Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 946

Cronica Vãii Jiului Vineri, 18 Septembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Rugãciune pe repede înainte

Alo, Alo! Ilie Pãducel sã nu ne mintã en-gros

C

onsilierii din Petrila au cerut un deviz pentru suma de 650 de milioane de lei vechi pe care edilul din Petrila, Ilie Pãducel o dã pe Zilele Petrilene. Suma nu este foarte mare, dar abia aºteptãm cu toþii sã aflãm defalcat, cum se cere, dupã eveniment. Asta pentru cã la Petrila nu vine chiar Salam, ca la Uricani, în Vestul Vãii Jiului, ci doar fii-sa, aia mare, Carmen, a lu’ Adi Minune, ca sã ne spargã sãrãcia ca la Domino! Vine ºi Vescan ºi poate, pe ritmuri de hip hop, ne explicã el cum e sã fii „Al tãu împiedicat”. „Mi-e fricã” de Ela Rose, poate îi va da fiori primarului cã nu vor ieºi banii, în timp ce nepotul sãu, talentatul de altfel ºi indiscutabil priceputul Vlad Teodosiu va cânta ºi încâta publicul, iar aici, fãrã nici o urmã de ironie, mã

bucur cã îl vor ºi aplauda. Vescan, Ela Rose, ori Carmen Salam sunt nume de pe afiºul Zilelor Petrilene. Vor fi trei zile de voie bunã la Petrila, cu muzicã, talente locale ºi manifestãri care ne aduc în prim plan comunitatea din Estul Vãii Jiului. Primarul Ilie Pãducel este cel care ne face invitaþia sã ieºim în stradã, dar la primãrie îi cheamã pe singurii care meritã sã fie omagiaþi în acest oraº: cei 30 de oameni care formeazã cele 15 cupluri de aur. Ei se vor alãtura celor 750 de familii din oraº care au meritat o astfel de ceremonie, dupã o jumãtate de veac împreunã. În rest, vom vedea o hãrmâlaie generalã pe strãzile de la Petrila, multã mizerie, tarabe ca din India ºi multã evaziune fiscalã. Diana MITRACHE

Interlop sãltat de la bere

Î

ncã un interlop din Vulcan, dat în urmãrire, a fost prins de poliþiºtii din Aninoasa. Individul a cutreierat þara în speranþa cã va scãpa de arest. Bãrbatul de 37 de ani, din Vulcan, este cercetat pentru mai multe infracþiuni ºi a fost sãltat de poliþiºti din Aninoasa, miercuri, de pe o bancã unde sãrbãtoarea cu amicii sãi întoarcerea acasã. Individul a fãcut pare din

clanul care s-a rãzboit pe strãzi cu rivalii din Aninoasa, iar la momentul demarãrii cercetãrilor a fugit din localitate. Poliþiºtii din Aninoasa aveau un mandat pentru

Î

mpovãraþi de griji ºi necazuri, oamenii îºi regãsesc liniºtea în biserici. Nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre mãnãstirea Prislop, unde credincioºii trebuie sã se roage pe repede înainte pentru cã mormântul lui Arsenie Boca este supravegheat de forþe de ordine. Mãnãstirea Prislop este vizitatã zilnic de mii de pelerini din întreaga þarã. >>> PAGINILE 4-5

a-l duce la audieri, însã la descinderea efectuatã la finele lunii trecute nu l-au gãsit acasã. Interlopul a cutreierat þara timp de douã sãptãmâni ºi miercuri a revenit În Valea Jiului. N-a reuºit însã sã ajungã acasã ºi a fost sãltat de oamenii legii. „În urma

activitãþilor specifice a fost descoperit ºi reþinut, iar procurorii Parchetului au decis emiterea unei ordonanþe prin care este pus sub control judiciar timp de 60 de zile”, a precizat, comisarul Nicolae Airinei, ºeful Poliþiei Aninoasa. Bãrbatul de 37 de ani este o mai veche cunoºtinþã a poliþiºtilor fiind cercetat în mai multe dosare penale. Acesta împreunã cu mai mulþi amici, la mijlocul lunii august, a participat la un scandal de proporþii. Atunci, clanul de interlopi din Vulcan a tãbãrât peste cel din Aninoasa ºi s-a

iscat un adevãrat rãzboi pe strãzile din Iscroni. Totul a pornit de la o adolescentã din Colonia de la Iscroni care s-ar fi încurcat cu un tânãr ce face parte din clanul din Vulcan. Poliþiºtii au descins la toþi cei care au luat parte la scandal, în urma unei acþiuni în forþã, iar nouã dintre scandalagii au ajuns sub control judiciar pentru 60 de zile. Toþi sunt acuzaþi de încãierare ºi tulburarea ordinii ºi liniºtii publice. Cercetãrile poliþiºtilor nu se opresc aici, unii dintre interlopi fiind suspectaþi ºi de alte infracþiuni. Maximilian GÂNJU


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Septembrie 2015

Infrigementul bate la poarta CEH autã soluþii pentru continuarea lucrãrilor la C instalaþia de desufurare de la Termocentrala Paroºeni. Nemþii care au câºtigat contractul pentru realizarea lucrãrilor au ameninþat, conducerea Complexului Energetic Hunedoara, cã vor denunþa contractul dacã nu li se va plãti TVA-ul. Consiliul de Administraþie cautã soluþii pentru a finaliza aceste lucrãri de care depinde funcþionarea termocentralei de la Paroºeni. “S-a propus o comisie care va discuta cu nemþii astfel încât sã se gãseascã o soluþie optimã pentru finalizarea lucrãrilor. Am achitat o parte din TVA, însã au mai rãmas în jur de vreo 8 milioane de plãtit. Instalaþia de desulfurare e foarte importantã astfel cã trebuie finalizatã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Proiectul de la Termocentrala Paroºeni are o valoare de 65.300.000 de euro, acesta cuprinzând realizarea a douã investiþii „instalaþia de desulfurare a gazelor de ardere” ºi „schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi

cenuºii”. Investiþia este realizatã undeva în proporþie de 92%. Instalaþia de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii va înlocui sistemul actual de evacuare cu apã în cu un sistem în ºlam dens autoîntãrire. “Implicaþiile nerealizãrii celor douã investiþii de mediu sunt majore prin declanºarea procedurii de «infringement» de cãtre Comisia Europeanã, obligarea statului român la plata penalitãþilor ºi amenzilor ca urmare a nerespectãrii obligaþiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeanã, neautorizarea centralei Paroºeni din punct de vedere al mediului ºi implicit oprirea acesteia din funcþionare, cu repercusiuni semnificative asupra: sectorului energetic,

prin lipsa livrãrii în Sistemul Energetic Naþional a energiei electrice produse la Paroºeni ºi neasigurarea serviciilor de sistem; sectorului minier, prin stoparea preluãrii de cãtre centrala Paroºeni a cãrbunelui extras din Valea Jiului; sistemului centralizat de încãlzire ºi preparare apã caldã menajerã pentru localitãþile Vãii Jiului prin neasigurarea agentului termic necesar; generãrii de probleme sociale în zonã prin

pierderea locurilor de muncã”, spuneau oficiali CEH acum câteva luni într-un rãspuns remis Cronicii Vãii Jiului. Realizarea celor douã investiþii de mediu la Sucursala Electrocentrale Paroºeni va permite termocentralei încadrarea în totalitate în normele de mediu ale Uniunii Europene, asigurându-i-se astfel condiþii de funcþionare pentru urmãtorii 25 de ani. Monika BACIU

Pensionarii ºi disponibilizaþii, prioritatea UE în douã sãptãmâni

M

ai sunt douã sãptãmâni ºi, de la Bruxelles, vom primi rãspunsul cu privire la notificarea Societãþii de Închideri de Mine, care îi vizeazã pe pensionari, dar ºi pe cei care se vor disponibiliza. Pensionarii ar putea ca la iarnã sã primeascã din nou subvenþii, iar numãrul disponibilizaþilor sã nu mai creascã foarte mult. 4 octombrie este data la care vom ºti cum stau lucrurile. Actele necsare pentru revenirea asupra unei decizii radicale pentru mineritul din Valea Jiului au fost depuse la Comisia Europeanã în 4 august ºi în 4 octombrie ar putea sã expire termenul impus pentru ca experþii UE sã ne ºi rãspundã. Atunci vor fi veºti despre numãrul disponibilizaþilor, pentru cã deja sunt 250 de oameni gata sã plece, în timp ce la minã trebuie sã primeze siguranþa locurilor de muncã ºi securitatea oamenilor. „Noi am pregãtit disponibilizãrile ºi sunt oameni care ºi-au exprimat dorinþa de a pleca din sistem.

Ne-am fãcut chiar ºi o reorganizare, dar aºteptãm ca sã stabilim numãrul de disponibilizaþi, aceastã notificare de la Bruxelles”, a spus Aurel Anghel, director general al SNÎMVJ. Pensionarii, însã, sunt ºi ei în vizor ºi aceºtia ar putea avea la iarnã posibilitatea de a primi gratuitãþi.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

„În mod normal, pentru ca pensionarii sã îºi primeascã banii pentru facturile pe care ºi le-au pãstrat în speranþa aprobãrii acestei notificãri, procedura va trebui sã facã obiectul unui buget rectificativ, care îl vom prinde în luna octombrie, urmând ca noi, în funcþie de perioada în care vom

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

primi banii, sã stabilim o aºalonare a acestor sume, probabil, în prima parte a anului viitor”, a mai spus directorul general al Societãþii de Închideri de Mine. Pe de altã parte, de

la Bruxelles vin veºti bune ºi asta o spun chiar sindicaliºtii care au fost acolo recent ºi care au discutat problemele mineritului de huilã cu experþii UE. „Acest memorandum a fost notificat, notificarea însemanã cã s-a înregistrat pe 4 august o cerere în sistemul electronic. Acolo sunt acum niºte regulamente în interiorul Comisiei Europene ºi existã un termen de 60 de zile pentru soluþionarea oricãror cerei, deci 4 octombrie va fi ultimul termen,

dacã nu vor apare anumite cereri suplimentare”, susþine Laszlo Domokoº, preºedinte al Sindicatului reprezentativ Huila din mineritul Vãii Jiului. Toatã Valea Jiului depinde de rãspunsul primit de la Comisia Europeanã ºi asta pentru cã ar putea rãmâne mai mulþi angajaþi la minele considerate neviabile, iar pensionarii îºi vor mai primi deconturile pânã în 2018. Diana MITRACHE

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 18 Septembrie 2015

Dupã populismul electoral

ªi somalezii puteau retehnologiza minele. Acum vor fi utilaje second-hand

R

etehnologizare cu utilaje second-hand. Planurile premierului Victor Ponta au eºuat lamentabil în ceea ce priveºte Complexul Energetic Hunedoara. Ani la rândul premierul anunþa cu surle ºi trâmbiþe cã vor veni chinezi, polonezi, poate chiar ºi somalezi ºi investeascã în minele din Valea Jiului. Cum anii electorali au trecut, au fost puse la pãmânt ºi poveºtile politicienilor aºa cum va fi pusã la pãmânt ºi mina Petrila. Pentru aceastã unitate minierã din cadrul SNÎMVJ sfârºiþul este aproape, mai exact data de 31 octombrie va fi ultima zi în care se va scoate ultimul bulgãre de cãrbune. În tot acest timp, utilajele miniere de aici ar putea fi transferate la minele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, astfel cã marea retehnologizare de 65 de milioane de euro va fi fãcutã cu utilaje secondhand. “La mina Petrila 31 octombrie corespunde ultimei zi de producþie de cãrbune. Am luat legãtura cu Complexul Energetic

Hunedoara în primul rând este vorba de acele piese ºi utilaje pe care nu le voi putea utiliza la minele Uricani ºi Paroseni. Ne-am întâlnit, am fãcut o comisie mixtã ºi am identificat pe teren acele utilaje urmând ca echipele noastre de la CEH ºi SNIMVJ sã gãsim o formã împreunã cu ministerul fie printr-o hotãrâre

de Guvern, fie printr-un ordin de ministru sã le sã le putem ceda cãtre CEH cu titlu gratuit fie printr-o majorare de capital astfel încât nici activitatea CEH sã nu fie afectatã ºi nici a SNIMVJ”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, spunea în urmã cu câteva luni cã nu ºþie pe ce bazã s-a stabilit care sunt minele viabile ºi care nu, care ar trebui retehnologizate ºi care nu. “Nu ºtiu cum am putea retehnologiza niºte mâne a cãror caracteristicã duce la imposibilitatea de a face o retehnologizare comparabilã cu a celor din vest. Nu am prea înþeles foarte clar care a fost criteriul când s-au departajat minele

viabile de cele neviabile. Unele pot fi retehnologizate, iar altele nu au altã variantã decât sã lucreze la ele tot pe tehnologii de acum 30 de ani. E o idee a preºedintelui Consiliului de Administraþie e îndrãzneaþã, dar trebuie studiat sã vedem ce putem face”, a declarat în urmã cu câteva luni, Andrei Gerea, ministrul Energiei. În urmã cu doi ani de zile, responsabilii CEH au demarat procedurile de licitaþie pentru retehnologizarea unitãþilor miniere viabile. Echipamentele miniere ce ar fi urmat sã fie achiziþionate în acel contract au fost estimate la o valoare de peste 349,017,487.00 RON. În cadrul contractului ar fi trebuit sã fie achiziþionate 312 bucãþi de echipamente

Pentru a scãpa de rãspundere, au angajat un consultant care sã punã lacãtul

P

lanul de restructurare al CEH cuprinde divizarea societãþii. Sãptãmâna viitoare, cel târziu Institutul de Studii ºi Proiectãri Energetice trebuie sã prezinte planul de restructurare a Complexului Energetic Hunedoara. Acesta cuprinde divizarea societãþii în energie ºi minerit, punct la care este stipulatã lichidarea activitãþii pânã la 31 decembrie 2018. Sindicaliºtii nu sunt de acord cu aceastã formã a planului, spunând cã divizarea înseamnã închiderea mineritului. “Din câte am auzit draftul cuprinde un articol care prevede separarea activitãþii, lucru cu care noi nu suntem de acord. Mineritul ar însemna sã intre pe program de închidere pânã în anul 2018

pentru cã ar avea nevoie de subvenþie. Noi nu suntem de acord cu acest plan”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Sãptãmâna viitoare draftul ar trebui sã fie prezentat la Bruxelles, iar în luna octombrie ar urma sã se ia o decizie cu privire la acest plan. Guvernul a aprobat un împrumut de 37 de milioane de euro, însã acesta a fost redirecþionat doar cãtre termocentralele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (Mintia ºi Paroºeni), nu

ºi pentru cele patru mine din cadrul societãþii, Lonea, Livezeni, Lupeni ºi Vulcan. Ajutorul nu va fi duce la salvarea complexului, ci va fi folosit la cheltuieli curente. Ajutorul reglementat prin acest act normativ nu se acordã în sectorul cãrbunelui ºi pentru a demonstra cã nu va fi utilizat în sectorul minier, activitatea minierã a societãþii se va separa legal de celelalte activitãþi, informeazã Guvernul. Separarea activitãþilor ar duce automat la închiderea celor patru mine din cadrul Complexului, presiunea socialã fiind imensa având în vedere cã cei mai mulþi din cei 6.500 de angajaþi ai societãþii sunt mineri. A fost angajat

tehnologice miniere pentru EM lonea, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Lupeni. Modalitatea de platã a echipamentelor miniere se realizeazã prin Fonduri proprii - Întreg contractul se executã în sistem de finanþare “credit” furnizor asigurat de cãtre furnizor. Divizia Minierã din cadrul CEH a elaborat documentaþia necesarã pentru demararea unor investiþii semnificative în modernizarea activitãþilor de producþie din subteran. Contractul de retehnologizare, de anul trecut, a unitãþilor miniere a fost supraevaluat. Procedura de licitaþie pentru retehnologizarea minelor viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara nu a mai fost reluatã. Monika BACIU

un consultant pentru un plan de restructurare ºi pentru gãsirea unor soluþii de redresare a societãþii, iar ministrul Energiei a declarat cã aºteaptã documentul. "Sã vedem ºi ce rãspuns ne va da consultantul în urma analizei pe care o va face ºi apoi sã putem lua o decizie. Nu exclud insolvenþa având în vedere presiunea care existã din partea creditorilor, din partea furnizorilor. Am angajat ISPE (Institutul de Studii ºi Proiectãri

Energetice - n.r.) ca ºi consultant, sã gãseascã soluþii ºi pentru restructurare, pentru redresare, sfaturi, pentru cã sunt probleme pe care nu le putem gestiona doar noi la nivelul Ministerului Energiei sau la nivelul consiliului", a afirmat ministrul Energiei. Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 ºi în 2014, Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu probleme grave de lichiditate. Monika BACIU


4 Actualitate

Planuri de investiþii la Lupeni

P

lanuri de toamnã - iarnã. Autoritãþile locale de la Lupeni se muleazã pe tendinþele de sezon, astfel cã se gândesc la noile proiecte ce ar putea fi demarate în localitate. Astfel, s-a conturat un program de asfaltare a unor strãzi din localitate, astfel ca infrastructura sã fie modernizatã pentru creºterea gradului de civilizaþie. Pe SEAP a fost lansatã invitaþia de a participa la licitaþia care vizeazã asflatarea acestora, urmând ca zilele acestea sã fie desemnat câºtigãtorul. Cel mai important obiectiv care va fi asfaltat este strada care face legãtura cu spitalul municipal Lupeni ºi strada Pãdurarilor care de 40 de ani nu au fãcut cunoºtinþã cu asfaltul. DN66, de la Edil Urban Lupeni ºi pânã la ieºirea din municipiul Lupeni va fi reabilitat ºi asfaltat, mai ales cã în zonã sunt

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Septembrie 2015 mai mulþi agenþi economici importanþi pentru localitate ºi drumul prezintã o stare de degradare destul de avansatã. “S-a organizat o licitaþie ºi în cel mai scurt timp vor demara lucrãrile. Vom reface trotuarele degradate ce þin de bulevardele Pãcii ºi Tudor Vladimirescu. Se lucreazã în prezent ºi la modernizarea parcurilor ºi, în curând vor începe lucrãrile la calea de acces cãtre cartierul ªtefan. Pentru toate aceste lucrãri avem alocatã suma de 570.663 lei, urmând ca, în funcþie de alocãrile bugetare de care vom beneficia, sã executãm ºi alte lucrãri care þin de infrastructura rutierã a municipiului Lupeni”, au declarat reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni. Drumul este foarte greu circulabil atat pentru pietoni cat si pentru masini. Promisiuni existã, iar deputatul Cristian Resmeriþã spune cã a fãcut demersurile la municipalitate pentru a

reabilita calea de acces ºi a discutat cu cei de la ApaServ VAlea Jiului pentru introducerea canalizãrii. “Am discutat cu domnul director de la APA SERV SA, societate cu care avem o bunã colaborare la nivelul biroului meu parlamentar, ºi care deruleazã în prezent un amplu program de reabilitare ºi modernizare a reþelelor de apã ºi canalizare. I-am adus din nou în atenþie situaþia deosebitã cu care se confruntã cetãþenii de aici datoritã lipsei canalizãrii, iar acesta m-a asigurat cã introducerea canalizãrii ºi reabilitarea reþelei de apã în Cartierul ªtefan va fi o prioritate. De asemenea, împreunã cu autoritãþile locale vom face toate demersurile pentru ca în cel mai scurt timp sã lãrgim drumul de acces la douã benzi de circulaþie ºi sã consolidãm zidul de sprijin de pe marginea acestuia. ªi nu fac o promisiune, dar vom face tot ce ne stã în putinþã ca anul viitor, dupã ce vor fi finalizate lucrãrile la reþeaua de apã ºi canalizare, sã trecem la asfaltarea drumului, pentru cã nu ar fi normal sã asfaltãm ºi apoi sã facem sãpãturi pentru introducerea canalizãrii”, spunea Cristian Resmeriþã, deputat PSD, în urmã cu câteva sãptãmâni. Monika BACIU

Motivaþi sã înveþe încã de la începutul ºcolii

D

e abia au început ºcoala ºi deja se gândesc la examene. Clopoþelul a anunþat noul an ºcolar de câteva zile, iar Ministerul Educaþiei îi ºi bãgã în prizã pe elevii de clasele a XII-a. Este vorba despre programul pentru bacalaureatul din anul ºcolar 2015-2016. Acesta va începe în data de 30 mai cu prima zi de înscriere ºi va þine pânã în 3 iunie. Între 13 si15 iunie 2016 va avea loc evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba românã, între 15 si17 iunie 2016 evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba maternã, între 21 ºi 24 iunie 2016 evaluarea

competenþelor digitale, iar în perioada 27 iunie ºi 1 iulie 2016 evaluarea competenþelor într-o limbã de circulaþie internaþionalã. Prima probã scrisã cea la limba ºi literatura românã se va susþine pe 4 iulie 2016, iar elevii aparþinând minoritãþilor naþionale vor da proba scrisã la limba ºi literatura maternã pe 5 iulie 2016. Pe 6 iulie va avea loc proba obligatorie a profilului, pe 8 iulie 2016 probã la alegere a profilului ºi specializãrii, iar pe 12 iulie 2016 vor fi afiºate rezultatele pânã la ora 16,00. În aceeaºi zi vor putea fi depuse ºi contestaþiile în intervalul orar 16,00 ºi 20,00, urmând ca rezultatele finale sã fie afiºate pe 16 iulie.Mai mult decât atât înscrierea la cea de-a doua sesiune a exa-

menului de Bacalaureat se va face între 18 ºi 22 iulie 2016.Potrivit ordinului ministrului, evaluarea competenþelor de comunicare oralã în limba românã va fi în zilele de 16 ºi 17 august 2016. Tot în 16 ºi 17 august vor fi evaluate competenþele de comunicare oralã în limba maternã, iar între 17 si19 august va avea loc evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare într-o limbã de circulaþie internaþionalã. În zilele de 18 ºi 19 august 2016 vor fi evaluate competenþele digitale, iar pe 22 august 2016 va fi susþinutã prima probã scrisã la limba ºi literatura românã. Elevii aparþinând minoritãþilor naþionale vor susþine pe 23 august proba scrisã la limba ºi literatura maternã. Pe 24 august va avea loc proba obligatorie a profilului, iar pe 26 august probã la alegere profilului ºi specializãrii. Toate aceste lucruri sunt menite de a-i face pe viitorii absolvenþi de liceu sã punã mâna ºi sã înveþe pentru cã aºa cum o aratã statisticile în fiecare an numãrul celor care trec de examenul maturitãþii este din pãcate din ce în ce mai mic. Monika BACIU

Pensionarii revin la catedrã

P

osturi ocupate de pensionari. Anul ºcolar a început corespunzãtor în unitãþile de învãþãmânt din judeþul Hunedoara.

Toate posturile au fost ocupate, majoritatea cu profesori titulari însã existã ºi cazuri unde la catedrã au fost rechemaþi pensionarii sau necalificaþii. “Nu avem posturi neocupate. Majoritatea au fost ocupate de titulari, însã avem ºi suplinitori dar sunt ºi cadre didatcice la plata cu ora sau cadre didatcice asociate. Majoritatea profe-

sorilor sun calificaþi. Sunt cazuri unde avem ºi profesori pensionari”, a declarat Anca Claudia, purtãtor de cuvânt al ISJ Hunedoara. Existã câteva posturi care sunt ocupate de necalificaþi, aici fiind vorba de disciplina la limba germanã. “Necalificaþi avem doar câþiva la educatori ºi învãþãtori pe limba

germanã. Au studii, dar nu de limba germanã”, a mai spus sursa citatã. La nivel naþional, 82% din posturile din învãþãmânt sunt acoperite cu profesori titulari, 16% cu suplinitori ºi 1,6% cu personal necalificat sau cu calificare necorespunzãtoare postului. Monika BACIU

Rugãciune pe repede înainte Î

mpovãraþi de griji ºi necazuri, oamenii îºi regãsesc liniºtea în biserici. Nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre mãnãstirea Prislop, unde credincioºii trebuie sã se roage pe repede înainte pentru cã mormântul lui Arsenie Boca este supravegheat de forþe de ordine. Mãnãstirea Prislop este vizitatã zilnic de mii de pelerini din întreaga þarã. Aceºtia se calcã, la propriu, în picioare pentru a ajunge la mormântul Sfântului Ardealului unde nu pot sã zãboveascã prea mult pentru a se ruga. Totul se deruleazã pe repede înainte, astfel cã enoriaºii nu pot nici mãcar sã spunã o rugãciune de la cap la coadã pentru cã sunt cronometraþi de forþele de ordine. Cazul a ajuns ºi în atenþia parlamentarilor. “Faptul cã în ultimii ani, tot românul îºi doreºte sã ajungã în acest loc sfânt, devenit fenomen social de masã nemaiîntâlnit de la minunea de la Maglavit încoace, a transformat sfântul local ºi zonele adiacente acestuia într-un spaþiu cu accente vãdit comerciale, un fel de piaþã publicã cu aer de iarmaroc. De la faptul cã trebuie sã parcurgi câþiva kilometri pe jos, la parcarea cu platã insuficientã a numãrului maºinilor ºi autobuzelor, la chioºcurile în care se vând obiecte mai mult sau mai puþin bisericeºti, la cuferele în care se adunã bani pentru pomelnice ºi la timpul limitat, la doar un minut, în care poþi sã zãboveºti lângã sfântul mormânt (pãzit de bodyguarzi), trecând peste înghesuiala din mica bisericã ºi peste lipsa unor feþe bisericeºti de la care sã primeºti o îndrumare, o informaþie sau o vorbã bunã, toate acestea te duc cu gândul la un fel de micã industrie inventatã cu bunã ºtiinþã pentru ca anumite persoane, sau poate chiar grupuri de interese organizate sã facã bani de pe urma acestui obicei la modã”, spune Liliana Ciobanu, deputat de Giurgiu. În acest context, deputatul vrea sã afle cum sunt cheltuiþi banii

donaþi zilnic de credincioºi. “Ceea ce vreau eu sã semnalez public, inclusiv Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, este faptul cã în urma acestei mici industrii create pe fondul emoþional al românilor în faþa deja instauratului ‘brand’ Arsenie Boca se adunã foarte mulþi bani, despre a cãror folosinþã nu se ºtie absolut nimic. Consider, cu tot respectul de bun creºtin, cã nu este prea ortodox ca anumiþi oameni, grupãri sau chiar instituþii sã intre în posesia banilor donaþi la Mãnãstirea Prislop de bieþi nevinovaþi, mulþi dintre ei bolnavi ºi sãraci, care, fãcând milostenie ºi donaþii, cred cã se vor vindeca, mântui sau vor fi iertaþi de pãcate! În acest context, în numele a mai multor români care mi-au semnalat cã evenimentele de la Prislop nu ar fi tocmai în regulã, cred cã statul român, care finanþeazã cultele religioase, inclusiv Biserica Ortodoxã, ar trebui sã demareze o verificare a destinaþiei sumelor de bani care se adunã acolo! Având în vedere aspectele prezentate, vã întreb respectuos, domnule secretar de stat, în ce mod poate interveni Secretariatul de Stat pentru Culte în urmãrirea folosirii banilor care se adunã la Mãnãstirea Prislop?”, mai spune deputatul. Mãnãstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj pentru zeci de mii de persoane care vor sã ajungã la mormântul lui Arsenie Boca. De acest lucru au profitat ºi comercianþii care au pus stãpânire pe zonã ºi ºi-au scos tarabele cu iconiþe care spun ei cã sunt sfinþite, mici ºi bere. Pentru a verifica

ori în zona celorlalte lãcaºe de cult din judeþ, urmãtoarele: sã nu ofere sume de bani sau bunuri celor care apeleazã în mod repetat la mila publicului, sã nu achiziþioneze bunuri de la persoane care nu deþin autorizaþie în acest sens, sã respecte recomandãrile fãcute de organizatori sau de forþele de ordine, sã acorde o atenþie sporitã modului de pãstrare ºi asigurare a bunurilor ºi obiectelor personale (genþi, poºete, bagaje, etc.) sau a celor de valoare, sã evite conflictele cu alte persoane ºi sã respecte normele de convieþuire socialã.

M

activitatea acestora, cei de la Consiliul Judeþean Hunedoara le-au pus gând rãu ºi vor sã trimitã Protecþia Consumatorului. “Aº ruga sã facem o adresã sau sã chemãm acolo inclusiv Protecþia consumatorului, sã vedem cum sunt amplasate chioºcurile, dacã au autorizaþiile în regulã, pentru cã sunt tot felul de produse neconforme care se vând acolo, inclusiv cele religioase, care se vând fãrã acordul mânãstirii. Nu cred cã ceea ce se întâmplã acolo este de naturã a ne face nouã o favoare. Aspectul drumului pânã acolo, pe ultimii trei km, trebuie revãzut complet, ºi de noi, ºi de prefecturã, ºi de alte organe abilitate. Eu cred cã aº apela ºi la protecþia consumatorului ºi cã ar trebui fãcut un proiect de amplasare pentru chioºcuri, ca sã fie un comerþ civilizat. Este imposibil sã faci doi-trei km pe jos ºi parcarea sã nu fie ocupatã pentru cã nu se poate ajunge acolo cu maºina. Stiu cã nu are legãturã cu proiectul de

astãzi, dar am prezentat aceastã propunere ca o mãsurã suplimentarã”, a spus consilierul judeþean Doru Gaiþã. Totodatã în satul Silvaº a înflorit la propriu industria florãriilor. Nu existã gospodãrile la care sã nu se gãseascã de vânzare ghivece cu flori. Comercianþii nu au scãpat nici de ochiul vigilent al autoritãþilor, care în cursul lunii august au aplicat sute de amenzi. În luna august, potrivit unui raport al Jandarmeriei Hunedoara, sancþiunile aplicate în zona mãnãstirii Prislop pentru desfãºurarea de acte de comerþ sau promovarea de produse în zona publicã-stradalã fãrã a deþine autorizaþie în acest sens reprezintã 73 la sutã din totalul amenzilor aplicate de jandarmii hunedoreni detaºaþi în zona lãcaºului de , iar restul sunt sancþiuni acordate cerºetorilor Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Hunedoara, recomandã tuturor celor care ajung la mãnãstirea Prislop,

ilioane de euro anual

Zilnic, la mãnãstirea Prislop mii de pelerini se calcã în picioare pentru a ajunge la mormântul Sfântului Ardealului. În ultima perioadã, mãnãstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj pentru zeci de mii de persoane care vor sã ajungã la mormântul lui Arsenie Boca. Cei care vin zilnic aici lasã aproximativ 18 milioane de euro annual la mãnãstire. Plecând de la datele provenite de la edituri, librãrii ºi spe-

cialiºti în vânzãri, piaþa de carte bisericeascã se cifreazã undeva la 1820 de milioane de euro anual. Din totalul de titluri vândute, cele care au o legãturã (in)directã cu Arsenie Boca reprezintã aproximativ 2030% din piaþã. Practic este vorba de 6-7 milioane de euro, doar din titlurile în care apare Arsenie Boca, bani care se adaugã la cei aproximativ 18 milioane de euro din pelerinaje. Raportat la întraga piaþã de carte bisericeascã, doar 6-7 milioane de euro reprezintã câºtiguri reale, la vedere, diferenþa ajungând în buzunarele celor care speculeazã fenomenul. De acest lucru au profitat ºi comercianþii care au pus stãpânire pe zonã ºi ºi-au scos tarabele cu iconiþe care spun ei cã sunt sfinþite, mici ºi bere. Pentru a verifica activitatea acestora, cei de la Consiliul Judeþean Hunedoara le-au pus gând rãu ºi vor sã trimitã Protecþia Consumatorului. La fiecare sfârºit de sãptãmânã zeci de mii de pelerini din întreaga þarã aleg sã se reculeagã la mormântul lui Arsenie Boca. Monika BACIU


4 Actualitate

Planuri de investiþii la Lupeni

P

lanuri de toamnã - iarnã. Autoritãþile locale de la Lupeni se muleazã pe tendinþele de sezon, astfel cã se gândesc la noile proiecte ce ar putea fi demarate în localitate. Astfel, s-a conturat un program de asfaltare a unor strãzi din localitate, astfel ca infrastructura sã fie modernizatã pentru creºterea gradului de civilizaþie. Pe SEAP a fost lansatã invitaþia de a participa la licitaþia care vizeazã asflatarea acestora, urmând ca zilele acestea sã fie desemnat câºtigãtorul. Cel mai important obiectiv care va fi asfaltat este strada care face legãtura cu spitalul municipal Lupeni ºi strada Pãdurarilor care de 40 de ani nu au fãcut cunoºtinþã cu asfaltul. DN66, de la Edil Urban Lupeni ºi pânã la ieºirea din municipiul Lupeni va fi reabilitat ºi asfaltat, mai ales cã în zonã sunt

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Septembrie 2015 mai mulþi agenþi economici importanþi pentru localitate ºi drumul prezintã o stare de degradare destul de avansatã. “S-a organizat o licitaþie ºi în cel mai scurt timp vor demara lucrãrile. Vom reface trotuarele degradate ce þin de bulevardele Pãcii ºi Tudor Vladimirescu. Se lucreazã în prezent ºi la modernizarea parcurilor ºi, în curând vor începe lucrãrile la calea de acces cãtre cartierul ªtefan. Pentru toate aceste lucrãri avem alocatã suma de 570.663 lei, urmând ca, în funcþie de alocãrile bugetare de care vom beneficia, sã executãm ºi alte lucrãri care þin de infrastructura rutierã a municipiului Lupeni”, au declarat reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni. Drumul este foarte greu circulabil atat pentru pietoni cat si pentru masini. Promisiuni existã, iar deputatul Cristian Resmeriþã spune cã a fãcut demersurile la municipalitate pentru a

reabilita calea de acces ºi a discutat cu cei de la ApaServ VAlea Jiului pentru introducerea canalizãrii. “Am discutat cu domnul director de la APA SERV SA, societate cu care avem o bunã colaborare la nivelul biroului meu parlamentar, ºi care deruleazã în prezent un amplu program de reabilitare ºi modernizare a reþelelor de apã ºi canalizare. I-am adus din nou în atenþie situaþia deosebitã cu care se confruntã cetãþenii de aici datoritã lipsei canalizãrii, iar acesta m-a asigurat cã introducerea canalizãrii ºi reabilitarea reþelei de apã în Cartierul ªtefan va fi o prioritate. De asemenea, împreunã cu autoritãþile locale vom face toate demersurile pentru ca în cel mai scurt timp sã lãrgim drumul de acces la douã benzi de circulaþie ºi sã consolidãm zidul de sprijin de pe marginea acestuia. ªi nu fac o promisiune, dar vom face tot ce ne stã în putinþã ca anul viitor, dupã ce vor fi finalizate lucrãrile la reþeaua de apã ºi canalizare, sã trecem la asfaltarea drumului, pentru cã nu ar fi normal sã asfaltãm ºi apoi sã facem sãpãturi pentru introducerea canalizãrii”, spunea Cristian Resmeriþã, deputat PSD, în urmã cu câteva sãptãmâni. Monika BACIU

Motivaþi sã înveþe încã de la începutul ºcolii

D

e abia au început ºcoala ºi deja se gândesc la examene. Clopoþelul a anunþat noul an ºcolar de câteva zile, iar Ministerul Educaþiei îi ºi bãgã în prizã pe elevii de clasele a XII-a. Este vorba despre programul pentru bacalaureatul din anul ºcolar 2015-2016. Acesta va începe în data de 30 mai cu prima zi de înscriere ºi va þine pânã în 3 iunie. Între 13 si15 iunie 2016 va avea loc evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba românã, între 15 si17 iunie 2016 evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba maternã, între 21 ºi 24 iunie 2016 evaluarea

competenþelor digitale, iar în perioada 27 iunie ºi 1 iulie 2016 evaluarea competenþelor într-o limbã de circulaþie internaþionalã. Prima probã scrisã cea la limba ºi literatura românã se va susþine pe 4 iulie 2016, iar elevii aparþinând minoritãþilor naþionale vor da proba scrisã la limba ºi literatura maternã pe 5 iulie 2016. Pe 6 iulie va avea loc proba obligatorie a profilului, pe 8 iulie 2016 probã la alegere a profilului ºi specializãrii, iar pe 12 iulie 2016 vor fi afiºate rezultatele pânã la ora 16,00. În aceeaºi zi vor putea fi depuse ºi contestaþiile în intervalul orar 16,00 ºi 20,00, urmând ca rezultatele finale sã fie afiºate pe 16 iulie.Mai mult decât atât înscrierea la cea de-a doua sesiune a exa-

menului de Bacalaureat se va face între 18 ºi 22 iulie 2016.Potrivit ordinului ministrului, evaluarea competenþelor de comunicare oralã în limba românã va fi în zilele de 16 ºi 17 august 2016. Tot în 16 ºi 17 august vor fi evaluate competenþele de comunicare oralã în limba maternã, iar între 17 si19 august va avea loc evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare într-o limbã de circulaþie internaþionalã. În zilele de 18 ºi 19 august 2016 vor fi evaluate competenþele digitale, iar pe 22 august 2016 va fi susþinutã prima probã scrisã la limba ºi literatura românã. Elevii aparþinând minoritãþilor naþionale vor susþine pe 23 august proba scrisã la limba ºi literatura maternã. Pe 24 august va avea loc proba obligatorie a profilului, iar pe 26 august probã la alegere profilului ºi specializãrii. Toate aceste lucruri sunt menite de a-i face pe viitorii absolvenþi de liceu sã punã mâna ºi sã înveþe pentru cã aºa cum o aratã statisticile în fiecare an numãrul celor care trec de examenul maturitãþii este din pãcate din ce în ce mai mic. Monika BACIU

Pensionarii revin la catedrã

P

osturi ocupate de pensionari. Anul ºcolar a început corespunzãtor în unitãþile de învãþãmânt din judeþul Hunedoara.

Toate posturile au fost ocupate, majoritatea cu profesori titulari însã existã ºi cazuri unde la catedrã au fost rechemaþi pensionarii sau necalificaþii. “Nu avem posturi neocupate. Majoritatea au fost ocupate de titulari, însã avem ºi suplinitori dar sunt ºi cadre didatcice la plata cu ora sau cadre didatcice asociate. Majoritatea profe-

sorilor sun calificaþi. Sunt cazuri unde avem ºi profesori pensionari”, a declarat Anca Claudia, purtãtor de cuvânt al ISJ Hunedoara. Existã câteva posturi care sunt ocupate de necalificaþi, aici fiind vorba de disciplina la limba germanã. “Necalificaþi avem doar câþiva la educatori ºi învãþãtori pe limba

germanã. Au studii, dar nu de limba germanã”, a mai spus sursa citatã. La nivel naþional, 82% din posturile din învãþãmânt sunt acoperite cu profesori titulari, 16% cu suplinitori ºi 1,6% cu personal necalificat sau cu calificare necorespunzãtoare postului. Monika BACIU

Rugãciune pe repede înainte Î

mpovãraþi de griji ºi necazuri, oamenii îºi regãsesc liniºtea în biserici. Nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre mãnãstirea Prislop, unde credincioºii trebuie sã se roage pe repede înainte pentru cã mormântul lui Arsenie Boca este supravegheat de forþe de ordine. Mãnãstirea Prislop este vizitatã zilnic de mii de pelerini din întreaga þarã. Aceºtia se calcã, la propriu, în picioare pentru a ajunge la mormântul Sfântului Ardealului unde nu pot sã zãboveascã prea mult pentru a se ruga. Totul se deruleazã pe repede înainte, astfel cã enoriaºii nu pot nici mãcar sã spunã o rugãciune de la cap la coadã pentru cã sunt cronometraþi de forþele de ordine. Cazul a ajuns ºi în atenþia parlamentarilor. “Faptul cã în ultimii ani, tot românul îºi doreºte sã ajungã în acest loc sfânt, devenit fenomen social de masã nemaiîntâlnit de la minunea de la Maglavit încoace, a transformat sfântul local ºi zonele adiacente acestuia într-un spaþiu cu accente vãdit comerciale, un fel de piaþã publicã cu aer de iarmaroc. De la faptul cã trebuie sã parcurgi câþiva kilometri pe jos, la parcarea cu platã insuficientã a numãrului maºinilor ºi autobuzelor, la chioºcurile în care se vând obiecte mai mult sau mai puþin bisericeºti, la cuferele în care se adunã bani pentru pomelnice ºi la timpul limitat, la doar un minut, în care poþi sã zãboveºti lângã sfântul mormânt (pãzit de bodyguarzi), trecând peste înghesuiala din mica bisericã ºi peste lipsa unor feþe bisericeºti de la care sã primeºti o îndrumare, o informaþie sau o vorbã bunã, toate acestea te duc cu gândul la un fel de micã industrie inventatã cu bunã ºtiinþã pentru ca anumite persoane, sau poate chiar grupuri de interese organizate sã facã bani de pe urma acestui obicei la modã”, spune Liliana Ciobanu, deputat de Giurgiu. În acest context, deputatul vrea sã afle cum sunt cheltuiþi banii

donaþi zilnic de credincioºi. “Ceea ce vreau eu sã semnalez public, inclusiv Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, este faptul cã în urma acestei mici industrii create pe fondul emoþional al românilor în faþa deja instauratului ‘brand’ Arsenie Boca se adunã foarte mulþi bani, despre a cãror folosinþã nu se ºtie absolut nimic. Consider, cu tot respectul de bun creºtin, cã nu este prea ortodox ca anumiþi oameni, grupãri sau chiar instituþii sã intre în posesia banilor donaþi la Mãnãstirea Prislop de bieþi nevinovaþi, mulþi dintre ei bolnavi ºi sãraci, care, fãcând milostenie ºi donaþii, cred cã se vor vindeca, mântui sau vor fi iertaþi de pãcate! În acest context, în numele a mai multor români care mi-au semnalat cã evenimentele de la Prislop nu ar fi tocmai în regulã, cred cã statul român, care finanþeazã cultele religioase, inclusiv Biserica Ortodoxã, ar trebui sã demareze o verificare a destinaþiei sumelor de bani care se adunã acolo! Având în vedere aspectele prezentate, vã întreb respectuos, domnule secretar de stat, în ce mod poate interveni Secretariatul de Stat pentru Culte în urmãrirea folosirii banilor care se adunã la Mãnãstirea Prislop?”, mai spune deputatul. Mãnãstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj pentru zeci de mii de persoane care vor sã ajungã la mormântul lui Arsenie Boca. De acest lucru au profitat ºi comercianþii care au pus stãpânire pe zonã ºi ºi-au scos tarabele cu iconiþe care spun ei cã sunt sfinþite, mici ºi bere. Pentru a verifica

ori în zona celorlalte lãcaºe de cult din judeþ, urmãtoarele: sã nu ofere sume de bani sau bunuri celor care apeleazã în mod repetat la mila publicului, sã nu achiziþioneze bunuri de la persoane care nu deþin autorizaþie în acest sens, sã respecte recomandãrile fãcute de organizatori sau de forþele de ordine, sã acorde o atenþie sporitã modului de pãstrare ºi asigurare a bunurilor ºi obiectelor personale (genþi, poºete, bagaje, etc.) sau a celor de valoare, sã evite conflictele cu alte persoane ºi sã respecte normele de convieþuire socialã.

M

activitatea acestora, cei de la Consiliul Judeþean Hunedoara le-au pus gând rãu ºi vor sã trimitã Protecþia Consumatorului. “Aº ruga sã facem o adresã sau sã chemãm acolo inclusiv Protecþia consumatorului, sã vedem cum sunt amplasate chioºcurile, dacã au autorizaþiile în regulã, pentru cã sunt tot felul de produse neconforme care se vând acolo, inclusiv cele religioase, care se vând fãrã acordul mânãstirii. Nu cred cã ceea ce se întâmplã acolo este de naturã a ne face nouã o favoare. Aspectul drumului pânã acolo, pe ultimii trei km, trebuie revãzut complet, ºi de noi, ºi de prefecturã, ºi de alte organe abilitate. Eu cred cã aº apela ºi la protecþia consumatorului ºi cã ar trebui fãcut un proiect de amplasare pentru chioºcuri, ca sã fie un comerþ civilizat. Este imposibil sã faci doi-trei km pe jos ºi parcarea sã nu fie ocupatã pentru cã nu se poate ajunge acolo cu maºina. Stiu cã nu are legãturã cu proiectul de

astãzi, dar am prezentat aceastã propunere ca o mãsurã suplimentarã”, a spus consilierul judeþean Doru Gaiþã. Totodatã în satul Silvaº a înflorit la propriu industria florãriilor. Nu existã gospodãrile la care sã nu se gãseascã de vânzare ghivece cu flori. Comercianþii nu au scãpat nici de ochiul vigilent al autoritãþilor, care în cursul lunii august au aplicat sute de amenzi. În luna august, potrivit unui raport al Jandarmeriei Hunedoara, sancþiunile aplicate în zona mãnãstirii Prislop pentru desfãºurarea de acte de comerþ sau promovarea de produse în zona publicã-stradalã fãrã a deþine autorizaþie în acest sens reprezintã 73 la sutã din totalul amenzilor aplicate de jandarmii hunedoreni detaºaþi în zona lãcaºului de , iar restul sunt sancþiuni acordate cerºetorilor Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Hunedoara, recomandã tuturor celor care ajung la mãnãstirea Prislop,

ilioane de euro anual

Zilnic, la mãnãstirea Prislop mii de pelerini se calcã în picioare pentru a ajunge la mormântul Sfântului Ardealului. În ultima perioadã, mãnãstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj pentru zeci de mii de persoane care vor sã ajungã la mormântul lui Arsenie Boca. Cei care vin zilnic aici lasã aproximativ 18 milioane de euro annual la mãnãstire. Plecând de la datele provenite de la edituri, librãrii ºi spe-

cialiºti în vânzãri, piaþa de carte bisericeascã se cifreazã undeva la 1820 de milioane de euro anual. Din totalul de titluri vândute, cele care au o legãturã (in)directã cu Arsenie Boca reprezintã aproximativ 2030% din piaþã. Practic este vorba de 6-7 milioane de euro, doar din titlurile în care apare Arsenie Boca, bani care se adaugã la cei aproximativ 18 milioane de euro din pelerinaje. Raportat la întraga piaþã de carte bisericeascã, doar 6-7 milioane de euro reprezintã câºtiguri reale, la vedere, diferenþa ajungând în buzunarele celor care speculeazã fenomenul. De acest lucru au profitat ºi comercianþii care au pus stãpânire pe zonã ºi ºi-au scos tarabele cu iconiþe care spun ei cã sunt sfinþite, mici ºi bere. Pentru a verifica activitatea acestora, cei de la Consiliul Judeþean Hunedoara le-au pus gând rãu ºi vor sã trimitã Protecþia Consumatorului. La fiecare sfârºit de sãptãmânã zeci de mii de pelerini din întreaga þarã aleg sã se reculeagã la mormântul lui Arsenie Boca. Monika BACIU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Septembrie 2015

Cantina studenþeascã, concurent serios pe piaþa de catering

U

n proiect al conducerii administrative a Universitãþii din Petroºani se bucurã de un succes la care nu se aºteptau nici mãcar iniþiatorii. Pe lângã faptul cã a fost revitalizatã o componentã a instituþiei de învãþãmânt superior, s-au creat ºi câteva noi locuri de muncã. Administraþia Universitãþii din Petroºani a decis sã-ºi extindã activitatea la cantina studenþeascã ºi sã ofere servicii ºi pentru cei interesaþi din afara campusului universitar. Astfel a fost lansat serviciul de catering, iar meniurile oferite sunt la preþuri pentru toate buzunarele. Aºa se face cã, zilnic, cel puþin 200 de comenzi vin la cantina Universitãþii din Petroºani, însã cererea este cu mult mai mare. „Serviciul de catering a fost lansat la începutul lunii septembrie ºi se

bucurã de foarte mare succes. Noi facem livrarea cãtre cei care ne trimit comenzi, acestea pot fi trimise dimineaþa între orele 7.30 ºi 8.30 printr-un mesaj de tip SMS. Meniul este la vedere pe Internet, mâncarea

este de bunã calitate ºi preþurile sunt imbatabile. Noi nu am urmãrit sã facem un profit imens. Am dorit sã ne extindem ºi pe aceastã activitate pentru a putea sã plãtim salariile angajaþilor, sã facem

câteva locuri de muncã, sã achitãm utilitãþile dar ºi sã oferim servicii de calitate atât studenþilor ºi de ce nu ºi oamenilor din Petroºani”, a declarat directorul administrativ al Universitãþii Petroºani, Dacian Ciodaru. Cantina oferã prin serviciul de catering un meniu mic la 6 lei ºi unul mare la 10 lei, la stabilirea preþului acestora þinându-se cont ºi de posibilitãþile studenþilor. Preþurile sunt la jumãtate faþã de ceea ce oferã concurenþa, însã, Ciodaru spune cã ºi la aceste preþuri se poate funcþiona fãrã pericolul de a ieºi în pierdere. Cantina studenþeascã a fost reabilitatã ºi modernizatã în 2007, iar astãzi funcþioneazã la standardul unui restaurant. Maximilian GÂNJU

NOAPTEA CERCETÃTORILOR” la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi în colaborare cu Asociaþia Invenio din Bucureºti, organizeazã vineri, 25 septembrie 2015, începând cu ora 09.30, la sediul din Palatul Magna Curia, o serie de activitãþi reunite sub titulatura de „NOAPTEA CERCETÃTORILOR”. Acesta este un proiect dedicat popularizãrii ºtiinþei ºi învãþãrii distractive care se organizeazã simultan în aproximativ 300 de oraºe din 24 de þãri europene, inclusiv România, unde este coordonat de Asociaþia Invenio din Bucureºti, prin intermediul conceptului de „cercetãtori pentru umanitate” (Researchers 4 Humanity sau, pe scurt, R4H). Începând cu anul 2006 „Noaptea Cercetãtorilor” existã ca ºi proiect independent din seria Acþiunilor Marie Curie, fiind una dintre cele mai populare iniþiative ale Uniunii Europene care vizeazã publicul larg ºi urmãreºte sã faciliteze interacþiunea cu ºtiinþa

într-un mod amuzant. Evenimentele sunt finanþate de cãtre Comisia Europeanã ºi au drept scop stimularea carierelor europene în cercetare. La Deva acest eveniment este organizat în premierã ºi îi are ca invitaþi speciali pe Excelenþa Sa Claudio Pérez Paladino, ambasadorul Republicii Argentina în România, ºi pe Excelenþa Sa, Milan Begovic, ambasadorul Republicii Muntenegru în þara noastrã, aflaþi pentru prima datã într-o vizitã în judeþul Hunedoara. Momentul inaugural va avea loc în Sala ªemineului, când va debuta ºi Conferinþa ºtiinþificã naþionalã intitulatã „Cercetarea în era globalizãrii. Mize,

provocãri ºi perspective”, la care vor participa cercetãtori renumiþi în diverse domenii, precum economie, geografie, biologie, geologie, filozofie, istorie, filologie, antropologie sau istoria artei. Cu aceastã ocazie va fi lansat volumul care reuneºte studiile prezentate în cadrul conferinþei, intitulat „Cercetarea în era globalizãrii. Mize, provocãri ºi perspective”, ºi apãrut în aceste zile la Editura Cetatea de Scaun din Târgoviºte. Totodatã, vor fi prezentate ºi cãrþile „Ascensiunea globalã a Chinei”, „Schimbarea lumii. Globalizare, culturã, geopoliticã” ºi „Filosofia criticã a ºcolii de la Frankfurt”, al cãror

autor este prof. univ. dr. Andrei Marga, dar ºi lucrarea „Elemente istorico-juridice pentru înþelegerea chestiunii insulelor Malvine”, coordonatã de Rãzvan Victor Pantelimon, cercetãtor în cadrul Institutului de ªtiinþe Politice ºi Relaþii Internaþionale al Academiei Române. Partea a doua a evenimentului va începe la ora 17.00, când la sediul MCDR Deva vor fi amenajate standuri tematice, fiind invitaþi sã expunã inventatorul Corneliu Birtok Bãneasã, dar ºi colective de elevi ºi profesori cu preocupãri în domeniul cercetãrii de la ªcoala Popularã de Artã Deva, Colegiul Naþional „Decebal” Deva, Colegiul Naþional de

Cabinete ºcolare utilate de Bitdefender

elebra companie care este C un etalon la nivel mondial în soluþii antivirus a dotat un cabinet de informaticã la Colegiul Naþional Avram Iancu din Brad. Compania a dotat ºi cabinetele de fizicã ºi chimie. Cel care a stabilit legãtura dintre

Informaticã „Traian Lalescu” Hunedoara, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva sau Palatul Copiilor Deva. Publicul vizitator va avea plãcerea sã vadã peste 140 de dispozitive, mecanisme ºi jucãrii realizate de profesori ºi elevi pe baza legilor ºtiinþelor. Experimentele prezentate sunt deosebit de spectaculoase, dintre putând aminti robotul sumo, multicopterul, fântâna magicã, sfoara

colegiul din Brad ºi companie este chiar unul dintre fondatorii ei, Florin Talpeº. Acesta a crescut la Brad ºi a absolvit liceul Avram Iancu în anul 1975. Talpes este cetãþean de onoare al municipiului Brad din anul 2002, spune primarul localitãþii, Florin Cazacu. Fondatorii Bitdefender cred cu tãrie cã le revine misiunea de a întoarce o parte din succes catre comunitãþile de la care au asimilat valorile fundamentale dezvoltãrii lor a mai explicat Cazacu. M. GÂNJU

care cântã, ghirlanda wireless, oglinda magicã, ochelarii minune, lumina nedumeritã, levitaþia magneticã, diverse fenomene de inducþie electromagneticã, fenomene electrice, optice, mecanice, termice ºi multe altele. Se vor face demonstraþii practice, vizitatorii fiind invitaþi sã interacþioneze cu expozanþii pentru a afla mai multe informaþii despre obiectele expuse sau sã experimenteze ei înºiºi.

Profitã de naivitatea lor ºi de sãrãcia în care trãiesc

U

n studiu realizat în judeþul Hunedoara pe un eºantion de 250 de subiecþi aratã cã aproape un sfert din adolescentele din localitãþile sãrace îºi încep viaþa sexualã în jurul vârstei de 13 ani. Ba chiar unele tinere ajung sã practice prostituþia din cauza faptului cã nu sunt supravegheate corespunzãtor de pãrinþi. Un exemplu este ºi cel al minorei de 13 ani care se prostitua sub „tutela” unui bãrbat de 62 de ani din Petroºani, acesta din urmã fiind cercetat de DIICOT, pentru infracþiunea de act sexual cu un minor ºi proxenetism. În cartierele sãrace ale localitãþilor Vãii, psihologii susþin cã tinerii se grãbesc sã exploreze misterele sexualitãþii într-un numãr foarte mare fiind atraºi mai ales de banii obþinuþi uºor ºi determinaþi de lipsurile din familie. (M. GÂNJU) GÂNJU)


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Septembrie 2015

A pus Petrila în Kandahar C

orespondentul Radio România Actualitãþi din Valea Jiului, Ilie Pintea a pus Petrila, oraºul care i-a dat titlul de Cetãþean de onoare, în Afganistan. Cum a fost posibil? Ei bine, jurnalistul, aflat la cea de a treia vizitã în câmpul de rãzboi, le-a cerut militarilor sã punã acolo, în deºert, o plãcuþã pe care scrie cã pânã în Petrila, din Kandahar, sunt aproape 4.000 de km, mãsuraþi pe hartã. Aºa, ca sã ºtie cei care trec pe acolo cã în lumea asta este un oraº numit Petrila. Ilie Pintea este vocea auzitã zilnic pe Radio România Actualitãþi cu ºtiri ºi informaþii din zona Vãii Jiului, iar misiunile sale în Afganistan le-a fãcut cunoscute prin scurtele fimuleþe, extrem de grãitoare, pe care le-a realizat acolo, în deºert. S-a întors recent din cea de a treia misiune, în care a surprins lucruri mereu noi, iar acum, ca o premierã mondialã, a pus în deºert un indicator, spre Petrila, inspirat de gestul petrileanului Mihai Barbu. „Mihai Barbu, pe care îl cunoaºtem cu toþii, fiul ºi mai celebrului Ion Barbu, când a ajuns în Mongolia a pus o pancartã pe care scria câþi km sunt din Mongolia spre Petrila. Erau vreo 6 mii ºi ceva ºi, inspirat de acest nobil ºi celebru exemplu, atunci când am devenit

cetãþean de onoare al Petrilei, am promis cã o sã duc Petrila în Kandahar, când o sã ajung pe acolo. Am ajuns acolo mai repede decât mã gândeam ºi, primul lucru, dupã ce m-am dat jos din avion, a fost sã îi rog pe militarii de la Elementul naþional de sprijin sã punem aceastã pancartã”, a spus Ilie Pintea, corespondent RRA. Petrila este „marcatã” acolo alãturi de Câmpina ºi Capitala

Bucureºti, dar asta doar pentru cã din acest oraº al Vãii Jiului, Ilie a ajuns de câteva ori pe acolo. Nu a fost uºor, dar corespondentul de la radio ne mãrturiseºte cât de fireºti par acolo lucrurile ºi cum þi se schimbã sistemul de valori, atunci când ajungi sã vezi niºte copii care se joacã în bãtaia puºtii. Asta, atunci când a pãtruns în lumea afganilor, una uluitoare pentru noi. „Am putut sã vãd extraordinar de

mulþi copii ºi sã vãd cât de fericiþi sunt, deºi, practic, nu au mai nimic, niciun motiv, dupã standardele noastre ºi, una dintre cele mai puternice imagini care mi-a rãmas în minte ºi o sã urmãreascã, cu siguranþã, este aceea a unui grup de copii, care se jucau în apropierea unui turn de observaþie ºi imaginea este aceea a unei porþi de fotbal, pe care era o plasã de camuflaj, stricatã, zdrenþe, în prim-planul cãreia puteam sã vãd þeava unei mitraliere. Viaþa merge mai departe, copiii râd, se joacã, la doi paºi de toate aceste instalaþii ale rãzboiului ºi e un lucru care te face sã te gândeºti la multe treburi. ªi o altã imagine foarte interesantã este aceea a unui camion cu parbrizul efectiv ciu-

Sãrbãtoare în comunitatea maghiarã

acestei sãptãmâni, comunitatea maghiarã din Valea Jiului marcheazã cel mai important eveniment. Încep zilele culturii maghiare, eveniment aflat la ediþia cu numãrul XIII. La evenimt vor lua parte Excelenþa Sa Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei în România ºi preºedintele UDMR, Kelemen Hunor. “În organizarea filialelor locale ale UDMR din Valea Jiului, ”Zilele Culturii Maghiare” propun comunitãþii maghiare din Valea Jiului, dar ºi publicului interesat, o suitã de manifestãri culturale de excepþie, care se vor desfãºura sub înaltul patronaj al Excelenþei Sale Zákonyi Botond,

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

Începe ediþia a XIII-a a Zilelor Culturii Maghiare din Valea Jiului

aghiarii din Valea Jiului intrã în M sãrbãtoare. La sfârºitul

ruit de gloanþe, care aºtepta la punctul de verficare sã intre în bazã. Transporta ceva materiale ºi, pentru oamenii din camion nu era nimic în neregulã faptul cã acest camion care supravieþuise atacului unor talibani, avea parbrizul gãurit”, mai spune colegul nostru Ilie Pintea. A trãit periodic într-o altã lume, cu vreun mileniu în urma noastrã, dar pe care a cãutat sã o înþeleagã ºi sã o descrie zilnic în corepondenþele sale la radio. κi doreºte mereu sã se întoarcã acolo, unde ºi-a fãcut prieteni ºi, recunoaºte cã nu se teme de rãzboi. „Dacã e sã þi se întâmple ceva,

þi se întâmplã mai degrabã acasã. Cred cã sunt mai mari ºansele sã am un accident de maºinã, aici în Petrila, decât sã mi se întâmple ceva în Afganistan. Chiar dacã a fost foarte interesant sã aflu cã baraca în care am locuit pe perioada acestei ºederi a fost în 2012 lovitã de o rachetã a talibanilor ºi, chiar camera în care am stat eu mai avea niºte urme pe pereþi lipite elegant cu bandã adezivã de la schijele propagate în încãpere. Au fsot doi militari rãniþi în camera vecinã ºi unul în camera în care am locuit eu, pentru cã racheta a cãzut exact acolo”, spune Ilie. În 2013 Ilie a fost prima datã în Afganistan, dar de atunci lucrurile s-au mai schimbat. Ilie Pintea a pus pe harta rãzboiului ºi Petrila, în deºert ºi acum ºtim exact cã din estul Vãii Jiului, pânã în Kandahar, sunt fix 3.936,65 de km. Diana MITRACHE

ambasadorul Ungariei în România ºi al deputatului în Parlamentul European, Iuliu Winkler”, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani. Pe parcursul sãptãmânii 19-27 septembrie, în mai multe localitãþi din Valea Jiului vor avea loc manifestãri culturale, iar evenimentele se vor încheia cu o prezentare de carte despre munþii Retezat ºi Parâng, avândul drept autor pe fotoreporterul maghiar Székely Árpád. În cadrul programului cultural propus de UDMR, sâmbãtã, 19 septembrie 2015, de la orele 19,00 va avea loc un concert susþinut de formaþia "Mustármag" din Tg-Mureº, care va prezenta opera rock "Ruine" la Biserica Romano-catolicã din Petroºani. Monika BACIU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.60 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 4,5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Septembrie 2015

Henþ cu mâna

Cu Tomas ºi Patricia Deºi dupã momentul forte Oltchim Rm. Vâlcea Patricia Vizitiu a avut un traseu de glob trotter, prin Turcia, Slovenia, pe la CSM Bucureºti, iatã cã acum sportiva plecatã din Valea Jiului, cel mai bun produs al

handbalului petroºenean, porneºte acum la 27 de ani de la cota zero. Aflatã acum într-un alt vârf de lance al handbalului românesc, HCM Baia Mare, Patricia Vizitiu se gândeºte la Mondialul din decembrie, unde ambiþiile echipei Naþionale feminine sunt extrem de mari. Cel care îi þine moralul

la cote înalte ºi îi acordã încrederea necesarã este chiar actualul antrenor al Naþionalei, suedezul Tomas Ryde, un tehnician extrem de apreciat la nivelul FR Handbal ºi apreciat de jucãtoare. România handbalisticã are repere extrem de clare, clasarea în primele opt echipe ale lumii la Mondialul din

decembrie, ceea ce i-ar asigura biletele pentru Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro în 2016. Este un deziderat la care îºi poate aduce aportul cu brio ºi fosta handbalistã de la Petroºani, Patricia Vizitiu.

Mai e pânã la recordul de la Petroºani! R

ecentele trei eliminãri din partida Dinamo-C.F.R. Cluj (0-2) din etapa a 10-a a Ligii I, eliminãri dictate de arbitrul Radu Petrescu, împotriva dinamoviºtilor Feussi, Steliano Filip ºi Cosmin Matei, au aprins imaginaþia analiºtilor din fotbal. Acest aspect, oarecum inedit în analele fotbalului românesc, nu este încã nici pe departe un record în fotbalul nostru. O situaþie mult mai spumoasã a fost aceea din sezonul 2005-2006, întâmplatã pe stadionul „Jiul” din Petroºani.

P

rima talpã...

...este aplicatã grosolan de D. Niculae în min. 28 lui Pâcleºan, evident, cartonaº roºu. Apoi urmeazã pumnul aplicat de M. Constantin în min. 29 lui Diniþã, care atrage a doua eliminare din acest meci. Dupã pauzã, Rapidul, aflat în urmãrirea Stelei pentru titlu (era ultima etapã, Steaua conducea cu 3-0 la Vaslui), îºi

pierde cumpãtul de tot ºi din minutul 58 rãmâne ºi fãrã V. Maftei, care vede al doilea galben ºi evident roºu. Apogeul este atins în min. 68, când portarul Dani Coman are o intrare criminalã la Cl. Drãgan, vede roºu direct ºi penalty. În poartã intrã Mincã (este sacrificat Buga) înscrie Paleacu pentru 1-0. În fine, balul eliminãrilor este închis de R. Stancu în min. 78, când acesta îl altoieºte pe Cl. Drãgan. Rãmasã în ºase jucãtori, echipa

7 iunie 2006. Jiul – Rapid 3-0 la „masa verde”

Jiul (antr. Aurel ªunda): Hotoboc – Ilin, Mihart, Cipr. Dinu, I. Voicu – Drida (min. 55 M. Voicu), M. Gheorghe, Pâcleºan (min. 49 Cl. Drãgan), Cipr. Petre – Diniþã, Paleacu. Rapid Buc. (antr. Rãzvan Lucrescu): Coman – M. Constantin, Maftei, Perjã – Bãdoi, Grigore, R. Stancu, I. Stancu – Buga (min. 72 Mincã), D. Niculae, V. Moldovan (min. 46 Negru). Arbitru: Anton Heleºteanu – Iaºi

Rapid pãrãseºte terenul, scorul, conform regulamentului, fiind confinþit cu 3-0 pentru Jiul. Cu cele cinci eliminãri dictate împotriva unei singure echipe, acest meci va rãmâne în istorie ca un record greu de egalat. Chiar ºi de cãtre recentul Dinamo – CFR Cluj!

Fotbaliºti ºi suporteri rapidiºti, nervoºi deopotrivã

CRONICA VAII JIULUI NR. 946, VINERI 18 SEPTEMBRIE 2015CRONICA VAII JIULUI NR. 946, VINERI 18 SEPTEMB  

CRONICA VAII JIULUI NR. 946, VINERI 18 SEPTEMBRIE 2015CRONICA VAII JIULUI NR. 946, VINERI 18 SEPTEMB