Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 615

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 21 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Embargo încãlcat de un înalt oficial al statului român?

“Senatorul Resturilor” Haralambie Vochiþoiu ne pune UE ºi SUA în cap! N

u mai scãpãm de prostiile pe care le face Vochiþoiu, ca de râie! Dupã ce ne-a fãcut Valea Jiului de râs la emisiunea “România, te iubesc!”, Haralambie Vochiþoiu recidiveazã. De data aceasta, însã, situaþia este mult mai gravã, deoarece vorbim chiar de þara noastrã, România. Adicã printr-o acþiune fãrã cap ºi doar de dragul unui strop de imagine publicã de-a senatorului Vochiþoiu, România riscã sã îºi punã în cap atât Uniunea Europeanã cât ºi Statele Unite.

Voluntariat într-o erã a ºpãgilor >>> PAGINA A 4-A

Þeapã cãpºunarilor sau dramã realã a angajatorului? >>> PAGINA A 5-A

Vulcan – punct final pentru apã ºi canal >>> PAGINA A 6-A

Se luptã în Tribunal cu partidul lui „Domnu’ Dan” >>> PAGINA A 7-A

De 10 ani,

Consiliul Judeþean Hunedoara investeºte masiv în Valea Jiului >>> PAGINILE 8-9

Dosarul Uricani 2011 s-ar putea reîntoarce la Parchet >>> PAGINILE 10-11

Ajutor de la poliþiºti pentru micul pianist >>> PAGINA A 13-A

>>> PAGINA A 3-A

Multã sãnãtate, bucurii ºi tradiþionalul „La mulþi ani !” le doresc celor ce-ºi serbeazã astãzi ziua numelui, de Sf. Constantin ºi Elena. Mircea Ioan Moloþ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

Ziua Copilului sãrbãtoritã de copiii orfani >>> PAGINA A 13-A Tot de la bugetul local

Încã 72.000 de lei pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng >>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014

Embargo încãlcat de un înalt oficial al statului român?

“Senatorul Resturilor” Haralambie Vochiþoiu ne pune UE ºi SUA în cap!

N

ranþa naþionalã sã verifice legãturile senatorului Haralambie Vochiþoiu cu persoanele islamiste din România. ªi, în loc de încheiere , vã reamintim, vouã, locuitorilor din Valea Jiului cã “senatorul resturilor”, Haralambie Vochiþoiu, dezertor din PP-DD în partidul trãdãtorilor UNPR, este imaginea PSD în Valea Jiului, în aceste alegeri europarlamentare ºi apare pe

u mai scãpãm de prostiile pe care le face Vochiþoiu, ca de râie! Dupã ce ne-a fãcut Valea Jiului de râs la emisiunea “România, te iubesc!”, Haralambie Vochiþoiu recidiveazã. De data aceasta, însã, situaþia este mult mai gravã, deoarece vorbim chiar de þara noastrã, România. Adicã printr-o acþiune fãrã cap ºi doar de dragul unui strop de imagine publicã de-a senatorului Vochiþoiu, România riscã sã îºi punã în cap atât Uniunea Europeanã cât ºi Statele Unite. Presa localã din Valea Jiului a alocat ample spaþii, zilele trecute, când “Senatorul Resturilor” Haralambie Vochiþoiu, acum în UNPR-PSD-PC, a plimbat prin Valea Jiului o delegaþie de persoane din Iran. Islamiºtii s-au arãtat extrem de interesaþi de ce se întâmplã la Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare (INCD) INSEMEX Petroºani, dar ºi de activitatea unei firme care are ca obiect de activitate, printre altele, ºi fabricarea de capse folosite pentru detonarea dinamitelor. Adicã, senatorul Vochiþoiu s-o fi gândit probabil sã înlesneascã el, cu mintea lui, un institut strategic din România cu profil de cercetare dezvoltare ºi protecþie antiexplozivã, o firmã ce fabricã niºte capse pentru deto-

narea dinamitelor ºi....o þarã islamicã, þarã care ATENÞIE!, se aflã sub embargo al ONU ºi UE. Vã prezentãm în caseta alãturatã documentul publicat pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe privind regimul de sancþiuni pe destinaþia Republicii Islamice IRAN. Deci, realizaþi în ce poate sã ne bage senatorul de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu? Islamiºtii erau poate interesaþi de o posibilã colaborare exact pe domeniul ce þine de explozivi, probabil atraºi în aceastã cursã de promisiunile senatorului Haralambie

afiºe alãturi de Daciana Sârbu, ori Ecaterina Andronescu. Pentru cei care au uitat le reamintim cã UNPR e partidul sub umbrela cãruia s-au adunat foºtii PSD-iºti, care conduceau judeþul prin anii 2000 ºi, care au fost dezgropaþi de la groapa de gunoi a politicii de Gabriel Oprea. Deci, Hari, cel puþin politic, te-ai întors acasã! Marius MITRACHE

SURSA Organizaþia Naþiunilor Unite Uniunea Europeanã

MÃSURI RESTRICTIVE

Vochiþoiu. Asta chiar dacã ambasadorul Iranului a zis el ceva de expertize în cutremure ºi deflagraþii, dar ºi de specialiºtii noºtri oameni cu renume ºi multe lucrãri de excepþie. Încã o datã vã arãtãm adevãrata faþã a senatorului Vochiþoiu, care, pentru binele propriu ºi puþinã imagine, ar fi în

stare sã provoace ºi un scandal internaþional. Dom’ senator , ce spuneþi, nu mergeþi la prietenul dumneavoastrã de la emisiunea “România, te iubesc!”, sã-i spuneþi cã vreþi sã încãlcaþi puþin embargoul cu IRANUL ºi cã aþi dori sã fiþi subiectul unei emisiuni? Lãsând gluma la o parte, solicitãm public forurilor competente ce se ocupã cu sigu-

Organizaþia Naþiunilor Unite Embargo asupra produselor ºi tehnologiilor ce pot fi utilizate în programul nuclear ºi de rachete balistice, inclusiv cu produsele cu dublã utilizare Embargo asupra exportului de arme ºi materiale conexe din Iran - Interzice anumite investiþii iraniene în domeniul nuclear - Interzice serviciile de buncheraj - Instituie obligaþia statelor de a nu subscrie unor noi angajamente financiare cu Iranul - Instituie obligaþia de vigilenþã faþã de asumarea de angajamente de sprijin financiar din surse publice pentru comerþul cu Iranul ºi asupra activitãþii instituþiilor financiare din statele membre ONU cu bãncile iraniene, în special cu bãncile Melli ºi Saderat ºi a filialelor ºi sucursalelor acestora din strãinãtate - Restricþii privind relaþiile bancare - Instituie obligaþia de inspectare a mãrfurilor cãtre ºi din Iran, transportate de „Iran Air Cargo” ºi „Islamic Republic of Iran Shipping Line” - Mãsuri restrictive individuale (restricþii de circulaþie ºi îngheþarea bunurilor ºi serviciilor)


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014

V

oluntariat în sãnãtate. Într-o perioadã când prima paginã a ziarelor sau primele titluri ale buletinelor de ºtiri sunt date de ºpãgile încasate de medicii din þarã, câþiva tineri din Vulcan ne dau un exemplu. Aceºtia au terminat sau sunt în curs de a termina ºcolile postliceale sanitare, iar în aceastã perioadã îºi desfãºoarã voluntariatul la Spitalul municipal din Vulcan. Totul pentru a acumula experienþa de care au nevoie atunci când se angajeazã. Munca o presteazã cu drag, pentru cã spun ei totul þine de pasiune. “Fac voluntariat pentru cã cred cã mã poate ajuta pe viitor de acea am venit. Am terminat la Carol Davila ca asistent medical

generalist plus Crucea Roºie infirmierã ºi am încercat toate metodele. Fac voluntariat din 7 aprilie, câte patru ore pe zi, venim

Pregãtiþi cu serul antiviperin

S

erul antiviperin, pe stocurile unitãþilor medicale. Spitalele din Valea Jiului au achiziþionat deja serul antiviperin. Asta în cazul în care la serviciile de urgenþã se prezintã pacienþi muºcaþi de ºerpi, mai ales þinând cont de faptul cã temperaturile sunt destul de ridicate, iar mulþi aleg sã meargã prin pãduri pentru a culege diferite trufandale. Trebuie precizat cã serul antiviperin nu se administreazã decât în caz de nevoie majorã ºi doar pe secþiile de terapie intensivã. “Avem ser antiviperin în cadrul unitãþii noastre, acesta este administrat într-un regim special, poate fi administrat numai pe secþiile de terapie intensivã, ceea ce noi nu avem în cadrul spitalului,

Voluntariat într-o erã a ºpãgilor

ne facem activitatea ºi sã sperãm ca pe viitor ne va ajuta. În primul rând trebuie sã îºi placã ºi este ok”, spune

însã avem achiziþionat acest ser antiviperim urmând ca într-o situaþie nefastã cu care ne confruntãm cu astfel de cazuri sã acordãm asistenþa medicalã de urgenþã la nivelul compartimentului de primire-urgenþe, apoi pacientul sã fie transferat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, spitalul nostru punând la dispoziþie acest ser antiviperin”, a declarat Cãtãlin Popa, directorul medical al Spitalului municipal din Vulcan. Anul trecut la Vulcan chiar a existat o problemã cu viperele. Mai multe astfel de reptile au coborât de pe dealuri ºi au ajuns în oraº. Atunci au fost impuse o serie de mãsuri. Monika BACIU

Ileana Anca Turda, una dintre voluntare. O altã voluntarã ar vrea ca pe viitor sã plece peste hotare sã îºi câºtige existenþa. Acolo munca asistentelor este mult mai bine rãsplãtitã, dar pânã va termina ºcoala va continua sã facã muncã de voluntariat la spital. “Fac voluntariat pentru cã îmi place ceea ce fac ºi sper sã mã ajute pe viitor. Vreau sã plec în strãinãtate ºi de asta am ales sã vin aici. Sunt în anul trei la Carol Davila Petroºani. Dacã vrei sã înveþi ceva e uºor. Îmi plac copiii foarte tare ºi de asta am ales. Aº vrea sã lucrez cu copiii”, spune o altã voluntarã, Roxana Hotea. Conducerea Spitalului municipal din Vulcan este mulþumitã de munca prestatã de voluntari, iar prin efortul tinerilor de a veni aici sã lucreze benevol s-a stabilizat ºi forþa de

muncã. “Am stabilizat forta de munca in spital, au plecat prin pensionare sau dacã au dorit sã plece în strãinãtate sã lucreze, în principiu noi nu am fost de acord pentru cã vrem sã avem locurile de muncã asigurate. Trebuie sã facem angajãri, dar prin faptul cã ministrul a spus cã dupã contractarea care va avea loc anul acesta vom face angajãri atunci

aºteptãm, dar am completat acest minus de forþã de muncã prin voluntari care au dorit sã lucreze la noi. Sunt oameni care au lucrat câte trei luni de zile, au adeverinþã, au calificative. Noi ne bucurãm ºi îi aºteptãm pentru cã ºi lor le trebuie o practicã la un loc de muncã, dar ºi noi avem nevoie de forþã de muncã. Voluntarii sunt din Vulcan ºi sunt oameni care au terminat ªcoala Carol Davila sau sunt cursanþi acolo ºi au vrut sã înveþe mai mult”, a declarat Cristina Baleia, directorul Spitalului municipal Vulcan. Prin munca prestatã, tinerii spun cã vor avea mai multã experienþã atunci când se vor angaja fie cã vor pleca peste hotare sau vor rãmâne în þarã. Monika BACIU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014

Þeapã cãpºunarilor sau dramã realã a angajatorului?

ª

ase persoane din Petrila trebuiau sã plece în Germania, la cules ºi sortat fructe ºi legume, în data de 3 mai 2014. Doar cã reprezentantul angajatorului, din Deva, a amânat aceastã plecare în ”luna asta”, pentru cã a intervenit o problemã gravã în familia sa. Cei ºase petrileni sunt supãraþi pe situaþie, dar mai ales pe faptul cã nu li se mai rãspunde la telefon. Au plãtit traducerea actelor în limba germanã – 100 RON de persoanã - dar teama cea mare este cã s-ar putea ca cineva sã-ºi batã joc de speranþele lor. Dupã nenumãratele scandaluri cu persoane sau firme de selectare personal pentru munca în strãinãtate, teama celor care vor sã munceascã peste hotare este accentuatã. Se cunosc cazuri când aºa-zisul angajator le-a luat banii pentru ”procesare dosar” dupã care au fost abandonaþi. Pe lângã banii pierduþi, în cauzã este vorba de un lucru mult mai important – spulberarea unor speranþe pentru cã nimeni nu vrea sã-ºi ia lumea în cap fãrã sã fie disperat. ªase persoane din Petrila sunt îngrijorate pentru cã ar putea fi pãcãlite în acelaºi stil. Gabriel Poruºca, Violeta Ramona Chiriþã, George Poruºca, Flori Soloiu, Ioan Gheorghe Soloiu ºi Ovidiu Dumitru Toma, toþi din Petrila, în cãutãrile lor febrile pentru a-ºi gãsi un

loc de muncã, au gãsit un anunþ pe mercador.ro. Respectivul anunþ spunea cã selecteazã, la Deva, personal pentru munci agricole – cules ºi sortare legume ºi fruncte - în Germania. Au contactat-o pe Luiza Geczi, conform informaþiilor din anunþ, iar aceasta le-a explicat ce au de fãcut, documentele necesare ºi un million de lei vechi sã fie trimiºi imediat pentru costurile traducerii actelor în limba germanã. Patru din cele ºase persoane din Petrila s-au conformat imediat, adicã în data de 3 mai 2014, dupã care au primit pe e-mail contractele individuale de muncã în limba germanã. Ultimii doi, au întârziat câteva trimiterea banilor, dar nu au mai primit contractile individuale. Plecarea cãtre Germania

se stabilize pentru ziua de 10 mai 2014. Doar cã totul s-a amânat fãrã sã se ºtie când, ci doar ”luna asta”… Doi dintre petrilenii care s-au bucurat cã vor putea câºtiga un ban pe muncã cinstitã ne-au relatat cã angajatorul Luiza Geczi le-a spus cã a intervenit un caz foarte grav în familia domniei sale ºi cã este nevoitã sã amâne plecarea acestui ”lot”. Mai mult, femeia a precizat cã aceastã întâmplare a fãcut-o sã se gândeascã serios sã-ºi gãseascã un înlocuitor. Neliniºtea celor din Petrila s-a accentuat atunci când angajatorul nu le-a mai rãspuns la telefon, dar existã posibilitatea ca petrilenii sã fie ºi foarte insistenþi, iar drama din familia femeii sã o þinã foarte ocupatã…

Cumul de fapte penale la doar 27 de ani

L

a doar 27 de ani, un bãrbat din Petroºani a reuºit sã comitã o paletã întreagã de fapte penale, dupã numai o plimbare la volanul autoturismului. Poliþiºtii formaþiunii rutiere Haþeg l-au depistat în trafic pe bãrbatul din municipiul Petroºani, care conducea un autoturism deºi avea dreptul de a conduce

suspendat. În plus, autoturismul era neînmatriculat ºi avea montate plãcuþe cu numãr fals de înmatriculare. Pentru toate faptele lui, ºoferul trebuie sã rãspundã acum penal în faþa oamenilor legii. (Car men COSMAN-PREDA)

Verificând dacã angajatorul este unul real, am aflat urmãtoarele ” Géczi Luiza entitate juridicã în Germania pe baza Str Königsallee nr 15A Stuttgard ºi stabil Arbeitsstellein Germania , înregistratã în registrul comerþului din Germania de la 03.07.2009 sub nr.801526 ca un angajator reprezentat legal”.

Vom vedea la finalul lunii mai dacã Gabriel Poruºca, Violeta Ramona Chiriþã, George Poruºca, Flori Soloiu, Ioan Gheorghe Soloiu ºi Ovidiu Dumitru Toma au fost pãcãliþi sau nu având în vedere cã Luiza Geczi le-a comunicat cã plecarea s-a amânat în ”aceastã lunã” mai explicându-le necazul sãu. Ileana FIRÞULESCU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014

Vulcan - punct final pentru apã ºi canal

nu demult în Europa, dar acum suntem acolo ºi cu nivelul de culturã ºi de trai al cetãþenilor”, a mai spus Gheorghe Ile, primarul minicipiului Vulcan. Numai pentru realizarea reþelei de

canalizare la Vulcan sau cheltuit peste 12 milioane de lei, iar pentru sistemul de apã potabilã alte 4 milioane ºi jumãtate de lei. Acesta este al doilea oraº, dupã Petrila, unde lucrãrile au fost finalizate.

Problema sporurilor s-a rezolvat la Spitalul din Vulcan

itari foarte multe si atunci ne-au aprobat serviciile medicale. Salariul de baza mereu a fost intreg, doar s-au reintregit sporurile. sunt niste sporuri specifice spitalelor”, a mai spus sursa citatã. Pentru cã ministrul a dat dispoziþie ca problema sporurilor sã fie rezolvatã, managerul Spitalului de la Vulcan spune cã angajaþii îºi vor reprimi aceste drepturi salariale, tãiate în urmã cu aproximativ un an, ca mãsurã de reducere a cheltuielilor ºi de redresare a situaþiei financiare a unitãþii medicale.

A

ducþiunea apei ºi canalizarea, care erau o mare problemã în anumite cartiere din municipiul Vulcan, sunt de acum realizãri bifate. Astãzi a fost ziua în care administraþia localã ºi furnizorul de servicii în domeniul apei s-au întâlnit în teren pentru recepþia finalã. Totul a decurs normal ºi la recepþie nu s-a omis faptul cã aceastã investiþie s-a fãcut chiar ºi cu victime. Diana MITRACHE Recepþia finalã a lucrãrilor de introducere a apei potabile pe toate strãzile ºi în toate cartierele din Vulcan, dar ºi realizarea canalizãrii, sunt douã proiecte ce au ajuns la final. Nu a fost uºor, iar cei care au lucrat luni de zile în noroi, ploi sau praf au fost marþi în teren. Gheorghe Ile a recunoscut cã acest proiect nu a fost uºor de realizat ºi chiar a vorbit despre sacrificiile cu care s-a fãcut „Am reuºit pânã la urmã cu greu, într-o perioadã grea, iarnã, primãvarã, toamnã ploioasã, cu victime aº spune ºi vã reamintesc cã toatã lumea trebuie sã ºtie, cã ºi-au pierdut viaþa 3 persoane la aceste lucrãri, dar pãmântul îºi ia roadele lui. Cu toate acestea, constructorul nu a încetat activitatea ºi a mers înainte cu greutãþi ºi am reuºit sã realizãm aceste lucrãri”, a spus

Gheorghe Ile, primarul din Vulcan. Cele mai noi instalaþii ºi cele mai avansate tehnologii sunt acum implementate în sistemul de gestionare al furnizãrii apei potabile, iar specialiºtii au realizat lucrãri de mare amploare. Acum, spun cei care au tãiat panglica, culeg doar roadele. „Eu mã mândresc cu ceilalþi colegi ºi primarul Ile, care era pe vremea semnãrii contractului preºedintele Asociaþiei de Dezvolntare Intracomunitarã, am contribuit decisiv la implementarea acestui prouiect în Valea Jiului. Singur, am semãnat, astãzi culegem roade, ºi sunt roade bune, pentru cã ºi sãmânþa a fost bunã. Vreau sã vã spun cã mã mândresc cã peste ani, voi trece pe aici ºi voi vedea cã ºi eu am pus umãrul ca cetãþenii din Vulcan sã poatã sã aibã un trai mai bun”, a adãugat ºi Costel Avram, director SC Apa Serv

Valea Jiului, La Vulcan nu mai sunt acum probleme legate de canalizare în nici un cartier, þevile de aducþiune a apei au fost schimbate ºi toþi oameni au apã curentã ºi canalizare. „Dupã atâtea lucrãri executate a venit ºi ziua recepþiei. Am intrat ºi am verificat întreaga instalaþie ºi recunosc

cã este o bijuterie, doar pentru noi cei care rãspundem de curãþenia ºi confortul cetãþenilor. Cred cã aceste instalaþii, care au fost montate pentru canalizare este foarte important ºi este ultima generaþie de instalaþii în acest domeniu. Sunt foarte mulþumit de realizarea acestor obiective ºi este un plus pentru cetãþenii din Vulcan ºi am intrat ºi noi

S

porurile cadrelor medicale de la Spitalul Municipal din Vulcan vor fi reîntregite. Asta dupã ce conducerea unitãþii medicale a reuºit sã smulgã aceastã promisiune chiar de la ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu. Astfel, de la sporul de 1% s-a ajuns la 15%, creºtere ce va fi resimþitã de cadrele medicale. Monika BACIU

“In urma intalnirii pe care am avut-o cu ministrul Sanatatii la Deva am rezolvat posibilitatea de a reintregii sporurile prin contractarea unor servicii medicale suplimentare, realizat cu Casa de Asigurari de Sanatate. Desi la 1

martie 2013 au fost sporurile de 1% noi am reusit cu ajutorul administratiei locale sa dam 7% din sporuri si acum sa dam 15%”, a declarat Cristina Baleia, directorul Spitalului municipal Vulcan. Mãrirea sporurilor s-a reuºit datoritã contractãrii unor servicii

medicale suplimentare, printre care ºi cele pentru bolile profesionale. “Servicii medicale suplimentare sunt pe partea cronica, pe reabilitare medicala, sunt liste de asteptare, vremea nefavorabila si clima de aici si natura serviciilor pe parte profesionala avem soli


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014

Se luptã în Tribunal cu partidul lui „Domnu’ Dan”

D

aniel Stepan, exclus din Consiliul Local Petroºani dupã ce a fost dat afarã din PP-DD, sperã sã-ºi recâºtige statutul de ales local în instanþã. Iar Stepan vrea sã foloseascã în apãrarea lui cazul similar al unui fost coleg din Cluj, precum ºi o decizie a Curþii Constituþionale. Carmen COSMAN - PREDA A pãrãsit scaunul de consilier local, dar sperã cã doar temporar. Daniel Stepan a dat în judecatã Partidul Poporului Dan Diaconescu, prin preºedintele acestuia ºi Biroul Naþional de Coordonare. Procesul se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara, fiind înregistrat în data de

13 mai, dupã ce conducerea PP-DD i-a respins contestaþia formulatã ca urmare a excluderii sale din partid. Practic, în instanþã, la Secþia civilã, de contencios administrativ ºi fiscal, Daniel stepan vrea sã suspende executarea actului administrativ ºi, totodatã, cere anularea hotãrârii de excludere a lui, adoptatã de Biroul Naþional de Coordonare al PP-

DD în data de 31 martie. „Acþiunea depusã la Tribunalul Hunedoara este întemeiatã pe dispoziþiile deciziei nr. 530/ 12.12.2013 referitoare la excepþia de neconstituþionalitate a prevederilor art.16, al.3 din Legea partidelor politice nr 14/ 2003, publicatã în M.O. 23/ 13.01.2014, în urma cãreia s-a admis excepþia de neconsti-

izeazã pe precedent

tie 2014, Biroul Naþional de Coordonare al PP-DD a hotãrât sã îl excludã pe consilierul local din

De asemenea, acesta foloseºte ca ºi argument ºi un proces similar, care s-a aflat pe rolul Tribunalului Cluj, prin care un fost coleg de partid de-al lui Stepan, Augustin Dãnilã,a obþinut suspendarea executãrii hotãrârii de excludere din partid, pânã la pronunþarea instanþei de fond. În data de 31 mar-

Petroºani Daniel Stepan din partid, pe motiv cã ar fi prejudiciat imaginea acestei

tuþionalitate”,a explicat Daniel Stepan.

M

Iubitori de câini doar la nivel declarativ

eutanasiaþi la Petroºani. În urmã cu câteva luni, consilierii locali de la Petroºani au solicitat o statisticã, lunarã, a procesului de strângere a maidanezilor de pe strãzile localitãþii. Aºa se face cã lunar, în cadrul ºedinþelor de consiliu, cei

raza municipiului Petrosani. Astfel in fiecare luna la sedinta ordinara ni se prezinta situatia cainilor prinsi, eutanasiati si adoptati”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Doar în aceastã lunã, la Petroºani au fost eutanasiaþi 50 de maidanezi, iar 10 au fost adoptaþi. “ªi in aceasta luna ni s-a prezentat o situatie a cainilor comunitari. In luna mai au fost capturati 40 de

care se ocupã de adãpostul de maidanezi transimit aceastã situaþie. “De cateva luni, o initiativa a Consiliului Local a constat in prezentarea unei situatii la sfarsitul fiecarei luni vizavi de caini, deoarece la o zi doua avem persoane care ne sesizeaza vizavi de numarul mare al cainilor comunitari de pe

caini comunitari dintre care 10 au fost adoptati si conform situatiei primite in adapost la ora actuala sunt 45 de caini comunitari, iar 50 au fost eutanasiati”, a mai spus sursa citatã. Câinii neidentificaþi ºi neînregistraþi dupã data de 1 martie 2014 sunt consideraþi câini fãrã stapân ºi sunt trataþi conform proce-

Z

eci de câini fãrã stãpân au fost uciºi la adãpostul de animale din Petroºani, din cauzã cã nu i-a adoptat nimeni. Pânã acum, iubitorii de animale sunt mai mult la nivel declarativ ºi prea puþin faptic. Monika BACIU Cramen COSMAN - PREDA Potrivit informaþiilor oficiale, numai la începutul acestei luni 50 de câini comunitari de la adãpostul care funcþioneazã în Cartierul Colonie din Petroºani au fost eutnasiaþi, din cauzã cã nu i-a adoptat nimeni. În tot acest timp, de la începutul lunii mai ºi pânã acum de pe strãzile municipiului Petroºani au fost capturaþi 10 câini fãrã stãpân ºi doar 10 au fost adoptaþi, dupã cum a precizat ºeful Serviciului de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei Petroºani, Daniel Viºan. La ora actualã, mai spune sursa citatã anterior, în adãpost mai sunt 45 de câini care pot fi adoptaþi de iubitorii de animale, cu condiþia sã nu fie lãsaþi apoi tot pe stradã. 50 de câini eutanasiaþi 50 de câini au fost

durilor legale, mai prevede proiectul de norme. Conform legii, este introdusã posibilitatea, dar nu ºi obligativitatea eutanasierii câinilor fãrã stãpân dacã aceºtia nu sunt revendicaþi dupã cele 14 zile lucrãtoare de la primirea în adãposturi. Reglementãrile publicate luni seara obligã toate persoanele fizice sau juridice, asociaþiile ºi fundaþiile pentru protecþia animalelor care deþin câini de rasã comunã sau metiºi sã îi sterilizeze pânã cel târziu 1 ianuarie 2015. Câinele de rasã comunã este definit cã

formaþiuni politice. Stepan, care este ºi finul lui Haralambie Vochiþoiu a continuat sã rãmânã extrem de apropiat, pe linie politicã, de senatorul de Valea Jiului ºi dupã acesta a dezertat din PP-DD ºi a trecut în barca UNPR. Daniel Stepan a contestat decizia, ºa Comisia Naþionalã pentru Statut, Eticã ºi Litigii, dar nu a avut câºtig de cauzã. Ca atare, încearcã în instanþã sã se reîntoarcã în partidul înfiinþat de Dan Diaconescu ºi, implicit, în Consiliul Local Petroºani.

“orice câine care nu poate fi asimilat unei rase omologate”. În Valea Jiului sunt douã adãposturi pentru maidanezi, însã de capacitate micã. Unul funcþioneazã la Petroºani, în Colonie, ºi are 150 de locuri. Cel de-al doilea este în Uricani, situat pe un teren ce a aparþinut fostei Mine Valea de Brazi, în zona Puþului 8. Adãpostul are o capacitate de 90 câini, în 22 de padocuri. Potrivit legislaþiei româneºti, câinii strânºi de pe strãzi care nu sunt adoptaþi în 14 zile pot fi eutanasiaþi.


8 Actualitate

De 10 ani,

Consiliul Judeþean Hunedoara investeºte masiv în Valea Jiului

C

onform legii, la propunerea preºedintelui Mircea Ioan Moloþ, Consiliul Judeþean a alocat sume importante pentru dezvoltarea municipiului Petroºaniul ºi a oraºelor Petrila ºi Aninoasa Raluca CETEAN Valea Jiului este o zonã deosebit de importantã pentru judeþul Hunedoara, compusã numai din localitãþi urbane. Deºi se aflã la peste 100 de kilometri de capitala de judeþ, Consiliul Judeþean Hunedoara a þinut aproape, în ultimii zece ani, acordând importanþa cuvenitã acestei regiuni.

T

urismul e la putere

Principala localitate din Valea Jiului este, aºa cum cunoaºte toatã lumea, municipiul Petroºani. De municipiu sunt lipite douã oraºe, Petrila ºi Aninoasa. Toate aceste trei oraºe, dar ºi celelalte aºezãri ale Vãii sunt localitãþi minereºti. Din pãcate, ºi Valea Jiului a fost lovitã de fenomenul restructurãrii din industria extractivã, fiind, poate, cea mai afectatã zonã, nu doar din judeþul Hunedoara, ci chiar din întreaga þarã, în aceastã privinþã. În ultimii zece ani, Consiliul Judeþean Hunedoara, condus, din 2004, de liberalul Mircea Ioan Moloþ, a fãcut investiþii masive în Petroºani, Petrila ºi Aninoasa. "Investiþii nu au fost fãcute doar în reþeaua de infrastructurã care, desigur, este foarte importantã. Conform prevederilor legale privind funcþionarea Consiliului Judeþean, am propus colegilor mei alocarea de sume pentru toate domeni-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014

ile", a declarat preºedintele Mircea Ioan Moloþ. Printre domeniile de activitate în care Consiliul Judeþean Hunedoara a fãcut investiþii este cel al turismului, alocând, pentru aceastã ramurã, suma de 1.786.300 de lei. Aºa cum se ºtie, în aceastã zonã, în special în Parâng, turismul se dezvoltã simþitor, acest gen de activitate fiind principala cale de redresare economicã a judeþului Hunedoara. ªi, pentru a avea un turism performant este nevoie, în mod deosebit, de o infrastructurã rutierã bine pusã la punct. Pentru menþinerea în bunã stare a drumurilor din jurul Petroºaniului, dar ºi pentru cele din Petrila ºi Aninoasa, cu zonele industriale ºi satele parþinãtoare, cum ar fi cele spre Cabana Rusu, spre Dâlja Micã sau spre Iscroni, dar ºi pentru refacerea unor poduri distruse de inundaþii, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat, în perioada 2004 - 2014, suma de 6.579.880 de lei.

„Cei 100 de kilometri dintre Deva ºi Petroºani nu au s-au interpus niciodatã între planurile noastre de investiþii ºi realitatea din teren. Pentru cã sunt un preºedinte de consiliu judeþean cãruia îi place sã verifice personal cum merg lucrãrile, Petroºaniul a fost mereu una din destinaþiile mele. Am þinut aproape de aceastã comunitate ºi am reuºit, cred eu, sã sprijim oamenii de acolo, oameni greu încercaþi de declinul mineritului” Mircea Ioan Moloþ Preºedinte CJ Hunedoara toare. Consiliul Judeþean, în mod direct, sau prin societatea APASERV Valea jiului, care este în subordinea sa, a alocat, pentru lucrãrile executate în acest domeniu, din 2004, încoace, suma de 6.779.329 de lei. Aceste lucrãri au constat în extinderea reþelelor ºi modernizarea celor existente, dar ºi construcþii de micro hidrocentrale ºi dotãri a instalaþiilor de pompare, tratare sau epurare. La suma mai sus amintitã mai trebuie adãugatã o alta, în valoare de 9.680.000 de lei. De asemenea, tot prin intermediul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi al societãþii

mentarea unui alt proiect major în ce priveºte apa ºi canalizarea în Valea Jiului, în valoare de 67 de milioane de euro, Consiliul Judeþean Hunedoara fiind cel care l-a iniþiat.

G

rijã de la "judeþ" pentru confortul locuitorilor din Vale Tot pentru creºterea gradului de confort al locuitorilor din Valea Jiului, CJ Hunedoara a alocat sume pentru reþelele de termoficare, dar ºi pentru alimentarea cu gaz metan a locuinþelor. Astfel, pentru

I

nvestiþii ale CJ în reþele de apã ºi canalizare Nu putem pãrãsi capitolul de infrastructurã fãrã a aminti de investiþiile fãcute de Consiliul Judeþean Hunedoara, sub preºedinþia lui Mircea Ioan Moloþ, în reþelele de apã ºi canalizare din municipiul Petroºani ºi oraºele Petrila ºi Aninoasa, precum ºi în satele aparþinã-

Apa Serv Valea jiului, pe care o are în subordine, se aflã în derulare un alt proiect major, de care vor beneficia toate localitãþile din Valea Jiului. Acest proiect, în valoare peste 143 de milioane de lei, prevede, printre altele, pentru municipiul Petroºani ºi oraºele Petrila ºi Aninoasa, continuarea lucrãrilor de extindere ºi modernizare a reþelelor de apã ºi canalizare, creºterea capacitãþii unei staþii de epurare ori contorizare. De asemenea, din acest an va începe imple-

acest capitol, în perioada 2004-2014, la propunerea preºedintelui Mircea Ioan Moloþ, reprezentant al PNL, Consiliul Judeþean Hunedoara a acordat, pentru localitãþile Petroºani, Petrila ºi Aninoasa, suma de 8.147.780 de lei. ªi, aºa cum aminteam ºi mai sus, CJ alocã fonduri pentru Valea Jiului nu doar pentru investiþii, ci ºi pentru alte aspecte importante ale vieþii cotidiene. Bunãoarã, legislativul judeþean a dirijat sume importante pentru capitolul

1.971.130 de lei reprezintã fonduri de la CJ pentru miºcarea sportivã din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa Cluburi finanþate Municipiul Petroºani: Clubul Sportiv ªcolar Universitatea Jiul ªtiinþa Mashibo Petro Aqua Oraºul Petrila Inter Cãlãuza Carpatinã Pro Adrenaline Oraºul Aninoasa Minerul

sãnãtate ºi mediu. "Dacã ne dorim sã dezvoltãm turismul în Valea Jiului, ºi cred cã mulþi sunt de acord cu mine la acest capitol, trebuie sã avem grijã de mediul înconjurãtor. De asemenea, un spital dotat în aceastã zonã este mai mult decât necesar", a spus Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Astfel, pentru rezolvarea problemelor legate de depo7.426.000 de lei este suma cu care a sprijinit CJ ºcolile din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa Unitãþi de învãþãmânt beneficiare Municipiul Petroºani: CN M. Eminescu Liceul de Informaticã Grup ªcolar D. Leonida ªcoala Generalã I.G. Duca ªcoala Generalã C. Sylva ªcoala Generalã A. Stanca ªcoala Primarã Dâlja Mare Grãdiniþa Program Normal 1 Grãdiniþa Program Normal 2 Grãdiniþa Program Prelungit 1 Oraºul Petrila Grup ªcolar C. Brîncuºi ªcoala Generalã H. Coandã ªcoala Generalã I.D. Sârbu ªcoala Generalã 3 ªcoala Generalã 6 Grãdiniþa Program Normal 1 Grãdiniþa Program Normal 2 Oraºul Aninoasa ªcoala Generalã Sf. Varvara

zitarea deºeurilor, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat, pentru Petroºani, Petrila ºi Aninoasa, peste 31 de milioane de lei. De asemenea, la capitolul sãnãtate, prin finanþãri de la Consiliul Judeþean, s-au fãcut achiziþii importante de aparaturã modernã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. De asemenea, de finanþãri a beneficiat ºi Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã din Petrila, Consiliul Judeþean alocând, în perioada 2004-2014, de 347.000 de lei a alocat Consiliul Judeþean Hunedoara pentru bisericile din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa Lãcaºe cult care au primit finanþare Municipiul Petroºani Parohia Ortodoxã Sf. Ilie Parohia Ortodoxã I Parohia Ortodoxã II Parohia Ortodoxã III Parohia Ortodoxã Livezeni I Parohia Ortodoxã Livezeni II Parohia Greco Catolicã Parohia Romano Catolicã Parohia Reformatã Parohia Unitarianã Biserica Penticostalã Biserica Penticostalã Filadelfia Biserica Baptistã Biserica Baptistã Golgota când este condus de Mircea Ioan Moloþ, la capitolul sãnãtate, suma de 3.513.540 de lei.

S

ume importante pentru educaþie, culturã, culte ºi sport Iar sãnãtatea face casã bunã cu sportul. Poate în mod surprinzãtor, la acest capitol nu mai dominã municipiul Petroºani, ci

cluburi din celelalte douã oraºe, Petrila ºi Aninoasa. Pentru miºcarea sportivã din Oraºul Petrila Parohia Ortodoxã Sf. Petru ºi Pavel Parohia Ortodoxã Sf. Varvara Parohia Ortodoxã I Parohia Ortodoxã II Parohia Ortodoxã Brad Parohia Ortodoxã Jieþ Parohia Reformatã Petrila Parohia Reformatã Lonea Biserica Penticostalã Petrila Biserica Penticostalã Cimpa Biserica Penticostalã Lonea Biserica Penticostalã Muntele Sionului Biserica Baptistã Petrila Biserica Baptistã Emanuel Biserica Creºtinã dupã Evanghelie

cãtre alte ramuri sportive, cum ar fi rugby, arte marþiale, aeromodelism, alpinism sau fotbal. La capitolul buget, sportul este, de obicei, legat de culturã. ªi nu se poate trece peste acest lucru aºa de uºor, aici, în Valea Jiului. "Una dintre cele mai mari mândrii ale mele este faptul cã am repus pe picioare Teatrul I.D. Sîrbu din Petroºani. Practic, în 2004, când am devenit preºedinte al CJ, aceastã instituþie era mai mult cu numele. Am contribuit la refacerea clãdirii, dar ºi la susþinerea financiarã a bunei funcþionãri a instituþiei, pentru cã Valea Jiului trebuie sã aibã un teatru", a afirmat preºedintele CJ. Administraþia judeþeanã a alocat, pentru Teatrul I.D.

primit sprijin financiar de la Consiliul Judeþean este ºi Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani, prestigioasã unitate de învãþãmânt hunedoreanã ºi printre cele mai apreciate din þarã. Dintre investiþiile fãcute de Consiliul Judeþean Hunedoara în perioada 2004-2014 nu lipsesc nici cele legate de cultele religioase. Practic, în regulamentul de organizare ºi funcþionare al Consiliilor Judeþene este stipulatã, în mod expres, obligaþia acestor instituþii de a sprijini cultele. "ªtim cu toþii cã nu traversãm, la nivel mondial, o

perioadã foarte fericitã, iar credinþa este singura alinare

Oraºul Aninoasa Parohia Ortodoxã I Parohia Ortodoxã Iscroni Parohia Romano Catolicã aceste trei localitãþi urbane ale Vãii Jiului, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat circa 2 milioane de lei. Aceste finanþãri s-au îndreptat, de exemplu, spre practicanþii de tir cu arcul de la Minerul Aninoasa, multipli campioni naþionali, ori spre popicarii de la Inter Petrila, ºi ei cu rezultate deosebite, pe arena acestora organizânduse, în 2007, ºi o finalã de campionat naþional, dar ºi

Sîrbu din Petroºani, în prerioada 2004-2014, suma de 33.833.070 de lei. Foarte apropiatã de domeniul culturii, dar ºi al sportului, sãnãtãþii ºi mediului, este educaþia. La acest capitol trebuie menþionat ºi faptul cã, atât timp cât prevederile legale au permis acest lucru, Consiliul Judeþean Hunedoara a sprijinit unitãþile de învãþãmânt. În condiþiile mai sus amintite, CJ Hunedoara a alocat, pentru liceele, ºcolile generale ºi grãdiniþele din municipiul Petroºani ºi oraºele Petrila ºi Aninoasa suma de 7.426.000 de lei. Printre aceste ºcoli care au

pentru mulþi dintre noi. Prin urmare, sprijinirea lãcaºelor de cult nu este doar o obligaþie pentru mine, ci ºi o datorie moralã", a afirmat preºedintele Consiliului

Judeþean, Mircea Ioan Moloþ. În atare condiþii, CJ a alocat, pentru lãcaºele de cult din aceste trei localitãþi ale Vãii Jiului, respectiv Petroºani, Petrila ºi Aninoasa, indiferent de rit, un sprijin financiar de 347.000 de lei.

P

este 10 milioane de lei pentru primãriile din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa Nu putem încheia periplul nostru de astãzi fãrã a mai aminti un lucru

foarte important nu doar pentru locuitorii acestor trei oraºe, dar ºi pentru toþi hunedorenii. Astfel, pentru buna funcþionare a administraþiilor publice locale din municipiul Petroºani ºi oraºele Petrila ºi Aninoasa, Consiliul Judeþean Hunedoara, a alocat, cãtre aceste trei primãrii, pentru servicii publice ºi cheltuieli de capital, suma de 10.929.000 de lei. Pentru mâine vã invitãm sã urmãriþi investiþiile realizate de Consiliul judeþean Hunedoara în celelalte trei localitãþi din Valea Jiului, respectiv în municipiile Lupeni ºi Vulcan ºi în oraºul Uricani.


8 Actualitate

De 10 ani,

Consiliul Judeþean Hunedoara investeºte masiv în Valea Jiului

C

onform legii, la propunerea preºedintelui Mircea Ioan Moloþ, Consiliul Judeþean a alocat sume importante pentru dezvoltarea municipiului Petroºaniul ºi a oraºelor Petrila ºi Aninoasa Raluca CETEAN Valea Jiului este o zonã deosebit de importantã pentru judeþul Hunedoara, compusã numai din localitãþi urbane. Deºi se aflã la peste 100 de kilometri de capitala de judeþ, Consiliul Judeþean Hunedoara a þinut aproape, în ultimii zece ani, acordând importanþa cuvenitã acestei regiuni.

T

urismul e la putere

Principala localitate din Valea Jiului este, aºa cum cunoaºte toatã lumea, municipiul Petroºani. De municipiu sunt lipite douã oraºe, Petrila ºi Aninoasa. Toate aceste trei oraºe, dar ºi celelalte aºezãri ale Vãii sunt localitãþi minereºti. Din pãcate, ºi Valea Jiului a fost lovitã de fenomenul restructurãrii din industria extractivã, fiind, poate, cea mai afectatã zonã, nu doar din judeþul Hunedoara, ci chiar din întreaga þarã, în aceastã privinþã. În ultimii zece ani, Consiliul Judeþean Hunedoara, condus, din 2004, de liberalul Mircea Ioan Moloþ, a fãcut investiþii masive în Petroºani, Petrila ºi Aninoasa. "Investiþii nu au fost fãcute doar în reþeaua de infrastructurã care, desigur, este foarte importantã. Conform prevederilor legale privind funcþionarea Consiliului Judeþean, am propus colegilor mei alocarea de sume pentru toate domeni-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014

ile", a declarat preºedintele Mircea Ioan Moloþ. Printre domeniile de activitate în care Consiliul Judeþean Hunedoara a fãcut investiþii este cel al turismului, alocând, pentru aceastã ramurã, suma de 1.786.300 de lei. Aºa cum se ºtie, în aceastã zonã, în special în Parâng, turismul se dezvoltã simþitor, acest gen de activitate fiind principala cale de redresare economicã a judeþului Hunedoara. ªi, pentru a avea un turism performant este nevoie, în mod deosebit, de o infrastructurã rutierã bine pusã la punct. Pentru menþinerea în bunã stare a drumurilor din jurul Petroºaniului, dar ºi pentru cele din Petrila ºi Aninoasa, cu zonele industriale ºi satele parþinãtoare, cum ar fi cele spre Cabana Rusu, spre Dâlja Micã sau spre Iscroni, dar ºi pentru refacerea unor poduri distruse de inundaþii, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat, în perioada 2004 - 2014, suma de 6.579.880 de lei.

„Cei 100 de kilometri dintre Deva ºi Petroºani nu au s-au interpus niciodatã între planurile noastre de investiþii ºi realitatea din teren. Pentru cã sunt un preºedinte de consiliu judeþean cãruia îi place sã verifice personal cum merg lucrãrile, Petroºaniul a fost mereu una din destinaþiile mele. Am þinut aproape de aceastã comunitate ºi am reuºit, cred eu, sã sprijim oamenii de acolo, oameni greu încercaþi de declinul mineritului” Mircea Ioan Moloþ Preºedinte CJ Hunedoara toare. Consiliul Judeþean, în mod direct, sau prin societatea APASERV Valea jiului, care este în subordinea sa, a alocat, pentru lucrãrile executate în acest domeniu, din 2004, încoace, suma de 6.779.329 de lei. Aceste lucrãri au constat în extinderea reþelelor ºi modernizarea celor existente, dar ºi construcþii de micro hidrocentrale ºi dotãri a instalaþiilor de pompare, tratare sau epurare. La suma mai sus amintitã mai trebuie adãugatã o alta, în valoare de 9.680.000 de lei. De asemenea, tot prin intermediul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi al societãþii

mentarea unui alt proiect major în ce priveºte apa ºi canalizarea în Valea Jiului, în valoare de 67 de milioane de euro, Consiliul Judeþean Hunedoara fiind cel care l-a iniþiat.

G

rijã de la "judeþ" pentru confortul locuitorilor din Vale Tot pentru creºterea gradului de confort al locuitorilor din Valea Jiului, CJ Hunedoara a alocat sume pentru reþelele de termoficare, dar ºi pentru alimentarea cu gaz metan a locuinþelor. Astfel, pentru

I

nvestiþii ale CJ în reþele de apã ºi canalizare Nu putem pãrãsi capitolul de infrastructurã fãrã a aminti de investiþiile fãcute de Consiliul Judeþean Hunedoara, sub preºedinþia lui Mircea Ioan Moloþ, în reþelele de apã ºi canalizare din municipiul Petroºani ºi oraºele Petrila ºi Aninoasa, precum ºi în satele aparþinã-

Apa Serv Valea jiului, pe care o are în subordine, se aflã în derulare un alt proiect major, de care vor beneficia toate localitãþile din Valea Jiului. Acest proiect, în valoare peste 143 de milioane de lei, prevede, printre altele, pentru municipiul Petroºani ºi oraºele Petrila ºi Aninoasa, continuarea lucrãrilor de extindere ºi modernizare a reþelelor de apã ºi canalizare, creºterea capacitãþii unei staþii de epurare ori contorizare. De asemenea, din acest an va începe imple-

acest capitol, în perioada 2004-2014, la propunerea preºedintelui Mircea Ioan Moloþ, reprezentant al PNL, Consiliul Judeþean Hunedoara a acordat, pentru localitãþile Petroºani, Petrila ºi Aninoasa, suma de 8.147.780 de lei. ªi, aºa cum aminteam ºi mai sus, CJ alocã fonduri pentru Valea Jiului nu doar pentru investiþii, ci ºi pentru alte aspecte importante ale vieþii cotidiene. Bunãoarã, legislativul judeþean a dirijat sume importante pentru capitolul

1.971.130 de lei reprezintã fonduri de la CJ pentru miºcarea sportivã din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa Cluburi finanþate Municipiul Petroºani: Clubul Sportiv ªcolar Universitatea Jiul ªtiinþa Mashibo Petro Aqua Oraºul Petrila Inter Cãlãuza Carpatinã Pro Adrenaline Oraºul Aninoasa Minerul

sãnãtate ºi mediu. "Dacã ne dorim sã dezvoltãm turismul în Valea Jiului, ºi cred cã mulþi sunt de acord cu mine la acest capitol, trebuie sã avem grijã de mediul înconjurãtor. De asemenea, un spital dotat în aceastã zonã este mai mult decât necesar", a spus Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Astfel, pentru rezolvarea problemelor legate de depo7.426.000 de lei este suma cu care a sprijinit CJ ºcolile din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa Unitãþi de învãþãmânt beneficiare Municipiul Petroºani: CN M. Eminescu Liceul de Informaticã Grup ªcolar D. Leonida ªcoala Generalã I.G. Duca ªcoala Generalã C. Sylva ªcoala Generalã A. Stanca ªcoala Primarã Dâlja Mare Grãdiniþa Program Normal 1 Grãdiniþa Program Normal 2 Grãdiniþa Program Prelungit 1 Oraºul Petrila Grup ªcolar C. Brîncuºi ªcoala Generalã H. Coandã ªcoala Generalã I.D. Sârbu ªcoala Generalã 3 ªcoala Generalã 6 Grãdiniþa Program Normal 1 Grãdiniþa Program Normal 2 Oraºul Aninoasa ªcoala Generalã Sf. Varvara

zitarea deºeurilor, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat, pentru Petroºani, Petrila ºi Aninoasa, peste 31 de milioane de lei. De asemenea, la capitolul sãnãtate, prin finanþãri de la Consiliul Judeþean, s-au fãcut achiziþii importante de aparaturã modernã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. De asemenea, de finanþãri a beneficiat ºi Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã din Petrila, Consiliul Judeþean alocând, în perioada 2004-2014, de 347.000 de lei a alocat Consiliul Judeþean Hunedoara pentru bisericile din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa Lãcaºe cult care au primit finanþare Municipiul Petroºani Parohia Ortodoxã Sf. Ilie Parohia Ortodoxã I Parohia Ortodoxã II Parohia Ortodoxã III Parohia Ortodoxã Livezeni I Parohia Ortodoxã Livezeni II Parohia Greco Catolicã Parohia Romano Catolicã Parohia Reformatã Parohia Unitarianã Biserica Penticostalã Biserica Penticostalã Filadelfia Biserica Baptistã Biserica Baptistã Golgota când este condus de Mircea Ioan Moloþ, la capitolul sãnãtate, suma de 3.513.540 de lei.

S

ume importante pentru educaþie, culturã, culte ºi sport Iar sãnãtatea face casã bunã cu sportul. Poate în mod surprinzãtor, la acest capitol nu mai dominã municipiul Petroºani, ci

cluburi din celelalte douã oraºe, Petrila ºi Aninoasa. Pentru miºcarea sportivã din Oraºul Petrila Parohia Ortodoxã Sf. Petru ºi Pavel Parohia Ortodoxã Sf. Varvara Parohia Ortodoxã I Parohia Ortodoxã II Parohia Ortodoxã Brad Parohia Ortodoxã Jieþ Parohia Reformatã Petrila Parohia Reformatã Lonea Biserica Penticostalã Petrila Biserica Penticostalã Cimpa Biserica Penticostalã Lonea Biserica Penticostalã Muntele Sionului Biserica Baptistã Petrila Biserica Baptistã Emanuel Biserica Creºtinã dupã Evanghelie

cãtre alte ramuri sportive, cum ar fi rugby, arte marþiale, aeromodelism, alpinism sau fotbal. La capitolul buget, sportul este, de obicei, legat de culturã. ªi nu se poate trece peste acest lucru aºa de uºor, aici, în Valea Jiului. "Una dintre cele mai mari mândrii ale mele este faptul cã am repus pe picioare Teatrul I.D. Sîrbu din Petroºani. Practic, în 2004, când am devenit preºedinte al CJ, aceastã instituþie era mai mult cu numele. Am contribuit la refacerea clãdirii, dar ºi la susþinerea financiarã a bunei funcþionãri a instituþiei, pentru cã Valea Jiului trebuie sã aibã un teatru", a afirmat preºedintele CJ. Administraþia judeþeanã a alocat, pentru Teatrul I.D.

primit sprijin financiar de la Consiliul Judeþean este ºi Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani, prestigioasã unitate de învãþãmânt hunedoreanã ºi printre cele mai apreciate din þarã. Dintre investiþiile fãcute de Consiliul Judeþean Hunedoara în perioada 2004-2014 nu lipsesc nici cele legate de cultele religioase. Practic, în regulamentul de organizare ºi funcþionare al Consiliilor Judeþene este stipulatã, în mod expres, obligaþia acestor instituþii de a sprijini cultele. "ªtim cu toþii cã nu traversãm, la nivel mondial, o

perioadã foarte fericitã, iar credinþa este singura alinare

Oraºul Aninoasa Parohia Ortodoxã I Parohia Ortodoxã Iscroni Parohia Romano Catolicã aceste trei localitãþi urbane ale Vãii Jiului, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat circa 2 milioane de lei. Aceste finanþãri s-au îndreptat, de exemplu, spre practicanþii de tir cu arcul de la Minerul Aninoasa, multipli campioni naþionali, ori spre popicarii de la Inter Petrila, ºi ei cu rezultate deosebite, pe arena acestora organizânduse, în 2007, ºi o finalã de campionat naþional, dar ºi

Sîrbu din Petroºani, în prerioada 2004-2014, suma de 33.833.070 de lei. Foarte apropiatã de domeniul culturii, dar ºi al sportului, sãnãtãþii ºi mediului, este educaþia. La acest capitol trebuie menþionat ºi faptul cã, atât timp cât prevederile legale au permis acest lucru, Consiliul Judeþean Hunedoara a sprijinit unitãþile de învãþãmânt. În condiþiile mai sus amintite, CJ Hunedoara a alocat, pentru liceele, ºcolile generale ºi grãdiniþele din municipiul Petroºani ºi oraºele Petrila ºi Aninoasa suma de 7.426.000 de lei. Printre aceste ºcoli care au

pentru mulþi dintre noi. Prin urmare, sprijinirea lãcaºelor de cult nu este doar o obligaþie pentru mine, ci ºi o datorie moralã", a afirmat preºedintele Consiliului

Judeþean, Mircea Ioan Moloþ. În atare condiþii, CJ a alocat, pentru lãcaºele de cult din aceste trei localitãþi ale Vãii Jiului, respectiv Petroºani, Petrila ºi Aninoasa, indiferent de rit, un sprijin financiar de 347.000 de lei.

P

este 10 milioane de lei pentru primãriile din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa Nu putem încheia periplul nostru de astãzi fãrã a mai aminti un lucru

foarte important nu doar pentru locuitorii acestor trei oraºe, dar ºi pentru toþi hunedorenii. Astfel, pentru buna funcþionare a administraþiilor publice locale din municipiul Petroºani ºi oraºele Petrila ºi Aninoasa, Consiliul Judeþean Hunedoara, a alocat, cãtre aceste trei primãrii, pentru servicii publice ºi cheltuieli de capital, suma de 10.929.000 de lei. Pentru mâine vã invitãm sã urmãriþi investiþiile realizate de Consiliul judeþean Hunedoara în celelalte trei localitãþi din Valea Jiului, respectiv în municipiile Lupeni ºi Vulcan ºi în oraºul Uricani.


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014

Dosarul Uricani 2011 s-ar putea reîntoarce la Parchet

I

nstanþa de la Petroºani trebuie sã se pronunþe cu privire la solicitãrile depuse de avocaþii inculpaþilor în dosarul Uricani 2011. Magistraþii trebuie sã spunã dacã trimit sau nu dosarul înapoi la Parchet, asta dupã ce avocaþii au aflat cã procurorul de caz este rudã cu juristul minei Uricani.

Monika BACIU “La acest termen dorim sã se pronunþe instanþa privind solicitãrile noastre privind raportul de rudenie dintre procurorul de caz ºi respectiv juristul unitãþii miniere. Potrivit vechiului cod de procedurã penalã, dar ºi a actualului dacã reprezentantul unitãþii respectiv juristul minei este într-un raport de rudenie cu cel ce instrumenteazã cauza, atunci magistratul e obligat sã se abþinã. Dacã nu se abþine el poate sã fie

recuzat ºi trebuie sã fie recuzat. Problema se pune cã ei cunoºteau acest lucru, nu s-a abþinut, s-a fãcut dosarul care e aici de cãtre fratele juristului minei, adicã al reprezentantului unitãþii miniere în contextul în care fratele respectiv era procuror, adicã procurorul care a investit instanþa prin rechizitoriu ceea ce potrivit codului de atunci, dar ºi de acum e nelegal adicã trebuia obligatoriu sã se abþinã. Am depistat acest lucru acum, motiv pentru care am solicitat instanþei de judecatã sã procedeze acum la reîntoarcerea

cauzei la Parchet pentru a fi fãcutã urmãrirea penalã de cãtre un magistrat legal, adicã nu de unul incompatibil. Primul meu drept la un proces e sã fie echitabil, sã fie drept, adicã procedura sã fie corectã, ceea ce nu s-a respectat”, a declarat Daniel Ionaºcu, avocatul inculpaþilor. Potrivit avocatului, directorul minei de la acea vreme, este cel care ar trebui sã se afle în postura de inculpat pentru cã el a semnat schimbarea permiselor de lucru. Acesta deþine în proces doar calitatea de martor. “Cred în corectitudinea procurorilor aºa cum cred în corectitudinea domnului procuror de caz care a trimis dosarul aici, dar corectitudinea domniei sale din dosar nu înseamnã cã nu trebuia sã se abþinã. Vã dau un exemplu, dar care poate stârni o bãnuialã. Deflagraþia s-a produs ca urmare a schimbãrii unui permis de lucru, adicã pentru a merge ºi a munci în minã de cãtre o echipã minierã e nevoie de un permis de lucru

în care se spune cã e nevoie de data ºi ora la care începi ºi cei vei executa în minã. Oamenii abilitaþi sã semneze acest permis de lucru l-au fãcut pe o anumitã datã, un anume domn, cu a lui putere, a schimbat permisul ºi l-a pus pe 5 când s-au realizat douã permise de lucru. Al doilea permis de lucru nu este legal din punct de vedere a deontologiei miniere, a normelor de pãtrundere în minã ºi de muncã. Au murit acolo toþi cei din permisul al doilea de lucru. Omul care a schimbat permisul nu este sub nicio formã atras în dosar decât

ca martor. Omul acesta este directorul de la momentul la care s-a dat concursul pentru a se ocupa postul de jurist la unitatea minierã respectivã, adicã fratele procurorului. Oare omul care a schimbat permisul de aceea nu e inculpat în cauzã pentru cã l-a ajutat într-un fel sau altul la numirea pe post a juristului de atunci, fratele procurorului de acum. La aceastã orã nu ºtiu dacã rechizitoriul este corect sau legal, se poate pronunþa doar instanþa de judecatã. Vrem ca dosarul sã meargã sã fie fãcut de un procuror asupra cãruia nu planeazã nicio bãnuialã”, a mai spus sursa ciattã. Dacã dosarul se va întoarce la Parchet, declaraþiile martorilor vor rãmâne, asta în contexul în care se presupune cã aceºtia nu au dat declaraþii mincinoase. “Martorii care au fost pânã acum audiaþi nu pot fi bãnuiþi cã au dat o declaraþie mincinoasã, dar au dat o declaraþie în perimetrul unui dosar care s-a lucrat de un procuror care trebuia sã se abþinã. Declaraþiile luate pânã acum în dosar ºi lucrãtura care s-a fãcut în dosar e una chiar paralelã cu fapta. Mie nu mi se probeazã cã Ciucã ºi Moga au putut sã prevadã faptul cã va fi o deflagraþie. Ei trebuiau sã prevadã faptul cã se va întâmpla aºa ceva? Dacã facem lege atunci sã fie lege, dacã facem dreptate atunci sã fie dreptate. Dacã sunt vinovaþi sã plãteascã, dar dacã cel care îmi schimbã permisul, care trimite oamenii în minã e martor ºi cei care nu ºtiau sunt inculpaþi”, a mai spus avocatul.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014 Avocaþii au luat în discuþie, la un anumit moment, strãmutarea dosarului însã au revenit asupra deciziei. “Nu ascund faptul cã dacã cererile se prelungeau puteam cere corpului de Control al Ministerului Justiþiei sã facã verificãri în prezentul dosar. Nu am fãcut-o deoarece magistratul, judecãtorul de cauzã, mi s+a pãrut un om nu numai abil în probleme de drept, ci care cautã ºi cerceteazã sã înþeleagã pentru cã e posibil ca eu sã spun una acum ºi sã nu fiu foarte precis ºi judecãtorul sã aibã o anumitã gândire. Cere lãmuriri, îi explic ºi revine. Nu am la aceastã orã nicio nemulþumire în raport cu judecãtorul de caz”, a mai spus avocatul Ionaºcu. Daniel Ioanºcu arãta cã procurorul de caz ar fi trebuit sã se abþinã, din cauza unor încrengãturi de rudenie, respectiv cã: “procurorul de caz, care a instrumentat acest dosar ºi l-a trimis în judecatã prin rechi-

zitoriu, este cumnatul unui ºef din cadrul minei respective ºi fratele juristului minei.(…) Mai mult, juristul minei respective, fratele procurorului instrumentor a fost numit jurist în timpul domnului Toacsen, adicã exact ºeful departamentului electromecanicã, care nu este inculpat, care a schimbat permisul de lucru ºi care, mai mult decât orice, nu rãspunde pentru sectorul dumnealui”. În dosarul accidentului de muncã de la Mina Uricani din 5 februarie 2011 – soldat cu moartea a cinci electricieni – au fost trimiºi în judecatã patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere. Este vorba despre Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, acuzaþi de procurori de ucidere din culpã. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei de la Petroºani în data de 20 martie 2012 ºi pânã acum au fost audiaþi mai mulþi martori ce ar putea face luminã în acest dosar.

SNÎMVJ resimte cererea scãzutã de energie

52

de lei pe gigacalorie. Atâta încaseazã Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului pentru cãrbunele livrat Complexului Energetic Hunedoara. Pânã la finalul acestei luni, SNÎMVJ are în vedere livrarea a 40 de mii de tone de cãrbune cãtre CEH. “Livrãm aceeaºi cantitate ca în lunile anterioare, 40 de mii de tone este cantitatea pe care am previzionat-o pe aceastã lunã ºi spunem cã la capacitãþile de pro-

ducþie pe care le avem deschise în perioada urmãtoare cam undeva la 40 de mii de tone va fi producþia pe urmãtoarele luni”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Complexul Energetic Hunedoara are datorii faþã de SNÎMVJ, însã condu-

cerea societãþii care închide minele spune cã problema se va rezolva. Totul se datoreazã cererii foarte scãzute de energie. “Întotdeauna sunt problemele legate de preþul energiei pentru cã ºi ei stau foarte rãu la capitolul încasãri, dar pânã acum am

avut o colaborare bunã cu Complexul Energetic ºi sperãm sã depãºim aceste momente grele legate de preþul energiei”, a mai spus sursa citatã. SNÎMVJ vinde gigacaloria cu 52 de lei, iar potrivit conducerii, preþul este unul care se încadreazã în bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat de Guvern. “Preþul pe aceastã lunã este de 52 de lei pe gigacalorie, este un preþ real, conform pieþelor terþe din Uniunea Europeanã, am negociat cu conducerea Complexului Energetic ºi la momentul negocierilor acesta era un preþ real. Ne încadrãm în bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru cã noi la acest moment livrãm producþia cãtre Complexul Energetic Hunedoara la o putere caloricã medie de 3750 de kilocalorii, puterea caloricã ajutându-ne sã ne încadrãm la aceste limite”, a mai spus Anghel. Pentru a ajunge la puterea caloricã necesarã, SNÎMVJ are un contract cu CEH pentru spãlarea cãrbunelui. “Având în vedere aceºti parametri de calitate nu putem spune cã nu (spãlãm cãbunele prin CEH+n.r.) doar prin activitãþi auxiliare trimitem cãtre Preparaþia Coroieºti o anumitã cantitate de cãrbune, curãþiri de silozuri ºi alte activitãþi auxiliare activitãþii de producþie”, a mai precizat directorul general al CEH. Încã de la începutul anului, responsabilii CEH au preconizat cã vor livra, lunar, Complexului Energetic Hunedoara undeva la 40 de mii de tone de cãrbune. Monika BACIU


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014

Credincioºîi îi sãrbãtoresc pe Sfinþii Constantin ºi Elena

B

iserica Ortodoxã îi prãznuieºte pe 21 mai pe Sfinþii Împãraþi Constantin ºi mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a nãscut în oraºul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman dupã învingerea lui Maxenþiu ºi a lui Liciniu. Potrivit mãrturiilor lui Eusebiu ºi Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxenþiu, Constantin a vãzut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasã deasupra soarelui cu inscripþia: "în hoc signo vinces" (prin acest semn vei birui). Noaptea, în timpul somnului, i se descoperã Hristos, cerîndu-i sã punã semnul sfintei cruci pe steagurile soldaþilor. Dînd ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxenþiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se pãstreazã la Roma, se afla inscripþia: "instinctu divinitatis" = "prin inspiraþie divinã", ce descoperã cum a fost cîºtigatã victoria asupra lui Maxenþiu. Cea mai însemnatã realizare a împãratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creºtinismul ajunge sã fie recunoscut de stat. Însã, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). Dupã edictul din 313, împãratul scuteºte Biserica de impozite, îi acordã dreptul de a primi donaþii ºi le da episcopilor dreptul sã judece pe cei ce nu doreau sã fie judecaþi dupã legile statului. Va înlãtura din legile penale pedepsele contrare spiritului creºtinismului, precum: rãstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roºu). Împãratul Constantin a convocat

primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde dupã lungi dezbateri, învãþãtura lui Arie a fost condamnatã ºi s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinþã cu Tatãl ºi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcãtuite ºi primele 7 articole ale Simbolului de credinþã (Crezul), a fost fixatã data Paºtilor (prima duminicã dupã luna plinã, dupã echinocþiul de primãvarã) ºi sau dat 20 de canoane referitoare la disciplinã bisericeascã. Sfîntul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de cãtre episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) în Nicomidia ºi a fost înmormîntat în biserica Sfinþii Apostoli din Constantinopol, ctitorita de el.

Î

mpãrãteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a nãscut în provincia Bitinia. În anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la îndemnul împãratului Diocletian, divorþeazã de împãrãteasa Elena. Aceasta nu se recãsãtoreºte, ci trãieºte departe de atenþia publicã, dar aproape de fiul sãu. A reuºit sã descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rãstignit Hristos. Potrivit tradiþiei, în urma sãpãturilor s-au gãsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rãstignit Hristos, au atins cele

trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea ºi a înãlþat-o în faþa mulþimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sãrbãtoarea Înãlþãrii Sfintei Cruci în calendarul creºtin. Împãrãteasa Elena a zidit Biserica Sfîntului Mormînt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret ºi multe alte sfinte locaºuri.

S

emnificaþia numelor Constantin ºi Elena Numele Constantin este de origine latinã ºi vine de la constans, constantis ("constant", "ferm").Elena Strãvechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane ("torta", "fãclie", dar ºi "foc sacru", la sãrbãtorile numite Heleneia, dedicate zeiþei Artemis), iar de alþii prin gr. hele ("lumina arzãtoare a soarelui").

O

biceiuri de Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena În ziua de 21 mai, la pomenirea Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena, în calendarul popular întîlnim o sãrbãtoare adresatã pãsãrilor de pãdure, numitã Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede cã în aceastã zi, pãsãrile îºi învaþã puii sã

zboare.Þinînd seama cã o nouã generaþie ameninþa recoltele, era interzis sã se munceascã în aceastã zi. Prin odihnã de la muncile cîmpului, se credea cã recoltele nu vor fi mîncate de pãsãri. Ziua de Constandinu Puilor era ultima zi în care se mai semãnau porumbul, ovãzul ºi meiul. În popor se spune cã tot ce se seamãnã dupã aceastã zi, se usucã.Este ziua în care pãstorii hotãrãsc cine va fi bîci, unde se vor face stanele ºi pe cine vor angaja sã le pãzeascã pe timpul pãºunatului. Se mãsoarã ºi se înseamnã pe rãboj laptele de la oile fiecãruia. Pentru apãrarea de forþele malefice, þãranii stãteau în jurul unui

foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute ºi oile, "ca sã fie ferite de rele", pe timpul cît vor sta singure, la stana.

1,

8 milioane de români îºi serbeazã ziua numelui Peste 1,8 milioane de romani îºi aniverseazã onomastica de sãrbãtoarea Sfinþilor Mari Împãraþi Constantin ºi Elena. Dintre cei 1.820.032 de romani aniversaþi sîmbãtã, 746.409 sînt bãrbaþi, iar 1.073.623 sînt femei. Potrivit statisticilor Direcþiei pentru Evidenþa Persoanelor ºi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor, majoritatea

romanilor care îºi sãrbãtoresc onomastica de Sfinþi Mari Împãraþi Constantin ºi Elena, respectiv 501.177, poartã numele de Constantin, alþi 187.494 Costel, iar 34.056 Costicã. Alte 15.704 de persoane se numesc Costin, 7.135 - Costinel, 537 - Coºti ºi 306 Costelus. Dintre femeile care îºi sãrbãtoresc onomasticã, 887.701 poartã numele de Elena, alte 127.337 - Ileana ºi 27.458 Constantina.19.409 de femei poartã numele de Lenuta ºi 10.774 numele de Constanta. Statisticile existente la nivelul Direcþiei pentru Evidenþa Persoanelor ºi Administrarea Bazelor de Date arata cã 794 de persoane se numesc Nuti ºi 150 Leana.

Luna Mai Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri. Comenzi la telefon: 0726669060


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014

Ziua Copilului sãrbãtoritã de copiii orfani

M

icuþii aflaþi în asistenþã la Organizaþia Salvaþi Copiii din localitatea Petrila au sãrbãtorit 1 iunie în avans, dupã ce mai mulþi tineri au mers la ei cu daruri. Maximilian GÂNJU Circa 160 de micuþi proveniþi din familii sãrace ori care sunt orfani, ajutaþi de Organizaþia Salvaþi Copiii, au primit o masã caldã din partea unor tineri din localitate, care au dorit sã-i facã pe micuþi sã simtã cã se apropie Ziua Copilului. „Totul a pornit de la iniþiativa

tinerilor liberali din Petrila, iar noi, seniorii, i-am sprijinit. Am decis sã mergem mai repede la ei pentru cã se apropie vacanþa ºi cei 160 de micuþi de la Salvaþi Copiii Petrila au primit hranã caldã, sucuri ºi cozonac. Nu s-a fãcut politicã, nu-i intereseazã pe micuþi politica, am vrut sã precizez pentru cã s-ar putea înþeklege altceva

fiind organizatã de un partid politic. Am rãmas impresionat de poveºtile copiilor, care deºi sunt orfani ori provin din familii cu necazuri, sunt foarte apropiaþi unii de alþii”, a spus Octavian Popescu, unul dintre liberalii petrileni care au susþinut acþiunea.

O

rfani îngrijiþi de orfani La micuþa serbare organizatã pentru copiii defavorizaþi din Petrila, cei care au mers la ei cu daruri, au aflat poveºti de

viaþã care ar impresiona pe oricine. Astfel, o fetiþã de numai 13 ani, premiantã, ºi care a rãmas orfanã de mamã se îngrijeºte de o altã fetiþã de numai trei ani care are ambii pãrinþi plecaþi peste hotare. ”Am descoperit exemple din care ºi noi putem învãþa cum este ºi cazul acestei fetiþe, elevã în clasa VII –a ºi care are zece pe linie. Ea nu are mamã ºi se îngrijeºte de o fetiþã de trei ani ai cãrei pãrinþi sunt plecaþi la muncã în Italia. Micuþa a rãmas în grija unei mãtuºi ºi când se aflã

Ajutor de la poliþiºti pentru micul pianist

R

eprezentanþii IPJ Hunedoara au venit la Petroºani pentru a se întâlni cu micuþul geniu al pianului, dupã ce au demarat o acþiune umanitarã printre poliþiºtii din judeþ. Maximilian GÂNJU Fabiani Prcsina, pianistul de 11 ani care a impresionat o þarã întreagã dupã ce s-a aflat de tragedia care i-a rãpit mama, a fost vizitat ieri-marþi de mai mulþi poliþiºti hunedoreni. Aceºtia au rãmas impresionaþi de drama prin care trece Fabiani, dar mai ales de talentul sãu excepþional ºi au dorit sã-i vinã în sprijin astfel ca micuþul pianist sã nu abandoneze muzica. La nivelul IPJ Hunedoara, ºeful instituþiei a demarat o acþiune umanitarã iar poliþiºtii care au simpatizat cu Fabiani ºi au vrut sã-l ajute, au putut dona bani în funcþie de posibilitãþi, iar ieri-elevul a primit suma de bani strânsã de poliþiºtii hunedoreni. „Am aflat din presã despre situaþia

tristã a acestui copil desoebit de talentat, de frumos, care ne-a impresionat pe toþi, motiv pentru care poliþiºtii s-au mobilizat ºi au strâns o anumitã sumã de bani cu care am dorit sã contribuim la dezvoltarea ulterioarã artisticã, pentru cã este un copil talentat la pian ºi am înþeles cã are nevoie de aceºti bani pentru viitoarele deplasãri la concursuri. Am fost o contribuþie benevolã a multor poliþiºti din judeþul Hunedoara ºi este o sumã de bani care sperãm sã-i fie utilã acestui copil. Încercãm sã/l ajutãm ori de cãte ori este nevoie, în funcþie de posibilitãþi”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, ofiþerul care i-a înmânat lui Fabiani suma de bani

donatã de poliþiºtii hunedoreni. Alãturi de el a venit la Petroºani, pentru a-l cunoaºte pe micuþul pianist ºi Florin Bolosin, poliþistul care are trei copii dintre care doi înfiaþi. Florin Bolosin este ofiþerul care a vrut sã-l creascã pe bãieþelul aruncat anul trecut, de propria mamã, la un container de gunoi, imediat dupã ce s-a nãscut. Deºi i-ar fi oferit cãldura unui cãmin ºi un viitor în faþã, Florin Bolosin n-a reuºit sã-l înfieze pe bãieþel pentru cã mama denaturatã s-a opus din spatele gratiilor, iar legea este de partea ei chiar dacã a vrut sã-ºi omoare pruncul. Pe de altã parte, potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara,

poliþiºtii vor încerca sã-l susþinã ºi pe viitor pe talentatul pianist prin bisericuþa din cadrul Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara dar ºi printr-o acþiune umanitarã derulatã la nivelul tuturor inspectoratelor de poliþie din þarã.

la Salvaþi Copiiii, rolul de mamã este luat de eleva premiantã. Solidaritatea dintre ei m-a impresionat ºi nu este singura poveste tristã din care ºi noi am putea învãþa ceva”, a mai spus Popescu.

La Organizaþia Salvaþi Copiii din Petrila din 1999 ºi pânã în prezent, peste 1300 de copii, aparþinând unui numãr de 600 de familii, au primit sprijin sub o formã sau alta.


14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Pe scurt, despre orice 11:30 Garantat 100% (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Alegeri europarlamentare 2014 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

Jurnalul unui burlac (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Epic Show (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens 90210 Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cronica cârcotaºilor Click!

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 21 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român de Comedie: Happy Show

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Clubul guvernantelor 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 B.D. la munte ºi la mare 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Destinul unui rãzboinic 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Încercaþi sã nu întârziaþi la serviciu! S-ar putea sã aveþi probleme de comunicare. Fiþi prudent în relaþiile cu colegii ºi prietenii. Situaþia financiarã nu trebuie sã vã îngrijoreze. Dupã-amiazã, partenerul de viaþã primeºte o sumã importantã.

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 21:00 22:30

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D D-Paparazzi (r) Pe banii pãrinþilor WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Rosa Diamante (r) Chemarea inimii Soþ de închiriat Santa Diabla Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului 16 & Pregnant

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 11:30 UCL Magazin 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Universitatea Cluj - Pandurii Târgu Jiu 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Universitatea Cluj - Pandurii Târgu Jiu 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Steaua - Oþelul 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal: Steaua - Oþelul 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 Fotbal: Gaz Metan

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Este posibil ca azi sã vã fie ceva mai greu, din cauza neînþelegerilor cu un partener de afaceri. Nu este cazul sã fiþi pesimist, un prieten vã ajutã sã rezolvaþi o problemã financiarã dificilã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu persoana iubitã!

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Astãzi ar fi bine sã evitaþi întâlnirile de afaceri. La serviciu, încercaþi sã nu vã amestecaþi în problemele care nu vã privesc! În caz contrar, riscaþi sã suferiþi un eºec care ar putea sã vã marcheze pe termen lung.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi tendinþa sã vã asumaþi prea multe responsabilitãþi. Fiþi prudent la serviciu. Atenþie ºi în afaceri, pentru cã este posibil ca o persoanã de încredere sã încerce sã vã atragã într-o cursã! Vã recomandãm sã vã bazaþi pe intuiþie.

Nu vã faceþi planuri de investiþii, s-ar putea sã rãmâneþi dezamãgit. Evenimentele neprevãzute care apar de dimineaþã vã dau peste cap tot programul de azi. Nu vã pierdeþi încrederea. Situaþiile dificile sunt trecãtoare ºi va urma o perioadã mai favorabilã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

S-ar putea sã vã bulverseze neînþelegerile cu o femeie mai în vârstã. Nu vã enervaþi. Nu vã impacientaþi dacã nu reuºiþi sã rezolvaþi o problemã financiarã! Dacã aveþi rãbdare, veþi reuºi sã depãºiþi ºi aceastã perioadã. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

S-ar putea sã nu aveþi spor în activitãþile intelectuale. Nu sunteþi în cea mai bunã formã ºi nici inspiraþie nu prea aveþi. Nu vã pripiþi în afaceri! S-ar putea sã comiteþi greºeli ºi sã intraþi în conflict cu autoritãþile.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Copii contra pãrinþi (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Isenhart 22:45 Cãpitanul Tunet ºi Sfântul Graal

21

Intenþionaþi sã începeþi ceva nou, dar sunteþi prea nerãbdãtor. Graba stricã treaba! Evitaþi discuþiile în contradictoriu ºi strãduiþi-vã sã terminaþi ce aþi început. Dupã-amiazã sunt favorizate relaþiile sentimentale.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Azi nu sunt recomandabile întâlnirile cu prietenii ºi nici deciziile importante în privinþa problemelor sentimentale. Concentraþi-vã asupra activitãþilor intelectuale ºi studiului.

De dimineaþã este posibil sã fiþi supãrat din cauza piedicilor care vã provoaca întârzieri. Nemulþumirile ºi nervozitatea pot sã vã punã într-o luminã nefavorabilã în societate.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi mai multe treburi deodatã, deºi la prima vedere este imposibil. Reuºiþi, graþie talentului organizatoric ºi optimismului care vã caracterizeazã. Nu fiþi exagerat de prudent.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Astãzi s-ar putea sã vã nemulþumeascã tot ce se întâmplã în jur. Suportaþi greu glumele colegilor, aveþi impresia cã munciþi mai mult decât ceilalþi ºi ºefii nu observã, iar colaborarea cu partenerii de afaceri nu merge.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014

148,7 milioane lei este preþul plãtit de români pentru alegerile europarlamentare

C

omparativ cu costurile alegerilor precedente, în urmã cu cinci ani, pentru Parlamentul European, pentru duminicã, 2014, cheltuiala va fi dublã. Ileana FIRÞULESCU Uriaºa sumã de 148,7 milioane lei a fost explicatã de vicepreºedintele Autoritãþii Electorale Permanente prin creºterea preþurilor ºi diferenþa de TVA. Tot el a atenuat supriza produsã de

uriaºa sumã prin a arãta cã pentru elegerile Parlamentului naþional suma a fost cu 50% mai mare. Guvernul a pus la bãtaie 148,7 milioane lei pentru organizarea alegerilor europarlamentare din acest an, cu aproape 50% mai mult decât

precedentele alegeri. De precizat cã în 2009, Guvernul a cheltuit 98,7 milioane lei pentru organizarea alegerilor pentru Parlamentul European, conform zf.ro, fondurile fiind asigurate prin suplimentarea bugetelor instituþiilor impli-

cate, din Fondul de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Executivului. De ce este atât de scump acest scrutin în 2014 a explicat chiar Marian Muhuleþ, vicepreºedinte al Autoritãþii Electorale Permanente. Acesta a arãtat cã anul acesta costul este majorat prin creºterea preþurilor ºi diferenþa de TVA,

cota taxei pe valoarea adãugatã fiind ridicatã în 2010. ªi pentru a mai atenua din surpriza produsã de alocarea uriaºei sume, acelaºi vicepreºedinte al Autoritãþii Electorale Permanente a arãtat cã suma alocatã pentru europarlamentare este cu 50 milioane lei mai micã decât cea alocatã în urmã cu doi ani pentru organizarea de alegeri. În 2012, au fost organizate alegeri pentru Parlamentul naþional.

52% dintre românii cu drept de vot se declarã interesaþi ºi foarte interesaþi de alegerile europarlamentare de duminicã

M

ai mult de jumãtate dintre românii cu drept de vot se declarã interesaþi de alegerile pentru Parlamentul European ºi mai puþin de o treime sunt hotãrâþi sã meargã la vot duminicã, 25 mai, potrivit unui sondaj realizat de CURS ºi Avangarde pentru Televiziunea Românã. Potrivit cercetãrii, 52% dintre românii cu drept de vot se declarã interesaþi ºi foarte interesaþi de alegerile europarlamentare de duminicã. Numai 28% au însã o opinie ºi sunt deciºi sã meargã la vot.

Dintre aceºtia, 44% ar vota cu Alianþa PSD-UNPR-PC. PNL ar obþine 17% din voturi, PDL 14%, PMP 8% ºi UDMR 6%. Sondajul de calibrare a fost realizat în perioada 16-18 mai, pe un eºantion de 2.000 de per-

soane ºi are o marjã de eroare de +/-2,2%. România va organiza în 25 mai alegeri pentru Parlamentul European. 14 partide politice, o alianþã electoralã ºi opt candidaþi independenþi sunt în

cursã pentru cele 32 de mandate de deputaþi europeni. Cele 15 partide sau alianþe înregistrate pentru alegerile europarlamentare sunt: Alianþa electoralã PSD-UNPR-PC, Partidul Naþional Liberal, Uniunea Democratã Maghiarã din România, Partidul Democrat Liberal, Partidul Poporului — Dan Diaconescu, Partidul Miºcarea Popularã, Partidul

Naþional þãrãnesc Creºtin Democrat, Forþã Civicã, Partidul Alternativã Socialistã, Alianþa Naþionalã a Agricultorilor. ªi-au înregistrat candidatura ºi 8 independenþi: Mircea Diaconu, Corina Ungureanu, Dãnuþ Liga, Pericle Iulian Capsali, Paul Purea, Peter Costea, Constantin Filip Tiþian, Valentin Daeanu. AGERPRES

Elevii hunedoreni, în topurile internaþionale

E

lev hunedorean, la olimpiada internaþionalã de filosofie. Un elev al Colegiului Naþional Decebal din Deva a fost present la olimpiada internaþionalã de filosofie de la Vilnius unde a reuºit sã obþinã menþiune. Monika BACIU “Felicitãri pentru decebalistul Petru Cosmin Vraciu care a obþinut Menþiune la cea de-a XXII-a ediþie a Olimpiadei Internaþionale de Filosofie, desfãºuratã în perioada 15-18 mai a.c., la Vilnius. Concursul din acest

an, dedicat unui mare filosof al dialogului, Emmanuel Levinas, a reunit 90 de participanþi din 41 de state. Conform regulamentului competiþiei, þara organizatoare poate înscrie în concurs un numãr de 10 elevi, celelalte state având dreptul la

doar doi concurenþi”, a declarat Prof.dr. Florin ILIEª, directorul Colegiului Naþional Decebal Deva. Competiþia a fost înfiinþatã în 1993 la iniþiativa unui grup de profesori din Bulgaria, Germania, Polonia, România, Turcia ºi Ungaria ºi este oficial recunos-

cutã de UNESCO. România a participat la toate cele 21 de olimpiade de pânã. Petru Cosmin Vraciu a obþinut menþiune ºi anul trecut la Olimpiada Internaþionalã de Filozofie desfãºuratã în Danemarca. Se cuvin felicitãri ºi doamnei profesoare Elena Lupºa care a îndrumat pregãtirea elevului nostru pentru aceastã competiþie. Dupã examenul de Bacalaureat ºi admiterea la facultate, pentru

Cosmin va reprezenta România la Olimpiada Internaþionalã de Lecturã.Decebalistul Petru Cosmin Vraciu a confirmat încã odatã cã numele ºcolii noastre Colegiul Naþional Decebal din Deva rezoneazã cu inteligenþã, entuziasm, cutezanþã, perseverenþã, devotament, onoare ºi mai presus de toate puterea de a urma cu statornicie ºi de a împlini un ideal.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ cu plata în rate Lucrãtor în comerþ 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni 450 lei Dulgher tîmplar parchetar 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu 2,5 luni - 400 lei Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100. S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Miercuri 21.05.2014 în oraºul Petrila - între orele 8.00 - 14.00. Zona afectatã: Str. Republicii zona dintre Cap Linie ºi Primarie, Cartier 6 August. Motivul restricþiei: Remediere pierdere str. 1 Mai


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014

O nouã meserie pe piaþa muncii: instructor de rafting ei care au adrenalina în sânge ºi au împlinit vârsta de 18 ani pot deveni instructori de C rafting. Cursurile se organizeazã în luna iunie, iar doritorii trebuie sã achite o taxã de 50 de euro. Carmen COSMAN - PREDA Cei care iubesc coborârea cu bãrcile pe râurile învolburate ºi au împlinit vârsta majoratului pot deveni instructori de rafting cu acte în regulã. Taxa este de 50 de euro, însã absolvenþii cursului pot sã-ºi punã în aplicare cunoºtinþele dobândite chiar la cei care le oferã noþiunile necesare, adicã la Transilvania Adventure. Cursurile au loc în perioada 14 – 15 iunie ºi sunt organizate chiar pe Râul Jiu. De precizat cã Defileul Jiului are cel mai ridicat grad de

dificultate din România în ceea ce priveºte practicarea acestui sport iar pe traseul de 25 de kilometri sunt peste 80 de cascade. Viteza apei atinge, pe alocuri, 3540 de kilometri la orã, iar adâncimea ei ajunge de la 15 metri pânã la câþiva zeci de centimetri, acolo unde râul este mai lat ºi mai lin. „Cursanþii se vor specializa în conducerea bãrcilor de rafting pe râuri de dificultate de gradele III ºi IV. Cursul constã în conducerea bãrcilor de rafting, tehnici de siguranþã, procedee de întoarcere a bãrcii în urma unei rãsturnãri, control body-rafting, acordarea de

prim ajutor, tehnici de folosire a curenþilor de apã pe tronsonul cu cataracte ºi învãþarea transmiterii comenzilor. Cursanþii vor avea oportunitatea ca dupã acest curs sã devinã instructori de rafting la Transilvania Adventure”, a declarat Sorin Sanda, reprezentantul Transilvania Adventure ºi organizatorul cursurilor.

A

drenalinã la cote maxime

În rafting, coborârea se face cu bãrci pneumatice speciale, de pânã la 12 persoane, la care se adaugã obligatoriu un instructor. Valea Jiului este consideratã de mulþi cea mai spectaculoasã zonã de rafting din România. Jiul are debit mare

începând din primãvarã pânã în toamnã, iar peisajul este spectaculos. Râul Jiu, în Defileul pe care l-a sãpat între Munþii Vâlcan ºi Parâng, de la Livezeni la Bumbeºti Jiu, este sectorul în care practicarea activitãþilor de rafting se poate face în cele mai bune condiþii din þarã ºi în cea mai mare perioadã a anului, din lunile martie/aprilie ºi pânã în octombrie, cu o eventualã pauzã in lunile iulie - august ale anilor mai secetoºi. Iar atracþii sunt suficiente pentru cei care se încumetã sã se aventureze cu barca pe apele Jiului. Astfel, accesul este uºor chiar ºi cu maºinile, traseul acvatic are o lungime totalã de peste 40 km, iar cascadele, sãritorile, meandrele ºi viteza mare a apei asigurã toate condiþiile pentru o activitate mai mut decât atractivã.

Tot de la bugetul local

Încã 72.000 de lei pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng

S

taþiunea Parâng se dezvoltã din fondurile proprii ale administraþiei publice locale, dupã ce Guvernul a fãcut un pas înapoi când a venit vorba despre finanþarea proiectului aprobat chiar prin hotãrâre de Guvern. Iar edilii au mai gãsit încã 72.000 de lei pe care îi vor investi tocmai în continuarea lucrãrilor demarate încã din anul 2009. Carmen COSMAN - PREDA Nu mai puþin de 72.000 de lei au alocat aleºii locali de la Petroºani pentru continuarea lucrãrilor de construcþii la obiectivul „dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng. Banii vin din rambursãri de TVA pentru proiectele derulate de municipalitatea din Petroºani. Astfel, spune primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, „în baza deciziei 152/ 14 aprilie 2014 de rambursare a TVA, emisã de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, s-a rambursat suma de 72.000 de lei reprezentând TVA pentru lucrãrile de investiþii de la obiectivul Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng, sumã care se va utiliza pentru continuarea

finanþãrii acestei investiþii”. La ora actualã, deºi proiectul este unul guvernamental în esenþã, dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng cade pe umerii administraþiei publice locale, iar banii vin mai mult de la bugetul local.

T

urism pe forþe proprii

Din 2009, de cât proiectul a fost aprobat ºi implementat, sau achitat – în baza contractelor dintre fostul MDRT ºi Consiliul Local Petroºani 25.889.000 lei, cei mai mulþi în anul 2011, respectiv 15.000.000 de lei. În 2012, în schimb, în conturile administraþiei publice de la Petroºani abia au mai ajuns 8,1 milioane de lei, iar în 2013 alocaþiile de la bugetul de stat au fost

nule. În schimb, recunoaºte oficialul guvernamental, valoarea totalã a contractelor de lucrãri dintre CL Petroºani ºi constructor este de aproape 352 de milioane de lei. Oficialii guvernamentali recunosc, însã, cã Staþiunea Parâng are un potenþial deosebit, iar despre turism s-a vorbit întotdeauna ca fiind singura alternativã viabilã la activitatea minierã

aflatã în declin. Iar implementarea proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil ar fi trebuit sã transforme staþiunea montanã întrun adevãrat Paradis turistic. Statisticile arãtau cã, prin investiþiile ce urmau sã fie realizate, Parângul s-ar putea transforma în cea mai mare staþiune montanã din România, cu un aflux de turiºti de 1.500/ zi pe timpul iernii ºi 500 pe zi vara. Dar, dacã statisticile sunã bine, realitatea este departe, iar asta are drept cauzã tocmai lipsa de finanþare a proiectului din ultimii ani. De precizat cã obiectivul Dezvoltarea domeniu-

lui schiabil în zona turisticã Parâng este cuprins în legea 526/ 11.12.2003 – Programul naþional de dezvoltare a turismului Schi în România, iar proiectul este extrem de generos. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea

de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Potrivit proiectului aprobat, domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã.

CVJ NR. 615, MIERCURI 21 MAI 2014  

CVJ NR. 615, MIERCURI 21 MAI 2014

Advertisement