Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1211

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 19 Octombrie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi - purtãtorul de cuvânt al Asociaþiei Municipiilor din România

P

rimarul municipiului Petroºani a fost ales membru plin al Comitetului Director al Asociaþiei Municipiilor din România.

Tiberiu Iacob Ridzi a fost nominalizat ºi purtãtor de cuvânt al Asociaþiei Municipiilor din România, o asociaþie ce-i reuneºte pe toþi cei 103 primari de municipii ºi ºase primari de sectoare din Bucureºti în vederea promovãrii intereselor comune ale autoritãþilor din administraþia publicã localã. AMR este membrã în Comitetul Regiunilor (CoR), Congresul Puterilor Locale ºi Regionale al Consiliului Europei (CPLRE), Consiliul European al Municipalitãþilor ºi Regiunilor (CEMR), Asociaþia Internaþionalã a Primarilor Francofoni (AIMF),Asociaþia Agenþiilor pentru Democraþie Localã (ALDA).

Problemele aflate în dezbatere, cu privire la îmbunãtãþirea legislaþiei în administraþia publicã, au vizat cu prioritate aspecte legate de Strategia generalã de descentralizare în contextul Cartei europene a autonomiei locale, precum ºi transferul de competenþe de la nivelul primarului ºi adjuncþilor sãi cãtre ºefi de direcþii, servicii ºi birouri. Prin aceastã mãsurã, care sã fie, ulterior, legiferatã, se doreºte ca o parte din rãspunderea actelor întocmite ºi parafate sã se rãsfrângã ºi asupra celor care le-au elaborat. Maximilian GÂNJU

RECORD!

Un pod construit, cât tot Defileul Jiului

Î

n Valea Jiului s-a reparat un pod peste Jiul de Vest în aceeaºi perioadã în care au fost construite tunelurile din Defileul Jiului. Pare un adevãrat record, însã, nu se ºtie dacã lucrãrile vor fi ºi gata. Observaþia îi aparþine unui ºofer care trece zilnic peste podul din Iscroni, de luni bune aflat în reabilitare ºi care a fãcut, stând la semafor, analogia între termenele de execuþie. >>> PAGINA A 5-A

Motiv de mândrie pentru salvamontiºtii din Parâng

e mai bine de D zece ani de zile face parte din

echipa de salvare montanã care activeazã în Staþiunea Parâng, este voluntar ºi are la activ sute de intervenþii. Colegii se bazeazã pe tenacitatea ei ºi a reuºit sã-l impresioneze pe preºedintele Iohannis, dar mai ales pe soþia acestuia, Carmen Iohannis cu care s-a întâlnit tocmai la peste 2000 de metri, pe crestele Parângului.

Dana Tomuº este absolventã a ªcolii Naþionale Salvamont ºi asistent medical, dar ºi prima femeie salvamontist care a executat vreodatã misiuni în Parâng. Tânãra face parte din echipa salvatorilor montani din Parâng, de circa zece ani, timp în care a luat parte la sute de misiuni. Face salvare montanã ca voluntar chiar dacã este nevoie de experienþa ei, pentru cã legislaþia nu permite Serviciilor Salvamont sã-ºi acopere necesarul de salvatori. La post se

afla ºi în acest weekend, într-o misiune de patrulare pe traseele de creastã ale Parângului, când a ieºit în întâmpinarea unui grup de turiºti ºi a constatat cã nu e altcineva decât preºedintele þãrii, Klaus

Iohannis ºi soþia acestuia, Carmen Iohannis. Prima doamnã a fost impresionatã de Dana Tomuº ºi mai ales de faptul cã o femeie poate face cu succes misiuni de salvare montanã, un domeniu

ce pare mai degrabã dedicat bãrbaþilor. ”Nu mi-am dat seama cã o femeie poate face ºi salvare montanã” i-a spus soþia preºedintelui salvamontistei din Parâng. ”Într-adevãr, soþia preºedintelui a fost foarte impresionatã de colega noastrã ºi cred cã a felicitat-o de vreo trei ori. Klaus Iohannis este singurul preºedinte care a venit în Staþiunea Parâng, dar nu doar atât. Este singurul care a fost la peste 2000 de metri, care a parcurs un traseu la fel ca oricare

iubitor al muntelui. Atât preºedintele cât ºi soþia sa Carmen sunt niºte oameni cu multã decenþã ºi ne-am bucurat cã ne-au vizitat ºi pe noi, la Salvamont”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful Salvamont Petroºani. Potrivit acestuia, Dana Tomuº este unul dintre cei mai ambiþioºi salvamontiºti ºi de multe ori suportul ei a fost esenþial în misiunile derulate. „Trage cot la cot cu noi, ne bazãm mult pe ea ºi pe experienþa ei”, mai spune Bârlida. Maximilian GÂNJU


2 Actualitate

Petroºani: programul din ºcoli, mai scurt din cauza frigului

N

u sunt mai mult de 15 grade C în sãlile de curs ale ºcolilor ºi liceelor din municipiul Petroºani, iar o parte dintre directori au decis sã îºi reducã programul cu elevii. Aceºtia vin, de câteva sãptãmâni, îmbrãcaþi gros ºi nu îºi scot hainele în timpul orelor, însã, faptul cã afarã nu sunt mai mult o de 2 C, i-a determinat pe profesori ºi pãrinþi sã cearã diminuarea programului. Nu la toate ºcolile, însã,

pentru cã, din aceastã sãptãmânã, doar elevii de la Colegiul Economic Hermes ºi cei de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” au considerat oportunã mãsura. „Avem sãli de clasã care au 3 pereþi exteriori ºi unde temperatura este de 10 C. Cel mai bine este în sãlile în care temperatura ajunge la 15 C. Din pãcate, elevii noºtri neavând o situaþie financiarã bunã nu îºi permit sã-ºi cumpere un aparatat de încãlzit pe bazã de curent electric ºi, drept urmare,

vin foarte gros îmbrãcaþi la ºcoalã ca sã suporte frigul care existã în acest moment în sãlile de clasã”, a precizat Gabriela Rus, director la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani. Orele, la cele douã unitãþi de învãþãmânt din Petroºani au doar 45 de minute, iar administraþia localã promite cã va face tot posibilul ca agentul termic, sau mãcar centralele pe gaz sã fie funcþionale. Asta, pentru cã ambele variante sunt deocamdatã

Primãria Lupeni sporeºte gradul de siguranþã al cetãþenilor

P

rimaria Lupeni va organiza în luna noiembrie un concurs pentru angajarea unui numãr de 7 poliþiºti locali. Administratia localã a luat decizia de a suplimenta corpul poliþiºtilor locali pentru a spori gradul de siguranþã al cetãþenilor. “Siguranþa cetãþenilor a fost întotdeauna o prioritate pentru noi. De aceea în luna noiembrie vom organiza concurs pentru angajarea unui numãr de 7 poliþiºti locali, cu care vom completa Corpul Politiei Locale din Lupeni. În acest moment Politia Localã din Lupeni dispune de dotãrile ºi echipamentele necesare, iar cu efectivele sporite dorim sã asigurãm un grad ridicat de siguranþã ºi securitate cetãþenilor”, a declarat

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 19 Octombrie 2016

nefuncþionale. „La ªcoala nr 7, la I.G. Duca sediul vechi ºi cel nou ºi la ªcoala Avram Stanca, în aceastã sãptãmânã vom furniza agent termic din centralele pe gaz metan. La celelalte ºcoli suntem în procedura de obþinere a avizelor. Avem douã extinderi de fãcut. Se vor apuca de lucru la Liceul Carmen Sylva în aceastã sãptãmânã ºi la Liceul Dimitrie Leonida, iar ultima ºcoalã care, nu din cauza noastrã este ultima, Liceul Mihai Eminescu este în întârziere, din cauzã cã

iniþial s-a pus problema ca elevii sã fie mutaþi în sediul ªcolii nr. 5”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Singurele unitãþi în care este cãldurã sunt grãdiniþele, pentru cã racordul la gaz metan s-a fãcut de anul trecut, însã, anul acesta elevii din ºcoli au îndurat din nou frigul, din cauza deciziei pe care conducerea CEH a luat-o, din „raþiuni economice”. Mai exact, Cosmin Chiuzan a decis sã furnizeze apã caldã toatã vara cãtre locuitorii de la Mintia,

nu a recuperat datoriile celor din Petroºani, acum nu are stoc de cãrbune ºi strânge cu uºa administraþia de aici, lãsând copiii sã degere, pentru o datorie veche. Tiberiu Iacob Ridzi a menþionat cã va discuta din nou cu directorul CEH ºi a mai precizat cã nu va achita nicio facturã în avans. „Voi plãti, aºa cum este legal, dupã ce vom primi factura de la Termoficare SA”, a conchis Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Diana MITRACHE

- ÎNCHIRIERI -

Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100 Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni În data de 17 noiembrie 2016 se va organiza concurs ºi pentru ocuparea unui numãr de patru posturi în aparatul de specialitate al primarului. “De asemenea tot pentru ca cetãþenii sa beneficieze de cele mai bune servicii din partea administraþiei locale vom mai angaja ºi patru persoane în cadrul aparatului de specialitate al primarului”, a mai precizat Resmeriþã. Calendarul concursului pentru posturile de poliþiºti locali este

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

urmãtorul: depunerea dosarelor - pânã în data de 3 noiembrie 2016, ora 13, datã la care are loc selecþia dosarelor, 9 noiembrie 2016, ora 10 - proba de evaluare a aptitudinilor fizice, proba eliminatorie, 15 noiembrie 2016, ora 10 - proba scrisã, 22 noiembrie 2016 ora 10 - interviul. Selecþia dosarelor pentru cele 4 posturi din aparatul de specialitate al primarului are termenul de depunere 3.11.2016, ora 13, proba scrisa va avea loc în 17.11.2016, ora 10 ºi interviul va avea loc în data de 24.11.2016, ora 10.

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

- Dr. PREDA MIHAI -

Telefon util: 0733.960311

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 19 Octombrie 2016

Birocraþia ºi taxele aferente, diminuate la Petroºani upã modelul D de reducere al birocraþiei de la nivel central, Tiberiu Iacob Ridzi a impus noi norme ºi chiar va da o hotãrâre de consiliu prin care oamenii care ajung la ghiºee sã nu mai fie trimiºi dupã acte, ori sã achjite diverse taxe.

Dispoziþia a fost datã în primãrie, iar deciziile îi vizeazã pe cei care doreau acte în regim de urgenþã, ajutoare de încãlzire, cantinã socialã, subvenþii pentru terenurile agricole, în total fiind 10 astfel de decizii. Mai mult, rãspunsul la petiþiile cetãþeniilor se va da în jumãtate din timpul legal „Am adoptat 10 mãsuri pentru reducerea birocraþiei la nivel local. E vorba despre mãsuri propuse pentru simplificarea procedurilor de obþinere a serviciilor publice de cãtre cetãþeni la nivelul Primãriei. Nu

fac altceva, decât sã simplifice procedurile prin care, în anumite domenii, cetãþenii sã nu mai fie nevoiþi sã aducã acte, hârtii”, a precizat în cadrul unei conferinþe de presã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Prima mãsurã îi vizeazã pe cei care cer ajutorul de încãlzire ºi care nu vor mai trebui sã aducã dovada din care sã rezulte cât câºtigã, lucru pe care îl va face direct primãria la ANAF. Direcþia de Asistenþã Socialã va renunþa sã mai solicite o declaraþie notarialã, pentru cei cu venituri ocazionale ºi

adeverinþe de clasele I- IV. Adeverinþele de teren agricol, necesare pentru obþinerea subvenþiei la încãlzire, vor fi solicitate din oficiu de cãtre Direcþia de Asistenþã Socialã, biroului de cadastru ºi Registru Agricol. În cazul solicitãrilor de scutire a plãþii impozitului pe teren, adeverinþele nu mai sunt necesare de la Biroul de Cadastru. Pentru cei care îºi deschid o firmã, primãria vine în sprijin, la eliberarea acordului de funcþionare, iar biroul din cadrul primãriei va solicita de la Impozite ºi Taxe dovada plãþii taxelor de firmã ºi salubritate, iar la

avizarea anualã nu va mai fi nevoie de actul constitutiv al statutului persoanelor juridice. Rãspunsurile la petiþii se vor da în maxim 15 zile de la sesizare ºi nu în termenul de 30 de zile. În plus, va fi eliminatã taxa pentru eliberarea în regim de urgenþã a unor acte, iar cei care beneficiazã de ajutor social, cantinã, ajutor de urgenþã, burse ºcolare, bani pentru liceu sunt scutiþi sã mai plãteascã taxa pentru eliberarea adeverinþelor, care costau cam 50 de lei ºi pe care orice om care beneficia de venitul minim garantat era nevoit sã o aducã. În final, ultima decizie se referã la cei care primesc teren pentru locuinþã, pentru care verificarea dacã mai deþin locuinþe sau terenuri va fi fãcutã direct de cãtre Serviciul de Impozite ºi Taxe Locale.. Pe viitor, însã, primarul din Petroºani crede cã va mai adãuga ºi alte mãsuri, ca sã reducã birocraþia în birourile primãriei pe care o conduce. Diana MITRACHE

Sãrãcia, rezultatul corupþiei politice

P

oliticienii, ori se prind mai greu, ori ne iau de proºti. Premierul Dacian Cioloº a declarat, marþi, cã sãrãcia este rezultatul corupþiei ºi al modului în care sunt alocate resursele publice. Bine cã ºi-a dat seama acum în al 12-lea ceas... Prezent la o dezbatere pe tema pachetului anti-sãrãcie, Cioloº a declarat cã din punctul sãu de vedere, sãrãcia endemicã este, în primul rând, rezultatul corupþiei, al modului în care folosim ºi dirijãm resursele publice sau private atunci când ele sunt dirijate de autoritãþi publice pentru a crea dezvoltare ºi pentru a crea dezvoltare durabilã. Mai mult, Cioloº considerã cã pentru eradicarea sãrãciei este nevoie ºi de modificarea comportamentului cetãþenilor ."Când spunem cã vrem sã eradicãm sãrã-

cia trebuie sã ne gândim, în primul rând, ºi la comportamentul nostru, la faptul cã atâta vreme cât n-o sã fim în mãsurã sã trecem peste un comportament care favorizeazã corupþia, nu putem eradica nici sãrãcia într-un mod structurat. Atâta vreme cât ne gândim doar la politici sociale care sã le permitã celor care trãiesc în sãrãcie cronicã sã-ºi ducã traiul de pe o zi pe alta, cu ajutoare sociale acordate aproape la licitaþie în perioada campaniei electorale - cine dã mai mult -, atâta vreme cât trãim cu impresia cã

doar prin politici sociale de asistanat, sã spun, putem rezolva probleme (...) nu putem vorbi de soluþii viabile. (...) Cu schimbarea mentalitãþilor, din pãcate nu e suficient sã

dãm o ordonanþã de urgenþã sau o lege, trebuie lucrat, dar cred cã e importantã atitudinea noastrã a tuturor celor care suntem implicaþi pentru a schimba atitudinea întregii societãþi", a mai

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

A lovit bariera de la Livadia

U

n ºofer din Târgu Jiu a intrat în atenþia poliþiºtilor hunedoreni, dupã ce a intrat cu maºina în bariera de la Livadia. El este acuzat de sãvârºirea infracþiunii de distrugere sau semnalizare falsã din culpã. “În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit cã cel în cauzã, în data de 17.10.2016, în jurul orei 08:50, în timp ce conducea o autoutilitarã pe DN66, din direcþia Baru Mare – Petroºani, la trecerea la nivel cu calea feratã amplasatã în satul Livadia, din cauza neadaptãrii vitezei la condiþiile de drum, a lovit bariera (care era închisã, întrucât urma sã treacã un tren)”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. În urma evenimentului au rezultat doar pagube materiale, fãrã a se înregistra victime ºi nici întârzieri de trenuri.

spus premierul. Dar nu politicienii sunt cei care sprijinã nemunca prin tot felul de ajutoare sociale? La Agenþiile locale de ocupare a forþei de muncã principalii beneficiari ai ajutoarelor sociale sunt cei care sunt nemulþumiþi de locuri de muncã oferite din cauza salariului care nu corespunde pregãtirii lor profesionale. Dar cum sã fie mulþumiþi sã

munceascã dacã acasã, în locuinþele sociale unde locuiesc, nu plãtesc utilitãþile, au mâncare gratuitã la cantina socialã ºi primesc ºi ajutoare financiare. De ce toate astea? Pentru cã ei sunt ºi masa de votanþi pe care politicienii o folosesc de fiecare datã la alegeri, fie cã sunt locale, ori parlamentare. Marius MITRACHE


4 Actualitate

“Nici vorbã de scandaluri de plagiat! Aici te învaþã cum sã nu furi/plagiezi din ºcoalã” „ Din momentul în care am devenit studentã la University of Sussex, mi s-a fãcut un cont de autoverificare împotriva plagiatului voit sau pentru a-þi da seama, ca student, de influenþele induse de bibliografie. Aici lucrãrile-raport sunt aproape lunare ºi sunt verificate de profesorul coordonator prin aplicaþia Turnitin, care este consideratã cea mai bunã din lume... Sunt multe metodele folosite, încruciºat, iar noi ºtiind acest lucru nu putem decât sã lucrãm serios, iar dacã nu poþi – abandonezi. Dar, clar, acest stil de lucru are efecte ºi în comportamentul general ºi nu se ajunge ca la nivel înalt, doctorate de exemplu, sã se aducã acuze de plagiat pentru cã sistemul funcþioneazã pânã la final, inclusiv la edituri” – Maria S. Bãlan, din Petroºani, studentã la University of Sussex, Marea Britanie. Scandalurile de plagiat au devenit o modã folositã în atacurile la persoane, dar ele existã de când lumea. Mai toatã lumea ºtie cum prin universitãþile din þarã se dãdeau proiecte de an gata fãcute, cu scop de inspiraþie, dar de fapt ele erau copiate în mare parte ºi, probabil, practica are continuitate ºi în zi de astãzi. Nu a existat prea des dorinþa unor lucrãri originale, metodele eticii în domeniu nefiind impuse prin programe de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 19 Octombrie 2016

învãþãmânt. Lucrãrile originale nu se prea cunosc decât în cazuri destul de rare când studentul, doctorandul sau cercetãtorul o face din pasiune, mult studiu ºi dorinþa de a aduce noutate... Cât priveºte depistarea plagiatelor, la Universitatea Petroºani, s-a introdus o astfel de aplicaþie, care nu este deloc ieftinã, iar fiecare verificare costã la rândul ei... O vorbã spune, învaþã întâi copilul, apoi

OFERTA DE CRÃCIUN 2016

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi

de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

OFERTA DE REVELION 2017

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de

cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.

Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.

sã ai pretenþii de la el... Pare a nu fi vorbã în vânt. Ceva de acest gen se întâmplã în ºcolile medii ºi superioare din lume. Am aflat de la studenþii noºtri români, care se specializeazã în þãri din Europa. „Din momentul în care am devenit studentã la University of Sussex, mi s-a fãcut un cont de autoverificare împotriva plagiatului voit sau pentru a-þi da seama, ca student, de influenþele induse de bibliografie. Aici lucrãrile-raport sunt aproape lunare ºi sunt verificate de profesorul coordonator prin aplicaþia Turnitin, care este consideratã cea mai bunã din lume ºi este implementatã la circa 80% din învãþãmântul din Marea Britanie. Alte univeristãþi folosesc aplicaþii proprii, sau alte genuri la alegerea conducerilor. Practic, asemenea verificãri te învaþã sã construieºti un lucru nou, original din materialul ºi informaþiile

acumulate. Într-o lucrare nu este permis mai mult de 20% sã „te inspiri” din alte lucrãri, ºi acest 20% include ºi citatele, cu trimiterile aferente, care le prezinþi pentru a-þi susþine ideea. Nu doar aplicaþia de verificare îþi hotãrãºte soarta lucrãrii. Profesorul are un rol important. De exemplu apare 1% ca plagiat aici, 1% acolo, sau dincolo într-un proiect ºi aici intervine coordonatorul care analizeazã ideea, stilul, dacã e vorba de coincidenþã de exprimare, asemãnãri întâmplãtoare de stil etc. Aceastã intervenþie a profesorului se bazeazã pe altceva, pe cunoaºterea efectivã a studentului. Noi, studenþii de la specializarea aceasta, avem obligaþia de a participa la dezbateri, un forum în care trebuie sã lansezi tu sau alþii o idee care sã stârneascã dezbateri, sã participi activ,

sã combaþi, sã aduci argumente etc. Aceastã activitate este la rândul ei cuantificatã, dar se ºi lãmureºte profesorul coordonator cu stilul fiecãruia, logica folosirii informaþiei, soliditatea argumentaþiei... Sunt multe metodele folosite, încruciºat, iar noi ºtiind acest lucru nu putem decât sã lucrãm serios, iar dacã nu poþi – abandonezi. Dar, clar, acest stil de lucru are efecte ºi în comportamentul general ºi nu se ajunge ca la nivel înalt, doctorate de exemplu, sã se aducã acuze de plagiat pentru cã sistemul funcþioneazã pânã la final, inclusiv la edituri” – a declarat Maria S. Bãlan, din Petroºani, studentã la University of Sussex, Brighton, Marea Britanie. Conform cyberculture.ro, care prezintã un raport realizat de Turnitin, aplicaþia care are o bazã de date

de peste 45 de miliarde de pagini web, peste 337 de milioane de lucrãri studenþeºti ºi peste 130 de milioane de articole din jurnale ºi cãrþi ºtiinþifice, existã 10 tipuri de plagiat: “1. Clona - O lucrare copiatã cuvânt cu cuvânt; 2. CTRL C - O lucrare în care o parte este copiatã; 3. Find-Replace – Lucrare în care au fost schimbate unele cuvinte cheie ºi fraze, dar în care conþinutul esenþial a fost copiat; 4. Remix – Parafrazare din alte surse, în aºa fel încât pasajele sã se lege logic; 5. Reciclare – Împrumut “generos” din creaþia proprie, fãrã citare; 6. Hibrid – Combinaþia dintre pasaje din surse citate ºi pasaje copiate fãrã citare; 7. Mashup – Un amestec de pasaje copiate din diverse surse, fãrã citare corespunzãtoare; 8. Eroarea 404 – O lucrare în care se face referire la surse ºi informaþii inexistente, care nu pot fi verificate; 9. Agregator – O lucrare cu citare corespunzãtoare, dar care nu conþine deloc idei originale; 10. Re-Tweet – Lucrarea citeazã corect sursele, dar se bazeazã puternic pe structura originalã ºi pe modul de exprimare din altã lucrare”. Pare cumplit de greu pentru noi, românii din România, sã eviþi toate aceste “acuze” în timp ce întocmeºti o lucrare. ªi chiar este, atâta vreme cât nu avem cultura domeniului care se face gradual în strãinãtate, începând chiar din ºcolile medii. Tinerii noºtri, plecaþi la studii în strãinãtate, au înþeles ºi acþioneazã ca atare. Cã aceste metode de eticã a studiului se reflect ºi în comportamentul general este diferenþa de atitudine, în general, “confirmatã” de remarcile cunoscuþilor atunci când tânãrul revine acasã, în vacanþe, “ai deja fiþe de Occident”… Ileana FIRÞULESCU

RECORD: Un pod construit, cât tot Defileul Jiului n Valea Jiului s-a reparat un pod peste Jiul de Vest Îtunelurile în aceeaºi perioadã în care au fost construite din Defileul Jiului. Pare un adevãrat record, însã, nu se ºtie dacã lucrãrile vor fi ºi gata. Observaþia îi aparþine unui ºofer care trece zilnic peste podul din Iscroni, de luni bune aflat în reabilitare ºi care a fãcut, stând la semafor, analogia între termenele de execuþie. Diferã doar anii ºi poate numãrul de muncitori, însã, cei de acum lucreazã mecanizat, în timp ce cei care au construit calea feratã Bumbeºti – Livezeni au lucrat cu mâinile goale. „De câteva luni încoace îmi tot fixez câte un orizont de aºteptare: oare când va fi gata? Azi dimineaþã, când am trecut, m-am gândit cã 31 octombrie este data la care trebuie sã îl finalizeze. ªi am avut brusc, o revelaþie. În 31 octombrie 1948 a fost inaugurat Defileul Jiului ºi mã gândeam cã acel ºantier

naþional Bumbeºti Livezeni a funcþionat între 1 aprilie – 31 octombrie 1948. Comparaþia nu a fost greu de fãcut. Podul a început sã fie reparat tot cam în acea perioadã ºi mã gândeam cã ar fi pãcat sã nu îi încurajãm pe oamenii aceºtia sã termine posul un pic mai repede de 31 octombrie, sã dureze mai puþin decât a durat construirea a 17 km din defileu”, a precizat Dorel ªchiopu, ºofer navetist între Vulcan ºi Petroºani. Defileul Jiului mãsoarã 31 de km, din care peste 25 %

sunt ”lucrãri de artã”, cum spun cei din transporturi. Adicã: poduri, tuneluri, viaducte, ziduri de sprijin etc. Mai precis, cei care trec prin Defileul Jiului pot fi fascinaþi pe lângã incredibila frumuseþe naturalã a muntelui, a apei ºi a pãdurii – ºi de frumuseþea arhitectonicã a celor 8 poduri mari, 27 de viaducte de coastã, 39 de tuneluri, 2,5

Crãciunul, motiv de disputã la Lupeni

P

rimarul spune cã vrea sã împodobeascã Lupeniul ca în basme ºi luni a avut prima disputã cu consilierii care l-au contracarat. Nu au aprobat hotãrârea de consiliu prin care se aloca suma necesarã achiziþionãrii ghirlandelor de becuri ºi asta l-a supãrat rãu pe primarul Cristian Resmeriþã, care acum îi acuzã pe liberali cã nu vor nimic nou ºi bun la Lupeni. „Sunt unii consilieri locali care se împotrivesc la toate proiectele pe care le avem. Doresc sã transform municipiul Lupeni într-un centru al distracþiei ºi al frumuseþii din punct de vedere al împodobirii pentru sãrbãtori. Din pãcate, toþi consilierii PNL au votat împotriva acestei hotãrâri ºi vreau sã anunþ cetãþenii din Lupeni, cã e bine sã ºtie. Eu spun cã lupenenii meritã un oraº frumos. Poate cã am rãmas noi în urmã, cã nu am avut bani, dar în momentuil de faþã îi rog sã îºi bage minþile în cap ºi sã ºtie cã dacã nu pot sã mã ajute cu nimic, atunci sã nu încerce sã mã încurce”, a spus Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Consilierul PNL Cristian Roºu a scris pe pagina sa socializare cã nu a votat ºi a recunoscut public acest fapt, motivându-ºi ºi decizia: „am avut în dezbatere un proiect de hotãrâre prin care s-a alocat suma de 250.000 lei, din bugetul local pentru ornamentele stradale cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. Am fost împotriva alocãrii acestei sume de bani, din bugetul local, adicã din banii

dumeavoastrã. Argumentele pentru care NU am votat au fost urmãtoarele: 1. În urmã cu 11 luni, am alocat, printr-o hotãrâre a Consiliului Local Lupeni, suma de 100.000 lei tot pentru ghirlande luminoase de sãrbãtori, 2. Suma de 250.000, votatã de majoritatea consilierilor, pentru ornamentele luminoase a fost diminuatã de la capitolul 67.05.03 a bugetului local -

mobilier pentru parcurile de joacã ºi am considerat cã nu putem lãsa copiii din Lupeni sã se joace în parcuri degradate. 3. Consider suma de 436.070 ,conform subcapitolului 70.06.00 , alineat 71.01.30 (formatã din rectificarea de astãzi plus banii alocaþi deja prin bugetul votat la începutul anului ) mult prea mare dintr-un buget general de 56.624,87 mii lei la venituri ºi 61.720,10 mii lei la cheltuieli”, a scris consilierul PNL DIN Lupeni. Totuºi, primarul PSD Cristian Resmeriþã a spus cã le cere în continuare sprijinul consilierilor sãi, chiar ºi celor din opoziþie, pentru a dezvolta municipiul ºi nu gãseºte de cuviinþã ca aceºtia sã i se împotriveascã mereu, de câteva luni încoace, doar pentru cã cred în apropiata campanie electoralã. Diana MITRACHE

km ziduri de sprijin ºi a celor 5 staþii de cale feratã. În treacãt fie spus, o astfel de „densitate de lucrãri de artã pe km” este unicã în România ºi face din Defileul Jiului cea mai frumoasã porþiune de drum (rutier ºi feroviar) din România! „Între 1924 ºi 1948, lucrându-se din douã direcþii, s-au realizat 14 km din calea feratã ce avea sã uneascã Valea Jiului cu Oltenia. Deci, restul de 17 km au fost finalizaþi în exact 7 (ºapte) luni! Pe ºantierul Bumbeºti – Livezeni au lucrat 27.988 muncitori, în timp ce la podul de la Iscroni nu sunt mai mult de cca. 20 în acelaºi timp. Avantaj: podul. Pe defileu erau foarte multe locuri unde nu se putea folosi nici mãcar o roabã (erau în 1948), iar la

pod am vãzut de la butelii de aragaz, elevatoare, chiar maºinã de turnat asfaltul (suntem în 2016). Avantaj: defileul. Pe vremea aceea puterea comunistã asupritoare nu avea problemele de azi referitoare la legislaþia muncii, legislaþia achiziþiilor publice, dreptul la contestaþii, chichiþele subcontractãrii etc, cãrora trebuie sã le facã faþã constructorii de azi. Avantaj: podul. Podul are cam 70 - 80 de metri în timp ce în defileu sunt ºi tuneluri de peste 200 de metri! Avantaj: defileul. Una peste alta, însã, termenul de executare este aproape acelaºi!”, mai afirmã Dorel ªchiopu. Acum, podul de Iscroni este încã în construcþie ºi data finalizãrii lucrãrilor este 31 octombrie 2016. Nu se ºtie cât va mai dura reabilitarea, însã, un lucru este cert: încã se lucreazã ºi se circulã pe un singur sens. Diana MITRACHE


4 Actualitate

“Nici vorbã de scandaluri de plagiat! Aici te învaþã cum sã nu furi/plagiezi din ºcoalã” „ Din momentul în care am devenit studentã la University of Sussex, mi s-a fãcut un cont de autoverificare împotriva plagiatului voit sau pentru a-þi da seama, ca student, de influenþele induse de bibliografie. Aici lucrãrile-raport sunt aproape lunare ºi sunt verificate de profesorul coordonator prin aplicaþia Turnitin, care este consideratã cea mai bunã din lume... Sunt multe metodele folosite, încruciºat, iar noi ºtiind acest lucru nu putem decât sã lucrãm serios, iar dacã nu poþi – abandonezi. Dar, clar, acest stil de lucru are efecte ºi în comportamentul general ºi nu se ajunge ca la nivel înalt, doctorate de exemplu, sã se aducã acuze de plagiat pentru cã sistemul funcþioneazã pânã la final, inclusiv la edituri” – Maria S. Bãlan, din Petroºani, studentã la University of Sussex, Marea Britanie. Scandalurile de plagiat au devenit o modã folositã în atacurile la persoane, dar ele existã de când lumea. Mai toatã lumea ºtie cum prin universitãþile din þarã se dãdeau proiecte de an gata fãcute, cu scop de inspiraþie, dar de fapt ele erau copiate în mare parte ºi, probabil, practica are continuitate ºi în zi de astãzi. Nu a existat prea des dorinþa unor lucrãri originale, metodele eticii în domeniu nefiind impuse prin programe de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 19 Octombrie 2016

învãþãmânt. Lucrãrile originale nu se prea cunosc decât în cazuri destul de rare când studentul, doctorandul sau cercetãtorul o face din pasiune, mult studiu ºi dorinþa de a aduce noutate... Cât priveºte depistarea plagiatelor, la Universitatea Petroºani, s-a introdus o astfel de aplicaþie, care nu este deloc ieftinã, iar fiecare verificare costã la rândul ei... O vorbã spune, învaþã întâi copilul, apoi

OFERTA DE CRÃCIUN 2016

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi

de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

OFERTA DE REVELION 2017

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de

cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.

Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.

sã ai pretenþii de la el... Pare a nu fi vorbã în vânt. Ceva de acest gen se întâmplã în ºcolile medii ºi superioare din lume. Am aflat de la studenþii noºtri români, care se specializeazã în þãri din Europa. „Din momentul în care am devenit studentã la University of Sussex, mi s-a fãcut un cont de autoverificare împotriva plagiatului voit sau pentru a-þi da seama, ca student, de influenþele induse de bibliografie. Aici lucrãrile-raport sunt aproape lunare ºi sunt verificate de profesorul coordonator prin aplicaþia Turnitin, care este consideratã cea mai bunã din lume ºi este implementatã la circa 80% din învãþãmântul din Marea Britanie. Alte univeristãþi folosesc aplicaþii proprii, sau alte genuri la alegerea conducerilor. Practic, asemenea verificãri te învaþã sã construieºti un lucru nou, original din materialul ºi informaþiile

acumulate. Într-o lucrare nu este permis mai mult de 20% sã „te inspiri” din alte lucrãri, ºi acest 20% include ºi citatele, cu trimiterile aferente, care le prezinþi pentru a-þi susþine ideea. Nu doar aplicaþia de verificare îþi hotãrãºte soarta lucrãrii. Profesorul are un rol important. De exemplu apare 1% ca plagiat aici, 1% acolo, sau dincolo într-un proiect ºi aici intervine coordonatorul care analizeazã ideea, stilul, dacã e vorba de coincidenþã de exprimare, asemãnãri întâmplãtoare de stil etc. Aceastã intervenþie a profesorului se bazeazã pe altceva, pe cunoaºterea efectivã a studentului. Noi, studenþii de la specializarea aceasta, avem obligaþia de a participa la dezbateri, un forum în care trebuie sã lansezi tu sau alþii o idee care sã stârneascã dezbateri, sã participi activ,

sã combaþi, sã aduci argumente etc. Aceastã activitate este la rândul ei cuantificatã, dar se ºi lãmureºte profesorul coordonator cu stilul fiecãruia, logica folosirii informaþiei, soliditatea argumentaþiei... Sunt multe metodele folosite, încruciºat, iar noi ºtiind acest lucru nu putem decât sã lucrãm serios, iar dacã nu poþi – abandonezi. Dar, clar, acest stil de lucru are efecte ºi în comportamentul general ºi nu se ajunge ca la nivel înalt, doctorate de exemplu, sã se aducã acuze de plagiat pentru cã sistemul funcþioneazã pânã la final, inclusiv la edituri” – a declarat Maria S. Bãlan, din Petroºani, studentã la University of Sussex, Brighton, Marea Britanie. Conform cyberculture.ro, care prezintã un raport realizat de Turnitin, aplicaþia care are o bazã de date

de peste 45 de miliarde de pagini web, peste 337 de milioane de lucrãri studenþeºti ºi peste 130 de milioane de articole din jurnale ºi cãrþi ºtiinþifice, existã 10 tipuri de plagiat: “1. Clona - O lucrare copiatã cuvânt cu cuvânt; 2. CTRL C - O lucrare în care o parte este copiatã; 3. Find-Replace – Lucrare în care au fost schimbate unele cuvinte cheie ºi fraze, dar în care conþinutul esenþial a fost copiat; 4. Remix – Parafrazare din alte surse, în aºa fel încât pasajele sã se lege logic; 5. Reciclare – Împrumut “generos” din creaþia proprie, fãrã citare; 6. Hibrid – Combinaþia dintre pasaje din surse citate ºi pasaje copiate fãrã citare; 7. Mashup – Un amestec de pasaje copiate din diverse surse, fãrã citare corespunzãtoare; 8. Eroarea 404 – O lucrare în care se face referire la surse ºi informaþii inexistente, care nu pot fi verificate; 9. Agregator – O lucrare cu citare corespunzãtoare, dar care nu conþine deloc idei originale; 10. Re-Tweet – Lucrarea citeazã corect sursele, dar se bazeazã puternic pe structura originalã ºi pe modul de exprimare din altã lucrare”. Pare cumplit de greu pentru noi, românii din România, sã eviþi toate aceste “acuze” în timp ce întocmeºti o lucrare. ªi chiar este, atâta vreme cât nu avem cultura domeniului care se face gradual în strãinãtate, începând chiar din ºcolile medii. Tinerii noºtri, plecaþi la studii în strãinãtate, au înþeles ºi acþioneazã ca atare. Cã aceste metode de eticã a studiului se reflect ºi în comportamentul general este diferenþa de atitudine, în general, “confirmatã” de remarcile cunoscuþilor atunci când tânãrul revine acasã, în vacanþe, “ai deja fiþe de Occident”… Ileana FIRÞULESCU

RECORD: Un pod construit, cât tot Defileul Jiului n Valea Jiului s-a reparat un pod peste Jiul de Vest Îtunelurile în aceeaºi perioadã în care au fost construite din Defileul Jiului. Pare un adevãrat record, însã, nu se ºtie dacã lucrãrile vor fi ºi gata. Observaþia îi aparþine unui ºofer care trece zilnic peste podul din Iscroni, de luni bune aflat în reabilitare ºi care a fãcut, stând la semafor, analogia între termenele de execuþie. Diferã doar anii ºi poate numãrul de muncitori, însã, cei de acum lucreazã mecanizat, în timp ce cei care au construit calea feratã Bumbeºti – Livezeni au lucrat cu mâinile goale. „De câteva luni încoace îmi tot fixez câte un orizont de aºteptare: oare când va fi gata? Azi dimineaþã, când am trecut, m-am gândit cã 31 octombrie este data la care trebuie sã îl finalizeze. ªi am avut brusc, o revelaþie. În 31 octombrie 1948 a fost inaugurat Defileul Jiului ºi mã gândeam cã acel ºantier

naþional Bumbeºti Livezeni a funcþionat între 1 aprilie – 31 octombrie 1948. Comparaþia nu a fost greu de fãcut. Podul a început sã fie reparat tot cam în acea perioadã ºi mã gândeam cã ar fi pãcat sã nu îi încurajãm pe oamenii aceºtia sã termine posul un pic mai repede de 31 octombrie, sã dureze mai puþin decât a durat construirea a 17 km din defileu”, a precizat Dorel ªchiopu, ºofer navetist între Vulcan ºi Petroºani. Defileul Jiului mãsoarã 31 de km, din care peste 25 %

sunt ”lucrãri de artã”, cum spun cei din transporturi. Adicã: poduri, tuneluri, viaducte, ziduri de sprijin etc. Mai precis, cei care trec prin Defileul Jiului pot fi fascinaþi pe lângã incredibila frumuseþe naturalã a muntelui, a apei ºi a pãdurii – ºi de frumuseþea arhitectonicã a celor 8 poduri mari, 27 de viaducte de coastã, 39 de tuneluri, 2,5

Crãciunul, motiv de disputã la Lupeni

P

rimarul spune cã vrea sã împodobeascã Lupeniul ca în basme ºi luni a avut prima disputã cu consilierii care l-au contracarat. Nu au aprobat hotãrârea de consiliu prin care se aloca suma necesarã achiziþionãrii ghirlandelor de becuri ºi asta l-a supãrat rãu pe primarul Cristian Resmeriþã, care acum îi acuzã pe liberali cã nu vor nimic nou ºi bun la Lupeni. „Sunt unii consilieri locali care se împotrivesc la toate proiectele pe care le avem. Doresc sã transform municipiul Lupeni într-un centru al distracþiei ºi al frumuseþii din punct de vedere al împodobirii pentru sãrbãtori. Din pãcate, toþi consilierii PNL au votat împotriva acestei hotãrâri ºi vreau sã anunþ cetãþenii din Lupeni, cã e bine sã ºtie. Eu spun cã lupenenii meritã un oraº frumos. Poate cã am rãmas noi în urmã, cã nu am avut bani, dar în momentuil de faþã îi rog sã îºi bage minþile în cap ºi sã ºtie cã dacã nu pot sã mã ajute cu nimic, atunci sã nu încerce sã mã încurce”, a spus Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Consilierul PNL Cristian Roºu a scris pe pagina sa socializare cã nu a votat ºi a recunoscut public acest fapt, motivându-ºi ºi decizia: „am avut în dezbatere un proiect de hotãrâre prin care s-a alocat suma de 250.000 lei, din bugetul local pentru ornamentele stradale cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. Am fost împotriva alocãrii acestei sume de bani, din bugetul local, adicã din banii

dumeavoastrã. Argumentele pentru care NU am votat au fost urmãtoarele: 1. În urmã cu 11 luni, am alocat, printr-o hotãrâre a Consiliului Local Lupeni, suma de 100.000 lei tot pentru ghirlande luminoase de sãrbãtori, 2. Suma de 250.000, votatã de majoritatea consilierilor, pentru ornamentele luminoase a fost diminuatã de la capitolul 67.05.03 a bugetului local -

mobilier pentru parcurile de joacã ºi am considerat cã nu putem lãsa copiii din Lupeni sã se joace în parcuri degradate. 3. Consider suma de 436.070 ,conform subcapitolului 70.06.00 , alineat 71.01.30 (formatã din rectificarea de astãzi plus banii alocaþi deja prin bugetul votat la începutul anului ) mult prea mare dintr-un buget general de 56.624,87 mii lei la venituri ºi 61.720,10 mii lei la cheltuieli”, a scris consilierul PNL DIN Lupeni. Totuºi, primarul PSD Cristian Resmeriþã a spus cã le cere în continuare sprijinul consilierilor sãi, chiar ºi celor din opoziþie, pentru a dezvolta municipiul ºi nu gãseºte de cuviinþã ca aceºtia sã i se împotriveascã mereu, de câteva luni încoace, doar pentru cã cred în apropiata campanie electoralã. Diana MITRACHE

km ziduri de sprijin ºi a celor 5 staþii de cale feratã. În treacãt fie spus, o astfel de „densitate de lucrãri de artã pe km” este unicã în România ºi face din Defileul Jiului cea mai frumoasã porþiune de drum (rutier ºi feroviar) din România! „Între 1924 ºi 1948, lucrându-se din douã direcþii, s-au realizat 14 km din calea feratã ce avea sã uneascã Valea Jiului cu Oltenia. Deci, restul de 17 km au fost finalizaþi în exact 7 (ºapte) luni! Pe ºantierul Bumbeºti – Livezeni au lucrat 27.988 muncitori, în timp ce la podul de la Iscroni nu sunt mai mult de cca. 20 în acelaºi timp. Avantaj: podul. Pe defileu erau foarte multe locuri unde nu se putea folosi nici mãcar o roabã (erau în 1948), iar la

pod am vãzut de la butelii de aragaz, elevatoare, chiar maºinã de turnat asfaltul (suntem în 2016). Avantaj: defileul. Pe vremea aceea puterea comunistã asupritoare nu avea problemele de azi referitoare la legislaþia muncii, legislaþia achiziþiilor publice, dreptul la contestaþii, chichiþele subcontractãrii etc, cãrora trebuie sã le facã faþã constructorii de azi. Avantaj: podul. Podul are cam 70 - 80 de metri în timp ce în defileu sunt ºi tuneluri de peste 200 de metri! Avantaj: defileul. Una peste alta, însã, termenul de executare este aproape acelaºi!”, mai afirmã Dorel ªchiopu. Acum, podul de Iscroni este încã în construcþie ºi data finalizãrii lucrãrilor este 31 octombrie 2016. Nu se ºtie cât va mai dura reabilitarea, însã, un lucru este cert: încã se lucreazã ºi se circulã pe un singur sens. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 19 Octombrie 2016

AJUTORUL DE ÎNCÃLZIRE: cine îl ia ºi cu ce acte? otrivit actelor P normative specifice ajutoarelor pentru încãlzirea locuinþei (OUG nr. 70/2011 ºi HG nr. 920/2011), în sezonul rece noiembrie 2016 – martie 2017, familiile ºi persoanele singure cu venituri reduse vor beneficia de unul din urmãtoarele tipuri de ajutoare: – ajutoare pentru încãlzirea locuinþei cu energie termicã; – ajutoare pentru încãlzirea locuinþei cu gaze naturale; – ajutoare pentru încãlzirea locuinþei cu energie electricã; – ajutoare pentru încãlzirea locuinþei cu lemne, cãrbuni sau combustibili petrolieri. Pentru persoanele singure compensarea la energie termicã se majoreazã cu 10% faþã de proporþiile stabilite pentru familie. În plus, persoanele singure cu un venit situat între 786 ºi 1082 lei beneficiazã de o compensare procentualã de 10% Pentru beneficiarii de ajutor social acordat în condiþiile Legii nr. 416/2001, care folosesc pentru încãlzirea locuinþei energie termicã compensarea procentualã este de 100%, iar pentru cei care utilizeazã lemne, cãrbuni sau combustibili petrolieri, cuantumul lunar al ajutorului este de 58 lei.

CONDIÞII DE ACORDARE

Au dreptul de a solicita ajutorul numai persoanele singure sau familiile care: - locuiesc efectiv la adresa pentru care solicitã acest ajutor, sunt înscrise în cartea de imobil ºi sunt luate în calcul la stabilirea

cheltuielilor de întreþinere a locuinþei; - realizeazã venituri pânã la 615 lei/membru de familie (pentru ajutoarele cu gaze naturale, energie electricã, lemne sau combustibili petrolieri) ºi de 786 lei/membru de familie (sau 1.082 lei în cazul persoanei singure) pentru ajutorul cu energie termicã; La stabilirea dreptului privind acordarea ajutorului pentru încãlzirea locuinþei se iau în calcul toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioarã depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurãri sociale de stat, asigurãri de ºomaj, indemnizaþii, alocaþii ºi ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suportã, obligaþii legale de întreþinere ºi alte creanþe legale, cu excepþia: – ajutorului social acordat în baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat; – alocaþiei de stat pentru copii prevãzute de Legea nr. 61/1993 – alocaþiei pentru susþinerea familiei conf. Legii 277/2010 – bugetului personal complementar primit de persoanele cu handicap (106 lei – handicap grav, 79 lei – handicap accentuat, 39 lei – handicap mediu); – ajutoarelor de stat pentru terenuri ºi animale (APIA – cf.OG nr. 14/2010) – burselor sociale sau de studiu; – sprijinului financiar acordat elevilor în cadrul Programului „Bani de liceu”; – veniturilor obþinute din activitãþile cu caracter ocazional desfãºurate de zilieri în condiþiile Legii nr. 52/2011 în sensul actelor normative care reglementeazã aju-

toarele pentru încãlzirea locuinþei, termenii de mai jos au urmãtoarele semnificaþii: Persoanã singurã = persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuieºte singurã ºi nu se mai aflã în întreþinerea pãrinþilor, precum ºi persoana cu vârsta cuprinsã între 16 ºi 18 ani, care locuieºte ºi se gospodãreºte singurã ºi are capacitate de exerciþiu anticipatã stabilitã de instanþa de tutelã; Familie = soþul, soþia, precum ºi alte persoane, indiferent dacã între aceste existã sau nu relaþii de rudenie, care au acelaºi domiciliu sau reºedinþã ºi/sau care locuiesc ºi se gospodãresc împreunã, sunt înscrise în cartea de imobil ºi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreþinere a locuinþei; Primesc ajutor cei care nu deþin unul din bunurile prevãzute în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordãrii ajutorului pentru încãlzirea locuinþei (clãdiri, alte spaþii locative in afara locuinþei de domiciliu, autoturisme cu o vechime mai micã de 10 ani, utilaje agricole, de prelucrat lemnul etc., depozite bancare mai mari de 3000 lei etc), Au calitatea de titulari de ajutor; au aceastã calitate persoanele care se aflã în urmãtoarele situaþii : - sunt proprietari ai locuinþei - succesorul de drept al proprietarului locuinþei - persoanã care a înstrãinat locuinþa în baza unui contract de vânzare-cumpãrare cu clauze de întreþinere sau cu drept de habitaþie - titular de contract de închiriere, comodat, concesiune (obligatoriu încheiat prin fisc,

agenþii imobiliare, instituþii, etc.) - alt membru de familie major ºi împuternicit de proprietarul locuinþei sau de titularul contractului de închiriere - reprezentant legal al persoanei singure care nu are capacitate de exerciþiu (persoane puse sub interdicþie, etc).

ACTELE CARE SE VOR ANEXA LA CERERE z copii dupã actele de identitate ale tuturor membrilor de familie; z copie dupã documente care atestã calitatea de titular de ajutor de încãlzire (act de proprietate, contract de închiriere, împuternicire legalã, etc.); z copii dupã certificatele de înmatriculare ale autoturismelor deþinute (unde este cazul); z acte doveditoare privind veniturile realizate în luna anterioarã depunerii cererii (adev. salariu cu menþiunea DA/NU bonuri de masã, cupoane pensie, cupoane ºomaj, cupoane alocaþii stat, etc.); pentru cei care nu au venituri sau cuantumul acestora nu poate fi dovedit în alt mod, se va depune declaraþie notarialã datã în acest sens; z adeverinþã eliberatã de asociaþia de proprietari/locatari privind numãrul ºi numele persoanelor care locuiesc efectiv la adresa la care se solicitã ajutor pentru încãlzire (pentru solicitanþii care depun cere-

rea direct la furnizor); z copie dupã ultima facturã la gaze naturale/energie electricã (pentru ajutoarele cu gaze naturale ºi energie electricã).

PROCEDURA DE ACORDARE A AJUTOARELOR CU ENERGIE TERMICÃ, GAZE NATURALE ªI ENERGIE ELECTRICÃ AJUTORUL CU ENERGIE TERMICÃ z pânã pe data de 20 noiembrie 2016 (ºi 20 ale fiecãrei luni din sezonul rece pentru cazurile noi, în perioada decembrie 2016 – martie 2017) se vor depune cererile de la titulari (însoþite de documente doveditoare privind componenþa familiei ºi veniturile realizate, locuinþã ºi bunuri deþinute), la Direcþia de Protecþie Socialã; z pânã la 5 decembrie 2016 (pânã pe 5 ale fiecãrei luni în perioada ianuarie 2017 – martie 2017) stabilirea dreptului ºi transmiterea la titulari a dispoziþiei primarului;

LISTA BUNURILOR

ce conduc la excluderea acordãrii ajutorului de încãlzire Bunuri imobile 1. Clãdiri sau alte spaþii locative în afara locuinþei de domiciliu ºi a anexelor gospodãreºti 2. Terenuri de împrejmuire a locuinþei

ºi curtea aferentã ºi alte terenuri intravilane care depãºesc 1.000 mp în zona urbanã ºi 2.000 mp în zona ruralã Bunuri mobile 1. Autoturism/ Autoturisme ºi/sau motocicletã/motociclete cu o vechime mai micã de 10 ani, cu excepþia celor adaptate pentru persoanele cu handicap ori destinate transportului acestora sau persoanelor dependente, precum ºi pentru uzul persoanelor aflate în zone greu accesibile 2. Mai mult de un autoturism/motocicletã cu o vechime mai mare de 10 ani 3. Autovehicule: autoutilitare, autocamioane de orice fel cu sau fãrã remorci, rulote, autobuze, microbuze 4. Utilaje agricole: tractor, combinã autopropulsatã 5. Utilaje de prelucrare agricolã: presã de ulei, moarã de cereale 6. Utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul acþionate hidraulic, mecanic sau electric *) Aflate în stare de funcþionare Depozite bancare z Depozite bancare cu valoarea de peste 3.000 lei z Terenuri/animale ºi/sau pãsãri z Suprafeþe de teren, animale ºi pãsãri a cãror valoare netã de producþie anualã depãºeºte suma de 1.000 euro pentru persoana singurã, respectiv suma de 2.500 euro pentru familie


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 19 Octombrie 2016

Victimã adusã cu mandat în sala de judecatã

Salvat de poliþiºtii din Petrila

U

J

udecãtorii au emis un mandat de aducere pe numele uneia dintre victimele individului care a violat o adolescentã ce practica prostituþia, dar a tâlhãrit ºi alte trei femei. Victima recidivistului a fost citatã ºi pentru cã nu s-a prezentat la termenul de judecatã, magistratul a decis sã emitã un mandat de aducere pe numele ei. Prezenþa femeii în sala de judecatã este necesarã pentru a preciza în faþa judecãtorului despãgubirile materiale ºi morale pe care le are de la individ. Koracsony Alin Adrian se aflã în spatele gratiilor pentru cã a violat o minorã ºi a încercat sã abuzeze ºi de mama acesteia, ambele cunoscute cã practicã prostituþia pe ºoseaua de centurã a municipiului

Petroºani. Recidivistul a mai fost închis pentru violarea unei minore ºi a tâlhãrit-o pe prostituatã, dar ºi alte douã femei pe care le-a urmãrit la lãsarea întunericului. Anchetatorii spun cã Koracsony a fost prins la circa o lunã de zile de la comiterea faptei, pe baza descrierilor date de victime ºi corelate cu probele ADN. Violatorul, zis „Moldoveanu“, a încercat sã se sinucidã, dar n-a avut curaj sã-ºi ducã gestul pânã la capãt ºi a suferit câteva rãni superficiale, însã acestea nu l-au scãpat de celula de arest. Recidivistul a susþinut în faþa anchetatorilor cã nu este vinovat de viol, pentru cã victima sa a convenit sã întreþinã relaþii sexuale cu el. Maximilian GÂNJU

n tânãr din localitatea Petrila a pus pe jar autoritãþile dupã ce s-a urcat pe acoperiºul unui bloc cu opt etaje ºi a început sã ameninþe cã se aruncã în gol.

Tatãl sãu a sfãrºit în urmã cu câþiva ani dupã ce s-a spânzurat iar un unchi a avut aceeaºi soartã dupã ce s-a aruncat tot de pe un bloc turn. Incindentul a avut loc luni seara, iar poliþiºtii au reuºit sã-l determine pe tânãrul de 20 de ani, ªandor Mailat, sã coboare de pe acoperiºul imobilului, nu înainte ca unul din oamenii legii sã urce la el ºi sã negocieze minute bune. Motivul pentru care tânãrul a vrut sã-ºi ia viaþa este legat de o disputã în

Canalizarea din Straja este în grafic. Licitaþia conductei - devansatã

Î

n Straja, lucrãrile de introducere a canalizãrii sunt în grafic ºi mai mult de jumãtate sunt gata. Lucrãrile au început în 19 septembrie, iar investiþia Apa Serv este de 1,2 milioane de lei ºi este fãcutã doar cu banii din economiile societãþii de apã din Valea Jiului. Lungimea reþelei de canalizare este de 1,8 km, având aproximativ 60 de cãmine, finalul lucãrilor fiind

preconizat în decembrie. „Am mers foarte bine, deºi timpul ne-a cam oprit acum. Din cei 600 m de

canalizarea pe care ni i-am programat anul acesta, am fãcut aproape 450 de metri. Dacã timpul va fi bun, vom termina. Un lucru este cert: lucrarea pe care o vom face va fi gata înainte de a se termina partea scoasã la licitaþie”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Apa Serv introduce doar o parte din reþea pe banii firmei, iar lucrarea de aducþiune pânã în munte, din oraº, a fost scoasã la licitaþie. Termenul, însã, ne explicã directorul, a fost devansat puþin. „Canalizarea, care a fost scoasã la licitaþie, avea termenul limitã de evaluare a lucrãrilor în 11 octombrie. Dar este foarte mult de lucru,

iar atunci am devansat termenul pânã în 30 octombrie. Apoi, vom spune cine este câºtigãtorul. Dar cred cã în primãvarã vor începe”, a mai adãugat directorul de la societatea de distribuþie a apei din Valea Jiului. În Straja, cabanele au doar apã, dar pânã acum foloseau cu mare grijã cantitãþi mici de apã, pentru ca altfel umnpleau prea repede fosele septice, singurele care asigurau canalizarea staºiunii turistice. Apa Serv face canalizarea în staþiune, iar primãria ºi Consiliul Judeþean urmeazã sã realizeze reþeaua din oraº pânã sus în staþiune. Peste 200 de cabane vor fi racordate la acest sistem de canalizare, primul din staþiunea de munte din Valea Jiului ºi condiþiile din cabane vor fi îmbunãtãþite simþitor. Diana MITRACHE

familie, acesta fiind supãrat pe mama sa. ”S-a intervenit cu un echipaj ºi în urma discuþiilor am reuºit sã-l coborâm în siguranþã. A fost condus la sediul Poliþiei Petrila, unde a primit consiliere. Poliþistul care a intervenit îl ºi cunoºtea ºi s-a urcat la el, iar în cele din urmã am reuºit sã-l liniºtim. Am avut o discuþie cu el ºi i-am explicat cã alþi oameni cheltuiesc milioane pentru

a avea ºansa de a mai trãi câteva zile.”, a declarat ºeful Poliþiei Petrila, Ovidiu Zaharie. Acþiunea tânãrului pare sã fi fost influenþatã ºi de gesturile asemãnãtoare ale mai multor rude ale sale, toate sfârºite tragic. Tatãl acestuia s-a spânzurat la o lunã de zile dupã ce a ispãºit o pedeapsã pentru tentativã de omor, dupã ce s-a destãinuit amicilor cã are mustrãri de conºtiinþã. Bãrbatul s-a spânzurat în baia locuinþei sale din localitatea Petrila ºi a fost descoperit dupã o sãptãmânã. Un unchi al tânãrului s-a sinucis aruncându-se în gol de pe un bloc cu opt etaje, iar un altul este închis pentru cã a violat o tânãrã din Marea Britanie ºi a jefuit-o doar pentru a se întoarce în penitenciar. Maximilian GÂNJU

Mânuþe fericite, NU mânuþe chinuite!

A

genþia Naþionalã împotriva Traficului de Persoane (ANTIP) în parteneriat cu Asociaþia „Telefonul Copilului” (ATC) a implementat în perioada 16.06.2016–16.09.2016, campania online de informare ºi sensibilizare cu privire la victimele traficului de minori în vederea exploatãrii prin muncã Mânuþe fericite, NU mânuþe chinuite!. Campania a urmãrit conºtientizarea riscurilor ºi pericolelor la care sunt expuse victimele traficului de minori în vederea exploatãrii prin muncã, conºtientizarea drepturilor pe care le au minorii, precum ºi reducerea cererii în cadrul acestui fenomen infracþional. Campania a presupus colectarea din mediul online de fotografii cu mâinile copiilor participanþi, precum ºi a mesajelor creative faþã de fenomenul exploatãrii prin muncã a copiilor, transmise de cãtre pãrinþii acestora sau reprezentanþii legali, în cazul celor cu vârsta de pânã în

18 ani. Mesajele campaniei au fost afiºate de peste 160.000 de ori, în conturile a peste 86.000 de persoane, implicând activ peste 4000 de utilizatori. Acestea au atras peste 1600 de aprecieri, 1030 de distribuiri ºi 85 de comentarii. Titularii celor mai creative comentarii au primit: diplome de merit, diplome onorifice ºi mesaje personalizate de mulþumire.


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 19 Octombrie 2016

Henþ cu mâna

CU ONOARE, UN CETÃÞEAN DE ONOARE Mãrturisesc cã toatã viaþa am fost un suporter al echipelor Jiul Petroºani ºi Steaua Bucureºti. De pe vremea generaþiilor Casandra, Libardi, Peronescu, Gh.

Constantin, L. Sãtmãreanu sau Sorin Avram. Cu un accent în plus pentru Jiul dupã venirea lui Gigi Mulþescu. Cel mai mare talent pe care l-a avut Jiul . Un fotbalist

de Naþionalã care ulterior a devenit un cunoscut antrenor, aflat acum la cârma revelaþiei capionatului, Universitatea Craiova.

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

LUPTÃ ÎN TREI

z Nu mai puþin de trei echipe au acelaºi numãr de puncte, 22, ele aflându-se

în lupta pentru locul 1, deocamdatã cu Mãgura Pui lider. z Berianul Beriu a

Un om care a fost legat ºi de Dinamo Bucureºti, dar care ºi-a fãcut mereu datoria la echipele unde a fost, cu onoare ºi corectitudine. Cetãþean de Onoare al Petroºaniului din anul 2009 – când Jiul împlinea 90 de ani –, Gigi Mulþescu bate acum în campionat pe Dinamo, a doua lui

remizat acasã, 3-3 cu Mureºul Pricaz, dupã ce a condus la pauzã cu 3-0. z C.S.M. Vulcan reuºeºte un 2-2 la Sargeþia Bretea Românã, dupã ce a fost condusã cu 2-0, pentru vulcãneni marcând Hiricioiu ºi Palade. z Mãgura Pui s-a dezlãnþuit din nou, 5-0 cu

casã ca fotbalist, distrugând toate suspiciunile juveþilor anormali la cap, cum cã Mulþescu s-ar fi putut preda lui Dinamo!? “I-am bãtut pe Dinamo ºi când eram la Jiul” spune cu mândrie Gigi Mulþescu. Aºa este, un fotbalist ºi un antrenor mereu cu onoare pentru fotbal.

C.S. Ghelari, echipa lui Ovidiu Ciolea ocupând poziþia de lider. Pentru Mãgura Pui au marcat I. Lupulescu (2), Stoiconi, Mailat ºi Tr. Biriº. z A.S. Lunca Cernii reuºeºte un scor bun 6-2 cu Agro. Bãcia, gazdele înscriind prin Dediu (3), Duduia, Stoiconi, D. Sãlãºan.

SARGEÞIA BRETEA ROMÂNÃ – CSM VULCAN 2 – 2 (2 – 1) Sargeþia Bretea Românã, antrenor Sãliºtean: Roman – Solomon, Bradinã (Ciucurescu min.56), Hãzulea (Constantin min. 46), Brebu(Miclãuº min. 64) – Oprea, Plic, Kaizer, Miheþ (Creþu min. 44) – Matei, Ursu Goluri: Kaizer min.33, Brebu min. 36. CSM Vulcan, antrenor Iszak Iosif: ªuteu – Krafft, Stîngã, Buduroi, Bãdãrãu – Cojocaru, Bãrcãceanu (Palade min. 42), Mândreci, Talpã – Pîrvulescu, Hiricoiu. Goluri: Hiricoiu min. 39, Palade min. 49. Arbitri: Roman Daniel (Deva) – Bumb Cristian (Bãcia), Avram Alexandru (Deva) Observator: Sedecaru Tony (Petroºani)

Fotbal, Liga I

CÂINII, CORBU ªI BIZONU’

GOLGETERI

z Oltenii lui Gigi Mulþescu s-au apropiat la trei puncte de lider, dupã ce au bãtut “grãdina zoologicã” de la Dinamo cu 2-1. z Steaua, umilinþã pe teren propriu, dupã 0-1 cu Gaz Metan Mediaº. z ACS Poli (Recaº) Timiºoara cu ex-jiulistul

Ionuþ Popa la cârmã, la a treia victorie, 1-0 cu Viitorul Constanþa. z Campioana Astra Giurgiu continuã seria nereuºitelor, dovedindu-se cã a a fost o echipã ca un foc de paie în sezonul trecut.

15 goluri: I. Lupulescu – Mãgura Pui; 12 goluri: S. Nicolescu – Dacia Orãºtie, Apati – Mureºul Pricaz; 10 goluri: Mailat – Mãgura Pui

Gigi Mulþescu ºi Ionuþ Popa, foºti antrenori la Jiul Petroºani, victorioºi în ultima etapã a Ligii I

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Traian Biriº a punctat pentru Mãgura Pui

CVJ NR. 1211 MIERCURI 19 OCTOMBRIE 2016  

CVJ NR. 1211 MIERCURI 19 OCTOMBRIE 2016

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you