Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 635

Cronica Vãii Jiului Joi, 19 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Atacaþi de haitele de maidanezi sãlbãticiþi

„CNADNR sã îºi asume lucrãrile din defileu!” >>> PAGINA A 4-A

ªoseaua de centurã a Petroºaniului, “rasã” din proiectul de modernizare a DN66 pe fonduri europene >>> PAGINA A 4-A

Anchetã tergiversatã în cazul copilului nãscut fãrã o mânã ºi ambele picioare >>> PAGINA A 5-A Dramele copiilor rãmaºi singuri acasã

Municipiul Petroºani în topul exemplelor de bune practici >>> PAGINA A 6-A

Nu se elibereazã buletine >>> PAGINA A 7-A

Învãþãm de la occidentali >>> PAGINILE 8-9

Nu acceptã insolvenþa >>> PAGINA A 10-A

ªomajul tehnic, la loc comanda! >>> PAGINA A 11-A

M

ai multe animale domestice au fost sfâºiate de haitele de câini maidanezi care au pus stãpânire pe dealurile dintre Petroºani ºi Petrila, iar pagubele suferite de localnici sunt foarte mari. Doar marþi seara, un ied a fost omorât de câini, dar ºi mai multe gãini ori raþe. >>> PAGINA A 3-A

Femeile plãtesc ori se roagã sã nu fie bolnave >>> PAGINA A 12-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

M

Atacaþi de haitele de maidanezi sãlbãticiþi

ai multe animale domestice au fost sfâºiate de haitele de cãini maidanezi care au pus stãpânire pe dealurile dintre Petroºani ºi Petrila, iar pagubele suferite de localnici sunt foarte mari. Doar marþi seara, un ied a fost omorât de câini, dar ºi mai multe gãini ori raþe. Maximilian GÂNJU Mai mulþi locuitori ai unui cartier din localitatea Petrila s-au rãzvrãtit marþi seara dupã ce haitele de maidanezi, care s-au înmulþit în zona lor, au dat

prinse ºi duse în adãposturi. Nu este primul atacat, iar pagubele suferite pânã acum sunt considerabile. Din acest motiv gospodarii au declanºat un protest spontan, mai ales cã au cerut primãriei ºi în scris, în repetate rânduri, sã-i scape

atacul în gospodãrii ºi le-au omorât animalele. Oamenii s-au adunat ºi au cerut ca la faþa locului sã vinã un reprezentant al Primãriei

de câinii hãmesiþi care-i atacã mai ceva ca haitele de lupi. „Avem nepoþi, copii pânã în zece ani. Dacã îi las sã se joace aici,

Petrila care sã le dea asigurãri cã patrupedele sãlbãticite ºi înfometate vor fi

în grãdinã, ºi sunt prinºi de haita de câini, ce facem? Noi am fãcut numeroase

sesizãri ºi nimeni nu face nimic. Dacã moare un om, abia atunci îºi mai dã cineva interesul. Aceste probleme sunt foarte vechi ºi ni s-a spus cã vor fi luate mãsuri dacã facem hârtii. Am fãcut ºi nimic, doar s-a promis cã se vor lua mãsuri. Eu sunt un om norocos, am rãmas cu o raþã cât de cât vie, dar vecinul meu a pierdut un ied de rasã de 100 de euro. Mai am patru raþe supravieþuitoare care-s internate, sã vedem dacã scapã. Ouã o sã cumpãr de la magazin pentru cã gãini nu mai am”, a spus unul dintre pãgubiþi fãcând haz de necaz.

R

ãmân cu paguba?

Oamenii au cerut ajutor prin 112 ºi Poliþiei Locale Petrila pentru a veni o echipã de hingheri, dar poliþiºtii n-au putut face mai nimic. Responsabilitatea pentru strângerea maidanezilor revine Serviciului Judeþean pentru Protecþia Animalelor fãrã Stãpân înfiinþat de Consiliul Judeþean Hunedoara,

lãsat pe oameni fãrã un ied care a fost sfâºiat de câini, dar ºi circa zece orãtãnii. Gospodarii, doar o rãþuºcã au mai putut scoate din colþii câinilor. Ei vor rãmâne ºi

serviciu ineficient în zona Vãii Jiului. De lipsa de interes a angajaþilor serviciului s-a plâns chiar ºi vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, însã lucrurile nu s-au

de aceastã datã cu paguba pentru cã singura soluþie ar fi sã cheme la judecatã serviciul Consiliului Judeþean,

schimbat prea mult în ciuda avertizãrilor sale. Atacul de marþi seara i-a

însã un proces cere timp ºi bani iar oamenii nu vor sã umble prin tribunale.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

„CNADNR sã îºi asume lucrãrile din defileu!”

B

at pasul pe loc de 3 luni ºi nimeni nu mai poate tolera absurdul situaþiei creatã de firma spaniolã Copisa, care þine Valea Jiului izolatã, fãrã sã se vadã vreun progres pe artera din Defileul Jiului. Un consilier judeþean le cere responsabililor situaþia lucrãrilor ºi chiar demisia dacã mai tolereazã ceea ce se întâmplã acum. Diana MITRACHE Astãzi se împlinesc fix trei luni de când Defileul Jiului este închis circulaþiei rutiere, cu mici excepþii, iar firma care face acolo lucrãri nu înregistreazã progrese. Adrian David, consilier judeþean spune cã a trecut prin defileul în orele în care este permis accesul, dar nu a vãzut nimic nou de tot atâtea luni. „Sunt 3 luni de când Defileul Jiului este închis ºi

peste 1.000 de ore de izolare a Vãii Jiului, din cauza unor decizii abuzive ale CNADNR, mai exact filiala Gorj. De ce cred cã este abuzivã? Pentru cã dacã mergem pe defileu, pe cei 40 de km pe care se executã lucrãri o sã vedem cã, nicidecum nu se remarcã vreun progres notabil ºi mai degrabã un regres pentru noi toþi care am suferit. În aceste momente sunt peste 30 de maºini care aºteaptã ºi numãrul lor va

creºte”, a spus Adrian David, consilier judeþean CJ Hunedoara. Adrian David a cerut public celor care administreazã drumul sã prezinte o situaþie exactã a lucrãrilor ºi pe cele care urmeazã a fi efectuate sã ºi le asume cu riscul de a demisiona, dacã se întind restricþiile nejustificat. „Eu cred cã se

impune ca CNADNR sã ne dea o situaþie exactã pe lucrãri, ca sã vedem

sancþiunea demisie, din partea CNADNR în acest sens”, a cerut Adrian David, consilier judeþean CJ Hunedoara. Lucrãrile de pe artera rutierã din Defileul Jiului trebuiau finalizate în proporþie de 80%, însã, nu s-a real-

izat din un sfert din ceea ce promiteau spaniolii. Mai mult, chiar ºeful CNADR i-a gãsit, la un control inopinat, pe muncitori la plajã, în timp ce Valea Jiului rãmâne izolatã zi de zi, din cauza presupuselor lucrãri care s-ar executa în zonã.

exact cum stãm ºi care este data preconizatã pe care o aºteptãm pentru finalizarea lucrãrilor. Data exactã trebuie asumatã, sub

ªoseaua de centurã a Petroºaniului, “rasã” din proiectul de modernizare a DN66 pe fonduri europene

O

porþiune de drum de nici 5 kilometri a fost “rasã” din proiectul de modernizare a DN66, chiar dacã în acest fel se întrerupe continuitatea acestei cãi de acces modernizatã cu fonduri europene. Carmen COSMAN - PREDA

Este vorba despre ºoseaua de centurã a municipiului petroºani, pe acre administraþia publicã localã ar vrea sã o modernizeze, dar nu are nici fondurile necesare ºi nici bazã legalã, deoarece drumul se aflã în administrarea Companiei Naþionale de

Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale. Între Simeria ºi Petroºani drumul a fost dejamodernizat, iar acum se lucreazã pe tronsonul Bumbeºti Jiu – Petroºani. Doar porþiunea de pe raza municipiului Petroºani a rãmas nereabilitatã, deºi iniþial a fost cuprinsã în proiect. Acest lucru a fost semnalat de deputatul Monica Iacob – Ridzi într-o interpelare adresatã ministrului Transporturilor, Dan ªova: “Vreau sã vã informez asupra unui aspect care consider cã trebuie remediat rapid pentru ca modernizarea traseului rutier Simeria – Petroºani – Tg.Jiu sã fie completã, astfel

încât participanþii la trafic sã aibã parte de „Drum bun” pe întregul traseu al acestui drum, care reprezintã nu doar o importantã cale de comunicaþii rutiere naþionale, ci ºi un important traseu rutier european. În acest sens vã informez cã, deºi în proiectul iniþial de modernizare a tronsonului Petroºani – Tg.Jiu al DN 66 (E 79), realizat din fonduri europene, a fost cuprinsã ºi ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani, ulterior a fost scoasã din proiect porþiunea de drum

naþional care traverseazã municipiul Petroºani, drum care necesitã, la rândul sãu, lucrãri de reabilitare”. Parlamentarul huendorean considerã de-a dreptul hilar ca “un drum naþional ºi european de importanþa celui care leagã autostrada A1 Bucureºti – Sibiu – Deva – Timiºoara – Nãdlac de sudul þãrii, reabilitat deja la standarde europene pe ruta Simeria – Haþeg – Petroºani ºi la care se executã lucrãri de modernizare similare pe tronsonul Petroºani – Tg.Jiu sã fie întrerupt de o porþiune de numai 4-5 km, cât mãsoarã centura ocolitoare a municipiului Petroºani, pe care drumul sã fie lãsat de izbeliºte”.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

Anchetã tergiversatã în cazul copilului nãscut fãrã o mânã ºi ambele picioare

L

a opt luni de la demararea unei aºa zise anchete pentru a se stabili dacã mai mulþi medici din Petroºani sunt vinovaþi pentru cã un copil a venit pe lume cu grave malformaþii, ancheta bate pasul pe loc. Ba mai mult, Colegiul Medicilor Hunedoara a descoperit cum se poate face teleportarea în timp, pentru cã doar aºa se poate explica o adresã trimisã familiei bãieþelului. Familia lui Luca, bãieþelul de opt luni care s-a nãscut fãrã picioruºe ºi o mânã, deºi medicii pe tot parcursul sarcinii au dat asigurãri familiei cã micuþul va fi un copil absolut normal, este nemulþumitã de tergiversarea anchetei privind eventuala culpã a doi medici din Petroºani. Doctori care au fãcut ecografiile, au monitorizat sarcina

ºi le-au arãtat pãrinþilor pe „filme” mâinile ºi picioarele fãtului. Familia Oprea umblã de opt luni de zile prin spitale cu micuþul pentru operaþii ºi tratamente pentru ca bãieþelul sã fie pregãtit pentru proteze ºi chiar dacã au venituri modeste, încearcã sã-i ofere lui Luca o viaþã pe cât posibil normalã. ”Am fost la Cluj pentru operaþie,

Hunedoreni suspectaþi cã fac parte dintr-o reþea care se ocupa cu fraude bancare

M

ai multe percheziþii domiciliare au fost derulate miercuri dimineaþa în judeþul Hunedoara, procurorii ºi poliþiºtii urmãrind destructurarea unei reþele specializate în fraude bancare în SUA. Acþiunea s-a derulat concomitent în mai multe judeþe, iar capii reþelei sunt din Drobeta Turnu Severin. Nu mai puþin de 21 de percheziþii au avut loc, ieri dimineaþã, în judeþele Mehedinþi, Timiº, Arad ºi Hunedoara, la locuinþele membrilor unei grupãri specializate în fraude bancare pe teritoriul SUA, prin clonarea de carduri bancare. Potrivit surselor din cadrul anchetei, liderii grupãrii sunt din Drobeta Turnu Severin, iar aceºtia ar fi condus operaþiunile de imprimare a datelor de pe aproximativ ºase mii de carduri bancare din Statele Unite ale Americii, cu ajutorul unui soft special.

Membrii grupãrii identificau cu ajutorul softului respectiv POSurile vulnerabile de la diferite restaurante ºi benzinãrii din SUA, au precizat sursele citate. Ulterior, cu ajutorul unui program informatic, membrii

pentru cã era nevoie de o operaþie încât sã i se poatã punã protezã. Le mulþumim medicilor din Cluj pentru cum ne-au tratat ºi sperãm sã primim prima protezã gratuit, pentru cã am înþeles cã este gratuitã. Altfel nu avem bani sã o cumpãrãm. Pe noi ne mulþumeºte faptul cã nimeni nu mai vrea sã caute adevãrul, sã vadã vino-

vaþii. De la Colegiul Medicilor, din februarie n-am mai primit un rãspuns ºi nici de la celelalte instituþii sesizate”, spune tatãl copilului.

E

Convingerea familiei bãieþelului cã nu se doreºte aflarea adevãrului este întãritã ºi

Pubelele tricolore vor lua locul vechilor tomberoane

L

ocalnicii din Petroºani vor trebui sã colecteze selectiv gunoiul. Sãptãmâna aceasta începe instalarea noilor pubele. grupãrii furau datele cardurilor care erau folosite în POS-urile respective, iar informaþiile care ajungeau pe mail erau vândute altor membri care clonau carduri ºi scoteau banii. Sursele citate au mai declarat cã cei care mergeau la bancomate sã scoatã

roare sau sfidare?

de faptul cã a primit o adresã de la Colegiul Medicilor Hunedoara prin care cei doi pãrinþi erau chemaþi la audieri. Invitaþia era emisã pentru data de 11 februarie 2014, dar a fost înregistratã în evidenþele Colegiului Medicilor 13 zile mai târziu, în 24 februarie 2014 ºi a ajuns la soþii Oprea în 25 februarie a.c. Practic, dacã cei de la Colegiului Medicilor n-au vreo metodã secretã prin care sã dea timpul înapoi, pãrinþilor bãieþelului le-ar fi fost imposibil sã fie prezenþi la comisia medicilor. ”M-au chemat la comisie, la ei, au trimis un plic mi-au zis sã

La Petroºani au ajuns deja noile pubele destinate colectãrii selectivã a deºeurilor, iar primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob –Ridzi, a declarat cã sãptãna aceasta noile pubele vor îbncepe sã fie amplasate în locul vechilor tomberoane. O investiþie pentru care municipalitatea a alocat de la bugetul local 120.000 de lei, adicã peste 26.000 de euro. În total, au fost aduse 58 de bucãþi, care vor fi amplasate în

banii de pe cardurile falsificate primeau un comision de 40% din suma extrasã, care de cele mai multe ori nu depãºea o mie de euro. Printre suspecþi ar fi ºi fiica unui fost ofiþer de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului Judeþean de Poliþie Mehedinþi. Cazul este investigat de DIICOT Timiº, structurã la care au ajuns mai mulþi suspecþi pentru audieri. Hunedorenii implicaþi în reþeaua de falsificatori ar fi avut misiunea de a ridica bani de la automate pentru care primeau procent. Maximilian GÂNJU

merg pe 11 februarie, dar plicul este trimis în 24 februarie ºi a ajuns la noi o zi mai târziu. Este bãtaie de joc. Eu am încredere încã în organele de anchetã, dar a trecut aproape un an de zile ºi nu s-a fãcut nimic”, spune Corneliu Oprea, tatãl lui Luca. Maximilian GÂNJU

18 locaþii, mai precis câte trei pentru fiecare locaþie. Edilii vor sã fie siguri cã populaþia nu va mai arunca de-a valma deºeurile menajere, aºa cã acestea vor fi tricolore, respectiv galbene, albastre ºi verzi, pentru fiecare categorie în parte. În plus, vor avea deschizãturi speciale, ca nu cumva cartonul sau hârtia sã ajungã, de exemplu, în recipientele pentru stilcã. Car men COSMAN-PREDA


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

Dramele copiilor rãmaºi singuri acasã

cu care se confruntã tinerii, vor fi mai multe proiecte prezentate acolo, modele de bunã practicã, unul din Bulgaria, Slovenia, din România acesta este la Petroºani ºi sperãm sã gãsim soluþii bune”, mai spune Alexandru Kelemen. În ceea ce priveºte monitorizarea acestor copii, responsabilitatea cade în sarcina autoritãþilor locale. „De asemenea potrivit legislaþiei în vigoare

ºi responsabilitãþilor ce le revin”, se mai aratã în document. În tot acest timp ºi pãrinþii au anumite responsabilitãþi. Cei care vor sã plece în cãutarea unui trai mai bun trebuie sã notifice autoritãþile locale. Regula se aplicã doar în cazul celor care lucreazã în strãinãtate cu contracte de muncã. În cazul celor care pleacã la muncã la negru situaþia nu poate fin controlatã. ”Astfel, se introduce obligativitatea pãrinþilor sau tutorelui care au copii în întreþinere ºi care intenþioneazã sã plece la muncã în strãinãtate de a notifica aceastã intenþie SPAS de la domiciliu, cu 40 de zile înainte de apãraºi þarã. O astfel de mãsurã de naturã sã contribuie la o mai mare responsabilizare a pãrinþilor ºi la asigurarea unui grad mai mare de transparentã

responsabilitatea monitorizãrii situaþiei acestora revine autoritãþilor de la nivel local, respectiv Serviciului Public de Asistenþã Socialã, care funcþioneazã la nivelul primãriilor din fiecare unitate administrativ teritorialã. Rolul acestora este de a asigura prevenirea separãrii copiilor de mediul familial, cât ºi oferirea acelor servicii menite sã sprijine familia sau persoanele în grijã cãrora au fost lãsaþi aceºti copii în îndeplinirea obligaþilor

cu privire la persoanele care poartã responsabilitatea creºteri ºi educãrii copilului”, se mai aratã în acelaºi document. Scopul introducerii acestei mãsuri a fost acela de a permite de o manierã clarã ºi transparentã monitorizarea la nivelul autoritãþilor locale ºi centrale a situaþiei exacte a numãrului de copii rãmaºi în þara în îngrijirea unor rude sau persoane dupã plecarea la muncã în strainatae a pãrinþilor.

Municipiul Petroºani în topul exemplelor de bune practici

comunitare pentru tineri”, a declarat Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani. Potrivit informaþilor astfel centralizate, la sfârºitul anului 2012 numãrul copiilor cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate a fost de 79.901 de

numai la nivelul municipiului Petroºani ci ºi la nivel naþional este o problem intens dezbãzutã la nivelul comunitãþii europene. Noi am încercat încã de anul trecut sã implementãm acest proiect. Am avut destul de mult succes, a fost un proiect pilot, a fost recunoscut de cãtre cei de la Comisia Europeanã ca fiind unul de impact sau cel puþin un demers pozitiv în acest sens ºi tocmai de aceea mergem sã discutãm acolo sã vedem din partea Caritas Europa care

copii, în timp ce la nivelul judeþului Hunedoara acesta a fost de 2.266 de copii. Cei de la Caritas vin în sprijinul acestor tineri, iar problema este intens dezbãtutã la nivel european. “Este o problemã, problema copiilor ºi a tinerilor care rãmân aici în România, nu

sunt soluþiile cele mai bune pentru a oferi sprijinul necesar acestor copii. Trebuie sã avem în vedere cã statisticile sunt foarte vagi vizavi de problematica copiilor ºi a tinerilor a cãror pãrinþi sunt plecaþi la muncã ºi foarte mulþi dintre ei prezintã foarte multe probleme la nivel de intagrare socialã, inte-

Î

n timp ce autoritãþile române dau dintr-un colþ în altul în ceea ce priveºte problemele sociale cu care se confruntã copiii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi la muncã peste hotare, un ONG va prezenta ºi analiza problema la Bruxelles. Monika BACIU

România va participa la Bruxelles cu un proiect de bunã practicã destinat tinerilor care rãmân singuri acasã în timp ce pãrinþii sunt plecaþi în strãinãtate la lucru. Proiectul a fost iniþiat tocmai de reprezentanþii Filialei Caritas de la Petroºani, iar aceºtia se vor afla sãptãmâna viitoare la Bruxelles acolo unde vor prezenta în faþa celor de la Comisia Europeanã aceastã problemã stringentã. “Voi prezenta un proiect dezvoltat de cãtre Organizaþia Caritas Alba Iulia în municipiul Petroºani cu sprijinul Erste Stiftung Austria câtorva reprezentanþi din Comisia Europeanã, respectiv responsabili de integrare socialã a tinerilor ºi copiilor, voi pleca luni pânã miercuri voi sta acolo ºi acest proiect împreunã cu un alt proiect de integrare a tinerilor este oferit ca model de bunã practicã în dezvoltarea de servicii

grare educaþionalã, la nivel de stabilitate emoþionalã”, a mai spus sursa citatã. Soluþiile pentru aceste familii, dar tineri în special vor fi identificate în urma acestor dezbateri care vor avea loc la Bruxelles. “Eu cred cã existã douã niveluri, prima este prevenþia ºi sã îi facem pe pãrinþi conºtienþi de faptul cã atunci când pleacã la muncã în strãinãtate deºi ºtim cã constrângerile financiar-materiale sunt destul de multe sã ia în calcul ºi acest aspect faptul cã aceºti copii rãmân aici ºi ei au nevoie de un sprijin emoþional, foarte important în dezvoltarea ulterioarã a copiilor. Materialul este foarte important însã trebuie sã avem în vedere ºi partea de dezvoltare personalã a copilului. Aceastã acþiune de prevenþie este încã la început, problema este una încã studiatã, se dezvoltã studii în acest sens la nivel european ºi naþional ºi noi am fãcut câteva interviuri din liceele din municipiul Petroºani vizavi de aceastã problemã, prima datã trebuie sã vedem care sunt efectele ca sã putem sã gãsim soluþii bune. Practic, aceastã întâlnire cu reprezentanþi ai Comisiei Europene este în acest sens sã vedem care este situaþia, sã vedem care sunt problemele


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

A

u fost prea multe evenimente ºi accidente chiar mortale în construcþii, aºa încât inspectorii ITM sunt cu ochii pe toate ºantierele sau schelele ridicate pe blocuri. Cele mai multe abateri le înregistreazã, însã, cei care lucreazã în zone mai retrase, din cauza ignoranþei angajatorilor. Inspectorii de muncã spun cã, de când au început lucrãrile în construcþii sunt cu ochii pe ºantiere. Fie cã vorbim despre munca pe scele, la anveloparea blocurilor, fie despre ºanþuri, toate sunt atent monitorizate ºi asta pentru cã sunt destui angajatori care le pun viaþa în pericol muncitorilor, ori muncitori inconºtienþi care lucreazã fãrã protecþie. „În fiecare lunã, noi ne programãm ºi facem controale prin sondaj, urmãrind cu

prioritate mai ales construcþiile care se executã la înãlþime, mai ales legate de lucrul la înãlþime ºi sãpãturile. Aºa cum ºtiþi, ºi în zona noastrã am avut douã accidente soldate cu 3

Lucrare de 3 milioane, primele defecþiuni

L

a doi ani de la inaugurare, centrul civic din Petroºani se deterioreazã. Mai multe dale de pe zona pietonalã, dar ºi din parcare se deplaseazã. Lucrãrile sunt în garanþie, iar potrivit reprezentanþilor administraþiei locale orice defecþiune va fi remediatã de cãtre constructor.

“Lucrãrile efectuate pe centrul civic al municipiului Petroºani se aflã în garanþie, constructorul are obligaþia sã intervinã ori de câte ori apar defecþiuni acolo, a intervenit ºi pânã acum ºi cu siguranþã va interveni ºi în continuare. În aceastã

sãptãmânã existã o altã lucrare în altã parte, dar dupã ce se va finaliza acea lucrare vopr reveni pe centrul civic pentru a repara eventualele defecþiuni”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Proiectul denumit

Schele ºi ºanþuri verificate de ITM

morþi ºi un accident colectiv. Ca atare, în permanenþã încercãm, acolo unde se executã sãpãturi sã facem verificãri pentru a vedea dacã se respectã legea”, a precizat Ileana Bodea, ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din ITM Valea Jiului. Accidentele mortale au avut loc pe ºantiere la Vulcan, unde 3 oameni ºi-au pierdut viaþa pentru cã nu au "Reabilitare zona pietonalã ºi a parcurilor în centrul municipiului Petroºani" a avut valoarea de peste 3,2 milioane de lei ºi, în ansamblu a inclus lucrãri de amenajarea de parcãri, mai multe zone pietonale ºi parcuri dotate cu iluminat ornamental, pavaj special de piatrã. Investiþia a fost

inaguratã acum doi ani. Monika BACIU

asigurat corespunzãtor malurile unor sãpãturi. Mai mult, inspectorii de muncã spun cã gãsesc la fiecare control deficienþe ºi îi sfãtuiesc pe angajatori sã-ºi ia mãsurile necesare, pentru cã e doar spre binele lor. „Deficienþele, în general, le gãsim în zone mai izolate, unde angajatorii nu se

N

aºteaptã sã mergem noi în control. Din fericire, la drumul mare, având în vedere cã ºi noi putem vedea mai uºor, iar presa le sesizeazã, angajatorii îºi iau mãsuri. Dar am observat cã atunci când se executã în sate izolate în zone de munte, unde accesul este mai greoi, de fiecare datã sunt

deficienþe Angajatorul nu pricepe cã mãsurile pe care le ia, le ia pentru a-ºi asigura securitatea oamenilor ºi a nu-ºi crea probleme lui însuºi. Mãsurile nu le ia pentru noi, pentru cã el va avea probleme, dacã înregistreazã evenimente”, a mai spus Ileana Bodea, ºefa ITM Valea Jiului. Campania a început în primãvarã ºi va dura pânã la toamnã, iar inspectorii de muncã promit cã vor verifica prin sondaj, de mai multe ori, toþi angajatorii care fac astfel de lucrãri, indiferent unde este locul în care le executã. Diana MITRACHE

Nu se elibereazã buletine

u se vor elibera cãrþi de identitate în perioada urmãtoare. Cei care au nevoie de astfel de documente vor fi amânaþi ºi doar cazurile de maximã urgenþã vor fi luate în calcul. Mãsura a fost impusã la nivel naþional ºi va fi valabilã o scurtã perioadã de timp. Responsabilii din Primãria Petroºani au anunþat miercuri dimineaþã cã va urma o perioadã de timp în care nicio carte de identitate, nici mãcar cele provizorii, nu vor fi eliberate în zilele care urmeazã. Mãsura este limitatã pe o perioadã de timp de o sãptãmânã. Cei din primãrie ne explicã exact cum stau lucrurile. „În perioada 21 -29 iunie 2014 nu vor fi eliberate cãrþi de identitate de cãtre serviciul care face acest lucru în mod obiºnuit. În aceastã perioadã vor fi primite actele pentru a se elibera aceste cãrþi de identitate ºi cãrþi de identitate provizorii, însã, nu vor emise ºi eliberate documentele. Aceastã restricþie se datoreazã unor acþiuni de ordin tehnic implementate de

Ministerul Afacerilor Interne, la nivel naþional. Dupã aceastã perioadã, programul va intra în mod normal”, a precizat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Municipiului Petroºani. Serviciul de evidenþã a populaþiei va emite cãrþi de identitate în perioada amintitã, doar în cazuri excepþionale, însã, acestea vor fi decise de angajaþii de la ghiºeu. Diana MITRACHE


8 Actualitate

P

roiect la final. Cadrele didactice ale Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani au finalizat un douã proiecte Comenius. Mai multe ºcoli din þãrile europene au participat la aceste proiecte care s-au derulat pe o perioadã de doi ani. “La noi la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonia Petroºani are loc o acþiune de diseminare a douã proiecte Commenius care s-au derulat la noi în ºcoalã pe parcursul anilor 2012-2014, un proiect s-a derulat pe Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani ºi celãlalt proiect la ªcoala Gimnzialã Numãrul 2 Petroºani. Aceste proiecte au constat în acþiuni de parteneriat cu mai multe ºcoli din

Europa, au fost implicate mai multe þãri, Finlanda, Estonia, Spania, Italia, Polonia, Turcia, în care colegii de-ai noºtri s-au deplasat împreunã cu alþi elevi de la noi din ºcoalã în aceste þãri ºi ei au venit la noi ºi am reuºit sã împãrtãºim din cuiltura, civilizaþia ºi sistemul de învãþãmânt din þara noastrã ºi din þãrile

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

respective”, a declarat Zina Galeº, directorul Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Profesorii ºi elevii de la Petroºani au avut posibilitatea de a vedea cum se desfãºoarã procesul didactic în þãrile europene. “Ne-am îmbunãtãþit cunoºtinþele despre culturã ºi civilizaþie ºi am luat exemple de bunã practicã în ceea ce priveºte sistemul de învãþãmânt de la ei. Am

diseminat colegilor noºtri ºi încercãm sã aplicãm dintre metodele acestora. Am rãmas impresionat din sistemul de învãþãmânt din Finlanda ºi Estonia, dar pentru a reuºi aplicãm în totalitate sunt necesari bani ºi o mulþime de acþiuni concertate de primãrie, familie ºi ceilalþi factori implicaþi în procesul de

Învãþãm de la occidentali

învãþãmânt. În cadrul acestui proiect au participat un numãr diferit de elevi, în funcþie de ºcolile de la care au

provenit, un numãr de 12 elevi ºi de la ºcoalã ºi de la cealaltã care au venit impresionaþi cu pãreri foarte bune despre ceea ce au vãzut, impresionaþi de colegii lor, pãstreazã legãtura în continuare, sã sperãm cã vor avea foarte multe de folosit din aceastã experienþã”, a mai spus sursa citatã. Pãrinþii sunt cei mai

deschiºi ºi mulþumiþi de aceste proiecte care implicã elevii din þãrile europene. Ba mai mult, aceºtia spun cã elevii de

la noi sunt cei mai avantajaþi de aceste schimburi de experienþã. “Europa se deschide, se deschide ºi pentru elevii noºtri, pentru mediul social în care aceºti copii trãiesc, într-o viziune a unui internat absolut liber ºi practica unei vizite efective în þãrile acestea cred cã au adus un plus pentru copiii noºtri. E de admirat faptul cã în cadrul acestui proiect va deschide foarte mult dorinþa acestora de a vedea ce se întâmplã ºi în alte pãrþi. În derularea proiectului este de admirat ºcoala 2 care a reuºit sã aducã la un nivel acceptabil de percepþie pentru acei copii. Zona este defavorizatã. Ne bucurãm cã s-a reuºit implementarea acestui program la aceastã ºcoalã ºi dorim ca

urmãtoarele proiecte care se vor derula sã cuprindã o pondere mai mare pentru aceºti copii”, a declarat Octavian Popescu, preºedintele Asociaþiei de Pãrinþi de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Ce pãrere au pãrinþii despre sistemul de învãþãmânt din România ne spun chiar ei. “Statul se implicã foarte puþin în aceste finanþãri, totul rãmâne pe seama proiectelor europene, e de admirat cã existã înþelegere la aceste foruri de a veni cu fonduri, dar eu cred cã ar fi benefic pentru toatã lumea ca anumiþi bani derulaþi celor care li se cuvin sã ajungã la ºcoli ca sã fie mai mulþi”, a mai spus Octavian Popescu.

Cadrele didactice care au luat parte la aceste acþiuni spun cã în primul rând accentul a fost pus pe dezvoltarea competenþelor lingvistice ale elevilor. “Proiectul New Ways of Living a fost un proiect în care echipa coordonatoare a fost din Cehia, a implicat ºase þãri printre care ºi România. Proiectul a avut ca obiectiv implicarea elevilor pentru a dezvolta competenþe în ceea ce priveºte comunicarea între ei ºi în special comunicarea în limba englezã, apoi au fost niºte schimburi interculturale deoarece acest proiect înseamnã noi moduri de viaþã ºi din acest motiv schimbul de copii a vizat modul în care fiecare þarã are obiceiuri, tradiþii ºi îºi împãrtãºeascã din fiecare þarã experienþele unii celorlalþi. Copiii au fost foarte deschiºi, au

Programului Cornul ºi laptele ar putea fi înlocuit cu o masã caldã

S

enatul a adoptat tacit o propunere legislativã care prevede înlocuirea produselor de panificaþie cu o masã caldã pentru copiii preºcolari.

Propunerea legislativã are ca obiect modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2002

fost foarte implicaþi, ne-am bucurat pentru acest lucru pentru chiar dacã suntem un liceul tehnologic avem foarte mulþi copii care sunt implicaþi în multe activitãþi ºi au fost deschiºi la aceste mobilitãþi în þãrile europene”, a declarat Mihaela Manolea, profesor. “Am fost coordonatorul proiectului Europa în ºcoala noastrã care s-a desfãºurat în perioada 2012-2014 la ºcoala gimnazialã numãrul 2 Petroºani. Acest proiect a avut ca obiective dezvoltarea competenþelor de comunicare în limba englezã a elevilor, dezvoltarea competenþelor de utilizare a tehnologiei informatice, iar ca activitãþi desfãºurate în ºcoala noastrã am avut plantarea de copaci în faþa ºcolii, realizarea proiectului panoului Commenius, realizarea cutiei culturale, a revistelor care au avut diferite teme ºi

privind acordarea de produse lactate ºi de panificaþie pentru elevii din învãþãmântul primar ºi gimnazial de stat ºi privat, precum ºi pentru copii preºcolari din grãdiniþele de stat ºi private cu program normal de 4 ore, în sensul înlocuirii produselor de panificaþie cu o masã caldã acordatã zilnic, în limita unei valori stabilitã de consiliul local, urmând ca diferenþa dintre valoarea de 1,04 lei/copil ºi cea stabilitã de consiliul local sã fie suportatã de acesta, informeazã Agerpres. Senatul este prima camerã sesizatã, iar

realizarea unei cãrþi de bucate”, a mai spus Gabriela Rus, unul dintre profesorii coordonatori. Sistemul de învãþãmânt poate fi uºor comparat între România ºi þãrile occidentale. “Avem foarte multe puncte comune. În toate þãrile am constatat cã învãþãmântul obligatoriu începe foarte devreme, de la 3 ani ºi continuã pânã la 16 sau 18 ani depinde de þarã. În primul rând putem îmbunãtãþi educaþia pãrinþilor, de la cei 7 ani de acasã ar trebui sã pornim ºi dacã se rezolvã problema asta atunci avem pe ce clãdi noi dascãlii educaþia elevilor”, a mai spus Gabriela Rus. New ways of living ºi Europe in our school au fost douã dintre proiectele derulate de Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Monika BACIU

iniþiatori sunt mai mulþi senatori. Iniþiatorii aratã în expunerea de motive cã propunerea legislativã porneºte de la deficienþa Programului Cornul ºi laptele, care se bazeazã pe impunerea unui singur tip de aliment ºi nu încurajeazã un mod de viaþã sãnãtos.


8 Actualitate

P

roiect la final. Cadrele didactice ale Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani au finalizat un douã proiecte Comenius. Mai multe ºcoli din þãrile europene au participat la aceste proiecte care s-au derulat pe o perioadã de doi ani. “La noi la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonia Petroºani are loc o acþiune de diseminare a douã proiecte Commenius care s-au derulat la noi în ºcoalã pe parcursul anilor 2012-2014, un proiect s-a derulat pe Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani ºi celãlalt proiect la ªcoala Gimnzialã Numãrul 2 Petroºani. Aceste proiecte au constat în acþiuni de parteneriat cu mai multe ºcoli din

Europa, au fost implicate mai multe þãri, Finlanda, Estonia, Spania, Italia, Polonia, Turcia, în care colegii de-ai noºtri s-au deplasat împreunã cu alþi elevi de la noi din ºcoalã în aceste þãri ºi ei au venit la noi ºi am reuºit sã împãrtãºim din cuiltura, civilizaþia ºi sistemul de învãþãmânt din þara noastrã ºi din þãrile

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

respective”, a declarat Zina Galeº, directorul Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Profesorii ºi elevii de la Petroºani au avut posibilitatea de a vedea cum se desfãºoarã procesul didactic în þãrile europene. “Ne-am îmbunãtãþit cunoºtinþele despre culturã ºi civilizaþie ºi am luat exemple de bunã practicã în ceea ce priveºte sistemul de învãþãmânt de la ei. Am

diseminat colegilor noºtri ºi încercãm sã aplicãm dintre metodele acestora. Am rãmas impresionat din sistemul de învãþãmânt din Finlanda ºi Estonia, dar pentru a reuºi aplicãm în totalitate sunt necesari bani ºi o mulþime de acþiuni concertate de primãrie, familie ºi ceilalþi factori implicaþi în procesul de

Învãþãm de la occidentali

învãþãmânt. În cadrul acestui proiect au participat un numãr diferit de elevi, în funcþie de ºcolile de la care au

provenit, un numãr de 12 elevi ºi de la ºcoalã ºi de la cealaltã care au venit impresionaþi cu pãreri foarte bune despre ceea ce au vãzut, impresionaþi de colegii lor, pãstreazã legãtura în continuare, sã sperãm cã vor avea foarte multe de folosit din aceastã experienþã”, a mai spus sursa citatã. Pãrinþii sunt cei mai

deschiºi ºi mulþumiþi de aceste proiecte care implicã elevii din þãrile europene. Ba mai mult, aceºtia spun cã elevii de

la noi sunt cei mai avantajaþi de aceste schimburi de experienþã. “Europa se deschide, se deschide ºi pentru elevii noºtri, pentru mediul social în care aceºti copii trãiesc, într-o viziune a unui internat absolut liber ºi practica unei vizite efective în þãrile acestea cred cã au adus un plus pentru copiii noºtri. E de admirat faptul cã în cadrul acestui proiect va deschide foarte mult dorinþa acestora de a vedea ce se întâmplã ºi în alte pãrþi. În derularea proiectului este de admirat ºcoala 2 care a reuºit sã aducã la un nivel acceptabil de percepþie pentru acei copii. Zona este defavorizatã. Ne bucurãm cã s-a reuºit implementarea acestui program la aceastã ºcoalã ºi dorim ca

urmãtoarele proiecte care se vor derula sã cuprindã o pondere mai mare pentru aceºti copii”, a declarat Octavian Popescu, preºedintele Asociaþiei de Pãrinþi de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Ce pãrere au pãrinþii despre sistemul de învãþãmânt din România ne spun chiar ei. “Statul se implicã foarte puþin în aceste finanþãri, totul rãmâne pe seama proiectelor europene, e de admirat cã existã înþelegere la aceste foruri de a veni cu fonduri, dar eu cred cã ar fi benefic pentru toatã lumea ca anumiþi bani derulaþi celor care li se cuvin sã ajungã la ºcoli ca sã fie mai mulþi”, a mai spus Octavian Popescu.

Cadrele didactice care au luat parte la aceste acþiuni spun cã în primul rând accentul a fost pus pe dezvoltarea competenþelor lingvistice ale elevilor. “Proiectul New Ways of Living a fost un proiect în care echipa coordonatoare a fost din Cehia, a implicat ºase þãri printre care ºi România. Proiectul a avut ca obiectiv implicarea elevilor pentru a dezvolta competenþe în ceea ce priveºte comunicarea între ei ºi în special comunicarea în limba englezã, apoi au fost niºte schimburi interculturale deoarece acest proiect înseamnã noi moduri de viaþã ºi din acest motiv schimbul de copii a vizat modul în care fiecare þarã are obiceiuri, tradiþii ºi îºi împãrtãºeascã din fiecare þarã experienþele unii celorlalþi. Copiii au fost foarte deschiºi, au

Programului Cornul ºi laptele ar putea fi înlocuit cu o masã caldã

S

enatul a adoptat tacit o propunere legislativã care prevede înlocuirea produselor de panificaþie cu o masã caldã pentru copiii preºcolari.

Propunerea legislativã are ca obiect modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2002

fost foarte implicaþi, ne-am bucurat pentru acest lucru pentru chiar dacã suntem un liceul tehnologic avem foarte mulþi copii care sunt implicaþi în multe activitãþi ºi au fost deschiºi la aceste mobilitãþi în þãrile europene”, a declarat Mihaela Manolea, profesor. “Am fost coordonatorul proiectului Europa în ºcoala noastrã care s-a desfãºurat în perioada 2012-2014 la ºcoala gimnazialã numãrul 2 Petroºani. Acest proiect a avut ca obiective dezvoltarea competenþelor de comunicare în limba englezã a elevilor, dezvoltarea competenþelor de utilizare a tehnologiei informatice, iar ca activitãþi desfãºurate în ºcoala noastrã am avut plantarea de copaci în faþa ºcolii, realizarea proiectului panoului Commenius, realizarea cutiei culturale, a revistelor care au avut diferite teme ºi

privind acordarea de produse lactate ºi de panificaþie pentru elevii din învãþãmântul primar ºi gimnazial de stat ºi privat, precum ºi pentru copii preºcolari din grãdiniþele de stat ºi private cu program normal de 4 ore, în sensul înlocuirii produselor de panificaþie cu o masã caldã acordatã zilnic, în limita unei valori stabilitã de consiliul local, urmând ca diferenþa dintre valoarea de 1,04 lei/copil ºi cea stabilitã de consiliul local sã fie suportatã de acesta, informeazã Agerpres. Senatul este prima camerã sesizatã, iar

realizarea unei cãrþi de bucate”, a mai spus Gabriela Rus, unul dintre profesorii coordonatori. Sistemul de învãþãmânt poate fi uºor comparat între România ºi þãrile occidentale. “Avem foarte multe puncte comune. În toate þãrile am constatat cã învãþãmântul obligatoriu începe foarte devreme, de la 3 ani ºi continuã pânã la 16 sau 18 ani depinde de þarã. În primul rând putem îmbunãtãþi educaþia pãrinþilor, de la cei 7 ani de acasã ar trebui sã pornim ºi dacã se rezolvã problema asta atunci avem pe ce clãdi noi dascãlii educaþia elevilor”, a mai spus Gabriela Rus. New ways of living ºi Europe in our school au fost douã dintre proiectele derulate de Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Monika BACIU

iniþiatori sunt mai mulþi senatori. Iniþiatorii aratã în expunerea de motive cã propunerea legislativã porneºte de la deficienþa Programului Cornul ºi laptele, care se bazeazã pe impunerea unui singur tip de aliment ºi nu încurajeazã un mod de viaþã sãnãtos.


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

Nu acceptã insolvenþa

S

pecialiºtii în energie ºi nu numai considerã cã entitatea energeticã din judeþul Hunedoara este menþinutã pânã la alegerile prezidenþiale. Monika BACIU

Complexul Energetic Hunedoara are datorii de sute de milioane de euro, iar potrivit liderilor de sindicat, insolvenþa este inevitabilã. “Din pãcate dacã pânã la alegerile prezidenþiale nu se va gãsi o soluþie pentru Complexul Energetic Hunedoara, singura variantã rãmâne insolvenþa deºi le este foarte greu sã o foloseascã ºi sã vorbeascã despre ea nu au altã posibilitate pentru cã acest Complex Energetic este încãrcat de datorii la cei care

furnizeazã servicii ºi materiale care depãºesc ordinul zecilor de milioane de euro. În condiþiile astea cred cã putem numãra cel puþin zece firme care ar putea sã declare insolvenþa astãzi dacã ºi-ar dori acest lucru. Insolvenþa va fi viitorul Complexului Energetic dacã rãmâne aceeaºi formulã ºi se feresc sã o spunã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

CONVOCATOR În temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 24 iunie 2014, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind acordarea unor diplome de excelenþã. 2. Proiect de hotãrâre

Conform raportului administratorilor companiei, CEH a avut pierderi de peste 147 milioane de lei în anul 2013, iar datoriile depãºeau 752 mil-

Dupã ce i-au împovãrat vor sã renunþe la biruri axa pe construcþii speciale ar putea fi modificatã începând cu 1 T ianuarie 2015, dacã analiza ce va fi realizatã dupã încasarea celei de-a doua tranºe. Monika BACIU

ioane de lei. De menþionat ºi cã, la înfiinþare, CE Hunedoara a preluat ºi o datorie de 70 milioane lei ale CNH. În prezent, se pare cã nu mai existã nicio variantã pentru salvarea CEH, în afarã de insolvenþã.

privind modificarea încadrãrii unor tronsoane de drum de interes judeþean din judeþul Hunedoara, în drumuri de interes local. 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiilor tehnico-economice pentru unele obiective ale consiliului judeþean. 4. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale. 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii programului de investiþii, dotãri ºi surse de

Aceasta, din 25 septembrie, va demonstra cã impactul acesteia asupra mediului economic este mult mai mare decât cel preconizat, a declarat Ionel Blãnculescu, consilierul onorific al premierului Victor Ponta, la cea de-a VIa ediþie a Conferinþei Fondurile Europene organizatã de ziarul Bursa. “Coaliþia pentru Dezvoltarea României va realiza în perioada urmãtoare o analizã cu privire la impactul

finanþare cuprins în bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 al SC APASERV VALEA JIULUI. 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii pentru aparatul de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara. 7. Proiect de hotãrâre priind aprobarea statului de funcþii pentru Teatrul de Artã Deva. 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Regulamentului de Organizare ºi Funcþionare pentru Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densuºianu”. 9. Proiect de hotãrâre

pe care taxa pe construcþii speciale o are asupra mediului economic din România. Dacã acest impact se va dovedi cã este mult mai mare decât cel preconizat, atunci prevederile acestei taxe vor fi modificate de la data de 1 ianuarie 2015. Concret, vom corecta un element care poate afecta situaþiile financiare ale unor companii care nu au prognozat

privind trecerea imobilului „Scoalã Specialã Pãcliºa” din domeniul public al Judeþului Hunedoara ºi din administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara în domeniul public al Comunei Toteºti ºi în administrarea Consiliului Local al Comunei Toteºti.

aceste cheltuieli“, a afirmat Blãnculescu. Taxa pe stâlp nu face altceva decât sã împovãreze companiile. Spre exemplu, doar Complexul Energetic Hunedoara are de achitat pentru acest an suma de un million de euro, taxa fiind cea pentru construcþiile speciale. Potrivit consilierului, impactul iniþial al acestei taxe ar fi trebuit sã se ridice la suma de 1,5 miliarde lei, însã dimensiunea posibilã a încasãrilor a fost redusã la 400 milioane lei de cãtre Fondul Monetar Internaþional.

Hotãrârii nr.24/2014 privind aprobarea bugetului propriu al Judeþului Hunedoara pe anul 2014 ºi estimãrile pe anii 2015-2017.

10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 ale unor instituþii publice aflate în subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara.

13 Proiect de hotãrâre privind modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.237/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind utilizarea drumurilor publice judeþene de cãtre autovehiculele care au masa maximã pe axã mai mare de 5,5 tone.

11. Proiect de hotãrâre privind utilizarea fondului de rezervã bugetarã la dispoziþia Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2014.

14. Proiect de hotãrâre privind numirea ºefului Serviciului public de administrare a monumentelor istorice.

12. Proiect de hotãrâre pentru modificarea

PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

O

raºele Vãii Jiului rãmân fãrã tineri. Vara este anotimpul în care oraºele din Valea Jiului rãmân fãrã tineri. Atraºi de mirajul unei surse de venit sigure ºi rapide tot mai multe persoane cautã locuri de muncã în Europa. Rând pe rând, tinerii din Valea Jiului îºi cautã rostul peste hotare. Oraºele rãmân doar cu vârstnicii. Chiar la Petrila, doar în ultimele zile peste 300 de persoane au venit la primãrie pentru a-ºi aviza contractele. “În ultima perioadã de timp peste 300 de persoane au venit la primãrie pentru a semna contractele de muncã pe care le obþin

ªomajul tehnic, la loc comanda!

ersonalul TESA din cadrul Complexului P Energetic Hunedoara nu va mai sta acasã prin rotaþie timp de 5 zile pe lunã. Consiliul de Administraþie al CEH a hotãrât, miercuri, sã revinã asupra acestei decizii.

Protestele angajaþilor de la Complexul Energetic Hunedoara împotriva deciziei de trimitere, prin rotaþie, în ºomaj tehnic, nu au rãmas fãrã rezultat. Consiliul de Administraþie al CEH a decis, miercuri, sã revinã asupra acestei mãsuri adoptate pe motivul cã se va face economie la bugetul entitãþii energetice. “Ne-a parvenit astãzi o adresã prin care suntem anunþaþi cã se suspendã reducerea programului de

Atraºi de mirajul occidentului

condiþii pentru investitori, pentru firme care creazã locuri de muncã sau sã îi îndrumãm. Majoritatea celor care vin în audienþã ne solicitã un loc de muncã, 70-80% din cei care vin în audienþe nu vin cu probleme care aparþin de responsabilitatea primãriei, vin cu probleme legate de locurile de muncã”, a mai spus Jurca.

M

în Germania în agriculturã. Solicitã ºtampila ºi semnãtura de la Primãrie, pe contracte cum sã sunt domiciliaþi în oraºul Petrila ºi în contract se solicitã sã confirmãm dacã sunt casnici sau nu persoanele care pleacã la muncã. ªi noi

avem niºte condiþii impuse de lege, în primul rând trebuie sã dea o declaraþie vizavi de copii, cu cine îºi lasã copiii, dacã unul dintre pãrinþi rãmâne sau existã altcineva din familie care preia responsabilitatea pãrintelui ºi trebuie sã aibã taxele ºi impozitele plãtite la zi sau sã nu aibã restanþe din anii anteriori. Pentru cei care au restanþe am mai semnat contractele în condiþiile în care ºi-au fãcut angajamentele de platã ºi au plãtit o parte din datorie urmând ca atunci când se întorc sã îºi achite datoria integralã”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul

lucru”, a confirmat Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al CEH. Aºa cã, de joi, toþi angajaþii vor lucra dupã un program normal. Liderii Sindicatului Muntele au declarat cã decizia este ilegalã ºi au notificat ITM, cãreia i-au cerut sã verifice dacã aceasta se încadreazã în prevederile legale. „Decizia de trimitere în ºomaj tehnic a 25% din personal trebuia sã vinã ulterior unor alte reduceri, vizavi de personalul din conducere. Aceastã hotãrâre nu a respectat nici etapele pe care le

prevede Codul Muncii. Noi trebuia sã fim consultaþi ºi notificaþi cu privire la acest demers”, a declarat sãptãmâna trecutã liderul Sindicatului „Muntele”, Petre Nica. Pe de altã parte, este de aºteptat sã se revinã ºi a supra deciziei semnate de directorul general al CEH privind drepturile pe care ºi le pãstreazã salariaþii, care þine la ora actualã loc de contract colectiv de muncã. ªi aceastã hotãrâre a fost reclamatã la ITM. Car men COSMAN-PREDA

oraºului Petrila. Nu puþine sunt cazurile în care ambii pãrinþi sunt plecaþi la muncã. Copiii rãmân în grija bunicilor sau a rudelor. “Sunt ºi cazuri de genul acesta în care ambii pãrinþi sunt plecaþi, acolo existã declaraþie de la bunici sau de la rude care îºi asumã responsabilitatea ºi grija copiilor minori”, a mai spus sursa citatã. Administraþiile locale nu pot face nimic pentru persoanele care nu au locuri de muncã în localitãþile de domiciliu. Chiar ºi aºa, la fiecare audienþã, peste 80% dintre cei care vin la edili cer locuri de muncã. “Noi ca ºi primãrie e foarte greu sã facem ceva, noi încercãm sã creem

ina închisã

Tot la Petrila, în anul 2015, adicã fix peste un an, unitatea minierã îºi va înceta activitatea. Aceasta va genera pensionari, însã de ºomeri nu se poate pune problema cel puþin asta spun edilii. “Mina Petrila nu va genera ºomeri pentru cei care sunt angajaþi la Mina Petrila existã soluþii. O parte dintre ei vor avea posibilitatea sã fie pensionari ºi cealaltã parte va fi transferatã la minele viabile prin protocolul care s-a semnat la scindarea CNH-ului”, a mai spus viceprimarul oraºului Petrila. ªomajul este în continuã creºtere în Valea Jiului. Pe perioda verii, oraºele rãmân fãrã tineri ºi nu numai pentru cã aceºtia pleacã peste hotare. Monika BACIU


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

Femeile plãtesc ori se roagã sã nu fie bolnave

Programul de depistare a cancerului de col uterin, blocat în judeþul Hunedoara

F

emeile din judeþul Hunedoara nu pot beneficia de analizele medicale gratuite pentru depistarea cancerului de col uterin. Cu toate cã datoriile pentru decontarea serviciilor medicale aferente acestui Program Naþional de screening au fost achitate, la nivelul judeþului Hunedoara accesul la acest program este blocat. Carmen COSMAN - PREDA Deputatul Monica Iacob – Ridzi i-a solicitat ministrului Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, date despre derularea în judeþul Hunedoara a acestui program extrem de util. “Vã rog sã mã

informaþi când veþi debloca serviciile medicale aferente acestui program ºi pentru hunedorencele care au, la rândul lor, dreptul de a intra în acest program de prevenþie derulat de Ministerul Sãnãtãþii”, a solicitat parlamentarul hunedorean, care se

numãrãr printre cei care au susþinut demararea ºi susþinerea Programului Naþional de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin. Având în

Sute de intervenþii în 7 luni

7

luni, aproape 500 de intervenþii. Acum fix 7 luni, la Petrila a fost inagurat cel de-al patrulea modul SMURD din Valea Jiului. De atunci ºi pânã în prezent, paramedicii SMURD au intervenit la aproape 500 de cazuri. Monika BACIU “În data de 19 iunie se împlinesc 7 luni de la inaugurarea modului SMURD Petrila, doar anul acesta avem 474 de intervenþii, am avut ºi anul trecut un numãr de 40 ºi ceva de intervenþii. Acest fapt denotã utilitatea acestui serviciu în localitate”, a declarat Neculai Alexandrescu, comandant Serviciul Voltuntar pentru Situaþii de Urgenþã Petrila Odatã funcþional

serviciul SMURD ºi la Petrila timpul în care

vedere cazuistica acestei boli în regiunea pe care o reprezint în Parlament, precum ºi problemele sociale ºi financiare ale femeilor care locuiesc în

femeile cu vârsta cuprinsã între 25 ºi 64 de ani, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin, asimptomatice sau fãrã antecedente sugestive pen-

echipajele medicale ajung la pacienþi s-a diminuat. “Faþã de celalte module din Valea Jiului ºi din judeþ suntem în top 3, top 4. A scãzut foarte mult timpul de reacþie de la aproape 20 de minute la 3-4 minute”, mai spune

aceastã regiune, am salutat adoptarea de cãtre Ministerul Sãnãtãþii a Programului Naþional prin care toate

tru patologia de cancer de col uterin au primit posibilitatea sã efectueze gratuit testul

Babeº-Papanicolau, spune Monica Iacob Ridzi. De precizat cã, prin implementarea acestui program s-a reuºit în numeroase cazuri depistarea în stadii incipiente sau în timp util pentru posibilitatea aplicãrii cu succes a tratamentului bolilor de cancer de col uterin, o boalã extrem de gravã ºi, din pãcate, extrem de rãspânditã în ultimii ani.

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert sursa citatã. Datoritã numãrului mare de intervenþii la care participã echipajul SMURD, ºi consilierii locali de la Petrila au aprobat majorarea cantitãþii de combustibil pentru autospecialã.

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã! Telefon comenzi: 0726 669 060


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

Concurs pentru numele primului pui de zimbru nãscut în sãlbãticie

P

rimul pui de zimbru care s-a nãscut în România în stare de sãlbãticie va avea un nume ce va fi ales de iubitori de animale din þarã în cadrul unui concurs care va fi organizat în acest scop pe o reþea de socializare, începând de sãptãmâna viitoare. 'Este vorba despre primul animal care a fost fãtat în stare de sãlbãticie în zona Armeniº, din judeþul Caraº-Severin. ªtiam cã va urma acest lucru pentru cã Romaniþa, o femelã pe care am adus-o de la rezervaþia de zimbri din Haþeg, a dat naºtere unui viþel, în urmã cu câteva zile. Noul membru al familiei de zimbri de la Armeniº este vioi, sãnãtos, aleargã din faþa noastrã, ceea ce este un lucru bun pentru cã vorbim acum de un animal sãlbatic', a declarat miercuri, pentru AGERPRES, ofiþerul de proiect din cadrul WWF România, Alexandru Bulacu. El a explicat cã, deocamdatã, nu se cunoaºte sexul puiului de zimbru, pentru cã mama sa îl protejeazã ºi nu lasã pe nimeni sã se apropie de locul în care se aflã. 'Ne-a ºi 'avertizat', prin sunete specifice, cã suntem deja prea aproape, dupã care Romaniþa a plecat mai departe de noi, împreunã cu viþelul. Sper ca în cadrul unui concurs sã stabil-

europene, în cadrul unui proiect mai amplu de repopulare cu acest animal a Carpaþilor Meridionali. Proiectul este derulat de WWFRomania ºi Rewilding im un nume frumos pentru acest nou venit pe lume. Deocamdatã nu ºtim dacã e bãiat sau fetiþã pentru cã nu am reuºit sã ne apropiem foarte mult de ei, sã ne putem da seama', a explicat Alexandru Bulacu. Concursul pentru numele puiului de zimbru va începe de sãptãmâna viitoare pe paginile de facebook ale Rewilding România ºi WWF România, pânã atunci urmând sã se cunoascã ºi pentru ce gen va trebui ales numele puiului de zimbru. În prezent, în zona de resãlbãticire Mãgura Zimbrilor Armeniº trãiesc 18 zimbri, între care ºi puiul de câteva zile. Zimbrii au fost aduºi la Armeniº din mai multe rezervaþii

Europe, în zona de resãlbãticire Armeniº, din Munþii Þarcu. Conform datelor organizaþiilor de mediu, în lume trãiesc aproximativ

5.000 de zimbri, dar numai 3.400 de exemplare sunt în cirezi libere sau în regim de semi-libertate. Zimbrul este cel mai mare animal sãlbatic din Europa, greutatea unui mascul putând sã ajungã pânã la 920 de kilograme, iar a unei femele pânã la 600 de kilograme. Un zimbru poate atinge o înãlþime de doi metri ºi trãieºte circa 28 de ani.

Preotul din satul Luncoiu de Sus, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare

P

reotul Ioan Poenar, din satul hunedorean Luncoiu de Sus, a fost condamnat de Tribunalul Hunedoara la cinci ani de închisoare cu executare întrun dosar penal în care acesta a fost acuzat de evaziune fiscalã ºi spãlare de bani, potrivit datelor publicate marþi pe portalul instanþelor de judecatã. Judecãtorii i-au interzis preotului Ioan Poenar mai multe drepturi civile pentru o perioadã de trei ani ºi l-au obligat la achitarea unor despãgubiri în valoare de peste 22 de milioane de lei cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã. 'Obligã pe inculpat la plata sumei de 11.911.979,26 lei, la care se adaugã penalitãþi ºi majorãri de întârziere în cuantum de 10.311.409

lei calculate pânã la 26.03.2012 ºi penalitãþi ºi majorãri de întârziere pânã la

prin Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, ºi respinge în rest

data plãþii efective, cãtre partea civilã Statul Român —

constituirea de parte civilã', se aratã în sentinþa judecãtorilor

de la Tribunalul Hunedoara. Sentinþa poate fi atacatã cu apel în termen de zece zile de la comunicare. Preotul din satul Luncoiu de Sus a fost trimis în judecatã în anul 2012, fiind acuzat atunci cã a prejudiciat statul român cu aproximativ 5,5 milioane de euro, în calitatea pe care o avea de administrator la trei societãþi comerciale din municipiul Brad. Bãrbatul mai este judecat într-un alt dosar aflat pe rolul Tribunalului Bihor, pentru complicitate la evaziune fiscalã ºi spãlare de bani.


14 Program & Horoscop

11:00 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Pe scurt despre orice 17:00 Viaþa nu poate continua aºa! 17:30 Lozul cel mare 18:00 Clubul celor care muncesc în România 18:10 Mondial 2014 18:53 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014 21:00 Telejurnal 21:40 Mondial 2014 21:53 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014

10:30 Click! Pofta bunã 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Mondenii 12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Nimeni nu-i perfect 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Lungul drum al dragostei 17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii 20:30 Jocul minciunilor

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlãciþa 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Colierul de turcoaze 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Autostrada destinelor 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Nomadul 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Astãzi ar fi bine sã nu vã asumaþi nici un risc. Starea de nervozitate pe care o resimþiþi vã poate afecta pe toate planurile. Nu vã deplasaþi cu autoturismul, pentru cã sunteþi predispus la accidente de circulaþie din vina dumneavoastrã.

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Pastila Vouã Mica mireasã Copii contra pãrinþi Prin flori ºi sabie Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 WOWbiz

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:30 15:30 17:30 18:00 19:30 20:00 20:45 21:30

ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport Retrospectivã ªtirile Digi Sport Tenis: ziua 5 sferturi Tenis: ziua 5 sferturi Tenis: ziua 5 sferturi ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Campionii Digi Sport Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Aveþi de rezolvat multe probleme pe care le tot amânaþi de câteva zile. În cursul dimineþii sunteþi cam agitat, pentru cã nu ºtiþi de unde sã începeþi. Acordaþi prioritate problemelor importante! În partea a doua a zilei, s-ar putea sã primiþi musafiri.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

În cursul dimineþii primiþi o veste neplãcutã de la ºeful dumneavoastrã, care vã indispune pentru tot restul zilei. S-ar putea sã fie vorba despre o penalizare pentru întârzierea unei lucrãri importante. Nu vã manifestaþi nervozitatea!

23 august *** 22 septembrie

Aveþi reuºite pe plan profesional, dar cu preþul unor ore de muncã suplimentare. Atenþie la un coleg de serviciu! Invidios pe succesul dumneavoastrã, încearcã sã vã atragã într-o ceartã. Partenerul de viaþã este nemulþumit de faptul cã trebuie sã lucraþi.

S-ar putea sã aveþi discuþii dure cu o femeie, din cauza unor probleme de naturã financiarã. Se pare cã persoana respectivã întârzie sã-ºi achite o datorie. În partea a doua a zilei sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar la accidente.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, fiþi prudent ºi nu vã grãbiþi! Existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie. Ar fi bine sã evitaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu dispuneþi de putere de convingere. 10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

Evitaþi cãlãtoriile lungi ºi vizitele prelungite. Datoritã oboselii acumulate, sunteþi irascibil ºi riscaþi sã provocaþi o ceartã. Ar fi bine sã vã limitaþi la activitãþi de rutinã ºi sã acordaþi mai mult timp odihnei. Seara, un prieten vã propune o afacere. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa sunteþi cam visãtor ºi este posibil sã neglijaþi probleme importante. Nu începeþi activitãþi noi, pentru cã existã riscul sã luaþi decizii neinspirate.

21 ianuarie *** 20 februarie

Se pare cã vã treziþi indispus ºi sunteþi irascibil toatã dimineaþa. Dacã nu vã stãpâniþi nervozitatea, s-ar putea sã declanºaþi un conflict la locul de muncã. Nu este indicat sã vã întâlniþi cu prietenii.

Dimineaþa, un grup de prieteni vã invitã într-o excursie. Dacã acceptaþi invitaþia, s-ar putea ca relaþiile parteneriale sã se tensioneze ºi chiar sã aveþi o discuþie aprinsã. Partenerul de viaþã este nemulþumit.

21 decembrie *** 20 ianuarie Începeþi ziua agitat ºi nervos, fiindcã aveþi nevoie urgent de o sumã mare de bani ºi nu gãsiþi pe nimeni dispus sã vã împrumute. Pãstraþi-vã calmul! Sunteþi predispus la probleme de sãnã-

21 februarie *** 20 martie În cursul dimineþii primiþi o veste neplãcutã, care vã stricã buna dispoziþie ºi vã obligã sã vã schimbaþi programul. Sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie lungã, împreunã cu partenerul de viaþã.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

Mircea Ioan Moloþ, vicepreºedintele Consiliului pentru Dezvoltare Regionala Vest

S

ãptãmîna trecutã, a avut loc ºedinþa Consiliului pentru Dezvoltare Regionalã Vest (CDR Vest). În cadrul acestei ºedinþe, au fost votaþi ºi aleºi noul preºedinte ºi noul vicepreºedinte al Consiliului pentru Dezvoltare Regionalã Vest. Monika BACIU

Astfel, Titu BOJIN – preºedintele Consiliului Judeþean Timiº - este noul preºedinte al CDR Vest, iar domnul Mircea Ioan MOLOT preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara - este noul

vicepreºedinte al CDR Vest. Alte puncte de pe ordinea de zi a ºedinþei au vizat prezentarea stadiilor de implementare ale Programului Operaþional Regional ºi Programului Operaþional Sectorial Creºterea

Competitivitãþii Economice în Regiunea Vest - programe pentru care Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Vest (ADR Vest) îndeplineºte rolul de Organism Intermediar în Regiunea Vest - ºi prezentarea proiectului NEWS în cadrul cãruia ADR Vest este partener – proiect ce vizeazã proiectarea noii generaþii de infrastructurã pentru navigare pe Dunãre ºi pentru sistem logistic ºi a unui

Ajutoare financiare pentru sectorul zootehnic de la APIA

A

genþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) informeazã potenþialii beneficiari cã, în conformitate cu Ordinul MADR nr. 844/2014, termenul limitã pânã la care se poate depune cererea unicã de platã, pentru acordarea ajutoarelor naþionale tranzitorii în sectorul zootehnic la speciile bovine ºi ovine/caprine ºi ajutoarelor specifice pentru producãtorii de lapte ºi de carne de vitã ºi producãtorii de lapte ºi de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate, este data de 20 iunie 2014. Ajutoarele naþionale tranzitorii (ANT), în sectorul zootehnic, la speciile bovine ºi ovine/caprine se acordã producãtorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, care deþin, cresc ºi exploateazã animale de producþie, identificate ºi înregistrate în sistemul naþional, pentru urmãtoarele scheme:

Schema decuplatã de producþie în sectorul lapte; Schema decuplatã de producþie în sectorul carne;

prototip de nava adaptatã condiþiilor de navigare pe Dunãre, în Uniunea Europeanã - ºi al portalului BanaTour realizat de

ADR Vest – proiect de promovare turisticã. De asemenea, au fost supuse dezbaterii membrilor Consiliului pentru Dezvoltare

Schema decuplatã de producþie în sectorul ovine /caprine. Ajutoarele specifice pentru producãtorii de lapte ºi de carne de vitã ºi producãtorii de lapte ºi de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate, se acordã crescãtorilor de bovine/ovine/caprine, având exploataþii localizate în zonele defavorizate din România, prevãzute in anexa 4A la Programul naþional de dezvoltare ruralã 2007-2013, pentru urmãtoarele categorii de animale: vaci de lapte; bivoliþe de lapte; taurine din rase de carne ºi metiºii acestora: tauri din rase de carne, vaci din rase de carne, vaci metise cu rase de carne, tineret mascul ºi/sau femel din rase de carne ºi/sau metiºi cu rase de carne; femele ovine/caprine.

RELUARE ACORDARE SUBVENÞII PERSOANELOR PARTICIPANTE ELIGIBILE LA PROIECTELE IMPLEMENTATE DE FIRMELE: z SMART TRAINING SOLUTIONS proiect ID 75784 z EUROPEAN PROFESSIONAL SYSTEM proiect ID 75742 z ASOCIAÞIA SPRIJIN ªI EGALITATE proiecte ID 78998 ºi ID 75781 În baza Instrucþiunii nr. 97 (emisã de AMPOSDRU) privind aplicarea prevederilor OUG 29/2014, VIRAREA SUBVENÞIILOR SE VA FACE DIRECT ÎN CONTUL TITULARILOR BENEFICIARI DE SUMÃ. În acest sens beneficiarii de subvenþii trebuie sã transmitã urmãtoarele documente: extras de cont cu IBAN valabil ºi copie act identitate pe adresa: DEVA, OFICIUL POªTAL DEVA 1, CÃSUÞA POªTALÃ NR. 66,

TERMEN LIMITÃ DE TRANSMITERE: 4 IULIE 2014

Regionalã Vest urmãtoarele aspecte: aprobarea rapoartelor de activitate ale Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Vest ºi ale CDR Vest, aprobarea situaþiei financiare a ADR Vest corespunzãtoare anului 2013, a vizitei de studiu destinatã membrilor CDR Vest, precum ºi avizarea convenþiei de parteneriat încheiatã de Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Vest cu Asociaþia Tehimpuls – Centrul Regional de Inovare ºi Transfer Tehnologic, pentru proiectul BanaTour. Consiliul pentru Dezvoltare Regionalã Vest este organismul regional deliberativ al Regiunii Vest. El a fost constituit odatã cu semnarea Convenþiei de Asociere a celor patru judeþe din

regiune, convenþie care a fost semnatã de cãtre cei 16 membri ai acestuia. CDR Vest este constituit ºi funcþioneazã pe principii parteneriale la nivelul Regiunii Vest, în scopul coordonãrii activitãþilor de elaborare ºi monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regionalã. Consiliul pentru Dezvoltare Regionalã Vest este alcãtuit din preºedinþii consiliilor judeþene ºi din cîte un reprezentant al fiecãrei categorii de consilii locale municipale, orãºeneºti ºi comunale din fiecare judeþ al regiunii. Acest consiliu alege un preºedinte ºi un vicepreºedinte, care nu pot fi reprezentanþi ai aceluiaºi judeþ. Aceste funcþii sînt îndeplinite, prin rotaþie, pentru cîte un mandat de un an, de cãtre preºedinþii consiliilor judeþene.

- VÂNZÃRI ‹ Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264. Preþ negociabil.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Iunie 2014

De Zilele Geoparcului, renumitul paleoartist canadian Brian Cooley ne învaþã, în Þara Haþegului, cum sã construim dinozauri

P

entru al doilea an consecutiv, în Þara Haþegului vor fi celebrate Zilele Geoparcului Dinozaurilor, în preajma a douã sãrbãtori importante: Solstiþiul de Varã (începutul verii astronomice) ºi Sânzienele sau Drãgaica (cea mai mare sãrbãtoare cu origini pãgâne pãstratã în calendarul creºtin-ortodox). Invitatul special al evenimentului este celebrul paleoartist canadian Brian Cooley, realizatorul lui Magyarosaurus dacus, care e pregãtit sã le dezvãluie iubitorilor de dinozauri, mici ºi mari, cum pot deveni la rândul lor creatori de dinozauri. Pasionaþii de dinozauri sunt aºteptaþi de Zilele Geoparcului, în weekend-ul 21-22 iunie 2014, la Centrul pentru ªtiinþe ºi Arte din comuna General Berthelot, ca sã înveþe cum sã realizeze un dinozaur. La invitaþia Administraþiei Geoparcului Dinozaurilor, renumitul paleoartist Brian Cooley va susþine, în zilele de 21 ºi 22 iunie, începând cu orele 12.00, douã de ateliere pe tema “Cum sã construieºti un dinozaur”. Atelierele se adreseazã copiilor cu vârste începând de la 6 ani, dar ºi adulþilor interesaþi sã împãrtãºeascã, timp de câteva ore, pasiunea pentru dinozauri cu celebrul artist canadian. Participarea se face pe baza unei donaþii în valoare de 20 de lei, reprezentând contravaloarea materialelor utilizate în cadrul atelierelor. Înscrieri sau detalii privind participarea la eveniment pot fi obþinute prin e-mail la adresa: hateggeoparc@yahoo.com, sau la numãrul de telefon 0764 66 56 26. Locu rile sunt limitate. De asemenea, cei care vor lua parte la Zilele Geoparcului vor avea ocazia de a-l vedea pe Brian Cooley la lucru, în timp ce finiseazã

sculptura în mãrime naturalã a Balaurului bondoc, o specie de reptilã carnivorã cu pene, înruditã cu Velociraptor. Sculptura va fi, începând cu luna iulie, vedeta expoziþiei ”Balauri, Dragoni, Dinozauri” ce urmeazã sã fie vernisatã în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ºi a fost realizatã cu suportul financiar al Institutului Naþional de Geologie ºi Geoecologie Marinã GeoEcoMar din Bucureºti. Brian Cooley este unul dintre cei mai renumiþi realizatori de dinozauri (paleoartiºti) la nivel mondial, datoritã naturaleþii ºi dinamismului pe care reuºeºte sã le imprime lucrãrilor sale. Acestea pot fi admirate în muzee ºi diverse spaþii de expunere din Canada, Statele Unite ºi Japonia, dar ºi la Muzeul Naþional de Geologie din Bucureºti, unde este expusã o reconstituire în mãrime naturalã a lui Zalmoxes robustus – unul dintre dinozaurii ierbivori din Þara Haþegului. Artistul canadian a fost de asemenea promovat de mai multe ori de prestigioasa revistã National Geographic. Dupã susþinerea acestor ateliere, Brian Cooley va pleca spre Rotterdam pentru a-l întâmpina în Europa pe Magyarosaurus dacus, exemplarul de dinozaur pitic a cãrui plecare, la începutul acestei luni, din Calgary, Canada, cãtre România a fost posibilã datoritã pasionaþilor de dinozauri din întreaga lume care au fãcut donaþii prin intermediul platformei

www.kikstarter.com. Dupã un periplu european ºi prin principalele oraºe din România alãturi de dinozaurul sãu, Brian Cooley va reveni în Þara Haþegului la jumãtatea lunii iulie. Evenimentul este realizat cu sprijinul ºi colaborarea oferite

Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului de Asociaþia GeoD pentru promovarea geodiversitãþii, Asociaþia Geomedia ºi de Institutul Naþional de Geologie ºi Geoecologie Marinã GeoEcoMar. Geoparcul Dinozaurilor este un parc natural ce cuprinde întreaga Þarã a Haþegului ºi care protejazã ºi valorificã natura ºi cultura acestui spaþiu. Geoparcul a fost declarat arie protejatã de interes naþional în 2004. Din anul 2005 Geoparcul a fost acceptat în Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor ºi în Reþeaua Globalã (sub egida UNESCO) a Geoparcurilor. Din anul 2007 are în inte-

riorul sãu douã zone denumite „Situl StreiHaþeg” ºi „Culoarul Rusca Montanã – Þarcu - Retezat”, ca situri NATURA 2000, în vederea conservãrii habitatelor naturale ºi a speciilor de plante ºi animale sãlbatice de interes comunitar. Geoparcul are un statut special datoritã gradului ridicat de locuire care implicã o preocupare deosebitã pentru dezvoltarea localã. Aceastã arie protejatã cuprinde elemente de interes geologic deosebit alãturi

de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric ºi cultural. Factorul cheie care personalizeazã acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri de vârstã Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din

Depresiunea Haþeg sunt unici în lume, importanþa ºtiinþificã ºi atractivitatea lor fiind sporitã prin descoperirile de cuiburi cu ouã ºi

embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor ºi a unei reptile zburãtoare

(Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor. Administrarea Geoparcului este realizatã de Universitatea din Bucureºti.

CVJ, Nr 635, joi 19 iunie  

CVJ, Nr 635, joi 19 iunie

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you