Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 620

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 28 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cu facultate terminatã,

Tinerii se luptã pentru un post de muncitor necalificat în minerit

Concurs pe bune…

Conducerea CEH nu ºtie de ºpãgile pentru angajare >>> PAGINA A 3-A

Studenþi strãini la Universitatea Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Reabilitarea unitãþilor de învãþãmânt, proiecte depuse spre finanþare >>> PAGINA A 5-A

Trãiesc din datorie în datorie >>> PAGINA A 6-A Viciile de organizare deschid porþile hoþilor

„Lopãtarii” le râd în nas paznicilor plãtiþi de CEH cu aproape 8 milioane de lei >>> PAGINA A 7-A

SNIMVJ a reuºit sã evite trecerea huilei prin preparaþie >>> PAGINILE 8-9

L

ipsa alternativelor pe piaþa muncii din Valea Jiului îºi spune cuvântul. Tineri cu facultatea terminatã au venit sã susþinã probele pentru angajarea ca muncitor necalificat în minerit. Persoanele care vor sã devinã mineri au susþinut, marþi, proba de lopãtare. Zeci de tineri au încercat sã dea dovadã de forþã ºi au fãcut tot ce le-a stat în puteri ca sã scoatã cel mai bun timp. >>> PAGINA A 3-A

PDL Petroºani, minim istoric la alegerile europarlamentare. Urmeazã cutremurul >>> PAGINA A 11-A

Ziua Eroilor, sãrbãtoare la Petroºani >>> PAGINA A 13-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 28 Mai 2014

Cu facultate terminatã,

Tinerii se luptã pentru un post de muncitor necalificat în minerit ipsa alternativelor pe L piaþa muncii din Valea Jiului îºi spune cuvântul. Tineri cu facultatea terminatã au venit sã susþinã probele pentru angajarea ca muncitor necalificat în minerit. Persoanele care vor sã devinã mineri au susþinut, marþi, proba de lopãtare. Zeci de tineri au încercat sã dea dovadã de forþã ºi au fãcut tot ce le-a stat în puteri ca sã scoatã cel mai bun timp. 400 de kilograme de balast au

trebuit sã îl treacã peste un obstacol de 1,5 metri. Cei mai mulþi sunt tineri, pe care nu îi sperie mineritul, asta deºi au rude care lucreazã în acest sistem nemilos. “A fost acceptabilã ºi

meritã încercat efortul. Va fi un loc de muncã sigur ºi la noi în Valea Jiului orice meritã încercat pentru un loc de muncã. A fost acceptabil, nici prea greu, nici prea uºor. Am scos un timp de

Concurs pe bune…

Conducerea CEH nu ºtie de ºpãgile pentru angajare

R

eprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara, infirmã zvonurile potrivit cãrora o parte din candidaþi au dat ºpagã pentru a se angaja în minerit. La bursa zvonurilor din Valea Jiului se auzea, în urmã cu câteva zile, cã pentru a obþine un post de muncitor necalificat în urma probelor de angajare, candidaþii dispuºi trebuiau sã plãteascã 2500 de euro. Potrivit conducerii CEH, în mod sigur vor exista nemulþumiþi la acest concurs, având în vedere faptul cã doar 75 din cei peste 500 vor fi admiºi. “Sunt 500 de copii, o sã fie 75 de fericiþi care vor fi angajaþi ºi peste 400 vor fi nemulþumiþi. Important e ca ei sã fie conºtienþi de timpul pe care îl fac ºi dacã sunt probleme sã le rezolvãm aici. Dacã considerã cã ceva nu e în regulã atunci sã rezolvãm aici pe loc”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al CEH. Nici conducerea Diviziei Miniere nu are la cunoºtinþã astfel de lucruri. “Asta nu ºtiu. Vorbiþi cu cei care spun cã au dat

bani ºi cui au dat”, a declarat Gabriel Puiu Petrescu, director Divizia Miniera CEH. “S-au vehiculat sume de 2.500 de euro pentru un loc de muncã. Cele 75 de locuri de muncã sunt ocupate încã de acum. Vã daþi seama cã sunt sute de cereri, iar cele 75 de locuri de muncã ºi-au gãsit deja candidaþii?”, spunea acum câteva zile un om. Atât liderii de sindicat de la minele unde vor avea loc angajãrile, cât ºi o parte din ºefii minerilor, confirmã faptul cã au auzit zvonuri în ce priveºte cumpãrarea locurilor de muncã scoase la concurs cu anumite sume de bani ºi chiar unii recunosc cã au fost ºi sunaþi ca sã intervinã pentru diferiþi candidaþi. Toþi spun, însã, cã au refuzat intervenþiile pe motiv cã îºi riscã libertatea. Monika BACIU

3,55 minute. Sper sã mã adaptez dacã voi fi admis, dar cred cã mã voi adapta pentru cã nu este primul loc de muncã. Am 13 ani lucraþi în alte domenii”, spune un tânãr. “A fost bine. Am mai dat la Lupeni ºi tot aºa a fost. La Lupeni era mai uºor chiar dacã a fost zidul mai mare. Era piatrã mai mare ºi mai greu de dat. Am reuºit la Lupeni, dar acolo au fost aranjate, aici nu ºtiu. Vom vedea. Vreau sã mã fac miner pentru cã altã opþiune nu este aici în Vale”, spune un alt tânãr. Au fost ºi tineri absolvenþi de studii superioare care au venit sã îºi încerce norocul în minerit. Din lipsa alternativelor, aceºtia încearcã orice. “A fost foarte bine. Trebuie sã ai vânã ºi nu e în stare sã o facã oricine, e o meserie

grea. Dacã erau ºi alte posturi sigur mã duceam, am o facultate terminatã”, spune un tânãr cu facultatea terminatã. Luni au debutat probele scrise pentru angajãri. 40 de persoane care iniþial ºi-au depus dosarele nu s-au prezentat la aceastã probã. “Este proba practicã pentru angajãrile pe care le vom face în cadrul Diviziei Miniere, constã în lopãtarea a 400 de kilograme de pietriº peste un obstacol de 1,5 metri. Se descurcã. Concurenþa e mare. Sunt 465 de persoane care s-au prezentat la proba scrisã, 40 de persoane nu s-au prezentat la proba scrisã. Dacã vin o sã-i primim ºi pe ei ºi adunãm cu zero. Proba scrisã a constat în niºte întrebãri de logicã pe parte psihologicã. Intersul este mai mic, dar am ºi pus o condiþie sã aibã minimun zece clase ºi cred cã ºi aici i-am mai descurajat. Sunt persoane care au lucrat în minerit, care au plecat cu ordonanþa, am lãsat pe toatã lumea sã vinã sã concureze. Sigur o sã continue angajãrile”, a declarat Gabriel Puiu Petrescu, directorul Diviziei Miniere din cadrul CEH. “Au fost 505 înscriºi, din aceºtia 40 nu s-au prezentat la proba scrisã. Sã vedem astãzi, mâine ºi poimâine câþi vor veni la proba prac-

ticã. Dacã ne uitãm la ieºirile la pensie e probabil sã se mai facã angajãri în minerit ºi mult mai mult decât în aceastã primã etapã”, a declarat Nicolae Drãgoi, director general adjunct CEH. Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara considerã cã proba practicã este una reprezentantativã pentru cei care vor fi admiºi, iar în subteran se vor confrunta cu astfel de dificultãþi. “A început proba practicã, sunt primele serii de tineri care doresc angajarea la Complexul Energetic Hunedoara, din 10 în 10 minute intrã o serie de câte 5 copii, trebuie sã lopãteze balastul pe care noi îl considerãm cã ei vor munci în subteran, trebuie sã îl treacã peste acel parapet. Sunt timpi de douã minute ºi de 3,55 de minute. Fiecare vede când se opreºte cronometrul ºi fiecare semneazã dupã ce citeºte cronometrul. Eu zic cã nu putem avansa aceastã cifrã, 1000 de angajãri, dar sunt sigur cã vor continua angajãrile în minerit”, a declarat Nicolae Drãgoi. Probele practice vor continua pânã joi. Din cei peste 400 de candidaþi doar 75 vor fi declaraþi admiºi, 25 pentru mina Lonea ºi 50 pentru mina Vulcan. Monika BACIU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014

Studenþi strãini la Universitatea Petroºani

U

niversitatea din Petroºani a început recrutarea studenþilor din strãinãtate. Dupã ce ºi-au atars studenþi din toate colþurile þãrii, acum profesorii de aici vin cu propunerea de a atrage strãinii, iar primii deja s-au înscris. La Petroºani vom putea vedea, din toam-

na acestui an, studenþi din Gana. Este o primã tranºã de studenþi strãini, care revin

sã facã ºcoala la noi în Valea Jiului, pentru cã Universitatea din Petroºani este extrem

Grãdiniþe înfrãþite

rãdiniþele din Petrila sunt G înfrãþite cu grãdiniþe

din mai multe zone ale judeþului. În urmã cu patru ani, reprezentanþii Grãdiniþei numãrul 1 din localitate au decis sã iniþieze un proiect inedit. Atunci au realizat programul “Grãdiniþe înfrãþite, fraþi ºi surioare”. “Noi ne-am gândit sã facem un schimb de experienþã. Acþiunile pe acest proiect demareazã toamna ºi la nivelul fiecãrei luni ai loc activitãþi comune, spectacole, activitãþi cultural-artistice, schimburi de experienþã, schimburi de mape, trimitem colecte cu cadouri de Crãciun de la felicitãri pânã la mici obiecte confecþionate de mânuþele harnice. La nivelul lunii februarie avem o deplasare la Deva la un carnaval Fãrºang, acolo ne costumãm cum dorim, în fiecare an altfel. Apoi în martie debuteazã cu un schimb de portofolii ºi de cadouri.

Fiecare instituþie trimite partenerilor mãrþiºoare, felicitãri, primãvara se fac plantãri, activitãþi în curte, iar acum jucãria aceasta era o temã ineditã. Creeazã puþinã agitaþie”, a declarat Marcela Meraru, coordinator. Poiectul a luat naºtere în urmã cu patru ani, iar atunci acest termen de grãdiniþe înfrãþite era o noutate la nivel naþional. “Acum patru ani când noi am demarat acest proiect ni s-a pãrut un termen nou nu am gãsit pe niciunde acest termen folosit ca titulatura unui proiect educaþional ºi ineditul acestui proiect a fãcut sã se întâlneascã din tot judeþul”, a mai spus sursa citatã. Grãdiniþele partenere în acest program organizeazã acþiuni comune pe tot parcursul anului. Monika BACIU

de bine vãzutã peste hotare, fiind singura din România ce pregãteºte speciliºti în minerit. Ei, însã, nu vor fi singurii strãini, pentru cã dascãlii ºcolii superioare au demarat o campanie de atragere a strãinilor. „Am început o promovare agresivã, atât în judeþ, cât ºi în judeþele limitrofe, ca ºi în întreaga Românie, ba, mai mult, am început promovarea în afara graniþelor þãrii, în UE, dar ºi în alte þãri. Din noul an universitar o sã avem studenþi chiar din Gana, iar acum suntem în tratative ºi am avut discuþii cu ambasadorul

Canadei, al Iranului ºi cu alte state din UE ºi nu numai, pentru a ne trimite studenþi aici”, a spus Dacian Ciodaru, director administrativ Univ. Petroºani. Nu va fi doar un punct în plus pentru sistemul de educaþie, ci chiar un plus pentru România, pentru cã strãinii vor învãþa mai întâi limba românã. „Încercãm ca în primul an, nu ºtiu dacã reuºim chiar de anul

Revin ºcolile profesionale

M

eseria este brãþarã de aur ºi asta o spun acum cei care au de gând sã califice noua generaþie în meserii cu care sã poatã sã facã bani. Ofertele vin pentru absolvenþii de gimnaziu ºi pentru cei de liceu, deopotrivã. Liceele de pe filiera tehnologicã vin acum, în premierã dupã ani de zile de pauzã, cu oferte pentru copiii care nu vor sã facã un liceu, dar care pot face bani chiar din timpul ºcolii. Asta fãrã sã þinem cont de faptul cã, la final, au o calificare cu care pot pleca oricând sã lucreze chiar în Europa. „La finele celor 3 ani vor avea o calificare dobânditã ºi, de asemena, vor putea continua ciclul superior al liceului, dupã ce vor absolvi cei trei ani. Vor avea ºi un sprijin material constând într-o bursã de studii de 200 de lei lunar”, a spus Zina Galeº, director la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Practic copiii care acum terminã clasa a VIII-a pot opta sã devinã în 3

acesta, sau din anii urmãtori, sã facem ºi un an pregãtitor. ªi anume, atunci când studenþii vor veni pentru prima datã la studii, în România, la Petroºani, sã înveþe ºi limba românã, ca ei sã înveþe în limba românã materiile respective”, a mai spus Ciodaru. . În anii comunismului, aici veneau mulþi studenþi din þãri strãine, iar în ultimii ani, printr-un proiect Erasmus, Universitatea din Petroºani a fãcut schimb de studenþi, pe perioade de 3, 6 sau 9 luni de zile, cu state din UE. Studenþii mergeau pentru practicã, ori chiar pentru studii. Diana MITRACHE

ani zugravi, ipososari, vopsitori, ori tapetari, sau confecþionezi produse textile, în domeniul pielãriei. Ofertele, însã, nu sunt doar pentru absolvenþii de gimnaziu, ci ºi pentru cei de liceu. „Avem oferte pentru toatã lumea, chiar ºi pentru cei care nu au luat Bacalaureatul, care se pot înscrie la postliceale ºi ºcoli de maiºtri. Vã spun câteva calificãri: maistru electrician pentru staþii ºi reþele electrice, maistru construcþii civile, industriale ºi agricole, maistru mecanic pentru întreþinerea ºi repararea utilajelor în industrializarea lemnului, maistru miner, iar la postlicealã avem tehnician mecanic auto ºi administrator reþele locale ºi de telecomunicaþie”, a mai adãugat Zina Galeº. Toþi ar putea fi avantajaþi, dacã nu vor sã urmeze o facultate, pentru cã ºi-ar putea gãsi un loc de muncã. Cursurile sunt gratuite ºi acreditate în România ºi mai multe state din Europa. Diana MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014

Reabilitarea unitãþilor de învãþãmânt, proiecte depuse spre finanþare

P

rimarii din Regiunea de Vest au depus proiecte pentru reabilitarea unitãþilor ºcolare. Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Vest (ADR Vest), în calitate de Organism Intermediar pentru implementarea RegioProgramul Operaþional Regional (Regio-POR) în Regiunea Vest, anunþa încheierea perioadei pentru depunerea proiectelor în vederea obþinerii de finanþare nerambursabilã în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte al domeniului major de intervenþie 3.4. Monika BACIU Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea ºi echiparea infrastructurii educaþionale preuniversitare, universitare ºi a infrastructurii pentru formare profesionalã continual RegioProgramul Operaþional Regional. “Astfel, pînã în data limitã pentru depunerea cererilor de finanþare (5 mai 2014), în Regiunea Vest au fost depuse spre finanþare 40 de proiecte cu o valoare a finanþãrii nerambursabile de 27,51 milioane euro. Dintre acestea, 38 de proiecte cu o valoare a finanþãrii nerambursabile de 27,20 milioane euro se afla

în etapa de evaluare iar 2 proiecte cu o valoare a finanþãrii nerambursabile de 0,31 milioane euro au fost respinse. În consecinþã, finanþarea nerambursabilã solicitatã în Regiunea Vest - în cadrul celui de-al doileaapel de proiecte -depaseste cu 51,13% alocarea regionalã”, se aratã într+un comunicat al ADRVEST. Organizarea celui de-al doilea apel de proiecte în cadrul domeniului major de intervenþie 3.4 a venit ca urmare a realocarii de fonduri nerambursabile din cadrul Programului Operaþional Sectorial Mediu ºi a Programului Operaþional Sectorial Transport. Ca urmare

a acestei realocari (din Fondul European pentru Dezvoltare Regionalasi din Bugetul de stat) – de 17,88 milioane euro pentru Regiunea Vest ºi 172,95 milioane euro la nivel naþional – a fost lansat cel deal doilea apel de proiecte în data de 12 martie 2014, avînd ca termen limitã pentru depunerea cererilor de finanþare data de 5 mai 2014. Solicitanþii eligibili pentru finanþare, conform prevederilor din Ghidul Solicitantului, au fost Unitãþile administrativ-teritoriale (administraþii publice locale) ºi parteneriatele dintre unitãþile administrativ-teritoriale ºi unitãþi de învãþãmînt pre-universitar de stat

ce îºi desfãºoarã activitatea în imobile aflate în domeniul public al acestora. Acest al doilea apel de proiecte a fost dedicat solicitanþilor care, în calitate de autoritate contractantã, aveau încheiat un contract de lucrãri pentru activitatea ce face obiectul cererii de finanþare ºi care propun proiecte ce vizeazã reabilitarea, modernizarea ºi echiparea infrastructurii educaþionale preuniversitare sau crearea ºi dezvoltarea de campusuri preuniversitare. Evaluare proiectelor

depuse spre finanþare se va face de cãtre experþii ADR Vest iar prioritizarea acestora în vederea obþinerii finanþãrii nerambursabile va fi realizatã la nivel naþional, de cãtre Autoritatea de Management a Programului Operaþional Regional, în funcþie de punctajul obþinut de proiecte în urma evaluãrii – nu conform principiului „primul venit, primul servit”. Prioritizarea se va face dupã cum urmeazã, dacã valoarea solicitatã a tuturor cererilor de finanþare admise la finanþare în regiune va

Avocatul Poporului ºi UNICEF, acord pentru monitorizarea respectãrii drepturilor copiilor instituþionalizaþi

A

vocatul Poporului (AP) ºi UNICEF vor semna pe 18 iunie un acord în vederea întãririi cooperãrii între cele douã instituþii cu privire la respectarea drepturilor copiilor în general ºi ale celor instituþionalizaþi în special. Potrivit unui comunicat transmis de AP, aceasta a fost concluzia întâlnirii pe care Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, ºi adjunctul specializat în drepturile copilului, Ionel Oprea, au avut-o marþi cu reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet ºi Tudor ªtefãnescu, Child Rights Systems Monitoring Specialist în cadrul UNICEF. Acordul ce urmeazã a fi semnat de cele douã pãrþi prevede asigurarea de cãtre UNICEF a unui sprijin

logistic ºi a unei expertize internaþionale în vederea implementãrii de cãtre Avocatul Poporului a Mecanismului Naþional de Combatere a Torturii în

Locurile de Detenþie cu privire la copiii instituþionalizaþi. Totodatã, acordul va constitui baza pentru realizarea mai multor rapoarte speciale în privinþa respectãrii drepturilor copiilor instituþionalizaþi. Ciorbea a declarat cã se are în vedere modificarea legislaþiei în sensul inclu-

derii în cadrul instituþiei a unui domeniu special care va gestiona Mecanismul Naþional de Prevenire. În cadrul reuniunii, cele douã pãrþi au discutat ºi

fi mai mare decît alocarea financiarã regionala, se va efectua un clasament al acestora, în funcþie de punctajul obþinut. Clasamentul astfel obþinut va reprezenta ordinea de admitere la finanþare în regiune, pînã la epuizarea alocãrii regionale ºi proiectele admise, dar care depãºesc alocarea regionalã, vor intra într-o fazã de prioritizare la nivel naþional, în funcþie de punctaj ºi vor putea intra la finanþare în mãsura fondurilor rãmase neacoperite din alte regiuni.

despre raportul special întocmit de Avocatul Poporului împreunã cu UNICEF, raport care vizeazã respectarea drepturilor copiilor privaþi de libertate în România. Raportul, care va fi prezentat în data de 24 iunie, se doreºte o criticã constructivã a situaþiei existente ºi constã într-o cercetare cu privire la situaþia drepturilor copiilor privaþi de libertate, în urma cãreia au fost emise ºi recomandãri cãtre instituþiile ce au în responsabilitate acest domeniu sensibil. AGERPRES


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014

Trãiesc din datorie în datorie

S

ute de familii din fosta localitate minierã trãiesc de pe o zi pe alta dupã ce unica lor întreprindere, mina Aninoasa, a fost închisã. Negoþul pe caiet este singura opþiune pentru cei cinci agenþi economici cu activitate în alimentaþie de a nu da faliment. Maximilian GÂNJU

Nu mai este de multã vreme o afacere care sã le aducã profit, însã le asigurã ºi lor traiul zilnic. În lipsa unor alternative, oamenii pleacã rând pe rând din oraº, iar pe strãzile Aninoasei întâlneºti câte un bãtrân care are norocul sã fi muncit la

minã. Pensia este îndestulãtoare chiar dacã ar putea sã fie ºi mai mare, aºa cã îºi permite sã stea la taifas cu alþi ortaci. Doar bãtrânii mineri au scãpat oarecum de grija zilei de mâine. „Vã spun sigur cã Aninoasa nu mai are viitor ºi va rãmâne un sat fãrã câini pentru cã tendinþa este sã se distrugã tot, nu sã se

facã ceva. De când s-a închis mina totul este terminat”, spune Gheorghe Albert, miner pensionat. Edilul localitãþii încearcã sã deschidã mici afaceri cu investitori atraºi cu greu, astfel ca mãcar o brumîã de locuri de muncã sã existe, atât cât sã þinã cu o leafã câteva familii ºi din impozite bugetul gãurit al urbei Viaþa acestor oameni înseamnã sã se împrumute de la o lunã la alta. κi cumpãrã mâncarea pe datorie de la cele patru chioºcuri alimentare ºi chiar ºi piaþa ºi-o fac tot pe caiet. Maria comerciantul de zi cu zi din piaþa oraºului ºi

Preþul gazelor pentru industrie ar putea scãdea

P

reþul gazelor pentru consumatorii industriali ar putea scãdea în perioada urmãtoare, dupã ce Departamentul pentru Energie va implementa un pachet de mãsuri pentru dinamizarea ºi transparentizarea pieþei, a afirmat ministrul delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, potrivit unui declaraþii transmise Agerpres. 'Convergenþa preþurilor gazelor naturale s-a realizat. Nu mai este nevoie sã facem creºteri de preþuri pentru industrie, aºa cum erau angajamentele anterioare. Prin adoptarea pachetului propus spre dezbatere publicã, preþul final al gazelor naturale nu va mai creºte, existând chiar premise sã scadã în urmãtoarele luni', a spus Nicolescu. Departamentul pentru Energie a lansat vineri în dezbatere publicã un proiect de Ordonanþã de Urgenþã care cuprinde o serie de modificãri ce trebuie adoptate rapid pentru dinamizarea pieþei gazelor naturale ºi creºterea transparenþei tranzacþiilor

din acest sector, se aratã într-un comunicat al instituþiei. Departamentul pentru Energie solicitã ANRE sã finalizeze cât mai repede posibil procesul de revizuire a Codului reþelei pentru o mai bunã funcþionare a pieþei. Totodatã, Departamentul propune ca pentru consumatorii noncasnici (reglementaþi) sã existe o perioada tranzitorie de opt luni, necesarã încheierii într-o manierã competitivã a unor noi contracte de furnizare. 'Pentru dinamizarea pieþei ºi creºterea transparenþei, Departamentul pentru Energie propune pentru o perioada determinatã, între 1 iulie

2014 ºi 31 decembrie 2018, cã producãtorii de gaze naturale sã fie obligaþi sã tranzacþioneze transparent, nediscriminatoriu ºi centralizat un volum de gaze naturale, ce va fi stabilit de cãtre ANRE. Aceastã obligaþie va fi aplicatã, în perioada 1 martie 2015 - 31 decembrie 2018, ºi furnizorilor de gaze naturale, atât pentru gazele naturale din intern, cât ºi pentru cele din import. Departamentul pentru Energie considerã cã mãsurile adoptate vor contribui la o mai bunã funcþionare a pieþei de gaze naturale din România, cu beneficii pentru toþi operatorii implicaþi, dar ºi pentru consumatori', se mai aratã în comunicat.

recunoaºte cã dacã nu ºi-ar da marfa pe datorie ar fi în faliment în doar câteva zile. „Este sãrãcie mare. Le dãm ºi-i aºteptãm sã primeascã ajutoarele sociale ca sã-ºi achite mâncarea. Aºa e în fiecare lunã. Vin ºi cumpãrã un kilogram de cartofi, o

ceapã sau jumãtate de kilogram de fasole”, spune femeia. κi aminteºte de vremurile

când mergea mina, cum în câteva ore rãmânea fãrã marfã.

Plãtesc impozit pentru închirierea apartamentelor

A

proximativ 1200 de proprietari din Valea Jiului au declarat cã au închiriat apartamentele. Începând cu anul 2011, statul a impus o lege prin care proprietarii de spaþii locative care obþin foloase materiale de pe urma închirierii acestora sunt obligaþi sã declare veniturile. Monika BACIU La nivelul anului 2013, în Valea Jiului aproximativ 1200 de proprietari au declarat cã obþin venituri din închirierea apartamentelor. “În cursul anului 2013 au declarat aproximativ aproximativ 1200 de persoane fizice, proprietari apartamente ºi spaþii comerciale care au obþinut venituri din închirierea acestor imobile. Existã persoane juridice care închiriazã apartamente, garsoniere, spaþii comerciale, care nu sunt obligaþi sã declare

acest tip de venit la Administraþia Financiarã Petroºani”, a declarat Valentin Petrar, ºef Administraþia Financiarã Petroºani. Cei care nu declarã faptul cã au închiriat spaþiile locative ºi sunt identificaþi riscã sã fie sancþionaþi drastic. Cea mai asprã acuzaþie ce li se poate aduce este cea de evaziune fiscalã. “Nedeclararea acestor venituri obþinute din închirierea acestor spaþii reprezintã în funcþie de gravitatea faptei evaziune fiscalã sau contravenþie”, a mai spus Petrar.

Persoanele care obþin venituri din închirierea imobilelor sunt impozitaþi conform legii. “Se plãteºte o taxã anualã, reprezentând 16% din venitul declarat obþinut din închirierea acestor spaþii”, a mai spus sursa citatÃ. În maximul 15 zile de la data încheierii contractului de închiriere acesta trebuie înregistrat la administraþia fiscalã. Pe baza chiriei înscrise în contractul de închiriere se poate calcula venitul anual, iar impozitarea este de 16 procente.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014

Viciile de organizare deschid porþile hoþilor

„Lopãtarii” le râd în nas paznicilor plãtiþi de CEH cu aproape 8 milioane de lei H

oþii de cãrbune dau atacul la trenurile cu huilã ziua în amiaza mare, profitând de viciile de organizare. Oficialii Complexului Energetic Hunedoara plãtesc o firmã de pazã, care sã stea cu ochii ºi pe garniturile cu cãrbune, dar sâmbãta trenurile sunt la cheremul „lopãtarilor”. Trenurile încãrcate cu huilã care vin de la Mina Lonea sunt atacate, din mers, de hoþii de huilã, care îºi încarcã sacii nederanjaþi de nimeni. Linia de cale feratã ºerpuieºte prin zone nelocuite pânã ajunge în zona fostei Preparaþii Petrila, aºa cã doritorii de huilã se pot servi în voie din vagoane, în care se

urcã din mers încã de când trenurile ies pe poarta unitãþii extractive. Sacii cu huilã sunt aruncaþi apoi din tren ºi recuperaþi ulterior de pe traseu. Culmea, în tot acest timp, Complexul Energetic Hunedoara plãteºte o firmã specializatã pentru paza obiectivelor miniere, iar în atribuþiile acesteia intrã

ºi însoþirea garniturilor încãrcate cu huilã. „Lopãtarii”, aºa cum au fost numiþi hoþii de huilã”, au gãsit însã o portiþã, care sã le asigure prada fãrã sã aibã de suferit sau sã se joace de-a hoþii ºi vardiºtii cu paznicii. Dau atacul în week-end, atunci când trenurile rãmân la cheremul lor ºi par sã

ºtie mai bine programul chiar ºi decât minerii din subteran. „La Mina Lonea avem post de pazã, care însoþeºte ºi vagoanele cu huilã”, spune Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara, de care aparþine Exploatarea Minierã Lonea.

Hoþi opriþi cu focuri de armã

T

rei hoþi care operau în special pe calea feratã au fost prinºi în flagrant de poliþiºtii din Petroºani, în timp ce furau componente metalice dintr-o halã a CFR. La vederea poliþiºtilor, indivizii au încercat sã se facã nevãzuþi, iar oamenii legii au fost nevoiþi sã tragã mai multe focuri de armã pentru a-i prinde. ”În data de 27.03.2013, în jurul orei 01:10, poliþiºtii

„P

ortiþa” de care profitã hoþii

De asemenea, Dacian Zamfir, directorul minei Lonea confirmã existenþa postului de pazã pe vagoane ºi spune cã însuºi ºeful de obiectiv însoþeºte trasa cu cãrbune pânã ajunge sã fie predatã transportatorului GFR, care o duce spre beneficiari. Existã însã o

Postului de Poliþie T.F. Petroºani au surprins în flagrant, în zona districtului Pui, trei persoane suspecte, care sustrãgeau cabluri depozitate într-o magazie C.F.R. Întrucât suspecþii au fugit la vederea poliþiºtilor ºi nu s-au supus somaþiilor legale, agenþii de poliþie au folosit armamentul din dotare, trãgând mai multe focuri de armã în plan vertical”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Oamenii legii au reuºit sã

hibã, de care profitã din plin hoþii de huilã. „Contractul de pazã este încheiat pe zilele lucrãtoare. De regulã, în week-end nu se lucreazã, decât pe comandã, aºa cum s-a întâmplat ºi sâmbãtã. O sã încercãm sã gãsim o soluþie sã asigurãm paza ºi în aceste zile, dar asta presupune costuri suplimentare”, a declarat Dacian Zamfir. La începutul acestui an, CEH a încheiat, în urma unei licitaþii, un contract de pazã cu societatea Compact Security Deva, pentru suma de peste 7,8 milioane de lei. Contractul prevede „prestarea serviciilor de pazã a obiectivelor beneficiarului, a bunurilor ce fac obiectul activitãþii acestora, a tuturor valorilor, mijloacelor ºi instalaþiilor, precum ºi asigurarea accesului în ºi din incinta obiectivelor”. Car men COSMAN-PREDA

punã mâna pe unul dintre hoþi ºi-l cerceteazã pentru tentativã de furt calificat. Individul în vârstã de 35 de ani este din municipiul Timiºoara ºi va trebui sã dea explicaþii anchetatorilor ºi în legãturã cu complicii sãi care au reuºit sã scape. Maximilian GÂNJU


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014

ãrbunele de la SNIMVJ a reuºit sã evite trecerea Tabãrã de arte, în plinã desfãºurare “Folcloricii” s-au întors din Turcia peCprogram minele aflate de eprezentanþii n Petroºani, huilei prin preparaþie închidere nu a mai Ansamblului Artistic R Îtradiþionala tinerii invitaþi la trebuit trecut prin “Parângul” din Petroºani Tabãrã Studenþeascã de Arte Vizuale se aflã în plinã activitate “creativã”. Printre participanþi se numãrã studenþi ºi profesori din Cluj – Napoca, Timiºoara sau Petroºani. Acþiunea, organizatã de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor din localitate, se deruleazã pe mai multe secþiuni. Una dintre acestea este pictura, domeniu în care “specialiºti” sunt reprezentanþii departamentului de artã sacrã de la Universitatea Babeº – Bolyai din Cluj. “Iniþiativa de a pune pe roate aceastã tabãrã, consider cã este una binevenitã, în folosul profesorilor dar, mai ales, al studenþilor. Am venit de luni în

Petroºani, azi ne-am apucat de treabã, mai exact de picturã. Din pãcate, pentru cã vremea nu ne-a permis, în loc sã ieºim pe teren am rãmas sã pictãm peisaje exterioare într-un spaþiu interior. Eu mã inspir dintr-un material publicitar turistic în care este prezentatã zona Jieþ. Sper ca la final sã prezint o lucrare de valoare chiar dacã nu va fi inspiratã direct din naturã”, a declarat Marius Ghenescu, profesor în cadrul departamentului de artã sacrã de la Universitatea Babeº – Bolyai. “Din pãcate ºi eu lucrez dupã o felicitare care reprezintã o zonã montanã din Valea Jiului. Spun, din pãcate, pentru cã mi-aº fi dorit sã pictez acest peisaj la faþa locului. Vremea nu ne-a permis dar sper cã în zilele urmãtoare voi avea prilejul sã mã deplasez ºi pe teren. Oricum, consider cã aceastã tabãrã este o acþiune

utilã pentru noi toþi ºi mã bucur cã am avut prilejul sã vin în Valea Jiului”, a spus Cristian Giurca, student la aceeaºi universitate din Ardeal. La secþiunea sculpturã în lemn participã reprezentanþii Facultãþii de Arte ºi Design de la Universitatea de Vest din Timiºoara. Ieri, aceºtia “trudeau” la câþiva buºteni pe care intenþioneazã sã-i transforme în lucrãri de artã. “Partea proastã este cã ni s-a defectat aparatul destinat prelucrãrii iniþiale a materialului lemnos. Totuºi, acest lucru nu reprezintã un impediment major pentru cã avem în dotare dãlþi, topoare sau pile. Este vorba despre pile de lemn. Pânã la urmã o vom scoate la capãt ºi, cred, vom realiza niºte lucrãri deosebite, care vor rãmâne în Petroºani, nu le vom lua acasã”, a precizat Dan Viºovan, asistent la Universitatea de Vest din Timiºoara. Tabãra de arte vizuale se va încheia vineri, 30 mai, atunci când lucrãrile realizate vor fi reunite în cadrul unei expoziþii care are programat vernisajul în incinta Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Mir cea NISTOR

au participat la un festival de folclor gãzduit de localitatea Gebze din Turcia. La manifestare, în afara tinerilor din Valea Jiului au fost prezente ansambluri folclorice din Georgia, Cipru, Bulgaria ºi Turcia. “La festival am participat, pe bazã de invitaþii, ansambluri folclorice din 5 þãri europene. Este vorba despre Turcia (þara gazdã) Georgia, Cipru (din partea turceascã a insulei), Bulgaria ºi noi, românii din Valea Jiului. Consider cã a fost o acþiune reuºitã din care am avut destule de învãþat de-a lungul sãptãmânii în care am stat acolo. “Acolo” însemnând localitatea Gebze, aflatã la doar 3 kilometri distanþã de Instanbul”, a declarat Nicolae Nicoarã, coregraful Ansamblului Artistic “Parângul” care funcþioneazã în cadrul Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Din pãcate, manifestarea folcloricã a fost umbritã de

accidentul minier în care ºi-au pierdut viaþa câteva sute de mineri turci. “Festivalul de folclor, din pãcate, a trecut pe planul al doilea dupã înregistrarea tragicului eveniment de muncã în care au decedat 300 de mineri turci. Astfel, la manifestarea care s-a þinut într-o salã ºi nu în exterior, au fost prezenþi puþini spectatori. Mai

exact, noi, ºi reprezentanþii celorlalte ansambluri folclorice. Chiar ºi în aceste condiþii pot sã spun cã dansurile noastre tradiþionale au fost “gustate” de cãtre toþi cei prezenþi la reprezentaþiile pe care le-am oferit”, a mai spus Nicolae Nicoarã. În luna august dansatorii din Petroºani au fost invitaþi, ºi vor fi prezenþi, la un alt festival folcloric. Acesta se va desfãºura tot în Turcia, în localitatea Zongudak. Mir cea NISTOR

„Arme albe ºi de foc din secolele XVIII – XX” Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi Complexul Muzeal Arad, cu sprijinul

Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã joi, 29 mai 2014, începând cu ora 12.00, vernisajul expoziþiei temporare „Arme albe ºi de foc secolele XVIII – XX”. Acþiunea va avea loc la sediul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, situat în Palatul Magna Curia, iar obiectivul organizatorilor este acela de a prezenta celor interesaþi o colecþie de arme albe ºi de foc, orientale ºi occidentale, fabricate începând de la sfârºitul secolului al XVIII-lea ºi pânã la începutul secolului al XX-lea. Expoziþia „Arme albe ºi de foc - secolele XVIII – XX” va fi deschisã publicului în perioada 29 mai – 25 iulie 2014.

preparaþie în ultima perioadã, ceea ce înseamnã, implicit, un profit mai mare pentru Societatea Naþionalã de Închideri de Mine.

Societatea Naþionalã de Închideri se Mine a reuºit sã evite spãlarea huilei înainte de a ajunge la beneficiar, respectiv la Termocentrala Paroºeni. Directorul general al SNIMVJ, Aurel Anghel, spune cã huila extrasã a avut o putere calorificã bunã ºi nu a mai fost necesarã trecerea prin Preparaþie decât într-o foarte micã mãsurã. „De la începutul anului, maximum 10 vagoane cu huilã au trebuit trecute prin Preparaþie. Pentru noi este foarte bine, pentru cã mai mult de

jumãtate din valoarea producþiei marfã pierdeam prin trecerea cãrbunelui prin preparaþie”, a declarat Anghel. De precizat cã, dacã intrã prin preparaþie, gradul de recuperare pentru huilã este de numai 41 – 42 la sutã,

Copiii sãrmani ºi ziua de 1 iunie

icuþii care primesc M asistenþã la Centrul “Maria Stein” din

“Deoarece ziua de 1 iunie cade într-o zi de duminicã, noi vom organiza manifestãrile dedicate acesteia cu începere din data de 2 iunie. Vom avea o sãptãmânã, denumitã

Petroºani vor sãrbãtori ºi ei Ziua Internaþionalã a Copilului.

Campania PREMIANÞII FÃRÃ PREMII se reia

C

ampania PREMIANÞII FÃRÃ PREMII se reia, sâmbãtã 31 mai 2014, dupã o pauzã “absolut necesarã” susþin iniþiatorii campaniei. Pentru cã o sã ne reîntâl-

nim în stradã în preajma zilei de 1 iunie, credem cã este firesc sã ne îndreptãm atenþia cãtre micuþii care promit, prin caliãþile lor, sã fie vectori de imagine, de opinie ºi motive de mândrie naþionalã. Astfel, din acest punct de vedere, sâmbãtã ne vom vedea cu douã tinere gimnaste de la Colegiul Naþional Sportiv CETATE Deva. Olivia Câmpian ºi colega ei Alisia Botnaru, ambele de 13 ani, se antreneazã pentru a deveni stele ale gimnasticii româneºti ºi,

de ce nu!?, chiar mondiale. Prin evenimentul nostru de sâmbãtã dorim sã aducem ºi mulþumirile noastre copiilor din întreaga lume pentru modul în care ne oferã necondiþionat ºi sincer motive de bucurii ºi zâmbete. Aveþi ocazia sã le cunoaºteþi, sã le spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care le vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

Astfel, în perioada 2 – 6 iunie, aceºtia vor participa la o serie de acþiuni distractive, jocuri sau drumeþii, realizate în parteneriat cu o unitate ºcolarã privatã.

T

la care se adaugã ºi costurile de preparare. Iar de câºtigat are tocmai beneficiarul, respectiv Complexul Energetic Hunedoara, nu doar cã primeºte un cãrbune de calitate, ci ºi prin faptul cã deþine ºi Preparaþia Coroieºti. Contractul dintre CEH ºi SNIMVJ a fost încehiat pentru suma de aproape 1,7 milioane de lei, sumã pe care societatea de închideri de mine trebuie sã o achite pentru serviciile de spãlare a cãrbunelui brut ºi sortat refuzat, provenit de la minele

Petrila, Paroºeni ºi Uricani. O operaþiune necesarã pentru creºterea parametrilor huilei, aºa încât cãrbunele sã poatã fi vândut cãtre termocentrala Paroºeni în cazul în care este refuzat din cauza parametrilor de calitae. Contractul a fost negociat cu un singur ofertant, care a ºi câºtigat acest serviciu, respectiv Complexul Energetic Hunedoara – Divizia Minierã – Punct de lucru Prepararea Cãrbunelui Valea Jiului. Car men COSMAN-PREDA

“Sãptãmâna veseliei”, de jocuri, socializare cu alþi copii, acþiuni distractive sau excursii în naturã”, a precizat Alina Sochirca, asistent social în cadrul organizaþiei Caritas Petroºani. În prezent, la Centrul “Maria Stein”din Petroºani, le este oferitã asistenþã ºcolarã unui numãr de 50 de copii. Aceºtia provin din cartierele sãrace ale municipiului, respectiv Colonie, Bosnea sau Saºa. Mir cea NISTOR

Tariful mediu la poliþele RCA a crescut cu 7% în primele trei luni ale acestui an

ariful mediu la poliþele de rãspundere civilã auto (RCA) a crescut cu 7% în primele trei luni ale acestei an, cifra fiind obþinutã prin raportarea subscrierilor la numãrul de autovehicule asigurate, susþin reprezentanþii Autoritãþii de Supraveghere Financiarã (ASF). "În primele trei luni, asiguratorii autorizaþi sã emitã poliþe RCA au subscris prime de 701

milioane de lei ºi, prin raportarea la numãrul de automobile asigurate, reiese cã tariful mediu la acest tip de asigurãri a crescut, în medie, cu 7%", afirmã conducerea ASF. În primele trei luni ale anului trecut, subscrierile RCA au însumat 676,51 milioane de lei, în urcare cu 9,46% faþã de martie 2012, potrivit datelor ASF. Pe întreg anul, subscrierile RCA au crescut cu 15,5%, la 2,47 miliarde de lei.


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014

ãrbunele de la SNIMVJ a reuºit sã evite trecerea Tabãrã de arte, în plinã desfãºurare “Folcloricii” s-au întors din Turcia peCprogram minele aflate de eprezentanþii n Petroºani, huilei prin preparaþie închidere nu a mai Ansamblului Artistic R Îtradiþionala tinerii invitaþi la trebuit trecut prin “Parângul” din Petroºani Tabãrã Studenþeascã de Arte Vizuale se aflã în plinã activitate “creativã”. Printre participanþi se numãrã studenþi ºi profesori din Cluj – Napoca, Timiºoara sau Petroºani. Acþiunea, organizatã de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor din localitate, se deruleazã pe mai multe secþiuni. Una dintre acestea este pictura, domeniu în care “specialiºti” sunt reprezentanþii departamentului de artã sacrã de la Universitatea Babeº – Bolyai din Cluj. “Iniþiativa de a pune pe roate aceastã tabãrã, consider cã este una binevenitã, în folosul profesorilor dar, mai ales, al studenþilor. Am venit de luni în

Petroºani, azi ne-am apucat de treabã, mai exact de picturã. Din pãcate, pentru cã vremea nu ne-a permis, în loc sã ieºim pe teren am rãmas sã pictãm peisaje exterioare într-un spaþiu interior. Eu mã inspir dintr-un material publicitar turistic în care este prezentatã zona Jieþ. Sper ca la final sã prezint o lucrare de valoare chiar dacã nu va fi inspiratã direct din naturã”, a declarat Marius Ghenescu, profesor în cadrul departamentului de artã sacrã de la Universitatea Babeº – Bolyai. “Din pãcate ºi eu lucrez dupã o felicitare care reprezintã o zonã montanã din Valea Jiului. Spun, din pãcate, pentru cã mi-aº fi dorit sã pictez acest peisaj la faþa locului. Vremea nu ne-a permis dar sper cã în zilele urmãtoare voi avea prilejul sã mã deplasez ºi pe teren. Oricum, consider cã aceastã tabãrã este o acþiune

utilã pentru noi toþi ºi mã bucur cã am avut prilejul sã vin în Valea Jiului”, a spus Cristian Giurca, student la aceeaºi universitate din Ardeal. La secþiunea sculpturã în lemn participã reprezentanþii Facultãþii de Arte ºi Design de la Universitatea de Vest din Timiºoara. Ieri, aceºtia “trudeau” la câþiva buºteni pe care intenþioneazã sã-i transforme în lucrãri de artã. “Partea proastã este cã ni s-a defectat aparatul destinat prelucrãrii iniþiale a materialului lemnos. Totuºi, acest lucru nu reprezintã un impediment major pentru cã avem în dotare dãlþi, topoare sau pile. Este vorba despre pile de lemn. Pânã la urmã o vom scoate la capãt ºi, cred, vom realiza niºte lucrãri deosebite, care vor rãmâne în Petroºani, nu le vom lua acasã”, a precizat Dan Viºovan, asistent la Universitatea de Vest din Timiºoara. Tabãra de arte vizuale se va încheia vineri, 30 mai, atunci când lucrãrile realizate vor fi reunite în cadrul unei expoziþii care are programat vernisajul în incinta Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Mir cea NISTOR

au participat la un festival de folclor gãzduit de localitatea Gebze din Turcia. La manifestare, în afara tinerilor din Valea Jiului au fost prezente ansambluri folclorice din Georgia, Cipru, Bulgaria ºi Turcia. “La festival am participat, pe bazã de invitaþii, ansambluri folclorice din 5 þãri europene. Este vorba despre Turcia (þara gazdã) Georgia, Cipru (din partea turceascã a insulei), Bulgaria ºi noi, românii din Valea Jiului. Consider cã a fost o acþiune reuºitã din care am avut destule de învãþat de-a lungul sãptãmânii în care am stat acolo. “Acolo” însemnând localitatea Gebze, aflatã la doar 3 kilometri distanþã de Instanbul”, a declarat Nicolae Nicoarã, coregraful Ansamblului Artistic “Parângul” care funcþioneazã în cadrul Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Din pãcate, manifestarea folcloricã a fost umbritã de

accidentul minier în care ºi-au pierdut viaþa câteva sute de mineri turci. “Festivalul de folclor, din pãcate, a trecut pe planul al doilea dupã înregistrarea tragicului eveniment de muncã în care au decedat 300 de mineri turci. Astfel, la manifestarea care s-a þinut într-o salã ºi nu în exterior, au fost prezenþi puþini spectatori. Mai

exact, noi, ºi reprezentanþii celorlalte ansambluri folclorice. Chiar ºi în aceste condiþii pot sã spun cã dansurile noastre tradiþionale au fost “gustate” de cãtre toþi cei prezenþi la reprezentaþiile pe care le-am oferit”, a mai spus Nicolae Nicoarã. În luna august dansatorii din Petroºani au fost invitaþi, ºi vor fi prezenþi, la un alt festival folcloric. Acesta se va desfãºura tot în Turcia, în localitatea Zongudak. Mir cea NISTOR

„Arme albe ºi de foc din secolele XVIII – XX” Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi Complexul Muzeal Arad, cu sprijinul

Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã joi, 29 mai 2014, începând cu ora 12.00, vernisajul expoziþiei temporare „Arme albe ºi de foc secolele XVIII – XX”. Acþiunea va avea loc la sediul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, situat în Palatul Magna Curia, iar obiectivul organizatorilor este acela de a prezenta celor interesaþi o colecþie de arme albe ºi de foc, orientale ºi occidentale, fabricate începând de la sfârºitul secolului al XVIII-lea ºi pânã la începutul secolului al XX-lea. Expoziþia „Arme albe ºi de foc - secolele XVIII – XX” va fi deschisã publicului în perioada 29 mai – 25 iulie 2014.

preparaþie în ultima perioadã, ceea ce înseamnã, implicit, un profit mai mare pentru Societatea Naþionalã de Închideri de Mine.

Societatea Naþionalã de Închideri se Mine a reuºit sã evite spãlarea huilei înainte de a ajunge la beneficiar, respectiv la Termocentrala Paroºeni. Directorul general al SNIMVJ, Aurel Anghel, spune cã huila extrasã a avut o putere calorificã bunã ºi nu a mai fost necesarã trecerea prin Preparaþie decât într-o foarte micã mãsurã. „De la începutul anului, maximum 10 vagoane cu huilã au trebuit trecute prin Preparaþie. Pentru noi este foarte bine, pentru cã mai mult de

jumãtate din valoarea producþiei marfã pierdeam prin trecerea cãrbunelui prin preparaþie”, a declarat Anghel. De precizat cã, dacã intrã prin preparaþie, gradul de recuperare pentru huilã este de numai 41 – 42 la sutã,

Copiii sãrmani ºi ziua de 1 iunie

icuþii care primesc M asistenþã la Centrul “Maria Stein” din

“Deoarece ziua de 1 iunie cade într-o zi de duminicã, noi vom organiza manifestãrile dedicate acesteia cu începere din data de 2 iunie. Vom avea o sãptãmânã, denumitã

Petroºani vor sãrbãtori ºi ei Ziua Internaþionalã a Copilului.

Campania PREMIANÞII FÃRÃ PREMII se reia

C

ampania PREMIANÞII FÃRÃ PREMII se reia, sâmbãtã 31 mai 2014, dupã o pauzã “absolut necesarã” susþin iniþiatorii campaniei. Pentru cã o sã ne reîntâl-

nim în stradã în preajma zilei de 1 iunie, credem cã este firesc sã ne îndreptãm atenþia cãtre micuþii care promit, prin caliãþile lor, sã fie vectori de imagine, de opinie ºi motive de mândrie naþionalã. Astfel, din acest punct de vedere, sâmbãtã ne vom vedea cu douã tinere gimnaste de la Colegiul Naþional Sportiv CETATE Deva. Olivia Câmpian ºi colega ei Alisia Botnaru, ambele de 13 ani, se antreneazã pentru a deveni stele ale gimnasticii româneºti ºi,

de ce nu!?, chiar mondiale. Prin evenimentul nostru de sâmbãtã dorim sã aducem ºi mulþumirile noastre copiilor din întreaga lume pentru modul în care ne oferã necondiþionat ºi sincer motive de bucurii ºi zâmbete. Aveþi ocazia sã le cunoaºteþi, sã le spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care le vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

Astfel, în perioada 2 – 6 iunie, aceºtia vor participa la o serie de acþiuni distractive, jocuri sau drumeþii, realizate în parteneriat cu o unitate ºcolarã privatã.

T

la care se adaugã ºi costurile de preparare. Iar de câºtigat are tocmai beneficiarul, respectiv Complexul Energetic Hunedoara, nu doar cã primeºte un cãrbune de calitate, ci ºi prin faptul cã deþine ºi Preparaþia Coroieºti. Contractul dintre CEH ºi SNIMVJ a fost încehiat pentru suma de aproape 1,7 milioane de lei, sumã pe care societatea de închideri de mine trebuie sã o achite pentru serviciile de spãlare a cãrbunelui brut ºi sortat refuzat, provenit de la minele

Petrila, Paroºeni ºi Uricani. O operaþiune necesarã pentru creºterea parametrilor huilei, aºa încât cãrbunele sã poatã fi vândut cãtre termocentrala Paroºeni în cazul în care este refuzat din cauza parametrilor de calitae. Contractul a fost negociat cu un singur ofertant, care a ºi câºtigat acest serviciu, respectiv Complexul Energetic Hunedoara – Divizia Minierã – Punct de lucru Prepararea Cãrbunelui Valea Jiului. Car men COSMAN-PREDA

“Sãptãmâna veseliei”, de jocuri, socializare cu alþi copii, acþiuni distractive sau excursii în naturã”, a precizat Alina Sochirca, asistent social în cadrul organizaþiei Caritas Petroºani. În prezent, la Centrul “Maria Stein”din Petroºani, le este oferitã asistenþã ºcolarã unui numãr de 50 de copii. Aceºtia provin din cartierele sãrace ale municipiului, respectiv Colonie, Bosnea sau Saºa. Mir cea NISTOR

Tariful mediu la poliþele RCA a crescut cu 7% în primele trei luni ale acestui an

ariful mediu la poliþele de rãspundere civilã auto (RCA) a crescut cu 7% în primele trei luni ale acestei an, cifra fiind obþinutã prin raportarea subscrierilor la numãrul de autovehicule asigurate, susþin reprezentanþii Autoritãþii de Supraveghere Financiarã (ASF). "În primele trei luni, asiguratorii autorizaþi sã emitã poliþe RCA au subscris prime de 701

milioane de lei ºi, prin raportarea la numãrul de automobile asigurate, reiese cã tariful mediu la acest tip de asigurãri a crescut, în medie, cu 7%", afirmã conducerea ASF. În primele trei luni ale anului trecut, subscrierile RCA au însumat 676,51 milioane de lei, în urcare cu 9,46% faþã de martie 2012, potrivit datelor ASF. Pe întreg anul, subscrierile RCA au crescut cu 15,5%, la 2,47 miliarde de lei.


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014

Reducerea CAS cu un punct procentual presupune un efort bugetar de un miliard de lei anual

R

educerea contribuþiilor de asigurãri sociale (CAS) cu un punct procentual ar însemna un efort bugetar de un miliard de lei anual, a declarat marþi Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice, la o conferinþã de specialitate. "Estimãrile pentru reducerea CAS cu un punct procentual sunt de un miliard de lei", a precizat Manolescu care a explicat cã reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS de la 1 iulie ar presupune un efort bugetar de maxim 2,5 miliarde de lei pentru acest an. Dan Manolescu a menþionat, însã, cã decizia cu privire la reducerea CAS se va lua dupã discuþiile din luna iunie cu

reprezentanþii instituþiilor financiare internaþionale. Întrebat care ar fi prioritatea, din punctul sãu de vedere, între reducerea CAS ºi reducerea TVA la toate alimentele, reprezentantul Finanþelor a arãtat cã, în actualul context, reducerea contribuþiilor sociale este mai importantã, având în vedere cã România se aflã pe o poziþie dezavantajoasã din punct de vedere al taxãrii pe

forþa de muncã. "Este evident cã sarcina fiscalã pe forþa de muncã este mare, dar zona produselor alimentare este recunoscutã ca o zonã intrinsecã de evaziune fiscalã", a mai spus Dan Manolescu. El a precizat cã totul depinde, însã, de rezultatele concrete ale fiecãrei mãsuri, dar în privinþa reducerii TVA, efectele nu se vãd "peste noapte". Secretarul de stat din Finanþe s-a referit,

Ziua Mondialã fãrã Tutun

L

a data de 31 mai a fiecãrui an, OMS sãrbãtoreºte Ziua Mondialã Fãrã Tutun, subliniind riscurile pentru sãnãtate asociate cu consumul de tutun ºi pledând pentru politici eficiente de reducere a consumului de tutun, a doua cauzã de deces la nivel global (dupã hipertensiune) ºi, în prezent, responsabil pentru uciderea a unuia din 10 adulþi din întreaga lume.

Fumatul, risc major pentru sãnãtate, este asociat cu: 30% din decesele prin cancer 90% din decesele prin cancer pulmonar 25% din decesele prin boli coronariene 85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive 25% din decesele prin boli cerebrovasculare În jueþul Hunedoara statistica aratã cã, cel puþin în ultimii ani numãrul bolnavilor de cancer

bronho-pulmonar a crescut de la 222 de cazuri în 2011, la 259 în 2012, 267 în anul 2013, respective în primul trimestru din anul 2014 numãrul cazurilor noi de cancer bronho-pulmonar sã ajungã la 48. Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sãnãtãþii ºi Educaþie pentru Sãnãtate, va organiza campania Ziua Mondialã fãrã Fumat, în data de 30 mai, ora 11,00, în par-

teneriat cu Centrul de Prevenire, Evaluare ºi Consiliere Antidrog ºi va cuprinde urmatoarele activitãþi: instalarea unui cort inscriptionat cu tema campaniei la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara (zona pietonalã); mãsurarea vârstei plãmânului pentru persoanele interesate; mãsurarea concentraþiei de CO din aerul exhalat; oferirea de pliante privind efectele tutunului asupra sanatatii.

în acest context, la rezultatele reducerii la 9% a TVA la pâine ºi produse de panificaþie. "O reducere cu 15 punte procentuale a cotei la orice produs este evident cã genereazã, pe termen scurt, o reducere a încasãrilor. Ar trebui sã existe o creºtere imediatã a cantitãþilor vândute cu o sumã echivalentã. La încasãri, deci, a existat o scãdere, însã s-a înregistrat o creºtere treptatã a cantitãþilor raportate, deci operatorii au început sã raporteze mai mult,

dar ar fi necesarã o dublare a cantitãþilor raportate pentru a compensa reducerea de TVA. Din pãcate, nu avem încã informaþii relevante pentru a trage concluzii. În plus, mai mult de jumãtate din operatori raporteazã la trimestru, deci avem doar douã perioade fiscale încheiate pentru mulþi agenþi din domeniu", a explicat Dan Manolescu. Pentru a se lua în calcul reducerea TVA ºi la alte produse, trebuie sã se urmãreascã creºterea gradului de conformare a firmelor, a mai spus secretarul de stat.

În România, cota cumulatã de CAS plãtitã de angajator este de 45%, iar colectarea se situeazã undeva la 32%, din cauza muncii la negru ºi diverselor scutiri de CAS pentru anumite categorii de persoane. AGERPRES

Ploaia stricã planurile minerilor

M

inerii vând mai puþinã energie, iar de vinã este clima. Ploile din ultima perioadã au crescut producþia de energie pe sistemul hidro, iar minerii ºi-au vândut mai greu, energie produsã mai scump. Diana MITRACHE Ploaia nu încurcã doar socotelile agricultorilor, ori pro-

Cei care scot huilã în Valea Jiului se plâng cã a plouat prea mult ºi cã au vândut puþinã energie. „Piaþa de energie, pe care noi

duce inundaþii, dar destabilizeazã ºi sistemul energetic, iar în pierdere ies minerii.

vinedem MWatt-ul, a fost scãzutã în luna mai ºi, din aceste motive, am avut prob-

leme financiare. Acest lucru a fost posibil din cauza ploii ºi din cauza faptului cã a mers hidro în anumite zile cu 3.500 – 4.000 de MWatt-i”, a declarat Nicolae Drãgoi, director adjunct CEH Pentru siguranþa Sistemului Energetic Naþional, Complexul Energetic Hunedoara (CEH) va produce energie la un preþ reglementat. Însã, aceasta nu înseamnã cã huila rãmâne resursã energeticã strategicã. Din contrã, energia termo trebuie sã devinã competitivã din punct de vedere al preþului pe piaþa energiei. Pentru asta este nevoie de investiþii ºi, în plus, de crearea acelor mixuri de energie pentru a contra-balnsa perioadele de secetã cu cele ploioase.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014

PDL Petroºani, minim istoric la alegerile europarlamentare. Urmeazã cutremurul

Î

n lipsa liderilor care au ridicat partidul, PDL Petroºani a obþinut un minim istoric la alegerile europarlamentare de duminicã. Surse politice vorbesc acum despre un cutremur la vârf, dar ºi despre posibile negocieri pentru revenirea în prim plan a celor care au pus umãrul la succesul acestei formaþiuni la alegerile anterioare. Carmen COSMAN - PREDA PDL Petroºani nu mai este ce a fost în anii în care a reprezentat o forþã de temut pe eºicherul politic local. La alegerile europarlamentare de duminicã abia a reuºit sã obþinã un procent de 5,1%, mult sub media naþionalã. Iar aici nu vorbim despre obiºnuinþa electoratului de a pune ºtampila pe „roºii” PSD, ci despre absenþa lider-

ilor reali din anii precedenþi. Monica Iacob – Ridzi, deputat de Valea Jiului, care continuã sã aibã o imagine puternicã în ciuda problemelor legale în care a fost implicatã, a pãrãsit partidul în 2012 ºi s-a înscris în PPDD, arãtând cã nu a avut nicio susþinere din partea partidului în ceea ce priveºte acuzaþiile de corupþie care i se aduceau. La începutul lunii februarie a acestui an, ºi primarul Petroºaniului,

Tiberiu Iacob – Ridzi – considerat locomotiva PDL în Valea Jiului, a anunþat cã rãmâne un simplu membru al PDL ºi cã ºi-a depus demisia din funcþia de preºedinte al Biroului Permanent Local al PDL Petroºani ºi cea de prim – vicepreºedinte al Organizaþiei Judeþene PDL Hunedoara. La aceastã decizie au concurat mai multe motive, iar edilul ºef al Petroºaniului s-a declarat profund

nemulþumit de modul în care s-a transformat PDL în ultima perioadã. Un pas în spate a fãcut ºi fostul viceprimar al Petroºaniului, Claudiu

Cornea, dar ºi Paul Gherasim, fost consilier local, care a fost snopit în bãtaie în

Moloþ - dacã va fi necesar va demisiona din conducerea centralã a PNL

P

reºedintele filialei judeþene Hunedoara a Partidului Naþional Liberal (PNL), Mircea Ioan Moloþ, a spus cã se aºtepta ca liderii centrali ai partidului sã-ºi prezinte demisiile din funcþiile de conducere, deoarece le cunoaºte caracterul. Maximilian GÂNJU

El nu a exclus posibilitatea ca o decizie similarã sã fie luatã ºi de cãtre membrii Biroului Naþional Central al PNL, situaþie în care a afirmat cã va fi de acord sã-ºi prezinte demisia de onoare. ''Îi felicit pe amândoi (Antonescu ºi Iohannis — n.r.) pentru gestul pe care l-au fãcut. Mã aºteptam la aceste reacþii, dupã câte îi cunosc eu. Eram convins cã dacã nu ne fãceam targetul Crin Antonescu îºi va da demisia, aºa cum a anunþat. Mai puþin

aºteptatã era demisia lui Klaus Iohannis, fiindcã el nu a vehiculat niciodatã un scor electoral. Dar, fiind prim-vicepreºedinte, mi se pare normal gestul sãu'', a afirmat liderul PNL Hunedoara. Potrivit acestuia, în urma rezultatelor de la alegerile europarlamentare ar trebui ca tot Biroul Naþional Central sã renunþe la funcþii, Moloþ menþionând cã dacã se va pune problema unor demisii va face acest gest. ''Cred cã astãzi tot Biroul Naþional Central ar trebui sã-ºi dea demisia pentru neîm-

2008 tocmai pe fondul acþiunilor sale politice, anchetatorii stabilind cã acesta a fost agresat de un grup de apropiaþi ai lui Alin Simota. În luna august 2012, Gherasim ºi-a dat demisia din PDL ºi a intrat în PNL, dupã 17 ani în care a fost

puþin în rândul alegãtorilor, iar rezultatele nu au întârziat sã aparã. Din pãcate, negative pentru democrat – liberalii care sau vãzut puºi al colþ, cu un minim istoric de numai 5,1%. Surse politice spun cã liderii PDL de la Centru nu privesc deloc liniºtiþi

unul dintre oamenii de bazã ai democraþilor din Petroºani. Iar lista celor care au plecat din partid ori au fãcut un pas în spate ar putea continua, nemulþumirile lor fiind legate tocmai de direcþia din ultima perioadã a PDL.

aceastã prãbuºire ºi cã ar fi dispuºi sã negocieze cu foºtii grei ai partidului pentru reîntoarcerea lor în prim plan. Tiberiu Iacob – Ridzi spune cã nu ºtie nimic despre acest lucru, dar ºi cã nu ºtie ce ar putea fi negociat. E de acord, însã, cu ideea tot mai vehiculatã de unificare a dreptei. „În condiþiile actuale, aceasta este soluþia. Alta nu existã”, a subliniat primarul Petroºaniului. Cât despre o revenire a lui în prim – planul scenei politice, Iacob – Ridzi nu a exclus aceastã posibilitate, dar depinde în ce termeni.

D

e acord cu unificarea dreptei

pliniri, deºi unii au scoruri mai bune, alþii mai slabe. Vom vedea cum se pune problema ºi vom analiza acest aspect în ºedinþã, pentru cã trebuie sã existe un interimat'', a adãugat preºedintele PNL Hunedoara. În ceea ce priveºte situaþia din judeþul Hunedoara, unde PNL a obþinut 21,59% din voturi la europarlamentare, Moloþ a menþionat cã se aºtepta ca liberalii sã obþinã un scor mai mare, având în vedere proiectele

derulate în zonã, precizând însã cã partidul nu a pierdut din electorat.

Dupã retragerea lui Tiberiu iacob – Ridzi, preºedinþia PDL Petroºani a fost asiguratã de Valeriu Butulescu, un apreciat om de culturã, dar nu neapãrat ºi cu aceeaºi imagine politicã, cel


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014

Leacuri din grãdinã: Mugurii de brad ºi Florile de salcâm

B

radul este un remediu utilizat încã din antichitate pentru vindecarea diferitelor boli. Oamenii munþilor ºi nu numai spun cã bradul reprezintã o minune a sãnãtãþii. Bradul este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii de conifere din familia Pinaceae, rãspândite preponderent în zonele muntoase ale emisferei nordice. Bradul alb (Abies alba) ºi molidul (Picea abies) sunt arbori din grupa coniferelor, de talie mare, care cresc la noi mai ales în zonele de munte. Speciile de molid ºi de brad se recunosc uºor dupã frunzele în formã de ac, care sunt scurte ºi rigide, precum ºi dupã conurile lor cu solzi asemãnãtori peºtilor. Bradul alb (Abies alba) se întâlneºte doar în unele zone montane ale Europei. În timpul glaciaþiei cuaternare, s-a rãspândit în Europa Centralã, întâlnindu-se astãzi în Munþii Pirinei, Rodopi

ºi Carpaþi. Rude ale bradului alb se întâlnesc în diferite regiuni ale globului. Limita esticã a bradului alb este trasatã de Carpaþii Orientali. Pe lângã valoarea economicã, ecologicã ºi esteticã deosebitã, aceste rãºinoase ascund ºi virtuþi tãmãduitoare. Bradul se mai utilizeazã în cosmeticã, alimentaþie (sucuri naturale din muguri) ºi diverse tratamente. Pentru diverse terapii se folosesc mugurii de brad sau de molid care se formeazã primãvara

devreme. Au o culoare deosebitã, de verde crud, catifelat. Perioada de recoltare poate începe în prima jumãtate a lunii mai ºi se poate extinde chiar ºi în luna iunie în unele zone mai înalte,

Luna Mai Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri. Comenzi la telefon: 0726669060

zone montane. Sunt indicate zonele nepoluate. Se recolteazã când dimensiunile au ajuns la 3 cm ºi nu au depãºit 7 cm. Dupã culegere, mugurii de brad pot fi consumaþi cruzi pentru stimularea poftei de mâncare sau pentru împrospãtarea respiraþiei. Ca ºi bradul, mugurii au proprietãþi antimicrobiene, ajutã la vindecarea mai rapidã a bolilor respi-

ratorii ºi la stimularea sistemului imunitar. Pentru utilizarea externã, mugurii se folosesc în caz de dureri reumatice sub formã de cataplasme. Mugurii de brad au proprietãþi antibiotice ºi antiseptice, dar ºi calmante. Sunt folosiþi în special la prepararea unui sirop, care poate fi consumat pe tot parcursul anului. Siropul din muguri de brad este un bun antiseptic ºi un foarte bun tonic, ajutã la combaterea tusei ºi a bronºitei. Administrarea sa ajutã la vindecarea afecþiunilor respiratorii acute. Are un bogat conþinut în vitamina C, fiind recomandat în tratarea asteniilor ºi a stãrilor de stres. Mai este ºi un excelent îndulcitor pentru ceaiuri, fiind recomandat ºi copiilor. Diluat cu apã mineralã, poate fi o excelentã bãuturã tonicã ºi rãcoritoare, reco-

mandã în caz de febrã dar ºi pe timpul verii. Inhalaþiile cu infuzie din muguri de brad desfundã cãile respiratorii, vindecã rãceala în stadiul incipient, activeazã circulaþia sângelui ºi redã tenului strãlucirea. Din mugurii de brad proaspeþi sau uscaþi se prepara o infuzie ce poate fi utilizatã în caz de tuse, anemie, migrene, obosealã, boli digestive. Bãile cu muguri de brad sunt recomandate în cazul unei circulaþii deficitare, împotriva unor infecþii, ºi chiar ºi în cazuri de paralizie ºi accident vascular cerebral. Specialiºtii recomandã ca în camerã sã avem crenguþe proaspete de brad pe tot parcursul anului, deoarece sunt benefice întregului nostru organism. Florile de salcâm Eficienþa terapeuticã a florilor de salcâm este cunoscutã de sute de ani. Salcâmul (Robinia pseudoacacia, familia Leguminoase) face parte din categoria arborilor cu lemn de esenþã tare. Trãieºte în jur de 100 de ani ºi provine de pe continentul nord-american. Creºte pe aproape orice tip de teren, are o rezistenþã bunã la ger ºi suportã seceta. Florile de salcâm conþin numeroase substanþe active: taninuri, glucide, ulei volatil,

mucilag, acid organic clorogenic, acid organic cafeic. Au întrebuinþãri în alimentaþie ºi în farmacia naturistã, fiind plãcute la gust ºi la miros ºi posedând o mare valoare terapeuticã. Se recolteazã în faza de maximã dezvoltare, rupându-le cu grijã de pe axul principal al inflorescenþelor. Se usucã în strat subþire pe foi de hârtie. Din 7 kg de flori proaspete se obþine 1 kg de flori uscate, care se pãstreazã în ambalaj de hârtie. Preparatele pe bazã de salcâm sunt sub formã de infuzie, tincturã ºi pulbere. Florile de salcâm pot fi folosite ºi la prepararea unor bãuturi rãcoritoare. Infuzia de flori de salcâm este recomandatã în tratarea migrenelor. Se pune o linguriþã de flori uscate într-o canã de apã fierbinte, se infuzeazã timp de 15 minute, se filtreazã ºi se bea, eventual îndulcitã cu miere. Pentru a trata irascibilitatea, stãrile de anxietate ºi de depresie psihicã prelungitã, se preparã un macerat din douã linguriþe de flori de salcâm la 200 ml apã, se þine timp de 8-10 ore la temperatura camerei, se filtreazã ºi se bea câte puþin dupã micul dejun, dimineaþa. Preparatele din flori ajutã ºi la calmarea crampelor musculare provocate de sistemul nervos. Sunt recomandate pentru înlãturarea stresului. AGERPRES


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014 ren cu locomotivã, ciuT percã, paiaþe ºi

alte jucãrii inedited au fost realizate de copiii de la grãdiniþa numãrul 1 din Petrila. Inedit este faptul cã în cadrul acþiunii “Jucãria altfel” mai multe grãdiniþe din judeþ au realizat în acelaºi timp câte o jucãrie de dimensiune mai mare. Monika BACIU

“Proiectul “Jucãria altfel” este o acþiune ineditã prin conþinutul ei pentru cã în aceeaºi zi, la aceeaºi orã în judeþul Hunedoara se desfãºoarã aceastã acþiune cu acest titlufoarte jucãuº. Partenerii în acest proiect educaþional judeþean grãdiniþe înfrãþite, frãþiori ºi surioare sunt grãdiniþa PN 1 Petrila a ªcolii Gimnaziale ID Sîrbu,

Jucãria altfel Liceul Constantin Brâncuºi cu grãdiniþele aparþinãtoare, Grãdiniþa Maghiarã Teglaº Gabor din Deva ºi Grãdiniþa cu program prelungit Floare de Colþ Brad. La 11 a demarat aceastã acþiune programatã pentru luna mai. Ineditul constã în dezvoltarea senzorialã a copiilor, bogãþie de culoare, bogãþie de materiale prin texturi diferite, utilizarea materialelor reciclabile, biodegradabile, tot ceea ce impresioneazã pe copii prin cât mai multe simþuri, de la texturi, la pânzã, perdea, pânã la sticle ºi alte materiale pe care în mod normal le aruncãm la coºul de gunoi. Copiii se bucurã cã se întâlnesc unii cu alþii, este un schimb de experienþã, de comunicare, se ajutã pe unii pe alþii ºi din mâinile lor iscusite sub îndrumarea noas-

trã iese o jucãrie specialã pentru cã pe acea jucãrie noi o vom folosi în jocurile noastre”, a declarat Marcela Meraru, educator. Copiii vor folosi jucãriile realizate în cadrul activitãþilor care vor avea loc în grãdiniþele lor. Mâine toate grãdiniþele unde a avut loc acest proiect vor primi pozele de la celelalte unitãþi de învãþãmânt. “Având un proiect cu colegele noastre de la Deva, Brad ºi zona Petrilei este o acþiune comunã prin care frãþiorii ºi surioarele pot sã construiascã ºi pot sã dovedeascã cã deºi sunt mici pot sã construiascã o jucãrie pe care o pot folosi la activitãþile din cadrul grãdiniþei fiecare grupã ºi cu care se pot mândri, iar o pãrticicã din mâinile lor dibace vorr fi în aceastã jucãrie”, a

Ziua Eroilor, sãrbãtoare la Petroºani

S

e fac ultimele pregãtiri la Petroºani pentru ziua Eroilor. În cimitirul în care sunt îngropaþi mai mulþi eroi, care au cãzut pe front în rãzboi, va avea loc joi, începând cu ora 12,00, un ceremonial dedicat acestora.

najarea cimitirului ºi cu tot ce trebuie fãcut acolo”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. Cimitirul Eroilor de la Petroºani a fost înfiinþat în anul 1917 de cãtre administraþia

Diana MITRACHE De Înãlþare, la Petroºani au loc o serie de evenimente dedicate eroilor neamului, moment în care, anual au loc ceremonii religioase ºi de depunere de coroane de flori. Laz fel va fi ºi în acest an, când cimitirul se va umple de forfota celor ce vor veni sã îºi aminteascã cine ne sunt înaintaºii. „Ca ºi în fiecare an, joi, la ora 12,00, va avea loc ceremonia de depunere de coroane

la Cimitirul Eroilor. Suntem, în aceastã sãptãmânã, cu ame-

germano- austroungarã, în apropierea

spus Catinca Turcu, educator. În aceste activitãþi au fost implicaþi ºi pãrinþii, care alãturi de educatoare i+au ajutat pe cei mici în realizarea jucãriilor. Pãrinþii se declarã mulþumiþi de aceste activitãþi care au rol educativ. “Aceste acþiuni sunt foarte educative, copiii învaþã multe, sunt multe acþiuni. E foarte important sã reciclãm tot ce se poate”, spune o mãmicã. “Mi se pare foarte important sã desfãºoare astfel de activitãþi, sã ºtie sã facã cât mai multe lucruri”, spune o altã mãmicã. De la grupa micã, pânã la cea mare, toþi copiii au realizat câte o jucãrie. Pentru unii a fost prima datã când au confecþionat cu Bisericii ortodoxe Sfântul Erarh Nicolae. În acest cimitir sunt îngropaþi 137 de eroi, cãzuþi în rãzboi în anul 1916, din care români identificaþi 30, neidentificaþi 9, sârbi identificaþi 3, neidentificaþi 11, germani 35, unguri 36, austrieci 7, dar ºi eroi necunoscuþi în numãr de 6.

mânuþele lor un obiect cu care sã se joace. Toþi au fost mândrii de realizãrile lor. “Sunt în grupa micã. Am fãcut o ciupercã din de toate, din sticle de pastic, perdea”, spune o fetiþã. “Am fãcut un trenuleþ ºi o locomotivã. Am mai fãcut jucãrii ºi e distractiv”, spune un bãieþel de la grupa mare. Activitãþile se stabilesc încã din primele zile de ºcoalã, iar pe parcursul anului acestea se duc la îndeplinire. Astãzi, copiii au realizat tot soiul de jucãrii, care mai de care mai inedite. “În fiecare an se alege o altã temã. Anul acesta s+a propus din partea copiilor ºi a mãmicilor ca fiecare grupã sã realizeze o singurã jucãrie, mai mare. Cu aceste jucãrii vom alcãtui un parc al jucãriilor, o

galerie prin care copiii se vor plimba ºi vor desfãºura activitãþi distractive. Grupa micã a ales o ciupercã din umbrele, peturi ºi alte materiale de texturi diferite, sã le simtã, sã le taie sã facã ce doresc ei cu ele, dar în final sã se deschidã portiþa, sã poatã privi pe gemuleþ. Grupele mari au ales un tren cu locomotive, un covor fermecat al lui Aladin, deja au început sã îl decoreze. Paiaþa ºi+a gãsit locul la o altã grupã mare apoi s+au gândit la o rachetã. Ne+au sprijit comercianþii din zonã care au renunþat la anumite materiale de publicitare sã ne dea structurile de cartoane ca sã putem sã le reutilizãm”, a mai spus Marcela Meraru. Acþiunea “Jucãria altfel” a avut mai multe obiective, însã cel mai important a fost acela de creaþie ºi de educaþie.


14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Pe scurt, despre orice 11:30 Garantat 100% (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Jurnalul unui burlac (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Epic Show (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens 90210 Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cronica cârcotaºilor Click!

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român de Comedie: Happy Show

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Bonneville (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Alo, aterizeazã strãbunica! 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Copacul lui Joshua 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Spartacus: Rãzboiul celor blestemaþi

21 martie *** 20 aprilie Vã faceþi remarcat în societate ºi colaboraþi foarte bine cu cei din jur. Dorinþa de afirmare ºi voinþa puternicã vã ajutã sã încheiaþi o afacere profitabilã, pe termen lung. Nu fiþi prea critic cu partenerul de viaþã.

10:45 11:45 12:45 13:00 (r) 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat (r) Pentru cã te iubesc (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Rosa Diamante (r) Chemarea inimii Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc (r) Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului 16 & Pregnan

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 D-Paparazzi (r)

10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 11:30 Serie A Show Season Review 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 15:30 UCL Magazin 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Începeþi ziua plin de inspiraþie. Folosiþi-o pe plan profesional ºi în afaceri. Relaþiile sentimentale pot fi foarte bune dacã nu îi faceþi reproºuri nejustificate persoanei iubite.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa sunteþi irascibil ºi s-ar putea sã vã purtaþi nedelicat cu persoana iubitã. Controlaþi-vã, pentru cã riscaþi sã provocaþi o ceartã. Folosiþi-vã potenþialul intelectual, care este la cote maxime astãzi!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Copii contra pãrinþi (r) 16:15 Prin flori ºi sabie (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Piraþii din Insula Comorii

21

23 iulie *** 22 august

Entuziasmul pe care îl arãtaþi la serviciu vã poate atrage invidia unui coleg. S-ar putea sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã, pentru cã acordaþi prea multã atenþie carierei. Încercaþi sã clarificaþi cu calm toate neînþelegerile!

23 august *** 22 septembrie

Din dorinþa de a obþine venituri suplimentare, riscaþi sã neglijaþi relaþiile sentimentale ºi sã vã certaþi cu partenerul de viaþã. Gândiþi-vã bine înainte de a lua o hotãrâre importantã. Încercaþi sã gãsiþi o cale de mijloc între sentimente ºi bani!

Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã, în interes familial. Nu ezitaþi. S-ar putea sã aflaþi lucruri care vã vor folosi în afaceri. Profitaþi de acest moment favorabil! Puteþi avea succes atât pe plan social, cât ºi material

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunt ºanse sã se producã evenimente neaºteptate, care marcheazã schimbãri favorabile în viaþa dumneavoastrã. Dorinþa de afirmare ºi activitatea intelectualã intensã vã conduc spre succes.

Aveþi ºanse sã obþineþi rezultate deosebite cu prilejul unei cãlãtorii de afaceri. Evitaþi discuþiile aprinse. Dupã-amiazã reuºiþi sã faceþi rost de bani pentru a continua o lucrare în casã, începutã mai demult.

23 noiembrie *** 20 decembrie Este posibil sã aveþi probleme în relaþiile sentimentale ºi pe plan financiar. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã grãbiþi. Vã puteþi baza pe sfaturile prietenilor apropiaþi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Începeþi ziua cu entuziasm ºi multã ambiþie. Evitaþi discuþiile în contradictoriu. Dupã-amiazã aveþi succes în societate ºi colaboraþi foarte bine cu persoanele mai tinere.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa survin schimbãri neprevãzute, care vã dau peste cap toate planurile. S-ar putea sã aflaþi cã trebuie sã plecaþi întro delegaþie, spre nemulþumirea partenerului de viaþã.

21 februarie *** 20 martie S-ar putea ca un prieten sã vã reproºeze cã nu vã plãtiþi datoriile la timp. Pãstraþi-vã calmul ºi stabiliþi-vã clar prioritãþile. Nu refuzaþi ajutorul unei rude mai în vârstã!


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014

Comunicat cãtre populaþia generalã a judeþului Hunedoara

Î

n data de 05 Mai 2014, Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii a declarat Urgenþã în Sãnãtate Publicã de importanþã internaþionalã (USPII) a riscului de rãspîndire a virusului polio sãlbatic. Aceastã mãsurã a fost instituita în urma ºedinþei comune a Comitetului de Urgenþã OMS, Comitetului Internaþional de Certificare a Eradicãrii Poliomielitei ºi a reprezentanþilor statelor în care circulã virusul sãlbatic polio respectiv: Afganistan, Camerun, Guineea Ecuatorialã, Etiopia, Irak, Israel, Nigeria, Pakistan, Somalia ºi Siria. Þara noastrã trebuie sã elaboreze ºi sã adopte un plan de mãsuri cu urmãtoarele obiective: 1. Asigurarea vaccinãrii antipoliomielitice de rutinã ºi pentru recuperarea restanþierilor 2. Întãrirea supravegherii paraliziei acute flasce ºi a circulaþiei virale la om ºi în mediu 3. Revizuirea planului de mãsuri pentru eventualitatea apariþiei unui caz de poliomielitã, izolarea de virus poliomielitic sãlbatic la subiecþi sãnãtoºi ºi/sau izolarea de virus polio sãlbatic din apele reziduale 4. Comunicarea evenimentului cãtre ministerele implicate (MAE, MAPN, MAI, Ministerul Transporturilor) , personalul medical ºi populaþia generalã. 5. Revizuirea planului de mãsuri pentru eventualitatea apariþiei unui caz de poliomielitã, izolarea de virus poliomielitic sãlbatic la subiecþi sãnãtoºi ºi /sau izolarea de virus polio sãlbatic din apele reziduale. DSP Deva va retransmite

metodología de supraveghere a paraliziei acute flasce la toate unitãþile sanitare ºi medicii de familie. De asemenea vom transmite medicillor de familia, modul de realizare a obiectivului: asigurarea vaccinãri antipoliomielitice de rutinã ºi pentru recuperarea restanþierilor. Medicii de familie asigura efectuarea imunizãrilor conform calendarului de vaccinãri obligatorii a tuturor copiilor înscriºi pe listele proprii, a tuturor copiilor neasiguraþi care se prezintã la consultaþii, precum ºi a copiilor de vîrsta ºcolarã în unitãþile de învãþãmînt fãrã asistenþa de medicinã ºcolarã asiguratã, în conformitate cu Legea nr. 649/2001 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportãrii bolilor ºi a efectuãrii vaccinãrilor. Vaccinarea antipolio conform calendarului de vaccinãri obligatorii constã în administrarea de 4 doze VPI pînã la vîrsta de un an ( respectiv la 2 luni; 4 luni; 6 luni; 12 luni) ºi un rapel la vîrsta de 6 ani. Pentru recuperarea restanþierilor se

va organiza o campanie de tip “CATCH – UP” (aceasta este o vaccinare selectivã al cãrei scop este completarea numãrului de vaccinuri conform vîrstei). Vom realiza o sesiune de informare cu directorii medicali din spitale ºi medicii ºefi UPU, Pediatrie, Neurologie, Neuropsihiatrie infantilã, Ortopedia, Boli Infecþioase, Recuperare Medicalã. Pentu prevenirea apariþie poliomielitei cu virus sãlbatec populaþia judeþului Hunedoara este sfãtuita: - sã nu refuze vaccinarea antipolio a copiilor conform calendarului de vaccinãri obliga-

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ - cu plata în rate

Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu 2,5 luni - 400 lei

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

torii ºi dacã este nevoie recuperarea restanþierilor prin campania de tip “CATCH – UP” - persoanele care vor cãlãtori spre Afganistan, Camerun, Guineea Ecuatorialã, Etiopia, Irak,

Israel, Nigeria, Pakistan, Somalia ºi Siria, se vor adresa cabinetelor de vaccinare internaþionale sau serviciilor speciale ale diverselor ministere. Dr. Cecilia Birãu


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014

Programul Zilelor Municipiului Petroºani Ediþia a XIII-a

Miercuri, 28.05.2014 Ora 09:30 Concurs de ecologizare ºi orientare turisticã - organizat în colaborare cu Asociaþia Petro-Aqua. Participã echipaje de la instituþiile de învãþãmânt din municipiul Petroºani. Locaþie: Zona de agrement Brãdet Ora 13:00 Premierea echipajelor participante la concurs Locaþie: Sala de Marmurã a Primãriei Ora 16:00 Cros Locaþie: Stadionul „ªtiinþa Petroºani” al Universitãþii Petroºani Joi, 29 mai 2014 Ora 12:00 Sãrbãtorirea Zilei Eroilor Neamului. Slujba religioasã urmatã de depunere de coroane de flori Locaþie: Cimitirul Eroilor Ora 13:00 Tenis de câmp Locaþie: Clubul Jiul (Stadionul Jiul) Ora 14:00 Tenis de masã Locaþie: Casa de Culturã a Sindicatelor „Ion Dulãmiþã”

z

28 mai – 1 iunie 2014

Ora 14:00 ªah Locaþie: Clubul Pensionarilor - Cartier Aeroport Ora 16:00 Table Locaþie: Casa de Culturã a Sindicatelor „Ion Dulãmiþã” Ora 16:00 Deschiderea oficialã a Zilelor Municipiului Petroºani, ediþia a XIII-a. Din program: înmânarea de diplome de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani unor reprezentanþi valoroºi ai comunitãþii locale precum ºi veteranilor de rãzboi din municipiul nostru; premierea elevilor câºtigãtori ai unor olimpiade, concursuri ºi competiþii naþionale ºi internaþionale. Momente artistice Locaþie: Sala de Marmurã a Primãriei municipiului Petroºani Ora 18:00 Concert de muzicã folk, susþinut de Florentin Budea, Cãtãlin Stepa ºi Florin Paul Camen Locaþie: Parcul Uniunii Europene - Centrul Civic, zona Teatrul Dramatic

„I.D.Sîrbu” Vineri, 30 mai 2014 Ora 11:00 „La Mulþi Ani, Copilãrie!” – serbarea preºcolarilor de la Grãdiniþa P.P.3 Petroºani, organizatã în cadrul festivalului „Copilãrie, vis, bucurie”. Locaþie: Teatrul Dramatic „I.D.Sîrbu” Ora 12:00 „Zâmbet de copil”, moment artistic oferit de elevii de la ªcoala Gimnazialã Nr. 7 Locaþie: Biblioteca Municipalã Petroºani Ora 13:00 Premierea sportivilor din municipiul Petroºani, câºtigãtori ai unor competiþii sportive naþionale ºi internaþionale. Demonstraþie de aerobic. Locaþie: Sala de Marmurã a Primãriei Ora 17:00 Expoziþie colectivã a participanþilor la Tabãra de Arte Vizuale Locaþie: Casa de Cultura a Studenþilor Ora 18:00 ºi ora 19:00 Finala micã la fotbal, la ora 18.00. Finala mare la fotbal, la ora 19.00 (competiþiile la fotbal se desfãºoarã în perioada 26 – 30 mai 2014, în fiecare zi la ora 17.45) Locaþie: terenul de sport al ªcolii Gimnaziale „I.G.Duca” - sediul nou Ora 18:00 Spectacol folcloric în aer liber, susþinut de soliºti vocali ºi formaþii locale ºi din þarã: artiºti de la Casa de Culturã a Studenþilor Petroºani, Cornel Todea, Vlad Teodosiu, Ovidiu Peica, Aida Busuioc, grupul instrumental „Aida”, Victoriþa Lãcãtuºu, Tinu Vereºezan, grupul instrumental „Lipova”. Locaþie: zona Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” Sâmbãtã, 31 mai 2014 Ora 12:00 Premierea sportivilor participanþi la concursurile sportive organizate cu

ocazia Zilelor Municipiului Petroºani, ediþia a XIII-a. Locaþie: Sala de Marmurã a Primãriei Ora 18:00 Concert de muzicã uºoarã, în aer liber, susþinut de soliºti vocali ºi formaþii locale ºi din þarã: trupe/artiºti de la Casa de

Culturã a Studenþilor Petroºani, Sylvia, Shift Band, Ami, Cargo. Ora 23.45 Foc de artificii Locaþie: zona Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” Duminicã, 1 iunie 2014 Ora 10:00 Parada costumelor de carnaval, în colaborare cu

artiºtii de Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu. Participã preºcolari de la grãdiniþe din municipiu ºi elevii de la cls. 0 - 6 de la instituþiile de învãþãmânt din Petroºani. Traseu: zona Primãria municipiului Petroºani– Teatrul Dramatic „I.D.Sîrbu” Ora 11:00 Spectacol, susþinut de artiºtii de la Teatrul Dramatic „I.D.Sîrbu” Locaþie: Parcul Uniunea Europeanã, zona Teatrul

Dramatic „I.D. Sîrbu” Ora 12:00 Spectacol de teatru pentru copii „”Scufiþa roºie” , cu intrarea liberã Locaþie : Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” Ora 18:00 Spectacol de teatru pentru pentru adulþi “Profesorul de francezã”, cu intrarea liberã Locaþie: Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu


CVJ NR. 620, MIERCURI 28 MAI 2014