Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1074
Cronica Vãii Jiului Joi, 31 Martie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Concedierea lui Floruþ, tot fãrã termen de judecatã
T
rei luni fãrã niciun rãspuns. Fostul director general al Complexului Energetic Hunedoara, Emil Floruþ, a acþionat în instanþã societatea pentru faptul cã a fost concediat. Dosarul a fost înregistrat în data de 28 ianuarie 2016 pe rolul Tribunalului Bihor, însã nici pânã astãzi nu a fost fixat un termen de judecatã. Emil Floruþ, cel care s-a aflat la conducerea Complexului Energetic Hunedoara timp de trei luni de zile a acþionat în instanþã fostul angajator adicã societatea energeticã. Aºa cum a anunþat încã de la revocarea sa din funcþie, Floruþ a considerat concedierea sa o mãsurã abuzivã. Instanþa încã nu a stabilit un termen de judecatã în acest dosar în care fostul director general al CEH, Emil Floruþ a acþionat în instanþã societatea într-un dosar care are ca obiect “contestaþie decizie de concediere”.
Fostului director general al CEH i s-a reproºat faptul cã nu a trimis membrilor CA raportul de activitate pe trimestrul III, cã ar fi absentat prea mult de la sediul societãþii ºi cã ar fi avut o relaþie deficitarã cu sindicatele. Emil Floruþ a fost desemnat în funcþia de director general al CEH în luna septembrie 2015, în conformitate cu prevederile OUG 109/2011 privind guvernanþa corporativã a întreprinderilor publice.
UNII CU BANI, ALÞII FÃRÃ
Bugetul face diferenþa între mineri
L
ucreazã în aceleaºi condiþii, în minele din Valea Jiului, dar unii pleacã din minerit cu sume compensatorii, în timp ce alþii nu. Totul þine de modul de organizare al minei la care minerii sunt angajaþi, iar diferenþa o face bugetul. Dacã minerii de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani aflã în curând cu câþi bani pleacã, restul ºtiu sigur cã nu vor Monika BACIU avea nicio ºansã sã ia bani de disponibilizare. >>> PAGINA A 3-A
Astãzi se decide soarta Minei Petrila
C
lãdirile ce aparþin acum minei Petrila sunt luate în discuþie astãzi (31 martie 2016) la Ministerul Energiei.
Reprezentanþi ai oraºului Petrila ºi cei de la Societatea de Închideri de Mine sunt la Bucureºti ca sã vadã ce clãdiri rãmân în picioare ºi cine se ocupã de ele, dar, mai ales, care sunt cele care se vor demola. Asta pentru cã se pierd lunar sume importante. Peste 100.000 de lei se
cheltuiesc din bugetul Societãþii de Închideri de Mine pe întreþinerea minei Petrila în forma actualã. De luni de zile nu se face decât rambleerea puþurilor, care reprezentau un pericol, din cauza acumulãrilor de gaze, iar restul obiectivelor sunt pãzite pânã la noi ordine.
„Costurile de întreþinere a activitãþilor curente, ºi aici vorbim de pazã, alimentarea cu apã, energie electricã, oameni care au roluri acolo, ne conduc undeva la 100.000 – 120.000 de lei pe lunã, o sumã destul de mare, în codiþiile în care nu putem realiza nicio lucrare”,
a declarat Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului. Dupã finalizarea lucrãrilor de umplere a golurilor din puþurile de minã, angajaþii de la mina Petrila nu vor mai avea nimic de lucru, pentru cã nu se poate atinge nimeni de clãdirile aflate acum în incinta minei. Totuºi, delegaþia din Valea Jiului este aºteptatã astãzi la Bucureºti. „Întâlnirea va avea loc la Ministerul Energiei cu doamna ministru secretar de stat Corina Popescu, cu reprezentanþi ai primãriei Petrila, iar acolo se
va discuta despre acele clãdiri istorice care au fost clasificate. Vrem sã vorbim despre preluarea lor, întreþinerea lor, de costurile care le implicã aceste clãdiri, pânã la finalizarea proiectului Ministerului Culturii”, a mai adãugat Aurel Anghel. Practic, astãzi se decide care sunt clãdirile ce rãmân ºi care sunt cele care vor trebui sã fie demolate. La Petrila existã un plan realizat de arhitecþi de renume, care au gândit un plan de regenarare a peisajului postindustrial, dupã standarde europene. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Martie 2016
Ordine de protecþie, pe bandã rulantã
D
istanþã de 50 de metri, interzicerea contactului telefonic sau prin corespondenþã. Sunt doar câteva dintre mãsurile impuse de instanþa de la Petroºani în dosarele în care reclamanþii cer ordin de protecþie.
Tot mai multe persoane apeleazã la instanþele de judecatã pentru a obþine ordine
de protecþie. În cele mai multe cazuri este vorba de familii în cadrul cãrora existã diferite probleme. Numai pe rolul
Judecãtoriei Petroºani sunt înregistrate zeci de astfel de cazuri, iar în unele dintre acestea instanþa a admis solicitarea reclamantului.
“Admite în parte cererea formulatã de reclamanta (…) împotriva pârâtului (…) ºi, în consecinþã: Emite prezentul ordin
Încã un pas pentru realizarea unui bloc ANL la Petrila eºti bune pentru petrileni. În V câteva luni va începe construcþia unui bloc de locuinþe de tip ANL.
Reprezentanþii administraþiei locale de la Petrila au primit un rãspuns prin care se aratã cã licitaþia pentru realizarea imobilului a fost începutã, iar
dupã ce procedura va lua sfârºit vor începe lucrãrile.
“Am primit un rãspuns prin care ne spun cã urmeazã sã se facã licitaþia pentru un bloc ANL de pe strada Prundului. Când va fi gata licitaþia vor începe lucrãrile”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. În zonã ar fi trebuit realizate trei astfel de blocuri, însã pentru moment edilii se
de protecþie a reclamantei împotriva pârâtului pe o duratã de 3 luni, respectiv cu începere de la data de 21.03.2016 ºi pânã la data de 21.06.2016 ºi dispune urmãtoarele mãsuri cu caracter provizoriu: - obligarea pârâtului sã pãstreze o distanþã de 50 metri faþã de reclamantã; obligarea pârâtului sã pãstreze o distanþã de 50 metri faþã de reºedinþa reclamantei: - interzicerea oricãrui contact al pârâtului,
mulþumesc ºi cu unul, având în vedere numãrul foarte mare de cereri depuse pentru locuinþe. “Va fi un bloc cu 20 de locuinþe, apartamente ºi garsoniere. Nici cu realizarea acestei investiþii nu vom putea rãspunde pozitiv la toate cererile care sunt înregistrate la primãrie”, a mai subliniat sursa citatã. Trei blocuri ar fi trebuit sã fie realizate pe strada Prundului, pe structura P+2. Monika BACIU
anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Joi 31.03.2016 în: - VULCAN - între orele 09.00 - 20.00. Zona afectatã: str. Brazilor Sohodol, blocuri Intervenþii - Paroºeni, str. Baleia, Obreja, Muntelui, Mestecenilor ºi toþi utilizatorii branºaþi în aducþiunea Valea de Peºti Petroºani FII din zona Tusu Lupeni - Dincã Vulcan; Motivul restricþiei: înlocuire vane golire pe aducþiunea Valea de Peºti - Petroºani FII tronson Tusu Lupeni ºi reparaþii la branºamentul Spitalului Lupeni.
Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI
- LUPENI - între orele 09.00 - 20.00. Zona afectatã: strãzile Tusu, Avram Iancu, Mihai Sadoveanu, I.L Caragiale, Roºia, Paraul Roºia, Cabana EM Lupeni; Motivul restricþiei: înlocuire vane golire pe aducþiunea Valea de Peºti - Petroºani FII tronson Tusu Lupeni ºi reparaþii la branºamentul Spitalului Lupeni.
inclusiv telefonic, prin corespondenþã sau în orice alt mod cu reclamanta”, se aratã într-una din soluþiile instanþei de la Petroºani. Au existat cazuri în care instanþa superioarã, adicã Tribunalul Hunedoara a desfiinþat soluþia Judecãtoriei Petroºani. În cazurile în care instanþa a admis solicitãrile au fost anunþate ºi organele de poliþie. Monika BACIU
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
- Pulpã porc cu os - 8.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei - Fleicã porc - 10.00 lei - Carne tocatã - 10.90 lei - Cotlet porc cu os - 12..00 lei - Cotlet porc fãrã os -15.50 lei - Ceafã porc cu os - 12.00 lei - Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei - Costiþã porc cu os - 8.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Martie 2016
UNII CU BANI, ALÞII FÃRÃ
Bugetul face diferenþa între mineri L
ucreazã în aceleaºi condiþii, în minele din Valea jiului, dar unii pleacã din minerit cu sume compensatorii, în timp ce alþii nu. Totul þine de modul de organizare al minei la care minerii sunt angajaþi, iar diferenþa o face bugetul. Dacã minerii de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani aflã în curând cu câþi bani pleacã, restul ºtiu sigur cã nu vor avea nicio ºansã sã ia bani de disponibilizare.
Patru unitãþi miniere, pierderi de circa 200 de milioane de lei în 2016
U
nitãþile miniere ale Complexului Energteic Hunedoara, cauzatoare de pierderi. Administratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara prognozeazã cã în acest an, cele patru unitãþi miniere din cadrul Complexul Energetic Hunedoara vor produce pierderi de circa 200 de milioane de lei.
Funcþionarea unitãþilor miniere din cadrul S-au transferat pe Dupã aprobarea Complexului Energetic ultima sutã de metri bugetului, vom avea Hunedoara înseamnã o de la minele neviabile primele discuþii cu pierdere de circa 200 de când se vor face cele chiar din aprilie, la viabile, crezând cã partenerul social, cu milioane de lei. Mineritul 145 de disponibilizãri este 1.000 de dau lovitura ºi cã le privire la plata nu este profitabil, lucru ºi condiþiile în care disponibilizãri. va fi mai bine, dar au sumelor de disponibiºtiut de toatã lumea, însã vor pleca din sistem”, „Prin denunþarea aflat cã nu vor pleca lizare. Vorbim despre raportul administratorul a declarat Aurel CCM, salariile comdecât în ºomaj sau la planul de disponibijudiciar al CEH aratã cã Anghel, director pensatorii nu mai pensie. Sunt minerii lizare, în care, în pentru anul 2016, cele general SNÎMVJ. existã. Dacã se va de la minele neviaprima fazã, vom stapatru unitãþi miniere din Bugetul trebuie trece la un program bile, care au acceptat bili perioada, data cadrul Complexului aprobat ºi apoi de concediere colecsã plece la Complexul Energetic Hunedoara, ar minerii de la minele tivã, salariaþii vor Energetic Hunedoara produce o pierdere de pe închiere primesc ºi pleca fãrã niciun leu de bunã voie, însã, ei peste 200 de milioane disponibilizare ºi venit ºi, probabil, le vor fi nu vor primi bani ca de lei. de completare ºi asigurate doar veniºi restul colegilor lor “Aºa cum s-a obserºomaj. Sumele sunt turile de completare, care au rãmas la vat, activitatea fiecãreia de aproximativ dacã Ordonanþa 36 Societatea de dintre sucursalele miniere 37.000 de lei brut, va fi modificatã ºi Închideri de Mine din iar minerii pleacã pentru CEH”, a spus înseamnã o pierdere Valea Jiului. acasã cu aproximativ Petre Nica, preºedin- pentru acþionar – statul „Cel mai tîrziu roman prin Ministerul 32.000 de lei, net. tele Sindicatului peste 3 sãptãmâni Energiei – cea previzionDin nefericire, Muntele din Valea avem bugetul de veniata pentru anul 2016 însã, cei de la CEH Jiului. turi ºi cheltuieli apronu pot primi bani ºi Diana fiind: EM Lonea = bat, pentru cã este aici se vor face, poate MITRACHE 42.209 mii lei; EM foarte important. Livezeni = - 34406 mii lei; E.M.Vulcan = 38.357 mii lei; E.M.Lupeni = - 69.900 cent de suprafaþã, nu aveau vãduve ale minerilor morþi în odul de reorganimii lei; Prestserv = acest beneficiu. În schimb, la diverse explozii la minã, iar zare a activitãþii la 15.427 mii lei. Total asta, în timp ce energeticienii termocentrale funcþioneazã CEH a fãcut mari difepierderi = -200.299 mii au ºi acum o masã caldã zildouã cantine, care, nu au o renþe între energeticieni nic. „Este o discriminare care bazã legalã prin care sã asigu- lei”, aratã raportul ºi mineri ºi dacã ultimii se produce de foarte mult re acest serviciu, ca obligaþie a administratorului judiciar. au rãmas fãrã masa caldã timp. Dacã pânã la data când Astfel, lichidatorul angajatorului. Sunt cantine la intrarea în ºut, enera fost denunþat CCM, salariaþii care funcþioneazã cu subvenþie CEH are ºi o concluzie în acest sens. Minele geticienii încã o primesc. din subteran, în procent de de la CEH, pentru cã personecompetitive trebuie 100%, aveau asiguratã o masã nalul este angajat la CEH, Asta spun acum sindicaliºtii, caldã la intrarea în ºut, salarienergia electricã ºi termicã nu închise, dat fiind faptul cã activitatea nu este care aratã spre energeticieni, aþii de la suprafaþã din sectorul o plãteºte nimeni, avizzele care, nu numai cã primesc de minier, sau cei care aveau pro- pentru funcþionarea cantinelor profitabilã. “Aceasta înseamnã cã mâncare caldã, dar plãtesc ºi se achitã tot din MegaWatt-ul activitatea minierã la cheltuielile firmei de catering, pe care îl vindem noi”, a exploatãrile miniere din în timp ce în Valea Jiului spuss Petre Nica, preºedintele femeile vãduve angajate la Sindicatului Muntele din CEH. cantine, au rãmas pe drumuri. Minerii îºi renegociazã La Complexul Energetic acum Contractul Colectiv de Hunedoara este un adevãrat Muncã ºi sindicaliºtii sperã sã paradox legat de modul cum obþinã din nou masa caldã administraþia face eficientipentru cei care coboarã în zarea activitãþii. De când a fost subteran. Sau cel puþin sperã denunþat Contractul Colectiv sã nu se mai facã discriminãri de Muncã, minerii nu au mai între angajaþii aceleiaºi entitãþi primit masa caldã la intrarea economice pe viitor, dacã tot în ºut. Totul s-a repercutat ºi se vorbeºte despre egalitate ºi asupra angajatelor de la eficientizare. bucãtãrie, în mare parte, Diana MITRACHE
Energeticienii mãnâncã la servici, minerii nu
M
cadrul Complexului Energetic Hunedoara este nerentabilã din punct de vedere economic. Iar acest fapt încalca Legea 85/2003 – Legea Minelor, care prevede la art.51: Al.(1) „Activitatea minierã de exploatare a unui zãcãmânt înceteazã când: ... c) exploatarea a devenit nerentabilã economic”, mai aratã administratorul judiciar. Acelaºi administrator judiciar aratã în raportul amãnunþit cã “o pondere importanta în pierderea globalã a fost determinatã ºi de înregistrarea de societate pe costuri a unor provizioane pentru cheltuielile de mediu, ca urmare a lucrãrilor de amenajare subteran la galeriile miniere”. Monika BACIU
4 Actualitate
Apa Serv Valea Jiului cautã soluþii
M
ai multe familii din zona Valea Lupºascã-Vulcan urmeazã sã beneficieze de apã potabilã, dupã ce Apa Serv Valea Jiului ºi-a luat angajamentul de a extinde reþeaua.
Operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului nu a putut ajunge cu reþeaua la mai multe familii din zona Valea
Lupºeascã din Vulcan, în prima parte a programului de extindere a reþelelor de apã ºi canal, dat fiind faptul cã firma care a executat proiectul nu a prins toatã regiunea în documentaþia tehnicã. Astfel, zece familii au sperat în zadar cã se vor putea branºa la reþeaua publicã, iar când au vãzut cã sunt pe dinafarã, oamenii s-au dus sã cearã explicaþii regiei.
Conducere întregitã la Universitatea Petroºani
Vina nu aparþine societãþii explicã reprezentanþii acestiea, însã, pentru ca familiile sã aibã acces la reþea, societatea va realiza investiþia, cel mai probabil cu fonduri proprii. ”Apa Serv Valea Jiului cautã toate soluþiile posibile din punct de vedere tehnic pentru ca locuitorii din Valea Lupºascã sã aibã apã potabilã în cel mai scurt timp”, a declarat, Florin Donisa, director tehnic Apa Serv Valea Jiului. În zonã a fost ºi o echipã formatã din specialiºtii operatorului de apã ºi canal. ”M-am întâlnit cu directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, sã lãmurim problema. Noi, cei de pe stradã, aºteptam un rãspuns de câteva luni ºi
Decanii celor trei facultãþi au fost validaþi de Senat
U
niversitatea din Petroºani, conducere completã. Decanii celor trei facultãþi din cadrul Universitãþii Petroºani au fost validaþi de Senat. Astfel, cu acest proces a luat sfârºit procesul de formare a noii echipe universitare. Instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului ºi-a întregit astfel echipa de conducere. vãzând cã nu mai apare am început rãzboiul. Dupã cum mi s-a arãtat, proiectul este fãcut pânã la jumãtatea strãzii (de niºte specialiºti). Apa Serv nu prea ar avea vinã. Totuºi, trãim în anul 2016 ºi noi, 10 familii rãmase fãrã apã, trebuie sã facem cumva sã avem. Dupã discuþiile purtate faþã în faþã, mi-am dat seama cã d-l. Costel Avram este deschis ºi specialistii firmei se gândesc la alte metode ca sã avem
Green line pentru turism ºi Valea Jiului
C
onsiliul Judeþean Hunedoara vrea sã acceseze proiecte pentru îmbunãtãþirea transportului în comun. Se gândeºe o line verde pentru obiectivele turistice, dar ºi pentru zona Vãii Jiului, acolo unde au fost înregistrate probleme în gestionarea transportului în comun.
Un sistem public de transport în comun este absolut necesar în Valea Jiului. În acest moment sunt doar maxi-taxiuri, care nu o datã, au creat disfuncþionalitãþi sancþionate de Consiliul judeþean Hunedoara, iar acest aspect trebuie urgent remediat. Afirmaþia îi aparþine preºedintelui Adrian
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Martie 2016
David, care a reacþionat atunci când elevii de liceu din Valea Jiului au cerut sã li se deconteze transportul spre ºcoalã, dar nu s-a putut pentru cã firma ce deþine monopolul trasnportului în comun nu face abonamente. „Ne manifestãm interesul pentru a obþine o finanþare pentru acel proiect Green Line, care va da posibilitatea sã avem un transport de calitate. Studiind ultima variantã a ghidurilor de
finanþare, am putut constata cã se finanþeazã proiecte pânã la maxim 5.000 de euro, iar proiectul pentru Valea jiului este de aproximativ 40 de milioane de euro, calcu-
lat ºi trebuie gãsitã metoda de reducere a costurilor, ca proiectul sã fie finanþabil ºi fezabil”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.
apã”, a spus Fane Abrãdoai, unul dintre locuitorii zonei. Firma care a realizat proiectul tehnic derulat pe fonduri europene de Apa Serv Valea Jiului a fost angajatã de ministerul de resort, astfel cã au existat mai multe situaþii asemãnãtoare cu cea din Valea Lupºascã. Cum oamenii nu puteau rãmâne fãrã apã, Apa Serv Valea Jiului a folosit propriile fonduri pentru investiþii. Maximilian GÂNJU
Linia de autobuze „verzi” este o prioritate mai ales pentru zonele de interes turistic ºi acolo se vor introduce astfel de maºini, dacã va fi accesatã finanþarea. „Un asemenea transport încercãm sã obþinem spre obiective precum Sarmisegetuza Regia ºi poate Cetatea Bãniþei, când va intra în patrimoniul judeþului Hunedoara”, a mai spus preºdintele C.J.H. Pentru Valea Jiului sistemul de troleibuze electrice va putea fi gestionat de la Vulcan, pentru cã primarul
Gheorghe Ile ºi-a ºi dat avizul pentru realizarea unui garaj în oraºul sãu. Rãmâne de vãzut dacã vor fi accesate fondurile de finanþare. Diana MITRACHE
Biserica face donaþii cãtre spital
Primii paºi spre viaþã ajutaþi ºi de bisericã
B
iserica, alãturi de spital. O bisericã din municipiul Petroºani face o donaþie cãtre Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Este vorba de Parohia Ortodoxã II din Petroºani, biserica al cãrui pãrinte paroh este Iulian Selaje.
Reprezentanþii bisericii au ales sã doneze suma de 3500 de lei Spitalului de Urgenþã din Petroºani, mai exact secþiei de pediatrie. “Prin adresa (...) întocmitã de Spitalul de Urgenþã Petroºani se solicitã majorarea bugetului cu suma de 3.5 mii lei, sumã
secþia de pediatrie a Spitalului de Urgenþã Petroºani”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de rectificare a bugetului Instituþiilor Publice. Banii provin din donaþiile ºi sponsorizãrile enoriaºilor, iar prin acest gest biserica ajutã copiii care fac primii lor paºi spre viaþã. Monika BACIU
provenitã din contractul de donaþie încheiat cu Parohia Ortodoxã Petroºani II Sfânta Treime, urmând ca aceastã sumã sã se utilizeze pentru
Facultatea de Mine – decan Prof.univ.dr.ing. Andreea Ionicã
Noul decan al Facultãþii de Mine este profesorul universitar dr. ing. Andreea Ionicã. În urma concursului aceasta a reuºit sã obþinã 130,5 puncte, fiind astfel candidatul declarat admis pentru a ocupa funcþia de decan. Andreea Ionicã este începând din anul 2015 ºi conducãtor de doctorate la
Universitatea din Petroºani. Aceasta predã cursuri din domeniul Managementul calitãþii ºi face cercetare în domeniul Inginerie ºi managementul calitãþii. Noul decan al Facultãþii de Mine, Andreea Ionicã se mândreºte cu un CV impresionant. De-a lungul anilor a avut 163 Articole indexate ISI Thompson: 5 lucrãri în jurnale ºi 16 în proceedings-uri, lucrãri în plenul unor conferinþe internaþionale: 4, articole în reviste ºi volumele unor manifestãri ºtiinþifice indexate BDI: 45, douã brevete înregistrate OSIM. Aceasta mai deþine ºi o diplomã de excelenþã ºi medalia de aur cu menþiune specialã la Salonul Internaþional de inven-
ticã PRO INVENT 2015, premiu UEFISCDI pentru abilitare 2015.
Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electric – decan Conf.univ.dr.ing. Iosif Dumitrescu
Conferenþiar univ. dr. ing. Iosif Dumitrescu este noul decan al Facultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricã din cadrul Universitãþii
Petroºani. Acesta a obþinut la concursul pentru ocuparea funcþiei de decan 120 de puncte, cu 14,75 de puncte mai mult decât contracandidatul sãu. Astfel, conf. univ. dr. ing. Iosif Dumitrescu a fost validat de Senatul Universitãþii în funcþia de decan al Facultãþii de IME. Decanul Facultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricã are numeroase cãrþi publicate în perioada 1996 – 2016. aceasta este deþinãtorul ºi a trei brevete de invenþii înregistrate la OSIM. Douã dintre acestea fac referire la Combinã pentru abataj CA 3, iar unul unul pe Instalaþia pentru prelevarea automatã a probelor de cãrbune – 2003. Noul decan al Universitãþii Petroºani are publicate 110 lucrãri la simpozioane. 45 dintre acestea sunt publicate în strãinãtate, 50 avându-l pe Iosif Dumitrescu ca prim autor.
Facultatea de ªtiinþe – decan Conf.univ.dr.ec. Imola Drigã
Noul decan al Facultãþii de ªtiinþe, conf. univ. dr. ec. Imola Drigã completeazã conducerea instituþiei de învãþãmânt superior. Conf. univ. dr. ec. Imola Drigã a obþinut 130 de puncte la concursul pentru ocuparea funcþiei de decan al Facultãþii de ªtiinþe din cadrul Universitãþii
Petroºani. Activitatea de cercetare ºtiinþificã a noului decan al Facultãþii de ªtiinþe constã în o tezã de doctorat, 4 cãrþi de specialitate apãrute în edituri recunoscute pe plan naþional ºi internaþional; 50 de articole publicate în reviste indexate în baze de date internaþionale; 33 de articole publicate în volumele conferinþelor internaþionale din þarã ºi strãinãtate; 6 proiecte ºi contracte de cercetare, în calitate de membru în echipã; peste 70 de citãri în cãrþi de specialitate, teze de doctorat, reviste indexate BDI ºi volume ale conferinþelor internaþionale. Monika BACIU
A doua etapã de înscrieri la clasa Cetatea Devei se redeschide cu pregãtitoare a început miercuri o înfãþiºare nouã
M
C
iercuri a început a doua etapã de înscrieri la clasa pregãtitoare, pãrinþii urmând sã depunã dosare la ºcoli în perioada 30 martie 8 aprilie, iar afiºarea rezultatelor se va face pe 15 aprilie, potrivit calendarului Ministerului Educaþiei. Cererile-tip de înscriere se depun la secretariatul unitãþii de învãþãmânt aflate pe prima poziþie dintre cele trei opþiuni exprimate pentru etapa a doua, de cãtre pãrinþii copiilor care nu au fost cuprinºi în nicio unitate de învãþãmânt în etapa anterioarã sau care nu au participat la prima etapã. În perioada 11 -15 aprilie se va face procesarea, la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, a cererilor-tip de înscriere depuse de pãrinþi, aplicând procedura specificã elaboratã de inspectoratul ºcolar, pe baza criteriilor generale ºi a celor specifice de depar-
etatea Devei îºi redeschide porþile vizitatorilor. Nu este nicio pãcãlealã, pe data de 1 aprilie se deschide cetatea Devei care timp de trei ani s-a aflat într-un amplu proces de modernizare. tajare, în limita locurilor disponibile. Pe 15 aprilie se vor afiºa, în unitãþile de învãþãmânt, listele finale ale copiilor înscriºi în clasa pregãtitoare. În perioada 19 – 22 aprilie se vor centraliza ºi soluþiona, de cãtre inspectoratul ºcolar, cererile pãrinþilor copiilor care nu au fost încã înscriºi la vreo unitate de învãþãmânt. În urma primei etape de înscriere la clasa pregãtitoare (29 februarie - 18 martie), din totalul celor 168.220 de cereri depuse, au fost admise 166.698 (99,1%), potrivit datelor comunicate de Ministerul Educaþiei.
Existã mai multe trasee pe care turiºtii pot vizita Cetatea Deva. Accesul se poate face pe jos sau cu telecabina, de la poalele Cetãþii. "Sunt mai multe trasee de vizitare ale Cetãþii, fie cu pornire pe jos de la poarta 1 ºi urcare pe o scarã cu 217 trepte. Se poate ajunge pânã la platformã ºi camera artileriei. Apoi se poate veni în incinta 2 ºi se pot vedea bastionul ºi scara semicirculare. Un alt traseu se poate ajunge cu telecabinã
pânã la incinta 3 ºi apoi traversat spre incinta 2", a explicat Stelczner, potrivit STIRILEPROTV.RO Cei care vor poposi la cetatea Devei vor avea posibilitatea de a participa la expoziþii în Camera Bastionului, Camera Artileriºtilor sau la porþile de intrare. Lucrãrile de reabilitare a Cetãþii Deva au costat 38,42 mili-
oane lei, din care 21,96 milioane lei au fost asiguraþi din Fondul European de Dezvoltare Regionalã, 3,35 milioane lei au venit de la bugetul de stat, iar Primãria Deva a contribuit cu o cofinanþare de 516.844 lei.
4 Actualitate
Apa Serv Valea Jiului cautã soluþii
M
ai multe familii din zona Valea Lupºascã-Vulcan urmeazã sã beneficieze de apã potabilã, dupã ce Apa Serv Valea Jiului ºi-a luat angajamentul de a extinde reþeaua.
Operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului nu a putut ajunge cu reþeaua la mai multe familii din zona Valea
Lupºeascã din Vulcan, în prima parte a programului de extindere a reþelelor de apã ºi canal, dat fiind faptul cã firma care a executat proiectul nu a prins toatã regiunea în documentaþia tehnicã. Astfel, zece familii au sperat în zadar cã se vor putea branºa la reþeaua publicã, iar când au vãzut cã sunt pe dinafarã, oamenii s-au dus sã cearã explicaþii regiei.
Conducere întregitã la Universitatea Petroºani
Vina nu aparþine societãþii explicã reprezentanþii acestiea, însã, pentru ca familiile sã aibã acces la reþea, societatea va realiza investiþia, cel mai probabil cu fonduri proprii. ”Apa Serv Valea Jiului cautã toate soluþiile posibile din punct de vedere tehnic pentru ca locuitorii din Valea Lupºascã sã aibã apã potabilã în cel mai scurt timp”, a declarat, Florin Donisa, director tehnic Apa Serv Valea Jiului. În zonã a fost ºi o echipã formatã din specialiºtii operatorului de apã ºi canal. ”M-am întâlnit cu directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, sã lãmurim problema. Noi, cei de pe stradã, aºteptam un rãspuns de câteva luni ºi
Decanii celor trei facultãþi au fost validaþi de Senat
U
niversitatea din Petroºani, conducere completã. Decanii celor trei facultãþi din cadrul Universitãþii Petroºani au fost validaþi de Senat. Astfel, cu acest proces a luat sfârºit procesul de formare a noii echipe universitare. Instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului ºi-a întregit astfel echipa de conducere. vãzând cã nu mai apare am început rãzboiul. Dupã cum mi s-a arãtat, proiectul este fãcut pânã la jumãtatea strãzii (de niºte specialiºti). Apa Serv nu prea ar avea vinã. Totuºi, trãim în anul 2016 ºi noi, 10 familii rãmase fãrã apã, trebuie sã facem cumva sã avem. Dupã discuþiile purtate faþã în faþã, mi-am dat seama cã d-l. Costel Avram este deschis ºi specialistii firmei se gândesc la alte metode ca sã avem
Green line pentru turism ºi Valea Jiului
C
onsiliul Judeþean Hunedoara vrea sã acceseze proiecte pentru îmbunãtãþirea transportului în comun. Se gândeºe o line verde pentru obiectivele turistice, dar ºi pentru zona Vãii Jiului, acolo unde au fost înregistrate probleme în gestionarea transportului în comun.
Un sistem public de transport în comun este absolut necesar în Valea Jiului. În acest moment sunt doar maxi-taxiuri, care nu o datã, au creat disfuncþionalitãþi sancþionate de Consiliul judeþean Hunedoara, iar acest aspect trebuie urgent remediat. Afirmaþia îi aparþine preºedintelui Adrian
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Martie 2016
David, care a reacþionat atunci când elevii de liceu din Valea Jiului au cerut sã li se deconteze transportul spre ºcoalã, dar nu s-a putut pentru cã firma ce deþine monopolul trasnportului în comun nu face abonamente. „Ne manifestãm interesul pentru a obþine o finanþare pentru acel proiect Green Line, care va da posibilitatea sã avem un transport de calitate. Studiind ultima variantã a ghidurilor de
finanþare, am putut constata cã se finanþeazã proiecte pânã la maxim 5.000 de euro, iar proiectul pentru Valea jiului este de aproximativ 40 de milioane de euro, calcu-
lat ºi trebuie gãsitã metoda de reducere a costurilor, ca proiectul sã fie finanþabil ºi fezabil”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.
apã”, a spus Fane Abrãdoai, unul dintre locuitorii zonei. Firma care a realizat proiectul tehnic derulat pe fonduri europene de Apa Serv Valea Jiului a fost angajatã de ministerul de resort, astfel cã au existat mai multe situaþii asemãnãtoare cu cea din Valea Lupºascã. Cum oamenii nu puteau rãmâne fãrã apã, Apa Serv Valea Jiului a folosit propriile fonduri pentru investiþii. Maximilian GÂNJU
Linia de autobuze „verzi” este o prioritate mai ales pentru zonele de interes turistic ºi acolo se vor introduce astfel de maºini, dacã va fi accesatã finanþarea. „Un asemenea transport încercãm sã obþinem spre obiective precum Sarmisegetuza Regia ºi poate Cetatea Bãniþei, când va intra în patrimoniul judeþului Hunedoara”, a mai spus preºdintele C.J.H. Pentru Valea Jiului sistemul de troleibuze electrice va putea fi gestionat de la Vulcan, pentru cã primarul
Gheorghe Ile ºi-a ºi dat avizul pentru realizarea unui garaj în oraºul sãu. Rãmâne de vãzut dacã vor fi accesate fondurile de finanþare. Diana MITRACHE
Biserica face donaþii cãtre spital
Primii paºi spre viaþã ajutaþi ºi de bisericã
B
iserica, alãturi de spital. O bisericã din municipiul Petroºani face o donaþie cãtre Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Este vorba de Parohia Ortodoxã II din Petroºani, biserica al cãrui pãrinte paroh este Iulian Selaje.
Reprezentanþii bisericii au ales sã doneze suma de 3500 de lei Spitalului de Urgenþã din Petroºani, mai exact secþiei de pediatrie. “Prin adresa (...) întocmitã de Spitalul de Urgenþã Petroºani se solicitã majorarea bugetului cu suma de 3.5 mii lei, sumã
secþia de pediatrie a Spitalului de Urgenþã Petroºani”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de rectificare a bugetului Instituþiilor Publice. Banii provin din donaþiile ºi sponsorizãrile enoriaºilor, iar prin acest gest biserica ajutã copiii care fac primii lor paºi spre viaþã. Monika BACIU
provenitã din contractul de donaþie încheiat cu Parohia Ortodoxã Petroºani II Sfânta Treime, urmând ca aceastã sumã sã se utilizeze pentru
Facultatea de Mine – decan Prof.univ.dr.ing. Andreea Ionicã
Noul decan al Facultãþii de Mine este profesorul universitar dr. ing. Andreea Ionicã. În urma concursului aceasta a reuºit sã obþinã 130,5 puncte, fiind astfel candidatul declarat admis pentru a ocupa funcþia de decan. Andreea Ionicã este începând din anul 2015 ºi conducãtor de doctorate la
Universitatea din Petroºani. Aceasta predã cursuri din domeniul Managementul calitãþii ºi face cercetare în domeniul Inginerie ºi managementul calitãþii. Noul decan al Facultãþii de Mine, Andreea Ionicã se mândreºte cu un CV impresionant. De-a lungul anilor a avut 163 Articole indexate ISI Thompson: 5 lucrãri în jurnale ºi 16 în proceedings-uri, lucrãri în plenul unor conferinþe internaþionale: 4, articole în reviste ºi volumele unor manifestãri ºtiinþifice indexate BDI: 45, douã brevete înregistrate OSIM. Aceasta mai deþine ºi o diplomã de excelenþã ºi medalia de aur cu menþiune specialã la Salonul Internaþional de inven-
ticã PRO INVENT 2015, premiu UEFISCDI pentru abilitare 2015.
Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electric – decan Conf.univ.dr.ing. Iosif Dumitrescu
Conferenþiar univ. dr. ing. Iosif Dumitrescu este noul decan al Facultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricã din cadrul Universitãþii
Petroºani. Acesta a obþinut la concursul pentru ocuparea funcþiei de decan 120 de puncte, cu 14,75 de puncte mai mult decât contracandidatul sãu. Astfel, conf. univ. dr. ing. Iosif Dumitrescu a fost validat de Senatul Universitãþii în funcþia de decan al Facultãþii de IME. Decanul Facultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricã are numeroase cãrþi publicate în perioada 1996 – 2016. aceasta este deþinãtorul ºi a trei brevete de invenþii înregistrate la OSIM. Douã dintre acestea fac referire la Combinã pentru abataj CA 3, iar unul unul pe Instalaþia pentru prelevarea automatã a probelor de cãrbune – 2003. Noul decan al Universitãþii Petroºani are publicate 110 lucrãri la simpozioane. 45 dintre acestea sunt publicate în strãinãtate, 50 avându-l pe Iosif Dumitrescu ca prim autor.
Facultatea de ªtiinþe – decan Conf.univ.dr.ec. Imola Drigã
Noul decan al Facultãþii de ªtiinþe, conf. univ. dr. ec. Imola Drigã completeazã conducerea instituþiei de învãþãmânt superior. Conf. univ. dr. ec. Imola Drigã a obþinut 130 de puncte la concursul pentru ocuparea funcþiei de decan al Facultãþii de ªtiinþe din cadrul Universitãþii
Petroºani. Activitatea de cercetare ºtiinþificã a noului decan al Facultãþii de ªtiinþe constã în o tezã de doctorat, 4 cãrþi de specialitate apãrute în edituri recunoscute pe plan naþional ºi internaþional; 50 de articole publicate în reviste indexate în baze de date internaþionale; 33 de articole publicate în volumele conferinþelor internaþionale din þarã ºi strãinãtate; 6 proiecte ºi contracte de cercetare, în calitate de membru în echipã; peste 70 de citãri în cãrþi de specialitate, teze de doctorat, reviste indexate BDI ºi volume ale conferinþelor internaþionale. Monika BACIU
A doua etapã de înscrieri la clasa Cetatea Devei se redeschide cu pregãtitoare a început miercuri o înfãþiºare nouã
M
C
iercuri a început a doua etapã de înscrieri la clasa pregãtitoare, pãrinþii urmând sã depunã dosare la ºcoli în perioada 30 martie 8 aprilie, iar afiºarea rezultatelor se va face pe 15 aprilie, potrivit calendarului Ministerului Educaþiei. Cererile-tip de înscriere se depun la secretariatul unitãþii de învãþãmânt aflate pe prima poziþie dintre cele trei opþiuni exprimate pentru etapa a doua, de cãtre pãrinþii copiilor care nu au fost cuprinºi în nicio unitate de învãþãmânt în etapa anterioarã sau care nu au participat la prima etapã. În perioada 11 -15 aprilie se va face procesarea, la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, a cererilor-tip de înscriere depuse de pãrinþi, aplicând procedura specificã elaboratã de inspectoratul ºcolar, pe baza criteriilor generale ºi a celor specifice de depar-
etatea Devei îºi redeschide porþile vizitatorilor. Nu este nicio pãcãlealã, pe data de 1 aprilie se deschide cetatea Devei care timp de trei ani s-a aflat într-un amplu proces de modernizare. tajare, în limita locurilor disponibile. Pe 15 aprilie se vor afiºa, în unitãþile de învãþãmânt, listele finale ale copiilor înscriºi în clasa pregãtitoare. În perioada 19 – 22 aprilie se vor centraliza ºi soluþiona, de cãtre inspectoratul ºcolar, cererile pãrinþilor copiilor care nu au fost încã înscriºi la vreo unitate de învãþãmânt. În urma primei etape de înscriere la clasa pregãtitoare (29 februarie - 18 martie), din totalul celor 168.220 de cereri depuse, au fost admise 166.698 (99,1%), potrivit datelor comunicate de Ministerul Educaþiei.
Existã mai multe trasee pe care turiºtii pot vizita Cetatea Deva. Accesul se poate face pe jos sau cu telecabina, de la poalele Cetãþii. "Sunt mai multe trasee de vizitare ale Cetãþii, fie cu pornire pe jos de la poarta 1 ºi urcare pe o scarã cu 217 trepte. Se poate ajunge pânã la platformã ºi camera artileriei. Apoi se poate veni în incinta 2 ºi se pot vedea bastionul ºi scara semicirculare. Un alt traseu se poate ajunge cu telecabinã
pânã la incinta 3 ºi apoi traversat spre incinta 2", a explicat Stelczner, potrivit STIRILEPROTV.RO Cei care vor poposi la cetatea Devei vor avea posibilitatea de a participa la expoziþii în Camera Bastionului, Camera Artileriºtilor sau la porþile de intrare. Lucrãrile de reabilitare a Cetãþii Deva au costat 38,42 mili-
oane lei, din care 21,96 milioane lei au fost asiguraþi din Fondul European de Dezvoltare Regionalã, 3,35 milioane lei au venit de la bugetul de stat, iar Primãria Deva a contribuit cu o cofinanþare de 516.844 lei.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Martie 2016
Autismul, o boalã tratatã fãrã specialiºti în Valea Jiului
T
ot mai mulþi copii sunt diagnosticaþi, fãrã vreo explicaþie ºtiinþificã, cu autism. Boala nu se poat trata, dar se poate ameliora, însã, în Valea Jiului, în afara de terapia cu cai, sunt puþine metodele de îmbunãtãþire a sãnãtãþii acestor copii. În 2 aprilie este Ziua Internaþionalã a Copilului cu Autism ºi poate cã ar trebui sã fim mai atenþi la cei din jur. Diagnosticaþi prea uºor, ori poate prea târziu, copiii cu autism au nevoie de terapii speciale în centre cu oameni pregãtiþi special. Nu sunt astfel de centre nicãieri în Valea Jiului, deºi copii bolnavi sunt. La Casa Pollicino vin câþiva copii diagnosticaþi cu aceastã boalã, iar cu terapiile de aici, unii chiar fac progrese, însã, nu este suficient ºi, din pãcate, se face prea puþin pentru ei. „Noi asistãm ºi astfel de copii ºi am avut ºi bucuria de a vedea progrese, prin terapiile dezvoltate cu aceºti
copii. Am vãzut copii care au început sã dezvolte vocabular activ, care au început sã dezvolte un vocabular pasiv, care au început sã înþeleagã
uneori mai bine interacþiunea cu alþi copii, dar un lucru este clar: când vorbim de autism, trebuie sã vorbim, în mod automat ºi despre terapie.
În ultimul trimestru din 2015
Rata ºomajului a urcat la 6,6% z Cel mai ridicat ºomaj, în rândul tinerilor
R
ata ºomajului a fost de 6,6% în trimestrul IV 2015, în creºtere cu 6,5% faþã de trimestrul anterior, cel mai ridicat nivel al ºomajului, 21,8%, fiind înregistrat în rândul tinerilor (15-24 ani), potrivit datelor Institutului Naþional de Statisticã remise Agerpres. Pe sexe, ecartul dintre cele douã rate ale ºomajului a fost de 1,3 puncte procentuale (7,2% pentru bãrbaþi faþã de 5,9% pentru femei), iar pe medii rezidenþiale, de 0,3 puncte procentuale (6,5% pentru mediul urban, faþã de 6,8% pentru mediul rural). Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de muncã (1564 ani) a fost de 61,4%, în ultimul trimestru al anului trecut, în scãdere cu 1,8 puncte procentuale faþã de trimestrul anterior, în timp ce rata de ocupare a tinerilor (15-24
ani) a fost de 23,5%, Gradul de ocupare era mai mare pentru bãrbaþi (69,7%, faþã de 52,9% pentru femei) ºi pentru persoanele rezidente din mediul urban (62,2% faþã de 60,4% în mediul rural). În trimestrul IV 2015, rata de ocupare a populaþiei în vârstã de 20-64 ani a fost de 66,1%, la o distanþã de 3,9 puncte procentuale faþã de þinta naþionalã de 70% stabilitã în contextul Strategiei Europa 2020. Populaþia activã a României era de 9,085 milioane persoane, din care 8,483 milioane persoane erau ocupate ºi 602.000 persoane erau ºomeri.
Adicã, ei, pentru a fi recuperaþi, în orice proporþie, au nevoie de servicii specializate, unde sã poatã dobândi informaþii, din care sã se abiliteze”, a declarat Florentina Presecan, director la Casa Pollicino. Aici se merge pe terapia cu cai ºi pentru asta existã un centru la Vulcan, unde copiii sunt duºi sã interacþioneze cu animalele, dar ºi acest lucru este prea puþin pentru ceea ce ar trebui sã facã un copil diagnosticat cu o formã de autism. “Zooterapia, pentru
copiii cu autism, s-a dovedit cã este extrem de beneficã. Din pãcate, existã terapii centrate direct pe autism, care în Valea Jiului sunt foarte puþin reprezentate. Vorbim aici de terapia ABA, care se dezvoltã în centre specializate, cu specialiºti care au fost pregãtiþi în acest sens sã dezvolte aceastã terapie ºi, din informaþiile pe care le-am dezvoltat cu specialiºtii ºi pãrinþilor acestor copii, este o terapie care dã rezultate”, a mai spus Florentina Presecan. Aici, însã, nu existã
astfel de specialiºti, iar pãrinþii acestor copii, fie pleacã cu ei de aici, fie se mulþumesc cu mici progrese realizate alãturi de copiii cu Sindrom Down, ori cu alte dizabilitãþi. Statisticile spun cã, la fiecare 150 de copii care se nasc, unul are autism, iar Ziua Internaþionalã de Conºtientizare a Autismului este celebratã în 2 aprilie. Aproximativ 760.000 de persoane cu dizabilitãþi sunt în prezent în România, iar dintre acestea 17.682 se aflã în instituþii de îngrijire, potrivit Centrului de Resurse Juridice. Conform reprezentantilor Centrului de Resurse Juridice, sunt aproximativ 70.200 de copii cu dizabilitãþi în România, iar dintre aceºtia 6.719 sunt plasaþi în instituþiile de îngrijire pe termen lung. Diana MITRACHE
Curentul, lux pentru unii dintre petroºãneni
P
rea sãraci pentru a avea acces la serviciile de utilitate publicã. În secolul XXI sunt petroºãneni pentru care apa, curentul sau gazul sunt un lux. În timp ce tehnologia avanseazã rapid, zeci de cetãþeni, deºi trãiesc într-un municipiu într-o continuã dezvoltare, se confruntã cu
lipsuri. Sunt cetãþeni care nu au apã, gaz sau curent, iar municipalitatea de la Petroºani sare în ajutorul acestora. Dar asta datoritã faptului cã aceºti oameni locuiesc în imobilele care sunt în proprietatea statului. Astfel, se are în vedere racordarea la serviciile de utilitate publicã a unor cetãþeni marginalizaþi. “Locuinþa din municipiul Petroºani (...) face parte din fondul
locativ al municipiului Petroºani, administrat de Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi privat ºi nu este racordatã la reþeaua de energie electricã. În vederea realizãrii branºamentului la energia electricã (...) este necesarã necesarã suma de 1.000 lei. Locatarii acestui imobil au venituri reduse ºi
nu-ºi pot permite accesul la acest serviciu de strictã necesitate”, aratã oficialii Primãriei Petroºani. În anii trecuþi, municipalitatea de la Petroºani a mai alocat fonduri pentru branºarea apartamentelor din fondul locativ de stat la diferite servicii de utilitate publicã. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Martie 2016
Aerociudaþii îºi dau întâlnire în Parâng E
i au arãtat cã porcul poate sã zboare ºi tot ei sunt cei care vor umple cerul de culoare în zbor. Vorbim despre aerociudaþii, oameni curajoºi care iubesc atât zborul cu parapanta, cât ºi distracþia, iar la finele acestei sãptãmâni vin în Parâng, unde suntem invitaþi sã îi vedem în zbor. Începând de vineri, aerociudaþii îºi dau întâlnire în Parâng. Nu le trebuie decât para-
panta ºi vânt bun, iar de costume se ocupã tot ei. Sunt primii care au zburat cu un WC,
cu un porc, sau cu alte ciudãþenii, spre distracþia tuturor, iar cerul se va umple de culoare aºa cum spun ºi organizatorii. „În fiecare an, în perioada aceasta, mai mulþi parapantiºti din þarã se strâng în zona Parângului pentru a sãrbãtori deschiderea sezonului de zbor, ºi, cu aceastã ocazie, ca sã ne simþim bine ºi sã facem ºi spectacol, vom organiza un carnaval, în care parapantiºtii se vor distra ºi vom încerca sã facem cât mai frumos cerul deasupra Parângului”, a spus Dan Toterman, organizatorul Festivalului Aerociudaþilor.
Programul festivalului începe vineri, când are loc sosirea invi-
taþilor ºi chiar primul zbor cu parapanta. ªi tot vineri, parapantiºtii
Mai puþine incendii Liber la angajãri în ISU de vegetaþie
A
proape fiecare primãvarã însemna zeci ºi poate sute de alerte ºi intervenþii ale pompierilor militari din Valea Jiului, la incendii de vegetaþie provocate de proprietarii de terenuri care foloseau focul pentru a le curãþa. În aceastã primãvarã numãrul intervenþiilor pompierilor din cadrul Detaºamentului Petroºani, la incendii de vegetaþie, este mai mic faþã de anii trecuþi. Ceea ce nu au reuºit inspectorii primãriilor ori cei de la APIA sau alte instituþii abilitate, a fãcut vremea. Ploile necontenite au dat peste cap planurile
fermierilor care foloseau focul pentru a-ºi curãþa terenurile de resturile vegetale. Totuºi, pompierii militari cât ºi cei din cadrul serviciilor voluntare care funcþioneazã pe lângã primãriile din localitãþile Vãii Jiului sunt în alertã, pentru cã ºi luna aprilie se anunþã una cu risc, în condiþiile în care se anunþã temperaturi ridicate.
Hunedoara
I
nspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara va demara procedura de încadrare a mai multor subofiþeri aflaþi în rezervã, în baza unui program demarat de Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã, care vizeazã reducerea deficitului de personal. Deºi legea interzice folosirea focului pentru curãþarea pãºunilor, iar APIA alocã fonduri tocmai pentru acest lucru, oamenii ignorã restricþiile. Focurile scapã, însã, de sub control ºi produc pagube însemnate mai ales în fondul forestier, cum s-a întâmplat în anii trecuþi în Valea Jiului. Pentru a stopa fenomenul a fost semnat ºi un protocol între Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã, Garda de Mediu ºi Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii
Încadrarea pompierilor va demara cu 1 aprilie, a.c., iar la nivel naþional sunt vacante 450 de posturi. Nu pot fi angajaþi civili, astfel cã sursa de recrutare se referã exclusiv la subofiþeri în rezervã ce îndeplinesc condiþiile necesare, în vederea rechemãrii în activitate. Posturile sunt alocate conform analizei privind necesarul operativ, în raport cu
pentru Agriculturã, pentru a se face identificarea corectã a locaþiei unde a avut loc arderea vegetaþiei uscate de pe miriºti sau pãºuni prin intermediul unei aplicaþii care genereazã informaþii colectate prin satelit. Proprietarii vor fi verificaþi ºi de echipe formate din pompieri, reprezentanþi ai ocoalelor silvice ºi ai primãriilor, iar dacã se va constata cã au dat foc miriºtilor, pot fi amendaþi cu sume cuprinse între 1.000 ºi 2.500 de lei Maximilian GÂNJU
din þarã sunt chemaþi sã vizioneze filmãri din celelalte ediþii ale festivalului, grupate sub genericul Istoria aerociudaþilor. Pentru cã parapantiºtii sunt ºi iubitori de muzicã bunã, nu va lipsi Adi Câmpeanu, care le va cânta la chitarã, ziua de sâmbãtã fiindu-i dedicatã celui care a fost Liviu Iovan, unul dintre cei mai iubiþi parapantiºti din Parâng, iar dupã prânz, sâmbãtã, îi vom vedea pe parapantiºti costumaþi de carnaval, în zbor. Tot la carnaval sunt chemaþi cei din munte sã alunece cu ceva pe zãpadã, distracþia fiind starea generalã. Diana MITRACHE
activitãþile desfãºurate la nivel teritorial ºi vizeazã patru categorii de funcþii din corpul subofiþerilor militari. Publicitatea anunþurilor de recrutare se va face începând cu data de 01.04.2016, de cãtre fiecare dintre unitãþi, inclusiv ISU Hunedoara ºi pe www.igsu.ro. Cei care vor informaþii suplimentare privind modalitãþile de înscriere ºi participare la concurs, condiþiile de recrutare, probe de selecþie ºi criterii de departajare a candidaþilor, pentru judeþul Hunedoara, le vor putea obþine, de vineri, direct de la structura de resurse umane a ISU Hunedoara. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Martie 2016
Henþ cu mâna
NÃSCUT LA... ORA SEVILLEI! Vedeta la zi a fotbalului românesc este, fãrã îndoialã, Nicuºor Stanciu. Fotbalistul plecat dintr-un sat de munte ardelean, a cunoscut fotbalul la
Unirea Alba Iulia, apoi la F.C. Vaslui, iar acum strãluceºte la Steaua. La acea echipã Steaua care în urmã cu 30 de ani, pe 7 mai 1986 cucerea la Sevilla,
Cupa Campionilor Europeni. ªapte ani mai târziu, pe 7 mai 1993, se nãºtea în satul ardelean Craiva de lângã Teiuº, Nicuºor Stanciu. Ce destin interesant! Cel ridicat acum în slãvi, dupã douã meciuri senzaþionale cu Lituania ºi Spania (amicale, totuºi...), tinde acum spre numãrul
purtat la Naþionalã, în ultimii 40 de ani, de nume precum Dobrin, Hagi, Ilie Balaci, Liþã Dumitru sau chiar Mutu. Bãiat de mare talent, totuºi trebuie sã fie extrem de atent la ceea ce se întâmplã în jurul sãu. El trebuie ferit de nocivitatea accentuatã din fotbalul nostru, un fotbal unde uºor poþi fi doborât
atunci când þi se urcã la cap. Nicuºor Stanciu poate fi o soluþie de viitor. El aleargã, paseazã, face pressing, trage bine la poartã. La ora lui Euro 2016 va avea 23 de ani împliniþi... Împliniþi la momentul 7 mai, când vor fi exact 30 de ani de la Sevilla.
„Mafioþii ºi-l însuºesc acum pe Stanciu”, povesteºte Ion Danciu, fostul arbitru, observator ºi preºedinte de fotbal
Marþi dimineaþa îmi sunã telefonul, la celãlalt capãt al firului fiind Ion Danciu (64 ani), cunoscutul fost om de fotbal. Reporter: Alo? Salut, Ioane! Ce mai faci? Ion Danciu: Bine, pe lângã casã. Da` sunt revoltat pe mafia asta
din fotbal... Rep.: Adicã? I.D.: Pãi uitã-te ºi tu câtã tevaturã se face pe chestia cu Nicuºor Stanciu, despre care
acum toþi se dau mari cã l-au descoperit. Rep.: Totuºi, nu înþeleg... I.D.: Pãi cine-l ºtia pe Stanciu ãsta acum
Din etape adunate ºi în „Cronicã” redate Jucãtorii sunt niºte escroci” Dupã înfrângerea de acasã, 0-2 cu U.T.A., antrenorul ªoimilor Pâncota, ex-jiulistul Ionuþ Popa (foto) a avut o ieºire necontrolatã la conferinþa de presã de dupã meci: „Jucãtorii sunt niºte escroci, eu m-am luptat pentru ei, iar ei ºi-au bãtut joc de mine. Pur ºi simplu sunt nesimþiþi!”.
Un fost jiulist reuºeºte dubla
Patru din 6! Atacantul echipei Cetate Rãchitova, Flavius Dragoº, a mar-
„Hizo mã înjura” Rep.: Aºa, ºi? I.D.: Noi aveam la Vaslui o interdicþie la transferuri de la U.E.F.A. ºi nu l-am putut legitima în acel an, dar Nicuºor Stanciu lua 10.000 de euro pe lunã salariu fãrã sã joace! Antrenorul Viorel Hizo mã înjura, spunând cã ce naiba am adus piticania asta la Vaslui. Pânã la urmã bãiatul s-a integrat ºi în februarie 2012 debuta cu gol la Polieºti (n.r. Petrolul – F.C. Vaslui 1-2), demonstrând reale
calitãþi. Ca sã nu spun cã a marcat ºi pe San Siro într-un meci cu Internazionale Milano!
„Samsarii roiau în jurul lui” Rep.: Ce-a urmat? I.D.: Se impunea tot mai evident prin vitezã ºi control excelent al mingii cu ambele picioare, dar au început sã se învârtã ºmecherii pe lângã el, gen impresarul Florin Manea, care dorea sã-l ducã la Astra sau la Dinamo. A intrat pe fir ºi Anamaria Prodan ºi în 2013 l-a dus la Steaua moca, fãrã nicio clauzã! Porumboiu a rãmas cu buzele umflate, Vasluiul s-a prãbuºit, bine cã mãcar Nicuºor Stanciu a ajuns ceea ce este acum. Rep.: Cum îi vezi viitorul? I.D.: Dacã o þine tot în ritmul ãsta, va face la Euro, în Franþa, o figu-
Cristian Ban cat nu mai puþin de patru dintre cele 6 goluri ale echipei sale în meciul cu Agrocompany Bãcia, scor 6-2. Celelalte douã goluri ale echipei din Rãchitova au fost marcate de Mailat ºi Ursu.
Dupã acest meci, Ionuþ Popa ºi-a dat demisia, el fiind înlocuit de fostul internaþional Zsolt Muzsnay.
vreo cinci ani? Avea 17 ani, juca la Unirea Alba Iulia ºi l-am vãzut într-un meci în cãutãrile mele de jucãtori pentru F.C. Vaslui, unde atunci eram vicepreºedinte. Jucase într-un meci cu Steaua, i-am spus lui Adrian Porumboiu despre el ºi în toamna lui 2011 l-am adus la Vaslui.
Cristian Ban, fost jucãtor al Jiului, joacã acum la 42 de ani în Liga a V-a Hunedoara. În ultimele douã etape el s-a dovedit a fi în mare formã, marcând acel gol spectaculos din victoria cu Cetate Rãchitova, iar în etapa trecutã, 4-1 la Unirea Gen. Berthelot, a înscris douã goluri în deplasare.
Fotografie la minut
rã excelentã. Va sãri, valoric, de zece milioane de euro, se vor bate echipele mari pentru el. Ar merita, este un copil bun, tânãr, cu multe calitãþi ºi cu mult bun simþ. Am mai descoperit eu niºte „vedete” ºi prin Valea Jiului, dar au ajuns vai de mama lor! Singurul meu regret este cã mafioþii din fotbalul nostru ºi-l însuºesc acum pe Nicuºor Stanciu ca mari descoperitori ai lui, dar de fapt nici nu auziserã de el acum cinci ani. Paginã realizatã de Genu TUÞU
FRUMOªI SPECTATORI, NASOL MECI... Vesele la început, frumoasele spectatoare de la meciul de rugby ªtiinþa Petroºani – Stejarul Buzãu (0-36) or fi plecat foarte dezamãgite la finalul meciului din „Dealul Institutului”.