Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 624

Cronica Vãii Jiului Marti, 3 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Se judecã toþi cu toþi, pentru lucrãrile la domeniile schiabile

Peste 900 de inculpaþi, trimiºi în judecatã de procurorii anticorupþie în ultimul an >>> PAGINA A 3-A

DN 7A - deschis doar cu condiþii >>> PAGINA A 4-A

Garaje peste conducte de termoficare >>> PAGINA A 4-A

Poliþia ºi SMURD-ul mutate la Mina Petrila >>> PAGINA A 5-A

Bugetul CEH ajunge la minister >>> PAGINA A 6-A

Campionul cu douã familii >>> PAGINILE 8-9

Olimpici internaþional, corijenþi la bacul special >>> PAGINA A 10-A

Unificarea dreptei nu modificã centrul de greutate al consiliilor locale din Valea Jiului >>> PAGINA A 11-A

Bani puþini, muncã multã

D

upã ce administraþia localã de la Lupeni a acþionat în instanþã instituþiile statului pentru proiectul din Straja, acum a venit rândul firmelor constructoare sã facã acelaºi lucru împotriva municipalitãþii. La finele anului trecut, Primãria din Lupeni a acþionat în judecatã Consiliul Judeþean Hunedoara, Ministerul Economiei, Autoritatea Naþionalã pentru Turism, Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii. >>> PAGINA A 16-A

>>> PAGINA A 12-A

Fãuritorul de biserici din sticlã ºi oglinzi >>> PAGINA A 13-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014

Peste 900 de inculpaþi, trimiºi în judecatã de procurorii anticorupþie în ultimul an

P

este 900 de inculpaþi au fost trimiºi în judecatã de procurorii anticorupþie în ultimul an, printre persoanele deferite justiþiei aflându-se ºase deputaþi, din care un fost vicepremier ºi un ministru, trei senatori, un europarlamentar, cinci preºedinþi ºi un vicepreºedinte de Consilii Judeþene, aproximativ 40 de primari ºi viceprimari, un prefect ºi doi subprefecþi, ºi 20 de magistraþi. De asemenea, au fost trimiºi în judecatã trei consilieri de ministru, doi directori de trusturi de presã, 22 avocaþi, 28 ofiþeri de poliþie, 53 ofiþeri

preºedinte ANAF, un preºedinte Camera de Comerþ ºi Industrie, un preºedinte, un vicepreºedinte ºi un secretar general al Autoritãþii de

Naþionalã de Restituire a Proprietãþilor, un preºedinte Federaþia Românã de Fotbal, un preºedinte Liga Profesionistã de Fotbal ºi un preºedinte al

judecatã peste 260 de dosare în perioada 15 mai 2013-15 mai 2014, în care au fost reþinute aproximativ 350 de fapte de abuz în serviciu, 180 de înºelãciune, 150 de evaziune fiscalã, 130 de trafic de influenþã, câte 120 de luare de mitã ºi infracþiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. În trei dosare sesizarea instanþei de judecatã s-a fãcut pe

baza acordului de recunoaºtere a vinovãþiei inculpatului. În perioada menþionatã au fost înregistrate aproximativ 4.200 de dosare penale ºi peste 850 de inculpaþi condamnaþi, printre care ºi patru miniºtri sau fost miniºtri, cinci parlamentari din care ºi un fost premier, 11 primari, opt magistraþi, printre care ºi un adjunct al procurorului general. Tipologiile de comitere a faptelor de corupþie relevã atribuire ilegalã de contracte din fonduri

publice, numiri în funcþii de conducere, demersuri pentru modificarea unor legi. La magistraþi s-a reþinut ca ºi fapte decizii favorabile în dosare în schimbul unor bani/bunuri/ servicii, la reprezentanþi ai puterii locale — atribuire ilegalã de contracte, subevaluare de bunuri ºi restituire ilegalã de bunuri cãtre anumite persoane, iar la directori de companii naþionale ºi regii — fraudare licitaþii ºi plãþi ilegale sau preferenþiale cãtre anumite firme.

Tupeu: A luat alcool ºi þigãri de la o benzinãrie ºi a plecat fãrã sã le plãteascã

U Jandarmerie, 8 ofiþeri superiori ai Ministerului Apãrãrii Naþionale, un fost

Supraveghere Financiarã, opt directori APIA, un preºedinte Autoritatea

Federaþiei Române de Box. Potrivit unor statistici, au fost trimise în

Avocatul Poporului susþine audienþe la sediul Prefecturii

H

unedorenii care se confruntã cu probleme juridice sunt aºteptaþi joi, 5 iunie, în audienþã la sediul Prefecturii Hunedoara, pentru a se întâlni cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba Iulia al Instituþiei Avocatul Poporului.

„Demersul Instituþiei Prefectului - judeþul Hunedoara în vederea apropierii instituþiilor statului de cetãþeni, început încã de la finele anului 2011, continuã cu scopul de a oferi posibilitatea cetãþenilor judeþului nostru sã se întâlneascã cu reprezentanþi ai Biroului Teritorial Alba - Iulia al

Instituþiei Avocatul Poporului. Continuând aceastã acþiune, aducem la cunoºtinþa cetãþenilor judeþului Hunedoara care

doresc asistenþã juridicã cã se pot prezenta la sediul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara joi, 05.06.2014 începând cu orele 10.30 pentru a putea discuta cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului”, informeazã reprezentanþii Prefecturii Hunedoara.

n tânãr de 22 de ani din Petrila a dovedit cã are tupeu când a decis sã cumpere þigãri, alcool ºi cafea dintr-o benzinãrie, dar a ºters-o fãrã sã le mai plãteascã. Bãrbatului nu i-a pãsat nici mãcar de camerele de luat vederi. Carmen COSMAN - PREDA Poliþiºtii din Petroºani au fost alertaþi în noaptea de duminicã spre luni de angajata unei benzinãrii din municipiul Petroºani, care le-a spus cã un tânãr a solicitat þigãri, bãuturi alcoolice ºi cafea în valoare totalã de

124 lei, dar nu a plãtit marfa. „Bãrbatul a pus bunurile într-o plasã ºi a pãrãsit incinta staþiei fãrã a achita contravaloarea acestora ºi fãrã a exercita niciun fel de presiuni fizice asupra vânzãtoarei, dupã care a pãrãsit zona într-un autoturism taxi”, a precizat Bogdan Niþu,

purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. O echipã operativã formatã din poliþiºti ai Birourilor de Ordine Publicã ºi Investigaþii Criminale s-au dus imediat la faþa locului ºi, dupã ce au vizionat ºi înregistrãrile surprinse de camerele de supraveghere video, au reuºit sã-l identifice pe autorul faptei. Acesta este un tânãr în vârstã de 22 de ani, din Petrila, care este cercetat în momentul de faþã în stare de libertate sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de furt calificat.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014

DN 7A - deschis doar cu condiþii

D

rumul Naþiona DN 7A, ce leagã Petroºaniul de Petrila, prin Jieþ, este încã închis circulaþiei. Primarul Ilie Pãducel spune cã ar putea fi deschis doar pentru traficul uºor, în timp ce responsabilii de la drumuri susþin cã încã se fac calcule de rezistenþã ºi se aºteaptã o soluþie tehnicã.

pentru nivelarea ºi pavarea cu piatrã pe ruta ocolitoare, paralelã cu drumul închis. Ne-au transmis cei de drumuri cã doresc sã dea drumul la transportul uºor, la autovehicule de capacitate micã, pe ruta nor-

Diana MITRACHE Asta pentru cã pe caolo nu mai pot trace maºinile grele, încãrcate cu lemn. S-a gãsit o variantã scurtã de ocolire, o rutã paralelã cu drumul asfaltat, iar în curând traficul pe drumul naþional dintre Petroºani ºi Jieþ ar putea fi deschis mãcar pentru traficul uºor. Maºinile cu masã mai micã de 3 tone ar putea sã treacã pe

ºosea, în timp ce traficul greu va rãmâne în continuare deviat prin Lonea. „Pânã la urmã au luat mãsuri

malã, cã au fãcut un studiu ºi au analizat aceastã posibilitate”, a spus Ilie Pãducel, pri-

marul oraºului Petrila, care, însã, nu a precizat când va fi deschis drumul. Drumarii spun cã au adunat pânã acum date despre topografia zonei de la responsabilii din primãria Petrila, de la proprietarii de terenuri din zonã, ca ºi de la responsabilii de la unitãþile miniere. Toþi au trimis opiniile lor, iar acum specialiºtii vor gãsi soluþia tehnicã pentru a consolida drumul, iar asta întârzie din cauzã cã situaþia este fãrã precedent. „Situaþia, la intersecþia cu drumul judeþean care trece prin Petrila, acolo unde a fost o carierã de suprafaþã de exploatare de cãrbune, este practic deosebit de dificilã.

Acolo au fost inclusiv proiectanþii, cu cei de la închideri de mine. Au fost luate documente, iar proiectantul urmeazã sã vinã cu soluþia cea mai bunã, prin care s-ar putea rezolva aceastã problemã, pentru cã este o situaþie nemaiîntâlnitã. ªi noi suntem interesaþi sã rezolvãm aceastã problemã, dar nu se poate face de mântuailã, sã facem peste noapte, sã torni asfalt sã torni un zid de sprijin ºi peste 2 luni sã fugã din nou

dealul ºi sã rãmânã drumul distrus”, a declarat Ion Tudor, ºeful CNADR Târgu Jiu. Terasamentul în acest loc a plecat la vale dupã ploile torenþiale ºi, pe sub artera rutierã s-a format un crater gol, care a trebuit sã fie umplut. Deocamdatã traficul este restricþionat, dar va fi reluat pentru maºinile de masã micã, iar transportul cu maºini încãrcate cu lemn, de masã mare, va fi total oprit.

zorii de utilitãþi sau sunt situaþii în care sunt garaje pe albia pãrâurilor atunci sã purcedem la o acþiune de demolare”, a mai spus sursa citatã.

Pe raza municipiului Petroºani au fost identificat pânã acum peste 1200 de garaje, iar majoritatea dintre acestea au fost construite legal.

Garaje peste conducte de termoficare

S

lor nu au venit. Noi îi aºteptãm sã vinã în continuare pentru cã pe contrac-

situeazã într-o locaþie, iar proprietarul lui are domiciliul în altã locaþie. Noi aºteptãm încã sã vedem pentru cã este posibil ca mare parte din cei 160 de proprietari de garaje sã aibã contracte în regulã, dar noi vrem sã avem o evidenþã clarã a acestora. În momentul în care omul are garaj ºi nu

tul de concesiune proprietarul are adresa de acasã astfel cã este greu sã ne dãm seama care este proprietarul unui garaj, garajul se

are contract atunci omul se simte oarecum vinovat, dar este necesar ca el sã vinã la noi tocmai pentru a putea intra în legali-

e încearcã inventarierea garajelor din municipiul Petroºani. Reprezentanþii administraþiei locale încearcã sã facã ordine în haosul urbanistic. Garajele din localitate au fost inventariate, iar acum se cautã ºi proprietarii acestora pentru a elucida situaþia juridicã a contractelor. Monika BACIU “Pe parcursul a o lunã de zile, cei de la Serviciul de Urbanism ºi amenajarea teritoriului au purces la o acþiune de identificare a garajelor care se situeazã pe raaza municipiului Petroºani, au afiºat pe uºile garajelor un anunþ prin care deþinãtorii acestora erau chemaþi la primãrie pentru a-ºi clarifica situaþia. Au fost identificate 1254 de garaje, din care 1094 au fost identificate ca având contracte în regulã, iar 160 de garaje nu ºi-au clarificat situaþia încã pentru cã proprietarii

tate cu garajul respectiv”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Sunt exemple, în gare garajele au fost construite pe malul pârâurilor sau peste conductele de la termoficare. Aceste cazuri sunt ilegale, iar cei care le-au construit riscã sã rãmânã fãrã ele. “Este posibil ca unele garaje sã fie situate în unele zone în care proprietarii nu ar primi avize de la furni-


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014

Poliþia ºi SMURD-ul mutate la Mina Petrila

V

or muta poliþia ºi SMURD-ul în clãdirile ce aparþin acum minei, iar peste Jiul de Est va fi construit un pod, la intrarea în Petrila. Toate fac parte dintr-un plan ce va deveni realitate dupã ce mina Petrila va fi închisã ºi o parte dintre construcþii se vor face cu banii din închiderea ºi ecologizarea perimetrului minier. Diana MITRACHE Nu vor construi un mic oraº pe locul fostei mine Petrila, dar o parte dintre clãdirile ce rãmân vor deveni utile. Edilii locali sperã sã mute o parte dintre instituþiile administrative la intrarea în acest oraº, în clãdirile ce acum aparþin de minã ºi, chiar dacã acum se feresc sã mai vorbeascã despre mina muzeu, totuºi planurile nu au fost oprite. „Sunt aproximativ 12 sau 13 clãdiri. O parte ne-am propus sã le menþinem cu utilitate

economicã ºi o parte vor fi destinate pentru turism. Turism ºi evit sã mai spun muzeu, dar ca ºi obiective turistice de vizitat”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Paramedicii SMURD sunt cei care

se vor muta probabil într-o clãdire, la fel ca ºi poliþia localã, dar totul este acum la nivel de plan. Iar odatã mutate acestea acolo, se rezolvã ºi problema cu hoþii. „Ne gândim sã mutãm acolo o parte dintre serviciile ºi direcþiile

Încã 75 de mineri angajaþi

O

nouã rundã de mineri. Luni au fost afiºate rezultatele concursului de angajare la cele douã unitãþi miniere viabile, respectiv mina Lonea ºi mina Vulcan. Monika BACIU

În urma concursului 75 de persoane au fost declarate admise, iar peste 400 respinse. Rezultatele afiºate luni, 2 iunie, nu sunt cele finale pentru cã în aceste zile urmeazã

depunerea contestaþiilor. Abia în data de 12 iunie se vor afiºa

rezultatele finale. “Sunt foarte mulþumit. Nu mã aºteptam sã fiu admis deºi am avut un timp destul de bun la lopãtare. Îi mulþumesc lui Dumnezeu cã am reuºit. Acum rãmâne de vãzut dacã se va schimba ceva în

urma contestaþiilor”, spune un tânãr care a aflat vestea cã a fost angajat. ªi consilierul local de la Petrila, Florin Þurcaº, a reuºit sã fie admis pentru angajarea în subteran. Viitorii mineri vor fi încadraþi pe postul de muncitor necalificat începând cu data de 1 iulie 2014, urmând ca perioada de angajare sã fie pe o perioadã de 6 luni. Candidaþii au trebuit sã treacã prin douã probe de concurs, o probã scrisã ºi una de lopãtare. Aceasta este cea mai recentã rundã de angajãri în mineritul din Valea Jiului. Ultimele angajãri au avut loc în anul 2013 la mina Lupeni, acolo fiind încadraþi în muncã 60 de tineri.

primãriei în clãdirile minei Petrila, respectiv pompierii, SMURD-ul, poliþia localã. Prin acestea se vor rezolva ºi problemele de pazã, pentru cã e greu sã angajãm personal numai pentru pazã, dar aceste servicii, pentru cã au caracter permanent, vor asigura ºi securitatea clãdirilor”, a mai adãugat Vasilicã Jurca. Nici drumul de acces spre un viitor punct de atracþie central al oraºului Petrila nu a fost neglijat, iar din banii ce vor fi atribuiþi pentru închiderea ºi ecologizarea minei ar putea sã fie construit un pod nou peste Jiu, la intrarea dinspre Petroºani, care sã facã

legãtura cu ºoseaua de centrurã de acum a oraºului. „Am solicitat facilitatorului public, care este în relaþie contractualã cu Societatea de Închideri de Mine, câteva investiþii în cadrul proiectului. Între acestea se aflã ºi construirea unui pod nou peste Jiu, mai jos de podul de cale feratã, care sã preia traficul de pe ºoseaua de centurã. Am solicitat ºi reabilitarea podului existent, pentru cã ei

vor fi nevoiþi sã transporte toate utilajele miniere pe care le vor dezafecta acolo, cu tonaje foarte mari”, a mai precizat viceprimarul din Petrila.. Toate aceste planuri sunt valabile dupã anul 2018, când la Petrila nu va mai funcþiona mina de acum. Totul va fi demolat ºi ecologizat, iar o parte dintre clãdiri vor fi transformate în birouri, sau hale de vizitat pentru turiºti.

Lucrãrile la Paroºeni sunt în grafic

I

nvestiþia de mediu care cuprinde lucrãri de peste 65 de milioane de euro, la Termocentrala Paroºeni, este în grafic ºi proiectul va fi finalizat la data stabilitã, anunþã conducerea Complexului Energetic Hunedoara, structurã din care face parte termocentrala. Maximilian GÂNJU

Proiectul privind respectarea normelor de mediu la Termocentrala Paroºeni este atent monitorizat de cãtre conducerea Complexului Energetic Hunedoara, iar termenul de finalizare prevãzut în contract va fi respectat cred oficialii CEH. Proiectul în valoare de 65,3 milioane de euro prevede construirea unei instalaþii de desulfurare a gazelor de ardere dar ºi schimbarea tehnologiei de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii. ”Lucrãrile la

desulfurarea de la Paroºeni merg bine, sunt în grafic ºi nu sunt probleme. Cel puþin pânã acum, noi am fãcut verificãri acolo ºi nu am gãsit deficienþe, totul este conform planificãrii”, a explicat, ieri, directorul adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi. Investiþia derulatã la Paroºeni asigurã funcþionarea grupului energetic nr. 4 pentru

urmãtorii 30 de ani, cu respectarea tuturor condiþiilor de mediu impuse de Uniunea Europeanã ºi asigurarea unui consum mediu anual de circa 700.000 tone de cãrbune huilã energeticã de Valea Jiului. Termocentrala Paroºeni îndeplineºte deja condiþiile de mediu legate de pulberile la coº, urmând sã mai fie efectuatã doar aceastã etapã de desulfurare a gazelor. Investiþia se deruleazã printr-un contract de finanþare încheiat între România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi ar urma sã fie finalizatã în iulie 2015.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014

Electrica se listeazã la Bucureºti ºi Londra

O

ferta publicã iniþialã de acþiuni noi va începe în a doua parte a lunii iunie. Se aºteaptã noile clarificãri pentru micii investitori. Din experienþa listãrilor anterioare pe Bursã de companii de stat, micii investitori s-au arãtat interesaþi de acþiunile companilor din sectorul energiei.

Compania de distribuþie ºi furnizare a energiei electrice Electrica este la un pas de a fi listatã pe piaþa de capital, atât în þarã, cât ºi la Londra. Vineri dimineaþã a fost publicat pe pagina oficialã a Bursei de Valori de la Londra anunþul privind intenþia Electrica de a lansa o ofertã publicã iniþialã de noi acþiuni ºi de Certificate Globale de Depozit ºi de a lista acþiunile pe Bursa de Valori Bucureºti ºi Certificatele Globale de Depozit (GDR) pe Bursa de Valori din Londra, ceea ce în limbaj de specialitate se numeºte „Intention to Float“ (ITF). Statul

va face aceastã listare prin emiterea de acþiuni noi, deci prin majorare de capital. „Departamentul pentru Energie intenþioneazã sã facã din listarea Electrica cea mai mare listare care a avut loc vreodatã pe Bursa de Valori Bucureºti. În acelaºi timp însã, ºtim cã anumiþi investitori îºi manifestã un optimism rezervat,

întrucât þin cont de conjuctura externã, de ratingul de þarã al României ºi de posibilele evoluþii ale contextului geopolitic din regiune. Îi asigurãm pe toþi cã Electrica este o companie foarte stabilã, solidã, cu venituri reglementate ºi predictibile, care va reprezenta un plasament pe termen mediu ºi lung“, a

Bugetul CEH ajunge la minister

C

onducerea Complexului Energetic Hunedoara a negociat ieri-luni, timp de mai multe ore cu sindicatele pentru a se ajunge la un consens astfel încât sã fie evitatã greva generalã. Vineri, dacã nu se ajunge la un acord, ar putea fi primul avertisment al salariaþilor, iar apoi se va întrerupe activitatea. Maximilian GÂNJU Conducerea CE Hunedoara încearcã sã evite o grevã care ar înrãutãþii ºi mai mult situaþia economicã a complexului, iar ieri a avut loc o primã rundã de negocieri între administraþie ºi sindicatele din cadrul entitãþii energetice, sindicate care-i reprezintã atât pe mineri cât ºi energeticieni. Soluþia salvatoare ar putea fi tocmai bugetul CEH-ului, dacã va fi aprobat de minister, iar actualul

director general Aurel Niculescu a finalizat varianta de buget pe care o va transmite chiar astãziministerului. Angajaþii complexului ºi-au dat acordul pentru începerea miºcãrilor de protest, pentru cã situaþia economicã a complexului este una

gravã, iar drepturile ºi locurile de muncã le sunt puse în pericol. „Mâine la zece (n.r. astãzi) ne vedem iarãºi, negocierile continuã ºi directorul general va prezenta bugetul, proiectul pe care/l trimite la minister. Sindicatele îºi continuã demersurile ºi par-

declarat ministrul delegat pentru energie, Rãzvan Nicolescu, potrivit unui comunicat de presã transmis cãtre GdS.

L

istarea va avea loc la finalul lunii iunie Statul scoate la vânzare 51% dintre acþiunile gigantului din zona energiei, reprezentând acþiuni noi. Potrivit ultimelor informaþii, la jumãtatea lunii iunie va începe subscrierea pentru Electrica, iar listarea efectivã ar urma sã aibã loc la sfârºitul lunii iunie. Electrica intenþioneazã sã solicite admiterea acþiunilor la tranzacþionare pe Piaþa Spot Reglementatã a Bursei de Valori Bucureºti ºi pentru ca GDR-urile sã fie admise la Londra. curg prima etapã, respectiv avertismentul. Vineri ar fi prima zi în care ar fi avertismentul, dacã nu se ajunge la o înþelegere, dar sã vedem dacã reuºim prin negocieri repetate sã ajungem la un consens pânã atunci”, a declarat directorul adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi.

L

a ce se pot aºtepta micii investitori Deºi încã nu au fost publicate oficial condiþiile de participare a investitorilor la aceastã ofertã, în presa centralã au fost publicate informaþii privind intenþia statului (fiind citate surse oficiale) de a garanta achiziþia de acþiuni a primilor 10.000 de mici investitori care subscriu pentru aceastã ofertã. Aceasta ar fi o premierã, în ceea ce priveºte listãrile companiilor de stat, care au avut loc în ultimii ani. Ar urma sã fie garantate pânã la 1.000 de acþiuni de fiecare investitor, pentru a nu se întâmpla ceea ce s-a întâmplat la listarea Romgaz la Bursã. În cazul Romgaz, din cauzã cã a fost mult suprasubscrisã oferta pe segmentul micilor investitori, aceºtia au primit foarte puþine acþiuni, faþã de cât subscriseserã iniþial.

Pânã acum, statul a listat la Bursa de Valori Bucureºti câteva dintre cele mai puternice companii de stat din domeniul energiei: Transgaz, Transelectrica, Romgaz ºi Nuclearelectrica.

E

lectrica distribuie 39% din energia din România Potrivit Ministerului Energiei, care a cerut datele de la ANRE, în 2013, Grupul Electrica a distribuit 16,1 TWh de energie electricã, reprezentând 39% din energia electricã distribuitã în România, cãtre aproximativ 3,6 milioane de utilizatori. De asemenea, potrivit ANRE, anul trecut, Grupul Electrica a furnizat 9,7 TWh de energie electricã, reprezentând 22,1% din cantitatea de energie electricã furnizatã în România. Electrica furnizeazã energie în Transilvania ºi Nordul Munteniei. Sursa Gds.ro


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014

Bani de la Banca Mondialã pentru Hidrocentrala de la Râul Mare Retezat

H

idrocentrala de la Râul Mare Retezat va fi retehnologizatã cu bani de la Banca Mondialã. Hidroelectrica mai aºteaptã doar scrisorile de garanþie de la Ministerul Finanþelor. Carmen COSMAN - PREDA

Investiþia este absolut necesarã, pentru cã durata de viaþã a fost depãºitã, dar societatea Hidroelectrica, aflatã în administrare specialã, nu dispune de fondurile necesare. Aºa cã se merge pe varianta unui credit contractat de la Banca Mondialã. „Am negociat cu Banca Mondiala un credit de 200 milioane de euro pe care vrem sã-l alocam retehnologizarii Centralelor Vidraru, Mãriºelu ºi Râul Mare Retezat, cu peste 700 MW putere instalatã, a cãror duratã de viaþã a fost depãºitã. Aºteptam de la Ministerul

Finanþelor eliberarea scrisorilor de garanþie pentru ca aceastã finanþare sã fie una

efectiva”, a declarat Remus Borza, Administratorul Judiciar al Hidroelectrica. Amenajarea hidroenergeticã Râul Mare Retezat cuprinde barajul Gura Apelor ºi

hidrocentralele Retezat ºi Clopotiva, cu o putere instalatã de 349 MW ºi o

energie medie multianualã de 629,50 GWh. Barajul Gura Apelor este un baraj din anrocamente cu nucleu central de argila, cu înãlþimea de 168 m. Acesta este amplasat la confluenta

râurilor Lãpuºnicul Mare, Lãpuºnicul Mic ºi Râul ªes, în locul numit Gura Apelor, situat la 45 km de oraºul Haþeg. Lacul de acumulare Gura Apelor are o suprafaþã de 390 hectare ºi un volum total de 210 milioane mc, asigurat prin captarea debitelor Râului Mare ºi a debitelor cursurilor de apã captate prin intermediul aducþiunii secundare ºi aducþiunii principale Retezat. Hidrocentrala Retezat, construcþie subteranã realizatã între anii 1977-1986, este a doua centralã de vârf de pe râurile interioare din þarã. Aceasta este echipatã cu douã turbine cu o putere instalatã de 335 MW ºi o energie medie multianuala de 605 GWh. De asemenea, hidrocentrala Clopotiva, situatã în

Dupã „ne-micro-cipare” vin amenzile

C

u începere din luna mai a debutat ºi în Petroºani (mai încetunel ºi mai stângaci) recensãmântul câinilor cu stãpân sau proprietar. Pânã la data de 1 ianuarie 2015 toþi proprietari vor trebui sã îºi înscrie animalele în Registrul de Evidenþã a Câinilor cu Stãpân. Mircea NISTOR Campania de identificare a câinilor de companie constã în faptul cã proprietarii acestora trebuie sã meargã la un cabinet veterinar acolo unde medicul va „însemna” cãþelul cu un microcip aprobat de cãtre Autoritatea Naþionalã Sanitar – Vetrinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor ºi îi va întocmi un carnet de sãnãtate. „Acest carnet trebuie sã conþinã toate datele despre respectivul patruped. Pentru aceastã operaþiune, însã, proprietarul trebuie sã

scoatã niºte bani din buzunar. Astfel, sterilizarea (obligatorie pentru câinii de rasã comunã sau metiºi) costã cel puþin 100 de lei (pentru un mascul) ºi 150 de lei (pentru o femelã). În plus, înregistrarea care include microciparea, va costa cel puþin 50 de lei. Deocamdatã, însã, pot sã spun cã numãrul posesorilor de câini care au dorit sã se conformeze legii, în Petroºani, este foarte redus. Poate cã oamenii nu au aflat de aceastã nouã lege sau poate cã nu cred cã vor fi sancþionaþi dacã nu-ºi

înregistreazã animãluþele”, a declarat medicul veterinar Amalia Iordache. Cei care nu se vor conforma prevederilor legii, vor fi sancþionaþi contravenþional, amenzile urmând a fi cuprinse între 2.000 ºi 10.000 de lei. „Dacã la 1 ianuarie 2015 animalul nu are o identitate, stãpânul

acestuia riscã sã fie amendat. Pe aceastã cale, potrivit celor precizate de cãtre reprezentanþii autoritãþilor, se doreºte o prevenire a abandonului cãþeilor iar sterilizarea va duce, în timp, la reducerea maidanezilor”, a mai spus Amalia Iordache. Animalele care au deja microcip, dar care nu corespunde normelor, vor fi identificate, înregistrate ºi li se vor emite noi carnete de sãnãtate.

aval de hidrocentrala Retezat, este echipatã cu douã turbine cu o putere instalatã de 14 MW. Potrivit informaþiilor oficiale, amenajarea hidroenergeticã Râu Mare Retezat a început în anul 1974, când, în urma Hotãrârii Consiliului de Miniºtri nr. 759, grupul hidroenergetic, format din barajul Gura Apelor, hidrocentrala subteranã Retezat ºi hidrocentrala

Clopotiva, a luat fiinþã ca prima investiþie pentru amenajarea potenþialului hidroenergetic al Rãului Mare. Ulterior, au mai fost construit ºi alte amenajãri hidrotehnice în zonã, iar la a ora actualã Sucursala Hidrocentrale Haþeg are în exploatare 13 hidrocentrale ºi 12 microhidrocentrale cu o putere instalatã totalã de 513,54 MW, ºi o energie medie multianualã de 894,19 GWh.

Iatagan de producþie balcanicã la Muzeul Civilizaþiei Dacice din Deva

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 iunie 2014, o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Exponatul lunii iunie este reprezentat de un iatagan de producþie balcanicã, datat la începutul

"belosapac", cu plãselele din fildeº sau alte tipuri de os de culoare deschisã, armã destinatã de

secolului al XIX-lea, mai precis în perioada anilor 18051806. Piesa este clasificatã, în funcþie de culoarea ºi materialul din care sunt realizate plãselele, în categoria iataganului

regulã civililor înstãriþi. Iataganul a fost restaurat în cadrul laboratoarelor de restaurare ale MCDR ºi face parte din colecþia de arme a instituþiei.


8 Actualitate

Î

ncrederea între douã familii, din Petrila ºi Petroºani, se propagã dincolo de relaþiile ca între membri ai aceleeaºi familii. Exprimatã simplu, cu mirare în faþa întrebãrii ”de ce?”, explicaþiile au venit ca o dojanã la adresa ziaristului care pare a nu înþelege normalitatea ºi aºa i se pare ceva deosebit. Cazul unui campion la gimnasticã aerobicã, de 11 ani, Daniel Þavoc, premiat de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, este al unui copil ce pare a avea douã familii ai cãror membri s-au încãpãþânat sã nu-ºi negocieze convingerile sã trãiascã în dreaptã judecatã, în creºtinism autentic ºi în delicateþe revigorantã.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014 Dupã câþiva ani de tânãrã democraþie, în România oamenii au început sã nu mai creadã, sã nu mai spere, sã nu îi mai motiveaze nimic decît interesul propriu cum supravieþuiascã, chinurile ºi frustrarea s-au acumulat ºi zac inerþi civic, vociferînd inutil în faþa televizorului sau la colþ de stradã. Epuizaþi, preferã sã se lase conduºi. κi aratã din ce în ce mai des scârba de tot ºi toate care se reflectã îngrijorãtor ºi în relaþiile interumane încât ºi atunci când îºi dau bunã ziua zici cã se înjurã. ªi totuºi, în aceastã continuã degradare a valorilor optimiºtii au spus cã existã enclave, insule care þin steagul sus, oameni de dreaptã judecatã, de iniþiativã, de profesionalism, de activitate creatoare, de demnitate, de creºtinism autentic, de delicateþe revigorantã, de dãruire ºi bunãtate… ªi asta se vede prin copiii extraordinari care ies din ce în ce mai mulþi la luminã, bine pregãtiþi ºi educaþi în spiritual valorilor autentice datoritã unor pãrinþi ºi dascãli care s-au încãpãþânat sã nu-ºi negocieze convingerile ºi principiile, rãzbãtând prin democraþia româneascã ce pare a fi

Campionul cu douã familii

pârjolit tot. În faþa acestor oameni nu poþi decât sã te înclini ºi sã te simþi slab… În Valea Jiului existã multe asemenea insule – familii ºi mici comunitãþi – care dacã ºi-ar da mâna, dacã ar comunica ºi acþiona, zona noastrã ar arãta altfel, ºi acest lucru este valabil la nivel de þarã. Doar cã aceºti oameni se închid în ei ºi preferã sã se izoleze pentru a nu fi striviþi de impostura care nu ºi-i doreºte. Am gãsit o asemenea insulã de dãruire ºi bunãtate, de creºtinism bine înþeles, la douã-trei familii cu copii, mici campioni ai ªcolii Sportive din Petroºani, antrenaþi de Elena Luminiþa Becze. Aºa am

– doi bãieþi ºi douã fete, parteneri la dansurile sportive ºi gimnasticã aerobicã. Fetele veniserã la casa Mihaelei Deli direct de la antrenamentul care, sâmbãta, are loc la Petrila. Atmosfera era una de voie bunã, de

aflat cã Daniel Þavoc, de 11 ani, din Petrila, venise cu tolba plinã de medalii, la toate categoriile, de aur, argint ºi bronz de la ultimul concurs de gimnasticã aerobicã. Dar copilul nu stãtea cu familia, pãrinþii sãi fiind plecaþi la muncã, în Germania. Locuia la familia Deli, din Petroºani, tocmai în cartierul Aeroport. Mihaela Deli - care are la rândul ei un fiu de 9 ani, ºi el viitor campion, ca urmare a evaluãrilor din afara concursurilor la care a participat - pare a fi un adevãrat magnet pentru micuþii sportivi, pentru copii în general. Cînd am ajuns la locuinþa ei, din Aeroport, casa era plinã

glume ºi dueluri verbale în care se argumenta, se ironiza constructiv. Copiii stãteau ciorchine în jurul Mihaelei, care le pregãtea un desert cu cãpºuni. Ne-a spus cã nu o obosesc copiii pentru cã sunt cuminþi, iar ei îi face plãcere… Mihaela are doar doi

bãieþi, unul de 19 ani, ºi cel mic, sportivul, de 9 ani, iar soþul sãu este plecat în cursã prin Europa. Am întrebat-o cum de are curaj sã-ºi asume responsabilitatea creºterii/îngrijirii/educãrii încã unui copil, ca Daniel Þavoc, ºi cum de familia copilului i l-a încredinþat. ”Cu pãrinþii lui Daniel m-am cunoscut la ªcoala Sportivã. Este o familie cu ºapte copii foarte bine educaþi, cu mult bun simþ ºi mi-a plãcut. De anul trecut Daniel venea pe la noi la sfârºit de sãptãmânã, apoi al meu, Eric, mergea la Petrila. Pãrinþii lui Daniel sunt plecaþi în Germania pe termen scurt, iar de fraþii lui are grijã bunica. Dar mergem foarte des la Petrila, sã-ºi vadã fraþii, sã vedem dacã nu au nevoie de ceva. Dani este un copil cuminte ºi senin, un sportiv foarte bun ºi ambiþios. Mie, în general, îmi plac copiii. Apoi îi duc pe amândoi la antrenamente, la concursuri, deci îmi este la

îndemânã sã o fac. Nu vã imaginaþi cã dacã nu ar fi cuminþi sau cu apucãturi nelalocul lor i-aº þine. Nu, abia în acele cazuri responsabilitatea este uriaºã” – a declarat Mihaela Deli, femeia de care se ataºeazã copiii… ”Îmi place aici. Vin de mult ºi mai stau cu ei.

Da, îmi este dor de pãrinþii mei, dar vin acasã pe 10 iunie. Mama a plecat, pentru douã luni, pentru prima datã. Tata merge mai des. Voi sta cu pãrinþii, dar voi veni ºi aici aºa cum am venit mereu. Cu Eric mã înþeleg bine ºi mai am grijã de el, cã el este mai mic” – a spus Daniel Þavoc, campionul de 11 ani, cu douã familii. De precizat cã învãþãtoarea lui Eric Deli, la premierea sportivilor de cãtre Primãria Petroºani, povestea grija lui Daniel Þavoc faþã de Eric, la ºcoalã. Aceasta a precizat cã vine în pauze, exact ca un frate protector, sã vadã dacã Eric a mâncat, dacã mai are nevoie de ceva, dacã îi e, pur ºi simplu, bine… La evenimentul de sãptãmâna trecutã, de premiere de cãtre primarul Tiberiu Iacob Ridzi, a sportivilor medaliaþi, printre care s-au aflat Daniel Þavoc ºi Eric Deli, fraþii lui Daniel au venit de la Petrila pentru a nu rata momentul ºi pentru a le fi alãturi celor doi. ªi cum nu puteam vorbi doar cu Daniel, l-am contactat pe tatãl sãu aflat în Germania pentru a afla cum s-a nãscut aceastã încredere rar întâlnitã ºi a permis ca fiul sãu - deºi are casã frumoasã, masã, fraþi chiar mai mari ºi bunicã – sã locuiascã la familia Deli.

”Ne-am cunoscut anul trecut la antrenamentele copiilor ºi de atunci ne-am împrietenit. De fapt copiii s-au înþeles foarte bine. De atunci Daniel mergea ºi stãtea mereu pe la Petroºani. Cum sã nu am încredere atunci când copilul meu se simte bine acolo ºi vãd influenþele pozitive. Încrederea este reciprocã ºi mã bucur cã existã” – a declarat Sorin Þavoc, tatãl campionului de 11 ani. Acestã încredere dintre cele douã familii se propagã dincolo de relaþiile ca între membri ai aceleeaºi familii. Exprimatã simplu, cu mirare în faþa întrebãrii

”de ce?”, explicaþiile au venit ca o dojanã la adresa ziaristului care pare a nu înþelege normalitatea ºi aºa ceva i se pare deosebit. Într-adevãr ei sunt oamenii normali ai þãrii ºi ca ei sunt mulþi. Cu aceastã ocazie am aflat cã multe alte familii din Petrila ºi Petroºani au adoptat copii, cã educã, cresc ºi investesc cu iubire în alþi copii, ºi cu siguranþã cã sunt mulþi ca ei. În faþa lor nu poþi sã nu te înclini ºi sã crezi cã totul va fi bine în ciuda a ceea ce se vede ºi se simte la nivel de Vale ºi de þarã. Ileana FIRÞULESCU


8 Actualitate

Î

ncrederea între douã familii, din Petrila ºi Petroºani, se propagã dincolo de relaþiile ca între membri ai aceleeaºi familii. Exprimatã simplu, cu mirare în faþa întrebãrii ”de ce?”, explicaþiile au venit ca o dojanã la adresa ziaristului care pare a nu înþelege normalitatea ºi aºa i se pare ceva deosebit. Cazul unui campion la gimnasticã aerobicã, de 11 ani, Daniel Þavoc, premiat de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, este al unui copil ce pare a avea douã familii ai cãror membri s-au încãpãþânat sã nu-ºi negocieze convingerile sã trãiascã în dreaptã judecatã, în creºtinism autentic ºi în delicateþe revigorantã.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014 Dupã câþiva ani de tânãrã democraþie, în România oamenii au început sã nu mai creadã, sã nu mai spere, sã nu îi mai motiveaze nimic decît interesul propriu cum supravieþuiascã, chinurile ºi frustrarea s-au acumulat ºi zac inerþi civic, vociferînd inutil în faþa televizorului sau la colþ de stradã. Epuizaþi, preferã sã se lase conduºi. κi aratã din ce în ce mai des scârba de tot ºi toate care se reflectã îngrijorãtor ºi în relaþiile interumane încât ºi atunci când îºi dau bunã ziua zici cã se înjurã. ªi totuºi, în aceastã continuã degradare a valorilor optimiºtii au spus cã existã enclave, insule care þin steagul sus, oameni de dreaptã judecatã, de iniþiativã, de profesionalism, de activitate creatoare, de demnitate, de creºtinism autentic, de delicateþe revigorantã, de dãruire ºi bunãtate… ªi asta se vede prin copiii extraordinari care ies din ce în ce mai mulþi la luminã, bine pregãtiþi ºi educaþi în spiritual valorilor autentice datoritã unor pãrinþi ºi dascãli care s-au încãpãþânat sã nu-ºi negocieze convingerile ºi principiile, rãzbãtând prin democraþia româneascã ce pare a fi

Campionul cu douã familii

pârjolit tot. În faþa acestor oameni nu poþi decât sã te înclini ºi sã te simþi slab… În Valea Jiului existã multe asemenea insule – familii ºi mici comunitãþi – care dacã ºi-ar da mâna, dacã ar comunica ºi acþiona, zona noastrã ar arãta altfel, ºi acest lucru este valabil la nivel de þarã. Doar cã aceºti oameni se închid în ei ºi preferã sã se izoleze pentru a nu fi striviþi de impostura care nu ºi-i doreºte. Am gãsit o asemenea insulã de dãruire ºi bunãtate, de creºtinism bine înþeles, la douã-trei familii cu copii, mici campioni ai ªcolii Sportive din Petroºani, antrenaþi de Elena Luminiþa Becze. Aºa am

– doi bãieþi ºi douã fete, parteneri la dansurile sportive ºi gimnasticã aerobicã. Fetele veniserã la casa Mihaelei Deli direct de la antrenamentul care, sâmbãta, are loc la Petrila. Atmosfera era una de voie bunã, de

aflat cã Daniel Þavoc, de 11 ani, din Petrila, venise cu tolba plinã de medalii, la toate categoriile, de aur, argint ºi bronz de la ultimul concurs de gimnasticã aerobicã. Dar copilul nu stãtea cu familia, pãrinþii sãi fiind plecaþi la muncã, în Germania. Locuia la familia Deli, din Petroºani, tocmai în cartierul Aeroport. Mihaela Deli - care are la rândul ei un fiu de 9 ani, ºi el viitor campion, ca urmare a evaluãrilor din afara concursurilor la care a participat - pare a fi un adevãrat magnet pentru micuþii sportivi, pentru copii în general. Cînd am ajuns la locuinþa ei, din Aeroport, casa era plinã

glume ºi dueluri verbale în care se argumenta, se ironiza constructiv. Copiii stãteau ciorchine în jurul Mihaelei, care le pregãtea un desert cu cãpºuni. Ne-a spus cã nu o obosesc copiii pentru cã sunt cuminþi, iar ei îi face plãcere… Mihaela are doar doi

bãieþi, unul de 19 ani, ºi cel mic, sportivul, de 9 ani, iar soþul sãu este plecat în cursã prin Europa. Am întrebat-o cum de are curaj sã-ºi asume responsabilitatea creºterii/îngrijirii/educãrii încã unui copil, ca Daniel Þavoc, ºi cum de familia copilului i l-a încredinþat. ”Cu pãrinþii lui Daniel m-am cunoscut la ªcoala Sportivã. Este o familie cu ºapte copii foarte bine educaþi, cu mult bun simþ ºi mi-a plãcut. De anul trecut Daniel venea pe la noi la sfârºit de sãptãmânã, apoi al meu, Eric, mergea la Petrila. Pãrinþii lui Daniel sunt plecaþi în Germania pe termen scurt, iar de fraþii lui are grijã bunica. Dar mergem foarte des la Petrila, sã-ºi vadã fraþii, sã vedem dacã nu au nevoie de ceva. Dani este un copil cuminte ºi senin, un sportiv foarte bun ºi ambiþios. Mie, în general, îmi plac copiii. Apoi îi duc pe amândoi la antrenamente, la concursuri, deci îmi este la

îndemânã sã o fac. Nu vã imaginaþi cã dacã nu ar fi cuminþi sau cu apucãturi nelalocul lor i-aº þine. Nu, abia în acele cazuri responsabilitatea este uriaºã” – a declarat Mihaela Deli, femeia de care se ataºeazã copiii… ”Îmi place aici. Vin de mult ºi mai stau cu ei.

Da, îmi este dor de pãrinþii mei, dar vin acasã pe 10 iunie. Mama a plecat, pentru douã luni, pentru prima datã. Tata merge mai des. Voi sta cu pãrinþii, dar voi veni ºi aici aºa cum am venit mereu. Cu Eric mã înþeleg bine ºi mai am grijã de el, cã el este mai mic” – a spus Daniel Þavoc, campionul de 11 ani, cu douã familii. De precizat cã învãþãtoarea lui Eric Deli, la premierea sportivilor de cãtre Primãria Petroºani, povestea grija lui Daniel Þavoc faþã de Eric, la ºcoalã. Aceasta a precizat cã vine în pauze, exact ca un frate protector, sã vadã dacã Eric a mâncat, dacã mai are nevoie de ceva, dacã îi e, pur ºi simplu, bine… La evenimentul de sãptãmâna trecutã, de premiere de cãtre primarul Tiberiu Iacob Ridzi, a sportivilor medaliaþi, printre care s-au aflat Daniel Þavoc ºi Eric Deli, fraþii lui Daniel au venit de la Petrila pentru a nu rata momentul ºi pentru a le fi alãturi celor doi. ªi cum nu puteam vorbi doar cu Daniel, l-am contactat pe tatãl sãu aflat în Germania pentru a afla cum s-a nãscut aceastã încredere rar întâlnitã ºi a permis ca fiul sãu - deºi are casã frumoasã, masã, fraþi chiar mai mari ºi bunicã – sã locuiascã la familia Deli.

”Ne-am cunoscut anul trecut la antrenamentele copiilor ºi de atunci ne-am împrietenit. De fapt copiii s-au înþeles foarte bine. De atunci Daniel mergea ºi stãtea mereu pe la Petroºani. Cum sã nu am încredere atunci când copilul meu se simte bine acolo ºi vãd influenþele pozitive. Încrederea este reciprocã ºi mã bucur cã existã” – a declarat Sorin Þavoc, tatãl campionului de 11 ani. Acestã încredere dintre cele douã familii se propagã dincolo de relaþiile ca între membri ai aceleeaºi familii. Exprimatã simplu, cu mirare în faþa întrebãrii

”de ce?”, explicaþiile au venit ca o dojanã la adresa ziaristului care pare a nu înþelege normalitatea ºi aºa ceva i se pare deosebit. Într-adevãr ei sunt oamenii normali ai þãrii ºi ca ei sunt mulþi. Cu aceastã ocazie am aflat cã multe alte familii din Petrila ºi Petroºani au adoptat copii, cã educã, cresc ºi investesc cu iubire în alþi copii, ºi cu siguranþã cã sunt mulþi ca ei. În faþa lor nu poþi sã nu te înclini ºi sã crezi cã totul va fi bine în ciuda a ceea ce se vede ºi se simte la nivel de Vale ºi de þarã. Ileana FIRÞULESCU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014

Alocaþii suplimentare pentru copii

C

opiii din familii sãrace vor primi mai mulþi bani. Aceasta este o poisbilitate pe care acum cei de la Ministerul Muncii o iau în calcul ºi îi vizeazã pe cei care nu au o situaþie materialã normalã.

provin din familii cu venituri reduse sã primeascã încã o indemnizaþie, pe lângã alocaþie. Demnitarul, care a fãcut aceastã declaraþie la Radio

Diana MITRACHE Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunþat cã existã posibilitatea ca, din luna ianuarie a anului viitor, copiii care

Învãþarea unei a doua limbi încetineºte îmbãtrânirea creierului

Î

nvãþarea unei a doua limbi poate avea un efect pozitiv asupra creierului, chiar dacã aceasta are loc la maturitate, susþine un studiu realizat de Universitatea din Edinburgh ºi preluat de BBC.

În cadrul unui studiu care a inclus 262 de persoane din Edinburgh, cercetãtorii au descoperit cã inteligenþa, cititul ºi fluenþa verbalã s-au

cercetare anterioarã sugerase cã bilingvismul ar putea întârzia debutul demenþei cu mai mulþi ani. Folosind datele de la testele de

când au fost testate din nou la peste 70 de ani. Studiul a fost realizat între anii 2008 ºi 2010. Toþi participanþii au declarat cã pot comunica în cel puþin o altã limbã decât limba englezã. Din acest grup, 195 de persoane au învãþat a doua limbã înainte de vârsta de 18 ani, iar 65 dupã acest moment.

România nu a menþionat ºi un cuantum al acestei noi indemnizaþii, însã, a precizat cã alocaþia se va menþine la nivelul actual, de 42 de lei. Rovana Plumb a mai declarat cã pânã în 2020 România nu va mai avea copii în centrele de plasament ºi cã minorii cu vârsta pânã în trei ani nu vor mai putea sta într-un astfel de sistem, potrivit obiectivelor din strategia privind drepturile copiilor 2014-2020. Rezultatele au indicat cã aceia care vorbesc douã sau mai multe limbi au abilitãþi cognitive semnificativ mai bune prin comparaþie cu ce s-ar fi aºteptat în urma primului test. Cele mai puternice efecte au fost observate în ceea ce priveºte nivelul general de inteligenþã ºi cititul, iar efectele au apãrut atât la cei care au învãþat a doua limbã devreme, cât ºi la cei care au învãþato mai târziu în viaþã. AGERPRES

Olimpici internaþional, corijenþi la bacul special

U

n candidat la sesiunea specialã a examenului de bacalaureat, promovabilitate ZERO. În periioada 17-30 mai a avut loc sesiunea specialã a examenului de bacalaureat, dedicatã elevilor care au participat la concursuri ºi olimpiade naþionale ºi internaþionale. Monika BACIU

ªi judeþul Hunedoara a avut un astfel de reprezentant, însã la examenul amturitãþii acesta nu a reuºit sã obþinã o notã care sã îi permitã promovarea. Singurul absolvent de clasa a XII–a din judeþul Hunedoara care a susþinut Bacalaureatul în sesiunea specialã nu a reuºit sã obþinã o notã de trecere, acesta fiind respins. Cinci elevi hunedoreni s-au înscris iniþial la „Bacul olimpic”, însã patru dintre aceºtia nu s-au mai prezentat la examen. Prin urmare

Tehnici studenþeºti, la UPET

Z

ilele tehnicii studenþeºti. La sfârºitul sãptãmânii trecute, la Universitatea din Petroºani a avut loc o sesiune de comunicãri ºtiinþifice. Monika BACIU

îmbunãtãþit ca urmare a învãþãrii unei a doua limbi. Rezultatele studiului, publicat în Analele de Neurologie, survin în contextul în care o

inteligenþã efectuate de 262 de persoane din Edinburgh la vârsta de 11 ani, studiul a analizat modul în care abilitãþile lor cognitive s-au schimbat atunci

Evenimentul a fost organizat de FACULTATEA DE INGINERIE MECANICÃ ªI ELECTRICÃ ºi a avut rolul de a promova creativitatea ºi inventivitatea studenþilor, oferindu-le posibili-

tatea de afirmare ºi exprimarea propriilor idei. Programul a fost unul încãrcat, au avut loc dezbateri ºtiinþifice, dezbateri pe teme studenþeºti, activitãþi sportive, prezentãri de lucrãri, dar ºi seri studenþeºti. Domeniile abordate

au fost Inginerie electrica, Inginerie energetica, Ingineria transporturilor, Inginerie mecanica ºi constructii de masini.

promovabilitatea în judeþ este zero la sutã. În perioada 17 – 30 mai a avut loc sesiunea specialã a Bacalaureatului, în judeþul Prahova. În total, 107 olimpici sportivi ºi 51 de olimpici internaþionali la Chimie, Informaticã, Biologie, Matematicã, Fizicã, Limba Rusã, Astronomie ºi Astrofizicã, Geografie au avut posibiliattea de a susþine mai devreme examenul de bacalaureat. Pentru sesiunea specialã de Bac s-au înscris 137 de candidaþi din þarã, 38 dintre ei nepromovând examenul. Universitatea din Petroºani organizeazã în fiecare an acest eveniment sub coordonarea cadrelor didactice de la catedra Facultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014

Unificarea dreptei nu modificã centrul de greutate al consiliilor locale din Valea Jiului

acã la judeþ dreapta a format o nouã majoritate, iar PSD a trecut în opoziþie, în teritoriu D lucrurile se miºcã ceva mai greu, oricum, mare lucru nu se va schimba pentru cã ori PDL a lucrat bine cu PNL ºi pânã acum, cum este cazul municipiului Petroºani, ori PSD are supremaþia.

Evaluãrile naþionale, în plinã derulare

E

levii ºcolilor gimnaziale au intrat într-o nouã sãptãmânã de examene. Dupã ce micuþii din clasa a IV- a au scãpat de Evaluãrile Naþionale, acum le-a venit rândul celor din clasele a II-a ºi a VI-a sã susþinã aceste noi examene. „Este vorba despre o nouã sãptãmânã de foc pentru noi dar ºi pentru elevii unitãþii noastre ºcolare. Aceste examene sunt cu atât mai dificile, cu cât se deruleazã pentru prima oarã,

la aceste nivele”, a declarat Robert Humel, director ªcoala Generalã „Avram Stanca” Petroºani. Profesorii sperã ca dupã aflarea rezultatelor sã vadã pe ce aspecte legate de programul de studiu sã punã accentul pe viitor. „Deocamdatã, dupã derularea examenelor de la clasa a IV-a, nu am înregistrat probleme deosebite. Totuºi, suntem curioºi ca dupã încheierea acestor evaluãri sã vedem, ºi noi profesorii, cum stãm în ceea ce priveºte pregãtirea ºcolarã a elevilor. Dupã aceea urmeazã sã adoptãm ºi o serie de mãsuri necesare în ceea ce priveºte pregãtirea elevilor”, a mai spus Robert Humel. Examenele de Evaluare Naþionalã pe care le susþin elevii claselor a 2-a, a 4-a ºi a 6-a au început în data de 28 mai ºi se vor încheia pe 6 iunie. La aceastã examinare nu sunt utilizate camere de luat vederi iar notele nu vor fi fãcute publice. Dupã cum a precizat ministrul Educaþiei, Remus Pricopie, „ne intereseazã doar evaluarea de sistem”. Mircea Mircea NISTOR

Liberalii din Petroºani nu ºtiu deocamdatã când vor încheia alianþa cu PDL, dupã cum nici democrat – liberalii nu au stabilit deocamdatã. Dorina Niþã, preºedintele PNL Petroºani ºi, totodatã, viceprimarul municipiului Petroºani, a precizat cã miercuri se vor întruni în ºedinþã ºi vor lua o decizie în acest sens. Nici democrat liberalii din Petroºani nu ºtiu deocamdatã care este calendarul acþiunilor politice în acest sens. „Nu se ºtie încã. Nu s-au stabilit deocamdatã nici echipele de negociere”, a declarat ºi primarul PDL al Petroºaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi. Oricum, în Consiliul Local Petroºani nu se va schimba nimic. Viceprimarul este oricum liberal, iar pânã acum PNL ºi PDL au conlucrat ºi fãrã sã fie în alianþã. Nici la Vulcan nu se prefigureazã vreo schimbare în Consiliul Local sau la vârful administraþiei, unde ºi primarul ºi viceprimarul sunt social - democraþi. PSD are aici 12 consilieri locali, care constituie majoritatea necesarã. „Nu se va schimba nimic. Noi, la Vulcan am candidat pe liste separate,

iar PSD are 12 consilieri. Oricum, ºi pânã acum am lucrat bine împreunã”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. La Lupeni este fief-ul PSD, unde locomotiva este, de ani de zile, primarul Cornel Resmeriþã, care a reuºit sã „tragã” dupã el 9 consilieri locali ºi sã impunã viceprimarul, iar la Uricani PSD-ul primarului Dãnuþ Buhãescu pare de neclintit.

L

a Petrila s-ar putea forma o nouã majoritate La Petrila lucrurile s-ar mai putea clãtina odatã cu unificarea dreptei politice. Din 19 consilieri locali, 3 sunt de la PNL, 5 are USP ºi alþi 3 PPDD. Cel puþin statistic, lucrurile s-ar putea

Zilele Petrilene aliniate la start

N

ici nu s-a stins ecoul Zilelor Municipiului Petroºani ºi deja un alt oraº al Vãii Jiului se pregãteºte de sãrbãtoare. Vorbim despre Zilele Petrilene, despre care Ilie Pãducel, primarul oraºului, spune cã vor avea loc în 14 ºi 15 iunie, când poate vremea va fi mai bunã. În Petroºani s-a finalizat cea de a XIII-a ediþie a Zilelor oraºului, iar vremea nu a prea þinut cu localnicii. Cei de la Petrila, însã, sperã ca în douã sãptãmâni sã vinã vara ºi sã poatã participa cât mai multã lume la aceastã ediþie a Zilelor Petrilene. Pentru cã cel mai estic oraº al Vãii Jiului se

Actualitate 11 creiona cãtre o nouã majoritate ºi asta în timp ce PSD a câºtigat, la alegerile din 2012, 5 mandate de consilieri locali, iar PC 3. În schimb, preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, spune cã mai sunt o mulþime de paºi de fãcut pânã la unificarea realã a dreptei ºi este nevoie de oameni care sã creadã în idei. Acesta spune, totuºi, cã, pânã la urmã PNL mai are doar doi consilieri pe care se poate baza, iar din consilierii USP unul este la UNPR ºi nu se mai poate conta pe sprijinul acestuia. „Interesul nostru nu este, pânã la urmã, schimbarea viceprimarului, ci de a face o nouã majoritate în CL Petrila care sã lucreze pentru oameni, sã nu mai primeze ca acum interesul personal. Mai sunt însã o mulþime de paºi de fãcut pânã sã începem creionarea noii majoritãþi. Majoritatea înseamnã oameni pe care sã poþi sã te bazezi, sã ai încredere în ei, oameni care sã creadã în idei”, a declarat Costel Avram. Car men COSMAN- PREDA

mândreºte cu artiºti de mare valoare, aceºtia vor deschide manifestãrile dedicate locuitorilor de aici. „ªi în acest an, dorim ºi am discutat în comisia de culturã, iar luni în ºedinþa de consiliu local am aprobat programul organizãrii zilelor oraºului, în 14 ºi 15 iunie. Sâmbãta vom pune la dispoziþia cetãþenilor, trupe de dans ºi muzicã uºoarã. Ca ºi cap de afiº, este pentru prima datã la zilele oraºului, Gina Pãtraºcu, fiicã a oraºului Petrila, dar vor veni ºi Silvya ºi formaþia Alb Negru. Pentru ziua de duminicã, avem, ca în ultimii ani, parada portului popular, formaþii de cântece ºi dansuri populare, Junii Petrileni ºi Bujorii Muntelui.”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila Petrila. Din programul Zilelor Petrilene nu vor lipsi câtãreþii de muzicã popularã, iar în program sunt trecuþi: Suzana Toader, Cornel Todea, Adina Roºca, ori Cipriana Bãlaºa. Diana MITRACHE


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014

Bani puþini, muncã multã

S

indicatele din învãþãmânt cautã soluþii pentru mãrirea salariilor personalului nedidactic. Federaþia Sindicatelor din Educaþie “Spiru Haret” a adus din nou în atenþia Ministerului Educaþiei problemele cu care se confruntã personalul nedidactic din învãþãmântul preuniversitar. Monika BACIU Astfel, într-un material adresat MEN sunt prezentate problemele personalului nedidactic din învãþãmântul preuniversitar, aflat în continuare într-o situaþie dezastruoasã din

punct de vedere al volumului de muncã ºi al salarizãrii ºi confruntat, efect al prevederilor legale aberante în materia salarizãrii, cu prestarea, în mod constant, de activitãþi peste norma de

muncã legalã ºi/sau neprevãzute în fiºa postului, nefiind recompensat în niciun fel pentru acestea (situaþie interzisã nu doar de legislaþia din România, ci ºi de normele europene), aplatizarea grilei de salarizare (astfel încât, practic, nu mai existã diferenþe între personalul nedidactic cu vechime micã ºi cel cu vechime mai mare în învãþãmânt) ºi neacordarea sporurilor specifice pentru condiþii de muncã. “Este normal sã

Bolile profesionale ale dascãlilor

P

rofesorii ºi bolile specifice meseriei. Dupã zeci de ani de muncã în învãþãmânt cu mii de copii, dascãlii ajung la un moment dat sã sufere de anumite afecþiuni neuropsihologice. Tocmai din acest motic, sindicatele din învãþãmânt încearcã sã obþinã reducerea vârstei de pensionare pentru dascãli. Monika BACIU

“Se fac demersuri pentru reducerea vârstei de pensionare cu trei ani, fãrã pierdere la pensie. A fost ministrul Educaþiei, la Vulcan, unde s+a pus problema pensionãrii anticipate fãrã pierderi la pensie, avem promisiuni, dar sã nu uitãm faptul cã era în perioada campaniei electorale. Dacã ne gândim cã foarte mulþi dascãli lucreazã

cu copiii ºi mai ales în ziua de astãzi ce probleme sunt cu educaþia copiilor, foarte mulþi au probleme neuropsihologice ºi atunci este normal ca sã se pensioneze anticipat pentru cã altfel o sã ajungem la o vârstã când o sã râdã copiii de noi prin clase ºi o sã ne dea cu picioarele în spate”, a spus Vasile Fãgaº, lider de Sindicat Învãþãmântul Preuniversitar. Aceste boli sunt

specifice meseriei, însã potrivit liderilor de sindicat „pot fi considerate boli profesionale, dar nu le ia nimeni în seamã” În tot acest timp când se vorbeºte de pensionarea dascãlilor din ce în ce mai puþini tineri aleg aceastã meserie de dascãl. “Se orienteazã tot mai puþini tineri spre acest sistem pentru cã în momentul în care se obþin diplomele de calificare pentru învãþãmânt, ca profesor debutant salariul este atât de mic încât nu se pot descurca în viaþã. Un coleg de+al meu este profesor 1, gradul 2 vechime ºi ia în mânã 1100 de lei, dupã 10 ani. Ca sã ajungi la peste 2000 de lei îþi trebuie peste 20 de ani vechime”, a mai spus sursa

pãrãseascã acest sistem atâta timp cât salarizarea personalului nedidactic din învãþãmânt este prost plãtitã. Noi sindicatul, facem de mai mult timp demersuri pentru mãrirea salarizãrii personalului nedidactic, iar legat de acest personal, îngrijitoarele sunt foarte supãrate cã nu mai au spor de vechime, sporul de vechime este introdus în încadrare ºi atunci o îngrijitoare care are câteva luni sau câþiva citatã. Zeci de profesori urmeazã a ieºi la pensie în acest an, însã mulþi dintre aceºtia se vor reîntoarce la catedrã pentru cã nu sunt tineri care sã ocupe posturile.

ani vechime este salarizatã la fel ca o îngrijitoare care are 20+25 de ani vechime”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de Sindicat Învãþãmântul Preuniversitar Valea Jiului. Personalul nedidactic câºtigã în jur de 800 de lei lunar, iar din cauza salariilor foarte mici mulþi dintre aceºtia angajaþi au ales sã pãrãseascã sistemul. “Câºtigã în jur de 700+800 de lei pe lunã din care trebuie sã trãiascã, sã facã

naveta ºi majoritatea au probleme financiare cu bãnci, cu datorii, cu CAR”, a mai spus sursa citatã. Potrivit liderilor de sindicat, o parte din personalul nedidactic a decis sã pãrãseascã sistemul, aceºtia fiind nemulþumiþi de condiþiile de muncã ºi de salarizare, dar ºi de nerespectarea promisiunilor fãcute de actuala guvernare privitoare la soluþionarea problemelor cu care se confruntã aceastã categorie de personal.

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã! Telefon comenzi: 0726 669 060


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014

Final de tabãrã studenþeascã „vizualã” C ea de-a 13-a ediþie a Taberei Studenþeºti de Arte Vizuale s-a încheiat vineri, 30 mai, odatã cu vernisajul expoziþiei în cadrul cãreia au fost reunite lucrãrile realizate de cãtre tinerii participanþi la manifestarea întinsã pe o sãptãmânã de zile. De aceastã datã, lucrãrile au fost reprezentate de picturi ºi sculpturi în lemn. Acþiunea a fost organizatã, ca de obicei, de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. „Pot sã spun cã a fost una dintre cele mai reuºite ediþii ale acestei tradiþionale tabere pe care o organizãm de peste un deceniu. În acest an, lucrãrile realizate au fost

reprezentate de picturi ºi sculpturi în lemn, acest ultim mod de exprimare artisticã dupã o pauzã de câþiva ani. Sincer, sunt încântatã de lucrãrile pe care le-am vãzut reunite în cadrul expoziþiei finale ºi sper cã vom putea organiza ºi ediþia cu numãrul 14 a acestei manifestãri care s-a transformat într-una de tradiþie”, a declarat Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor Petroºani. „Calitatea artisticã a lucrãrilor realizate chiar este una deosebitã. De mult nu am mai vãzut atâtea picturi ºi sculpturi de calitate reunite în cadrul taberei organizate la Petroºani. Sculpturile, în principal, mi-au plãcut. Spun acest lucru, nu pentru cã materialul „lemnos” l-am pus eu la dispoziþie ci pentru cã, într-adevãr, sunt de calitate ºi originale. Am adus lemnul, dar nu voi

lua acasã lucrãrile, în contra-partidã. De acum înainte acestea ne aparþin nouã, tuturor, celor din Petroºani”, a spus ºi artistul plastic Robert Humel, unul dintre organizatorii manifestãrii.

P

articipanþi din Ardeal ºi Banat

La ediþia din acest an a taberei studenþeºti de arte vizuale au fost prezenþi reprezentanþi ai universitãþilor din Petroºani, Cluj – Napoca ºi Timiºoara. „Deºi vremea a fost un pic potrivnicã, am reuºit sã realizãm o serie de picturi de calitate, chiar ºi lucrând în interior. Am lucrat dupã o serie de materiale care promovau turismul din zonã ºi, pânã la urmã, totul a ieºit bine. Eu am realizat 5 tablouri care reprezintã o serie de clãdiri deosebite din Petroºani,

Fãuritorul de biserici din sticlã ºi oglinzi

S

ticlã pisatã ºi oglinzi, lipite cu multã migalã pe un schelet de carton ºi lemn. Acestea sunt ingredientele bisericilor mãreþe pe care le confecþioneazã ºi le vinde nea’ Ursu, un bãrbat de 77 de ani care încearcã în acest fel sã îºi mai completeze veniturile insuficiente dupã o viaþã de muncã.

Alexandru Ursu are 77 de ani, este din Mureº, dar l-am întâlnit la Petroºani, în Piaþa Agroalimentarã, acolo unde, pe un colþ de zid, încerca sã vândã una dintre bisericile la care a lucrat mai bine de o sãptãmânã. Spera ca minerii sunt mai largi la pungã ºi va reuºi sã nu plece cu mâna goalã. ªi e drept, creaþia lui a stârnit imediat interesul trecãtorilor, numai cã preþul, de 100 de lei, era prohibitiv pentru mulþi dintre curioºi. “E frumoasã, m-ar interesa, dar nu avem nici noi bani. Toate sunt scumpe ºi de unde…”, a spus un bãrbat care s-a interesat de biserica realizatã din sticlã ºi oglinzi. Nea’ Ursu îi înþelege, ºi pentru el banii sunt tot mai puþini sau tot mai puþin

valoroºi. A lucrat o viaþã la Fabrica de Pal din Reghin ºi are o pensie ce nu ajunge nici la 700 de lei. Din acest motiv creeazã bisericile din sticlã, deºi recunoaºte cã ar cam lãsa baltã meºteºugul, sã se odihneascã mãcar acum, la bãtrâneþe, dar nu are ce face. Cu banii pe care îi primeºte dupã o viaþã de muncã nu s-ar descurca ºi aproape ar muri de foame. “O sãptãmânã ºi douã zile lucrez la confecþionarea unei biserici. Le

fac din sticlã pisatã, lipitã cu aracet. Are ºi instalaþie electricã, sã lumineze, fãcutã tot de mine. De mult m-am apucat, din ’90. Mi s-a cam urât, e drept, dar nu am ce face, ca e pensia micã”, ne mãrturiseºte Alexandru Ursu. La Petroºani spune cã a ajuns adus de ginerele sãu. Are o fatã mãritatã la Bãniþa, lângã Petroºani, pe care o mai viziteazã, ºi a vrut sã-ºi încerce norocul ºi în “capitala” Vãii Jiului, sperând cã nu se va întoarce acasã cu buzunarele goale. Car men COSMAN-PREDA

biserici dar ºi peisaje naturale. Apropo de acestea din urmã: Valea Jiului, în întregul sãu, reprezintã o sursã de inspiraþie fabuloasã pentru pictori. Îmi pare rãu cã nu am putut, din cauza vremii, sã vizitez întreaga zonã. Sper, însã, cã voi avea posibilitatea de a reveni aici. De ce nu, poate, chiar anul viitor”, a declarat Marius Dan Ghenescu, profesor la Universitatea „Babeº – Bolyai” Cluj – Napoca, departamentul artã sacrã. „Chiar m-am simþit foarte bine aici în Valea Jiului. Nu numai eu ci ºi studenþii cu care am venit. Sunteþi niºte oameni deosebiþi ºi mã bucur cã am avut prilejul sã fim pentru câteva zile petroºeneni. Din pãcate, vremea potrivnicã nu ne-a permis sã vizitãm prea multe obiective din zonã, de aceea îmi doresc sã revin. În ceea ce priveºte sculpturile în lemn pe care le-am fãcut aici pot sã spun cã sunt unele foarte interesante. Atât în ceea ce priveºte nivelul artistic cât ºi calitatea vizualã a acestora. A fost o tabãrã de arte vizuale, nu? Voi reveni, oricând, cu plãcere în Valea Jiului”, a spus Dan Viºovan, asistent doctorand în cadrul Universitãþii de Vest Timiºoara, facultatea Arte ºi Design.

V

vãi-jieanul Liviu Þabrea, care la cei 63 de ani ai sãi a fost cel mai vârstnic creator de artã studenþeascã. Acesta este, în prezent, student în ultimul an la Facultatea de Arte ºi Design din cadrul Universitãþii de Vest Timiºoara. Asta, dupã ce timp de ani buni de zile a activat în cadrul formaþiunii Salvamont din Petroºani dar ºi în industria minierã. „Niciodatã nu este prea târziu sã faci ceea ce îþi place ºi îþi doreºti. Zeci de ani de zile am fãcut ceea ce mi s-a impus dar acum, în sfârºit, fac ceea ce-mi place. Am 63 de ani dar eu consider cã am tot viitorul în faþã. Sufleteºte, sunt

încã tânãr ºi consider cã mai am multe de spus, pictat ºi sculptat. Cu ocazia acestei tabere am realizat o sculpturã care, cred, este una deosebitã. De fapt, nu cred, ci chiar sunt sigur cã este o capodoperã. Glumesc, bineînþeles, dar sunt mândru de ceea ce am realizat. Mai am multe de spus în ceea ce priveºte arta!”, a declarat studentul Liviu Þabrea. Lucrãrile realizate de cãtre participanþii la aceastã ultimã ediþie a taberei studenþeºti de arte vizuale vor rãmâne în patrimoniul Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Mir cea NISTOR

Teatrul Dramatic “I.D Sîrbu” Petroºani

PREMIERÃ

ârstnic, dar, tânãr în suflet

Printre participanþii la ediþia cu numãrul 13 a taberei s-a numãrat ºi

Sâmbãtã, 7 iunie, ora 18:00 z Preþ bilet 20 lei


14 Program & Horoscop

10:30 România la Cupa Mondialã 12:25 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 ªtirile Times New Roman (r) 11:00 Cireaºa de pe tort (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Levintza prezintã (r) 13:00 Secrete de Stil (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r) 14:30 Trãsniþii (r) 15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 90210 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014

10:05 I Like IT (r) 8:00 Neatza cu Rãzvan ºi 10:30 Genghis Khan Dani 13:00 ªtirile Pro TV 10:50 În gura presei 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 15:00 Pãmântencele cedeazã uºor 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 16:00 Observator 19:00 ªtirile Pro TV 17:00 Acces direct 20:30 MasterChef 19:00 Observator 23:00 ªtirile Pro TV 20:00 Observator special 23:30 Spartacus: Rãzboiul 20:30 Luptând cu focul celor blestemaþi 22:30 Un show pãcãtos

21 martie *** 20 aprilie Aveþi ºanse mari sã rezolvaþi probleme legate de cãmin. Partenerul de viaþã vã ajutã. Dupã-amiazã, s-ar putea sã întâmpinaþi probleme de naturã birocraticã. Bazaþi-vã pe intuiþie

10:45 11:45 12:45 13:00 (r) 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat (r) Pentru cã te iubesc (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului Abisul pasiunii Rosa Diamante (r) Chemarea inimii Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc (r) Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului 16 & Pregnant

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 16:15 17:30 18:00 19:30 20:00 21:30 23:30

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal European Fotbal: Cehia - Austria ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi puþin descurajat de numãrul problemelor pe care le aveþi de rezolvat. Cu calm ºi rãbdare, veþi reuºi. Aveþi ºanse sã faceþi schimbãri în casã, spre bucuria partenerului de viaþã. Fiþi mai atent la cheltuieli!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi succes în toate activitãþile casnice. Primiþi o sumã importantã de pe urma unei afaceri ºi vã faceþi planuri de viitor împreunã cu partenerul de viaþã. Nu începeþi decât ceea ce sunteþi sigur cã puteþi termina.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Prin flori ºi sabie 22:30 Iubire interzisã (r)

21

23 iulie *** 22 august

Reuºiþi sã faceþi schimbãri radicale în viaþa dumneavoastrã, mai ales în privinþa relaþiilor sentimentale. Faceþi cunoºtinþã cu mai multe persoane importante, care v-ar putea deveni parteneri de afaceri. Ar fi bine sã ascultaþi ºi pãrerile partenerului de viaþã.

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea sã fiþi dezamãgit din cauza unei afaceri care nu merge conform aºteptãrilor. Nu vã descurajaþi. Pur ºi simplu, nu este o zi bunã pentru afaceri. Aveþi ocazia sã petreceþi mai mult timp alãturi de persoana iubitã. Puteþi sã faceþi planuri de viitor.

Chiar dacã aveþi multe probleme de rezolvat, ar fi bine sã vã relaxaþi mai mult. Sunteþi tentat sã cheltuiþi prea mult în interes personal. Fiþi prudent ºi cumpãtat!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi succes în afaceri ºi în activitãþile desfãºurate pentru cãmin. Reuºiþi sã faceþi schimbãri atât în casã, cât ºi în afaceri. Aveþi grijã sã nu începeþi prea multe treburi deodatã, pentru cã s-ar putea sã nu le puteþi duce pe toate la bun sfârºit.

Sunteþi hotãrât sã faceþi o schimbare în relaþiile sentimentale. Dupã-amiazã vã simþiþi foarte bine într-o vizitã la prieteni, unde vã aflaþi în centrul atenþiei. Lãsaþi-i ºi pe ceilalþi sã vorbeascã! Fiþi diplomat.

23 noiembrie *** 20 decembrie Ar fi bine sã nu vã planificaþi treburi importante pentru astãzi, pentru cã este puþin probabil sã vã puteþi respecta programul. Dimineaþa aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi tendinþa sã vã dedicaþi total muncii ºi sã neglijaþi relaþiile sentimentale. Acordaþi mai multã atenþie familiei. Dupã-amiazã, vi se propune sã intraþi într-o afacere. Ar fi bine sã nu vã grãbiþi.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi ocazia sã daþi sfaturi utile unor persoane mai tinere. Cu sprijinul financiar al unei rude, vã puteþi îndeplini dorinþa de a cumpãra câteva obiecte de uz casnic.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi decis sã terminaþi o activitate începutã mai demult, pentru casã. Puteþi beneficia de ajutorul unei rude, dar va trebui sã îi suportaþi sfaturile insistente. Aveþi grijã sã nu se ajungã la ceartã!


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014

Sosirile în unitãþile turistice au crescut cu 4,9%, în primele patru luni din 2014

S

osirile ºi înnoptãrile în unitãþile turistice din România au crescut cu 4,9% ºi, respectiv, cu 8,8%, în primele patru luni din 2014, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut, p otrivit datelor publicate de Institutul Naþional de Statisticã /INS/. Sosirile înregistrate în structurile de primire turisticã au însumat 1,981 milioane, iar înnoptãrile au totalizat 3,94 milioane. Din numãrul total de sosiri, sosirile turiºtilor români în structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare au reprezentat în perioada de referinþã 77,5%, în

timp ce turiºtii strãini au reprezentat 22,5%, ponderi apropiate de cele din perioada similarã a anului trecut. În ceea ce priveºte sosirile turiºtilor strãini în structurile de primare turisticã, cea mai mare pondere au deþinut-o cei din Europa (79,3% din total turiºti strãini), iar din aceºtia 85% au

fost din þãrile aparþinând Uniunii Europene. Sosirile în hoteluri deþin o pondere de 75% din totalul sosirilor în structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare. Faþã de primele patru luni din 2013, sosirile în hoteluri în perioada sunt în creºtere cu 5,5%.

Durata medie a ºederii a fost de douã zile, atât la turiºtii români, cât ºi la turiºtii strãini. Sosirile vizitatorilor strãini în România, înregistrate la punctele de frontierã, au fost în perioada analizatã de 2,075 milioane, în creºtere cu 5,1%. Majoritatea vizitatorilor strãini provine din þãri situate în Europa (93,3%). Din totalul sosirilor vizitatorilor strãini în România, 65,4% provin din statele Uniunii Europene. Din

Ziua mondialã a mediului - 5 iunie

Î

n fiecare an, în data de 5 iunie, este celebratã Ziua Mondialã a Mediului. Ea a fost instituitã în 1972 de Adunarea Generalã a Naþiunilor Unite (ONU) cu prilejul Conferinþei "Ecologia Umanã" de la Stockholm ºi reprezintã elementul esenþial al "Programului pentru Mediu" al ONU.

Ziua Mondialã a Mediului este o ocazie de a analiza anual efectele negative pe care le au acþiunile noastre asupra mediului, dar ºi mãsurile de aplicat pe viitor pentru a reface ceea ce nepãsarea ºi inconºtienþa au distrus. De asemenea, reprezintã un binevenit semnal ºi un îndemn de a acþiona unitar pentru salvarea patrimoniului nostru natural pe care avem datoria de al lãsa nealterat generaþiilor viitoare. Un mediu curat este esenþial pentru sãnãtatea umanã ºi bunãstare. Totuºi, interacþiunile dintre

mediu ºi sãnãtatea umanã sunt extrem de complexe ºi dificil de evaluat. Aceasta face ca utilizarea principiului precauþiei sã fie extrem de utilã. Poluarea aerului poate afecta sistemul imun, sistemul care asigurã protecþia împotriva infecþiilor; a cãilor respiratorii ºi a plãmânilor ducând la reducerea cantitãþii de oxigen care ajunge în organism ºi poate creºte riscul infecþiilor respiratorii. Principalele cauze ale poluãrii aerului sunt mijloacele de transport, industria, folosirea biomasei sau a cãrbunelui pentru

prepararea hranei ºi încãlzirea locuinþelor, precum ºi centralele electrice pe cãrbune. Efectele cele mai grave sunt observate la persoanele deja bolnave, la copii ºi la vârstnici. Totuºi, interacþiunile dintre mediu ºi sãnãtatea umanã sunt extrem de complexe ºi dificil de evaluat. Schimbãrile climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversitãþii ºi degradarea solului pot afecta, de asemenea, sãnãtatea umanã.

statele Uniunii Europene, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (30,8%), Bulgaria (25,4%), Germania (9,1%), Italia (7,7%), Polonia (4,5%) ºi Austria (4,4%). Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate, înregistrate la punctele de frontierã, au fost

Principalele cauze ale poluãrii aerului sunt mijloacele de transport, industria, folosirea biomasei sau a cãrbunelui pentru prepararea hranei ºi încãlzirea locuinþelor, precum ºi centralele electrice pe cãrbune. Impactul aferent poluãrii asupra sãnãtãþii cuprinde afecþiuni respiratorii ºi cardiovasculare, cancerul, astmul ºi alergiile, precum ºi afecþiunile sistemului de reproducere ºi tulburãrile de dezvoltare neurologicã. Compartimentul

de 3,521 milioane, în creºtere cu 6,5%, comparativ cu ianuarie-aprilie 2013. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecãrile în strãinãtate, reprezentând 73,4% din numãrul total de plecãri.

Evaluarea, Promovarea Sãnãtãþii ºi Educaþie pentru Sãnãtate, va organiza de Ziua Mondialã a Mediului, desene pe asfalt la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara (zona pietonalã) cu elevi de la Liceul de Muzicã ºi Arte Plastice "Sigismund Toduþã" Deva, în data de 05.06.2014, de la ora 09,00.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014

Se judecã toþi cu toþi, pentru lucrãrile la domeniile schiabile

D

upã ce administraþia localã de la Lupeni a acþionat în instanþã instituþiile statului pentru proiectul din Straja, acum a venit rândul firmelor constructoare sã facã acelaºi lucru împotriva municipalitãþii. La finele anului trecut, Primãria din Lupeni a acþionat în judecatã Consiliul Judeþean Hunedoara, Ministerul Economiei, Autoritatea Naþionalã pentru Turism, Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii. Procesul s-a mutat la Bucureºti, la Curtea de Apel, însã sãptãmâna trecutã, magistraþii de acolo au retrimis acest dosar spre judecare la Tribunalul Hunedoara, adicã fix de unde a plecat. “Admite excepþia necompetenþei materiale a Curþii de Apel Bucureºti. Declinã competenþa de soluþionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara-Secþia Contencios Administrativ ºi Fiscal. Constatã ivit conflictul negativ de competenþã ºi sesizeazã ÎCCJ în vederea soluþionãrii acestuia. În baza art. 134 Cod procedurã civilã suspendã judecata cauzei. Fãrã cale de atac”, se aratã în încheierea Curþii de Apel Bucureºti.

F

irmele constructoare în instanþã

Acum firmele care au executat lucrãri la dezvoltarea staþiunii montane din Straja au acþionat în

judecatã primãria, dar ºi ministerele mai sus amintite. În data de 8 mai, anul curent, Termogaz Company Haþeg, prin administratorul judiciar a acþionat în judecatã primãria de la Lupeni, iar Consiliul Judeþean Hunedoara, Ministerul Economiei, Autoritatea Naþionalã pentru Turism, Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii sunt chemaþi în garanþie. În acest caz, instanþa de la Bucureºti a avansat un nou termen pentru luna iunie. Anul trecut, Cristian Resmeriþã, deputat în Colegiul de Vest Valea Jiului, i-a solicitat primului ministru Victor Ponta sprijin pentru ca administraþia localã de la Lupeni sã îºi poatã achita facturile restante cãtre firmele care au executat lucrãri în Straja. În ceea ce priveºte lucrãrile din Straja, ministerele de

resort au decontat doar aproape 37 de milioane de lei. În ceea ce priveºte lucrãrile nedecontate acestea sunt în sumã de peste 52 de milioane de lei. Lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja costã peste 200 de milioane de lei, iar continuarea investiþiei este pusã sub semnul întrebãrii.

”Autoritatea Naþionalã pentru Turism (Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului) a început sã sprijine financiar Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului ”Schi în România, staþiunea Straja” în anul 2011. Valoarea totalã a contractului de lucrãri în conformitate cu documentaþia tehnico-economicã realizatã încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor) este de 200.503.780 lei. Pânã în prezent instituþia noastrã a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul MDRT ºi CL Lupeni, suma de 36.997.000 lei. Contribuþia Consiliului Local Lupeni la contractul de lucrãri încheiat între CLL Lupeni ºi prestator (con-

structor) este în cuantum de 5.907.514 lei. Consiliul local Lupeni are facturi depuse la ANT ºi nedecontate în valoare de 52.221.344 lei”, se mai aratã în documente. Reprezentanþii ministerului de resort spun cã lucrãrile în Straja vor continua, însã nu ºtiu când, totul depinde de alocaþiile bugetare. ”Þinând cont de gradul avansat de realizare al proiectului, de potenþialul turistic pentru sporturi de iarnã al zonei, de rezultatele pozitive înregistrate pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectului, dar acest lucru este condiþionat de alocãrile financiare de la bugetul de stat”, se mai aratã în document. Pentru lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja a fost alocatã pânã în prezent suma de 36.997.000 de lei, dintre care 35.500.000 au fost alocaþi în anul 2011, iar 1.497.000 în 2012. Aproape 50 de milioane

are de achitat administraþia localã de la Lupeni pentru constructorii care au executat lucrãri în staþiunea montanã Straja. Mai exact, 47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitatea cãtre Acomin, Termogaz ºi Aviaþia Utilitarã. Pentru a reduce impactul negativ al restrângerii activitãþii din minerit, începând cu anul 2011, administraþia localã a municipiului Lupeni a început derularea unui proiect de investiþii în staþiunea montanã traja. Proiectul a fost aprobat de ministerul existent la vremea respectivã, adicã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi are o valoare de 189.607.421,00 lei cu TVA inclus.Potrivit datelor oficiale, în urma unei centralizã ce dateazã de la finele anului trecut, la Lupeni, acolo unde funcþioneazã Staþiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei. Aici lucrãrile au demarat mai târziu decât în Parâng, dar constructorul s-a miºcat mai repede ºi fãrã prea multe piedici, aºa cã acum putem vorbi despre o modernã telegondolã deja funcþionalã. Dupã ce a executat lucrãri de milioane de lei la dezvoltarea domeniilor schiabile din þarã, firma Termogaz a intrat în insolvenþã. În urmã cu câþiva ani în þarã au început lucrãri de modernizare a domeniilor schiabile. Termogaz Company ºi-a adjudecat multe dintre aceste contracte, a efectuat lucrãri pentru care nu ºi-a primit banii, iar acum a intrat în insolvenþã. Pentru a-ºi recupera banii, administratorul judiciar al firmei cautã dreptatea în instanþã ºi tocmai de aceea a acþionat în judecatã ºi administraþia localã de la Lupeni. Monika BACIU


CVJ NR. 624, MARTI 3 IUNIE 2014