Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 629

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 11 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Nu-ºi pierd din drepturi

Polonezii viziteazã minele >>> PAGINA A 3-A

Consilierul Þurcaº - admis cu nota zece >>> PAGINA A 3-A

Bacalaureat 2014, primele emoþii >>> PAGINA A 4-A

O viaþã petrecutã la catedrã >>> PAGINA A 5-A

Imobile ridicate între anii 1800 ºi 1900 ajung ruine >>> PAGINA A 6-A

Regretã cã au pãrãsit sistemul minier >>> PAGINA A 7-A

Rezultatele educãrii pãrinþilor de cãtre copii >>> PAGINILE 8-9

Nãpãdiþi de bãlãrii >>> PAGINA A 10-A Pânã nu se furã bucatã cu bucatã

Staþia de epurare a minei Valea de Brazi va fi ecologizatã >>> PAGINA A 11-A

Î

n actualul buget al CEH, aprobat de executiv, sunt prevãzute o serie de tãieri din drepturile salariaþilor, însã liderii sindicali susþin cã minerii din subteran nu vor pierde nimic din ceea ce aveau în Contractul colectiv de muncã expirat ieri (marþi). >>> PAGINA A 7-A

Piaþã inutilã în cãutare de investitor >>> PAGINA A 12-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 2014

Polonezii viziteazã minele

P

olonezii au venit în Valea Jiului ºi, înainte de a da banii de investiþii, viziteazã unitãþile miniere de aici. Ei sunt cei care vin cu bani sã investeascã în retehnologizarea minelor care sunt considerate viabile. Diana MITRACHE O delegaþie din Polonia este în aceste zile la Complexul Energetic Hunedoara ºi viziteazã câteva unitãþi miniere. Firma care a ajuns aici are în

intenþie sã retehnologizeze câteva din subteranele Vãii Jiului, dar pânã joi când va fi licitaþia, polonezii fac mai multe vizite în aceste locuri. „Da, este delegaþia polonezã în Valea Jiului. Mai are de

analizat utilajele cu care vor fi dotate subteranele din Valea Jiului, la Livezeni ºi la Vulcan. Vizita este în afara procedurii de licitaþie, sunt discuþii tehnice, pentru utilajele care urmeazã sã fie aduse la cele douã unitãþi miniere”, a declarat Nicolae Drãgoi, director general la Divizia Minierã, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Polonezii vin cu bani ºi totul va fi stabilit în aceastã sãptãmânã. Responsabilii din Divizia Minierã spun, însã, cã e vorba despre câteva zeci de milioane de euro, care vor ajunge în retehnologizarea sis-

temelor de extracþie din subteran. „Vom urma paºii normali ai achiziþiei ºi vom avea joi ºedinþã. Apoi, urmãtorul pas în

spus Drãgoi. Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinþat în 2012, prin fuziunea termocentralelor de

CEH produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, are o putere instalatã de 1.435 MW ºi asigurã aproxi-

calendar, al achiziþiei, va fi stabilit apoi în ºedinþã. Polonezii vor investi undeva între 55 ºi 65 de milioane de euro, acesta fiind costul utilajelor. Costul total al creditului se ridicã la 75 de milioane de euro”, a mai

stat Deva ºi Paroºeni. În august, anul trecut, minele viabile din Valea Jiului, Lonea, Lupeni, Livezeni ºi Vulcan au fuzionat cu cele douã termocentrale, devenind parte componentã a complexului hunedorean.

mativ 5 la sutã din producþia naþionalã de energie, dar se aºteaptã investiþii în subteran. Utilajele cu care minerii scot acum cãrbune au nevoie de tehnologii moderne ºi asta se va putea face doar cu capital strãin.

zeci de angajaþi, însã a vrut sã spulbere un mit cum cã în minerit angajãrile se fac doar pe pile sau cã ºomerii peste 40 de ani nu se mai pot angaja la front. Pe de altã parte, la concursul pentru cele 75 de posturi din minerit au participat circa 500 de candidaþi, iar mai mulþi participanþi au contestat rezultatele dupã ce au fost respinºi. Totodatã, unii candidaþi respinºi susþin cã

au sesizat Direcþia Naþionalã Anticorupþie. Conducerea Diviziei miniere a CEH susþine cã întreg concursul s-a derulat corect, supravegheat inclusiv video, ºi este normal sã existe nemulþumiþi. Tot ieri, marþi, au fost analizate ºi contestaþiile depuse de candidaþii declaraþi respinºi la concursul organizat pentru cele 75 de locuri de muncitor necalificat.

Consilierul Þurcaº - admis cu nota zece

F

lorin Þurcaº, consilier local la Petrila, a participat la concursul pentru ocuparea unui post de muncitor necalificat în minele din Valea Jiului, iar dupã cele douã probe de concurs a obþinut zece pe linie. Þurcaº nu va merge însã sã munceascã în subteran. Maximilian GÂNJU Alesul local din Petrila, în vârstã de 43 de ani, a mai muncit în minerit ºi sa disponibilizat la ”marea ordonanþã” în 1997. A intrat în afaceri ºi politicã ºi nu avea nevoie de un loc de muncã, însã a vrut sã demonstreze cã ºi la vârsta când majoritatea ortacilor se pregãtesc de pensionare încã se mai poate munci în subteran. Florin Þurcaº s-a înscris la concursul pentru 75 de locuri de muncitori necalificaþi de care avea nevoie Divizia minierã a Complexului

Energetic Hunedoara ºi a fost admis la ambele probe. Þurcaº a obþinut punctaj

de kilograme de sort în jumãtate din timpul necesar pentru a fi admis. „Când s-a dat

maxim la proba scrisã, care de altfel a fost una banalã, însã a impresionat comisia de examinare la cea practicã. Consilierul local din Petrila a reuºit sã lopãteze, peste un obstacol de 1,5 metri, circa 400

startul la lopãtat, el a luat lopata plinã ºi în ritm constant a dat tot sortul. Nici nu s-a sinchisit ºi în vreo douã minute ºi ceva a terminat. Restul copiilor care au participat la concurs au tras tare de la început ºi

iute, dar cu lopata jumãtate ºi au muncit mult ºi degeaba. La Þurcaº s-a vãzut experienþa, s-a vãzut cã a muncit la front”, ne-a declarat unul dintre examinatori. Chiar dacã Florin Þurcaº a fost admis cu notã maximã, el nu va coborî în subteran ºi a cedat locul sãu urmãtorului de pe listã. Consilierul are mai multe afaceri ºi


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 2014

Bacalaureat 2014, primele emoþii

Î

ncepe Bacalaureatul. Mii de tineri din Hunedoara s-au pregãtit sã intre la primele probe ale examenului maturitãþii. Emoþiile sunt pe mãsurã, iar inspectorii ºcolari spun cã totul decurge deocamdatã conform graficului. Diana MITRACHE

Peste 3.000 de candidaþi s-au înscris în judeþul Hunedoara pentru a susþine examenul de Bacalaureat. Primele probe programate sunt cele orale, dupã ce fiecare absolvent va da probele de competenþe. Potrivit Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, dintre cei care au depus cerere de susþinere a examenului, doar o parte sunt absolvenþi ai promoþiei din acest an, iar restul fac parte dintre cei care nu au pro-

movat examenul la sesiunile anterioare. „Pentru 3.113 candidaþi care s-au înscris în acest an la Bacalaureat încep, într-adevãr, emoþiile. Bineînþeles cã nu pentru toþi, deoarece 773 au deja proba aceasta echivalatã. Sunt emoþii, este vorba despre proba lingvisticã la Limba ºi Literatura Românã ºi sperãm cã pot sã îºi demonstreze competenþele pe care ºi leau însuºit nu numai în cei 4 ani de liceu”, a declarat Marta Mate, inspector ºcolar judeþean.

În aceastã dimineaþã a început proba de susþinere a examenului pentru obþinerea certificatului de competenþe lingvistice de comunicare oralã în limba românã,

iar emoþiile tinerilor absolvenþi erau pe mãsurã. „La competenþele lingvistice nu prea am emoþii. Aºtept scrisul la românã ºi acolo e mai greu. Aici e simplu,

trebuie doar sã vorbim”, a spus un candidat care îºi aºtepta rândul sã intre în comisie, în timp ce un alt coleg avea ºi el emoþiile inerente înaintea examenului. „E primul pas în intrarea în Bacalaureat

„E un pic mai uºor decât am crezut ºi sper sã fie tot aºa. Mam pregãtit, în mare, dar mai trebuie recapitulat, pentru cã niciodatã nu e destul”, a spus liceanul. Miercuri sunt aºteptaþi candidaþii care

ºi am multe emoþii”, ne-a mãrturisit acest absolvent. Mai uºuraþi au fost cei care au ieºit din prima probã ºi care, dupã ce au tremurat în faþa comisiei, au rãsuflaþi un pic uºuraþi.

susþin aceste probe pentru limba maternã. Vor urma apoi probele pentru competenþele digitale ºi cele lingvistice într-o limbã modernã. În altã ordine de idei, profesorii care

Caravana LSRS în localitãþile Petroºani ºi Petrila

C

aravana LSRS a poposit vineri, 6 iunie 2014, în oraºele Petroºani ºi Petrila cu douã seminarii de excepþie. În cadrul evenimentului, participanþii au aflat mai multe detalii despre procesul de aplicare la universitãþi din strãinãtate, despre sistemul de învãþãmânt, precum ºi despre costuri ºi posibilitãþi de finanþare pentru studenþii strãini aflaþi la studii în þãri precum Suedia, Regatul Unit ºi SUA. Cele douã seminarii au avut loc la Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuºi” din localitatea Petrila de la ora 9:00, respectiv la ora 11.30 la Colegiul de Informaticã “Carmen Sylva” din Petroºani. „Colegiul National de Informatica Carmen Sylva din Petroºani a avut plãcerea de a fi una dintre staþile-gazdã în care a oprit Caravana LSRS la începutul acestei veri. Elevii claselor a XI-a au fost extrem de receptivi, urmãrind cu atenþie informaþiile legate de studiul în SUA, Anglia

ºi Suedia ºi intervenind cu întrebãri la sfârºitul prezentãrii. Cei mai mulþi dintre ei ºi-au exprimat opþiunea de a studia în Marea Britanie. Majoritatea ºi-ar dori sã se întoarcã în þarã dupã terminarea studiilor universitare ºi sã punã bazele propriilor afaceri. Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva considerã salutarã iniþiativa LSRS, mândrindu-se cu cei trei foºti elevi ai Colegiului, care sunt un exemplu de urmat ºi de alþi tineri”, a afirmat doamna Carmen

Gheviza, director educaþional. „Vineri, 6 iunie 2014, am urmãrit cu mare interes împreunã cu alþi colegi prezentarea reprezentanþilor LSRS pentru a înþelege mai bine beneficiile studiului în strãinãtate (Anglia, Suedia ºi SUA). Personal îmi doresc sã studiez în Anglia ºi consider cã prezentarea a fost cât se poate de completã, lãmurindu-mã în câteva privinþe neclare precum costul facultãþii. Voi þine legãtura cu cei trei reprezentanþi, care mi-au fost

de un real ajutor", a declarat Patricia Creþu, eleva în clasa a XI-a la Colegiul National de

Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Caravana LSRS este unul dintre cele mai importante

iniþial au spus cã nu vor participa gratuit la supraveghere, au renunþat la idee ºi examenul, spun inspectorii ºcolari, se va desfãºura în parametrii normali. ‚La nivel de judeþ nu existã astfel de probleme. La nivel de judeþ, noi am centralizat opþiunile dumnealor pentru a participa la examen ºi avem un numãr suficient de cadre didactice atât ca asistenþi, cât ºi ca evaluatori. Sperãm cã totul va decurge în condiþii optime”, a mai spus Marta Mate, inspector ºcolar judeþean. Proba scrisã la Limba Românã începe în 30 iunie, iar dupã aceastã datã candidaþii intrã în linie dreaptã. Cei 3.000 de candidaþi sunt împãrþiþi pe centre de examinare ºi toate examenele se vor desfãºura sub supraveghere video.

proiecte desfãºurate la nivel naþional de cãtre o organizaþie neguvernamentalã, oferind seminarii informative ºi interactive gratuite celor interesaþi sã plece la studii peste hotare. Caravana recunoaºte ºi susþine interesul puternic al tinerilor români de a dobândi o educaþie de calitate în strãinãtate ºi vine în întâmpinarea necesitãþii de informare a acestora cu privire la oportunitãþile academice internaþionale.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 11 Iunie 2014

O viaþã petrecutã la catedrã

D

upã 35 de ani petrecuþi în sistemul de învãþãmânt, pentru câþiva dascãlii acestea sunt ultimele zile petrecute la catedrã. Cei care ne-au fãurit destinele ºi ne-au creionat personalitatea îºi iau rãmas bun de la ºcoalã. A venit ºi momentul în care aceºtia se pensioneazã ºi predau ºtacheta, generaþiei tinere. Monika BACIU

Rodica Ivan a petrecut mai bine de 35 de ani la catedrã, unde a fost dascãlul a mii de elevi. Atât pentru elevi, cât ºi pentru Rodica Ivan acum sunt ultimele zile de ºcoalã. Cum au trecut cei 35 de ani în care a fost “mamã” pentru mii de elevi ne spune chiar dânsa. “A fost ºi greu, a fost ºi foarte bine. Trãgând linie, dacã fac un bilanþ a fost bine, a fost minunat pentru cã este o perioadã a vieþii mele care nu o sã se mai întoarcã niciodatã ºi care mi-a umplut viaþa de conþinut”, ne povesteºte Rodica Ivan.

Mii de elevi au trecut prin mâinile dascãlului. Nu toþi au fost eminenþi, însã toþi i-au rãmas la suflet cu bune, dar ºi cu mai puþin bune. Fiecare elev are propria personalitate, însã tot atâtea personalitãþi a dezvoltat de-a lungul anilor. “Am predat 35 de ani ºi jumãtate. Am întâlnit tot felul de elevi în aceºti ani, dar deºi accentul pe instruire s-a deplasat de la o generaþie la alta tot aºa la moment de bilanþ, fãrã înfrumuseþãri, zic cã au fost niºte oameni minunaþi, un material

splendid. Cred cã oricine ar vrea sã modeleze conºtiinþe ºi sã formeze personalitãþi. Am avut în ultima perioadã întâlniri de 10, 20 de ani de la terminarea liceului ºi sunt oameni deosebiþi, speciali, viaþa îi pune pe toþi acolo unde meritã ºi se modeleazã extraordinar. Sunt foarte încântatã de ce am format ºi am modelat”, ne mai spune

dascãlul aflat în pragul pensionãrii. Sistemul educaþional se schimbã de la un

an la altul. În cei 35 de ani de activitate, dascãlul a trecut prin multe schimbãri. A vãzut cum educaþia din ultimii ani diferã cu totul de cea de acum 35 de ani când principalele accente erau

bilitatea sã lucrez ºi cu psihologia , am predat psihologia ºi constanta este cã a trecut totul foarte repede. Nu pot sã zic cã a fost foarte greu sau foarte uºor. A trecut repede”, mai spune sursa citatã.

puse pe culturã. “S-au schimbat multe din primul an ºi pânã în ultimul, mai ales cã eu nu am vrut sã fiu educator. Eu am intrat la psihologie, sa desfiinþat facultate ºi în primii ani regretam enorm cã nu sunt psiholog. Dupã revoluþie am avut posi-

Amintirile sunt cele cu care rãmân dascãlii care ºi-au petrecut viaþa fãurind destine. Cele mai plãcute momente ale acestor persoane sunt cele în care elevii lor au reuºit la diferite concursuri, iar apoi în viaþã. “Nu este o singurã amintire. Sunt mai multe, de preþ ar fi reuºitele cu elevii la concursuri ºi olimpiade, participãrile la etapele naþionale, acestea sunt foarte importante ºi preþioase pentru mine, faptul cã mulþi

Zonele de agrement din Vulcan luate cu asalt

Z

onele de agrement din Vulcan sunt luate cu asalt de sute de oameni, care ies din case sa se adaposteasca de canicula la umbra padurii. Marius MITRACHE Fie ca au fost în zona de agrement Brazi, ori la Cabana Cãpriºoara sau în Pasul Vâlcan, adicã

cele trei zone turistice ºi de agrement de pe raza municipiului Vulcan, toti cei care aleg sa petreaca cateva ore in mijlocul naturii nu regretã, vremea frumoasa si aerul

curat meritã din plin. ªi ca cei care urcã la munte sã se relaxeze, autoritãþile locale au amenajat inclusiv locuri pentru grãtar. “Da, este adevãrat faptul cã odatã cu încãlzirea vremii foarte mulþi locuitori ai municipiului Vulcan îºi petrec tot mai mult timp la iarbã verde. În toate cele trei zone de agrement din Vulcan am amenajat

locuri pentru grãtar, ori de relºaxare”, spune primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Unul dintre cele mai cautate locuri este la Brazi, unde localnicii au parte de multa liniste, însã cei care doresc sã meargã în drumeþii aleg Pasul Vâlcan, un loc extrem de drag locuitorilor din Vulcan ºi nu numai lor.

elevi din anii anteriori îmi spun cã am fost idolul lor ºi un model de viaþã, acum nu cred cã aº mai fi un model de viaþã pentru cã se constatã o oarecare superficializare a formãrii ºi autoformãrii elevilor pentru cã accentul s-a deplasat de pe culturã pe partea practicã. Copiii aceºtia sunt foarte buni la informaticã, limbi strãine, sunt cu permis auto imediat ce au posibilitatea. Altãdatã erau mai înclinaþi spre culturã, dar ºi învãþãmântul era mult mai culturalizat, acum e mai puþin. Acestea sunt amintiri preþioase, faptul cã elevii îºi amintesc de mine ºi chiar acum doi ani mi-a spus o fostã elevã cã dacã este cum este totul mi se datoreazã mie în cea mai mare mãsurã ºi pe mine m-a uns la inimã”, a mai spus Rodica Ivan. Dascãlii alãturi de pãrinþi sunt aceia care ne deschid drumurile în viaþã. Lor trebuie sã le mulþumim pentru ceea ce suntem astãzi. Cu rãbdare ºi pasiune aceºti oameni ne îndrumã paºii spre viitor.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 2014

Sfârºitul unei etape, un nou drum în viaþã

O

nouã filã din cartea vieþii se deschide astãzi în faþa absolvenþilor de facultate. Acum sunt pe picioarele lor, sunt în faþa unui nou început. Absolevnþii Facultãþii de Mine din cadrul Universitãþii din Petroºani ºi-au luat la revedere de la colegi ºi profesori ºi se pregãtesc pentru o carierã. Aici au fost formaþi, însã mulþi se gândesc sã îºi gãseascã rostul peste hotare. Monika BACIU

“În România nu ºtiu ce voi face, probabil voi pleca dincolo (peste hotare-n.r.), e cea mai viabilã soluþie pe care o gãsesc în momentul actual. Deocamdatã lucrez aici, e în regulã, dar vedem. Nu pot sã zic cã mã simt specialã. Dacã plec nu voi gãsi ceva în domeniul în care termin astãzi. Asta e conjunctura. Am gãsit în domeniul web-design, mi-am greºit facultatea se pare, dar nu regret cã a fost frumos ºi vom vedea ce va mai fi. Din anul doi am

amintiri foarte frumoase, am fãcut niºte nebunii cu colegii mei, dar sunt amintiri frumoase, au fost ºi examene mai urâte, dar în ansamblu e OK”, spune o absolventã. “Mã voi pregãti de o carierã, mã simt foarte pregãtitã din punct de vedere profesional, din punct de vedere ca om, e timpul pentru o carierã în domeniu. Este foarte greu dacã rãmân în þarã, dar probabil voi încerca. Am multe amintiri frumoase cu colegii, o mulþime de întâlniri, profesorii au fost niºte îndrumãtori

extraordinari”, spune o altã tânãrã. Alþi absolvenþi au alte planuri. Înainte de

o carierã vor sã îºi continue studiile, tot

Imobile ridicate între anii 1800 ºi 1900 ajung ruine

P

rima aºezare organizatã din Petroºani a fost colonia muncitoreascã. Aici erau amenajate linii ferate pe care, cu vagonetele, raþia de cãrbuni ajungea la ortacii de la Societatea Minierã. Maximilian GÂNJU Casele au fost închiriate familiilor sãrace, astfel cã nici autoritãþile, nici chiriaºii n-au mai investit în întreþinerea lor. Edilii au preferat chiar sã treacã cu buldozerele peste clãdirile degradate. De pildã, asta s-a întâmplat cu Baia Comunalã, demolatã în 2003. Cartierul cu circa 250 de imobile se regãseºte pe Lista Monumentelor Istorice, însã va dispãrea încet, dupã ce

zona Colonie a fost declasificatã ºi clãdirile,cele mai multe nu mai au valoare istoricã. "Casa cu turn", sau "Castelul Ianza", a fost construitã în 1903. Se degradeazã zilnic, deoarece, dupã ce a fost revendicatã de

fostul proprietar, pe perioada procesului municipalitatea a abandonat-o. Castelul este acum în intenþia proprietarului de a fi restaurat, însã sumele necesare sunt foarte mari. O soartã mult mai bunã a avut-o Cazinoul Muncitoresc, reabilitat dupã o investiþie privatã ºi chiar dacã s-a transformat într-un local de lux, pãstreazã încã elemente originale ºi aerul boem din perioada de glorie.

aici. “Mã simt emoþionat, dornic de noi oportunitãþi în viaþã, noi prilejuri. Voi continua studiile aici la Petroºani, prima datã masteratul, apoi doctoratul, dupã aceea voi cãuta un loc de muncã poate în strãinãtate, poate aici. A fost greu în cei

le-am urat succes în viitor ºi le-am cerut sã ne ajute pentru perioada care urmeazã sã o traversãm. Sunt convins cã ei pot sã ne ajute prin ceea ce vor face chiar dacã sunt o generaþie foarte puþin diferitã. Întotdeauna mi s-au pãrut diferiþi faþã de ceea ce suntem noi, e normal, dar sunt convins cã prin felul în

patru ani, multe examene, unele foarte grele, altele mai uºoare. Sunt foarte pregãtit pentru licenþã. Voi rãmâne cu amintirea colegilor, a profesorilor”, spune un tânãr. Dascãlii facultãþii le transmit absolvenþilor toate gândurile de bine ºi totodatã îºi pun speranþele în aceºti tineri. “Sunt 65 de ani de când Facultatea de Mine pregãteºte specialiºti la Petroºani,

care sunt ei ºi prin felul în care se manifestã vor reuºi sã facã ceva bun pentru noi”, a declarat conf. Univ. Dr. Ing. Eduard Edelhauser, directorul Departamentului de Management Ingineria Mediului ºi Geologie, din cadrul Universitãþii Petroºani. Tinerii care astãzi încep o nouã etapã a vieþii au terminat specilizãri din cadrul Facultãþii de Mine, într-o perioadã când mineritul este în impas.

“Numele facultãþii este de Mine, dar specializãrile sunt mult mai diverse, avem ºase specializãri care sunt sau nu sunt legate de domeniul minerit. Existã ºi o specializare de minerit, care din pãcate este puþin cãutatã deºi eu cred cã ºi în România, dar ºi în strãinãtate existã oportunitãþi pentru minerit chiar dacã nu în domeniul cãrbunelui. Fiind domenii diverse ei pot sã îºi gãseascã un loc pe piaþa muncii”, a mai spus sursa citatã. Mulþi dintre absolvenþii de facultate se vor îndrepta spre þãrile adoptive care le vor oferi un trai decent. Diplomele obþinute aici sunt recunoscute, însã nu pretutindeni. “În mod cert sunt þãri cu care avem acorduri de parteneriat ºi cred cã în Uniunea Europeanã aceste diplome sunt recunoscute, alte þãri cer încã niºte examene de recunoaºtere, dar în domeniul minier foarte mulþi absolvenþi ai facultãþii lucreazã în þãri precum Australia, Canada, Africa de Sud ºi chiar Europa”, a mai spus Edelhauser. Absolvenþii cursurilor universitare mai au de trecut un hop. În curând aceºtia vor susþine examenul de licenþã.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 2014

Regretã cã au pãrãsit sistemul minier

“A

m fost un prost cã am plecat”. Marþi au fost afiºate rezultatele finale în urma contestaþiilor la concursul de angajare în minerit. Cei aproape 30 de contestatari au venit sã îºi vadã lucrãrile. Printre aceºtia s-a aflat ºi un bãrbat care a lucrat 15 ani în subteran ºi a plecat, iar acum a vrut sã se reîntoarcã însã în zadar pentru cã nu a reuºit sã promoveze examenul de angajare.

fãceam bine eram intrat. Am avut cel mai bun timp 1,29. Au spus cã s-ar putea sã suplimenteze ºi cã se vor mai face angajãri, dar cine ºtie ce va fi”, spune un alt tânãr care a contestat rezultatul iniþial. Din cele peste 20 de contestaþii care au fost depuse doar câteva au fost

Monika BACIU “Am vãzut unde greºit ºi mi s-a explicat, nu mai aveam ce face. Puteam sã fac ºi mai bine, dar se întâmplã. Am mai lucrat 15 ani de subteran ºi îmi pare rãu cã am plecat. Am fost un prost”, a declarat bãrbatul. Cei care ºi-au vãzut lucrãrile s-au convins cã au greºit, iar punctajul obþinut a fost unul cinstit. “M-am întors împãcat cã am vãzut cã am greºit la

proba teoreticã. Nu credeam cã totul e în regulã, dar acum m-am lãmurit. A contat mult greºeala, o întrebare dacã o

Nu-ºi pierd din drepturi

Î

n actualul buget al CEH, aprobat de executiv, sunt prevãzute o serie de tãieri din drepturile salariaþilor, însã liderii sindicali susþin cã minerii din subteran nu vor pierde nimic din ceea ce aveau în Contractul colectiv de muncã expirat ieri (marþi). Maximilian GÂNJU

Odatã cu aprobarea Bugetului de venituri ºi cheltuieli, ºomajul tehnic, reducerea numãrului de zile de lucru ori desfiinþarea unor puncte de lucru ce aparþin de Divizia

minierã din cadrul CEH, au fost decise de administraþia societãþii pentru reducerea costurilor. În cazul desfiinþãrii Salvamin ºi Preparaþiei Coroieºti mai este nevoie însã ºi de aprobarea Adunãrii Generale a Acþionarilor, dar surse din CEH spun cã este o formalitate obþinerea ei. Bugetul pe anul 2014 pentru Complexul Energetic Hunedoara' - SA, aflat sub autoritatea Departamentului pentru Energie, prevede venituri totale estimate la 1.439.379.000 lei iar cheltuieli de 1.726.549.000 lei. În acest BVC sunt prevãzute ºi o serie de ajustãri privind drepturile salariaþilor

admise, iar în cazul unui contestatar s-a dovedit faptul cã s-a realizat o eroare la corectare. Astfel, acesta va fi angaacordate în baza Contractului colectiv de muncã. Deºi, cel puþin teoretic, salariaþii ar urma sã piardã, sindicatele susþin însã, cã personalul direct productiv nu va fi afectat. ”Minerii nu vor pierde din drepturile prevãzute în CCM, mã refer la cei de la front, la personalul direct productiv din Complexul Energetic Hunedoara”, a explicat Petre Nica, preºedintele sindicatului Muntele. Pe de altã parte, ortacilor le-a expirat ierimarþi contractul colectiv de muncã, iar energeticienilor încã din luna aprilie. Negocierile sunt în toi, iar potrivit directorului adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi, pânã se va ajunge la semnarea unui nou acord se va merge pe acte adiþionale care prelungesc valabilitatea vechiului CCM.

jat al 76-lea miner. “Au fost depuse 27 de contestaþii, am invitat pe toþi cei 27 la sediul companiei sã le arãtãm unde au greºit, au venit 20, am discutat cu fiecare în parte. Eu zic cã nu a fost niciun fel de problemã, fiecare a vãzut ºi a recunoscut lucrarea ºi timpul pe care l-a semnat. Din cele 27 de contestaþii, 26 au fost respinse, iar una a fost admisã. Este cazul domnului Cismaº care în momentul recorectãrii lucrãrii s-a pus altã grilã pe lucrarea

dânsului. S-a recorectat lucrarea, are medie de intrare, va intra, va fi al 76-lea intrat”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al CEH. Cele 76 de persoane vor fi angajate la minele Vulcan ºi Lonea. Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara nu exclud varianta ca anul acesta sã se mai organizeze o rundã de angajãri având în vedere numãrul foarte mare al celor care pãrãsesc sistemul.


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 2014

Rezultatele educãrii pãrinþilor de cãtre copii

z Duminicã a fost practic lansarea unui proiect pilot numit ”Prietenii Apei”. Sã ºtiþi cã aceºti copii sunt foarte implicaþi ºi chiar cred cã pot schimba lumea în bine, iar pentru asta îi susþinem din toatã inima” – Imre Szuhanek, preºedinte Petro Aqua Petroºani.

Corici ºi de ºeful Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida, tocmai pentru a da greutatea cuvenitã acþiunii. Toþi au convingerea cã asemenea demersuri au dat rezultate ºi gradual balanþa se înclinã în favoarea celor receptivi, care înþeleg cã ”omul sfinþeºte locul” ºi nu îl trebuie sã-l pângãreascã.

z ”Vreau sã vã spun cã reacþiile oamenilor la demersul fãcut de copii pentru pãstrarea curatã a apelor este tare interesant, în sensul bun al cuvântului. Ne-am dat seama cã un copil care cere adultului sã aibã grijã, sã semneze un angajament, are mare efect” – Sorin Corici, director Sistemul Hidrotehnic Valea Jiului.

”Încã din 1999 colaborãm cu Apele Române, dar acum fãcând parte ºi noi din Bazinul Dunãrii de Jos, care cuprinde patru judeþe, trebuie sã ne implicãm mult în astfel de acþiuni. Duminicã a fost practic lansarea unui proiect pilot numit ”Prietenii Apei”. Am fost cu copiii, de la ºcoala ”Avram Stanca”, la turiºtii aflaþi pe Jieþ, iar copiii i-au rugat sã

z ”În mod sigur aceste acþiuni au efect pentru cã se vãd rezultatele. Oamenii sunt extrem de sensibili în faþa copiilor. Noi i-am însoþit ºi i-am susþinut pentru cã acþiunea este una cu greutate, serioasã, cu mizã importantã pentru noi toþi” – Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Petroºani. Efectul unor filmuleþe-reportaj prezentate la ºcoalã unor copii de 8-9 ani - în care se aratã minunata creaþie divinã ºi cum o distrug oamenii, fãrã urmã de respect - este ºocant. Atunci când li se explicã de cãtre dascãli cã ºi ei pot schimba lucrurile, cei mici îºi iau în foarte serios ”misiunea” crezând cu tãrie cã este ºi de datoria lor sã îndrepte lucrurile. Ideea de ani de zile a Asociaþiei Petro Aqua Petroºani de a se ocupa de copii, de a-i atrage spre respect ºi de a

contribui la o evoluþie a celor mici bazatã pe iubirea fatã de Creator ºi creaþie, a dat roade nebãnuite. Pe lângã zecile de acþiuni în care, împreunã cu cei mici, curãþau locurile ºi munþii de murdãria inconºtienþilor, a avut loc, în a doua zi de Rusalii, demararea unui proiect pilot ”Prietenii apei”. Asociaþia Petro Aqua Petroºani a reuºit sã schimbe locuri ºi mentalitãþi, sã punã în valoare ceea ce alþii au neglijat sau au dat uitãrii cu bunã ºtiinþã,

adunând în jurul ei oameni care simt ºi gândesc la fel. De data acesta, ca membrã a Comitetului Bazinului Jiu-Dunãrea de Jos, care cuprinde patru judeþe, Asociaþia a trecut la acþiune în colaborare cu ªcoala generalã ”Avram Stanca”, Apele Române Valea Jiului ºi Salvamont Petroºani. S-a conceput un document-angajament pe

”Este o acþiune iniþiatã de Petro Aqua, de preºedintele Asociaþiei Imre Szuhanek. Este a doua acþiune de gen, pentru cã o alta a fost de Florii. De data aceasta s-a ales zona Jieþ, pentru cã este vorba de un proiect pilot pe care vrem sã îl dezvoltãn pe Bazinul Jiul Superior pentru ca apoi sã-l extindem cãtre Craiova – Bazinul Jiului ºi Dunãrii de jos. Vreau sã vã spun cã reacþiile oamenilor la demersul fãcut de copii pentru pãstrarea curatã a apelor este tare interesant, în sensul bun al cuvântului. Vã dau un exemplu, care multora li s-a pãrut hazliu. Aflaþi la Craiova, de Ziua Mondialã a Apei, invitaþilor li s-au împãrþit pliante cu acest angajament de pãstrare a apelor

ante fuseserã împãrþite ca modele la care sã se facã eventuale corecturi, îmbunãtãþiri etc. Asta se întâmplã ºi în realiate. Când vezi cã vine un copil cãtre tine ºi te roagã sã pãstrezi apele curate pentru cã de ele au nevoie ºi generaþiile care vin, cã îþi explicã cum

seama cã un copil care cere adultului sã aibã grijã, are mare efect” – a precizat Sorin Corici, directorul Sistemului Hidrotehnic Apele Române – Valea Jiului.

este ºi-aºa, ºi-aºa. Adicã sunt adulþi care îi ascultã ºi reacþioneazã pozitiv, dar sunt ºi din cealaltã categorie care nu-i bagã în seamã. Dar este îmbucurãtor cã

balanþa înclinã spre cei cu reacþii pozitive, normale. Sunt copii de clasa a II-a, de 8-9 ani, ºi avem ºi pãrinþi ai acestor copii care vin la acþiuni. Aºa a fost ºi vineri de Ziua mediului ºi duminicã la ”Prietenii Apei”. La lecþiile despre poluare am prezentat la clasã niºte filmuleþe ºi vreau sã vã spun cã ºi dupã terminarea lor era o liniºte deplinã... Copiii sunt marcaþi, conºtientizeazã involuntar importanþa acestor acþiuni. Sunt atât de încântaþi cã o pot face încât vor sã vinã toþi. Va trebui sã stabilim niºte criterii, sã-i împãrþim pe grupe. Asta înseamnã cã înþeleg bine importanþa

”Copiii sunt încântaþi sã participe la astfel de acþiuni ºi de fiecare datã rãspund cu plãcere. Ei învaþã unele lucruri despre naturã ºi ocrotirea ei la ºcoalã ºi le place sã punã în practicã ceea ce învaþã ºi o fac cu toatã credinþa... Impactul cu adulþii gesturilor lor” – a explicat învãþãtoarea Gabriela Popescu despre reacþiile elevilor de la clasa sa.

care elevi ai clasei a II-a, înv. Gabriela Popescu, l-au prezentat oamenilor aflaþi la iarbã verde, în zona Jieþ, pentru a-l completa ºi semna. Acest lucru are semnificaþia unei obligaþii morale pe care ºi-au asumat-o adulþii la rugãmintea copiilor de a pãstra locurile ºi apele curate. Grupul a fost însoþit de preºedintele Asociaþiei Petro Aqua, Imre Szuhanek, de reprezentantul zonal al Apelor Române, director Sistem Hidrotehnic Valea Jiului, Sorin

pãstreze apele curate, explicând cã apa înseamnã viaþa, iar turiºtii au fost receptivi ºi au semnat Angajamentul pe care l-am conceput în acest sens. Sã ºtiþi cã aceºti copii sunt foarte implicaþi ºi chiar cred cã pot schimba lumea în bine, iar pentru asta îi susþinem din toatã inima. Este impresionantã credinþa lor” – a declarat Imre Szuhanek, preºedinte Petro Aqua Petroºani.

curate ºi aceºtia s-au apucat, pe loc, fãrã ezitare, sã completeze acel formular ºi sã semneze. De fapt acele pli-

ºtie el mai bine de ce îþi cere asta, n-ai cum sã nu fi sensibil ºi sã nu rãspunzi pozitiv, ca cetãþean. Sã ºtiþi cã publicul se schimbã prin toate aceste acþiuni. Mã uit, în drumurile mele, la locurile de campare ºi sã ºtiþi cã nu mai este dezastrul de dinainte. Oamenii sunt mai atenþi. Da, ne-am dat

”În mod sigur aceste acþiuni au efect pentru cã se vãd rezultatele. Oamenii sunt extrem de sensibili în faþa copiilor. Noi i-am însoþit ºi i-am susþinut pentru cã acþiunea este una cu greutate, serioasã, cu mizã importantã pentru noi toþi” – a spus ºeful Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida. Ideea de a permite copiilor ”sã-ºi educe pãrinþii”, de a-i ruga sã le lase moºtenire o þarã frumoasã, cu ape curate, fãrã sã o distrugã, a fost una strãlucitã. Pe lângã idee, tenacitatea este drumul sigur cãtre succes, iar copii o fac cu credinþa cã totul este posibil. Ileana FIRÞULESCU


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 2014

Rezultatele educãrii pãrinþilor de cãtre copii

z Duminicã a fost practic lansarea unui proiect pilot numit ”Prietenii Apei”. Sã ºtiþi cã aceºti copii sunt foarte implicaþi ºi chiar cred cã pot schimba lumea în bine, iar pentru asta îi susþinem din toatã inima” – Imre Szuhanek, preºedinte Petro Aqua Petroºani.

Corici ºi de ºeful Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida, tocmai pentru a da greutatea cuvenitã acþiunii. Toþi au convingerea cã asemenea demersuri au dat rezultate ºi gradual balanþa se înclinã în favoarea celor receptivi, care înþeleg cã ”omul sfinþeºte locul” ºi nu îl trebuie sã-l pângãreascã.

z ”Vreau sã vã spun cã reacþiile oamenilor la demersul fãcut de copii pentru pãstrarea curatã a apelor este tare interesant, în sensul bun al cuvântului. Ne-am dat seama cã un copil care cere adultului sã aibã grijã, sã semneze un angajament, are mare efect” – Sorin Corici, director Sistemul Hidrotehnic Valea Jiului.

”Încã din 1999 colaborãm cu Apele Române, dar acum fãcând parte ºi noi din Bazinul Dunãrii de Jos, care cuprinde patru judeþe, trebuie sã ne implicãm mult în astfel de acþiuni. Duminicã a fost practic lansarea unui proiect pilot numit ”Prietenii Apei”. Am fost cu copiii, de la ºcoala ”Avram Stanca”, la turiºtii aflaþi pe Jieþ, iar copiii i-au rugat sã

z ”În mod sigur aceste acþiuni au efect pentru cã se vãd rezultatele. Oamenii sunt extrem de sensibili în faþa copiilor. Noi i-am însoþit ºi i-am susþinut pentru cã acþiunea este una cu greutate, serioasã, cu mizã importantã pentru noi toþi” – Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Petroºani. Efectul unor filmuleþe-reportaj prezentate la ºcoalã unor copii de 8-9 ani - în care se aratã minunata creaþie divinã ºi cum o distrug oamenii, fãrã urmã de respect - este ºocant. Atunci când li se explicã de cãtre dascãli cã ºi ei pot schimba lucrurile, cei mici îºi iau în foarte serios ”misiunea” crezând cu tãrie cã este ºi de datoria lor sã îndrepte lucrurile. Ideea de ani de zile a Asociaþiei Petro Aqua Petroºani de a se ocupa de copii, de a-i atrage spre respect ºi de a

contribui la o evoluþie a celor mici bazatã pe iubirea fatã de Creator ºi creaþie, a dat roade nebãnuite. Pe lângã zecile de acþiuni în care, împreunã cu cei mici, curãþau locurile ºi munþii de murdãria inconºtienþilor, a avut loc, în a doua zi de Rusalii, demararea unui proiect pilot ”Prietenii apei”. Asociaþia Petro Aqua Petroºani a reuºit sã schimbe locuri ºi mentalitãþi, sã punã în valoare ceea ce alþii au neglijat sau au dat uitãrii cu bunã ºtiinþã,

adunând în jurul ei oameni care simt ºi gândesc la fel. De data acesta, ca membrã a Comitetului Bazinului Jiu-Dunãrea de Jos, care cuprinde patru judeþe, Asociaþia a trecut la acþiune în colaborare cu ªcoala generalã ”Avram Stanca”, Apele Române Valea Jiului ºi Salvamont Petroºani. S-a conceput un document-angajament pe

”Este o acþiune iniþiatã de Petro Aqua, de preºedintele Asociaþiei Imre Szuhanek. Este a doua acþiune de gen, pentru cã o alta a fost de Florii. De data aceasta s-a ales zona Jieþ, pentru cã este vorba de un proiect pilot pe care vrem sã îl dezvoltãn pe Bazinul Jiul Superior pentru ca apoi sã-l extindem cãtre Craiova – Bazinul Jiului ºi Dunãrii de jos. Vreau sã vã spun cã reacþiile oamenilor la demersul fãcut de copii pentru pãstrarea curatã a apelor este tare interesant, în sensul bun al cuvântului. Vã dau un exemplu, care multora li s-a pãrut hazliu. Aflaþi la Craiova, de Ziua Mondialã a Apei, invitaþilor li s-au împãrþit pliante cu acest angajament de pãstrare a apelor

ante fuseserã împãrþite ca modele la care sã se facã eventuale corecturi, îmbunãtãþiri etc. Asta se întâmplã ºi în realiate. Când vezi cã vine un copil cãtre tine ºi te roagã sã pãstrezi apele curate pentru cã de ele au nevoie ºi generaþiile care vin, cã îþi explicã cum

seama cã un copil care cere adultului sã aibã grijã, are mare efect” – a precizat Sorin Corici, directorul Sistemului Hidrotehnic Apele Române – Valea Jiului.

este ºi-aºa, ºi-aºa. Adicã sunt adulþi care îi ascultã ºi reacþioneazã pozitiv, dar sunt ºi din cealaltã categorie care nu-i bagã în seamã. Dar este îmbucurãtor cã

balanþa înclinã spre cei cu reacþii pozitive, normale. Sunt copii de clasa a II-a, de 8-9 ani, ºi avem ºi pãrinþi ai acestor copii care vin la acþiuni. Aºa a fost ºi vineri de Ziua mediului ºi duminicã la ”Prietenii Apei”. La lecþiile despre poluare am prezentat la clasã niºte filmuleþe ºi vreau sã vã spun cã ºi dupã terminarea lor era o liniºte deplinã... Copiii sunt marcaþi, conºtientizeazã involuntar importanþa acestor acþiuni. Sunt atât de încântaþi cã o pot face încât vor sã vinã toþi. Va trebui sã stabilim niºte criterii, sã-i împãrþim pe grupe. Asta înseamnã cã înþeleg bine importanþa

”Copiii sunt încântaþi sã participe la astfel de acþiuni ºi de fiecare datã rãspund cu plãcere. Ei învaþã unele lucruri despre naturã ºi ocrotirea ei la ºcoalã ºi le place sã punã în practicã ceea ce învaþã ºi o fac cu toatã credinþa... Impactul cu adulþii gesturilor lor” – a explicat învãþãtoarea Gabriela Popescu despre reacþiile elevilor de la clasa sa.

care elevi ai clasei a II-a, înv. Gabriela Popescu, l-au prezentat oamenilor aflaþi la iarbã verde, în zona Jieþ, pentru a-l completa ºi semna. Acest lucru are semnificaþia unei obligaþii morale pe care ºi-au asumat-o adulþii la rugãmintea copiilor de a pãstra locurile ºi apele curate. Grupul a fost însoþit de preºedintele Asociaþiei Petro Aqua, Imre Szuhanek, de reprezentantul zonal al Apelor Române, director Sistem Hidrotehnic Valea Jiului, Sorin

pãstreze apele curate, explicând cã apa înseamnã viaþa, iar turiºtii au fost receptivi ºi au semnat Angajamentul pe care l-am conceput în acest sens. Sã ºtiþi cã aceºti copii sunt foarte implicaþi ºi chiar cred cã pot schimba lumea în bine, iar pentru asta îi susþinem din toatã inima. Este impresionantã credinþa lor” – a declarat Imre Szuhanek, preºedinte Petro Aqua Petroºani.

curate ºi aceºtia s-au apucat, pe loc, fãrã ezitare, sã completeze acel formular ºi sã semneze. De fapt acele pli-

ºtie el mai bine de ce îþi cere asta, n-ai cum sã nu fi sensibil ºi sã nu rãspunzi pozitiv, ca cetãþean. Sã ºtiþi cã publicul se schimbã prin toate aceste acþiuni. Mã uit, în drumurile mele, la locurile de campare ºi sã ºtiþi cã nu mai este dezastrul de dinainte. Oamenii sunt mai atenþi. Da, ne-am dat

”În mod sigur aceste acþiuni au efect pentru cã se vãd rezultatele. Oamenii sunt extrem de sensibili în faþa copiilor. Noi i-am însoþit ºi i-am susþinut pentru cã acþiunea este una cu greutate, serioasã, cu mizã importantã pentru noi toþi” – a spus ºeful Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida. Ideea de a permite copiilor ”sã-ºi educe pãrinþii”, de a-i ruga sã le lase moºtenire o þarã frumoasã, cu ape curate, fãrã sã o distrugã, a fost una strãlucitã. Pe lângã idee, tenacitatea este drumul sigur cãtre succes, iar copii o fac cu credinþa cã totul este posibil. Ileana FIRÞULESCU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 2014

Nãpãdiþi de bãlãrii

Municipiul Vulcan dotat cu mobilier urban

Î

B

ãlãrii de un metru. Vegetaþia din anumite zone ale municipiului Petroºani a ajuns chiar la un metru sau poate mai mult. Ploile din ultimele sãptãmâni, dar ºi cãldura au fãcut ca ritmul în care a crescut vegetaþia sã fie unul alert.

Puþinii muncitori de la primãrie care se ocupã de acest lucru nu reuºesc sã facã faþã volumului mare de muncã. Prioritare sunt zonele centrale. “Colegii mei care se ocupã de aceastã activitate mi-au spus cã au intrat deja pe strãzile Oituz ºi Unirii ºi de asemenea cãtre strada Aviatorilor ºi se vor întoarce pe strada Independenþei în zilele care urmeazã. Zilele acestea sunt cantonaþi în zona centralã municipiului Petroºani unde vor sã termine Bulevardul 1 Decembrie, ritmul nu este cel mai bun însã aceasta este posibilitatea cu numãrul de oameni care existã pentru aceastã activitate la Primãria municipiului Petroºani”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. De cele mai multe ori, ajutorul vine din partea momârlanilor care vin ºi cosesc iarba din locurile verzi ale oraºului. Cosaºii sunt cei care pun, involuntar, umãrul la curãþirea oraºului. Monika BACIU

n municipiul Vulcan se lucreazã intens, de o bunã perioadã de timp, dorindu-se modernizarea integralã a acestuia.

Mare parte a aleilor au fost sau urmeazã sã fie acoperite de un strat de asfalt bitumat, sunt montate borduri, s-a lucrat la apã-canalizare ºi la conectarea la reþeaua electricã. Administraþia localã a înfrumuseþat oraºul cu mobilier stradal nou, astfel încât oamenii sã fie încântaþi de oraºul lor. “Dupã cum se poate observa am montat mai multe bãnci noi în zonele unde am observat cã oamenilor le place sã se adune,

respectiv în imediata apropiere de sediul Primãriei, dar ºi în alte locuri mai circulate din oraº. Încerc sã le ofer oamenilor un confort cât mai mare”, spune primarul Gheorghe Ile. Au fost deja montate o parte din bãnci, cu sau fãrã spãtar, dar ºi coºuri de gunoi, iar cei care le-au probat erau mulþumiþi, spunând cã sunt destul de confortabile. Marius MITRACHE

Centrul vechi din Vulcan prinde o nouã imagine

L

ocuitorii din Centrul vechi al municipiului Vulcan se pot bucura de o nouã faþã a zonei în care locuiesc, dupã ce autoritãþile locale au început sã le reabiliteze, respectiv sã modernizeze toatã infrastructura rutierã ºi pietonalã.

De altfel, în ceea ce priveºte infrastructura rutierã, primarul municipiului Vulcan Gheorghe Ile spune cã anul 2014 va consemna finalizarea lucrãrilor de modernizare a drumurilor, strãzilor ºi parcãrilor din Centrul vechi (lotul 2 ºi 3); reabilitarea ºi asfaltarea unei porþiuni de un km din ºoseaua Crividia-Dealu Babii, aflat în administrarea municipalitãþii; modernizarea drumului spre Pasul Vâlcan, de la sensul giratoriu din zona Dincã pânã la

telegondolã. “Ceea ce reuºim acum sã ducem la bun sfârºit în acest cartier al vechiului centru al oraºului nostru este o promisiune mai veche pe care am fãcut-o cetãþenilor de aici ºi pe care, din diverse motive, a trebuit sã o decalãm de mai multe ori. Mã bucur cã, în sfârºit, am reuºit sã ducem la bun sfârºit ºi acest proiect, cu atât mai mult cu cât el era unul absolut necesar. Vom continua cu lucrãrile la drumuri ºi trotuare, în zonele

secundare ale oraºului, în cartierele dintre blocuri, atât anul acesta cât ºi în anii urmãtori, pânã când la Vulcan vom avea o reþea de drumuri demnã de statutul nostru urban”, spune Gheorghe Ile. Nu mai este o

noutate pentru locuitorii municipiului Vulcan faptul cã, în ultimii ani, administraþia localã a reuºit sã schimbe imaginea localitaþi, fapt simþit si în creºterea nivelului de trai al oamenilor din zonã. Marius MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 2014

Pânã nu se furã bucatã cu bucatã

Staþia de epurare a minei Valea de Brazi va fi ecologizatã

D

upã 16 ani de când unitatea extractivã a fost închisã, staþia de epurare de la Mina Valea de Brazi are ºanse sã fie ecologizatã.

Carmen COSMAN - PREDA Staþia de epurare a rãmas în picioare, chiar dacã unitatea minierã a fost inclusã îmntr-un amplu proces de închidere ºi ecologizare, ºi asta pentru cã edilii din Uricani sperau ca aici sã dezvolte o investiþie. În afarã de hoþii de fier vechi, nimeni nu a fost, însã, interesat de acest obiectiv, aºa cã edilii încearcã acum sã „strecoare” obiectivul în proiec-

tul derulat ºi finanþat de Ministerul Economiei. „Ne gândeam cã ar putea fi concesionatã cãtre un investitor. Acolo ar fi putut fi amenajatã o pescãrie”, explicã primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu. Numai cã, pe vremea în care funcþiona, pentru staþia de epurare exista o aducþiune de apã de la un pârâu din amonte, dar conductele traversau terenurile localnicilor. Dupã închiderea minei, oamenii

au demontat sistemul de conducte ºi, odatã cu ele sau nãruit ºi speranþele edililor. Reprezentanþii administraþiei publice vor acum sã cuprinsã vechea staþie de epurare în proiectul ce vizeazã ecologizarea minei Valea de Brazi. „Acum existã posibilitatea sã o includem în proiectul de ecologizare. Investitorii s-au lãsat aºteptaþi. Din câte se pare, mai nou aceºtia doresc terenuri curate sau hale”, spune Dãnuþ Buhãescu, referinduse la motivul pentru care fostul perimetru minier a fost ocolit de cei ce ar fi putut dezvolta aici o

Incendiu puternic la o pensiune din Valea Jiului

A

coperiºul ºi mansarda unei pensiunii din municipiul Vulcan au ars în întregime, ieri dimineaþã, în urma unui puternic incendiu generat de un scurtcircuit produs la un aparat electrocasnic uitat sub tensiune. Marius MITRACHE Incendiul a izbucnit în jurul orei 2, iar cele trei echipaje de pompieri ajunse rapid la locul intervenþiei au constatat cã incendiul, care a fost sesizat cu întârziere, se propagase la acoperiºul ºi mansarda pensiunii. Potrivit inspectorului ºef ISU Viorel Demean, pompierii au trecut la atacul asupra principalelor focare de ardere, utilizând trei autospeciale, substanþe ºi

tehnici de stingere, în raport cu natura ºi dezvoltarea arderii. Incendiul a fost localizat în aproximativ o jumãtate de ora reuºinduse întreruperea propagãrii ºi dezvoltãrii acestuia ºi protecþia vecinãtãþilor. Alte douã ore pompierii au muncit pentru lichidarea incendiului, fazã în care se obþine întreru-

S-a ales cu dosar penal pentru cã nu ºi-a stãpânit furia

U

n tânãr de 20 de ani din Deva s-a ales cu dosar penal dupã ce, din cauza furiei, a spart un geam de la un fast-food. Marius MITRACHE

Incidentul a avut loc luni seara, în jurul orei 22.00, când trei jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeþean „Decebal” Hunedoara, aflaþi în afara programului

de lucru, au imobilizat o persoanã de sex masculin care a distrus geamul unui magazin de tip fast-food, aflat pe strada 1 Decembrie, din municipiul Deva. Cei trei jandarmi au anunþat colegii din grupa

perea arderii ºi se înlãturã posibilitatea reapariþiei acesteia prin rãcirea elementelor de construcþie ºi evacuarea produselor de ardere. În incendiu au ars acoperiºul ºi mansarda pensiunii, însumând aproximativ 400 metri patraþi, în care se aflau cinci camere precum ºi mobilierul, aparatura electrocasnicã ºi tâmplãria aflate în acestea.

afacere. Mina Valea de Brazi a fost deschisã în august 1986 ºi a funcþionat doar 12 ani, pânã în anul 1998, când a fost închisã oficial. În 2003 s-a luat decizia închiderii tehnice a unitãþii extractive, cu ecologizarea perimetrului minier ºi a fostei zone administrative. Licitaþia pentru dezafectarea clãdirilor, izolarea lucrãrilor miniere ºi ecologizarea perimetrelor a fost

INSEMEX a trimis Parchetului de la Cãlãraºi rezultate exploziei

E

xpertizã finalizatã. Reprezentanþii INSEMEX au cercetat explozia de la Cãlãraºi, iar rezultatele au fost înaintate Parchetului de pe Lângã Tribunalul Cãlãraºi. Monika BACIU

de intervenþie, care s-au deplasat la faþa locului, unde au constatat cã tânãrul, în vârstã de 20 de ani, într-un exces de furie, a spart cu pumnul geamul magazinului. În cauzã, jandarmii au întocmit actele de constatare a faptei prevãzutã de art. 217 Cod Penal, respectiv „distrugere” , documentele astfel întocmite fiind înaintate organelor competente în vederea continuãrii cercetãrilor.

câºtigatã de SC "Cominco" SA Bucureºti, Filiala Oltenia, iar beneficiarul contractului este Ministerul Economiei, prin SC "Conversmin" SA Bucureºti. Valoarea totalã a proiectului "Lucrãri de închidere ºi ecologizare a Minei Valea de Brazi" a fost calculatã la circa 2,7 milioane de lei, dar nici acum lucrãrile nu au fost finalizate.

„Deoarece procesul se aflã în derulare, nu putem oferi concluziile expertizei, însã este cert cã ea va cântãri foarte mult în stabilirea vinovaþilor”, a afirmat dr. ing. Emilian Ghicioi, directorul tehnic al Insemex. Cele mai multe probe adunate au fost cele de la

apartamentul la care a avut loc deflagraþia. Un bloc de locuinþe din Cãlãraºi a fost zguduit în urma unei explozii care s-a petrecut în data de 25 decembrie 2013. explozia s-a produs din cauza unei acumulãri de gaze, iar în urma evenimentului au decedat douã victime, iar alte cinci persoane au fost rãnite.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 2014

În mijlocul caniculei,

Piaþã inutilã în cãutare de investitor

O

piaþã construitã acum aproape 15 ani în oraºul Uricani zace ºi acum nefolositã. Edilii spun cã s-au sãturat sã repare ce se distruge, iar construcþia sã nu aibã nicio utilitate, aºa cã se cautã un investitor privat. Carmen COSMAN - PREDA

Edilii din Uricani au decis sã scoatã la licitaþie publicã piaþa agroalimentarã situatã

comercianþii preferã tot vechea piaþã, unde vadul este mai bun, din câte se pare. Edificiul înghite bani ºi acum, pentru cã piaþa a fost nu o datã

pe Aleea Brazilor, o investiþie ce s-a dovedit pânã acum absolut inutilã. Piaþa a fosta amenajatã în urmã cu aproape 15 ani, dar niciodatã nu a fost folositã, iar

vandalizatã. “Oamenii distrug ºi noi tot reparãm ºi degeaba. Atunci am decis sã cãutãm un investior privat, cãruia sã I-o concesionãm ºi astfel sã generãm ºi

locuri de muncã. Oricum, destinaþia va fi pãstratã ºi dupã scoaterea la licitaþie, iar acolo vor fi comercializate doar produse alimentare”, a declarat primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu. Edilul nu îºi explicã de ce anume comercianþii au ocolit mereu aceastã nouã piaþã, dar crede cã de vinã poate fi amplasamentul. “Poate zona este

F

ântâna artezianã din parcul central din Petroºani intrã în reparaþii. Deºi celelalte fântâni arteziene de pe raza localitãþii funcþioneazã deja, oaza de apã din parcul central abia a intrat în reparaþii. Monika BACIU Reprezentanþii primãriei spun cã peste cel mult douã sãptãmâni va fi funcþionalã fântâna artezianã din parcul central. “Colegii mei au intrat astãzi la fântâna din Parcul Carol Scrhetter pentru a curãþa deºeurile care s+au strâns acolo pe parcursul iernii, de asemenea începând de mâine vor turna ºi vor repara spãrturile care

existã în aceastã fântânã. Toate aceste reparaþii necesitã o perioadã de timp pentru ca betonul sã se întãreascã ºi urmeazã ca în aproximativ

C

oncurs la Lupeni. Municipalitatea de la Lupeni organizeazã concurs pentru promovarea în clasã a funcþionarilor publici care au absolvit o formã de învãþãmânt superior de lungã duratã în specialitatea în care îºi desfãºoarã activitatea. Monika BACIU

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert

publice cu nivel de studii inferior, care au absolvit o formã de învãþãmânt superior de lungã duratã în specialitatea în care îºi desfãºoarã activi-

douã sãptãmâni fântâna din parcul Carol Schretter sã fie pornitã”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al primãriei Petroºani. Fântâna artezianã din parcul central este un simbol al zonei. Odatã pornitã, poliþiºtii locali vor supraveghea zona pentru ca cei mici sã nu o utilizeze drept ºtrand.

de vinã. Acolo mai sunt ºi trei aprozare”, spune Buhãescu. Preþul de pornire al liciaþiei, spune edilul, este suma minimã de concesiune prevãzutã de lege.

Concurs pentru funcþionarii publici

Concursul va avea loc în perioada 24-27 iunie ºi constã în douã probe, ºi anume proba scrisã programatã a avea loc în data de 24 iunie, iar interviul în data de 27 iunie. Dosarele de înscriere se vor depune la Biroul resurse umane. La concursul/examenul de promovare în clasã a funcþionarilor publici se pot înscrie funcþionarii publici încadraþi pe funcþii

Fântâna artezianã din Petroºani este încã în reparaþii

tatea sau care ar putea fi apreciate de cãtre autoritatea publicã localã ca fiind utile pentru desfãºurarea activitãþii.

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã! Telefon comenzi: 0726 669 060


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 2014

Vreme caldã, dar cu episoade de instabilitate atmosfericã pânã pe 22 iunie

M

eteorologii estimeazã pentru urmãtoarele douã sãptãmâni o vreme în general caldã, cu episoade de instabilitate dupã 13-14 iunie, cu averse, însoþite de descãrcãri electrice ºi intensificãri de scurtã duratã ale vântului. În Transilvania, pânã spre sfârºitul primei sãptãmâni, vremea va fi caldã pentru a doua decadã a lunii iunie, în special în primele zile când media temperaturilor maxime se va situa în jurul valorii de 29 de grade. În intervalul 14-22 iunie valorile termice se vor apropia de normalul perioadei, cu medii cuprinse între 22 ºi 25 de grade. Temperaturile

minime nu vor avea variaþii mari. În prima sãptãmânã, mediile pe întreaga regiune vor oscila între 11 ºi 14 grade, iar în cea de-a doua vor fi relativ constante ºi apropiate de 10-11 grade. Instabilitatea atmosfericã va fi mai accentuatã dupã data de 13 iunie ºi se va manifesta prin averse locale, asociate cu descãrcãri electrice ºi intensificãri de scurtã duratã ale

vântului. La începutul intervalului, în Moldova, pânã pe data de 13 iunie, regimul termic va fi caracterizat de valori mai ridicate decât în mod obiºnuit în aceastã perioadã, îndeosebi în primele douã zile, când valorile medii diurne vor fi de 29-30 de grade. Dupã aceastã datã, temperaturile vor scãdea, devenind apropiate de cele caracteristice perioadei calendaristice, cu valori de 2325 de grade, în medie.Temperaturile minime vor fi de 1617 grade, pe 10 ºi 11 iunie, apoi vor scãdea spre 12-13 grade în jurul datei de 15 iunie,

Limitãri de vitezã în circulaþia trenurilor, din cauza temperaturilor de peste 45 de grade la nivelul terasamentului

C

ompania Naþionalã de Cãi Ferate CFR SA a introdus limitãri de vitezã în circulaþia trenurilor marþi, începând cu ora 11,30, din cauza temperaturilor ridicate, care depãºesc 45 de grade Celsius la nivelul solului, înregistrate pe mai multe secþii de circulaþie de pe raza regionalelor de cale feratã Timiºoara, Braºov ºi Galaþi. Potrivit unui comunicat al companiei viteza de circulaþie a trenurilor de cãlãtori ºi de marfã a fost redusã cu 10-50 kilometri pe orã, faþã de viteza normalã. Aceastã mãsurã este necesarã în perioadele caniculare pentru ca traficul feroviar sã se desfãºoare în condiþii de siguranþã. Prin aplicarea acestei mãsuri — obligatorie în perioadele caniculare — se vor înregistra întârzieri la destinaþie, în medie, de 10-20 de minute pe fiecare tren, în funcþie de traseul trenului din graficul de circulaþie. Întârzieri mai mari, de pânã la 30 de minute pe tren, se pot înregistra la

trenurile al cãror parcurs tranziteazã mai multe judeþe afectate de temperaturile ridicate. În perioadele caniculare, personalul de întreþinere a cãii ferate efectueazã revizii suplimentare pe întreaga reþea feroviarã (însoþiri de trenuri, verificãri directe ale cãii, mãsurarea ºi înregistrarea permanentã a

evoluþiei temperaturilor în ºinã etc.) iar, în timpul zilei, viteza de circulaþie a trenurilor de cãlãtori ºi de marfã se reduce cu 20-50 km/h, faþã de viteza normalã de circulaþie, pe durate bine determinate, astfel încât traficul feroviar sã se desfãºoare în depline condiþii de siguranþã.

fãrã variaþii semnificative ulterioare. Instabilitatea atmosfericã va fi accentuatã între 13 ºi 21 iunie când vor fi averse, în general slabe cantitativ, însoþite de descãrcãri electrice ºi intensificãri de scurtã duratã ale vântului. În Dobrogea, în primele zile ale intervalului de prognozã, se vor înregistra medii ale temperaturilor diurne de 28-29 de grade, apoi acestea vor scãdea treptat, spre aproximativ 24 de grade, pe 16-17 iunie. În a doua sãptãmânã a intervalului de prognozã variaþiile termice vor fi nesemnificative, iar mediile maximelor se vor situa între 24 ºi 26 de grade, caracterizând un regim termic normal pentru aceastã perioadã a anului. Valorile nocturne vor avea o evoluþie

asemãnãtoare, cu cele mai calde nopþi la începutul intervalului, când se vor înregistra medii termice de aproximativ 19 grade. Dupã data de 13 iunie va creºte probabilitatea pentru ploi, pe arii restrânse ºi. în general. slabe cantitativ. În Oltenia, în intervalul 9-13 iunie, mediile termice se vor situa peste cele climatologic normale ale perioadei, cu cele mai ridicate valori diurne de 32 de grade, pe 10 ºi 11 iunie, când ºi temperaturile nocturne nu vor scãdea sub 16-17 grade. Apoi, regimul termic va marca o scãdere, maximele diurne se vor situa între 24 ºi 26 de grade, iar minimele vor fi de 13-14 grade, pânã la sfârºitul celor douã sãptãmâni de prognozã. Aversele însoþite de descãrcãri

electrice ºi intensificãri de scurtã duratã ale vântului se vor semnala local între 14 ºi 17 iunie, iar în celelalte zile îºi vor face apariþia doar izolat, mai ales dupã 18 iunie. La munte, vremea va fi caldã pânã pe 13 iunie, cu medii ale valorilor maxime între 20 ºi 22 de grade ºi ale minimelor nocturne între 10 ºi 12 grade. În perioada 14-22 iunie regimul termic va fi apropiat de cel normal cu valori de 14-16 grade, ziua, ºi 6-8 grade noaptea, în medie. Pânã pe data de 12 iunie, local, vor ploi de scurtã duratã, în general slabe cantitativ. Între 13 ºi 22 iunie, pe arii extinse vor fi zilnic, averse, descãrcãri electrice ºi intensificãri ale vântului, iar ploile vor fi local moderate cantitativ.


14 Program & Horoscop

10:30 România la Cupa Mondialã 12:25 Opinii fiscale 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:00 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30 23:30

Râzi ºi câºtigi (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Nimeni nu-i perfect Nimeni nu-i perfect Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Ape adânci Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Mondenii Cronica cârcotaºilor Click! Cireaºa de pe tort (r)

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 11 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Planuri ascunse (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 14:45 Masca de argint 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Evadata 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã fiþi indispus ºi sã nu aveþi chef de nimeni ºi de nimic. Riscaþi sã vã izolaþi. Fiþi mai sociabil. Problemele care vã frãmântã nu sunt chiar atât de grave cum credeþi.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Am ales sã fiu român Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Pastila Vouã Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Prin flori ºi sabie Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Viaþa ca un pariu

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 21:00 22:30

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D D-Paparazzi Pe banii pãrinþilor WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului Abisul pasiunii Rosa Diamante Chemarea inimii Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului 16 & Pregnant

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Real Madrid Atletico Madrid 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Real Madrid Atletico Madrid 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid Atletico Madrid 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Tenis ziua 3 21:00 Atletism IAAF Diamond League 23:00 ªtirile Digi Sport

Nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor ºi câºtigurilor financiare. Inhibiþia ºi lipsa de sociabilitate ar putea sã vã conducã la eºecuri în afaceri ºi deziluzii în plan social. Relaþiile sentimentale nu au de suferit.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa, colegii ºi familia fac eforturi sã vã scoatã din starea de apatie care vã face de nerecunoscut. Ar putea fi de vinã obosela acumulatã sau problemele financiare care vã frãmântã.

23 august *** 22 septembrie

Nu este o zi favorabilã întâlnirilor cu prietenii. Resimþiþi o stare de inhibiþie care vã împiedicã sã vã exprimaþi clar. Nu faceþi investiþii ºi nu cumpãraþi obiecte de valoare, pentru cã s-ar putea sã regretaþi.

Astãzi simþiþi nevoia sã schimbaþi ceva sau sã faceþi lucruri noi. Este o zi favorabilã relaþiilor sentimentale ºi treburilor casnice. S-ar putea ca cei din jur sã nu vã aprecieze ideile la adevãrata lor valoare.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

23 noiembrie *** 20 decembrie De dimineaþã aveþi ocazia sã demaraþi o afacere. Nu vã pripiþi. Mai staþi douã-trei zile înainte de a lua o hotãrâre! Astãzi sunt favorizate relaþiile cu partenerul de viaþã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Aveþi succes în activitãþile legate de familie ºi cãmin. Stabiliþi-vã clar prioritãþile, ca sã nu pierdeþi timpul. Ascultaþi ºi pãrerile partenerului de viaþã! Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai

22

De dimineaþã aveþi multe probleme de rezolvat, dar aveþi suficientã energie pentru a le face faþã. S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi de naturã financiarã. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale ºi familiei. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

Astãzi sunteþi puþin inhibiat, motiv pentru care puteþi avea dificultãþi de comunicare. Evitaþi ieºirile cu prietenii ºi, mai ales, cu persoanele importante.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

21

Lãsaþi-o mai uºor cu munca ºi aplecaþi-vã mai mult spre problemele sentimentale. Amânaþivã proiectele de afaceri, pentru cã s-ar putea sã pierdeþi o sumã importantã! Ocupaþi-vã de treburi casnice, de rutinã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Nu sunteþi prea comunicativ, motiv pentru care relaþiile sociale ºi sentimentale pot avea de suferit. Nu începeþi activitãþi noi sã nu începeþi noi afaceri.

21 februarie *** 20 martie Simþiþi nevoia sã vorbiþi cu o persoanã de sex opus, despre problemele dumneavoastrã sentimentale. Este posibil sã credeþi cã sunteþi neglijat. Nu vã lãsaþi pradã melancoliei.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 2014

Companiile nu vor face angajãri curând

A

proximativ 70% dintre companiile din România nu intenþioneazã sã facã noi angajãri în perioada iulie-septembrie, un sfert au arãtat cã îºi vor creºte numãrul de angajaþi, iar 5% prevãd o scãdere de personal, potrivit studiului "Perspectivele Angajãrii de Forþã de Muncã" realizat de ManpowerGroup ºi preluat de mediafax.ro. La studiu au participat 625 de angajatori. Previziunea Netã de Angajare calculatã dupã eliminarea variaþiilor

sezoniere este de +9%, valoare similarã cu cea a a trimestrului II, dar cu 3 puncte procentuale mai mare decât în trimestrul al treilea din 2013. Nivelul de încredere al angajatorilor variazã în funcþie de dimensiunea organizaþiei. Astfel, organizaþiile cu mai puþin de zece angajaþi raporteazã o Previziune Netã de Angajare de -1%, angajatorii din aceastã categorie fiind mai puþin dispuºi sã-ºi redimensioneze forþa de muncã. La polul opus se situeazã angajatorii cu peste 250 de angajaþi. 27% dintre aceºtia anunþã planuri de creºtere a

numãrului de angajaþi în urmãtoarele trei luni, ºi numai 2% anticipeazã reduceri de personal. Cei aflaþi în cãutarea unui loc de muncã vor avea parte de oportunitãþi de angajare în toate cele opt regiuni ale þãrii ºi în nouã din zece sectoare de activitate. Sectorul cel mai dinamic din punct de vedere

- PIERDERE SC GTS COMPANY SRL cu sediul în Petroºani, str. Griviþa nr. 36, judeþ Hunedoara, prin prezenta declarãm pierdute urmãtoarele certificate constatatoare: nr. 9653/2006, punct de lucru str N Bãlcescu nr. 10, Petroºani, 12790/2006 , punct de lucru Brad, jud. Hunedoara, 21329/2006 punct de lucru Aninoasa, jud. Hunedoara, 41508/2008 punct de lucru str Pãdurarilor nr. 2, jud Hunedoara Le declarãm nule.

Suntem tot mai puþini români

P

opulaþia României scade de la o lunã la alta. Asta aratã statisticile din þara noastrã, iar fenomenul se repetã sistematic de câþiva ani. Un numãr de 15.332 copii s-au nãscut în luna aprilie a acestui an, cu 28 mai puþini decât în luna anterioarã, iar numãrul persoanelor decedate a fost 21.965, cu 1.125 mai puþine decât în luna martie, aratã datele provizorii ale Institutului Naþional de Statisticã (INS), publicate azi ºi prezentate de Agerpres. Astfel, în aprilie, sporul natural a fost negativ, de 6.633 persoane (decedaþii având un excedent faþã de nãscuþii-vii), la fel ca în luna martie (7.730 persoane). Totodatã, numãrul deceselor copiilor cu vârstã sub un an, înregistrate în luna

aprilie, a fost de 119, în scãdere faþã de luna martie (134 decedaþi sub un an). În ceea ce priveºte cãsãtoriile, datele INS relevã faptul cã la oficiile de stare civilã s-au înregistrat în luna aprilie un numãr de 5.465 astfel de evenimente, cu 1.340 mai multe decât în luna martie. Pe de altã parte, numãrul divorþurilor pronunþate prin hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi conform Legii nr. 202/2010 a fost de 2.508, mai multe cu 170 decât în luna precedentã. La nivel anual, numãrul nãscuþilor-vii a fost mai mare cu 500 în luna aprilie 2014 faþã de aceeaºi lunã din 2013, iar numãrul persoanelor care au decedat a fost cu 360 mai mare.

al angajãrilor va fi industria prelucrãtoare, în care Previziunea Netã de Angajare este de +19%, în scãdere cu 5 puncte procentuale de la trimestrul doi, însã în creºtere de 3 puncte procentuale comparativ cu trimestrul al treilea al anului trecut. În cinci din cele opt regiuni cuprinse în studiu,

S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþã

RESTRICÞII în furnizarea apei potabile pentru miercuri 11.06.2014 în oraºele: - Petroºani între orele 9,00 13,00. Zona afectatã: Zona Unirii, str. 1 Iunie bl. 1. Motivul restricþiei: montare distribuitor la bl. 22, sc. III, str. Unirii. - Vulcan - între orele 9,00 - 14,00. Zona afectatã: cartier Micro 3 B. Motivul restricþiei: demontare debitmetru.

Actualitate 15 angajatorii raporteazã Previziuni îmbunãtãþite faþã de cele exprimate în trimestrul doi. O creºtere considerabilã este în regiunea Sud, unde Previziunea Netã de Angajare de +15% este cu 8 puncte procentuale mai puternicã decât cea a trimestrului anterior, îmbunãtãþindu-se moderat ºi faþã de perioada similarã a anului trecut. Sursa: Gds.ro


16 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 2014

Campionatul Mondial de Fotbal “Brazilia 2014”, cea mai aºteptatã competiþie pentru microbiºti debuteazã mâine. Cronica Vãii Jiului vã prezintã calendarul competiþiilor din cele 8 grupe, precum ºi fazele eliminatorii.


CVJ NR. 629, MIERCURI 11 IUNIE 2014