Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 623

Cronica Vãii Jiului Luni, 2 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Un bob de nisip aruncat în mare

Ernest Ulrich:

“Am fost ºi canibal, dar ºi animal”

Încã o cheltuialã pentru Simota

Peste 8000 de lei, costurile expertizei din dosarul de evaziune fiscalã

>>> PAGINA A 3-A

Sacrificii, dar ºi mulþumiri >>> PAGINA A 4-A

Prima acþiune dedicatã celor 65 de ani de existenþã >>> PAGINA A 6-A Cerere de ajutor public judiciar în “Dosarul Sucilã”

Acuzaþiile de corupere sexualã sunt prea scumpe pentru buzunarul poliþistului

>>> PAGINA A 7-A

Lume de basm pe strãzile din Petroºani >>> PAGINILE 8-9

Mina Petrila rãmasã într-un singur abataj, producþie surprinzãtoare mult peste plan >>> PAGINA A 10-A

Fost consilier local cautã de lucru >>> PAGINA A 11-A

“A

m mâncat ºi carne de om, am fost canibal, dar ºi animal”. Vorbele îi aparþin lui Ernest Ulrich, un veteran de rãzboi care a fost numit cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. La cei 87 de ani ai sãi, Ernest Ulrich are încã în memorie acele clipe petrecute în lãgãrele din Siberia. >>> PAGINA A 5-A

Feþi frumoºi ºi zâne bune au venit la Petroºani >>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

Încã o cheltuialã pentru Simota

Peste 8000 de lei, costurile expertizei din dosarul de evaziune fiscalã

Î

l va ajuta sau nu expertiza contabilã, rãmâne de vãzut, însã costurile ei se adaugã la datoriile deja existente pe care le au de achitat firmele patronate de omul de afaceri Alin Simota. Carmen COSMAN - PREDA

Nu mai puþin de 8.400 de lei are de achitat Alin Simota, trimis în judecatã pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC SIMAR SRL. Magistraþii de la Petroºani au admis efectuarea acestei expertize, dar costurile trebuie sã le suporte fostul patron al echipei Jiul Petroºani. Banii trebuie achitaþi pânã în data de 23 iunie, când la Petroºani este programat un nou termen de

judecatã în acest dosar. La ultimul termen de judecatã, defsãºurat la finele lunii mai, judecãtorul de caz a dispus admiterea cererii formulate de Parchet ºi emiterea unei edrese cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã Bucureºti,pentru a comunica, faþã de constituirea de parte civilã, cât din suma cu care s-a constituit parte civilã reprezintã impozite ºi contribuþii cu reþinere la sursã ºi dacã înþelege sã formuleze obiecþiuni la raportul de expertizã

efectuat în cauzã. “Se va comunica pãrþi civile ANAF Bucureºti ºi lichidatorului SC Insolvent Consult SPRL Deva câte un exemplar de pe raportul de expertizã”, a mai dispus instanþa.

C

e stabileºte expertiza

Documentul financiar – cotabil efectuat în acest dosar trebuie sã reliefeze dacã în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012 SC Simar SRL Petroºani a avut încasãri ºi care este valoarea acestora, dacã în aceeaºi perioadã SC Simar SRL Petroºani a efectuat plãþi ºi care este valoarea acestora, care este valoarea taxelor ºi impozitelor cu reþinere la sursã în perioada de referinþã, dacã în aceeaºi

perioadã SC Simar SRL Petroºani a virat bugetului de stat taxele ºi impozitele datorate cu reþinere la sursã ºi care este valoarea acestora. În plus, expertiza trebuie sã evidenþieze dacã în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012 SC Simar SRL a plãtit salariile personalului angajat ºi dacã a reþinut contribuþiile aferente pentru bugetul de stat; dacã salariile au fost plãtit la nivelul net ºi dacã au existat

disponibilitãþi bãneºti pentru plata contribuþiilor aferente la data plãþii salariilor; dacã în aceeaºi perioadã DGFP Hunedoara a beneficiat de recuperarea creanþelor bugetare reprezentând stopaje la surã prin plãþi directe sau prin poprirea conturilor bancare, care este cuantumul acestor sume; dacã societatea a deþinut resurse materiale pentru achitarea contribuþiilor cãtre bugetul de stat reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la sursã pe perioada ianuarie 2011-aprilie 2012; care este prejudiciul cauzat bugetului de stat prin reþinerea ºi nevãrsarea în cel mult 30 de zile de la sca-

Contestaþie: Dosarul ex-directorului Spitalului din Lupeni, pe masa judecãtorilor de la Tribunalul Hunedoara

M

ariana Mateescu, fostul director al Spitalelor din Lupeni ºi Vulcan, contestã decizia magistraþilor de la Petroºani privind trimiterea dosarului acre o vizeazã pe rolul instanþei de judecatã. Contestaþia va fi soluþionatã de Tribunalul Hunedoara. Carmen COSMAN - PREDA Judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara trebuie sã se pronunþe asupra contestaþiei formulate de fostul director al Spitalului din Lupeni, Mariana Mateescu, acuzatã de abuz în serviciu contra intereseleor publice. Judectãrorii de la Petroºani au analizat în camera de consiliu cererea formulatã de avocatul lui Mateescu prin care se solicitã constatarea neregular-

itãþii actului de sesizare ºi nulitatea actelor de urmãrire penalã ºi au constatat „legalitatea sesizãrii instanþei cu rechizitoriul nr.1549/P/2012 din data de 6 ianuarie 2014 al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani privind pe inculpata Mateescu Mariana, trimisã în judecatã în stare de libertate pentru infracþiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 Cod penal cu aplicarea art.

41, 42 Cod Penal ºi nerecuperarea prejudiciilor ca urmare a nedispunerii ºi neurmãririi mãsurilor transmise de Curtea de Conturi prev. de art. 64 din Legea 94/1992, a administrãrii probelor ºi a efectuãrii actelor de urmãrire penalã”. Iar în condiþiile date, judecãtorii au dispus începerea judecãþii în aceastã cauzã. Exdirectorului Spitalului Municipal Lupeni a formulat, însã, contestaþie la mãsura dispusã de magistraþii de la Petroºani. Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Hunedoara, care va analiza solicitarea Marianei Mateescu, termenul de judecatã fiind stabilit pentru data de 20 iunie.

P

rejudiciu de 70.000 de lei

Mariana Mateescu a fost acþionatã în judecatã de administraþia publicã din Lupeni ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara, pentru fapte ce ar fi fost comise în perioada în care aceasta deþinea

funcþia de manager al Spitalului Municipal Lupeni. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei la începutul lunii iunie 2013, prejudiciul fiind calculat la 70.000 de lei, despre cele douã instituþii susþin cã au fost cheltuiþi de fostul director al Spitalului Municipal Lupeni. Dupã ce a descoperit

denþã a sumelor reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la surã în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012,cu arãtarea debitului, dobânzilor ºi a penalitãþilor de întârziere.

A

restat la domiciliu

Alin Simota a fost trimis în judecatã în data de 12 martie 2013 pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC Simar SRL Petroºani, prejudiciul calculat fiind de 440.972 de lei. Simota se aflã în arest la domiciliu, mãsurã dispusã în cauza ce vizeazã coordonarea unei grupãri specializate în infracþiuni comise cu violenþã, care se judecã la Tribunalul Hunedoara. faptele, conducerea spitalului a formulat o plângere penalã împotriva fostului manager, iar procurorii au decis trimiterea acesteia în judecatã pentru abuz în serviciu. Dupã ce a plecat de la Lupeni, Mariana Mateescu a preluat funcþia de manager al Spitalului Municipal Vulcan, de unde a fost demisã în luna martie a anului trecut.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

Sacrificii, dar ºi mulþumiri

C

ele mai înalte distincii pentru munca depusã în folosul urbei. Mai multe persoane din municipiul Petroºani au primit distincþia de cetãþean de onoare. Printre aceste persoane se numãrã ºi Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani. Succesul cere sacrificii, iar Nicoleta Bolcã ºi-a sacrificat viaþa personalã pentru a pune teatrul din Petroºani pe harta marilor scene din þarã. Monika BACIU “Sacrificiile au fost cele personale, dar cred cã a meritat. Înainte de a-mi pune întrebarea mã gândeam cã mie mi se întâmplã din 10 în 10 ani un lucru bun pentru cã în 1993 cãlcam pentru prima

datã pe scena teatrului din Petroºani ca studentã ºi m-am reîntors în 2003, iar în mai puþin de doi ani am devenit directorul acestei instituþii. Cred cã a fost ambiþia mea personalã, cred cã managerul dincolo de artist ºi-a dorit ca teatrul sã redevinã ceea ce fost. Mi-au trebuit ani, este foarte adevãrat, mi-au trebuit ani sã fac ca acest teatru sã devinã funcþional,

mi-au trebuit ani sã conving actori profesioniºti sã vinã aici, mi-au trebuit ani sã îi fac sã înþeleagã pe cei care ne pot sprijini financiar ºi nu în ultimul rând uman cã acest teatru existã ºi trebuie existe ºi dupã Bolcã. Acest semn de

recunoºtinþã mã umple ca om ºi mã ºi ambiþioneazã pânã la urmã sã merg mai departe pentru cã mai am niºte lucruri de fãcut vizavi de teatru, vizavi de ceea ce înseamnã Bolcã ca artist ºi cred cã în mai puþin de doi ani veþi vedea unul dintre cele mai mari festivaluri internaþionale, întâmplându-se aici la Petroºani, din când în când, ora exactã se mai dã ºi de aici de la noi, din Valea Jiului”,

a declarat cetãþeanul de onoare al municipiului Petroºani, Nicoleta Bolcã. Nicoleta Bolcã a revenit ca actriþã în Valea Jiului în anul 2002, iar în urmã cu 10 ani a preluat funcþia de director al Teatrului Dramatic ID Sîrbu din localitate.

Nicoleta Bolcã a jucat mai multe roluri pe scena acestei instituþii de culturã, dar a ºi regizat nenumãrate piese de teatru. Din postura pe care o deþine, a reprezentat municipiul Petroºani peste hotare alãturi de trupa de teatru ºi a susþinut mai multe turnee în strãinãtate. Prin intermediul Nicoletei Bolcã, teatrul din Petroºani se poate mândri cu nenumãrate premiere, spectacole jucate cu casa închisã,

festivaluri de teatru pentru adolescenþi ºi copii.

C

etãþean de onoare pentru promovare Un alt cetãþean de onoare a intrat în posesia plachetei. Acestea este Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua. Ca ºi Nicoleta Bolcã ºi Imre Szuhanek a fãcut sacrificii, sacrificii care i-au adus ºi cea mai înaltã distincþie. “Munca, dar ºi viaþa puþin, cât am fost salvamontist am pus-o în slujba comunitãþii. În ultimii ani am pus munca mai mult, dar meritul faptului cã am fost declarat cetãþean de onoare eu cred cã este a foºtilor mei colegi salvamontiºti ºi a actualilor mei colegi cã fãrã ei nu puteam sã fac ceea ce am realizat, iar totodatã concepþia cã în Petroºani nu se

poate face nimic cred cã noi am demonstrat cã cu ajutoare modeste ºi cu sprijinul unor oameni deosebiþi am reuºit sã spunem multe lucruri, nu numai Peºtera Bolii. Dacã nu aº fi avut sprijinul Primãriei, consilierilor ºi în mod special al familiei care de 50 de ani m-a lãsat sã fac ceea ce vreau, a sacrificat concedii. În concluzie îi mulþumesc lui Dumnezeu ºi pentru asociaþie este o mare onoare cã eu pot sã fiu reprezentant al acestui organism”, a declarat Imre Szuhanek. Decernarea titlurilor de cetãþean de onoare a avut loc într-un cadru festiv, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, fiind acela care i-a felicitat personal pe aceºti oameni care aduc municipiul în fruntea oraºelor þãrii. “Sunt un exemplu, atât prima categorie cea a veteranilor de

rãzboi, cât ºi copiii. Cu ocazia Zilelor municipiului Petroºani facem aceastã premiere, avem oameni deosebiþi pe care îi premiem. Acordãm titlul de cetãþean de onoare veteranilor de rãzboi care sunt din Petroºani, acordãm titlul de cetãþean de onoare unor personalitãþi ale comunitãþii noastre, e vorba de doamna Bolcã, directorul Teatrului Dramatic ID Sîrbu, domnul Ulrich ºi domnul Szuhanek care sau evidenþiat prin ceea ce au fãcut de-a lungul vieþii pentru comunitatea noastrã ºi prin faptul cã se implicã activ în tot ceea ce înseamnã comunitatea localã la o vârstã apreciabilã ºi ei înºiºi sunt exemple de urmat”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Decernarea titlurilor a avut loc în cadru festiv.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

Un bob de nisip aruncat în mare

Ernest Ulrich: “Am fost ºi canibal, dar ºi animal”

“A

m mâncat ºi carne de om, am fost canibal, dar ºi animal”. Vorbele îi aparþin lui Ernest Ulrich, un veteran de rãzboi care a fost numit cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. La cei 87 de ani ai sãi, Ernest Ulrich are încã în memorie acele clipe petrecute în lãgãrele din Siberia. Povestea veteranului de rãzboi este una cutremurãtoare. Coºmarul lui Ernest Ulrich a început în ianuarie 1945 când, împreunã cu tatãl sãu, a fost ridicat de acasã ºi deportat în Siberia, în lagãrele de muncã. Monika BACIU ªi astãzi, dupã aproape 70 de ani, amintirile din acea perioadã sunt încã vii ºi îi provoacã emoþii lui Ernest Ulrich. Mãrturiile din acele timpuri sunt emoþionante, desprinse parcã dintr-un film de groazã. “Nu îmi vine sã povestesc despre asemenea lucruri, mai bine o întorc în fel ºi chip, dar nu mai meritã pentru cã mã rãscoleºte, mã întristeazã, deja mi se ridicã pãrul mãciucã, pentru cã prin ce am trecut noi a fost peste mãsurã. Am mâncat carne de om, e ºi normal.

Dacã nu aº fi fost acolo în perioada când duceam zilnic câte 15-20 de morþi la cimitir, în timpul când tocmai terminasem groapa comunã unde îi aruncam goi, fãrã scândurã, cutie, ladã, coºciug, nici vorbã ºi vãd cã vine un jeep, o maºinã deschisã cu patru ofiþeri securiºti în uniformã neagrã, stau de vorbã cu cei de la poarta cimitirului, vãd cã ridicã tonul, zbiarã, pânã la urmã împuºcãturi ºi au împuºcat toþi patru porci pe care îi creºteau acolo ºi atunci am pus întrebarea, logic fiind oamenii, morþii noºtri au fost acoperiþi cu pãmânt

direct, eu i-au dezgropat între timp ºi cu carnea morþilor noºtri au hrãnit porcii. Cu carnea care au recupert-o, în piaþã se vindeau trei feluri de plãcinte, cu varzã, cu fasole ºi cu carne, piperatã, condimentatã exagerat. Dar de unde carne cã nu se gãsea, dar de unde îngrãºau porcii când nu aveau altceva tot de la noi din oamenii noºtri de aia am spus cã am fost ºi canibal, am mâncat oamenii, dar am fost ºi animal ca sã vânez pe câmp câte trei ºobolani”, a declarat Ernest Ulrich, cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Ernest Ulrich este

preºedintele de onoare al Forumului Democrat German, care a trecut prin chinuri cumplite pentru singura “vinã” de a fi fost etnic german. Ernest Ulrich a rãmas, însã, mai departe în gulagul sovietic, unde ºi-a vãzut colegii stingându-se unul

dupã altul. Aproape 500 de etnici germani din Valea Jiului au rãmas pentru totdeauna în Siberia, rãpuºi de mizerie, boli ºi înfometare. La vârsta de 19 ani, într-o zi de ianuar-

ie a anului 1945, Ernest ºi tatãl sãu, Adalbert, au fost luaþi din locuinþa familiei lor din Petrila ºi urcaþi în vagonul unui marfar, care urma sã porneascã din Valea Jiului spre o destinaþie cu totul necunoscutã. Cãlãtoria spre Infern a durat aproape trei sãptãmâni. La finalul ei, etnicii germani înghesuiþi ºi

ferecaþi în vagonul de marfã au ajuns în Dzerjinsk, un orãºel minier din regiunea Donbass. Dzerjinsk se afla în URSS la acea vreme, în prezent fiind pe teritoriul Ucrainei, la graniþa de est cu

Suprafaþa fondului forestier din România a crescut cu 0,1%, în 2013; pãdurile reprezintã 97,6% din total

S

uprafaþa fondului forestier din România se situa, la sfârºitul anului 2013, la aproape 6,54 milioane de hectare, în creºtere cu 0,1% faþã de anul precedent, din care circa 6,38 milioane de hectare (97,6%) reprezenta suprafaþa pãdurilor, aratã datele provizorii publicate de Institutul Naþional de Statisticã /INS/.

Conform sursei citate, la 31 decembrie 2013, totalul suprafeþei fondului forestier era de 6.538.522 hectare, mai mult cu 9.356 hectare în comparaþie cu intervalul similar din 2012. În acelaºi timp, suprafaþa pãdurilor a crescut cu 7.776 de hectare, pânã la 6.380.599 hectare, echivalentul a aproape 98% din fondul forestier naþional. În anul 2013, volumul

de masã lemnoasã recoltatã a scãzut cu aproximativ 0,1% faþã de anul anterior, ajungând la aproape 19,064 milioane metri cubi. Totodatã, suprafaþa parcursã cu tãieri de regenerare a pãdurilor, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pãdurii de la o generaþie la alta, a înregistrat o scãdere cu circa 1,2% faþã de anul 2012. Din aceastã suprafaþã, tãierile

rase (suprafeþe de pe care s-a recoltat în totalitate masa lemnoasã) reprezintã 4,5%. Datele INS relevã cã, anul trecut, s-au realizat lucrãri de regenerare a pãdurilor pe o suprafaþã de 26.285 hectare, cu 2,2% mai mult faþã de anul 2012. În ceea ce priveºte distribuþia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare, se observã o concentrare întro proporþie însemnatã a acestuia în regiunile de

dezvoltare Centru (19,3% din totalul fondului forestier) ºi Nord-Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16%), NordVest (15,2%), Sud-VestOltenia (12,4%), SudMuntenia (10,1%), Sud-Est (8,4%) ºi Bucureºti-Ilfov (0,4%). Cel mai mare volum de masã lemnoasã s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Vest (28,4% din totalul volumului de masã lemnoasã recoltatã), urmatã de

Rusia. La 10 kilometri de acest oraº ºi la aproape 2.000 de kilometri de Petrila, un lagãr abia construit avea sã-i devinã adãpost pentru urmãtorii ani. La 65 de ani de la data în care statul român îºi trimitea cetãþenii la muncã forþatã în URSS, ca obligaþie stabilitã prin Armistiþiul de încetare a celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, au mai rãmas în viaþã mai puþin de 20 hunedoreni care au trecut prin acele lagãre. Ernest Ulrich a fost unul dintre cei care sau adresat justiþiei, în baza legii 221/2009, privind condamnãrile cu caracter politic dinainte de 1989. În 2011, Tribunalul Hunedoara a decis cã Ernest Ulrich ºi tatãl acestuia au avut de suferit de pe urma mãsurii administrative a deportãrii lor în fosta URSS, în lagãrele de muncã. Instanþa a decis cã suma de 50.000 de euro acoperã suferinþele îndurate.

regiunea de dezvoltare Centru (22,2%) ºi într-o proporþie mai micã de regiunile de dezvoltare Vest (12,2%), Nord-Vest (12,1%), Sud-Muntenia (9,9%), Sud-Vest-Oltenia (7,4%), Sud-Est (7,4%) ºi Bucureºti-Ilfov (0,4%). De asemenea, cele mai mari suprafeþe pe care sau realizat lucrãri de regenerare a pãdurilor sau înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Vest (22,2% din suprafaþa totalã regeneratã) ºi Centru (17,5%), urmate de regiunile de dezvoltare Sud-Est (13,4%), SudMuntenia (12,8%), Vest (12%), Nord-Vest (12%), Sud-Vest-Oltenia (9,4%) ºi Bucureºti-Ilfov (0,7%). Cercetãrile statistice din silviculturã sunt exhaustive ºi se adreseazã tuturor structurilor silvice care administreazã terenuri din cadrul fondului forestier naþional ºi/sau asigurã servicii silvice.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

Prima acþiune dedicatã celor 65 de ani de existenþã

Î

n acest an se împlinesc 65 de ani de la înfiinþarea Institutului Naþional de Cercetare - Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã din Petroºani (INCD - INSEMEX). Momentul va fi marcat, de-a lungul întregului an, printr-o serie de mese rotunde. Mircea NISTOR

Prima dintre acestea s-a derulat vineri, 30 mai, tema de discuþii fiind axatã pe „Instalaþii ºi echipamente pentru medii explozive”, la simpozion participând specialiºti din mai multe sectoare de activitate care au legãturã cu industria minierã. „Ne-am gân-

dit sã marcãm aceastã aniversare printr-o serie de mese rotunde organizate la nivelul fiecãruia dintre cele 4 compartimente în care este organizat administrativ INSEMEX –ul. Vineri s-a derulat prima acþiune de acest gen, legatã de securitatea instalaþiilor ºi echipamentelor antiexplozive. La manifestare au fost

T

Diana MITRACHE Nu vor mai fi pierderi pe reþelele de apã, doar atunci când în Valea Jiului întreg sistemul de conducte subterane ce transportã apa vor fi reabilitate. Cele aflate acum în pãmânt au o vechime foarte mare ºi pentru cã sunt degradate toate pierderile sunt enorme. Totul ar putea fi reabilitat,

graþie unui proiect european, care deja intrã pe ultima sutã de metri. „Dacã în prima fazã a proiectului a fost extinderea reþelelor de apã ºi canalizare, în partea a doua ne axãm pe reabilitarea reþelelor de apã ºi canalizare ºi reabilitarea unor staþii de tratare. Dacã vom duce asta la bun sfârºit, putem spune atunci cã vom reduce pierderile. Dacã nu, pierderile vor fi în continuare foarte mari”, a spus Costel Avram, directorul SC Apa Serv. În fiecare sãptãmânã din ultima lunã a fost

ºi actuali angajaþi ai institutului, colaboratori, dar ºi reprezentanþi ai autoritãþilor locale ºi centrale”, a mai precizat Artur

rotunde, ale celorlalte 3 departamente de cercetare. Cu ocazia Zilei Cercetãtorului, în luna noiembrie, vom organiza o manifestare mai amplã la care vor fi invitaþi foºti

Gãman. Actualul institut din Valea Jiului, ce poartã numele de INSEMEX, a fost înfiinþat în anul 1949 sub denumirea de Staþia de Încercãri pentru Securitate

prezenþi aproape 40 de reprezentanþi ai firmele ºi societãþilor cu care colaborãm, interesaþi de acest domeniu”, a declarat Artur Gãman, director general INCD – INSEMEX Petroºani. Tot în acest an se vor derula ºi alte mese rotunde, în lunile iunie, septembrie ºi octombrie, temele abordate urmând a fi

Conductele de apã reabilitate în Valea Jiului oate conductele ce servesc la transportul apei potabile în Valea Jiului, dar ºi cele de canalizare vor fi reabilitate. Este partea a doua a proiectului european ce va fi implementat în zonã, dupã ce într-o primã fazã au fost extinse reþelele în toate colþurile oraºelor ºi satelor de aici.

axate pe „Aerajul Minier”, „Explozivi de uz curent” ºi „Riscuri, Salvare ºi Mediu”. „În lunile urmãtoare vom organiza alte 3 mese

Minierã. Înfiinþarea acestuia a fost determinatã de necesitatea rezolvãrii problemelor de tehnicã a securitãþii din minele din România. La alegerea localitãþii s-a þinut

fãcutã câte o recepþie finalã la lucrãrile ce sau desfãºurat în prima etapã a proiectului, iar acum societatea din Valea Jiului înregistreazã o premierã absolutã în þarã. „Apa Serv Valea Jiului este prima societate din România care a demarat partea a doua a proiectului. Sãptãmâna trecutã am dat câºtigãtorul ºi aºteptãm sã vedem exact perioada de contestaþii ºi, dupã aceea, vom demara cu societatea câºtigãtoare., care are 6 luni la dispoziþie sã termine studiul de fezabilitate pentru viitoarele licitaþii”, a mai precizat Avram. Reþelele de apã ºi canalizare sunt foarte vechi ºi este nevoie de înlocuirea lor. Asta au constatat cei care, din cauza unor defecþiuni sau lucrãri de reabilitare a strãzilor, au fost nevoiþi sã le dezgroape pe cele vechi ºi sã le înlocuiascã. Acum, în cea de a doua parte a proiectului tocmai acest lucru se urmãreºte.

seamã de importanþa bazinului carbonifer Valea Jiului ºi de multiplele probleme de securitate minierã pe care le ridica acesta.

6.361 firme ºi-au suspendat activitatea în primele patru luni ale acestui an

N

umãrul total al firmelor care ºi-au suspendat activitatea a scãzut în primele patru luni ale acestui an cu 28,58% faþã de perioada similarã din 2013, de la 8.906 firme la 6.361 firme, conform datelor centralizate de Oficiul Naþional al Registrului Comerþului. Cel mai mare numãr de firme care ºi-au suspendat activitatea a fost înregis-

trat în Bucureºti — 784 ºi în judeþele Bihor — 289, Constanþa — 281,

Prahova — 269 ºi Cluj — 265. Raportat la primele patru luni din 2013, cele mai mari scãderi ale numãrului de firme care ºi-au suspendat activitatea s-au înregistrat în judeþele Suceava (minus 42,86%), Buzãu (minus 41,82%) ºi Braºov (minus 41,53%).


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

Cerere de ajutor public judiciar în “Dosarul Sucilã”

Acuzaþiile de corupere sexualã sunt prea scumpe pentru buzunarul poliþistului

A

pãrãtorul poliþistului Adrian Sucilã, acuzat cã a întreþinut relaþii sexuale cu un minor, a formulat o cerere de ajutor public judiciar în numele clientului sãu. Pe lângã alte cheltuieli generate de proces, Sucilã trebuie sã achite ºi expertiza solicitatã în aceastã cauzã, efectuatã de Laboratorul Interjudeþean de Expertize Criminalistice Cluj. Carmen COSMAN - PREDA Ajutorul public judiciar reprezinta acea formã de asistenþã acordatã de stat, care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil ºi garantarea accesului egal la actul de justiþie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciarã, inclusiv pentru executarea silitã a hotarârilor judecãtoreºti sau a altor titluri executorii. Potrivit Codului de Procedurã Penalã, “poate solicita acor-

darea ajutorului public judiciar orice persoana fizicã, în situaþia în care nu poate face faþã cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implicã obþinerea unor consultaþii juridice în vederea apãrãrii unui drept sau

interes legitim în justiþie, fãrã a pune în pericol intreþinerea sa ori a familiei sale”. La ultima înfãþiºare, magistraþii au pus în vedere apãrãtorului poliþistului Adrian Sucilã sã formuleze, pânã la termenul de

luni, o cerere de reexaminare cu privire la cererea de ajutor public juduciar, la care trebuie anexate ºi acte justificative în susþinerea acestei cereri. De precizat cã, încã de la termenul din luna octombrie, magistraþii de la Petroºani au admis cererea de efectuare a unei expertize criminalistice a vocii ºi vorbirii, efectuatã de Laboratorul de Expertize Criminalistice Cluj. Expertiza urmeazã sã stabileascã dacã interceptãrile audio ( telefonice ºi ambientale) sunt autentice ºi dacã aceste discuþii au avut loc între pãrþi. Practic, se urmãreºte sã se verifice autenticitatea înregistrãrilor audio, identificarea persoanelor dupã voce ºi

vorbire; verificarea suporturilor ce conþin înregistrãrile, dacã acestea sunt originale; verificarea înregistrãrilor în vederea stabilirii dacã acestea au fost realizate odatã cu desfãºurarea evenimentelor descrise în dosar, verificarea dacã înregistrãrile au fost efectuate de un echipament tehnic deþinut de cãtre Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, în condiþiile în care Adrian Sucilã contestã discuþiile telefonice.

Î

ncã un dosar cu conotaþii sexuale Ridicat de la domiciliu în data de 4 iulie 2012, poliþistul Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, acesta fiind fiul ex.viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica. În acelaºi dosar, fiica fostului

Tezaurul dacic jefuit de braconieri se întoarce acasã

U

n numãr de 27 de monede de aur dacice de tip Koson (stateri), care au fost scoase în mod clandestin din România ºi puse în vânzare pe piaþa internaþionalã numismaticã din Europa ºi SUA, au fost recuperate din Italia. Maximilian GÂNJU Recuperarea micii comori reprezintã încununarea cu succes a aproape doi ani de muncã, la care au participat magistraþi de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, ofiþeri de poliþie, funcþionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe ºi experþi de la Muzeul Naþional de Istorie a României, precum ºi omologii lor din Italia. Cu acelaºi prilej, vor fi prezentate ºi cele 138 de monede de aur de tip Koson

recuperate recent de pe teritoriul satului Ocoliºul Mare, judeþul Hunedoara, care vor fi aduse la Muzeul Naþional de Istorie a României, în vederea efectuãrii unor expertize.

S

ute de obiecte de patrimoniu recuperare Pânã în prezent sau desfãºurat 11 operaþiuni de recuperare ºi repatriere a brãþãrilor de aur dacice (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, douã în 2012 ºi douã în 2013), având ca

obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea convenþiei UNIDROIT, din Franþa, Elveþia, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii ºi Germania. Potrivit MNIR, ca urmare a acestor acþiuni, patrimoniul cultural naþional a fost reîntregit cu urmãtoarele bunuri: 13 brãþãri dacice regale de aur, cântãrind 12,633 kg, 1.024 monede de aur de tip Koson, 204 monede de tip Koson din argint, douã umbo de scuturi de paradã regale dacice din fier, decorate cu reprezentãri de animale reale ºi fantastice. Lor li se adaugã alte 33 monede greceºti de aur de tip Lysimachos, emiºi în secolele II-I a.C., la Tomis ºi Callatis, un depozit de unelte ºi

arme din fier, precum ºi 3.663 monede din argint ºi bronz, recuperate de autoritãþile judiciare pe teritoriul României, între anii 2009 ºi 2014.

P

iese expertizate atât în þarã cât ºi în strãinãtate La realizarea expertizelor ºtiinþifice ale bunurilor arheologice ºi numismatice excepþionale aparþinând patrimoniului cultural naþional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneºti ºi strãine, au participat o serie de specialiºti care activeazã în cadrul Muzeului Naþional de Istorie a României, Institutului Naþional de Fizicã Atomicã ºi Inginerie Nuclearã "Horia

Hulubei", Institutului de Istoria Artei ºi Arheologie (ClujNapoca), Bibliotecii Academiei Române, Muzeului de Istorie Naþionalã ºi Arheologie (Constanþa), Institutului de Cercetãri Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeului Þãrii Criºurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat ºi într-o serie de laboratoare specializate din Franþa, Marea Britanie, Germania, Italia ºi Statele Unite ale Americii. Cele douã loturi de monede din aur dacice recuperate recent din Italia ºi din judeþul Hunedoara sunt alcãtuite numai din stateri emiºi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaºii lui Burebista. Monedele

viceprimar, Mihaela Stoica, este judecatã pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexualã. Sucilã a fost arestat dupã o descindere a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, dar în cele din urmã nu s-a mai prelungit mãsura de arestare preventivã, judecata având loc cu poliþistul în stare de libertate, acesta având acum doar interdicþia de a pãrãsi teritoriul României. Sucilã mai este judecat într-un dosar, în care este acuzat de procurorii DIICOT de pornografie infantilã prin sisteme informatice. Anchetatorii susþin cã Adrian Sucilã a procurat ºi deþinut un numãr de aproximativ 400 de fiºiere de tip imagine, conþinând fotografii cu minori în ipostaze pornografice.

regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartã o legendã scrisã cu caractere greceºti, menþionând numele ºi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. Fapt excepþional, datoritã acestor monede, cunoaºtem azi mai multe date despre istoria politicã, viaþa economicã, socialã, arta ºi religia Daciei în anii care au urmat dispariþiei lui Burebista. Toate aceste monede extrem de rare au fost obþinute în mod ilicit, de cãtre persoane implicate în activitãþi ilegale de detecþii ºi sãpãturi în zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România ºi puse în vânzare pe piaþa internaþionalã numismaticã din Europa ºi SUA.


8 Actualitate

C

opilãria este una dintre cele mai frumoase etape ale vieþii. Lipsitã de griji ºi cu veselia copilãreascã, cei mici trãiesc la intensitate maximã momentele acestei etape. Monika BACIU Feþi frumoºi, zâne bune, care alegorice ºi personaje de poveste. O lume desprinsã din poveºti a invadat strãzile municipiului Petroºani, duminicã, de 1 iunie, când copiii au participat la parada costumelor de carnaval. Aºa cum ne-au obiºnuit, reprezentanþii administraþiei locale au organizat ºi în acest an evenimentul dedicat copiilor “Este un eveniment pe care îl

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

Lume de basm pe strãzile din Petroºani organizãm în fiecare an, un eveniment foarte frumos, de 1 iunie, de Ziua Internaþionalã a Copiilor, organizãm aceastã paradã ºi în premierã anul acesta avem ºi care alegorice realizate de cei de la teatru”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Copiii au fost în centrul atenþiei, însã ºi adulþii au intrat în mintea celor mici. Cu toþii ne dorim câteodatã sã fim din nou copii. Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani a avut rolul unui personaj de poveste, personaj care a însufleþit parada. “A fost o paradã ineditã. Cu siguranþã ceea ce a fost astãzi este unicat, pentru cã inclusiv aceastã corabie a fost fãcutã special

pentru aceastã paradã”, a declarat Nicoleta Bolcã. Toþi au avut rolul unui personaj. Fie cã au fost

mãgar, un cocoº, o pisicuþã ºi alþi câþiva au venit sã recite poezii din lumea copiilor, în timp ce piraþii, care au recunoscut cã nu prea au avut copilãrie, au spus poezii urâte, iar pentru asta copiii i-au alungat. S-au duelat mai apoi prinþii ºi zmeii, iar prinþesele i-au aplaudat, în timp ce doi copii, mascaþi, care au zis cã sunt tigrii, ne-au

poveºti, o zânã frumoasã ºi optimistã”, spune o tânãrã. Toþi copiii au îmbrãcat costume de carnaval ºi care mai de care s-a bucurat de personajul lui, chiar dacã nu toþi ºtiau foarte bine

fost însoþit de familie. Andrei, a fost costumat în pitic. Dupã parada costumelor prin oraº, în faþa teatrului, actorii au luptat pentru frumuseþea poeziei. Piraþii s-au duelat în poezii cu animalele din oraº. Un

pitici sau adolescenþi, fiecare a fost costumat într-un personaj de basm. “Sunt un prinþ care o

apãr pe prinþesã. Am armurã, sabie ºi scut”, spune un copilaº. “Eu sunt zâna din

sã ºi-l descrie. Alãturi de copii a fost ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care a

Istorie de 65 de milioane de ani, la Universitatea Petroºani

C

uib cu ouã de dinozaur. Universitatea din Petroºani, mai exact laboratorul de Paleontologie gãzduieºte o istorie veche de milioane de ani. Cuibul cu ouã de dinozaur poate fi studiat aici. Totul a început pe insula Haþegului, dar nu pe locul în care e acum oraºul cu acelaºi nume, iar rocile ºi mineralele ori fosilele gãsite aici vorbesc despre noi ºi înaintaºii noºtri. Monika BACIU “Suntem în laboratorul de geologie economicã, laboratorul de paleontologie face parte din seria laboratoarelor de geologie ale Universitãþii din Petroºani, el gãzduind colecþia de fosile. Acestea aparþin atât regnului animal cât ºi celui vegetal, iar dintre vedetele colecþiei amintim resturile fosilei ale dinozaurilor pitici din Þara Haþegului", a declarat Csaba Lorint, seful de lucrari al Departamentului de

Management, Ingineria Mediului si Geologie din cadrul Universitatii din Petrosani.

I

storie de 65 de milioane de ani

Exponatul care atrage atenþia este cuibul cu ouã de dinozaur. O istorie veche de 65 de milioane de ani este studiatã aici. ”Cuibul cu ouã de dinoazaur este una dintre vedetele colecþiei ºi a laboratoarelor de geologie. Povestea dinozaurilor din Þara Haþegului este de noto-

rietate internaþionalã, avem chiar motive de mândrie sã spunem cã Universitatea din Petroºani prin reprezentanþii ei a fost parte încã de la început din proiectul numit Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, ani buni de zile, timp de 12 ediþii, sãpãturile paleontologice din zonã s-au desfãºurat sub egida Universitãþii de varã Castelul Corvineºtilor când studenþi de ordinul zecilor petreceau douã+trei sãptãmâni practica de varã în aceste ºantiere paleontolo-

încântat cu break dance. Totul s-a desfãºurat într-o atmosferã de sãrbãtoare, de unde copilãria ºi zâmbetele au învins. Carnavalul copilãriei este, în fiecare an, prilejul cel mai bun de a omagia copilãria, iar cei mici sunt foarte încântaþi sã participe la paradã.

gice din Haþeg ºi mã refer nu doar la studenþi ai Universitãþii din Petroºani, ci ºi colegii lor din Bucureºti, Târgoviºte, Timiºoara ºi aºa mai departe”, ne mai spune Csaba Lorinþ. Laboratorul de paleontologie ºi stratificare cuprinde peste 700 de eºantioane expuse în 17 vitrine. Toate aceste exponate au fost aduse aici prin grija studenþilor, a cadrelor didactice sau a unor persoane simple. “Colecþia este realizatã în timp, este atât opera cadrelor didactice cât a studenþilor care au activat de-a lungul timpului la aceastã catedraã, deasemenea colecþionari entuziaºti care au fost generoºi, au fãcut donaþii sau alte exponate au rezultat din

diferite schimburi cu insituþii. Colecþia s-a cristalizat în timp ºi eforturile au fost considerabile”, mai spune ºeful de lucrãri

G

eologia, comparatã cu medicina Aceastã ramurã ºtiinþificã poate fi comparatã uºor cu medici-

na. Studiul fosilelor poate spune poveºti depre evoluþia în timp a speciilor. “Geologia este pe de o parte o ºtiinþã foarte complexã, mulþi au îndrãzneala de a o compara cu medicina, alþii spun cã este nu doar complexã ci ºi fascinantã. Pentru cei care au aplecare cãtre ºtiinþele naturii, ºtiinþele pãmântului este o disciplinã de excepþie ºi cu mare

prizã la publicul larg. An de an, mai ales cu ocazia programului numit ºcoala altfel sute de vizitatori de la cetele lui Piþigoi, grupa zero sau chiar mai mici, pânã la cei mai mari chiar preºedinþi de stat ºi ambasadori nu precupeþesc sã ne treacã pragul atunci când sunt în municipiul nostru”, a mai spus Csabi Lorinþ, ºef lucrãri.


8 Actualitate

C

opilãria este una dintre cele mai frumoase etape ale vieþii. Lipsitã de griji ºi cu veselia copilãreascã, cei mici trãiesc la intensitate maximã momentele acestei etape. Monika BACIU Feþi frumoºi, zâne bune, care alegorice ºi personaje de poveste. O lume desprinsã din poveºti a invadat strãzile municipiului Petroºani, duminicã, de 1 iunie, când copiii au participat la parada costumelor de carnaval. Aºa cum ne-au obiºnuit, reprezentanþii administraþiei locale au organizat ºi în acest an evenimentul dedicat copiilor “Este un eveniment pe care îl

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

Lume de basm pe strãzile din Petroºani organizãm în fiecare an, un eveniment foarte frumos, de 1 iunie, de Ziua Internaþionalã a Copiilor, organizãm aceastã paradã ºi în premierã anul acesta avem ºi care alegorice realizate de cei de la teatru”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Copiii au fost în centrul atenþiei, însã ºi adulþii au intrat în mintea celor mici. Cu toþii ne dorim câteodatã sã fim din nou copii. Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani a avut rolul unui personaj de poveste, personaj care a însufleþit parada. “A fost o paradã ineditã. Cu siguranþã ceea ce a fost astãzi este unicat, pentru cã inclusiv aceastã corabie a fost fãcutã special

pentru aceastã paradã”, a declarat Nicoleta Bolcã. Toþi au avut rolul unui personaj. Fie cã au fost

mãgar, un cocoº, o pisicuþã ºi alþi câþiva au venit sã recite poezii din lumea copiilor, în timp ce piraþii, care au recunoscut cã nu prea au avut copilãrie, au spus poezii urâte, iar pentru asta copiii i-au alungat. S-au duelat mai apoi prinþii ºi zmeii, iar prinþesele i-au aplaudat, în timp ce doi copii, mascaþi, care au zis cã sunt tigrii, ne-au

poveºti, o zânã frumoasã ºi optimistã”, spune o tânãrã. Toþi copiii au îmbrãcat costume de carnaval ºi care mai de care s-a bucurat de personajul lui, chiar dacã nu toþi ºtiau foarte bine

fost însoþit de familie. Andrei, a fost costumat în pitic. Dupã parada costumelor prin oraº, în faþa teatrului, actorii au luptat pentru frumuseþea poeziei. Piraþii s-au duelat în poezii cu animalele din oraº. Un

pitici sau adolescenþi, fiecare a fost costumat într-un personaj de basm. “Sunt un prinþ care o

apãr pe prinþesã. Am armurã, sabie ºi scut”, spune un copilaº. “Eu sunt zâna din

sã ºi-l descrie. Alãturi de copii a fost ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care a

Istorie de 65 de milioane de ani, la Universitatea Petroºani

C

uib cu ouã de dinozaur. Universitatea din Petroºani, mai exact laboratorul de Paleontologie gãzduieºte o istorie veche de milioane de ani. Cuibul cu ouã de dinozaur poate fi studiat aici. Totul a început pe insula Haþegului, dar nu pe locul în care e acum oraºul cu acelaºi nume, iar rocile ºi mineralele ori fosilele gãsite aici vorbesc despre noi ºi înaintaºii noºtri. Monika BACIU “Suntem în laboratorul de geologie economicã, laboratorul de paleontologie face parte din seria laboratoarelor de geologie ale Universitãþii din Petroºani, el gãzduind colecþia de fosile. Acestea aparþin atât regnului animal cât ºi celui vegetal, iar dintre vedetele colecþiei amintim resturile fosilei ale dinozaurilor pitici din Þara Haþegului", a declarat Csaba Lorint, seful de lucrari al Departamentului de

Management, Ingineria Mediului si Geologie din cadrul Universitatii din Petrosani.

I

storie de 65 de milioane de ani

Exponatul care atrage atenþia este cuibul cu ouã de dinozaur. O istorie veche de 65 de milioane de ani este studiatã aici. ”Cuibul cu ouã de dinoazaur este una dintre vedetele colecþiei ºi a laboratoarelor de geologie. Povestea dinozaurilor din Þara Haþegului este de noto-

rietate internaþionalã, avem chiar motive de mândrie sã spunem cã Universitatea din Petroºani prin reprezentanþii ei a fost parte încã de la început din proiectul numit Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, ani buni de zile, timp de 12 ediþii, sãpãturile paleontologice din zonã s-au desfãºurat sub egida Universitãþii de varã Castelul Corvineºtilor când studenþi de ordinul zecilor petreceau douã+trei sãptãmâni practica de varã în aceste ºantiere paleontolo-

încântat cu break dance. Totul s-a desfãºurat într-o atmosferã de sãrbãtoare, de unde copilãria ºi zâmbetele au învins. Carnavalul copilãriei este, în fiecare an, prilejul cel mai bun de a omagia copilãria, iar cei mici sunt foarte încântaþi sã participe la paradã.

gice din Haþeg ºi mã refer nu doar la studenþi ai Universitãþii din Petroºani, ci ºi colegii lor din Bucureºti, Târgoviºte, Timiºoara ºi aºa mai departe”, ne mai spune Csaba Lorinþ. Laboratorul de paleontologie ºi stratificare cuprinde peste 700 de eºantioane expuse în 17 vitrine. Toate aceste exponate au fost aduse aici prin grija studenþilor, a cadrelor didactice sau a unor persoane simple. “Colecþia este realizatã în timp, este atât opera cadrelor didactice cât a studenþilor care au activat de-a lungul timpului la aceastã catedraã, deasemenea colecþionari entuziaºti care au fost generoºi, au fãcut donaþii sau alte exponate au rezultat din

diferite schimburi cu insituþii. Colecþia s-a cristalizat în timp ºi eforturile au fost considerabile”, mai spune ºeful de lucrãri

G

eologia, comparatã cu medicina Aceastã ramurã ºtiinþificã poate fi comparatã uºor cu medici-

na. Studiul fosilelor poate spune poveºti depre evoluþia în timp a speciilor. “Geologia este pe de o parte o ºtiinþã foarte complexã, mulþi au îndrãzneala de a o compara cu medicina, alþii spun cã este nu doar complexã ci ºi fascinantã. Pentru cei care au aplecare cãtre ºtiinþele naturii, ºtiinþele pãmântului este o disciplinã de excepþie ºi cu mare

prizã la publicul larg. An de an, mai ales cu ocazia programului numit ºcoala altfel sute de vizitatori de la cetele lui Piþigoi, grupa zero sau chiar mai mici, pânã la cei mai mari chiar preºedinþi de stat ºi ambasadori nu precupeþesc sã ne treacã pragul atunci când sunt în municipiul nostru”, a mai spus Csabi Lorinþ, ºef lucrãri.


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

Mina Petrila rãmasã într-un singur abataj, producþie surprinzãtoare - mult peste plan

D

in dorinþa de ”a muri” o datã cu suratele sale din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine, minerii de la Petrila au dovedit o implicare totalã pentru a-ºi depãºi planul dupã evaluarea din urma autoaprinderii unui abataj din cele douã ale minei. Pentru luna mai, planul era preconizat la 7800 tone. Ileana FIRÞULESCU

Sâmbãtã, la bilanþ de producþie, cantitatea de cãrbune era peste 9000 tone, aproape cât producþia de dinaintea focului, din douã abataje. Zbaterea minerilor pentru a convinge cã meritã încã trei ani de viaþã, naºte un singur sentiment: respect minerilor de la Petrila!!! Solidaritatea minerilor din Valea Jiului nu s-a mai manifestat la fel ca în decursul acþivitãþii vremurilor bune la momentul autoaprinderii cãrbunelui la unul dintre cele douã abataje ale minei Petrila. Nenorocul minerilor din oraºul estic al Vãii Jiului a venit dupã o perioadã în care cei de la minã au muncit câineºte pentru a-ºi susþine dorinþa ca ºi mina Petrila sã aibã viaþã pânã în 2018, la fel ca celelalte exploatãri din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine, ºi nu doar pânã în 2015 aºa cum a fost stabilit ”de oameni nu de Dumnezeu”. Aceastã prelungire a activitãþii se poate face pe baza rezultatelor obþinute de minã ºi pe o documentaþie care sã fie înaintatã, ierarhic,

pânã la Bruxelles... Autoaprinderea a venit la douã zile dupã ce în presa localã minerii de aici declaraserã cu argumente cã mina mai poate trãi încã trei ani. Cei care nu credeau în aceastã idee ºi cu o oarecare rãutate inexplicabilã au început sã jubileze ºi sã ironizeze dorinþa minerilor de a mai pãstra mina în fucþiune. ”V-am spus cã e o prostie ce spuneau ei! Petrila e moartã. N-au nici o ºansã s-o mai ducã pânã în 2018. Uite cã am avut dreptate!”- a spus un miner care se aflã în linia trei a ierarhiei de la mina Paroºeni. ”Na, cã nu se mai potolesc. Poate asta le închide gura. Auzi la ei, vor sã mergã încã trei ani! Hai sã fim

la exploatare a unui abataj, mina Petrila a fost reevaluatã ºi i s-a stabilit un nou plan de producþie – 75008000 t pe lunã, mai

serioºi” – a spus un al CFL-ist de la mina Lonea. Dupã autoaprinderea cãrbunelui ºi pierderea de

stabilit pe vremea când amândouã abatajele funcþionau – vreo 10.000 tone. Au stat la minã zi ºi noapte, s-au organizat

precis 7800, extras din singurul abataj râmas în funcþiune. Mobilizarea, implicarea minerilor ºi dorinþa lor de a demonstra cã se poate, chiar în aceste condiþii, este de admirat pentru cã au încheiat luna mai cu o producþie de peste 9.000 tone de cãrbune, adicã aproape cât planul

ºi au demostrat oamenii pot face minuni ºi toate astea pentru a avea argument în faþa celor cu putere de decizie cã mina Petrila meritã ”sã moarã” o datã cu suratele sale ºi în mod decent. Sâmbãta trecutã, curioºi sã aflãm dacã mina mai poate spera sã i se mai dea trei ani de viaþã, am aflat cu

emoþie despre dãruirea aproape totalã a minerilor petrileni... ”Noi, cei de la mina Petrila am dovedit încã o datã cã nu ne lãsãm mai prejos chiar dacã am avut probleme. ªi aceastã lunã, mai, aratã cã Petrila are puterea de a-ºi reveni ca de fiecare datã prin producþia realizatã. În luna care a trecut am depãºit cu 15-17% peste 9000 de tone. Acest lucru înseamnã multã muncã, înseamnã cã oamenii de aici sau implicat în procesul de producþie, dar ºi prin sprijinul directorului general al SNÎM, Aurel Anghel, care a dovedit experienþa sa din vremea când a lucrat în activitatea de pro-

ducþie, iar acum se dovedeºte un bun manager ºi acest lucru îl demostreazã cifrele. Chiar dumneavostrã, presa, aþi sesizat cã în urmã cu mai bine de un an unii nu se descurcau cu cei 65 lei/Gcal, iar actualul director general a reuºit cu 53-55 lei/Gcal sã plãteascã salarii ºi toate cheltuielile, iar la sfârºit de an sã aibã ºi o economie. Important pentru noi, minerii, este faptul cã toþi angajaþii SNÎM au avut condiþii sã-ºi facã producþia, inclusiv noi, acum. ªi totuºi, gândul nostru este cã mina Petrila meritã mai mult...” – a declarat ºeful de brigadã Cãtãlin Cenuºã, preºedinte Sindicatul ”Orizonturi Noi” de la exploatarea cãrbunelui Petrila, un om pe care nu l-ai bãnui de forþa de care a dat dovadã. Sâmbãtã, în Parcul

Central din Petrila, minerii îºi analizau munca, lansau idei cum sã lucreze pe viitor pentru a atinge noi performanþe. Din tot ce spuneau ºi din atitudini reieºea dorinþa de a fi apreciaþi ºi de a nu fi umuliþi acum, la sfârºit de drum al activitãþii minei. ”Doamnã, noi cei de la Petrila facem ce putem - ºi putem! – dar mai trebuie ºi alþii de desupra noastrã sã arate cã pot. Nu cerem pomanã nimãnui, cerem doar sã mai prelungim viaþa minei atât cât este permis, cã noi ne vom face planul, am dovedit cã oamenii fac mina, iar mina îi hrãneºte” – spunea cu nãduf Bogdan S., dupã care era era completat de alþi ºi alþi mineri, din grupul de vreo 10, fiecare cu argumentele lui. Privindu-le chipurile obosite dar dârze îþi venea în gând doar un lucru: Respect minerilor de la Petrila!

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

Fost consilier local cautã de lucru

F

ostul consilier local, Viorica Macavei, cautã un loc de muncã ºi nu gãseºte. Persoane trecute de prima tinereþe s-au aflat, vineri, la bursa locurilor de muncã în vederea gãsirii unui post. Monika BACIU Printre cele 40 de persoane care au trecut pragul Agenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani s-a aflat ºi fostul consilier local Viorica Macavei care spune cã în Valea Jiului este foarte greu sã obþii un loc de muncã, mai ales pentru persoanele trecute de o anumitã vâstã. “Îmi caut pentru studii superioare, sunt în ultima lunã de ºomaj, dar nu am vãzut nimic, doar meserii ºi destul de puþine. Am absolvit facultatea de inginerie,

maºini ºi instalaþii, dar se pare cã nu mai au nevoie de cadre

tehnice. Adevãrul este cã la 55 este foarte greu sã îþi gãseºti un loc de muncã ºi avantajele pe care o întreprindere le avea angajând oameni care au depãºit o anumitã

vârstã nu se prea aplicã þinând cont cã la 55 de ani nu îþi gãseºti, imaginaþi-vã cã cei care trec de 60”, spune Viorica Macavei. O altã persoanã trecutã de prima tinereþe a fost ºi un bãrbat de 53 de ani care trãieºte din

alocaþia celor doi copii minori. În urmã cu trei ani a rãmas fãrã loc de muncã ºi de atunci nu s-a mai angajat. “Am calificare în construcþii, drumuri ºi poduri, am lucrat ca

ºef de achipã timp de 5 ani la drumuri ºi poduri pânã când l-au arestat pe Nelu Iordache, noi am rãmas pe drumuri. Din 2011 de când s-a restructurat postul nu îmi pot gãsi un loc de muncã pentru un trai decent. Am fãcut o scrisoare domnului prim+ministru, am 34 de ani munciþi fãrã întrerupere ºi nu pot sã mã pensionez, am vârsta de 53 de ani ºi au modificat legea pensiilor. 18 ani ºi ºase luni îi am în subteran ºi restul la suprafaþã, grupa a doua, grupa a treia. Deºi am calificãri în diferite domenii nu gãsesc nimic. Trãiesc din alocaþia celor doi copii minori. Aº vrea ca ºi guvernanþii noºtri sã trãiascã cum trãiesc eu ca peºtele pe uscat”, spune bãrbat-

ul. Puþini au fost tinerii care s-au prezentat la bursa de vineri. Deºi oferta a fost variatã, la concurs fiind scoase 50 de posturi, tinerii au plecat dezamãgiþi. “Îmi caut orice, am încercat, dar tot am cãutat ºi nu am gãsit. Nu am calificare”, spune un tânãr. Nici angajatorii nu au fost foarte mulþumiþi de rezultatele bursei de vineri. “Confecþioner în industria tricotajelor cãutãm. Condiþiile sunt bune, dar nu prea sunt adepþi, nu sutn calificaþi. I-am califica ºi la locul de

Pensionãri ºi angajãri la CEH

300

de persoane au ieºit la pensie de la Divizia Minierã. De la începutul anului ºi pânã acum, numãrul ieºirilor la pensie la Complexul Energetic Hunedoara-Divizia Minierã s-a produs într-un ritm alarmant. Potrivit conducerii, 300 de persoane au pãrãsit sistemul în doar cinci luni. Monika BACIU

“Avem în jur de 300, 206 ieºiþi efectiv ºi 92 erau raportat la ziua de vineri, þinând cont cã în momentul în care îþi depui dosarul nu prea mai ai interes de a te prezenta, noi putem spune

cã ne-au plecat peste 300 de oameni în primele cinci luni. Sperãm sã fie cât mai puþine plecãri pânã la sfârºitul anului”, a declarat directorul general adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi. În acest context, reprezentanþii Complexului

aceastã cifrã (1000 de angajãri-n.r.), dar sunt sigur cã vor continua anul acesta angajãrile în minerit”, a mai precizat sursa citatã. Forþa de muncã de la Complexul Energetic Hunedoara-Divizia Minierã este îmbãtrânitã. Majoritatea dintre ortaci se apropie de vârsta de pensionare.

Energetic Hunedoara sperã ca angajãrile sã continue ºi pe parcursul acestui an. “Dacã ne raportãm la ieºirile la pensie din primul trimestru, este posibil ca sã se continue angajãrile ºi mult mai mult decât în aceastã primã etapã. Eu zic cã nu putem avansa

Vin polonezii la CEH

D

eºi am aºteptat ca investitorii chinezi sã vinã ºi sã dea bani pentru sistemul energetic din Hunedoara se pare cã doar polonezii sunt cei care au intenþia aceasta. Diana MITRACHE

Delegaþia va sosi în sãptãmâna viitoare, când vor fi puse la punct date din contractul ce vizeazã retehnologizarea sistemelor de extracþie din subteran în Valea Jiului. Investitorii din China neau fãcut sã îi aºteptã ºi, dupã ce a trecut ºi sãrbãtoarea lor legatã de Anul Nou Chinezesc, au abandonat intenþiile de a investi

muncã. Noi suntem de 5 ani în domeniu ºi merge foarte greu, vin, pleacã, vin pleacã, nu existã seriozitate, foarte greu se alege un colectiv bun”, spune Daniela Danciu, angajator. 50 de locuri de muncã au fost disponibile, însã nicio persoanã care a participat la bursã nu a fost selectatã în vederea angajãrii. Dintre cele 50 de posturi disponibile unul a fost pentru persoane cu studii superioare cu specializare stomatologicã.

în minerit. Responsabilii Diviziei Miniere se bazeazã acum pe polonezi, pe care îi aºteptãm la noi. „Procesul de retehnologizare a minelor viabile a fãcut paºi importanþi, iar sãptãmânile urmãtoare vin aici polonezii pentru analiza finalã a ofertei”, a declarat Nicolae Drãgoi, director Divizia Minierã CEH. Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinþat

în 2012, prin fuziunea termocentralelor de stat Deva ºi Paroºeni. În august, anul trecut, minele viabile din Valea Jiului, Lonea, Lupeni, Livezeni ºi Vulcan au fuzionat cu cele douã termocentrale, devenind parte componentã a complexului hunedorean. CEH produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, are o putere instalatã de 1.435 MW ºi asigurã aproximativ 5 la sutã din producþia naþionalã de energie, dar se aºteaptã investiþii în subteran. Utilajele cu care minerii scot acum cãrbune au nevoie de tehnologii moderne ºi asta se va putea face doar cu capital strãin.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

Aproape 90 de sportivi au fost recompensaþi cu premii

S

portivii din Petroºani, câºtigãtori ai unor competiþii sportive naþionale ºi internaþionale, au fost premiaþi vineri. Acþiunea a fãcut parte din seria de manifestãri dedicate celebrãrii „Zilelor Municipiului”. În total, au fost recompensaþi cu premii aproape 90 de luptãtori, karatiºti, gimnaºti, sãnieri sau schiori. Mircea NISTOR

„Sunteþi un exemplu ºi un model pentru colegii din generaþia voastrã. De aceea, îi felicit pe profesorii ºi pãrinþii voºtri care vã susþin, vã îndrumã ºi vã încurajeazã sã faceþi sport. ªi pe vremea când eram eu elev se fãcea sport dar acum condiþiile de practicare ale acestuia sunt cu mult mai bune. Din pãcate, în prezent, existã o problemã. Aveþi un mare dezavantaj (între ghilimele) reprezentat de calculator. Acest mijloc de informare ºi de petrecere a timpului liber

vã ocupã foarte mult timp. Dacã nu veþi reuºi sã îmbinaþi orele petrecute în faþa calculatorului cu cele de

Clubul Sportiv Municipal „Jiul”, Clubul Sportiv ªcolar, Clubul Sportiv „Pantera neagrã” ºi

miºcare fizicã atunci lucrurile nu vor merge foarte bine”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Sportivii recomensaþi cu premii, provin de la 4 cluburi care activeazã pe raza municipiului Petroºani. Este vorba despre

Î

n cadrul manifestãrilor dedicate „Zilelor Municipiului Petroºani” la Biblioteca Municipalã s-a derulat o manifestare intitulatã „Zâmbet de copil”.

În cadrul acesteia micuþii au participat la un concurs pe teme de cunoºtinþe generale. Acþiunea a fost dedicatã ºi celebrãrii Zilei Internaþionale a Copilului. „Cu ocazia Zilelor Municipiului Petroºani ºi a Zilei Internaþionale a Copilului am organizat un concurs, pe teme de cunoºtiinþe generale, dedicat copiilor cuprinºi într-

o serie de rezultate foarte bune la toate competiþiile la care au fost prezenþi. Fie cã a fost vorba despre campionate naþionale sau turnee internaþionale. Meritau, cu brio, sã fie recomensaþi de cãtre reprezentanþii autoritãþilor locale”, a precizat Radu Polifronie, direc-

Mai mulþi înscriºi decât locuri Clubul Sportiv „ªtiinþa”. „Aceastã premiere a fost binevenit, precum ºi un prilej de sãrbãtoare, þinând cont ºi de faptul cã s-a derulat cu ocazia sãrbãtorilor dedicate zilelor municipiului dar ºi a Zilei Internaþionale a Copilului. Este extraordinar faptul cã cine-

Zilele municipiului, la bibliotecã

Mircea NISTOR

va, mai exact Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Petroºani, îi bagã în seamã pe aceºti copii ºi tineri care au obþinut o serie de rezultate remarcabile pe linie sportivã”, a declarat Zoltan Toth, director Clubul Sportiv ªcolar Petroºani. „Sportivii noºtri au obþinut, ºi în acest an,

tor CSM „Jiul” Petroºani. În cadrul manifestãrii a avut loc ºi o demonstraþie de gimnasticã aerobicã susþinutã de cãtre sportivii antrenaþi de Elena Becze, de la Clubul Sportiv ªcolar. „Pentru noi a fost o onoare sã participãm la aceastã manifestare dedicatã premierii celor mai buni sportivi din localitate. Am prezentat câteva numere, mai exact niºte dãnsuleþe, care, sper, au fost binevenite ºi le-au plãcut celor prezenþi la aceastã sãrbãtoare”, a declarat Elena Becze, antrenor gimnasticã aerobicã în cadrul CSª Petroºani.

un program lansat de noi în urmã cu 2 ani. Este vorba despre o serie de copii defavorizaþi din punct de vedere social ºi material. Cu aceastã ocazie am încercat ºi am reuºit sã demonstrãm cã ºi aceºti micuþi sunt asemãnãtori cu ceilalþi copii”, a declarat Delia Grosu, responsabil Biblioteca Municipalã Petroºani. La concurs au fost prezenþi 12 elevi din clasele 5 – 8 de la

ªcoala Generalã Nr. 7 din Cartierul Aeroport. „A fost vorba despre un concurs de culturã generalã desfãºurat pe nivelul lor de înþelegere. Copiii au participat cu entuziasm ºi, cu aceeaºi ocazie au avut loc recitãri de poezie sau realizarea de desene. Toþii copiii s-au simþit foarte bine la aceastã manifestare derulatã la sediul bibliotecii din localitate”, a spus Frãguþa Ciurea, profesor ªcoala Generalã Nr. 7 Petroºani. La finalul concursului, elevii participanþi au fost recompensaþi cu diplome de participare dar ºi cu dulciuri sau cãrþi.

P

e cele 28 de locuri disponibile de la ºcoala profesionalã ce va funcþiona în anul ºcolar 2014 2015 la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani s-au înscris mai mulþi elevi decât numãrul de locuri disponibile. Mircea NISTOR Cursurile vor avea durata de 3 ani iar specializãrile sunt în domeniile Construcþii, instalaþii ºi lucrãri publice, respectiv industria textilã. „Este pentru prima datã când am avut înscrieri la acest tip de ºcoalã profesionalã cu durata de 3 ani ºi mã bucur

cã am primit destule cereri de înscriere pentru cele douã clase cu câte 14 locuri care vor fi înfiinþate la unitatea noastrã ºcolarã”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. Pentru a-i alege pe cei 28 de elevi din cele douã clase de

„profesionalã”, conducerea liceului a programat un test ce se va derula în data de 10 iunie. „Cei 38 de înscriºi vor fi convocaþi în data de 10 iunie, la ora 9:00, pentru a participa la un test din educaþia tehnologicã”, a mai spus Zina Galeº. La ºcoala profesionalã sau înscris elevi care au absolvit în acest an clasa a VIII-a dar ºi tineri din promoþiile anterioare. Mai trebuie precizat ºi faptul cã elevii admiºi în clasele de „profesionalã” vor primi, lunar, burse în valoare de câte 200 de lei.

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri. Comenzi la telefon: 0726669060


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

Arestaþi pentru tâlhãrie

D

oi tineri din municipiul Petroºani au fost arestaþi pentru cã au snopit în bãtaie un bãrbat ºi apoi l-au tâlhãrit. Cei doi au fost ridicaþi de mascaþi de acasã în urma unei razii care a vizat ºi alþi suspecþi. Maximilian GÂNJU

Cei doi tineri, Raul Valentin Boºtinã (18ani) ºi Florin Sava Valentin (19 ani) au bãtut un bãrbat ºi i-au luat toþi banii pe care victima îi avea asupra ei, adicã 110 lei. Cei doi tineri acuzaþi de

tâlhãrie au cerut judecãtorilor de la Petroºani sã fie cercetaþi în stare de libertate pentru cã nu reprezintã pericol social. ”Poliþiºtii au stabilit, în urma cercetãrilor efectuate, cã în noaptea de 28/29.05.2014, în jurul orei 02.00, au

agresat fizic un bãrbat ºi l-au deposedat de suma de 110 lei, în timp ce se aflau pe strada 1 Decembrie 1918. Cei doi suspecþi au fost reþinuþi pe baza de ordonanþã, fiind inculpaþi de comiterea infracþiunii de tâlhãrie calificatã, ºi prezentaþi Judecãtoriei Petroºani, care a emis pe numele acestora mandate de arestare preventivã pe o perioadã de 30 de zile”, a precizat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ

Consiliul Judeþean Hunedoara leagã Deva de autostradã

C

onsiliul Judeþean (CJ) Hunedoara este decis sã facã demersurile necesare în vederea construirii a unui nod rutier de acces pe autostrada Deva - Sibiu, care sã preia direct traficul din Deva ºi de pe drumul care face legãtura cu municipiul Hunedoara. Maximilian GÂNJU Consilierii judeþeni au aprobat vineri o hotãrâre ce stabileºte cã va fi elaborat un studiu de fezabilitate referitor la conectarea municipiilor Deva ºi Hunedoara cu tron-

sonul de autostradã Deva-Sibiu, ca un prim pas al viitorului proiect de investiþii. ”Mi se pare normal acest proiect, dacã Guvernul nu a fãcut acest lucru ºi a omis ca 200.000 de

locuitori ai judeþului sã nu aibã acces la autostradã. Aceºtia sunt nevoiþi sã meargã pânã la Simeria Veche sau spre Timiºoara. Am crezut cã trebuie ca noi, CJ Hunedoara, sã începem demersurile pentru un studiu

de fezabilitate ºi sã încercãm sã realizãm aceastã legãturã prin forþe proprii”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ În hotãrârea adoptatã de consilierii judeþeni se aratã faptul cã dezvoltarea durabilã a zonei DevaHunedoara-Simeria este prejudiciatã de lipsa unui nod rutier de acces direct la autostrada Deva-Sibiu (A1) ºi cã acest lucru poate determina ‘un dezechilibru major’ pentru economia, turismul ºi transportul rutier din acest teritoriu inter-orãºenesc. În prezent, accesul pe autostrada Deva-Sibiu se face prin nodurile rutiere din localitãþile ªoimuº – lângã Deva, Aurel Vlaicu – lângã Orãºtie ºi Simeria Veche – unde existã o legãturã ºi cu DN Simeria-Petroºani.

Hunedoara. Tot în urma raziei a mai fost prins ºi un bãrbat care avea un pistol ºi vroia sã-l vândã. Bãrbatul în vârstã de 36 de ani este din municipiul Vulcan ºi le-a spus poliþiºtilor cã a gãsit pistolul tip revolver cu butoiaº în urmã cu patru ani într-o pãdure. Acesta

s-a ales cu dosar penal pentru nerespectare a regimului armelor ºi al

muniþiilor, iar pistolul a fost ridicat pentru expertizare.

Cercetaþi în libertate

ridicate mai multe bunuri, care urmeazã a fi expertizate, cum

în cauzã. Cercetãrile vor fi continuate de poliþiºti pentru ridicarea de probe suplimentare ºi luarea mãsurilor legale faþã de 4 dintre suspecþi, cercetaþi în acest momement în stare de libertate”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Mai mulþi suspecþi au dat joi declaraþii la

sunt unitãþi de calculator, tablete, telefoane mobile, dar ºi documente sau înscrisuri care prezintã interes

sediul Poliþiei din Petroºani, dar au fost eliberaþi, iar la finalul anchetei, urmeazã sã se stabileascã dacã sunt vinovaþi.

M

ascaþii au rãscolit joi dimineaþã Petroºaniul ºi, dupã ce au sãltat mai mulþi suspecþi de cãmãtãrie ºi ºantaj, aceºtia sunt acum în libertate. Instanþa a decis eliberarea lor, dupã ce le-au confiscat mai multe bunuri, printre care telefoanele mobile, laptopurile ºi unitãþile de calculator. Diana MITRACHE Cinci percheziþii au avut loc la tot atâtea domicilii ale unor suspecþi, iar de acolo au fost luate bunuri ce ar putea constitui probe. Vorbim despre un caz de cãmãtãrie ºi ºantaj. Mascaþii au percheziþionat locuinþele joi dimineaþa, dar, dupã audieri, suspecþii au fost lãsaþi liberi. „La acþiune au participat atât ofiþeri din cadrul Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani, dar ºi poliþiºti din cadrul IPJ. Au fost


14 Program & Horoscop

10:30 Ultima ediþie (r) 11:25 Profesioniºtii... (r) 12:25 Opinii fiscale 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Alegeri europarlamentare 2014 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 ªtirile Times New Roman (r) 11:00 Cireaºa de pe tort (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Historia.ro (r) 13:00 Imagini incredibile din lume 13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r) 14:30 Trãsniþii (r) 15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 90210 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 România, te iubesc! (r) 11:00 Idilã pentru o piatrã preþioasã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Graba stricã treaba (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Asasinul din Bangkok 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 CSI: New York

21 martie *** 20 aprilie Nu sunteþi în formã ºi nu vã simþiþi înstare sã terminaþi o lucrare importantã. Nu vã asumaþi noi responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã vã irosiþi energia. În partea a doua a zilei sunteþi invitat la o petrecere, unde vã simþiþi excelent.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 22:30 23:00

Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Doctorul casei (r) Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla Spune-mi cã eºti a mea Poveºtiri de noapte Cancan.ro Dincolo de povestiri

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Olanda - Ghana 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Olanda - Ghana 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Franþa Paraguay 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Franþa Paraguay 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Handbal M.: Finala 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Handbal M.: Finala 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai În prima parte a zilei, o cunoºtinþã vã solicitã sprijinul într-o problemã de afaceri, de pe urma cãreia veþi avea de câºtigat ºi dumneavoastrã pe plan financiar. Evitaþi speculaþiile de orice naturã! Dupã o zi destul de agitatã, petreceþi o searã romanticã.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Se pare cã traversaþi o perioadã în care lipsa banilor vã neliniºteºte. În prima parte a zilei, nu este exclus sã întâmpinaþi dificultãþi la locul de muncã. Colegii ºi ºefii vã înþeleg ºi vã ajutã. N-ar strica sã acordaþi mai multã atenþie familiei.

23 august *** 22 septembrie

Un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere. Nu luaþi o decizie astãzi, pentru cã riscaþi sã nu fie cea mai bunã. Relaþiile sentimentale decurg foarte bine. Petreceþi o searã romanticã în compania partenerului de viaþã.

Ar fi bine sã nu vã faceþi un program strict, pentru cã veþi fi nevoit sã-l schimbaþi de câteva ori pe parcursul zilei. Faceþi mai multe drumuri scurte în interesul familiei. Este o zi favorabilã rezolvãrii unor probleme financiare. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþi cam confuz. Lãsaþi afacerile pe mâine, oricât ar pãrea de urgente, altfel riscaþi sã luaþi decizii greºite, cu consecinþe grave.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

O rudã mai în vârstã vã ajutã sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale. Simþul practic nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sprijinul familiei ºi al prietenilor. Evitaþi discuþiile în contradictoriu!

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Nu este o zi bunã pentru investiþii sau pentru afaceri. În cursul dimineþii primiþi o veste de la o rudã apropiatã, care va schimba planurile în legãturã cu o cãlãtorie.

21 ianuarie *** 20 februarie

Grijile pe care vi le faceþi nu sunt justificate. Aveþi ºanse reale de reuºitã, atât pe plan social, cât ºi sentimental. Nervozitatea pe care o resimþiþi se datoreazã oboselii acumulate. Ocupaþi-vã de activitãþi de rutinã.

În prima parte a zilei nu vã reuºeºte mai nimic ºi simþiþi cã vã irosiþi energia. Prietenii ºi familia vã înþeleg ºi vã ajutã. Fiþi prudent ºi nu refuzaþi ajutorul pe care vi-l oferã o persoanã mai în vârstã din familie.

21 decembrie *** 20 ianuarie Astãzi nu este recomandabil sã vã asumaþi noi responsabilitãþi la locul de muncã. Amânaþi deciziile importante ºi pãstraþi-vã calmul în discuþiile cu colegii!

21 februarie *** 20 martie Sunteþi cam confuz ºi s-ar putea sã nu-i înþelegeþi corect pe cei din jur. Se pare cã nici intuiþia nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sfaturile unei rude mai în vârstã. Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi amânaþi deciziile importante.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

Medicina dupã 1 iunie 2014

D

e duminicã suntem obligaþi sã mergem la medicul de familie, iar cardurile electronice de sãnãtate sunt obligatorii. O parte a serviciilor sunt gratuite ºi noul contract cadru care a intrat în vigoare duminicã urmeazã sã reducã bicrocraþia, în favoarea pacienþilor. Pachetul introduce pentru pacienþii asimptomatici pânã la 39 de ani o vizitã obligatorie la medicul de familie, cel puþin o datã la trei ani, iar pentru cei dupã 40 de ani - prezenþa anualã la medicul de familie. Pentru a asigura sustenabilitatea implementãrii pachetelor de servicii medicale a crescut finanþarea pentru segmentul de asistenþã medicalã primarã ºi ambulatoriul de specialitate pentru specialitãþile clinice ºi paraclinice, astfel încât acestea sã furnizeze servicii medicale în regim ambulatoriu, la costuri reduse faþã de cele acordate în regim de spitalizare, concomitent cu degrevarea spitalelor prin reducerea internãrilor. Noul Contractcadru, care intrã în vigoare odatã cu pachetul de bazã, va aduce modificãri importante ºi va

reduce în primul rând birocraþia prin introducerea reglementãrilor privind utilizarea biletelor de trimitere în format electronic, de la data implementãrii acestora, introducerea facturii electronice ºi utilizarea dosarului electronic de sãnãtate al pacientului, de la data implementãrii acestuia. De asemenea, contractul introduce obligaþia la nivelul furnizorilor de a nu încasa sume de la pacienþi pentru serviciile medicale prevãzute în pachetele de servicii. În ceea ce priveºte asistenþa medicalã primarã, atât în pachetul minimal, cât ºi în pachetul de bazã, în cazul supravegherii gravidei s-a introdus ºi testarea pentru hepatitã de etiologie viralã cu virus B ºi C în plus faþã de testarea HIV. În pachetul de bazã au fost introduse ºi

INFORMARE Aceastã informare este efectuatã de: CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA Adresa: Str. 1 Decembrie 1918, nr.28, Jud. Hunedoara Telefon: 0254 211350, 0254 211351; Fax: 0254 230030 ce intenþioneazã sã solicite de la ADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ „APELE ROMÂNE” Administraþia Bazinalã de Apã Jiu, aviz modificator de gospodãrire a apelor pentru: Sistem de Management Integrat al Deºeurilor în Judeþul Hunedoara Faza DTAC aferent: Închiderea depozitului neconform Petrila; Aceastã investiþie este nouã – (urmeazã a se realiza dupã obþinerea

consultaþii de monitorizare activã prin plan de management integrat pentru bolile cronice cu impact major asupra poverii îmbolnãvirilor privind: riscul cardiovascular înalt - HTA, dislipidemie, diabet zaharat tip 2, astm bronºic,

asimptomatice cu vârsta între 18 ºi 39 de ani depistate cu risc înalt, consultaþiile preventive de evaluare se vor acorda anual) ºi toate persoanele asimptomatice cu vârsta de peste 40 ani — anual. Pentru creºterea accesului asiguraþilor internaþi la medica-

boalã cronicã respiratorie obstructivã, boala cronicã de rinichi. Importante de menþionat sunt consultaþiile preventive de evaluare a riscului individual la adultul asimptomatic - fãrã semne de boalã — finalizate prin completarea riscogramei pentru grupa de vârstã ºi sex corespunzãtoare, care se va realiza astfel: toate persoanele asimptomatice cu vârsta între 18 ºi 39 ani — o datã la 3 ani (pentru persoanele

mente ºi creºterea eficienþei în utilizarea sumelor contractate de spitale cu casa de asigurãri de sãnãtate, a fost creatã posibilitatea cã medicii de familie ºi medicii specialiºti din specialitãþile clinice sã poatã elibera pentru pacienþii internaþi cu boalã cronicã confirmatã prescripþie medicalã pentru medicamentele ºi materialele sanitare. Pe de altã parte, nu se mai regãsesc în pachetul de bazã serviciile de homeopatie

avizelor necesare în baza cãrora se va elibera autorizaþia de construire) . Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire la solicitarea avizului modificator de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri se pot adresa solicitantului sau la adresa: Administaþia Bazinalã de Apã Jiu, Str. N. Romanescu nr.54, Craiova, Tel. 0251 426654

ºi fitoterapie (aceste servicii pot face obiectul asigurãrilor private). Pentru protecþia ºi asigurarea accesului la servicii medicale în ambulatoriu pentru asiguraþi, a fost revizuitã lista investigaþiilor medicale paraclinice din pachetul de bazã (au fost introduse o serie de investigaþii noi, precum ATPO, sodiu seric, potasiu seric, transferinã, angiografie RMN/ segment, testosteron etc.). Noul contractcadru prevede ºi noi mãsuri la asistenþã medicalã ambulatorie de specialitate pentru specialitatea de medicinã dentarã — au fost redefinite atât pachet minimal, cât ºi pachet de bazã de servicii de medicinã dentarã. În pachetul de servicii de bazã se regãsesc consultaþii, servicii profilactice, tratamente protetice ºi ortodontice, precum ºi alte tratamente (inclusiv serviciile de medicinã dentarã de urgenþã). În vederea scãderii numãrului de internãri, au fost precizate afecþiunile care pot fi diagnosticate ºi

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ - cu plata în rate Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

tratate în regim de spitalizare de zi: afecþiunile care vor fi prevãzute în norme, afecþiuni pentru care se acordã servicii de chimioterapie, radioterapie, brahiterapie, litotriþie, implant de cristalin, întrerupere de sarcinã cu recomandare medicalã, amniocentezã, biopsie de vilozitãþi coriale, administrarea tratamentului pentru profilaxia rabiei, afecþiuni care necesitã administrare de medicamente pentru care este necesarã aprobarea comisiilor de experþi constituite la nivelul CNAS, HIV/ SIDA care necesitã monitorizarea bolnavilor. În noul pachet de servicii medicale de bazã s-a stabilit ca pentru bolnavii cronici numãrul de medicamente care era limitat la ºapte pe o singurã reþetã lunarã sã fie acordat acum pe una sau mai multe prescripþii. Sursa AGERPRES


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Iunie 2014

Tabãrã de excelenþã, susþinutã financiar de Consiliul Judeþean Hunedoara

T

abãrã de exceleþã. Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara îºi propune sã organizeze, în parteneriat cu Clubul Rotary Deva, prima ediþie a Taberei de Excelenþã Rotary - Youth Leadership Summer Camp.

Monika BACIU Tabãra va fi organizatã pentru un numãr de 30 de elevi de liceu din judeþul Hunedoara, care s-au remarcat în activitãþi curriculare ºi extracurriculare ºi care sunt, de asemenea,cazuri sociale.Elevii vor fi selectaþi cu sprijinul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara ºi vor fi supravegheaþi de trei profesori recomandaþi de ISJ. Organizarea ºi realizarea proiectului care îºi propune sã îi recompenseze pe cei mai buni elevi din judeþul Hunedoara, dar care au o situaþie financiarã precarã, necesitã un buget totalã de 18.000 lei.

“În acest sens Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara solicitã prin adresa înregistratã la registratura Consiliului Judeþean Hunedoara sub nr. 3295/28.03.2014, sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara privind realizarea obiectivelor descrise mai sus ºi cofinanþarea

acestora cu suma de 10.000 de lei. Conform prevederilor art.91 alin.5 lit.a pct. 9 ºi alin.6 lit.a din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Consiliul Judeþean Hunedoara poate hotãrî cooperarea sau asocierea cu persoane juridice

Feþi frumoºi ºi zâne bune au venit la Petroºani W eek-endul a fost unul plin la teatrul din Petroºani. Trupe de teatru de renume din întreaga þarã au jucat gratuit pe scenã pentru cei mai mici copii din Valea Jiului. A fost ediþia a III-a din festivalul „Feþi frumoºi, zâne bune ºi Ilene Cozânzene”, dedicat celor mici.

Trupe de teatru din Reºiþa, Bacãu, Târgu Jiu, Turda, Satu Mare, dar ºi de la Petroºani ne-au invitat sã încurajãm alãturi de zânele bune ºi sã-i prindem pe zmei. Festivalul a debutat vineri dimineaþã cu piesa „Frumoasa ºi Bestia” a Fraþilor Grimm, dar pânã duminicã seara toþi copiii, dar ºi adolescenþii au fost aºteptaþi în sala de spectacol. Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului Dramatic I. D Sîrbu din Petroºani a gândit acest festival ca o bucurie de Ziua Internaþionalã a Copiilor, pentru cã lumea teatrului este extrem de gustatã de cei mici. Totuºi,

pentru cã nu a reuºit sã convingã lumea cã teatrul este o lume în care cei mici se simt excelent, a fost nevoitã sã joace gratis, dar cei câºtigaþi au fost copiii, care au aplaudat ºi au trãit alãturi de personaje în felul lor caracteristic. „A fost cea de a III-a ediþie a festivalului „Feþi frumoºi, zâne bune ºi Ilene Cosânzene”, unde am avut invitate teatre din þarã. Vineri, începând cu orele 11,00, actorii de la Reºiþa au jucat Frumoasa ºi

Bestia, apoi a urcat pe scenã Bacãul cu „Aladin”, Turda, Târgu Jiu, nu în ultimul rând, Satu Mare. Ceea ce mã bucurã este cã aceastã ediþie, pe lângã faptul cã este mult mai amplã, intrarea a fost gratuitã la toate spectacolele. Am fost sprijiniþi de Consiliul Judeþean Hunedoara ºi cred cã acesta este o mare realizare sã dãm posibilitatea ºi celor mici sã vadã spectacole. Cei mai mari, au spus cã

nu au posibilitatea financiarã sã îi trimitã la teatru, dar cred cã poate cei mici sunt viitorii noºtri spectatori la teatru ºi poate îi conºtientizãm pe pãrinþi cã ar trebui sã renunþe la o tiribombã ºi sã îi lase pe cei mici la teatru”, a spus Nicoleta Bolcã, directorul Tetarului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani. Frumoasa ºi Bestia, Aladin, Sânziana, Pepelea, Ivan turbincã, Scufiþa Roºie, capra ºi iezii sãi, dar ºi Profesorul de francezã au fost personajele care au

române ori strãine, inclusiv cu parteneri din societatea civilã, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a unor acþiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de interes public judeþean”, se aratã în documentele CJH. Consilierii judeþeni au aprobat asocierea cu DJST Hunedoara pentru organizarea taberei de excelenþã.

încântat publicul la teatru, iar cei mari au putut vedea pe viu „Profesorul de Francezã”, a lui Tudor Muºatescu, în regia lui Andrei Mihalache. Diana MITRACHE


CVJ NR. 623, LUNI 2 IUNIE 2014