Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1074
Cronica Vãii Jiului Joi, 31 Martie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Concedierea lui Floruþ, tot fãrã termen de judecatã
T
rei luni fãrã niciun rãspuns. Fostul director general al Complexului Energetic Hunedoara, Emil Floruþ, a acþionat în instanþã societatea pentru faptul cã a fost concediat. Dosarul a fost înregistrat în data de 28 ianuarie 2016 pe rolul Tribunalului Bihor, însã nici pânã astãzi nu a fost fixat un termen de judecatã. Emil Floruþ, cel care s-a aflat la conducerea Complexului Energetic Hunedoara timp de trei luni de zile a acþionat în instanþã fostul angajator adicã societatea energeticã. Aºa cum a anunþat încã de la revocarea sa din funcþie, Floruþ a considerat concedierea sa o mãsurã abuzivã. Instanþa încã nu a stabilit un termen de judecatã în acest dosar în care fostul director general al CEH, Emil Floruþ a acþionat în instanþã societatea într-un dosar care are ca obiect “contestaþie decizie de concediere”.
Fostului director general al CEH i s-a reproºat faptul cã nu a trimis membrilor CA raportul de activitate pe trimestrul III, cã ar fi absentat prea mult de la sediul societãþii ºi cã ar fi avut o relaþie deficitarã cu sindicatele. Emil Floruþ a fost desemnat în funcþia de director general al CEH în luna septembrie 2015, în conformitate cu prevederile OUG 109/2011 privind guvernanþa corporativã a întreprinderilor publice.
UNII CU BANI, ALÞII FÃRÃ
Bugetul face diferenþa între mineri
L
ucreazã în aceleaºi condiþii, în minele din Valea Jiului, dar unii pleacã din minerit cu sume compensatorii, în timp ce alþii nu. Totul þine de modul de organizare al minei la care minerii sunt angajaþi, iar diferenþa o face bugetul. Dacã minerii de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani aflã în curând cu câþi bani pleacã, restul ºtiu sigur cã nu vor Monika BACIU avea nicio ºansã sã ia bani de disponibilizare. >>> PAGINA A 3-A
Astãzi se decide soarta Minei Petrila
C
lãdirile ce aparþin acum minei Petrila sunt luate în discuþie astãzi (31 martie 2016) la Ministerul Energiei.
Reprezentanþi ai oraºului Petrila ºi cei de la Societatea de Închideri de Mine sunt la Bucureºti ca sã vadã ce clãdiri rãmân în picioare ºi cine se ocupã de ele, dar, mai ales, care sunt cele care se vor demola. Asta pentru cã se pierd lunar sume importante. Peste 100.000 de lei se
cheltuiesc din bugetul Societãþii de Închideri de Mine pe întreþinerea minei Petrila în forma actualã. De luni de zile nu se face decât rambleerea puþurilor, care reprezentau un pericol, din cauza acumulãrilor de gaze, iar restul obiectivelor sunt pãzite pânã la noi ordine.
„Costurile de întreþinere a activitãþilor curente, ºi aici vorbim de pazã, alimentarea cu apã, energie electricã, oameni care au roluri acolo, ne conduc undeva la 100.000 – 120.000 de lei pe lunã, o sumã destul de mare, în codiþiile în care nu putem realiza nicio lucrare”,
a declarat Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului. Dupã finalizarea lucrãrilor de umplere a golurilor din puþurile de minã, angajaþii de la mina Petrila nu vor mai avea nimic de lucru, pentru cã nu se poate atinge nimeni de clãdirile aflate acum în incinta minei. Totuºi, delegaþia din Valea Jiului este aºteptatã astãzi la Bucureºti. „Întâlnirea va avea loc la Ministerul Energiei cu doamna ministru secretar de stat Corina Popescu, cu reprezentanþi ai primãriei Petrila, iar acolo se
va discuta despre acele clãdiri istorice care au fost clasificate. Vrem sã vorbim despre preluarea lor, întreþinerea lor, de costurile care le implicã aceste clãdiri, pânã la finalizarea proiectului Ministerului Culturii”, a mai adãugat Aurel Anghel. Practic, astãzi se decide care sunt clãdirile ce rãmân ºi care sunt cele care vor trebui sã fie demolate. La Petrila existã un plan realizat de arhitecþi de renume, care au gândit un plan de regenarare a peisajului postindustrial, dupã standarde europene. Diana MITRACHE