Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 605

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 7 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Valea Jiului

nu e Somalia!

Scandal la Urgenþa din Petroºani >>> PAGINA A 3-A

Minorul specializat în vandalizarea maxi-taxiurilor a fost reþinut >>> PAGINA A 3-A

Au rãmas fãrã ajutoarele sociale >>> PAGINA A 4-A

Pãducel vs Avram, rãzboi pe lucãri ºi bani >>> PAGINA A 6-A

Gardul cimitirului din Petroºani intrã în reparaþii >>> PAGINA A 7-A

”Rãsunã Valea – oraºele fantomã ale huilei” >>> PAGINILE 8-9

Traficul de pe DN7A deviat pe un drum judeþean >>> PAGINA A 10-A

Procurorul Nicolaie Cean, pus sub control judiciar >>> PAGINA A 11-A

Poºtaºii ies în stradã

V

alea Jiului nu e Somalia! Cîþiva tineri din Valea Jiului s-au simþit nedreptãþiþi, dupã ce un post de televiziune central a difuzat un reportaj din Valea Jiului. Sãrãcia, afacerile necurate, lipsa perspectivei au fost doar cîteva dintre subiectele atinse în emisiunea difuzatã de PRO TV. Reacþiile au apãrut în urma reportajului, iar un grup de tineri a decis sã arate ºi partea frumoasã a Vãii Jiului. Astfel, aceºtia au creat pagina de Facebook “Valea Jiului nu e Somalia”. >>> PAGINA A 5-A

>>> PAGINA A 15-A

Tradiþionalul concert a-cappella, din nou în Peºtera Bolii >>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014

Scandal la Urgenþa din Petroºani

M

ai mulþi tineri din Petroºani au provocat un scandal la Unitatea Primire Urgenþe a spitalului din Petroºani. Indivizii au fost opriþi de paznicii spitalului înainte de a face prãpãd. Maximilian GÂNJU Scandalul care i-a speriat pe pacienþii aflaþi în unitatea medicalã de urgenþã a avut loc luni seara, iar indivizii vroiau sã se rãzbune pe alþi tineri cu care au avut un conflict anterior ºi care au ajuns la

Unitatea Primiri Urgenþe (UPU) pentru îngrijiri medicale. Iniþial altercaþia a pornit din curtea Spitalului de Urgenþã Petroºani ca mai apoi sã continue pe holul UPU, iar bãtãuºii au ajuns dupã „inamicii” lor pânã în spital, la Secþia Ortopedie unde au spart un geam de

la intrare. ” Au fost o serie de agresiuni comise de niºte indivizi, au avut trebã cu niºte pacienþi care erau la Urgenþã. Au spart geamul de la intrarea în Secþia de Ortopedie ºi am chemat organele de

Minorul specializat în vandalizarea maxi-taxiurilor a fost reþinut

D

upã ce iniþial au decis sã-l cerceteze în stare de libertate, mai ales cã este minor, poliþiºtii din Petroºani s-au vãzut nevoiþi sã-l reþinã pe tânãrul de 16 ani care a vandalizat zeci de microbuze maxio – taxi ºi taxiuri. Asta dupã ce au constatat cã bãiatul ºi-a continuat activitatea infracþionalã, asta deºi ºtia cã este cercetat penal.

prin acelaºi mod de operare - spargerea geamului lateral - ºi a sustras din autoturisme diferite bunuri, respectiv staþii de emisie-recepþie, radio CD-uri, truse de scule etc., creând un prejudiciu total de peste 2.400 lei”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor

Carmen COSMAN - PREDA Poliþiºtii din Petroºani au decis sã-l reþinã pe minorul de 16 ani care a spart zeci de maxi-taxi-uri ºi taxiuri, iar ulterior sã cearã magistraþilor arestarea preventivã a acestuia, dupã ce au constatat cã tânãrul a continuat sã dea loviturã dupã loviturã în timp ce era cercetat penal. Cercetat iniþial în stare de libertate, minorul nu numai cã nu s-a potolit, dar a comis nu mai puþin de 6 spargeri ºi douã tentative într-o singurã noapte. „Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani au depistat un minor în vârstã de 16 ani,

din Petroºani, cu privire la care au stabilit, în urma cercetãrilor efectuate, cã în noaptea de 30.04/01.05.2014 a comis, pe raza Municipiului Petroºani, 8 fapte penale, respectiv 6 furturi din autoturisme ºi douã tentative de furt din auto. Poliþiºtii au stabilit cã suspectul a comis infracþiunile

de cuvânt al IPJ Hunedoara. De precizat cã oamenii legii au stabilit cã minorul a mai comis, în perioada decembrie 2013-martie 2014, peste 30 de fapte similare pe raza municipiului Petroºani ºi a oraºului Petrila. „În urma analizãrii cauzelor cu procurorul de caz, faþã de minor s-a luat mãsura

poliþie. Dacã vor reface prejudiciul în cursul acestei dimineþi (n.r. marþi) nu depunem plângere, dar dacã nu vor repara o sã depunem”, a declarat dr. Alin Vasilescu, manager Spitalul de reþinerii pentru 24 ore, fiind ulterior prezentat Judecãtoriei Petroºani cu propunere de arestare preventivã”, a mai spus Niþu. Magistraþii de la Petroºani au admis, marþi, propunerea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani ºi, în consecinþã au dispus arestarea preventivã a lui ADRIAN –SORIN CÃLDÃRAR, pentru sãvârºirea a 6 infracþiuni de furt calificat ºi 2 de tentativã la furt calificat. Adolescentul a fost depus în cadrul Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv al I.P.J. Hunedoara, iar anchetatorii continuã cercetãrile pentru stabilirea întregii sale activitãþi infracþionale.

Urgenþã Petroºani. Tinerii puºi pe scandal au fost temperaþi de angajaþii cu paza ai spitalului ºi nu a mai fost nevoie de intervenþia polþiºtilor iar pacineþii n-au depus plângere, astfel cã n-a fost începutã o achetã în acest caz. „În acest caz nu nea sesizat nimeni ºi ca urmare n-a fost nevoie de intervenþia poliþiei în cazul acesta. Probabil cã au considerat cã pot gestiona incidentul la nivel local ºi echipajele nu s-au deplasat la faþa locu-

lui”, a precizat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Oamenii legii pot deschie dosar penal pentru turlburarea ordinii ºi liniºtii publice sau alte infracþiuni dacã vor primi o plângere de la unitatea medicalã sau cei agresaþi. Nu este pentru prima datã când la UPU Petroºani, medicii ºi asitentele au de a face cu indvizi puºi pe scandal ºi care se rãzboiesc pe holurile spitalului.

Apã mineralã retrasã de pe piaþã

D

e curînd, 150.000 de litri de apã mineralã au fost retraºi de pe piaþa în toatã þara, inclusiv din magazinele din Valea Jiului. Adriana PAVEL Produsul a fost retras dupã controalele inspectorilor OPC, însã nu pentru cã ar prezenta probleme de calitate, ci pentru era etichetat greºit. "Motivul pentru retragerea apei a fost etichetarea greºitã privind descrierea sursei de îmbuteliere a apei. Putem confirma prin intermediul buletinelor de analiza puse la dispoziþie de producãtor, ca apa mineralã Saguaro de 2L nu prezintã probleme de calitate.

Responsabil pentru informaþiile conþinute de etichetã ºi procesul efectiv de etichetare este producãtorul. Acesta din urmã a declarat cã va remedia în cel mai scurt timp neconcordantele informaþiilor conþinute de etichetã", au declarat reprezentanþii unui lanþ de supermarketuri într-un comunicat de presã. Retailerul arata ca apa mineralã Saguaro este furnizatã de unul dintre primii trei producãtori de apã mineralã din România.


4 Actualitate

S

ãptãmâna viitoare, la Petrila va avea loc licitaþia pentru atribuirea contractului care prevede modernizarea, reparaþia ºi dotarea ambulatoriului de specialitate. Dupã aproape doi ani de zile de când a fost scris ºi depus acest proiect, administraþia localã din estul Vãii Jiului a reuºit sã obþinã finanþarea. Sãptãmâna viitoare se va atribui contractul de lucrãri pentru prima parte a investiþiei ºi anume pentru reparaþii ºi modernizare. “În data de 14 mai avem organizatã licitaþia

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014

Cu speranþã în Dumnezeu,

Edilii de la Petrila sperã sã finalizeze modernizarea ambulatoriului

pentru reabilitarea, modernizarea ºi dotarea ambulatoriului, dar deocamdatã avem numai numai la partea de reparaþii ºi modernizãri, nu avem

ºi pentru partea de dotãri pentru cã este firesc sã facem prima datã clãdirea sã o reparãm ºi apoi sã ne interesãm de dotãri. Este aprobatã

finanþarea, investiþia este de aproximativ 100 de miliarde de lei ºi dorim sã facem ºi acest obiectiv”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului

Petrila. Autoritãþile locale au fost nevoite sã revizuiascã proiectul depus în urmã cu doi ani dat fiind faptul cã s+au schimbat datele tehnice. Acum, edilii îºi pun speranþa în Dumnezeu ºi sperã sã finalizeze investiþia. “Am fãcut proiectul pe fonduri europene, nu s+a aprobat imediat, dar fiind proiectul mai vechi, modificându-se preþurile la materiale, dupã aprobarea finanþãrii a trebuit sã revizium preoiectul. Suntem pe linie dreaptã ºi am scos deja la lici-

Au rãmas fãrã ajutoarele sociale

M

ai multe familii din municipiul Petroºani au rãmas fãrã banii primiþi cu titlu de venit minim garantat ºi fãrã alocaþia pentru susþinerea familiei. Persoanele care se încadreazã în cele douã categorii ºi deþin bunuri pentru care nu au plãtit taxele ºi impozitele aferente pânã la data de 31 martie au rãmas fãrã ajutorul de la stat. Timp de cinci luni aceste persoane nu vor beneficia de venitul minim garantat sau de alocaþia pentru susþinerea familiei. Plãþile se vor relua în august pentru cei care fac dovada cã au reuºit sã îºi achite dãrile locale. “Ca în fiecare an începând cu anul 2012 pânã la data de 31 martie persoanele care beneficiazã de

venitul minim garantat ºi alocaþia pentru susþinerea familiei au obligaþia sã îºi achite datoriile la bugetul

local. Este vorba de impozitul pe locuinþã. Noi am avut un numãr de 45 de persoane care sunt proprietari de locuinþe, au fost înºtiinþaþi de aceastã obligaþie ºi dintre aceºtia un numãr de 12 dosare de familii au fost suspendate de la dreptul ajutorului social, iar în cazul alocaþiei de susþinere a familiei este vorba de un numãr de nouã

familii. Aceste familii au dreptul suspendat pe o perioadã de cinci luni în aceastã perioadã ei îºi pot achita datoriile faþã de bugetul local caz în care se va relua plata inslusiv a drepturilor restante. Dacã pânã în luna august aceste familii nu îºi achitã obligaþia dreptul va fi încetat”, a declarat Loredana Piþ, ºef SPLAS Petroºani. Datoriile unora dintre aceste persoane nu

sunt mari, însã dacã nu vor plãti în cele cinci luni atunci aceste persoane vor pierde banii definitiv. “Unele dintre aceste persoane nu au datorii atât de mari, deci unele pot sã plãteascã ºi dreptul lor va fi reluat în cazul în care nu reuºesc, dupã cinci luni drepturile înceteazã. Dintre cei cu alocaþia pentru susþinerea familiei, unii lucreazã sau au ceva venituri,

taþie. Nu mai poate sã se întâmple nimic ºi cu ajutorul lui Dumnezeu vom merge înainte”, a mai precizat sursa citatã. Administraþia localã de la Petrila a semnat, anul trecut, contractul de finanþare pentru proiectul ”Modernizarea Cabinetelor de Specialite ale Ambulatoriului din cadrul Centrului de Sãnãtate Multifuncþional Petrila”. Proiectul are o valoare totalã de 9.765.881.25 lei din care: 7.480.278,14 lei finanþare nerambursabilã de la Uniunea Europeanã prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã. Monika BACIU în schimb cei de la ajutorul social nu lucreazã, însã au avut timp în cursul anului trecut din când în când sã vinã sã achite puþin, sã nu lase sã se strângã o datorie mai mare pentru cã la un moment dat nu se mai poate plãti aceastã datorie”, a mai spus sursa citatã. Din cauza datoriilor neplãtite pe anul 2012, se aflã în situaþia de suspendare a ajutoarelor sociale 10.700 de familii din toata tara, urmând ca în aceastã sãptãmânã Ministerul Muncii sã actualizeze situaþia cu cei care nu au plãtit impozitele în 2013 ºi sã procedeze la întreruperea ajutoarelor. Singurele exceptate vor fi persoanele singure, care au în întreþinere copii. Monika BACIU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014

Valea Jiului nu e Somalia!

V

alea Jiului nu e Somalia! Cîþiva tineri din Valea Jiului s-au simþit nedreptãþiþi dupã ce un post de televiziune central a difuzat un reportaj din Valea Jiului. Sãrãcia, afacerile necurate, lipsa perspectivei au fost doar cîteva dintre subiectele atinse în emisiunea difuzatã de PRO TV. Reacþiile au apãrut în urma reportajului, iar un grup de tineri a decis sã arate ºi partea frumoasã a Vãii Jiului. Astfel, aceºtia au creat pagina de Facebook “Valea Jiului nu e Somalia”. Monika BACIU “PRO TV a prezentat un reportaj la România, Te iubesc, care ne denigreazã în cel mai urît mod posibil, ºi ne face sã arãtãm ca ultima comunitate din România, atît de sãraci încît ºi somalezii ar veni sã ne dea ceva de mîncare. Cum putem rpomova turismul în Vale, cînd ne prezintã ca pe niºte înapoiaþi, necivilizaþi, fãrã curent electric sau apã în case??!! Haideþi sã populãm pagina aceasta cu poze cu adevãrata Vale a Jiului, cu oameni faini

erea lor: " Consider cã scopul reportajului a fost EXACT denigrarea oamenilor din Valea Jiului, pentru cã asemenea publicitate negativã nu poate decît sã îndepãrteze posibili investitori. Sã fim serioºi, cine ar vrea sã vinã sã

Cei care au realizat pagina de socializare spun cã reportajul difuzat la nivel central a avut rolul de a denigra Valea Jiului ºi de a scoate la lumina tot ceea ce este mai

negativ aici. “Rãspund tuturor celor care nu înþeleg de ce m-au deranjat reportajele din Vale, pentru cã ele prezintã realitatea, dupã pãr-

P

rimavara lui 2014 este, fara doar si poate, una a extremelor. Vorbim de tornade infricosatoare, furtuni puternice si ninsori in mai multe zone ale þãrii. Experþii ne liniºtesc, însã, si spun ca rãbufnirile violente ale naturii sunt ieºiri izolate, fãrã sã trebuiascã sã ne îngrijorãm.

M

omârlanii ºi culturile Ploile care au cãzut în ultimele sãptãmâni nu doar cã au compensat iarna caldã de care am avut parte, dar au îmbibat solul. ªi, dacã la început se bucurau cã plouã, momârlanii din Valea Jiului care ºi-au fãcut însãmânþãrile de primãvarã, acum se tem cã poate grindina

fost de acord cu cele prezentate de televiziunea centralã.

coloniile ºi mahalalele ºi populaþie de etnie închisã la culoare. Nu e asta Valea Jiului adevãratã, ºi doar asta vreau sã demontez. Degeaba insinuaþi cã aº face parte din vreo "mafie" care apãra corupþia din Vale :)) Mã faceþi sã rîd doamnã. De ce ne e atît de greu sã ne mîndrim ºi cu lucrurile bune pe care le avem? De ce trebuie sã ieºim în faþã ºi sã scandãm DOAR lucrurile mizere care se întîmplã În Vale?", spun iniþiatorii acestei pagini. Pãrerile internauþilor au fost diverse. Unii au partizat cu iniþiatorii paginii “Valea Jiului nu e Somalia”, iar alþii au

“Explicã-mi tu de ce valea jiului nu e somalia? Pleacã te rog o sãptãmînã din Vale ºi apoi îþi zic eu cã o vei privi cu alþi ochi? Sincer, în proporþie de 90% PRO TV-ul a avut dreptate. Prea mulþi hoþi ºi prea multã nesimþire pe spatele omului amãrît ºi cu probleme”, spune un alt utilizator al reþelei sociale. Reacþiile utilizatorilor reþelei sociale au fost printre cele mai diverse. Cert este ca iniþiatorii acestei miºcãri de promovare a Vãii Jiului au ºi reuºit sã scoatã la lumina cîteva dintre calitãþile oamenilor de aici.

din Vale, cu întîmplãri faine din Vale, cu peisaje adevãrate din Vale ºi cu tot ceea ce e frumos aici la noi, ºi poate-poate, va ajunge pagina ºi pe mîna PRO-TV-ului, sã vadã cã existã ºi altceva în vale în afarã de colonii ºi mahalale!!”, spun pe pagina de Facebook iniþiatorii acestei miºcãri de promovare a Vãii Jiului.

investeascã ceva aici cînd vãd numai semianalfabeti, copii murdari ºi blocuri netencuite? Sigur cã existã oameni care trãiesc la limita sãrãciei, dar

Primãvarã cu fenomene meteo extreme în Romania

Adriana PAVEL

oare acei oameni nu trãiesc ºi în Bucureºti, Cluj, Timiºoara? E la fel ca peste tot! Sã arãþi DOAR pãrþile urîte ale unei zone mi se pare purã discriminare ºi nedreptate. ªi nu mã refer doar la reportajul cu Simota, mã refer la toate cele 5 reportaje fãcute aici, în care nu arãta decît

sau ploaia prea multã le vor strica culturile. “Am pus ºi eu în pãmânt cam de toate ce ne trebuie pentru casã, cã de vândut nu prea rãmâne. Dar cu atâtea ploi, nu mai ºtiu ce-o ieºi”, spus nea Costica din Dealul Babii. ªi la Sãlãtruc, la Petroºani, momârlanii de acolo sperã sã aibã culturi frumoase, doar, doar nu o da vreo grindinã mare cum a fost sãptãmâna trecutã ºi le va strica

rodul. “ Când a fost ploaia aia mare cu gheaþã la noi, m-am speriat. Am zic cã ce mã fac eu, cã pusesem în pãmânt deja. Dar sper sã fie bine

pânã la urmã”, a afirmat un localnic. De ieri, vremea s-a încãlzit uºor, dar meteorologii spun cã de joi temperaturile

scad din nou. Sfârºitul de sãptãmânã este aºteptat din nou cu înnorãri ºi averse în zonele de deal ºi munte.

“Scopul reportajului nu a fost denigrarea oamenilor din Valea Jiului, ºi nici acela de a arãta peisaje mirifice. Pur ºi simplu asta e realitatea, sau vrei sã spui cã imaginile alea au fost trucate? Nu existã oameni în Valea Jiului care trãiesc la limita sãrãciei? Care nu beneficiazã de minimã de civilizaþie? Care este adevãrata Vale pe care o propui? Poate cea dupã care se ascund atîtea afaceri care au sãrãcit populaþia ºi iau îmbogãþit pe alþii, lãsîndu-i pe oameni sã spere într-un viitor mai prosper care nu va veni prea curînd”, spune o internautã.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercruri, 7 Mai 2014

Pãducel vs Avram, rãzboi pe lucãri ºi bani

A

ducþiunea de apã în Cimpa a creat un adevãrat rãzboi al declaraþiilor. Pe de o parte Ilie Pãducel, primarul din Petrila, spune cã are bani ºi cã va face lucrarea cu pricina, în timp ce Costel Avram susþine cã primarul supraliciteazã lucrarea ºi îl acuzã de rele intenþii. Diana MITRACHE Oamenii din Cimpa nu au decât canalizare, iar aducþiunea apei potabile a fost evaluatã mai puþin de Apa Serv ºi mai mult de primãria din Petrila. Asta a generat o adevãratã avalanºã de riposte de ambele pãrþi. Ilie Pãducel spune cã are banii ºi cã lucrarea se va face, iar pentru asta a fost chiar aprobat un proiect de hotãrâre. „Cetãþenii au apã acum de la staþia Voievodu,

dar consumã apã industrialã. Am încercat cã colaborãm cu Apa Serv, dar ne-au trimis o adresã cã nu pot sã suporte cheltuielile, cu toate cã au de

câºtigat, cã câºtigã practic contracte de prestãri servicii, pentru alimentarea cu apã ºi canalizare, cã este fãcutã. Am dat o HCL, am aprobat documentaþia ºi

aºteptãm ofertede la orice constructor care sã vinã sã facã aceastã lucrare”, a spus Ilie Pãducel, primarul din Petrila. În replicã, directorul SC Apa Serv, Costel Avram chiar îl contrazice pe primar ºi îl acuzã cã umflã facturile pentru ca sã dea bani firmelor de casã. Aºa cã s-a hotãrât sã participe la licitaþie. „Interesul primarului Pãducel nu este de a da apã la oameni. Interesul lui este de a justifica în faþa procurorilor cã lucrarea pe care a fãcut-o el pentru canalizare are finalitate, fiindcã el a fãcut canalizare, dar apã nu existã. Am avut discuþii cu dumnealui. SC

Apa Serv a fãcut o ofertã în jur de 400 de milioane de lei vechi ºi durerea mea este cã nu avea aceºti bani, dar imediat ce i-am pus cu schepsis în adresã cã poate sã facã orice firmã, a dublat suma. Adicã nouã 400 de milioane nu ne dã, da scoate din visteria Consiliului local 700. Îi las pe cetãþenii din Petrila sã vadã cine vrea sã fure banul public”, a precizat Costel Avram, directorul SC Apa Serv. Scandalul va fi gata cel mai probabil, dupã lictaþie, însã, lucrãrile de introducere a apei potabile, într-un sat în care în acest secol oamenii consumã apã industrialã ar trebui cât mai repede finalizat. ªi asta pentru cã acolo vor avea loc lucrãri de asfaltare.

Bani din închirierea vidanjelor

B

ani în plus din închirierea vidanjelor. Persoanele din Valea Jiului care nu sunt racordate la sistemul de canalizare însã au fosã septicã pot apela la serviciile celor de la societatea de apã. Curãþarea foselor septice se poate face contra-cost cu vidanjele de la ApaServ. Monika BACIU Vidanjele societãþii de apã din Valea Jiului pot fi închiriate de cãtre orice locuitor al Vãii Jiului care are nevoie de acestea pentru a curãþa fosele septice sau canalele ce sunt amplasate pe domeniul privat. Cei care au nevoie de aceste utilaje nu

trebuie decât sã se adreseze celor de la ApaServ printr-o simplã cerere. “Oamenii se pot adresa la societatea noastrã pentru închirierea vidanjelor în funcþie de programarea pe care o facem astfel asigurãm contra-cost transportul acestor ape murdare la staþia de epurare.

Trebuie sã se facã o cerere simplã pentru închirierea acestor utilaje. Costurile pot sã difere de la o situaþie la alta, pot sã fie fose septice mai mari sau mai mici, poate fi nevoie de un utilaj mai complex, noi avem mai multe utilaje în dotare, iar preþul poate sã difere de la o

situaþie la alta”, a declarat Florin Donisã, director tehnic SC ApaServ Valea Jiului. Cei de la ape spun cã existã astfel de cereri, în permanenþã. Închirierea vidanjelor se face contra-cost, iar acest lucru aduce bani suplimentari la bugetul de la ApaServ.

Poliþiºtii locali îi supravgheazã pe lipitorii de afiºe

E

chipajele Poliþiei Locale Petroºani patruleazã localitatea pentru a-i ca afiºele cu candiaþii la europarlamentare sã nu mai ajungã pe gardurile ºcolilor, pe copacii de pe DN 66 ori în alte locuri unde afiºajul este interzis. Maximilian GÂNJU Mai mulþi poliþiºti locali din Petroºani patruleazã zilnic prin municipiul Petroºani pentru ca siptatizanþii ori membrii de partid sã nu se mai încaiere la panourile de afiºaj când îºi lipesc posterele electorale. Totodatã, poliþiºtii

locali vor sã-i prindã ºi pe cei care distrug afiºele electorale, însã pânã acum n-au fost înregistrate incindente. În municipuiul Petroºani sunt aprobate de cãtre edilii ºpte panouri de afiºaj electoral în mai multe zone ale localitãþii. „Poliþiºtii locali trec de mai multe ori pe zi pe la toate panourile ºi

patrulele au în consemn panourile, dar n-au fost înregistate pânã acum nici afiºe lipite ilegal ori rupere de afiºe electorale. Nu a existat nici un fel de problemã pânã acum în ceea ce priveºte campania electoralã”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014

Gardul cimitirului din Petroºani intrã în reparaþii

Î

ncep lucrãrile la cimitirul central. Asta dupã ce oamenii care locuiesc în apropierea cimitirului central din Petroºani, într-un cartier central, se plâng cã le cad mormintele în curþi. Acum nu este un gard solid, iar la improvizaþiile fãcute de fiecare om care are acolo o casã, se adunã tone de deºeuri ce apasã ºi mai mult terasamentul. Diana MITRACHE Cimitirul central de la Petroºani are nevoie de un gard nou pe zona ce delimiteazã cartierul de case aflat

în centrul oraºului. În repetate rânduri, oamenii de acolo s-au plâns cã mormintele, lucrãrile funerare ºi tot gunoiul ce se strânge din cimitir ajunge pe gardul lor ºi, pentru cã

locuinþele lor sunt mult mai jos decât cimitirul, perspectiva de a se prãbuºi în curþile lor este tot mai apropiatã. Totuºi, primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã lucrãrile vor

avea loc cât de curând. „Avem prevãzuþi bani pentru aceastã

lucrare. Când ne va permite timpul, pentru cã acum a tot plouat, o

sã ne apucãm ºi de aceastã ºlucrarea la gardul de la cimitir. ªtim despre ce este vorba ºi o sã intervenim”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Banii vor fi alocaþi din bugetul local, la finalizarea lucrãrilor, în funcþie de deviz. Pânã acum, municipalitatea a reuºit doar sã finalizeze gardul din faþa cimitirului ºi sã amenajeze aleea principalã.

Încep lucrãrile de asfaltare în Colonia Brãtianu din Petrila

Î

ncepând de sãtpãmâna viitoare, colonia Brãtianu din Petrila va deveni un ºantier. Toate strãduþele din zonã vor fi asflatate în cadrul proiectului integrat. Deja a fost atribuitã licitaþia, amplasamentul a fost predat constructorului care de sãptãmâna viitoare va demara lucrãrile de modernizare a strãduþelor care nu au beneficiat niciodatã de asfalt. Monika BACIU

“Am semnat contractul de lucrãri cu Drupo care a câºtigat licitaþia, am predat ieri amplasamentul ºi cel târziu din data de 12 mai vor fi începute lucrãrile la asfaltãri ºi prioritatea zero este colonia Brãtianu. Toate strãzile din Brãtianu, Remete, tot

ce înseamnã Brãtianu, coborârea pe huþ, George Enescu, Taia, Popi, Bobreºti, toate strãzile de la Poliþie în sus, cartierul 6 August, Cartierul Muncii, Cartierul Eminescu vor fi asflatate”, a declarat Ilie Pãducel primarul oraºului Petrila. Pentru acest an, administraþia localã de

la Petrila mai are în vedere ºi asflatarea altor strãzi, lucrãri care se vor realiza cu bani din bugetul local. “În mare parte terminãm asflatarea în oraº, dar mai avem strãzi inclusiv în oraº care trebuie aslatate ºi

în zona Cimpa, Jieþ, Moliviº ºi vom face asfaltãri anul acesta ºi pe programul local în zona Cimpa”, a mai precizat sursa citatã. Restul de execuþie din proiectul integrat care presupune modernizare strãzi ºi parcãri în zona Cap de linie Petrila – Cap de linie Lonea are o valoare estimatã, fãrã TVA, de 29.201.064 lei. Pe lângã asfaltarea a peste 30 de kilometri de strãzi, proiectul cuprinde ºi instalarea unor camere de supraveghere.

Statul vrea sã îi ajute pe românii care au de gînd sã îºi deschidã o afacere

G

uvernul vrea sã elimine din legea actualã limita de 35 de ani pînã la care întreprinzãtorii debutanþi primeau scutiri de taxe ºi impozite, dar ºi finanþãri nerambursabile de 10.000 de euro atunci cînd îºi infiiºeazã prima companie. Adriana PAVEL Pînã acum, orice tînãr de pînã în 35 de ani care nu a mai avut o firmã putea sã aplice pentru proiectul "SRL debutant" cu o condiþie: sã angajeze cel puþin 2 oameni cu carte de muncã ºi sã îºi reinvesteascã în companie, în fiecare an, jumãtate din profitul obþinut. În plus, pe baza unui plan de afaceri

tinerii puteau sã aplice ºi pentru un ajutor nerambursabil de la stat de 50% din valoarea proiectului, dar maximum 10.000 de euro. Odatã ce primeau avizul favorabil pe proiectul afacerii, banii le erau viraþi pe criteriul primul venit, primul servit, în funcþie de data la care aplicaserã.ªansele cresc însã ºi în funcþie de domeniul ales pen-

tru deschiderea afacerii."Încurajãm afaceri în mediul rural ºi afaceri în domeniul producþiei. Pînã cînd se primeºte rãspunsul dureazã 60 de zile. Procesul este îndelungat ºi ia mai mult timp. Într-un an de zile se primesc toþi banii”, a afirmat Florin Jianu, ministrul IMM-urilor ºi al Turismului în cadrul unei conferinþe de presã.

L

imitã de vîrstã, eliminatã În 2 sãptãmîni Guvernul spune cã va elimina restricþia de vîrstã ºi oricine va putea sã aplice, dacã întruneºte condiþiile. Problema este cã pentru anul acesta s-au terminat deja banii pentru acest program, pentru cã ministerul Economiei a primit solicitãri de 3 ori mai mari decît fondurile alocate, aºa cã nu mai accepta noi dosare. Astfel, cei interesaþi vor trebui sã aºtepte pînã anul viitor.


8 Actualitate

D

oi ziariºti români au obþinut finanþarea pentru realizarea unui amplu reportaj, care va fi gãzduit de un site multimedia, prin campania crowdfunding care a fost începutã ºi pe site-ul Krautreporter.de, Germania, ºi continuatã în România. Reportajul poartã numele ”Rãsunã Valea: oraºele fantomã ale huilei”, va fi prezentat în douã limbi – germanã ºi romînã - ºi va arãta cum îºi ia rãmas bun vechea industrie, ce rãmâne în urma ei ºi ce anume i-ar putea lua locul. Adicã, imortalizarea morþii unei ere, fãrã sã se ºtie ce va fi dupã…

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014

”Rãsunã Valea – oraºele fantomã ale huilei” La începutul anului trecut, doi ziariºti au iniþiat un proiect bilingv despre programele de austeritate care au dat o loviturã grea mineritului din Valea Jiului, despre ce se întâmplã cu oamenii ei în locurile dintre Jiului – cele ºase localitãþi, ºi ce se va întâmpla cu aceºtia.

Proiectul multimedia poartã numele de ”Rãsunã Valea: Oraºele fantomã ale huilei”, iar realizatorii sunt doi tineri jurnaliºti Silviu Mihai ºi George ”Poqe” Popescu Silviu Mihai s-a nãscut în 1978 ºi a lucrat la "Cotidianul" între 2005 ºi 2007, apoi s-a stabilit la Berlin, unde lucreazã ca jurnalist independent ºi corespondent pentru Europa de Est al mai multor publicaþii. George Popescu s-a nãscut în 1980 ºi lucreazã ca fotograf independent. Temele sale, deseori de tipul reportaj social, au fost publicate în mai multe

mentarului ºi acoperirea costurilor de producþie tehnicã a site-ului, plus taxele pentru hosting, web design, programare, montaj video ºi sonorizare.

reviste din România, dar ºi în publicaþii strãine. Cei doi au lansat în toamna anului trecut o

campanie de crowdfunding în Germania ºi România pentru strângerea de fonduri în vederea realizãrii docu-

Campania de crowdfunding a fost începutã ºi pe site-ul Krautreporter.de, care susþine proiectele de jurnalism prin crowdfunding, ºi a continuat în România. Pentru susþinerea proiectului în românã s-a reuºit strângerea fondurilor prin aceastã campanile ºi ca urmare, realizarea acestuia va fi gata în aceastã lunã. ”Dupã terminarea documentãrii la faþa locului, vrem sã prezentãm reportajul pe un site multimedia în românã ºi în germanã. Dorim sã facem un portret amãnunþit al oraºelor fantomã ale huilei ºi al locuitorilor lor. Materialul va documenta o zi de muncã a minerilor, dotarea învechitã, condiþiile precare de lucru, modul de locuire, jocurile copiilor,

Malul Jiului de Est se transformã într-o oazã de relaxare datoritã cetãþenilor

migraþia adulþilor, reciclarea informalã a fierului vechi ºi reciclarea formalã a istoriei recente, cartierele marginale ale romilor, diversitatea vieþii religioase, micile iniþiative culturale ºi cele ale societãþii civile. Prin impresii scenice ºi multe voci ale celor implicaþi, textul, fotografiile ºi celelalte

elemente media vor arãta cum îºi ia rãmas bun vechea industrie, ce rãmâne în urma ei ºi ce anume i-ar putea lua locul”, spune Silviu Mihai în clipul de prezentare a proiectului. Cei doi tineri abordeazã ”Rãsunã Valea:

”E

ste o idee excelentã, ca întreg malul Jiului de la str. Minei în jos, sã se cureþe de verdeaþã, din loc în loc, ºi sã se amplaseze bãnci. Uitaþi cum aratã! Aici se poate si pescui, se poate face ºi un grãtar, poþi ieºi cu copiii la joacã, sau pur ºi simplu sã stai cu o carte în mânã, sau cu o iubitã de mânã. Primãriei nu i-a trecut prin cap aºa ceva. Abia de a curãþat bãlãriile ºi e bine. Poate se inspirã de la oamenii simpli” – Daniel Marius Mustocea, Petrila. Pe digul care strãjuieºte Jiul de Est, din Petrila, numit ºi faleza minei, a devenit o oazã de liniºte pentru locuitorii din partea de jos a Petrilei. Câþiva oameni cu iniþiativã, locuitori ai blocurilor de pe str. Minei, au

început sã amenajeze malul apei cu bãnci ºi mese, aºa, pentru ei ºi pentru cine mai doreºte sã se relaxeze ascultând Jiul, cu un tablou ”istoric” în faþã – fosta Preparaþie ºi Mina Petrila, cu sãlciile de pe mal, care le oferã

umbrã... ”Este o idee excelentã, ca întreg malul Jiului de la str. Minei în jos, sã se cureþe de verdeaþã din loc în loc ºi sã se amplaseze bãnci. Uitaþi cum aratã! Aici se poate ºi pescui, se poate face ºi un grãtar,

poþi ieºi cu copiii la joacã, sau pur ºi simplu sã stai cu o carte în mânã, sau cu o iubitã

de mânã. Primãriei nu i-a trecut prin cap aºa ceva. Abia de a curãþat bãlãriile ºi e bine. Poate

oraºele fantomã ale huilei” plecând de la politicile economice, sociale la nivel naþional, apoi coboarã în Vale pentru a reflecta ce a înseamnat aplicabilitatea lor, cu drame ºi speranþe, cu migrãri masive ºi perspective firave. Localitãþile Vãii au un viitor incert, iar dacã voinþã politicã nu e, nimic nu va fi în Vale. Strategii nenumãrate de dezvoltare a alternativelor la minerit au

Chiar ºi acum în campania electortalã pentru alegerile europarlamentare, Valea Jiului este ocolitã, ignoratã de politicieni. Premierul ºi soþia sa, europarlamentarul Daciana Sârbu, au fost la Tg. Jiu, la Motru, vor veni la Haþeg ºi Cãlan, fãrã sã priveascã cãtre Vale. La fel a fãcut ºi Crin Antonescu cu candidaþii PNL. Celor de aici, dintre Jiuri, nici mãcar în campanii

fost, inclusiv cele realizate de Banca Mondialã, dar fãrã nici un rezultat. Pe de altã parte în Valea Jiului au intrat cãruþe de bani, care s-au topit din lipsã de responsabilitate ºi urmãrire a fondurilor alocate.

electorale nu se mai obosesc sã le dea atenþie. Perspectiva este sumbrã, iar cei doi tineri jurnaliºti vor sã imortalizeze momentul ”morþii”, în douã limbi… Ileana FIRÞULESCU

se inspirã de la oamenii simpli. ªtiþi ce, numai sã organizeze o muncã patrioticã cu cetãþenii de pe aici ºi se face. Totul e sã se vrea. Intrarea în oraº aratã bine ºi se poate continua cu amenajarea Jiului de jos. Poate îi spuneþi dumneavostrã primarului, sau mai bine viceprimarului cã am vãzut cã el e mai hãrnicuþ. Vã daþi seama ce s-ar putea face aici, pe malul Jiului, ºi fãrã bani, cã mereu zic cã nu au bani”- a declarat Daniel Marius Mustocea. Un alt petrilean mai hâtru a arãtat cât de important este voluntariatul, dacã ºtii cum sã organizezi dând ca exemplu Jocurile Olimpice de la Londra, unde voluntarii au

susþinut mai mult de jumãtate din serviciile evenimentului ºi un sfert din construcþiile necesare, scutind organizatorii de cheltuirea a zeci de milioane de lire sterline. ”Românul nu este aºa, cum zic mulþi, puturos ºi fãrã idei. Dimpotrivã, sunt foarte cretivi. Doar trebuie sã le fie creat un cadru adecvat, sã fie solicitaþi în anumiþi termeni ºi sã le fie arãtatã aprecierea, cã de cele mai multe ori aprecierea este pe primul loc, nu banul” – ne-a asigurat Victor Ianc, fost miner la front, la mina Petrila. Ar fi o idee beneficã pentru oraº, doar atutoritãþile sã ia iniþiativa. Ileana FIRÞULESCU


8 Actualitate

D

oi ziariºti români au obþinut finanþarea pentru realizarea unui amplu reportaj, care va fi gãzduit de un site multimedia, prin campania crowdfunding care a fost începutã ºi pe site-ul Krautreporter.de, Germania, ºi continuatã în România. Reportajul poartã numele ”Rãsunã Valea: oraºele fantomã ale huilei”, va fi prezentat în douã limbi – germanã ºi romînã - ºi va arãta cum îºi ia rãmas bun vechea industrie, ce rãmâne în urma ei ºi ce anume i-ar putea lua locul. Adicã, imortalizarea morþii unei ere, fãrã sã se ºtie ce va fi dupã…

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014

”Rãsunã Valea – oraºele fantomã ale huilei” La începutul anului trecut, doi ziariºti au iniþiat un proiect bilingv despre programele de austeritate care au dat o loviturã grea mineritului din Valea Jiului, despre ce se întâmplã cu oamenii ei în locurile dintre Jiului – cele ºase localitãþi, ºi ce se va întâmpla cu aceºtia.

Proiectul multimedia poartã numele de ”Rãsunã Valea: Oraºele fantomã ale huilei”, iar realizatorii sunt doi tineri jurnaliºti Silviu Mihai ºi George ”Poqe” Popescu Silviu Mihai s-a nãscut în 1978 ºi a lucrat la "Cotidianul" între 2005 ºi 2007, apoi s-a stabilit la Berlin, unde lucreazã ca jurnalist independent ºi corespondent pentru Europa de Est al mai multor publicaþii. George Popescu s-a nãscut în 1980 ºi lucreazã ca fotograf independent. Temele sale, deseori de tipul reportaj social, au fost publicate în mai multe

mentarului ºi acoperirea costurilor de producþie tehnicã a site-ului, plus taxele pentru hosting, web design, programare, montaj video ºi sonorizare.

reviste din România, dar ºi în publicaþii strãine. Cei doi au lansat în toamna anului trecut o

campanie de crowdfunding în Germania ºi România pentru strângerea de fonduri în vederea realizãrii docu-

Campania de crowdfunding a fost începutã ºi pe site-ul Krautreporter.de, care susþine proiectele de jurnalism prin crowdfunding, ºi a continuat în România. Pentru susþinerea proiectului în românã s-a reuºit strângerea fondurilor prin aceastã campanile ºi ca urmare, realizarea acestuia va fi gata în aceastã lunã. ”Dupã terminarea documentãrii la faþa locului, vrem sã prezentãm reportajul pe un site multimedia în românã ºi în germanã. Dorim sã facem un portret amãnunþit al oraºelor fantomã ale huilei ºi al locuitorilor lor. Materialul va documenta o zi de muncã a minerilor, dotarea învechitã, condiþiile precare de lucru, modul de locuire, jocurile copiilor,

Malul Jiului de Est se transformã într-o oazã de relaxare datoritã cetãþenilor

migraþia adulþilor, reciclarea informalã a fierului vechi ºi reciclarea formalã a istoriei recente, cartierele marginale ale romilor, diversitatea vieþii religioase, micile iniþiative culturale ºi cele ale societãþii civile. Prin impresii scenice ºi multe voci ale celor implicaþi, textul, fotografiile ºi celelalte

elemente media vor arãta cum îºi ia rãmas bun vechea industrie, ce rãmâne în urma ei ºi ce anume i-ar putea lua locul”, spune Silviu Mihai în clipul de prezentare a proiectului. Cei doi tineri abordeazã ”Rãsunã Valea:

”E

ste o idee excelentã, ca întreg malul Jiului de la str. Minei în jos, sã se cureþe de verdeaþã, din loc în loc, ºi sã se amplaseze bãnci. Uitaþi cum aratã! Aici se poate si pescui, se poate face ºi un grãtar, poþi ieºi cu copiii la joacã, sau pur ºi simplu sã stai cu o carte în mânã, sau cu o iubitã de mânã. Primãriei nu i-a trecut prin cap aºa ceva. Abia de a curãþat bãlãriile ºi e bine. Poate se inspirã de la oamenii simpli” – Daniel Marius Mustocea, Petrila. Pe digul care strãjuieºte Jiul de Est, din Petrila, numit ºi faleza minei, a devenit o oazã de liniºte pentru locuitorii din partea de jos a Petrilei. Câþiva oameni cu iniþiativã, locuitori ai blocurilor de pe str. Minei, au

început sã amenajeze malul apei cu bãnci ºi mese, aºa, pentru ei ºi pentru cine mai doreºte sã se relaxeze ascultând Jiul, cu un tablou ”istoric” în faþã – fosta Preparaþie ºi Mina Petrila, cu sãlciile de pe mal, care le oferã

umbrã... ”Este o idee excelentã, ca întreg malul Jiului de la str. Minei în jos, sã se cureþe de verdeaþã din loc în loc ºi sã se amplaseze bãnci. Uitaþi cum aratã! Aici se poate ºi pescui, se poate face ºi un grãtar,

poþi ieºi cu copiii la joacã, sau pur ºi simplu sã stai cu o carte în mânã, sau cu o iubitã

de mânã. Primãriei nu i-a trecut prin cap aºa ceva. Abia de a curãþat bãlãriile ºi e bine. Poate

oraºele fantomã ale huilei” plecând de la politicile economice, sociale la nivel naþional, apoi coboarã în Vale pentru a reflecta ce a înseamnat aplicabilitatea lor, cu drame ºi speranþe, cu migrãri masive ºi perspective firave. Localitãþile Vãii au un viitor incert, iar dacã voinþã politicã nu e, nimic nu va fi în Vale. Strategii nenumãrate de dezvoltare a alternativelor la minerit au

Chiar ºi acum în campania electortalã pentru alegerile europarlamentare, Valea Jiului este ocolitã, ignoratã de politicieni. Premierul ºi soþia sa, europarlamentarul Daciana Sârbu, au fost la Tg. Jiu, la Motru, vor veni la Haþeg ºi Cãlan, fãrã sã priveascã cãtre Vale. La fel a fãcut ºi Crin Antonescu cu candidaþii PNL. Celor de aici, dintre Jiuri, nici mãcar în campanii

fost, inclusiv cele realizate de Banca Mondialã, dar fãrã nici un rezultat. Pe de altã parte în Valea Jiului au intrat cãruþe de bani, care s-au topit din lipsã de responsabilitate ºi urmãrire a fondurilor alocate.

electorale nu se mai obosesc sã le dea atenþie. Perspectiva este sumbrã, iar cei doi tineri jurnaliºti vor sã imortalizeze momentul ”morþii”, în douã limbi… Ileana FIRÞULESCU

se inspirã de la oamenii simpli. ªtiþi ce, numai sã organizeze o muncã patrioticã cu cetãþenii de pe aici ºi se face. Totul e sã se vrea. Intrarea în oraº aratã bine ºi se poate continua cu amenajarea Jiului de jos. Poate îi spuneþi dumneavostrã primarului, sau mai bine viceprimarului cã am vãzut cã el e mai hãrnicuþ. Vã daþi seama ce s-ar putea face aici, pe malul Jiului, ºi fãrã bani, cã mereu zic cã nu au bani”- a declarat Daniel Marius Mustocea. Un alt petrilean mai hâtru a arãtat cât de important este voluntariatul, dacã ºtii cum sã organizezi dând ca exemplu Jocurile Olimpice de la Londra, unde voluntarii au

susþinut mai mult de jumãtate din serviciile evenimentului ºi un sfert din construcþiile necesare, scutind organizatorii de cheltuirea a zeci de milioane de lire sterline. ”Românul nu este aºa, cum zic mulþi, puturos ºi fãrã idei. Dimpotrivã, sunt foarte cretivi. Doar trebuie sã le fie creat un cadru adecvat, sã fie solicitaþi în anumiþi termeni ºi sã le fie arãtatã aprecierea, cã de cele mai multe ori aprecierea este pe primul loc, nu banul” – ne-a asigurat Victor Ianc, fost miner la front, la mina Petrila. Ar fi o idee beneficã pentru oraº, doar atutoritãþile sã ia iniþiativa. Ileana FIRÞULESCU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014

Gata într-o sãptãmânã

Traficul de pe DN7A deviat pe un drum judeþean

APA SE IA DOAR PE CARTIERE

A

pa potabilã nu va mai fi luatã oricum ºi la toatã lumea. Societatea care distribuie apa potabilã în Valea Jiului va finaliza, sãptãmâna viitoare, una dintre cele mai ample lucrãri de modernizare, care are ca singur scop zonarea localitãþilor. Diana MITRACHE Încã o sãptãmânã ºi sistemul prin care sunt delimitate reþelele de aducþiune a apei pe cartiere va fi gata. Acest lucru reprezintã o investiþie absolut necesarã, care a fost gânditã ca sã vinã în sprijinul cetãþenilor. Mãsura se impunea mai ales atunci când erau lucrãri, în urma cãrora apa se lua pe zone mari din oraº. În plus, sunt mari avantaje în ceea ce priveºte presiunea cu care apa ajunge în casele noastre. Directorul tehnic ne

explicã cu ce avantaje se aleg abonaþii. „Vor beneficia de parametri hidraulici optimi la robinet. Toate reþelele de alimentare din Valea Jiului au fost împãrþite în mai multe zone de presiune. În acestea sau montat instalaþii automate, vane automate, cu un întreg echipament ºi s-a realizat ºi monitorizarea debitelor la intrarea în fiecare localitate din Valea Jiului”, a mai adãugat Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv SA,

A

lunecarea de teren înregistratã luni pe DN7A, între localitãþile Petroºani ºi Brezoi – judeþul Vâlcea a închis de tot traficul rutier pe acest sector de drum care face legãtura dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj ori Vâlcea. Reprezentanþii CNADNR anunþã cã circulaþia a fost deviatã pe DJ 709H. VJ Astfel, cei de la Apa Serv vor ºti exact ce cantitate de apã a fost livratã cãtre fiecare oraº în parte, pe cartiere ºi zone de alimentare ºi vor fi deduse ºi mai uºor pierderile. În plus, dacã sunt defecþiuni mari, apa se ia pe porþiuni mai mici ºi oamenii au presiunea optimã la robinet.

Carmen COSMAN - PREDA ªoseaua care face legãtura între Petroºani ºi Brezoi, respectiv DN 7A, rãmâne închisã între kilometrii 103 + 000 metri ºi km 105 + 120 metri ai acestuia. Situaþia are drept cauzã alunecarea terasamentelor, care a determinat afectarea corpului drumului. Pe perioada închiderii temporare a circulaþiei, traficul din ambele sensuri va fi deviat pe DJ 709H. Problemele au apãrut din cauza precipitaþiilor abundente,

Înmatriculãrile noi de autoturisme au scãzut cu 6,3% în primul trimestru

Î

nmatriculãrile noi de autoturisme au scãzut cu 6,3% în primul trimestru din acest an, de la 64.299 unitãþi la 60.272 de unitãþi, se aratã într-un comunicat de presã al INS, care foloseºte date furnizate de Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculãri Vehicule (DRPCIV). Înmatriculãrile noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au scãzut cu 6,5% în primele trei luni, iar cele pentru transportul mãrfurilor au crescut cu 3,7% faþã de perioada similarã din anul

precedent. Pentru categoria mopede ºi motociclete s-a înregistrat o scãdere de 4,9% comparativ cu perioada ianuarie-martie 2013, iar pentru autobuze ºi microbuze a fost consemnat un declin de

27,2%. În aceeaºi perioadã, înmatriculãrile noi de vehicule rutiere pentru transportul mãrfurilor au înregistrat creºteri la categoriile autotractoare (44%), respectiv remorci ºi semiremorci (11,6%) ºi scãderi la

autocamioane (-6%). Faþã de ultimul trimestru al anului trecut, în primele trei luni din acest an înmatriculãrile noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au scãzut cu 16,3%, iar cele pentru transportul mãrfurilor au coborât cu 4,9%. Datele se referã la vehiculele noi sau de ocazie, dar nu includ reînmatriculãrile datorate schimbãrii proprietarului prin vânzare.

care au dus la prãbuºirea solului. Pe de altã parte, chiar dacã în judeþul Vâlcea se circulã fãrã probleme, ºoferii sunt sfãtuiþi sã nu se aventureze pe DN 67 C, respectiv Transalpina,

întrucât drumul este închis în aceastã perioadã din cauza condiþiilor meteo nefavorabile. Pentru cei care nu respectã atenþionarea amenzile pot ajunge pânã la 500 de lei.

Proiectul prin care defriºãrile ilegale sunt ameninþãri la siguranþa naþionalã, adoptat tacit

C

amera Deputaþilor a adoptat tacit, marþi, propunerea legislativã care prevede cã defriºãrile ilegale de pãdure pe suprafeþe mai mari de un hectar vor fi considerate ameninþãri la adresa siguranþei naþionale. Iniþiativa legislativã aparþine parlamentarilor PNL ºi avea termen de dezbatere ºi vot final la 30 aprilie, astfel cã proiectul se considerã adoptat tacit. Proiectul prevede cã vor constitui ameninþãri la adresa siguranþei naþionale defriºãrile ilegale pe

suprafeþe mai mari de un hectar, precum ºi reducerea fãrã aprobãri legale a consistenþei unei arbore cu mai mult de 50% faþã de prevederile angajamentului silvic în vigoare. Proiectul urmeazã sã fie supus adoptãrii Senatului, care este for decizional.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014

rocurorul Nicolaie Cean P Procurorul Nicolaie Cean, pus sub control judiciar se aflã sub control judiciar, mãsura fiind dispusã de procurorii DNA. Cean este urmãrit pentru complicitate la abuz în serviciu în legãturã cu instrumentarea dosarului lui Traian Berbeceanu, mãsura fiind luatã dupã ce procurorul a vorbit cu doi martori ºi le-a spus cã anchetatorii l-au întrebat despre ei. Potrivit DNA, mãsura controlului judiciar în cazul lui

Nicolaie Cean - fost procuror DIICOT, în prezent procuror al Parchetului Tribunalului Alba - a

fost dispusã pe toatã durata urmãririi penale, începând de la data de 5 mai 2014, pânã la finalizarea urmãririi penale în cauzã. În Ordonanþa de dispunere a controlului judiciar se aratã cã, în cursul sãptãmânii 17-21 martie 2014, dupã ce i-a fost adusã la cunoºtinþã învinuirea lui Cean Nicolaie Ion, în

prezentul dosar, acesta a contactat telefonic doi martori din dosarul respectiv pentru a le comunica aspecte rezultate din ordonanþa de începere a urmãririi penale, privind relaþiile sale cu aceºtia ºi totodatã le-a transmis cã a fost întrebat de anchetatori despre ei. „Prin acest demers Cean Nicolaie Ion a avut drept scop sã le conserve teama (ce fusese indusã în perioada în care asupra unuia dintre ei s-au fãcut presiuni pentru a da declaraþii în dosarul privindu-l pe Berbeceanu Traian), astfel încât respectivul martor sã nu declare adevãrul în prezenta cauzã cu privire la modul în care fusese audiat în dosarul Berbeceanu”, spun reprezentanþii DNA. Aceºtia au precizat cã,

pe timpul cât se aflã sub control judiciar, Cean trebuie sã respecte urmãtoarele obligaþii: sã se prezinte la organul de urmãrire penalã ori de câte ori este chemat; sã informeze de îndatã organul judiciar cu privire la schimbarea locuinþei; sã se prezinte la organul de poliþie desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliþie sau ori de câte ori este chemat; sã nu depãºeascã raza teritorialã a mun. Alba Iulia (loc de muncã) ºi a localitãþii Riºculiþa, jud. Hunedoara (domiciliu), cu localitãþile de tranzit, decât cu încuviinþarea prealabilã a procurorului; sã nu se apropie de ceilalþi participanþi la comiterea infracþiunilor, respectiv

persoanele anume desemnate de organul judiciar ºi sã nu comunice cu aceºtia direct sau indirect, pe nicio cale; sã nu deþinã, sã nu foloseascã ºi sã nu poarte arme. DNA a anunþat, în 19 martie, cã Nicolaie Cean, Ioan Mureºan ºi Alin Muntean sunt urmãriþi penal pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate la aceastã infracþiune, în legãturã cu instrumentarea dosarului Berbeceanu, în care acesta ar fi fost reþinut fãrã probe. Dosarul lui Traian Berbeceanu ar fi fost fabricat dupã ce acesta ar fi refuzat solicitarea lui Ioan Mureºan de a-l numi ºef de serviciu pe ofiþerul Alin Muntean. Car men COSMAN-PREDA

Mitingurile electorale, doar cu aprobare

oliticienii care vor adunãri P electorale, trebuie

mai întâi sã cearã aprobare. Asta spun jandarmii hunedoreni, care le recomandã candidaþilor sã cearã aprobãri, dacã fac adunãri publice. În caz contrar, riscã sã fie amendaþi/ Am intrat în cea de a doua sãptãmânã a campaniei electorale ºi Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Hunedoara a solicitat Biroului Electoral Central pentru alegerile parlamentare parþiale din data de 25 mai 2014, un punct de vedere cu privire la interpretarea în mod unitar a dispoziþiilor normative referitoare la organizarea ºi desfãºurarea adunãrilor publice pe timpul derulãrii campaniei electorale pentru alegerile parlamentare parþiale. Asta

pentru a-ºi putea îndeplini, în condiþii optime, misiunile ce cad în sarcina jandarmilor în aceastã perioadã. „Urmare a acestei solicitãri, Biroului Electoral Central pentru alegerile parlamentare parþiale din data de 25 mai 2014 a emis Decizia nr.7/D/BEC/PP/201 4 din 05.05.2014. Astfel, conform deciziei mai sus amintite, toate adunãrile publice organizate în cadrul

campaniei electorale pentru alegerile parlamentare parþiale sunt supuse declarãrii prealabile, potrivit dispoziþiilor art.1 alin.(2) din Legea nr.60/1991 privind organizarea ºi desfãºurare a adunãrilor publice, pe toatã perioada acesteia”, au precizat reprezentanþii IJJ Hunedoara. Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Hunedoara recomandã tuturor organizatorilor unor adunãri publice cu caracter

electoral sã respecte termenele prevãzute de lege pentru depunerea declaraþiilor prealabile atât la unitãþile administrativteritoriale pe raza cãrora urmeazã sã desfãºoare astfel de adunãri publice, cât ºi la sediul I.J.J. Hunedoara, pentru desfãºurarea în condiþii de normalitate ºi deplinã siguranþã pentru participanþii la acest tip de manifestaþii. Diana MITRACHE


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014

Casa studenþilor rãmâne la fel! Adicã, în conservare... C lãdirea din Petroºani care urma sã adãposteascã una dintre cele mai moderne case de culturã ale studenþilor din România se aflã, de câþiva ani buni, în conservare. Motivul pentru care lucrãrile au fost sistate se datoreazã lipsei fondurilor necesare pentru finalizarea imobilului. Bani nu vor fi alocaþi nici în acest an... Construirea noii Case de Culturã a Studenþilor din Petroºani a demarat în urmã cu 22 de ani, în toamna anului 1992. Potrivit planului de construcþie, la momentul dãrii în folosinþã, clãdirea urma sã dispunã, printre altele, de o salã de spectacole cu 485 de locuri, o discotecã, un restaurant, 12 garsoniere pentru invitaþi, sãli de repetiþie pentru formaþiile artistice, precum ºi numeroase alte anexe. Cât timp au fost bani, lucrãrile au mers mai departe dar, odatã cu venirea anului 2006, Autoritatea Naþionalã pentru Tineret a decis

sã sisteze furnizarea fondurilor necesare pentru încheierea lucrãrilor. Odatã cu retragerea constructorilor de pe ºantier, clãdirea a rãmas de izbeliºte ºi a devenit raiul pe pãmânt pentru oamenii fãrã adãpost, pentru copiii strãzii sau pentru cãutãtorii de materiale de construcþie. Dupã ce a solicitat de mai multe ori ajutorul organelor de poliþie pentru a-i îndepãrta pe „vandali”, conducerea Casei de Culturã a Studenþilor s-a decis sã facã demersurile necesare pe lângã ANT pentru a demara lucrãrile de conservare a clãdirii.

„Am obþinut, în urmã cu 8 ani, aprobarea necesarã pentru începerea lucrãrilor de conservare, respectiv pentru închiderea tuturor nivelelor cu ferestre ºi uºi, precum ºi realizarea unor elemente de zidãrie destinate ermetizãrii spaþiului”, precizau, la timpul respectiv, diriguitorii Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Banii necesari lucrãrilor de conservare au fost furnizaþi de cãtre ANT.

valoare nereactualizatã. Pentru finalizarea lucrãrilor ºi darea în folosinþã ar fi fost necesare însã, alte aproximativ 104 miliarde de lei vechi, bani pe care ANT a renunþat sã-i mai repartizeze de la bugetul de stat. Pe de altã parte, chiar dacã ar fi fost gãsiþi banii necesari finalizãrii lucrãrilor, imobilul ar fi creat alte

probleme, tot de naturã financiarã. Astfel, lunar, numai costurile de întreþinere ar fi depãºit valoarea de 65 de milioane de lei. „Este foarte greu sã spun ce s-ar fi întâmplat în cazul în care clãdirea ar fi fost pusã în funcþiune la capacitatea maximã. Sigur este însã cã am fi fost puºi în faþa unor costuri imense pentru

întreþinere a cãror valoare a fost aproximatã, acum vreo 10 ani, la suma de (circa) 65 de milioane de lei vechi pe lunã. Ar fi fost extraordinar sã avem în Valea Jiului un astfel de centru destinat tinerilor, dar mã îndoiesc sã fi avut succes. O situaþie similarã poate fi întâlnitã în Cluj-Napoca, unde casa de culturã a studenþilor beneficiazã de toate facilitãþile, dar conducerea acesteia nu face faþã cheltuielilor. În plus, din pãcate, una este Clujul, Timiºoara sau Bucureºtiul ºi alta este Petroºaniul. Niciodatã nu vom putea aduce aici un congres al mediciniºtilor sau o orchestrã simfonicã”, susþin, astãzi, reprezentanþii Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Mir cea NISTOR

A

r fi nevoie de încã 104 miliarde de lei. Vechi Pânã în prezent, clãdirea care ar fi putut adãposti cea mai modernã casã studenþeascã din România, a înghiþit peste 25 de miliarde de lei vechi, la o

Luna Mai Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri. Comenzi la telefon: 0726669060


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014

Tenii, þigãri ºi vatã de bumbac. Cele mai ciudate metode de slãbit din istorie

D

ietele care promit sã dezvãluie secretul scãderii în greutate nu sunt o modã recentã. De la paraziþii intestinali ºi pânã la injecþiile cu hormoni, o privire retrospectivã asupra istoriei metodelor de slãbit dezvãluie cele mai stranii practici pentru obþinerea siluetei perfecte. 1820: Dieta cu oþet ºi apã Lordul Byron, celebrul poet britanic, avea o tendinþã de a se îngrãºa, motiv pentru care a adoptat un regim alimentar ieºit din comun, relateazã Daily Mail. El obiºnuia sã consume doar apã, oþet, biscuiþi ºi ouã fierte, metodã prin care a reuºit sã slãbeascã în jur de 30 de kilograme. Notorietatea sa a fãcut ca obiceiurile alimentare pe care le-a adoptat sã devinã la modã, fiind preluate de tinere din toatã þara.

1900: Mestecatul ºi scuipatul Cunoscutã ºi ca dieta masticaþiei, aceasta constã în mestecarea alimentelor pentru o perioadã îndelungatã, fãrã a le înghiþi însã. Aceastã metodã a fost inventatã de Horace Fletcher, care propunea ca oamenii sã mestece de câte o sutã de ori, dupã care sã scuipe alimentele, hrãnindu-se, astfel, fãrã sã ia în greutate. Deºi mestecatul pe îndelete este recomandat, dieta masticaþiei nu este tocmai eficientã ºi nu e deloc sãnãtoasã.

1925: Fumatul Înainte ca riscurile de sãnãtate la care se expun fumãtorii sã fie cunoscute, þigãrile erau chiar recomandate ca remedii în cazul anumitor afecþiuni. La începutul sec-

mulþi metri lungime. Se spune cã solista Maria Callas a slãbit aproape 30 de kilograme folosind aceastã metodã. Aceastã soluþie de a pierde în greutate este deosebit de periculoasã, din cauza complicaþiilor care pot apãrea. Teniile pot roade pereþii intestinelor ºi pot cauza chisturi, inclusiv în ochi ºi în creier, sau chiar moartea.

1970: Frumoasa din pãdurea adormitã olului trecut, compania Lucky Strike a lansat o campanie publicitarã prin care îndemna doamnele sã fumeze atunci când le era poftã de dulciuri menþinându-ºi astfel silueta. "Nicotina reduce, într-adevãr, apetitul ºi, uneori, persoanele care renunþã la fumat iau în greutate", spune Sioned Quirke, purtãtor de cuvânt al British Dietetic Association. Aceastã metodã de a þine greutatea sub control nu este, în nicun caz, indicatã.

1930: Dieta cu grepfruit Aceasta recomandã consumarea unor mari cantitãþi de astfel de fructe, cel puþin un grepfruit la fiecare masã. Pe atunci se credea cã aceste citrice conþin o enzimã care contribuie la arderea grãsimilor. Quirke spune cã, deºi fructele ºi legumele sunt recomandate în cadrul curelor de slãbire, grepfrutul nu are niciun fel de calitãþi miraculoase.

1940: Supa de varzã Aceastã metodã de slãbit are o singurã regulã: cei care o urmeazã pot mânca oricâtã supã de varzã doresc, dar nu au voie sã consume alte calorii. Quirke spune cã, deºi ar putea funcþiona pe termen scurt, aceastã dietã nu este deloc sãnãtoasã. Þinutã mai mult de o sãptãmânã, aceasta poate conduce la deficienþe nutriþionale serioase. Chiar dacã vrem sã pierdem în greutate sau nu, este recomandat sã urmãm o dietã echilibratã, spun nutriþioniºtii.

1950: Dieta cu tenii Una dintre cele mai controversate metode de slãbit din istorie, aceastã dietã constã în infectarea intenþionatã cu parazitul intestinal, fie prin înghiþirea ouãlor de tenie, fie prin înghiþirea unui vierme viu. Odatã ajuns în organism, parazitul se hrãneºte cu substanþele nutritive din corp, ajungând sã creascã pânã la mai

Aceastã metodã de slãbit recomandã persoanelor care vor sã piardã în greutate sã doarmã cât mai mult. Elvis ar fi utilizat aceastã practicã, în încercarea de a-ºi menþine silueta. Deºi somnul este sãnãtos ºi chiar indicat în timpul curelor de slãbire, aceastã metodã este complet ineficientã, pentru cã organismul consumã foarte puþine calorii în timp ce dormim. O singurã sesiune la sala de forþã este mai eficientã decât mai multe zile de dormit non-stop.

2000: Dieta cu

vatã de bumbac O altã dietã controversatã ºi foarte la modã este cea care presupune mâncarea unor bile de vatã în loc de mâncare. Acestea pot fi înmuiate în suc sau cafea pentru gust ºi ar trebui sã dea senzaþia de saþietate. Metoda este foarte periculoasã, în primul rând pentru cã vata nu poate fi digeratã ºi poate provoca blocaje intestinale, dar ºi din cauza faptului cã vata din comerþ nu este întotdeauna produsã din bumbac, ci din fibre din poliester înãlbite.

2000: Dieta HCG Periculoasã ºi controversatã, aceasta consta în consumul a cel mult 800 de calorii zilnic, la care se adaugã HCG, Gonadotropina corionicã umanã, un mediacament pentru fertilitate. Metoda nu a fost aprobatã de

autoritãþi ºi nu este privitã cu ochi buni de specialiºti, care susþin cã scãderea în greutate se datoreazã doar consumului periculos de mic de calorii ºi nu HCG-ului, care ar avea ºi efecte secundare.

2006: Master Cleanse Fãcutã celebrã de Beyonce, care spune cã a slãbit nouã kilograme aºa, dieta Master Cleanse este o curã care propune supravieþuirea pe baza unui regim format doar din lãmâi, apã caldã, ardei iute cayenne ºi sirop de arþar. Pe lângã reducerea drasticã a numãrului de calorii, cei care susþin aceastã dietã spun cã ardeiul iute ºi lãmâia accelereazã metabolismul. Specialiºtii spun cã aceasta metodã nu este nici sãnãtoasã, nici eficientã, iar greutatea se pune la loc odatã cu terminarea curei de slãbire.


14 Program & Horoscop

10:30 Dosar România (r) 11:30 Garantat 100% (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Alegeri europarlamentare 2014 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Agenda Eurovision

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

Jurnalul unui burlac (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Epic Show (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens 90210 Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cronica cârcotaºilor Click!

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român de Comedie: Happy Show

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 22:15

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Dublura Blackjack

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pe fugã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 B.D. în acþiune 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Vânãtoare de poliþiºti 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 CSI: New York

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 21:00 22:30

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D D-Paparazzi (r) Pe banii pãrinþilor WOWbiz

21 martie *** 20 aprilie Încercaþi sã nu vã asumaþi riscuri! Nervozitatea vã poate crea mari probleme. Evitaþi sã conduceþi maºina! Sunteþi predispus la accidente. Nu este momentul sã provocaþi discuþii în contradictoriu.

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 22:30 23:00

Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate (r) Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla Spune-mi cã eºti a mea Poveºtiri de noapte Cancan.ro Însãrcinatã la 16 ani

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Aveþi o zi foarte încãrcatã, cu multe probleme de rezolvat. Dimineaþa sunteþi puþin agitat ºi încercaþi sã rezolvaþi mai multe treburi deodatã. Faceþi-vã un plan detaliat ºi acceptaþi ajutorul familiei.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Din cauza stresului, sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar accidente. Nu faceþi eforturi fizice sau intelectuale deosebite. Ar fi bine sã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petrecerile, pentru cã sunteþi destul de obosit.

Dimineaþa s-ar putea ca un coleg sã vã dea o veste care vã tulburã. Nu vã exteriorizaþi, ca sã nu le transmiteþi ºi celor din jur starea de nervozitate. Menajaþivã sãnãtatea ºi evitaþi eforturile intense, ca sã evitaþi riscul unui accident cerebral.

23 iulie *** 22 august

23 august

Se întrevede o zi foarte agitatã. Dimineaþa sunteþi nevoit sã îi spuneþi unui prieten care vã viziteazã cã nu aveþi timp de el. Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie ºi vã enervaþi pe mãsurã ce constataþi câte lucruri vã lipsesc.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat Franþa 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Rezumat Italia 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Dinamo - CFR 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Dinamo - CFR Cluj 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Digi Sport Special 16:30 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal Club 18:00 Fotbal: Ceahlãul Piatra Neamþ - Botoºani 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Fotbal: Ceahlãul Piatra Neamþ - Botoºani 19:45 Digi Sport Special 20:15 Fotbal: Astra

aprile

22

Nu aveþi rãbdare sã vã analizaþi proiectele ºi vã grãbiþi sã le puneþi în practicã. Nu vã ambiþionaþi sã vã rezolvaþi singur toate problemele. Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul prietenilor.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtorie foarte importantã, din care este posibil sã vã întoarceþi cu o mare sumã de bani. Pe drum, vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere.

21 ianuarie *** 20 februarie

Vã simþiþi excelent, sunteþi relaxat ºi nimic nu vã poate tulbura. Mai mult, reuºiþi sã calmaþi o persoanã foarte agitata. S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã sunteþi indiferent.

*** 22 septembrie Dimineaþa sunteþi obosit ºi nervos, dupã un drum lung. Ar fi bine sã vã stãpâniþi ºi sã evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã riscaþi sã declanºaþi un conflict. Nu mergeþi în vizite, chiar dacã partenerul de viaþã insistã.

23 octombrie *** 22 noiembrie Oboseala acumulatã vã face sã fiþi foarte agitat. Ar trebui sã vã odihniþi mai mult. Fiþi foarte prudent, pentru cã existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie! S-ar putea sã izbucnescã o ceartã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Începeþi ziua foarte agitat, alergând dupã un împrumut urgent. Pãstraþi-vã calmul, pentru cã sunteþi predispus la accidente cerebrale sau infarct. Aveþi rãbdare!

21 februarie *** 20 martie Un prieten vã propune sã plecaþi într-o excursie, dar faptul cã nu aveþi bani vã face sã fiþi irascibil ºi sã cãutaþi cearta cu lumânarea. Nu îi cãutaþi nod în papurã persoanei iubite! Fiþi atent la volan. Existã riscul sã aveþi un accident.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014

Poºtaºii ies în stradã

A

ngajaþii oficiilor poºtale din judeþul Hunedoara vor protesta, miercuri, în stradã, în faþa Prefecturii Hunedoara. Mitingul de protest va debuta la ora 11.00, iar jandarmii asigurã desfãºurarea acestuia în bune condiþii. Carmen COSMAN - PREDA Lucrãtorii de la oficiile poºtale vor sã atragã atenþia, prin aceste pichetãri ale prefecturilor, asupra nedreptãþilor pe care ei susþin cã managementul companiei le-a fãcut asupra lor de-a lungul timpului. Potrivit poºtaºilor, din vina actualului management, a scãzut cifra de afaceri a Poºtei Române, a scãzut numãrul de personal

operativ, a crescut numãrul de personal de conducere ºi funcþional, a crescut remuneraþia managementului chiar peste nivelul la care este plãtit un manager general, în companii poºtale naþionale, din þãrile dezvoltate din Europa, ºi au fost încãlcate, în mod repetat, prevederile Contractului colectiv de muncã. Manifestaþia de protest are loc miercuri, începând cu ora 11.00, în faþa Prefecturii Hunedoara.

Pe tot parcursul manifestãrii organizate de Sindicatul Lucrãtorilor Poºtali din România, filiala Hunedoara, jandarmii vor asigura ordinea publicã. Pentru desfãºurarea în condiþii paºnice ºi civilizate a adunãrii publice jandarmii reamintesc participanþilor faptul cã, în conformitate cu legea 60/1991 privind

organizarea ºi desfãºurarea manifestãrilor publice, sunt obligaþi sã respecte recomandãrile fãcute de organizatorii adunãrilor publice, împuterniciþii acestora sau forþele de Casa de Culturã a ordine, sã se Sindicatelor Petroºani abþinã de la acþiuni organizeazã cursuri de de natura a împiedica calificare, la cel mai mic desfãºurarea norpreþ - cu plata în rate

Jandarmii - nu mai mici de 1,60 m

I

nspectoratul de Jandarmi Judeþean „Decebal” Hunedoara continuã activitãþile de recrutare a candidaþilor pentru concursurile de admitere organizate de instituþiile de învãþãmânt din structura Ministerului Afacerilor Interne ºi a Ministerului Apãrãrii Naþionale. Pentru tinerii care doresc sã îmbrãþiºeze meseria de jandarm sunt scoase la concurs 303 locuri, dupã cum urmeazã: 50 de locuri pentru Academia de Poliþie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureºti – Facultatea de Poliþie, în specializarea Ordine ºi siguranþã publicã – arma Jandarmi, 130 de locuri pentru ªcoala Militarã de Subofiþeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drãgãºani ºi 125 de locuri pentru ªcoala Militarã de Subofiþeri Jandarmi „Petru Rareº” Fãlticeni. De asemenea, în instituþiile de învãþãmânt ale Ministerului Apãrãrii Naþionale, Jandarmeriei Române i-au fost aprobate 8 de locuri, astfel: pentru Academia Tehnicã Militarã Bucureºti, 2 locuri iar pentru Academia Forþelor Terestre „Nicolae Bãlcescu” Sibiu, 6 locuri

În conformitate cu Ordinul MAI nr.65 din 25.04.2014 criteriul privind înãlþimea candidaþilor a fost modificat, în sensul cã, pentru bãrbaþi, înãlþimea minimã este de 1,65 m, iar pentru femei este de 1,60m.

malã a adunãrilor publice ºi sã nu incite la asemenea acþiuni prin viu grai, manifeste sau alte mijloace audiovizuale; sã nu introducã sau sã aibã, în timpul adunãrilor publice, obiecte contondente, sã pãrãseascã imediat adunãrile publice sau locul unde acestea se desfãºoarã, când au fost somaþi de cãtre organizatori, împuterniciþii acestora sau forþele de ordine ºi sã nu participe la adunãri publice în stare de ebrietate, sã nu consume ºi sã nu distribuie bãuturi alcoolice.

Termenul limitã de depunere a cererilor de înscriere la concurs este 2 iunie 2014 pentru învãþãmântul superior ºi 8 august 2014 pentru ºcolile postliceale. Informaþii suplimentare se pot obþine la sediul Inspectoratului de jandarmi, str. Dr. Victor ªuiaga, nr.10, Deva, judeþul Hunedoara. Cei interesaþi pot accesa ºi paginile de internet ale instituþiilor militare de învãþãmânt ºi ale structurilor de jandarmi. Sursa IJJ Hunedoara

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu 2,5 luni - 400 lei Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014

“Ambasadorul” Vãii Jiului, primeºte turiºtii cu sisteme improvizate

I

mprovizaþii la un punct turistic de interes naþional. Peºtera Bolii ºi cetatea dacicã de la Bãniþa, de lângã municipiul Petroºani, ascund comori nebãnuite. Promovarea zonei se realizeazã prin bunãvoinþa unor asociaþii, iar prin eforturi proprii acest lucru nu se poate face la standarde înalte. Monika BACIU

În acest moment, cea mai mare problemã a peºterii este iluminatul deficitar. Sistemul electric este unul improvizat, iar pentru a remedia situaþia, Asociaþia PetroAqua ºi+a unit forþele cu cele ale Consiliului Judeþean Hunedoara. Pentru a promova Peºtera Bolii, consiliul Judeþean Hunedoara s+a asociat cu Petro Aqua, cea care se ocupã de acest monument al naturii, monument care a devenit în ultimii ani un adevãrat punct de informare

turisticã. Asociaþia de Ecologie ºi Intervenþii în caz de Inundaþii Petro Aqua are în administrare ºi situl Peºtera Bolii, iar scopul principal al asoci-

aþiei este promovarea ºi dezvoltarea turismului, a valorilor istorice ºi culturale ale judeþului Hunedoara “Realizarea acestor puncte depãºeºte cu mult puterea organizatoricã a asociaþiei care fãrã un parteneriat cu autoritãþile locale nu le poate realiza. Asociaþia doreºte, sã realizeze proiecte de dezvoltare, modernizare ºi promovare a sitului istoric, însã fãrã un

partener care sã sprijine aceste proiecte, ele nu se pot realiza”, se aratã în documentele CJH. Abia dupã doi ani s+a reuºit realizarea acestui parteneriat. Instituþia judeþeanã va aloca fonduri pentru realizarea unui sistem de iluminat corespunzãtor în interiorul cavernelor. “Abia acum ne+am trezit sã facem aceastã asociere, cu toate cã domnul Moloþ spunea de acum doi ani, dar birocraþia ne+a împiedicat. Din momentul în care a fost concertul de Crãciun ºi s+a întâmplat acel eveniment de decuplare a iluminatului în timpul concertului ºi dânsul ºi+a dat seama cã e un pericol real dacã sunt turiºti sau sunt mulþi oameni în peºterã. Dacã se ia

Tradiþionalul concert a-cappella, din nou în Peºtera Bolii

P

eºtera Bolii va rãsuna în aceastã lunã. Peste câteva zile, mai exact în data de 17 mai, la Peºtera Bolii va avea loc un nou concert a-cappella. Mai multe formaþii din þarã vor concerta în adâncul pãmântului, acolo unde acustica este una divinã. Monika BACIU “În 17 mai este concertul A-Cappella, sunt anunþate patru formaþii, Corul Preoþilor Ortodocºi din Valea Jiului, corul Institutului Teologic Catolic de la Alba Iulia, forumul German din Reºiþa ºi un cor care ne-a fãcut o plãcere în fiecare an. Este vorba de corul de copii de la Orãºtie care mereu a fost ceva deosebit”, a declarat Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua. În premierã, la peºterã vor concer-

ta mai mulþi elevi de la Liceul de Arte din Deva. Evenimentul va avea loc în luna iunie, iar artiºtii deveni sunt recunoscuþi peste tot în lume, însã aceºtia vor cânta în premierã la Peºtera Bolii. “În jur de 15 iunie

vom avea concert cu Liceul de Arte din Deva. Spre ruºinea noastrã nu am ºtiut ce valori avem în judeþ, despre acest liceu am stat de vorbã cu conducerea ºi au concerte în China ºi este incredibil ce au. Am

stabilit o relaþie cu ei ºi vin în iunie”, a mai spus sursa citatã. ”Anticamera” Pesterii Bolii, care a devenit galerie de arta in cadru natural, va gazdui o expozitie de pictura naiva si de icoane. La evenimentul de la Pestera Bolii sunt asteptati toti iubitorii de muzica si arta, dar si cei care, descoperind aceste minuni, pot deveni fani infocati.

curentul lumea poate sã intre în panicã ºi în urma discuþiilor avute ºi cu dânsul ºi cu domnul vicepreºedinte Balint s-a ajuns la o hotãrâre cã trebuie fãcut un proiect ºi tot sistemul de iluminat sã fie refãcut în condiþii respectând legea pentru cã acolo sunt niºte adãugãri. Am primit 10 metri de cablu, o lampã, iar totul este o improvizaþie. Asocierea este în avantajul asociaþiei PetroAqua pentru cã este una sã fii în parteneriat cu Consiliul Judeþean ºi alta este sã faci pentru fiecare mãrunþiº un proiect ºi sã faci totul felul de lucruri. Proiectul este la dânºii, contractul a fost acceptat, însã pânã la rectificarea bugetului stãm cu acest pericol. Ieri s+a luat iarã douã ore curentul. Investiþia este undeva la 10 mii de lei, nu este o invetsiþie mare, dar dacã nu sunt bani”, a declarat Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua. Reprezentanþii asociaþiei încearcã sã obþinã finanþare ºi de la consiliul local Petroºani astfel încât aici sã fie implementat un sistem de sonorizare. “La Petroºani, la domnul primar am depus un proiect pentru sonorizarea peºterii. Încep sã vinã

din strãinãtate. Am avut doi bulgari care erau vorbitori de limba englezã. Peºtera începe sã fie cãutatã, începem sã fim solicitaþi ºi este absolut normal ca la momentul în care vine un grup de vizitatori sã putem pune un fond muzical sã prezentãm peºtera, sã prezentãm oraºul. Este o treabã foarte interesantã. Toþi care vin din sudul þãrii se opresc pe la noi ºi am ajuns ºi un fel de punct de informare. Prima întrebare este cum ajungem la Arsenie Boca, la cetãþile Dacice, la Castelul Corvinilor ºi domnul preºedinte a înþeles importanþa acestei porþi de intrare spre judeþul Hunedoara. Totul este sã reuºim pânã începe vacanþa sã rezolvãm treaba cu evacuarea peºterii în caz de decuplare”, a mai spus sursa citatã. Peºtera Bolii a fost redatã circuitului turistic de cãtre o mânã de voluntari de la Asociaþia Ecologistã Petro Aqua din Petroºani. Ecologiºtii au reuºit sã îi redea frumuseþea ºi sã o punã în valoare, iar legendele þestute în jurul ei îi sporesc farmecul natural. Cei de la Petro Aqua au primit dreptul de administrare a peºterii de la reprezentanþii Parcului Naþional Cioclovina.


CVJ NR. 605, MIERCURI 7 MAI 2014