Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 631

Cronica Vãii Jiului Vineri, 13 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

24 de ani de la cea mai sângeroasã mineriadã

Ortacii din Valea Jiului sunt tot mai sãraci ºi fãrã perspectivã

Dupã donaþii urmeazã Asociaþia de Sprijin ºi Reintegrare Socialã Valea Jiului – Petroºani >>> PAGINA A 3-A

ªtrandurile ºi spãlãtoriile, în atenþia ApaServ Valea Jiului >>> PAGINA A 4-A

Cãpuºele atacã din iarbã >>> PAGINA A 5-A

Dosarul Uricani nu se întoarce la Parchet >>> PAGINA A 7-A

Mineriada, condamnatã chiar ºi de mineri >>> PAGINILE 8-9

Minerii fierb, ºefii sunt în China >>> PAGINA A 10-A

Noroc bun, în condiþii rudimentare >>> PAGINA A 10-A Fãrã un buget real pentru CEH

S

unt 24 de ani de la Mineriada din 13 – 15 iunie 1990, consideratã cea mai sângeroasã dintre toate miºcãrile de protest organizate de liderii ortacilor din Valea Jiului. Dupã aproape un sfert de secol, lucrurile nu s-au îmbunãtãþit, iar Valea Jiului stã din nou pe un butoi de pulbere. >>> PAGINILE 8-9

Investiþiile în minerit îºi pun speranþele doar în polonezi

>>> PAGINA A 11-A

Final de an cu premii >>> PAGINA A 12-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

Dupã donaþii urmeazã Asociaþia de Sprijin ºi Reintegrare Socialã Valea Jiului – Petroºani

”U

n grup de prieteni”, mai exact 10 persoane din Petroºani, au fãcut o donaþie Secþiei Interne a Spitalului de Urgenþã Petroºani ºi vor urma ºi altele. O parte dintre acestea lucreazã la un proiect amplu numit Asociaþia de Sprijin ºi Reintegrare Socialã Valea Jiului - Petroºani, care, spun iniþiatorii, este absolut necesarã în aceastã zonã ºi ar trebui sã existe mai multe, pe diverse paliere.

þi-l permiþi a-l dãrui. Sunt puþini cei care fac donaþii, pentru cã, se pare, aceastã culturã nu a prins rãdãcini solide pe la noi. Dar totuºi sunt, iar vorba lui Albert Schweitzer, "Fã ceva

Ileana FIRÞULESCU Spitalele, în general, sunt vizate de organizaþiile ºi asociaþiile strãine ºi româneºti, dar ºi de mari companii pentru donaþii importante, de bani ºi aparaturã necesarã în sistemul de sãnãtate care se învecheºte pentru cã bugetele sunt întotdeauna insuficiente. La Petroºani, donaþiile au venit pe aceeaºi filierã, dar mult mai modeste

comparativ cu alte spitale din þarã. Existã ºi persoane fizice care doneazã, pâine, detergent etc. înþelegând cã prin viaþã nu poþi sã trecu

fãrã sã faci ceva pentru a contribui la evoluþie, prin sprijin ºi implicare, în general, în comunitatea din care faci parte, chiar ºi cu puþinul pe care

minunat! Oamenii ar putea imita gestul tãu", ar putea deveni realitate, cum s-a mai întâmplat. În acestã sãp-

Tabãrã Naþionalã de Excelenþã - Culturã, Tradiþii ºi Civilizaþie Dacicã ºi Romanã

J

udeþul Hunedoara va fi din nou gazda elitelor din liceele româneºti. Prefectura Judeþului Hunedoara în colaborare cu Direcþia Judeþeanã pentru Tineret ºi Sport ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara îi va recompensa ºi în acest an pe cei mai merituoºi liceeni din þarã. Marius MITRACHE

Iniþiativa privind organizarea Taberei Naþionale de Excelenþã - Culturã, Tradiþii ºi Civilizaþie Dacicã ºi Romanã, care a avut ca obiectiv recompensarea celor mai buni elevi de liceu din România, a debutat în anul 2013, iar modul în care s-a derulat evenimentul, precum ºi opiniile tuturor elevilor participanþi, i-a determinat pe organizatori sã continue ºi în acest an cu o nouã ediþie. “Eforturile elevilor în procesul de învãþãmânt trebuie sã fie stimulate ºi recompensate. Din aceastã

perspectivã, apreciem eforturile tuturor instituþiilor implicate ºi putem sã vã informãm cã o nouã ediþie a acestei tabere va avea loc în judeþul Hunedoara în perioada 2 – 8 septembrie 2014. De asemenea, cu sprijinul Ministerului Educaþiei Naþionale vor fi desemnaþi cadrele didactice care-i vor însoþi pe elevi, câte un profesor pentru fiecare regiune de dezvoltare în parte”, spune Dan Terteci, director în cadrul Prefecturii Hunedoara. În prezent se deruleazã etapele premergãtoare acestui eveniment. Astfel, Inspectoratele ºcolare judeþene ºi cel al

Municipiului Bucureºti au fost informate ºi li s-a cerut sprijinul pentru ca la nivelul fiecãrui judeþ sã se identifice elevul de liceu cu cele mai bune rezultate în procesul de învãþãmânt, acesta urmând sã participe în mod gratuit în Tabãra Naþionalã de Excelenþã - Culturã, Tradiþii ºi Civilizaþie Dacicã ºi Romanã. Reamintim faptul cã aceastã acþiune are scopul de a recompensa cu o perioadã de odihnã ºi relaxare a celor mai merituoºi liceeni din România. Aceºtia vor petrece ºapte zile în judeþul Hunedoara, perioadã în care vor avea ocazia sã

viziteze obiectivele turistice, istorice, religioase, dar ºi cele de agrement. Tot programul va fi armonizat astfel încât cei 47 de elevi – câte unul din fiecare judeþ ºi sector al Municipiului Bucureºti - care vor fi oaspeþi ai judeþului nostru sã se deconecteze de la activitãþile educaþionale obiºnuite ºi sã-ºi refacã potenþialul de acumulare de noi cunoºtinþe.

tãmânã, ideea de a dona lenjerii de pat unei secþii a Spitalului de Urgenþã Petroºani, a venit în urma constatãrii cã lenjeriile se degradeazã mult prea repede pentru ca bugetul spitalului sã-ºi permitã sã le înlocuiascã la timp. De pre cã acestã idee a venit din partea unui om care are un venit lunar sub salariul minim pe economie, dar care nu poate trece nepãsãtor pe lângã cei ce au nevoie de sprijin... ”Nu ºtiam cum voi face, dar trebuia fãcut ceva. Am prieteni ºi colegi extraordinari ºi ºtiam cã vom gãsi soluþii, aºa cum am mai gasit ºi cu alte ocazii” – a declarat Mariana Popa, din Petroºani. ªi aºa a fost. S-a constituit un grup de 10 persoane, care au contribuit la achiziþionarea lenjeriilor de pat pentru secþia Interne a Spitalului de Urgenþã Petroºani – Costel Postolache, Nicolae Florin, Artur Gãman, Radu Sorin, Angela Popa, Victor Bãdârcã, Maihai Ermoiu, Marius Butan, Ioan Rus ºi, fireºte, Mariana Popa. ”Ideea doamnei Popa a fost extraordinarã. Am luat legãtura cu doamna dr. Liliana Stancu, de la Secþia Interne a Spitalului ºi

i-am spus despre ce este vorba ºi ce vrem sã facem în calitate de prieteni de suflet. Dumneaei i-a spus despre intenþia noastrã doamnei dr. ªink, ºefa secþiei, ºi nu a fost nici o problemã. Astãzi am dus, împreunã cu Radu Sorin, peste 50 de lenjerii ºi am rugat-o pe doamna doctor sã apeleze la noi, fãrã reþineri, ori de câte ori este nevoie de ceva. Mã bucur cã grupul nostru de prieteni, care s-a mai implicat, s-a lãrgit. Este un lucru îmbucurãtor”- a declarat Costel Postolache. De precizat cã parte a acestui ”grup de prieteni” lucreazã la un proiect care se muleazã pe nevoile acestei zone în care populaþia este sãrãcitã prin lipsã de investitori care sã o dezvolte economic ºi social, în timp ce minele se închid rând pe rând. Este vorba de Asociaþia de Sprijin ºi Reintegrare Socialã Valea Jiului – Petroºani, care va avea ca obiect de activitate o paletã largã în tot ceea ce înseamnã sprijin ºi reintegrare, ºi care a decantat acte normative ºi legi care se preteazã la o astfel de iniþiativã, cu idei ºi acþiuni îndrãzneþe. Legal, Asociaþia se va naºte peste douã luni, iar în viitorul apropiat se vor atrage ºi fonduri europene.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

ªtrandurile ºi spãlãtoriile, în atenþia ApaServ Valea Jiului

C

u ochii pe spãlãtorii ºi ºtranduri. Temperaturile exterioare sunt ridicate, iar ºtrandurile ºi-au deschis porþile deja. În acest context, cei de la ApaServ Valea Jiului sunt cu ochii pe consumul acestor societãþi. Chiar ºi aºa cei de la ape observã o scãdere a producþiei deºi în aceastã perioadã ar trebui sã se consume mult mai multã apã decât iarna. Monika BACIU “Din pãcate producþia noastrã a scãzut de la an la an, de la lunã la lunã. Normal ar trebui cã acum a dat cãldura sã vedem cã se umple bazinele, sã creascã producþia sau sã meargã apometrul. Vom vedea luna aceasta. În aceastã perioadã sunt citirile ºi vom vedea luna aceasta dacã consumul la apometre a

crescut, dacã nu vom vedea exact ce s-a întâmplat. Important este cã apa a plecat de la noi, este contorizatã în apometru”, spune Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Pe lângã ºtranduri sunt monitorizate ºi spãlãtoriile auto, acolo unde anii trecuþi s-a

depistat faptul cã apa se consuma cu “pipeta”. “ªi la spãlãtorii oamenii noºtri merg mereu, dar unii prea mai folosesc aºa multã apã. Cert este cã nu prea mai avem de încasat apã de la societãþi comerciale. Cam toþi ºi-au plãtit”, a mai spus sursa citatã. De câteva luni, producþia celor de la ApaServ Valea Jiului a scãzut. Reprezentanþii societãþii pun totul pe seama sãrãciei.

S

Diana MITRACHE Falimentul, vara, concediile ºi sãrãcia sunt principalele motive pentru care românii nu-ºi mai achitã dãrile la stat. ªi dacã oamenii de rând ºi mai ales pensionarii ºi-au mai achitat impozitele locale, nu la fel stau cei care reprezintã societãþile comerciale. Încasãrile sunt slabe ºi asta se observã âîn fiecare oraº. La Petroºani, cel

mai bine stau cei care au achitat întreaga sumã pentru acest an ºi au ºi beneficiat de

bonificaþii, restul, poate vor veni la toamnã. „Am con-

statat cã încasãrile la persoanele fizice sunt la 60% din bugetul anului 2014, iar la persoanele juridice ca ºi anul trecut, doar 30%. Vreau sã vã spun cã, pe timpul verii, scad foarte mult încasãrile. Majoritatea oamenilor pleacã în concedii, iar încasãrile

mai mari vor porni din toamnã. La persoanele juridice,

vom face proiectul ºi vom demara lucrãrile”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. În funcþie de rapidi-

tatea cu care sunt aprobate documentele, cei de la Petrila vor putea sã demareze efectiv procedurile pentru stabilirea firmei care va realiza lucrãrile. “Dacã reuºim întro lunã avizul, proiectul cred cã dureazã aproximativ douã luni de zile, dupã care urmeazã licitaþiile ºi la începutul anului viitor am putea începe sã construim”, a mai spus sursa citatã. Baza de agrement de la Petrila ar urma sã fie realizatã în zona Jieþ, acolo unde are loc ºi târgul de animale.

de Impozite ºi Taxe Petroºani. Acum este o perioadã în care nu prea vin oameni sã plãteascã ºi la ghiºee este cam liniºte, dar se pare cã mai mulþi oameni au fost deja interesaþi sã îºi achite taxa pentru gunoi. „O încasare destul de bunã avem la taxa de salubritate, de

70% din bugetul anului 2014”, a mai precizat Ioana Mãrgulescu. Pânã la toamnã, situaþia la ghiºee va fi similarã. Adicã, prea puþini sunt cei care vor veni sã plãteascã ceva din dãrile locale, iar aglomeraþia va creºte abia dupã ce fiecare se întoarce din vacanþã.

L

a începutul acestui an edilii de la Petrila au spus cã au în vedere realizarea unei baze de agrement. Deja au fost fãcuþi primii paºi în acest sens, ºi anume au fost depuse documentele la Ministerul Dezvoltãrii Regionale. Monika BACIU “Eu sper sã se materializeze solicitarea noastrã, avem o solicitare cãtre

Sãrãcia scade bugetul untem aproape la jumãtatea anului, dar încasãrile la buget sunt slabe. De vinã este sãrãcia ºi faptul cã tot mai multe firme au dat faliment, aºa încât, acum sunt urmãrite pentru a-ºi achita datoriile la stat.

Paºi mici pentru un proiect ambiþios

Ministerul Dezvolãrii pentru a construi o bazã de agrement la Jieþ, în zona târgului de animale, la ieºirea din Brãtianu. Luna viitoare sper sã avem un rãspuns vizavi de aceastã investiþie ºi dacã vom primi avizul încasãrile sunt slabe, multe din firme au intrat în insolvenþã, ori dizolvare ºi noi am rãmas cu debite neîncasate. Serviciul de urmãriri le cautã conturile din bãnci, neam înscris în tabelul de creanþe ºi aºa sperãm sã ne recuperãm banii”, a spus Ioana Mãrgulescu, ºefa Serviciului Local


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

T

Cãpuºele atacã din iarbã

ot mai mulþi oameni ajung la urgenþã, cu cãpuºe. Este cel mai indicat lucru, spun medicii, pentru cã sezonul este propice acestor paraziþi, iar cei care încearcã sã îi îndepãrteze singuri, riscã prea mult cu viaþa lor.

Cãpuºele sunt responsabile de îmbolnãviri grave la om, iar cea mai urâtã formã este paralizia ce duce foarte repede la deces. Tocmai de aceea, medicii le recomandã celor ce ajung sã fie muºcaþi de astfel de paraziþi, sã se prezinte cât mai repede la spital. Iar zilnic, zeci de oameni ajung sã fie trataþi din acest motiv, dupã o simplã plimbare în parc, sau într-un loc cu iarbã. „Cãpuºele au fost, sunt ºi cred cã vor rãmâne în continuare o problemã a noastrã. Pacienþii vin, într-adevãr, în numãr mai mare sau mai mic, în funcþie de condiþiile atmosferice. Cei care ies la iarbã verde, sunt expuºi riscului de a fi muºcaþi de cãpuºe. Cel mai indicat ar fi sã nu le scoatã pacienþii, pentru cã

existã posibilitatea ca sã îi rupã doar corpul, iar capul sã rãmânã în piele. La locul muºcãturii, poate rãmâne o infecþie, care ulterior trebuie incizatã, ca sã putem sã îl ajutãm pe pacient”, a declarat dr. Liliana Dumitru, medic la unitatea de primire a urgenþelor, care a mai afirmat cã numãrul pacienþilor creºte exponenþial atunci când vremea este caldã. Cei mai expuºi sunt copiii, care se joacã în iarbã ºi nu observã când pot fi muºcaþi, iar numãrul celor care ajung la spital a crescut, odatã cu încãlzirea timpului. În plus, nici animalele de casã nu sunt ferite, iar câinii pot colecta paraziþii, pe care îi pot, mai apoi, transmite la om. Diana MITRACHE

Credite pentru crescãtorii de porci, garantate în proporþie de 80% de APIA

A

genþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) informeazã cã a încheiat „Convenþii privind finanþarea capitalului de lucru pentru desfãºurarea activitãþilor curente” pentru a veni în sprijinul beneficiarilor Mãsurii 215 – Plãþi privind bunãstarea animalelor – Porcine – Anul II de angajament, Sesiunea II de depunere. Potrivit acestor convenþii, APIA emite, la cererea solicitantului, o adeverinþã prin care confirmã cã solicitantul a depus cerere de ajutor pentru Mãsura 215 – Plãþi privind bunãstarea animalelor – Porcine în perioada 14 ianuarie – 15 februarie 2014 aferentã Anului II de angajament, Sesiunea II de depunere precum ºi suma în euro reprezentând 30% din valoarea sumei solicitate în cererea de platã, Anul II de angajament, Sesiunea II de

depunere. Fondul de Garantare a Creditului Rural S.A. - IFN ºi Fondul Naþional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii S.A - IFN garanteazã 80% din valoarea creditului contractat de fermier. Banca are obligaþia sã informeze beneficiarii privind obligaþia

acestora de a suporta contravaloarea dobânzilor, diferenþele de curs valutar, comisioanele bancare ºi de garantare ce decurg din aceste credite. În conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 703/2013 privind aprobarea condiþiilor în care se vor încheia convenþiile dintre instituþiile financiare bancare ºi nebancare ºi Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, în vederea finanþãrii activitãþilor curente ale beneficiarilor plãþilor derulate prin APIA, în baza adeverinþelor eliberate de Agenþie, Banca trebuie sã respecte nivelurile costurilor aferente acordãrii creditelor pentru beneficiarii plãþilor directe, astfel încât dobânda finalã aplicatã beneficiarului

Animalele de casã, la regim special e la hidratare la cosmeticã, D toate sunt puncte

necesare, dacã aveþi un animal de casã. Temperaturile ridicate îi fac rãu animalului de casã, dacã nu se iau în calcul câteva reguli. Asta ne învaþã medicii veterinari, care vin cu sfaturi utile. Temperaturile crescute trebuie sã îi ducã pe stãpânii patrupedelor de casã la veterinar. Fiecare cãþel ºi, mai nou, pisicuþã, are nevoie de îngrijiri speciale. Fie cã vorbim despre tunsurã, tãiatul unghiilor, sau alimentaþie, toate trebuie luate acum mai în serios, pentru cã altfel, animalul de companie suferã. „Avem programãri fãcute, peste programãri, pentru cã este varã, cald ºi ºi ei trebuie sã se tundã ºi sã se încãlzeascã. Pânã acum un an, un sã nu poatã depãºi ROBOR 6M + 4%, iar comisioanele aferente creditului sã fie în limita de 1%. Totodatã, potrivit aceluiaºi act normativ, Banca trebuie sã facã dovada cã, în perioada 2008-2012 a acordat credite beneficiarilor Axei I - Creºterea competitivitãþii sectoarelor agricol ºi forestier, Axei III - Calitatea vieþii în zonele rurale ºi diversificarea economiei rurale ºi Axei IV Leader din Programul Naþional de Dezvolare Ruralã 2007-2013. Toate convenþiile încheiate între APIA, bãnci ºi fondurile de garantare sunt postate pe site-ul Agenþiei la adresa www.apia.org.ro.

an ºi ceva, tundeam doar cãþei, acum avem ºi foarte multe pisici, care aratã foarte bine dupã ce sunt tunse ºi stãpânii lor sunt încântaþi, pentru cã nu mai au aºa de mult pãr în casã”, spune dr. Amalia Iordache, medic veterinar. Nici hrana nu

trebuie neglijatã, iar hidratarea este esenþialã, pentru sãnãtatea animalelor de companie, care acum au mai multã nevoie de apã. „Peste varã, este foarte important sã aibã tot timpul apã proaspãtã asiguratã, sã nu rãmânã închiºi în maºinã pe o perioadã foarte mare de timp, sau unde este foarte cald”, a mai precizat dr. Amalia Iordache. La cabinetele medicilor veterinari este aglomeraþie în aceste zile ºi, dacã nu au o problemã de sãnãtate, animalele de companie ajung ca sã îºi facã toaleta de varã. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Poºtaºii sunt aºteptaþi de sãrmani încã de la uºa oficiului

ai ales în zilele când M se dau ajutoarele

bãneºti pentru creºterea copilului, alocaþiile ori ale venituri de care beneficiazã în special cei mai sãrmani, noul sediu al Poºtei din Petroºani este luat, cu asalt, de zeci de persoane nerãbdãtoare de a intra în posesia sumelor de bani oferite de stat. Fie cã este vorba despre alocaþiile pentru copii sau de ajutoare sociale, cu toþii doresc sã intre cât mai repede în posesia banilor. Prin urmare, oamenii stau zile, sau cel puþin câteva ore bune, în faþa sediului Poºtei deºi ar putea sã aºtepte, acasã, factorii poºtali. Sunt împinºi de sãrãcie ºi cei mai

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

Patru zile de petrecere pentru vulcãneni T

imp de mai bine de jumãtate de sãptãmâna locuitorii municipiului Vulcan au parte de manifestãri culturale ºi sportive prilejuite de aniversarea localitãþii care se deruleazã sub genericul „Nedeia Vulcãneanã”.

mulþi spun cã sunt obligaþi sã returneze împrumuturi la cei care dau cu camãtã ºi care nu acceptã nici o zi de întârziere. Doar aºa pot trãi, împrumutându-se de la o lunã la alta ºi chiar dacã ies în pierdere, mãcar au ce da de mâncare copiilor. „Vin cu mic, cu mare, ºi stau ore întregi în faþa sediului nostru, deºi, ar putea, la fel de bine, sã ne aºtepte acasã. Sperã cã vor obþine banii ceva mai repede, dar, nu depinde de noi când vor intra în posesia drepturilor. Suntem presaþi

Nici amenzi plãtite, nici muncã prestatã

M

ai multe persoane din oraºul Petrila ar trebui sã execute muncã în folosul comunitãþii, asta dupã ce instanþa a dispus acest lucru. Amenzile neplãtite sau alte contravenþii pentru care nu s-au putut încasa sumele aferente au fãcut ca zeci de persoane sã fie nevoite sã execute muncã pentru comunitate. Puþini sunt însã cei care iau în serios soluþia judecãtoriei. “Sunt aproximativ 17 persoane,

non-stop dar nu avem ce face. Din pãcate, numãrul celor care vin peste noi, în fiecare lunã, este, parcã, tot mai mare”, spune unul dintre poºtaºi. Cele mai mari probleme sunt înregistrate în zilele de vineri, deoarece cei mai mulþi oameni nu înþeleg cã zilele de sâmbãtã ºi duminicã sunt zile nelucrãtoare ºi fac scandal dupã ce aflã cã vor mai avea de aºteptat alte douã zile, pânã luni, pentru a intra în posesia drepturilor. Maximilian GÂNJU

dar din pãcate nu se executã muncã în folosul comunitãþii. Judecãtoria ne transmite dosarele de execuþie, dar nu se prezintã. Anul trecut s-a prezentat cineva o zi, douã ºi a renunþat. Asta se întâmplã datoritã faptului cã nu existã nicio modalitate de constrângere ca ei sã execute aceastã muncã. Pur ºi simplu judecãtorul stabileºte munca în folosul comunitãþii, omul vine, se întoarce înapoi dosarul ºi nu are nicio finalitate. Dacã ar fi fost legea ca înainte, dacã nu s-ar fi executat munca în folosul comunitãþii, sã plãteascã o amendã sau sã execute închisoare, lucrurile ar fi stat altfel ºi toþi ar fi venit sã îºi execute munca”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Cei care nu ºi-au plãtit amenzile ºi nu fac nici muncã în folosul comunitãþii nu pãþesc nimic. “Sunt diferite motive, în mod general pentru amenzile pe care nu le-au achitat”, a mai spus sursa citatã. În funcþie de contravaloarea amenzii se stabilesc ºi orele ce ar trebui prestate pentru comunitate. Cele mai multe ore de lucru ce ar trebui prestate de o persoanã sunt în numãr de 81. Monika BACIU

Sãrbãtoarea aflatã la ediþia cu numãrul 42 este organizatã de municipalitate ºi Consiliul local ºi aduce multe noutãþi dar mai ales surprize pentru localnici, susþin organizatorii. Începând de miercuri 18 iunie a.c, locuitorii municipiului Vulcan, dar ºi din restul Vãii Jiului ori din întreg judeþul sunt invitaþi de edili sã participe la întrecerile sportive ºi la manifestãrile cultural-artistice prilejuite de „Nedeia Vulcãneanã”. Organizatorii au pentru fiecare zi din cele patru, cât va þine nedeia, concursuri, expoziþii, spectacole de muzicã uºoara ºi popularã. Ca de fiecare datã „festivalul” este deschis cu concursul de desene pe asfalt, însã vor fi premiate ºi tinerele talente din localitate, în special copiii

care au obþinut rezultate bune la olimpiadele ºcolare, dar ºi vârstnicii care aniverseazã 50 de ani de cãsnicie. Manifestãrile dedicate zilelor localitãþii, vor culmina cu un spectacol de muzicã, sâmbãtã, pe stadionul din localitate unde sunt invitate mai multe trupe locale de muzicã

dar ºi artiºti consacraþi ce se bucurã de un succes mare în rândul tinerilor ºi nu numai. Ultima zi de nedeie este rezervatã iubitorilor muzicii folclorice, dar ºi unei parade ai cãror protagoniºti sunt sportivii ori reprezentanþii societãþii civile din Vulcan. Maximilian GÂNJU


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

Dosarul Uricani nu se întoarce la Parchet

I

nstanþa de la Petroºani a respins solicitãrile avocatului Ionaºcu. Daniel Ionaºcu, avocatul a doi dintre inculpaþii acuzaþi de producerea accidentului de la Mina Uricani din anul 2011, a solicitat instanþei de la Petroºani retrimiterea dosarului la Parchet pe motiv cã procurorul de caz este rudã cu una dintre persoanele implicate în dosar. Magistraþii au respins solicitarea lui Ionaºcu. Monika BACIU “Respinge excepþia nulitãþii actului de sesizare a instanþei – Rechizitoriul nr.169/P/2011 din data de 16.03.2012 emis de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Respinge ca inadmisibilã cererea de recuzare a procurorului din cursul urmãririi penale. Dispune trimiterea cererii de recuzare a procurorului din faza de urmãrire penalã, formulatã de inculpaþii Ciucã Aurelian Dragoº ºi Moga Florin Nicuºor – prin apãrãtor, procurorului ierarhic superior, în vederea soluþionãrii acesteia”, se aratã în soluþia instanþei. Avocatul Ionaºcu a solicitat instanþei retrimiterea dosarului la Parchet. “La acest termen dorim sã se pronunþe instanþa privind solicitãrile noastre privind raportul de rudenie dintre procurorul de caz ºi respectiv juristul unitãþii miniere. Potrivit vechiului cod de procedurã penalã, dar ºi a actualului dacã

reprezentantul unitãþii respectiv juristul minei este într-un raport de rudenie cu cel ce instrumenteazã cauza, atunci magistratul e obligat sã se abþinã. Dacã nu se abþine el poate sã fie recuzat ºi trebuie sã fie recuzat. Problema se pune cã ei cunoºteau acest lucru, nu s-a abþinut, s-a fãcut dosarul care e aici de cãtre fratele juristului minei, adicã al reprezentantului unitãþii miniere în contextul în care fratele respectiv era procuror, adicã procurorul care a investit instanþa prin rechizitoriu ceea ce potrivit codului de atunci, dar ºi de acum e nelegal adicã trebuia obligatoriu sã se abþinã. Am depistat acest lucru acum, motiv pentru care am solicitat instanþei de judecatã sã procedeze acum la reîntoarcerea cauzei la Parchet pentru a fi fãcutã urmãrirea penalã de cãtre un magistrat legal, adicã nu de unul incompatibil. Primul meu drept la un proces e sã fie echitabil, sã fie drept, adicã procedura sã fie corectã, ceea ce nu s-

a respectat”, a declarat Daniel Ionaºcu, avocatul inculpaþilor, la termenul din luna mai. În ceea ce priveºte expertul care va realize o nouã expertizã, rãspunsul

este încã în aºteptare. “Se va emite o adresã d.lui expert Matei Ilie pentru ca acesta sã ne comunice dacã poate rãspunde ºi obiectivelor stabilite pentru efectuarea expertizei în domeniul electromecanic maºini ºi echipamente miniere”, se mai aratã în soluþia instanþei. Tot în acelaºi dosar, cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului trebuie sã comunice instanþei ce sume ar fi câºtigat în prezent victimele acelui accident. “Se va emite o adresã cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului SA – Sucursala Mina Uricani, pentru a ne comunica veniturile pe care le-ar fi realizat în prezent victimele accidentului colectiv de muncã produs la data de

Se plâng de zgomotul de la terase

O

parte a locuitorilor municipiului Petroºani se plâng de zgomotul fãcut de terasele amenajate în special în zonele în care existã blocuri de locuinþe. De fapt, cam toate terasele de varã sunt împrejmuite de apartamente, iar oamenii spun cã nu se prea pot odihni mai ales pe timp cãlduros, când geamurile locuinþelor rãmân deschise. Maximilian GÂNJU

Muzica, forfota sau meciurile de fotbal, mai ales cã de ieri-joi s-a dat startul Cupei Mondiale din Brazilia, sunt principalii inamici ai celor care au

neºansa sã coabiteze cu terasele unde se servesc bãuturi alcoolice în spaþiu deschis. Potrivit Legii 61/ 1991, referitoare la ordinea ºi liniºtea publicã, muzica trebuie sã fie opritã la ora 22, iar activitatea trebuie

sã înceteze, la terase, pânã cel târziu la ora 23. În plus, pe trotuare trebuie sã fie lãsate locuri de trecere. Acest lucru însã nu prea se întâmplã, în unele zone „distracþia” continuând pânã ºi dupã miezul nopþii.

5 februarie 2011, respectiv Nãdrag Ion, Borc Hici Cornel, Stoi Iulian, Calotã Cosmin ºi Cucu Marian dacã aceºtia ar fi prestat muncã. Dispune citarea martorului Borca Petru”, se mai aratã pe site-ul Judecãtoriei Petroºani.

Daniel Ioanºcu arãta cã procurorul de caz ar fi trebuit sã se abþinã, din cauza unor încrengãturi de rudenie, respectiv cã: “procurorul de caz, care a instrumentat acest dosar ºi l-a trimis în judecatã prin rechizitoriu, este cumnatul unui ºef din cadrul minei respective ºi fratele juristu-

lui minei. Mai mult, juristul minei respective, fratele procurorului instrumentor a fost numit jurist în timpul domnului Toacsen, adicã exact ºeful departamentului electromecanicã, care nu este inculpat, care a schimbat permisul de lucru ºi care, mai mult decât orice, nu rãspunde pentru sectorul dumnealui”. În dosarul accidentului de muncã de la Mina Uricani din 5 februarie 2011 – soldat cu moartea a cinci electricieni – au fost trimiºi în judecatã patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere. Este vorba despre Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, acuzaþi de procurori de ucidere din culpã. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei de la Petroºani în data de 20 martie 2012 ºi pânã acum au fost audiaþi mai mulþi martori ce ar putea face luminã în acest dosar.


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

24 de ani de la cea mai sângeroasã mineriadã

Ortacii din Valea Jiului sunt tot mai sãraci ºi fãrã perspectivã

S

unt 24 de ani de la Mineriada din 13 – 15 iunie 1990, consideratã cea mai sângeroasã dintre toate miºcãrile de protest organizate de liderii ortacilor din Valea Jiului. Dupã aproape un sfert de secol, lucrurile nu s-au îmbunãtãþit, iar Valea Jiului stã din nou pe un butoi de pulbere. La 24 de ani de la Mineriada care a aruncat România înapoi cu 15 – 20 de ani, dupã cum spun liderii minerilor din Valea Jiului, sau cu 100 de ani dupã cum au apreciat comentatorii strãini, minerii din Valea Jiului nu simt cã sacrificiul lor a meritat. Viitorul lor este sumbru, nu ºtiu cât îºi vor mai putea pãstra locurile de muncã, iar Complexul Energetic Hunedoara, o structurã nou construitã care a înglobat ºi patru dintre unitãþile extractive din Valea Jiului, înregistreazã deja pierderi semnificative. Oamenii nu mai cred cã sindicatele îi mai reprezintã ºi, la rândul ei, miºcarea sindicalã este fãrâmiþatã. În loc sã apere interesele truditorilor din subteran, liderii sindicatelor s-au bãtut prin tribunale pentru supremaþie ºi au uitat cã omul care i-a ales, minerul de rând, a ajuns sã lucreze aproape cu mâinile goale pentru ca la sfârºitul lunii sã constate cã abia îi ajunge retribuþia pentru ratele de la bãnci ºi pentru întreþinere. Problemele financiare i-au determinat sã intre în grevã de avertisment, iar pânã la greva generalã mai este un singur pas, însã despre mineriadele din anii ‘90 nimeni nu mai aduce vorba. Nici liderii minerilor nu mai cred

cã în forþa miºcãrilor de stradã de forma mineriadelor, mai ales cã în perioada în care minerii din Valea Jiului reprezentau o masã de temut, vorbeam despre 50 – 60.000 de oameni. În plus, timpul a demonstrat cã mineriadele nu au adus nimic bun pentru Valea Jiului ºi nu au schimbat fãgaºul lucrurilor. Zoltan Lacataº conduce de ani de zile Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, structura înfiinþatã de Miron Cozma.

S

acrificiu inutil

LSMVJ ºi-a pierdut demult reprezentativitatea la nivelul CNH, transformat ulterior în CEH, dar a rãmas cu datoriile din timpul supremaþiei sindicale a lui Miron Cozma, care greveazã serios activitatea. La aproape un sfert de secol de la sângeroasele evenimente din 13 – 15

iunie 1990, l-am întrebat pe Lacataº dacã a meritat sacrificiul ºi l-am pus în încurcãturã. „Grea întrebare…. Orice sacrificiu meritã, numai cã la vremea respectivã nu a fost un sacrificiu pentru ceea ce ar trebui sã urmeze. Dimpotrivã, dupã acele lupte de stradã ºi psihologice ne-am dus înapoi cu 10 – 15 ani”, a precizat preºedintele LSMVJ. Lacataº spune cã guvernanþii nu au conºtientizat nici acum cã mineritul Vãii Jiului este importan nu numai pentru zonã, pentru oamenii de aici, ci ºi pentru strategia economicã naþionalã. „Cei care conduc ar trebui sã gândeascã altfel despre mineritul din Valea Jiului. Nu numai cã oamenii care lucreazã în acest sector de activitate nu au altã alternativã, dar îngroparea acestei activitãþi ar avea efecte negative ºi asupra profesorilor,

spitalelor, administraþiilor publice, etc. Vorbim despre un puternic impact negativ care ar duce Valea Jiului într-o zonã similarã Bãlanului. Avem un exemplu, cel al oraºului Aninoasa, unde mina s-a închis”, a explicat Zoltan Lacataº. Structura sindicalã înfiinþatã de Cozma ºi reprezentatã acum de Lacataº mai existã, dar numai renumele mai este de ea, pânã la urmã. ªi datoriile pe care le are de plãtit la bugetul de stat, tot ca urmare a mineriadelor, cifrate la aproximativ 700.000 de lei. „Noi plãtim oalele sparte de alþii, de pe timpul lui Miron Cozma. Mai avem vreo 700.000 de lei de platã, dar de unde?! Nu am mai primit nici un leu de 3 ani deºi am câºtigat procesul privind fondul pe care trebuia sã ni-l asigure administraþia”, explicã liderul minerilor situaþia în care se aflã acum Liga lui Miron Cozma. Oare s-ar mai putea repeta acum evenimentele din anii ’90? Greu de spus, însã preºedintele LSMVJ crede cã totul depinde de cât de mare este disperarea oamenilor, pentru cã, nici acum, la 24 de ani de la Mineriada din iunie 1990, guvernanþii nu s-au aplecat cu adevãrat asupra acestei zone, iar problemele de aici nu au dispãrut, ci în timp s-au acutizat.

O

istorie neagrã

13-15 iunie 1990 sunt zilele negre din calendarul tinerei democraþii româneºti, în condiþiile în care Mineriada a produs toatã gama ororilor, de la simple abuzuri verbale pânã la privãri arbitrare de libertate, vãtãmare corporalã, acte de torturã fizicã sau chiar decese. Este de fapt consideratã cea mai sângeroasã dintre toate mineriadele. În 13 – 15 iunie, forþele de ordine - susþinute de muncitori de la diverse întreprinderi, dar ºi mineri - au intervenit în forþã împotriva protestatarilor din Piaþa Universitãþii ºi a populaþiei civile. În dimineaþa zilei de 13 iunie 1990, dupã orele dimineaþa, forþele de ordine au distrus corturile celor aflaþi în Piaþã ºi au fãcut primele arestãri. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanþi. „Oamenii muncii” sau „oamenii de bine” au venit imediat sã dea o mânã de ajutor celor încercau sã-i disperseze pe cei ce puneau în „pericol democraþia”. În jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaþa Universitãþii scandând lozincile: "IMGB face ordine!" ºi "Moarte intelectualilor!", "Noi muncim, nu gândim!". Pe strada paralelã cu Institutul de Arhitecturã

douã cordoane de trupe USLA au încercat sã protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieþei cu autobuzele din dotarea Poliþiei. Atmosfera s-a încins pânã în momentul când a izbucnit un conflict direct între protestatari ºi forþele trimise sã „cureþe Piaþa Universitãþii”. Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntãri violente între manifestanþi ºi forþele de poliþie; au fost incendiate autobuzele poliþiei, sediile Poliþiei Capitalei,

Ministerului de Interne ºi SRI. Atunci este momentul în care inter-

vine preºedintele Ion Iliescu, care a lansat un comunicat în care se afirma: „Chemãm toate forþele conºtiente ºi responsabile sã se adune în jurul clãdirii guvernului ºi televiziunii pentru a curma încercãrile de forþã ale acestor grupuri extremiste, pentru a apãra democraþia atât de greu cuceritã”.

I

liescu a mulþumit public minerilor! În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de

tren pline cu mineri au plecat din Petroºani spre Bucureºti. Ajunºi în

Gara de Nord la ora 4 dimineaþa, minerii au fost preluaþi – conform datelor vremii - direct de angajaþi ai SRI ºi ai altor servicii secrete ºi au fost orientaþi spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piaþa Universitãþii, unde au pretins cã refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanþilor, pe platoul din faþa Teatrului Naþional. Imediat au pãtruns în incinta Facultãþii de Geologie, au ocupat balconul, simbolul libertãþii de opinie ºi au devastat o colecþie unicã în Europa de flori de minã ºi zãcãminte geologice ca ºi sediul Ligii Studenþilor. O soartã asemãnãtoare au avut ºi Facultatea de Litere ºi cea de Matematicã, dar ºi Institutul de Arhitecturã Ion Mincu ºi

Mineriada, condamnatã chiar ºi de mineri mare parte dintre cei care O lucreazã în mineritul din Valea Jiului spun cã ºi în prezent se aratã cu degetul spre Valea Jiului pentru a deturna atenþia de la cei cu adevãrat rãspunzãtori pentru evenimentele violente . Evenimentele din 13-15 iunie 1990 au stigmatizat Valea Jiului, dar mai ales minerii care au cãzut pradã uºoarã manipulaþilor ce urmãreau un singur scop-sã þinã de putere prin orice mijloace. Astãzi, aproape toþi

minerii sunt de aceastã pãrere chiar dacã nici unul dintre ei nu a participat la mineriada din 1990. „Minerii sunt culpabilizaþi în masã, deºi ºtim cã doar o parte dintre cei care au fãcut atunci ravagii în Bucureºti au fost mineri. Au fost manipulaþi pentru cã trãiau în condiþii grele ºi munceau în condiþii grele ca niºte puºcãriaºi. Toþi se uitã spre Valea Jiului ºi spre mineri, chiar dacã mulþi dintre noi nu aveam decât 15-16 ani când a fost mineriada. Nu este corect, iar din cauza a ceea ce s-a întâmplat atunci vom avea de

suferit tot timpul. Vor avea ºi copiii noºtri ºi copiii lor. Ar trebui cãutaþi adevãraþii vinovaþi ºi puºi sã recunoascã în faþa poporului cã minerii nu sunt cei mai pãtaþi”, spune Ionel, miner la EM Livezeni. Unul dintre minerii care a luat parte la mineriadã, în prezent pensionari îºi aduce aminte cã la plecarea spre Capitalã printre ei s-au aflat chiar ºi maiºtrii

s-au rãzbunat crunt pe toþi pe care îi considerau „intelectuali” ºi vinovaþi de fenomenul Piaþa Universitãþii. Minerii au mai devastat sediile PNÞCD ºi ale PNL, unde au pretins cã au descoperit valutã falsã ºi arme ºi de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o staþie radio ºi aparate de biroticã. Liderul studenþilor, Marian Munteanu, a fost bãtut ºi aruncat apoi în fântâna de la Universitate, dar a scãpat ca prin miracol de la un linºaj aproape sigur. Un alt grup a ocupat Televiziunea Românã, iar pe strãzile Capitalei s-a instaurat haosul. Toþi „intelectualii, persoanele cu barbã, cei îmbrãcaþi cu haine fistichii”, dupã cum relata presa vremii, au fost bãtuþi, arestaþi, urcaþi în dubele Poliþiei

care cu carneþelul în mânã au fãcut prezenþa ameninþând cã nu vor fi pontaþi dacã nu acceptã sã meargã la Bucureºti. „Atunci eram foarte mulþi mineri ºi se puteau schimba brigadierii ºi maiºtrii foarte des. Nu-i cunoºteam pe toþi, iar la apel, un bãrbat înalt a venit ºi ne-a zis cã e mare pericol în þarã ºi trebuie sã mergem sã ne facem datoria. Apoi

ºi interogaþi la o unitate militarã din Mãgurele. O zi mai târziu, în data de 15 iunie, la orele prânzului minerii au fost urcaþi în autobuze ºi transportaþi la complexul expoziþional Romexpo, unde Ion Iliescu le-a mulþumit pentru „acþiunea lor vitejeascã prin care au salvat democraþia din România”. Imediat dupã aceasta au fost conduºi la trenurile care îi aºteptau în Gara de Nord, ºi transportaþi înapoi în Valea Jiului. Numãrul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenþei de la comisiile parlamentare de anchetã, numãrul rãniþilor este de 746, iar numãrul morþilor este de ºase: patru morþi prin împuºcare, un decedat în urma unui infarct ºi o persoanã înjunghiatã. Viorel Ene, preºedinte al „Asociaþiei Victimelor Mineriadelor”, susþinea, însã, cã existã documente, mãrturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domneºti ºi Strãuleºti, iar cifra realã a morþilor este de peste 100. Car men COSMAN-PREDA toþi ortacii vorbeau între ei cã ne lasã fãrã loc de muncã dacã nu mergem. Ne intoxicau ºi eram foarte uºor de minþit. Mulþi dintre noi, decât sã coborâm încã o zi în minã, mai bine am zis cã facem o excursie. Ce a ieºit apoi acolo s-a vãzut, dar sã ºtiþi cã nu numai minerii au bãtut. Mulþi dintre cei care au bãtut oameni au crezut cã sunt teroriºti pentru cã aºa li se spusese. Puteau jura cu mâna pe Biblie cã bat teroriºti. Nu vreau sã-mi mai aduc aminte, dar acum regret cã ne-am lãsat prostiþi pe faþã de niºte hoþi care au fãcut averi pe spetele nostru”, spune Gheorghe, care a muncit peste 20 de ani la EM Dâlja. Maximilian GÂNJU


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

24 de ani de la cea mai sângeroasã mineriadã

Ortacii din Valea Jiului sunt tot mai sãraci ºi fãrã perspectivã

S

unt 24 de ani de la Mineriada din 13 – 15 iunie 1990, consideratã cea mai sângeroasã dintre toate miºcãrile de protest organizate de liderii ortacilor din Valea Jiului. Dupã aproape un sfert de secol, lucrurile nu s-au îmbunãtãþit, iar Valea Jiului stã din nou pe un butoi de pulbere. La 24 de ani de la Mineriada care a aruncat România înapoi cu 15 – 20 de ani, dupã cum spun liderii minerilor din Valea Jiului, sau cu 100 de ani dupã cum au apreciat comentatorii strãini, minerii din Valea Jiului nu simt cã sacrificiul lor a meritat. Viitorul lor este sumbru, nu ºtiu cât îºi vor mai putea pãstra locurile de muncã, iar Complexul Energetic Hunedoara, o structurã nou construitã care a înglobat ºi patru dintre unitãþile extractive din Valea Jiului, înregistreazã deja pierderi semnificative. Oamenii nu mai cred cã sindicatele îi mai reprezintã ºi, la rândul ei, miºcarea sindicalã este fãrâmiþatã. În loc sã apere interesele truditorilor din subteran, liderii sindicatelor s-au bãtut prin tribunale pentru supremaþie ºi au uitat cã omul care i-a ales, minerul de rând, a ajuns sã lucreze aproape cu mâinile goale pentru ca la sfârºitul lunii sã constate cã abia îi ajunge retribuþia pentru ratele de la bãnci ºi pentru întreþinere. Problemele financiare i-au determinat sã intre în grevã de avertisment, iar pânã la greva generalã mai este un singur pas, însã despre mineriadele din anii ‘90 nimeni nu mai aduce vorba. Nici liderii minerilor nu mai cred

cã în forþa miºcãrilor de stradã de forma mineriadelor, mai ales cã în perioada în care minerii din Valea Jiului reprezentau o masã de temut, vorbeam despre 50 – 60.000 de oameni. În plus, timpul a demonstrat cã mineriadele nu au adus nimic bun pentru Valea Jiului ºi nu au schimbat fãgaºul lucrurilor. Zoltan Lacataº conduce de ani de zile Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, structura înfiinþatã de Miron Cozma.

S

acrificiu inutil

LSMVJ ºi-a pierdut demult reprezentativitatea la nivelul CNH, transformat ulterior în CEH, dar a rãmas cu datoriile din timpul supremaþiei sindicale a lui Miron Cozma, care greveazã serios activitatea. La aproape un sfert de secol de la sângeroasele evenimente din 13 – 15

iunie 1990, l-am întrebat pe Lacataº dacã a meritat sacrificiul ºi l-am pus în încurcãturã. „Grea întrebare…. Orice sacrificiu meritã, numai cã la vremea respectivã nu a fost un sacrificiu pentru ceea ce ar trebui sã urmeze. Dimpotrivã, dupã acele lupte de stradã ºi psihologice ne-am dus înapoi cu 10 – 15 ani”, a precizat preºedintele LSMVJ. Lacataº spune cã guvernanþii nu au conºtientizat nici acum cã mineritul Vãii Jiului este importan nu numai pentru zonã, pentru oamenii de aici, ci ºi pentru strategia economicã naþionalã. „Cei care conduc ar trebui sã gândeascã altfel despre mineritul din Valea Jiului. Nu numai cã oamenii care lucreazã în acest sector de activitate nu au altã alternativã, dar îngroparea acestei activitãþi ar avea efecte negative ºi asupra profesorilor,

spitalelor, administraþiilor publice, etc. Vorbim despre un puternic impact negativ care ar duce Valea Jiului într-o zonã similarã Bãlanului. Avem un exemplu, cel al oraºului Aninoasa, unde mina s-a închis”, a explicat Zoltan Lacataº. Structura sindicalã înfiinþatã de Cozma ºi reprezentatã acum de Lacataº mai existã, dar numai renumele mai este de ea, pânã la urmã. ªi datoriile pe care le are de plãtit la bugetul de stat, tot ca urmare a mineriadelor, cifrate la aproximativ 700.000 de lei. „Noi plãtim oalele sparte de alþii, de pe timpul lui Miron Cozma. Mai avem vreo 700.000 de lei de platã, dar de unde?! Nu am mai primit nici un leu de 3 ani deºi am câºtigat procesul privind fondul pe care trebuia sã ni-l asigure administraþia”, explicã liderul minerilor situaþia în care se aflã acum Liga lui Miron Cozma. Oare s-ar mai putea repeta acum evenimentele din anii ’90? Greu de spus, însã preºedintele LSMVJ crede cã totul depinde de cât de mare este disperarea oamenilor, pentru cã, nici acum, la 24 de ani de la Mineriada din iunie 1990, guvernanþii nu s-au aplecat cu adevãrat asupra acestei zone, iar problemele de aici nu au dispãrut, ci în timp s-au acutizat.

O

istorie neagrã

13-15 iunie 1990 sunt zilele negre din calendarul tinerei democraþii româneºti, în condiþiile în care Mineriada a produs toatã gama ororilor, de la simple abuzuri verbale pânã la privãri arbitrare de libertate, vãtãmare corporalã, acte de torturã fizicã sau chiar decese. Este de fapt consideratã cea mai sângeroasã dintre toate mineriadele. În 13 – 15 iunie, forþele de ordine - susþinute de muncitori de la diverse întreprinderi, dar ºi mineri - au intervenit în forþã împotriva protestatarilor din Piaþa Universitãþii ºi a populaþiei civile. În dimineaþa zilei de 13 iunie 1990, dupã orele dimineaþa, forþele de ordine au distrus corturile celor aflaþi în Piaþã ºi au fãcut primele arestãri. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanþi. „Oamenii muncii” sau „oamenii de bine” au venit imediat sã dea o mânã de ajutor celor încercau sã-i disperseze pe cei ce puneau în „pericol democraþia”. În jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaþa Universitãþii scandând lozincile: "IMGB face ordine!" ºi "Moarte intelectualilor!", "Noi muncim, nu gândim!". Pe strada paralelã cu Institutul de Arhitecturã

douã cordoane de trupe USLA au încercat sã protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieþei cu autobuzele din dotarea Poliþiei. Atmosfera s-a încins pânã în momentul când a izbucnit un conflict direct între protestatari ºi forþele trimise sã „cureþe Piaþa Universitãþii”. Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntãri violente între manifestanþi ºi forþele de poliþie; au fost incendiate autobuzele poliþiei, sediile Poliþiei Capitalei,

Ministerului de Interne ºi SRI. Atunci este momentul în care inter-

vine preºedintele Ion Iliescu, care a lansat un comunicat în care se afirma: „Chemãm toate forþele conºtiente ºi responsabile sã se adune în jurul clãdirii guvernului ºi televiziunii pentru a curma încercãrile de forþã ale acestor grupuri extremiste, pentru a apãra democraþia atât de greu cuceritã”.

I

liescu a mulþumit public minerilor! În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de

tren pline cu mineri au plecat din Petroºani spre Bucureºti. Ajunºi în

Gara de Nord la ora 4 dimineaþa, minerii au fost preluaþi – conform datelor vremii - direct de angajaþi ai SRI ºi ai altor servicii secrete ºi au fost orientaþi spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piaþa Universitãþii, unde au pretins cã refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanþilor, pe platoul din faþa Teatrului Naþional. Imediat au pãtruns în incinta Facultãþii de Geologie, au ocupat balconul, simbolul libertãþii de opinie ºi au devastat o colecþie unicã în Europa de flori de minã ºi zãcãminte geologice ca ºi sediul Ligii Studenþilor. O soartã asemãnãtoare au avut ºi Facultatea de Litere ºi cea de Matematicã, dar ºi Institutul de Arhitecturã Ion Mincu ºi

Mineriada, condamnatã chiar ºi de mineri mare parte dintre cei care O lucreazã în mineritul din Valea Jiului spun cã ºi în prezent se aratã cu degetul spre Valea Jiului pentru a deturna atenþia de la cei cu adevãrat rãspunzãtori pentru evenimentele violente . Evenimentele din 13-15 iunie 1990 au stigmatizat Valea Jiului, dar mai ales minerii care au cãzut pradã uºoarã manipulaþilor ce urmãreau un singur scop-sã þinã de putere prin orice mijloace. Astãzi, aproape toþi

minerii sunt de aceastã pãrere chiar dacã nici unul dintre ei nu a participat la mineriada din 1990. „Minerii sunt culpabilizaþi în masã, deºi ºtim cã doar o parte dintre cei care au fãcut atunci ravagii în Bucureºti au fost mineri. Au fost manipulaþi pentru cã trãiau în condiþii grele ºi munceau în condiþii grele ca niºte puºcãriaºi. Toþi se uitã spre Valea Jiului ºi spre mineri, chiar dacã mulþi dintre noi nu aveam decât 15-16 ani când a fost mineriada. Nu este corect, iar din cauza a ceea ce s-a întâmplat atunci vom avea de

suferit tot timpul. Vor avea ºi copiii noºtri ºi copiii lor. Ar trebui cãutaþi adevãraþii vinovaþi ºi puºi sã recunoascã în faþa poporului cã minerii nu sunt cei mai pãtaþi”, spune Ionel, miner la EM Livezeni. Unul dintre minerii care a luat parte la mineriadã, în prezent pensionari îºi aduce aminte cã la plecarea spre Capitalã printre ei s-au aflat chiar ºi maiºtrii

s-au rãzbunat crunt pe toþi pe care îi considerau „intelectuali” ºi vinovaþi de fenomenul Piaþa Universitãþii. Minerii au mai devastat sediile PNÞCD ºi ale PNL, unde au pretins cã au descoperit valutã falsã ºi arme ºi de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o staþie radio ºi aparate de biroticã. Liderul studenþilor, Marian Munteanu, a fost bãtut ºi aruncat apoi în fântâna de la Universitate, dar a scãpat ca prin miracol de la un linºaj aproape sigur. Un alt grup a ocupat Televiziunea Românã, iar pe strãzile Capitalei s-a instaurat haosul. Toþi „intelectualii, persoanele cu barbã, cei îmbrãcaþi cu haine fistichii”, dupã cum relata presa vremii, au fost bãtuþi, arestaþi, urcaþi în dubele Poliþiei

care cu carneþelul în mânã au fãcut prezenþa ameninþând cã nu vor fi pontaþi dacã nu acceptã sã meargã la Bucureºti. „Atunci eram foarte mulþi mineri ºi se puteau schimba brigadierii ºi maiºtrii foarte des. Nu-i cunoºteam pe toþi, iar la apel, un bãrbat înalt a venit ºi ne-a zis cã e mare pericol în þarã ºi trebuie sã mergem sã ne facem datoria. Apoi

ºi interogaþi la o unitate militarã din Mãgurele. O zi mai târziu, în data de 15 iunie, la orele prânzului minerii au fost urcaþi în autobuze ºi transportaþi la complexul expoziþional Romexpo, unde Ion Iliescu le-a mulþumit pentru „acþiunea lor vitejeascã prin care au salvat democraþia din România”. Imediat dupã aceasta au fost conduºi la trenurile care îi aºteptau în Gara de Nord, ºi transportaþi înapoi în Valea Jiului. Numãrul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenþei de la comisiile parlamentare de anchetã, numãrul rãniþilor este de 746, iar numãrul morþilor este de ºase: patru morþi prin împuºcare, un decedat în urma unui infarct ºi o persoanã înjunghiatã. Viorel Ene, preºedinte al „Asociaþiei Victimelor Mineriadelor”, susþinea, însã, cã existã documente, mãrturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domneºti ºi Strãuleºti, iar cifra realã a morþilor este de peste 100. Car men COSMAN-PREDA toþi ortacii vorbeau între ei cã ne lasã fãrã loc de muncã dacã nu mergem. Ne intoxicau ºi eram foarte uºor de minþit. Mulþi dintre noi, decât sã coborâm încã o zi în minã, mai bine am zis cã facem o excursie. Ce a ieºit apoi acolo s-a vãzut, dar sã ºtiþi cã nu numai minerii au bãtut. Mulþi dintre cei care au bãtut oameni au crezut cã sunt teroriºti pentru cã aºa li se spusese. Puteau jura cu mâna pe Biblie cã bat teroriºti. Nu vreau sã-mi mai aduc aminte, dar acum regret cã ne-am lãsat prostiþi pe faþã de niºte hoþi care au fãcut averi pe spetele nostru”, spune Gheorghe, care a muncit peste 20 de ani la EM Dâlja. Maximilian GÂNJU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

Noroc bun, în condiþii rudimentare tehnologie. Nu au plasã, nu au lemn, nu au TH-uri, dar am înþeles cã e o problemã cu achiziþiile care se fac la Deva. Îmi doresc ca problemele sã se rezolve

muncã titanicã care nu putea fi fãcutã fãrã sã se punã în primul rând suflet”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, la ieºirea din subteranul Minei Livezeni. Protecþia precarã stârneºte ºi sentimentul de nesiguranþã.

repede. Vreau sã îi felicit pe cei care lucreazã la mina Livezeni ºi pentru eforturile pe care le fac. Ceea ce am vãzut eu în subteran, în condiþiile de astãzi e o

Intratul în minã devine obiºnuinþã, dar minerii nu reuºesc sã se simtã niciodatã în siguranþã. De fiecare datã când intrã în subteran sperã sã ºi iasã afarã pe picioarele lor.

Cu sapa ºi lopata scot minerii cãrbunele în secolul XXI

C

u sapa ºi lopata. Viaþa de miner este durã, însã în Valea Jiului este chiar rudimentarã. Cu salopetele rupte ºi faþa acoperitã cu praf de cãrbune, ortacii din Valea Jiului intrã în adâncul pãmântului cu gândul cã scapã cu bine din ºut. În secolul XXI când se presupune cã lumea este într-o continuã evoluþie, în minele din Valea Jiului încã se lucreazã cu sapa ºi lopata. La propriu. Monika BACIU

Din cele patru mine considerate viabile, doar douã sunt mecanizate. La Lonea ºi la Vulcan gradul de mecanizare în subteran este zero, astfel cã ortacii, cu preþul vieþii, sapã dupã aurul negru. Oamenii, care au chiar ºi peste 20 de ani vechime în subteran ºi câteva luni pânã la pensie, spun cã în loc sã se îmbunãtãþeascã condiþiile din adâncuri sunt din ce în ce mai rele. “Lucrez de 19 ani în subteran, condiþiile sunt foarte grele ºi sunt mai rele decât atunci când m-am angajat. Avem echipamente, dar ni le dau destul de greu”, spune un miner de la Mina Lonea. Ortacii se plâng ºi de lipsa materialelor ºi a pieselor. “Este foarte greu în subteran, ne lipsesc materiale, fãrã piese. Ne descurcãm greu”, ne spune un alt miner. Minerii spun cã în decursul anilor condiþiile s-au înrãutãþit în minerit. Intrã în subteran cu gândul cã poate îi ajutã Dumnezeu ºi vor ieºi sãnãtoºi din încã un ºut. “Condiþiile sunt foarte grele, nu grele.

Nu avem aproape nimic. Ne chinuim sã scoatem cãrbunele. ªi

cu preþul vieþii, acolo de aia scrie noroc bun la intrare. Dacã ieºi, ieºi, dacã nu ce sã facem. Avem 25 de ani de minerit, mai am 10 luni pânã la pensie, abia aºtept sã plec, e dezastru, e sub orice criticã, din ce în ce mai rãu”, mai spune un ortac. Investiþiile de zeci de milioane de euro se lasã aºteptate. Chiar ºi responsabilii Complexului Energetic Hunedoara recunosc cã încã se lucreazã cu sapa ºi lopata. Din patru mine, doar douã sunt mecanizate, iar la Livezeni complexul mecanizat este din anii 1970. “Aºa se lucreazã de ani de zile ºi încã lucrãm în continuare aºa. Sunt douã mine unde gradul de mecanizare este zero, Lonea ºi Vulcan, nu

sunt de acum, sunt de foarte mult timp. Aºa lucrãm acolo. Lucrãm

mecanizat la Lupeni ºi la Livezeni, la Lupeni

cu un abataj mecanizat din 2006, iar la Livezeni cu un abataj mecanizat din anii 1970-1980. Acestea sunt condiþiile în Valea Jiului”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara. Dupã vizita în subteranul Minei Livezeni, chiar ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a recunoscut cã minerii fac minuni având în vedere condiþiile de lucru. “Urmeazã acest proces de retehnologizare, este nevoie de micã ºi mare mecanizare mai performnatã, însã ei fac minuni cu ceea ce existã în acest moment în minã, ca

Minerii fierb, ºefii sunt în China

„N

u mi-aº permite o zi de concediu în aceste condiþii!” a fost opinia preºedintelui de la sindicatul Muntele, Petre Nica. Asta pentru cã acum când minerilor le-a expirat contractul de muncã, ºefii lor sunt la Beijing. Diana MITRACHE

Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele a reacþionat imediat la vestea cã ºefii minerilor, respectiv cei din administraþie, cu care ar trebui sã negocieze contractul colectiv de muncã ce tocmai a expirat miercuri dimineaþã, sunt în China. Nica spune cã nu are acum parteneri

de dialog ºi s-a declarat revoltat de situaþia creatã ºi a spus cã trimite cerinþele pe adresa de la Petroºani, nu pe cea de la Beijing, unde sunt acum cei din administraþie. „Astãzi (miercuri, 11 iunie), suntem fãrã contract colectiv de muncã. Directorul general al CEH, cel al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului ºi alþi ofi-

ciali, dacã putem sã le spunem aºa, sunt în China, într-un moment în care situaþia poate sã explodeze. Probleme sunt ºi la închderi ºi la viabili ºi la termocentrale. Eu nu mi-aº permite o zi de concediu în aceste momente, d’apãi o vizitã în China!”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Mai mulþi lideri ai minerilor au întocmit un act în care au transcris mai multe cerinþe pe care le au, iar acestea ar trebui prezentate administraþiei, însã, deocamdatã, conducere Complexului

Energetic Hunedoara este în China. Minerii din Valea Jiului stau pe un butoi de pulbere ºi chiar liderii lor spun cã nu

este exclus un protest de mai mare amploare, dacã cerinþele lor nu vor fi luate în calcul la negocierile viitoare pentru Contractul Colectiv de Muncã pe care nu îl au deocamdatã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

Fãrã un buget real pentru CEH

Investiþiile în minerit îºi pun speranþele doar în polonezi

M

inerii din Valea Jiului se plâng cã nu au cu ce lucra. Le lipsesc sculele de micã mecanizare, iar speranþele sunt îndreptate doar spre creditul furnizor pe care l-ar putea acorda polonezii. Carmen COSMAN - PREDA Tensiunile din mineritul Vãii Jiului, care au culminat cu greva de avertisment organizatã sãptãmâna trecutã, scot la ivealã lipsurile acute. Oamenii reclamã condiþiile de lucru ºi spun cã nu au cu ce munci. Nu vorbim despre investiþii majore, de la care oamenii ºi-au luat demult gândul, ci de cele necesare desfãºurãrii activitãþii de zi cu zi. Minerii se plâng cã lucreazã ca în anii ’60 – ’70, cu

diferenþa cã poate atunci utilajele erau mai noi, iar acum sunt mult depãºite. „Garnituri ne cumpãrãm noi, sape de acasã, cu ce sã lucrãm? Ni se spune cã s-au îmbunãtãþit condiþiile. Cu ce?”, spuneau minerii pentru a mia oarã în timpul grevei de avertisment, acre nu le-a rezolvat însã problemele. Iar liderii lor de sindicat recunosc cã situaþia este extrem de dificilã. „Aprovizionarea este extrem de deficitarã. Termocentralele Mintia ºi Paroºeni au

ambele de returnat câte un împrumut, aºa cã tot ce înseamnã bani strânºi din vânzarea de energie merg mai întâi câtre bãnci ºi salarii ºi abia apoi cãtre achiziþionarea sculelor de micã mecanizare. Este o situaþie extrem de dificilã”, a declarat liderul Sindicatului Muntele, Petre Nica.

încã un buget real decât pe hârtie. Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al Complexului a declarat cã, deºi aprobat de Guvern, bugetul de venituri ºi cheltuieli nu a fost publicat în Monitorul Oficial pentru a deveni oper-

unul negativ ºi banii nu ajung pentru marile investiþii necesare, care se sperã cã vor fi realizate printr-un credit furnizor acordat de polonezi. Asta dacã pãrþile se vor înþelege asupra garanþiilor. „Noi avem în analizã oferta tehnicã conven-

aþional. Apoi acesta trebuie sã fie trimis la Mintia ºi împãrþit pe sucursale. Oricum bugetul aprobat este

itã, iar într-o sãptãmânã sperãm sã finalizãm aceastã parte. Urmeazã apoi sã discutãm despre

B

ani doar din surse proprii De precizat cã Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara nu primeºte bani pentru investiþii de la bugetul de stat, aºa cã trebuie sã se descurce cu sumele încasate din vânzarea energiei, conform bugetului. Numai cã CEH nu are

În caz de disponibilizãri,

De la CEH se pleacã fãrã sume compensatorii

R

eprezentanþii Sindicatului Muntele se tem de disponbilizãri în acest an la Complexul Energetic Hunedoara. Problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara sunt mari, iar pânã la finele anului personalul va lucra mai puþin decât este normal. În acest context, cei de la sindicat se tem de eventuale disponibilizãri pentru care nu au fost prevãzute sume compensatorii în bugetul Complexului Energetic Hunedoara. Monika BACIU Sãptãmâna trecutã Guvernul a aprobat bugetul de venituri ºi cheltuieli al Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit sindicaliºtilor în acest buget nu sunt prevãzute sume pentru concedieri colective, care în opinia lor este un lucru nu tocmai bun având în vedere situaþia actualã. “Nu conþine sume pentru disponibilizãri,

administraþia nu a luat în calcul eventuale disponibilizãri pentru acest an ºi reprezintã un motiv pentru care noi ne punem mari semne de întrebare vizavi de modul obiectiv în care s-a fãcut gândirea acestui buget. Dacã nu îþi

propui sã faci o restructurare de personal ºi nu prevezi sumele necesare pentru acordarea drepturilor celor care urmeazã sau ar urma sã fie disponibilizaþi ne întrebãm de ce se recurge la o mãsurã, de plecare a 25% din întreg personalul, mai puþin cel direct producþiv pentru cã sunt lucruri care oarecum se bat cap în cap. În condiþiile în care 25%

din acest personal îþi lipseºte pânã la sfârºitul anului mã întreb ce economie serioasã ai vrut sã faci ca administrator care te poþi lipsi de 25% din personal în fiecare zi, de ce nu au avut o gândire obiectivã pe care ar fi trebuit sã ne-o explice ºi sã ne spunã negru pe alb cã urmeazã în cadrul CEH sã aibã loc restructurãri de personal ºi cã vor pleca 10-15-20-100. Lucrurile acestea nu s-au

garanþiile pe care le vor solicita polonezii, care reprezintã partea cea mai dificilã”, a precizat Nicolae Drãgoi. Utilajele pe care le vor aduce polonezii, dacã vor cãdea de acord cu partea românã, se cifreazã la 56 de milioane de euro, iar valoarea totalã a creditului ce ar trebui acordat pe o perioadã de 10 ani este de 76 de milioane. Pentru retehnologizarea minelor viabile este nevoie de complexe mecanizate, combine de înaintare în cãrbune, în steril, dar ºi staþii de degazare. Zilele acestea, o delegaþie polonezã se aflã în Valea Jiului, unde au vizitat mai multe unitãþi extractive.

fãcut pentru cã din punctul de vedere al celor care sunt numiþi în funcþiile de conducere din pãcate, unii doar pe criterii politice, aceasta ar fi dat foarte rãu pentru cã adversarii ar fi ieºit la atac ºi sã spunã cã vor sã dea oamenii afarã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Bugetul CEH aprobat de Guvern este unul structurat pe pierderi. Cei de la CEH cautã soluþii de redresare prin reducerea cheltuielilor. Prima mãsurã impusã a afectat în mod direct personalul.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

Final de an cu premii

A

u avut un an de ºcoalã, dar lau îmbinat cu cursuile de picturã, metaloplastie ºi teatru. Sunt copii talentaþi ºi buni la toate, care au fost premiaþi ºi pentru activitatea extraºcolarã la Clubul Copiilor.

pentru participarea mea la piesele care sau jucat la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani. Îmi trebuie timp ºi dedicaþie pentru asta, dar vin la

Diana MITRACHE Au petrecut ore în ºir, în fiercare sãptãmânã, la repetiþii pentru sala de teatru, ori au lucrat ca sã sculpteze metalul. Toþi sunt copii talentaþi ºi, pentru strãduinþa lor, au fost premiaþi la Clubul Copiilor. Festivitatea s-a desfãºurat pe etape ºi a început cu cei mai mici dintre cursanþi, care au primit premii. „ Am luat premiu pentru metaloplastie ºi pentru teatru. Metaloplastia este foarte grea, pentru cã

ajunge pe scenã, cât ºi sã creeze artã din modelarea metalului este profesoara lor Mihaela Cioc. Tocmai pentru cã nu a fost un an uºor, Mihaela s-a gândit sã îi ºi premieze ºi astfel sã îi încurajeze sã continue. „Ne aflãm la sfârºitul unui an ºcolar bogat cu foarte multã muncã, dar ºi cu foarte multe realizãri. Azi premiem copiii implicaþi în Festivalul Naþional

denumit Sãptãmâna creaþiei artistice, un festival care a avut loc în perioada 12 – 17 mai la teatru. Au participat peste 20 de judeþe, iar de la noi de la club au fost 50 de lucrãri. Avem premiaþi 31 de elevi, foarte multe premii la metaloplastie, la teatru ºi chiar ºi la picturã, unde am participat tot cu 50 de elevi”, a mãrturisit ºi Mihaela ªtefania Cioc, profesoara care a avut

ideea sã îi recompneseze pe elevii sãi, pentru munca depusã. Clubul Copiilor este un loc în care tinerii talentaþi vin din pasiune, dupã orele de curs ºi ceea ce reuºesc ei sã facã, ajunge sã fie considerat cu uºurinþã obiect de artã. Tocmai din acest motiv, coordonatorii acestor cercuri îi încurajeazã ºi le oferã premii care sã le aducã satisfacþii.

Atitudinea este totul! noi aici punem mult suflet. Eu am fãcut o lucrare cu o lumânare ºi mai am una cu o nicovalã”, a spus una dintre elevele de la curs, care a primit locul I pentru creaþiile sale. „Eu am fost premiatã pentru lucrãrile de la metaloplastie ºi

club cu plãcere. Mam bazat pe personaje de desene animate ºi am realizat la metaloplastie foarte multe platouri de fructe pe care le-am transpus în metal’, ne-a explicat o altã premiantã. Cea care îi îndrumã, atât pentru a

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã! Telefon comenzi: 0726 669 060

prezenþa unui psiholog de la Salvaþi Copiii, iar la final, toþi au fost optimiºti”, a spus profesorul Gabriela Stan, care a fost organizatoarea

Psihologul Daria Moldovan de la Organizaþia Salvaþi Copiii din Petrila a cãutat sã pãtrundã în sufletele tinerilor ºi sã le afle cum se vãd ei, dar ºi cum îi vãd pe alþii, cum îºi pot îmbunãtãþi relaþiile cu alþi tineri din jurul lor ºi dacã vor asta, iar pânã la urmã concluzia a fost una simplã: Atitudinea e

orei deschise din librãrie, alãturi de profesoara Mariana Forgaci.

totul!, iar asta o pot dobândi doar dacã au o culturã solidã, deci, dacã citesc cãrþi.

V

or sã fie niºte învingãtori, dar au nevoie de idei ºi atitudine. Tocmai asta au încercat sã le arate elevilor absolvenþi de clasa a VIII-a de la ªcoala nr 7 din Petroºani, niºte psihologi. Diana MITRACHE Totul a fãcut parte dintr-un parteneriat între organizaþia Salvaþi Copiii ºi ºcoala amintitã, iar elevii au fost duºi la librãrie –locul în care putem sã devenim oameni cu atitudine. „Avem un parteneriat cu Organizaþia Salvaþi Copiii ºi ne dorim ca la librãrie sã ajungã cât mai mulþi copii. Cititul unei cãrþi este ceea ce ne face bine ºi noi vrem sã îi încurajãm sã se autoeduce prin acest mod. Am desfãºurat o astfel de lecþie în


Life&Style 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

5

D

dureri misterioase pe care n-ar trebui sã le ignori

acã ai o durere misterioasã, nu întîrzia sã ajungi la doctor. Orice boalã aparent minorã se poate transforma într-una care îþi pune viaþa în pericol. Aºa cum oamenii nu sunt foarte încîntaþi sã se ducã la medic, nici medicii nu sunt foarte încîntaþi sã tratezi boli care ar fi putut fi detectate cu mult mai devreme. Iatã 5 dureri misterioase pe care nu ar trebui sã le neglijezi ºi sã ceri de urgenþã sfatul unui specialist.

1. Mai mult decît o durere în piept Oamenii care au un istoric de boli cardiovasculare în familie se aºteaptã ca aceastea sã se manifeste cu o durere puternicã în piept. Dar nu este neapãrat aºa. De exemplu, încleºtarea maxilarului poate însemna cã inima este supusã unui stres puternic ºi poate fi un semn de avertizare asupra unui atac de cord. Durerea de la un atac de cord apare în alte pãrþi: umãr, braþ, abdomen, gît,

mandibula. Dacã simþi cã ai o problemã la umãr sau þi se încleºteazã maxilarul, opreºte-te indiferent ce faci, ºi cere ajutorul cuiva, mai ales dacã ai un istoric cardiac. O investigaþie medicalã imediatã poate adãuga ani buni vieþii tale.

2. Dureri ale spatelui inferior Durerile spatelui inferior pot fi puse pe

indicat sã consulþi imediat un medic.

4. Dureri în zona gambei Gambele te pot durea dacã ai fãcut sport ºi ai febrã muscularã. Însã, dacã nici n-ai alergat, nici n-ai fãcut cãþãrãri sau

seama sedentarismului. Însã, o durere în spate mai poate însemna probleme cu rinichii: pietre la rinichi, infecþii, tumori. Cînd te sîcîie durerea de spate, fã-þi un control. Îþi poate salva viaþa.

3. Dureri abdominale puternice Atunci cînd mãnînci ceea ce trebuie, este clar cã stomacul o va lua razna. Însã dacã

n-ai avea un motiv clar sã te doarã, ºi totuºi ai dureri puternice, atunci pot fi probleme. Fie e ceva la rinichi, plãmîni, uter, fie e apendicele inflamat. O durere în partea dreaptã sus poate însemna tulburãri ale bilei. Durerea abdominalã din partea de sus, asociatã cu durere a

spatelui în aceeaºi zonã poate fi semn de pancreatita (inflamarea pancreasului). De asemenea, durerea în zona abdominalã poate fi un semnal de blocaj intestinal. Nu în ultimul rînd, o durere abdominalã poate însemna un ficat mãrit – hepatitã. Nimic care cauzeazã dureri abdominale nu este de ignorant. Toate pot genera probleme grave, aºa cã este

mãcar sã fi urcat scãrile, durerile în zona gambei pot fi semn rãu. Gambele sînt înþesate de vase de sînge care fac legãtura între inima ºi muºchi. Dacã acestea se rup sãu apare blocajul unei valve sau o ranã la picior, poate apãrea tromboza. Blocajul duce la umflã-

turi ºi dureri. Dacã cheagul “pleacã” pe alte vase de sînge, acesta poate afecta plãmînii, sau creierul, punînd serios viaþa în pericol. Cere de urgenþã sfatul medicului dacã te confrunþi cu aceastã problemã.

5. Senzaþie de amorþire la palme sau tãlpi Dacã ai stat prea mult timp într-o anumitã poziþie, este normal sã simþi aceasta amorþire a membrelor. Ea apare din pricina blocãrii circulaþiei sîngelui. Însã dacã simþi aceste senzaþii fãrã sã fi existat o cauzã clarã, este posibil sã fie un semn al afectãrii unui nerv. Sub denumirea de neuropatie periferi-

cã, afecþiunea are numeroase cauze: diabet, abuz de alcool, lipsa de vitamina B-12. Indiferent care ar fi cauza, ar fi bine sã o descoperi. Fã-þi un control medical ºi poþi þine sub observaþie problema. Preluare: Sfatul Pãrinþilor.ro


14 Program & Horoscop

10:30 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Finanþe ºi afaceri 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:00 Clubul celor care muncesc în România 18:10 Mondial 2014 18:55 Cupa Mondialã FIFA Brazilia 2014

10:30 11:00 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 turã 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Teleshopping Nimeni nu-i perfect Nimeni nu-i perfect Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Prietenie de conjuncCireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Mondenii Forþã invizibilã Haos

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Butonul de panicã 21:30 Actualitatea româneascã 23:00 Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Gladiatorul 0:00 Dispariþii

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Pãcate de familie 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 MasterChef 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Duºmanul din ape 22:15 Erin Brockovich

21 martie *** 20 aprilie Fiþi foarte prudent în tot ce faceþi ºi în discuþiile cu prietenii. Aveþi tendinþa sã fiþi impulsiv. Dupãamiazã, o rudã apropiatã s-ar putea sã vã dea o importantã sumã de bani.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Pastila Vouã Mica mireasã Teleshopping Pastila Vouã Baronii Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Am ales sã fiu român ªtiri Naþional TV

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului 16 & Pregnant

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 Deschide Camera Comorilor

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Mondial 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Mondial 11:30 UCL Magazin Season Review 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Rezumat UEFA Europa League Review 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Tenis: ziua 5 sferturi 20:45 Digi Sport Mondial 22:00 Jurnal virtual 22:30 Sãrituri în apã

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se pare cã nu sunteþi într-o formã prea bunã. Nu vã asumaþi noi responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã vã irosiþi energia! Sunteþi predispus la stãri depresive ºi accidente vasculare. Pãstraþi-vã calmul!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Se anunþã o zi tensionatã. Nu este exclus sã aveþi divergenþe cu partenerul de viaþã, pornind de la o investiþie importantã. Stãpâniþi-vã impulsivitatea!

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:30 14:45 15:00 16:00 17:30 18:00 18:30

21

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa sunteþi tentat sã vã ocupaþi de mai multe probleme în acelaºi timp. Din cauza nerãbdãrii, riscaþi sã vã enervaþi ºi sã nu mai aveþi nici un spor. Ocupaþi-vã mai mult de activitãþile casnice, ca sã evitaþi un scandal.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi indispus pentru cã nu reuºiþi sã terminaþi la timp ceea ce v-aþi planificat. Starea de nervozitate vã poate pune într-o situaþie neplãcutã faþã de prieteni ºi de persoana iubitã. Pãstraþi-vã calmul ºi concentraþi-vã asupra problemelor.

Sunteþi decis sã faceþi ceva folositor în casã, dar, dacã nu aveþi un plan de acþiune bine definit, ar fi mai bine sã amânaþi. Consultaþivã cu partenerul de viaþã, mai ales dacã aveþi invitaþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Este posibil sã aveþi un sentiment de nemulþumire ºi o tendinþã accentuatã de a vã contrazice cu oricine. Nu riscaþi glume îndrãzneþe pe seama celor din jur! Acordaþi mai multã atenþie familiei ºi partenerului de viaþã.

Traversaþi o perioadã mai dificilã, în care vã preocupã mult situaþia financiarã. Reuºiþi, totuºi, sã vã pãstraþi optimismul. Rãbdarea vã este rãsplãtitã în cursul dupã-amiezii, când primiþi o sumã de bani.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi optimist ºi aveþi ºanse de reuºitã pe toate planurile. Relaþiile cu colaboratorii decurg foarte bine. Reuºiþi sã faceþi rost de bani pentru a rezolva o problemã a partenerului de viaþã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Deºi nu prea vã mai rãmâne timp liber, ambiþia de a termina ce aþi început nu poate sã vã aducã decât câºtiguri. Totuºi, ar fi bine sã vã organizaþi în aºa fel încât sã nu neglijaþi nici familia ºi nici relaþiile cu cei apropiaþi.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa, sunteþi stresat de o problemã de afaceri. Va trebui sã alergaþi în stânga ºi-n dreapta ca sã o rezolvaþi, dar eforturile vã vor fi rãsplãtite. Nu neglijaþi relaþiile sentimentale!

21 februarie *** 20 martie Dupã o perioadã nefavorabilã pe plan social ºi sentimental, situaþia se schimbã complet. Bucuraþi-vã ºi nu vã mai puneþi atâtea întrebãri! Spre searã, aflaþi cã s-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de familie.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

Schimbãri în învãþamînt

A

nul ºcolar 2014-2015 va avea 36 de sãptãmâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrãtoare, prin excepþie, pentru clasele terminale din învãþãmântul liceal, anul ºcolar va fi de 37 de sãptãmâni din care durata cursurilor este de 33 de sãptãmâni, 4 sãptãmâni fiind dedicate desfãºurãrii examenului naþional de bacalaureat, prevede un proiect de ordin de ministru, publicat pe site-ul Ministerului Educaþiei Naþionale. Pentru clasele terminale de liceu cursurile se încheie în data de 29 mai 2015, iar pentru clasa a VIII-a anul ºcolar va avea 36 de sãptãmâni, din care durata cursurilor este de 35 de sãptãmâni, o sãptãmânã fiind dedicatã desfãºurãrii evaluãrii naþionale. Astfel, cursurile claselor a VIII-a se vor

încheia în data de 12 iunie 2015, potrivit Agerpres. Pentru învãþãmântul special, clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologicã, durata cursurilor este de 37 de sãptãmâni, însumând 181 de zile, iar stagiile de pregãtire practicã pentru care au optat

absolvenþii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologicã, cuprind 720 de ore. Potrivit proiectului, cursurile anului ºcolar viitor vor începe luni, 15 septembrie 2014 ºi se vor încheia vineri, 19 decembrie 2014. În perioada 1 - 9 noiembrie 2014, clasele din învãþãmântul primar ºi grupele din învãþãmântul preºcolar sunt în vacanþã. Vacanþa de iarnã va începe sâmbãtã, 20 decembrie 2014 ºi se va încheia duminicã, 4 ianuarie 2015. Cursuri vor începe luni, 5 ianuarie 2015 ºi se vor încheia vineri, 30 ianuarie 2015. Vacanþa intersemestrialã este cuprinsã între 31 ianuarie 2015 ºi 8 februarie. Cursurile semestrului

Conducem în topul criminalitãþii!

J

udeþul Hunedoara conduce în topul criminalitãþii la nivel naþional. Avem cele mai multe condamnãri la suta de mii de locuitori. Carmen COSMAN - PREDA

Ori avem organe de anchetã mai harnice decât în alte judeþe, ori infractorii ºi-au mutat cartierul general în judeþul Hunedoara, unde dau loviturã dupã loviturã. Oricum ar sta lucrurile, potrivit datelor Institutului Naþional de Statisticã, citat de portalul incont.ro, Hunedoara este judeþul cu cea mai mare ratã a

criminalitãþii din România, cu 369 de condamnãri la 100.000 de locuitori. Pe locul doi se situeazã judeþul Brãila - cu 358 de condamnãri, urmat de Mehedinþi cu 349. Raportat, însã, la cifrele statistice din 1990 încoace, putem rãsufla uºuraþi pentru cã stãm bine faþã de alþi ani. Vârful l-a constituit

anul 1997, când s-a înregistrat o ratã maximã a criminalitãþii, cu 662 de persoane condamnate, iar cele mi puþine condamnãri au fost în 1990, respectiv 195. Rata criminalitãþii reprezintã numãrul persoanelor condamnate definitiv la 100.000 de locuitori.

ÎN ATENÞIA PERSOANELOR FIZICE CARE AU CONSTITUIT DEPOZITE LA CASA DE ECONOMII ªI CONSEMNAÞIUNI C.E.C. - S.A.

Având în vedere prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 392/2014, persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii ºi Consemnaþiuni C.E.C. - S.A. pentru achiziþionarea de autoturisme ºi ulterior le-au transferat la Banca Românã pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A. cu acelaºi scop ºi au obþinut dreptul de despãgubire în urma hotãrârilor judecãtoresti executorii sunt rugaþi sã depunã, pânã la data de 16.06.2014, la Ministerul Finanþelor

al doilea vor începe luni, 9 februarie 2015 ºi se vor încheia vineri, 10 aprilie 2015, iar vacanþa de primãvarã este cuprinsã între 11 aprilie ºi 19 aprilie, urmând ca elevii sã se întoarcã la cursuri luni, 20 aprilie, pânã vineri, 19 iunie. "În zilele libere prevãzute de lege nu se organizeazã cursuri. Unitãþile de învãþãmânt ºi inspectoratele ºcolare vor marca prin manifestãri specifice ziua de 5 octombrie Ziua internaþionalã a educaþiei ºi ziua de 5 iunie Ziua învãþãtorului. Sãptãmâna 6-10 aprilie 2015 din semestrul al doilea este sãptãmâna dedicatã activitãþilor extracurriculare ºi extraºcolare, în cadrul programului numit 'ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!', având un orar specific. Tezele din semestrul I al anului ºcolar 2014-2015 se susþin, de regulã, pânã la data de 19 decembrie 2014. Tezele din semestrul al II-lea al anului ºcolar 2014-2015 se susþin, de regulã, pânã la data de 22 mai 2015", prevede proiectul.

Publice, o copie de pe hotãrârea judecãtoreascã executorie legalizatã de instanþa judecãtoreascã emitentã, însoþitã de o cerere pentru despãgubire. Pentru informaþii suplimentare: Persoana de contact din cadrul Directiei Generale de Trezorerie ºi Datorie Publicã: Mariana Elena Anghel – director general adjunct Tel. 021. 319. 9732 / Fax. 021.319. 9688

- LICITAÞIE B.E.J Rãducanu Cecilia – Camelia cu sediul în Petroºani, str. 1 Decembrie, nr. 100, camera 6, judeþ Hunedoara, vã aduce la cunoºtinþã cã în data de 19.06.2014 orele 11:00, se vinde la licitaþie publicã imobilul situat în Petroºani, str. Avram Iancu, bl. 3, sc 1, ap. 18, judeþ Hunedoara la preþul de 29174,25 lei. Relaþii suplimentare la numerele de telefon 0254/540617 sau 0721948679


16 Actualitate

Cronica V達ii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014

CVJ NR. 631, VINERI 13 IUNIE 2014  

CVJ NR. 631, VINERI 13 IUNIE 2014

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you