. Municipiul Lupeni, prin Consiliul Local al Municipiului Lupeni, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 6. Municipiul Orãºtie, prin Consiliul Local al Municipiului Orãºtie, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publicnr. 51 /2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 7. Municipiul Petroºani, prin Consiliul Local al Municipiului Petroºani, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 8. Municipiul Vulcan, prin Consiliul Local al Municipiului Vulcan, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 9. Oraºul Aninoasa, prin Consiliul Local al Oraºului Aninoasa, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 10. Oraºul Cãlan, prin Consiliul Local al Oraºului Cãlan, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 11. Oraºul Geoagiu, prin Consiliul Local al Oraºului Geoagiu, reprezentat de Primar în

conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 12. Oraºul Haþeg, prin Consiliul Local al Oraºului Haþeg, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 13. Oraºul Petrila, prin Consiliul Local al Oraºului Petrila, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 14. Oraºul Simeria, prin Consiliul Local al Oraºului Simeria, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 15. Oraºul Uricani, prin Consiliul Local al Oraºului Uricani, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 16. Comuna Baia de Criº, prin Consiliul Local al Comunei Baia de Criº, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 17. Comuna Balºa, prin Consiliul Local al Comunei Balºa, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 18. Comuna Baru, prin Consiliul Local al Comunei Baru, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 19. Comuna Bãcia, prin Consiliul Local al Comunei Bãcia, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 20. Comuna Bãiþa, prin Consiliul Local al Comunei Bãiþa, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 21. Comuna Bãniþa, prin Consiliul Local al Comunei Bãniþa, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 22. Comuna Bãtrâna, prin Consiliul Local al Comunei Bãtrâna, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 23. Comuna Beriu, prin Consiliul Local al Comunei Beriu, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr.

51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 24. Comuna Blãjeni, prin Consiliul Local al Comunei Blãjeni, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 25. Comuna Boºorod, prin Consiliul Local al Comunei Boºorod, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 26. Comuna Brãniºca, prin Consiliul Local al Comunei Brãniºca, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 27. Comuna Bretea Românã, prin Consiliul Local al Comunei Bretea Românã, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 28. Comuna Buceº, prin Consiliul Local al Comunei Buceº, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 29. Comuna Bucureºci, prin Consiliul Local al Comunei Bucureºci, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 30. Comuna Bulzeºtii de Sus, prin Consiliul Local al Comunei Bulzeºtii de Sus, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 31. Comuna Bunila, prin Consiliul Local al Comunei Bunila, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 32. Comuna Burjuc, prin Consiliul Local al Comunei Burjuc, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 33. Comuna Cerbãl, prin Consiliul Local al Comunei Cerbãl, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 34. Comuna Certeju de Sus, prin Consiliul Local al Comunei Certeju de Sus, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 35. Comuna Cârjiþi, prin Consiliul Local al Comunei Cârjiþi, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor

comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 36. Comuna Criºcior, prin Consiliul Local al Comunei Criºcior, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 37. Comuna Densuº, prin Consiliul Local al Comunei Densuº, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 38. Comuna Dobra, prin Consiliul Local al Comunei Dobra, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 39. Comuna General Berthelot, prin Consiliul Local al Comunei General Berthelot, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 40. Comuna Ghelari, prin Consiliul Local al Comunei Ghelari, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 41. Comuna Gurasada, prin Consiliul Local al Comunei Gurasada, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 42. Comuna Hãrãu, prin Consiliul Local al Comunei Hãrãu, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 43. Comuna Ilia, prin Consiliul Local al Comunei Ilia, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 44. Comuna Lãpugiu de Jos, prin Consiliul Local al Comunei Lãpugiu de Jos, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 45. Comuna Lelese, prin Consiliul Local al Comunei Lelese, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 46. Comuna Lunca Cernii de Jos, prin Consiliul Local al Comunei Lunca Cernii de Jos, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; continuare în pagina a 7-a


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 12 Ianuarie 2017 urmare din pagina a 6-a 47. Comuna Luncoiu de Jos, prin Consiliul Local al Comunei Luncoiu de Jos, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 48. Comuna Mãrtineºti, prin Consiliul Local al Comunei Mãrtineºti, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 49. Comuna Orãºtioara de Sus, prin Consiliul Local al Comunei Orãºtioara de Sus, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 50. Comuna Peºtiºu Mic, prin Consiliul Local al Comunei Peºtiºu Mic, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 51. Comuna Pui, prin Consiliul Local al Comunei Pui, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 52. Comuna Rapoltu Mare, prin Consiliul Local al Comunei Rapoltu Mare, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 53. Comuna Rãchitova, prin Consiliul Local al Comunei Rãchitova, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

54. Comuna Ribiþa, prin Consiliul Local al Comunei Ribiþa, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 55. Comuna Rîu de Mori, prin Consiliul Local al Comunei Rîu de Mori, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 56. Comuna Romos, prin Consiliul Local al Comunei Romos, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 57. Comuna Sarmizegetusa, prin Consiliul Local al Comunei Sarmizegetusa, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 58. Comuna Sãlaºu de Sus, prin Consiliul Local al Comunei Sãlaºu de Sus, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 59. Comuna Sîntãmãria-Orlea, prin Consiliul Local al Comunei Sîntãmãria-Orlea, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 60. Comuna ªoimuº, prin Consiliul Local al Comunei ªoimuº, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 61. Comuna Teliucu Inferior, prin Consiliul Local

Afacerist hunedorean reþinut pentru evaziune fiscalã

B

ãrbatul este cercetat sub control judiciar pentru evaziune fiscalã cu un prejudiciu de peste 1.000.000 lei. Anchetatorii spun cã afaceristul a reuºit sã înºele statul prin neplata taxelor folosindu-se de facturi false. ”În cadrul dosarului penal este cercetat un bãrbat în vârstã de 32 de ani, administrator al unei societãþi comerciale specializate în vânzarea de materiale de construcþii, care, potrivit probatoriului, în perioada 2012-2014, s-ar fi sustras de la plata obligaþiilor fiscale faþã de bugetul de stat prin omisiunea înregistrãrii în con-

al Comunei Teliucu Inferior, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 62. Comuna Tomeºti, prin Consiliul Local al Comunei Tomeºti, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 63. Comuna Topliþa, prin Consiliul Local al Comunei Topliþa, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 64. Comuna Toteºti, prin Consiliul Local al Comunei Toteºti, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 65. Comuna Turdaº, prin Consiliul Local al Comunei Turdaº, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 66. Comuna Vaþa de Jos, prin Consiliul Local al Comunei Vaþa de Jos, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 67. Comuna Vãliºoara, prin Consiliul Local al Comunei Vãliºoara, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 68. Comuna Veþel, prin Consiliul Local al Comunei Veþel, reprezentat de Primar în conformitate cu prevede-

tabilitatea societãþii a operaþiunilor comerciale, precum ºi prin înregistrarea de facturi fiscale false de la societãþi inactive din punct de vedere fiscal sau care nu confirmã realitatea operaþiunilor. În urma acestor activitãþi, administratorul ar fi cauzat bugetului consolidat al statului un prejudiciu de peste 1.000.000 de lei”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii continuã cercetãrile în acest dosar pentru a vedea dacã sunt ºi alþi afaceriºti implicaþi, iar suspectul a fost plasat sub control judiciar. Maximilian GÂNJU

rile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 69. Comuna Vorþa, prin Consiliul Local al Comunei Vorþa, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; 70. Comuna Zam, prin Consiliul Local al Comunei Zam, reprezentat de Primar în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/ 2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare Art 9 alin. (5) se va modifica astfel: Pentru contractele de colectare ºi transport existente, respectiv colectarea separatã ºi transportul separat al deºeurilor municipale ºi al deºeurilor similare, care fac obiectul Sistemului de Management Integrat al Deºeurilor ºi care expirã dupã anul 2013, vor fi menþinute pânã la data expirãrii lor sau prelungite prin acte adiþionale, dar nu mai mult de data intrãrii în funcþiune a Sistemului de Management Integrat al Deºeurilor în judeþul Hunedoara. Autoritãþile locale implicate îºi i-au angajamentul de a nu le extinde dincolo de aceastã datã. De asemenea, pentru contractele de salubritate existente, prelungite prin acte adiþionale, autoritãþile locale implicate se angajeazã ca extinderile succesive sã înceteze odatã cu data intrãrii în funcþiune a Sistemului de Management Integrat al Deºeurilor în judeþul Hunedoara.” În ce priveºte activitãþile cuprinse în Proiectul “Sistemul de Management Integrat al Deseurilor Judetul Hunedoara” ºi care constituie obiectul contractelor sus-menþionate le vom enumera dupã cum urmeazã: - colectarea separatã ºi transportul separat al deºeurilor menajere ºi al

deseurilor similare provenite din activitãþi comerciale, din industrie ºi instituþii, inclusiv fracþii colectate separate fãrã a aduce atingere fluxului de deºeuri de echipamente electrice ºi electronice, baterii ºi acumulatori. In cadrul colectãrii separate intrã ºi deºeurile voluminoase din gospodãrii (gen mobilier, covoare, saltele, etc., dar nu deºeuri din construcþii ºi demolari), precum ºi deºeuri cu continut periculos provenite din gospodãrii (care vor fi colectate ºi depozitate separat ºi în condiþii de siguranþã pentru mediu ºi sãnãtate). - organizarea prelucrãrii, neutralizãrii ºi valorificãrii materiale a deºeurilor, respectiv compostarea deºeurilor bio-degradabile la platformele de compostare Brad ºi Bârcea Mare; - operarea/ administrarea staþiilor de transfer pentru deºeurile municipale ºi deºeurile similare; - sortarea deºeurilor municipale ºi deºeurilor similare; - organizarea tratãrii mecano-biologice a deºeurilor municipale ºi a deºeurilor similare; - administrarea conforma a depozitului de deºeuri municipale ºi deºeuri similare, de la Bârcea Mare, inclusiv monitorizarea postînchidere a depozitelor neconforme închise prin proiect (Aninoasa, Orãºtie, Uroi Rapolþu Mare, Deva, Haþeg, Petrila, Lupeni, Cãlan ºi Hunedoara). Art 14 alin. (2) se va modifica astfel : (2) Nivelurile tarifelor ºi taxelor se stabilesc cu respectarea prevederilor din Decizia de Finanþare, din Acordul de Împrumut pentru creditul de cofinanþare ºi a prevederilor legale aplicabile. La nivelul judeþului Hunedoara se va aplica un sistem de platã prin tarif, cu excepþia unitãþilor admistrativ-teritoriale din zona Vãii Jiului – zona 4 unde se va aplica un sistem de platã prin taxã, aºa cum este el descris în anexa 4 a prezentului Document de Poziþie

care va trebui sã asigure: a) recuperarea cheltuielilor fãcute cu implementarea proiectului; b) provizioanele pentru monitorizarea post închidere a depozitului ecologic; c) alte cheltuieli pentru servicii de salubrizare ale unitatilor administrativ-teritoriale care privesc activitãþile cuprinse în Proiectul “Sistemul de Management Integrat al Deseurilor Judetul Hunedoara”; Dupã determinarea nivelului taxei în urma licitaþiilor, unitãþile adimistrativteritoriale din zona Vãii Jiului – zona 4 vor adopta, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, Regulamentul de instituire a taxei de salubritate. Art. 16 alin. (1) se va modifica astfel: “Tarifele ºi taxele iniþiale pentru depozitare, aferente rampei ecologice, care urmeazã sã fie plãtite de operatorii CT (operatorii zonali) cãtre operatorul TTCD (operatorul CMID Bârcea Mare) sau de cãtre unitãþile administrativ-teritoriale din zona Vaii Jiului, vor fi stabilite în urma licitaþiilor publice, cu respectarea principiilor prevãzute în art. 1415 de mai sus”. Art 2. Se împuterniceºte Primarul Municipiului Lupeni, ca în numele ºi pentru Consiliul local al Municipiului Lupeni sã semneze în numele ºi pe seama Municipiului Lupeni actul aditional la Documentul de pozitiei pentru implementarea proiectului “SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEªEURILOR ÎN JUDEÞUL HUNEDOARA” cu modificãrile adoptate prin prezenta hotãrâre. Art 3. Prezenta poate fi contestatã în termenul ºi condiþiile Legii 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art 4. Prezenta hotãrâre va fi comunicatã Unitãþii de Implementare a Proiectului ,,Sistem de Management Integrat al Deseurilor în judeþul Hunedoara”, Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã Sistem Integrat de Gestionare a Deºeurilor - judeþul Hunedoara, Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara, Primarului Municipiului Lupeni iar la cunoºtinþa publicã, în condiþiile legii. Lupeni, 15 decembrie 2016 Preºedinte de ºedinþã, Ing. ILIE – ADRIAN ROMOªAN Contrasemneazã– Secretar Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 12 Ianuarie 2017

Henþ cu mâna

ÎNTÂMPLÃTOR... ... am rãsfoit o colecþie de presã localã de acum 55 de ani, adicã la început de an 1962. Printre materialele de propagandã

comunistã, pline la tot pasul, câte o paginã pe sãptãmânã, marþea, era acordatã sportivului. Acolo, ce sã vezi? Echipe de primã ligã

(divizie) la rugby, fotbal, handbal, popice. Baºca se mai juca ºi hochei pe gheaþã, sport despre care azi se mai ºtie doar de la televizor. Schiul, ºahul, tenisul de masã umpleau golurile de sezon, din Parâng pânã în Straja o efervescenþã de nedescrisã.

Raportat la ceaa ce se întâmplã acum, lucrurile par neverosimile. Minerul Lupeni ºi Divizia “A” la fotbal!!! ªtiinþa Petroºani în Divizia “A” la handbal!? Ei bine da, au fost astfel de vremuri. Vremuri fãrã insolvenþã ºi faliment, vremuri în care

sportul nãºtea mari pasiuni. Despre ce mai vorbim acum? Despre niºte amãrâte de meciuri prin ligile judeþene, despre stadioane ºi sãli de sport în paraginã, de fapt, despre aproape nimic. Batem apa în piuã.

DESPRE SPORTUL VÃII JIULUI ACUM 55 DE ANI

A

nul 1962 începea în Valea Jiului la fel ca în toatã þara: colectivizare, sarcini de plan, bilanþuri rodnice, urãri de bine... Primele informaþii din sportul Vãii Jiului le deþinem, în acel an 1962, din ziarul “Steagul Roºu” din 9 ianuarie. Aflãm lucruri inedite pentru cititorul de sport de azi, cum cã a avut loc un joc viu disputant de hochei pe gheaþã între cartierele “Dimitrov” ºi “Colonia de Jos”, încheiatã cu Victoria primilor la scorul de 8-3! Meciul se disputase pe … o baltã de lângã fosta haltã C.F.R. de lângã “Dimitrov”, transformatã în patinoar. Acelaºi numãr de ziar ne informeazã ºi despre concursul de schi din 7 ianuarie, desfãºurat la Straja, dotat cu Cupa Minerul, cu participarea a peste 40 de sportivi de la Minerul Lupeni, Voinþa Petroºani ºi ªtiinþa Petroºani. În aceeaºi lunã ianuarie, aflãm cã “fotbaliºtii din Lupeni se antreneazã intens” (n.n. la ora aceea lupenenii se aflau în Divizia “A”!) sub conducerea antrenorilor

Ioan Wetzer ºi Alexandru Marky. Aflãm despre fotbaliºtii lupeneni cã efectuau 3-4 antrenamente sãptãmânal, cã vor efectua un turneu în R.D. Germanã ºi, cea mai tare “toþi jucãtorii cautã sã-ºi îmbogãþeascã nivelul de cunoºtinþe politico – ideologice, fiind incadraþi în anul II al învãþãmântului politic organizat de

U.C.F.S.”. Ptiu drace! Tot aici aflãm cã la trei ani de la înfiinþare, echipa femininã de handbal a CSSP juca în Divizia “A”, fiind în primele zece echipe ale þãrii, cu o garniturã de mare valoare condusã de antrenorul Eugen Bartha: Lia Durnea (portar), Gabriela Vârlan, Magdalena Nemeº, Emilia Cheta, Sanda Rãdulescu, Marian Cãtãrãu, Maria Aniþescu, Clara Eisler sau Viorica Ocneanu. ªtiinþa Petroºani la rugby se numãrã ºi ea

printre componentele primei divizii, cu Antimoniu, Dijmãrescu, Ureche, Drãcea, Mateescu, Nicolaescu printre cei mai buni. Masivul Parâng era cu un calendar încãrcat de compeþii la schi: Cupa Voinþa, Cupa Olimpia sau Cupa 24 Ianuarie aduceau pe pârtiile din Parâng, juniori ºi seniori, din toatã þara. Dintre sportivii din Valea Jiului, cele mai bune rezultate le-au obþinut V. Lazãr (Parângul Petroºani), Gh. Niþã (Minerul Lupeni), C. Boteanu (ªtiinþa Petroºani), Al. Acs (Minerul Lupeni), P. Kiss (Minerul Lupeni), Margareta Ceavlovici, Olga Zoborski, Zoltan Ambruº, Zoltan

Bakos (Parângul Petroºani) sau M. Gerstembrien (Voinþa Petroºani). Dealtfel, divizionara “A” Minerul Lupeni va susþine ºi un prim meci de verificare cu 1.500 de spectatori (!?) în tribune cu Minerul Aninoasa, scor 9-1. Divizionara “A” din Lupeni a folosit echipa Mihalache(Kiss) – Stanciu, Vasiu (Coman), Dan II, Mihãilã – Szoke, Cucu – Comºa, Csergo (Olteanu), Mihaly, Cãrare. ªahul ºi tenisul de masã erau sporturi cu “sute de iubitori care au umplut pânã la refuz sãlile cluburilor din Lupeni, Petrila ºi Paroºeni” la întâlniri la nivel naþional sau regional. Sportivi precum Mitricã, Lazãr sau

Hegheduº, Alfred Schimdt, Adalbert Kato (toþi de la Minerul Lupeni), Margareta

Kirmaier erau printre protagoniºtii la ºah ai acelor vremuri, în timp ce Pâs ºi Truppel era un tandem la tenis de masã, greu de bãtut. Sã mai amintim cã finalul competiþiilor din ianuarie 1962 îl fãcea meciul de popice feminin, Vîscoza Lupeni – Metalul Cugir, câºtigat de echipa din Valea Jiului cu 2003-1942 p.d., cele mai eficiente sportive din Lupeni fiind A. Vlãdiceanu ºi C. Moldovan. Cam pe aici se învârtea sportul la început de an 1962 în Valea Jiului, adicã acum 55 de ani…

Paginã realizatã de Genu TUÞU

CVJ Nr 1258, joi 12 ianuarie 2017  

CVJ Nr 1258, joi 12 ianuarie 2017

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you