Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 588

Cronica Vãii Jiului Luni, 7 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Crimã sângeroasã la Vulcan

Bodyguard ucis de un client recalcitrant

Ecologizare ºi împãdurire, de Ziua Verde >>> PAGINA A 4-A

La Petrila, generaþia micilor internauþi l-ar fi bucurat pe Andersen >>> PAGINA A 5-A

Un bãrbat în stare avansatã de ebrietate a pus pe jar echipele de intervenþii >>> PAGINA A 6-A

Valea Jiului, o zonã cu cerºetori la tot pasul >>> PAGINA A 7-A

”Liderii de carton” primesc o loviturã grea >>> PAGINILE 8-9

“Muntele” rãmâne reprezentativ ºi intrã la negocieri cu patronatul CEH >>> PAGINILE 8-9 PRM-iºtii intrã în grevã

Post negru pentru Vadim >>> PAGINA A 11-A

Piste inutile >>> PAGINA A 12-A Adrenalinã la cote maxime

U

n scandal provocat de un recidivist în vârstã de 23 de ani din municipiul Vulcan, duminicã dimineaþa, în jurul orei 5, s-a transformat într-o baie de sânge dupã ce individul a atacat cu cuþitul alþi doi tineri. Un tânãr de numai 26 de ani, angajat ca bodyguard la un bar din Vulcan, ºi-a pierdut viaþa. >>> PAGINA A 3-A

S-a deschis oficial sezonul la rafting pe Jiu >>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7

Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva, Calea Zarand;

Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

Crimã sângeroasã la Vulcan

Bodyguard ucis de un client recalcitrant

U

n scandal provocat de un recidivist în vârstã de 23 de ani din municipiul Vulcan, duminicã dimineaþa, în jurul orei 5, s-a transformat într-o baie de sânge dupã ce individul a atacat cu cuþitul alþi doi tineri. Un tânãr de numai 26 de ani, angajat ca bodyguard la un bar din Vulcan, ºi-a pierdut viaþa. Totul a pornit de la o altercaþie în barul de manele din centrul localitãþii Vulcan, dupã ce criminalul s-a îmbãtat ºi apoi s-a luat la ceartã cu alþi tineri care petreceau. Iniþial, conflictul a pornit în interiorul localului ºi a continuat afarã, iar urmele odioasei crime i-au îngrozit pe cei care au trecut duminicã dimineaþa prin faþa barului respectiv. În loc sã se bucure de viaþã ºi de copilul care a venit pe lume de numai câteva luni, Claudiu Blaj, un tânãr de 26 de ani ºi-a gãsit sfârºitul într-o baltã de sânge, în faþa localului din Vulcan unde era Locul crimei

angajat ca bodyguard. Cunoscuþii tânãrului susþin cã acesta era chiar vãrul luptãtorului Tolea Ciumac. Barul,

Claudiu Blaj Foto facebook

Madness Bar, unde a început scandalul este situat într-o zonã centralã din municipiul Vulcan, chiar la stradã, iar localnicii care au trecut ieri dimineaþã prin zona respectivã au asistat la scene de coºmar. Pe trotuarul plin de sânge stau

mãrturiile crimei cumplite care a avut loc noaptea trecutã în micuþa localitate minierã. Potrivit unor surse, totul a pornit de la un scandal izbucnit în incinta localului respectiv, în urma cãruia patronul barului, Mihai Robert Otescu de 24 de ani, a fost agresat de Coco, un tânãr din cartierul Dallas. Bodyguardul a intervenit pentru aplanarea scandalului, dar asta l-a costat pânã la urmã viaþa. “În jurul orei 4:30, Poliþia Municipiului Vulcan a fost sesizatã cã într-un bar din zona pieþei agroalimentare din Vulcan, are loc un conflict între trei persoane. Echipa operativã care s-a deplasat la faþa locului a stabilit cã într-un bar, pe fon-

Scãrile de la intrarea în bar

dul bãuturilor alcoolice, a izbucnit un conflict între trei persoane. Ulterior cele trei persoane au continuat conflictul în stradã, una dintre ele înjunghiindu-le pe celelalte cu un cuþit. Una dintre victime cu plagã înjunghiatã inghinalã a decedat. Agresorul a fost diagnosticat cu traumatism cranio cerebral ºi este în comã la Spitalul de Urgenþã Petroºani. De asemenea ºi cealaltã persoanã (n.r. patronul localului) este internatã la spital. Sunt continu-

ate cercetãrile sub supravegherea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara sub aspectul comiterii infracþiunii de omor calificat", a declarat Laura Bradu, purtãtor de cuvânt la Inspectoratul de Poliþie Judeþean Hunedoara. Claudiu Blaj a fost înjunghiat în artera femuralã, iar sursele menþionate anterior spun cã tânãrul nu ar fi sesizat gravitatea rãnii ºi ar fi fugit dupã agresor. Nu a reuºit, însã, sã parcurgã decât câþiva metri ºi s-a prãbuºit la pãmânt, într-o baltã de sânge, chiar în stradã, unde ºi-a gãsit sfârºitul. Pentru el, medicii nu au mai putut face nimic ºi doar au constatat decesul. Patronul barului (23 de ani), a ajuns, însã, la Spitalul de Urgenþã Petroºani ºi este internat la Secþia de Terapie Intensivã.

În stare gravã la spital a ajuns ºi criminalul care a fost bãtut de cãtre clienþii ºi prietenii celor douã victime, dupã ce a încercat sã fugã de la locul crimei. În urma „imobilizãrii” recidivistul a primit ºi o loviturã în zona capului ºi a intrat în comã. ”Ambele victime provenite din altercaþia de la Vulcan au fost internate pe secþia ATI, iar una dintre ele a fost supusã unei intervenþii chirurgicale. Ca evoluþie, probabil în zilele urmãtoare ne vom putea pronunþa, deocamdatã nu se poate spune cã sunt în afara oricãrui pericol”, a declarat dr. Alin Vasilescu, managerul SUP. Cazul a fost preluat de procurorii de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, care vor stabili ce anume s-a întâmplat în acest caz care i-a ºocat pe localnici. Car men COSMAN-PREDA Maximilian GÂNJU

Atenþie la consumul de ouã!

O

uãle pot deveni periculoase pentru sãnãtatea noastrã dacã sunt cumpãrate de oriunde. Medicii sanitarveterinari atrag atenþia asupra acestui aspect, drept pentru care vor demara ºi controale vizavi de comercializarea ºi depozitarea acestora. Consumul ouãlor poate deveni periculos dacã acestea sunt cumpãrate din locuri unde nu au fost depozitate corespunzator. Ouãle se pot altera în doar câteva ore, mai ales dacã sunt þinute în soare sau chiar într-un loc care nu este aerisit sau cu temperaturi potrivite. Dar cum putem recunoaºte un ou proaspãt, bun de consumat, indiferent de unde îl cumpãrãm?! În primul rând, trebuie sã verificãm data expirãrii inscripþionatã pe coaja oului. Apoi, la un ou proaspãt, coaja este mai durã la atingere, aproape grunjoasã, pe când la cel vechi, este matã ºi lucioasã. De aici încolo, calitatea ºi prospeþimea unui ou se recunoaºte

atunci când îl spargem. “Oul care este vechi, atunci când îl spargem, se împrãºtie, gãlbenuºul nu îºi mai pãstreazã forma rotundã, compactã, iar albuºul nu mai este suficient de gelatinos, are periferia apoasã. La oul proaspãt, în momentul când îl spargem, se pãstreazã compact gãlbenuºul, iar raportul dintre înãlþimea gãlbenuºului ºi diametru, trebuie sã fie de 1/2, 1/ 3. Dacã aveþi suspiciuni cum cã oul nu ar corespunde din punct de vedere organoleptic, atunci se face determinarea PH-ului, care poate fi fãcutã de cãtre orice specialist al nostru în teren sau la circumscripþiile sanitar – veterinare ºi de siguranþã a alimentelor ”, ne-au declarat reprezentaþii Direcþiei Sanitar – Veterinarã ºi de Siguranþã a Alimentelor Hunedoara. Consumul de oua necorespunzãtoare din punct de vedere fizicochimic poate duce la îmbolnãviri ºi complicaþii grave de sãnãtate. Medicii din Valea Jiului vor face mai multe controale vizavi de acest aspect pânã la Paºte. Adriana PA PAVEL


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

Ecologizare ºi împãdurire, de Ziua Verde

V

ineri a fost Ziua Verde în Petroºani ºi acþiunea a început în jurul prânzului. Toþi cei care au vrut sã participe au venit în zona pietonalã din centrul civic, iar florãresele au adus cu ele flori în ghiveci, care sã fie plantate în ronduri de flori din faþa blocului. Asta pentru cã Ziua Verde a fost instituitã ca o zi a curãþenie ºi a frumosului. Ziua Verde a fost organizatã în Petroºani cu sprijinul mai multor ONG-uri, al primãriei ºi al Asociaþiei Casa Pro Urbis, fiind una dintre cele mai importante acþiuni de igienizare a spaþiilor verzi din oraº. În centrul municipiului Petroºani au venit sute de tineri cu gândul sã participe la acest eveniment. Imediat dupã orele de curs, copiii s-au echipat cu mãnuºi ºi pungi de plastic, pe care le-au primit de la organizatori ºi au plecat spre spaþiile pe care le-au curãþat. „Am venit sã facem curãþenie. Suntem Prietenii Apelor ºi vom merge pe mai multe cursuri de apã sã le curãþãm de PET-uri ºi resturi”, au spus copiii grupaþi sub titulatura Prietenii Apelor. Alþii au

ales sã cureþe zonele verzi din oraº ºi de la periferia acestuia. „Vom pleca spre zonele de centurã ale oraºului. Curãþãm tot ce se poate acolo ºi apoi pregãtim totul pentru plantarea florilor ºi a arbuºtilor ornamentali”, au spus ºi cei care au avut misiunea de a curãþa oraºul de pungi ºi PET-uri. Primarul Tiberiu

Iacob Ridzi a fost cel care a dat startul acþiunii ºi care a participat la ecologizarea din zona Brãdet. „Vreau sã le mulþumesc tuturor celor ce au participat la Ziua Verde, eveniment al comunitãþii noastre, ajuns la ediþia a III-a. Mulþumesc membrilor asociaþiei Casa Pro Urbis, împreunã cu care am organizat acest eveniment, dar ºi

Cine nu plãteºte riscã evacuarea ine nu plãteºte ce C consumã este eva-

cuat. Asta dupã douã luni. Mãsura a fost de comun agreatã între Apa Serv ºi Primãria Petrila ºi este valabilã pentru chiriaºii din blocurile sociale de la Petrila. Au consumat pânã acum, în medie, 100 de metri cubi de apã rece, dar contractele abia sãptãmâna viitoare le semneazã cu Apa Serv. Conducerea firmei de distribuþie a apei din Valea Jiului a cãzut de comun acord cu primarul Ilie Pãducel ºi împreunã au decis sã stipuleze în contract cã cine nu plãteºte apa, este evacuat din locuinþã. ªi asta dupã doar douã luni în care acumuleazã debite.

Vorbim despre chiriaºii din blocurile sociale ce au fost date în folosinþã la începutul acestui an în Lonea, iar mãsura este una preventivã, date fiind antecedentele din alte localitãþi. „La sfârºitul sãptãmânii trecute m-am deplasat la primãria Petrila, unde am avut o nouã discuþie cu domnul primar Ilie Pãducel ºi am convenit ca în contractul pe care îl vom face cu proprietarii acelor apartamente sã fie o clauzã ca, în condiþiile în care în douã luni nu îºi achitã factura, be-

neficiarul va plãti factura ºi locatarul va fi evacuat. Eu sper sã nu se ajungã pânã acolo, cã sunt mulþi oameni tineri”, a declarat Costel Avram, director SC Apa Serv Valea Jiului. Din aceastã sãptãmânã, fiecare locatar va semna un astfel de „pact” cu Apa Serv ºi, dacã nu îºi achitã factura la apã, plus sumele acumulate în lunile în care au stat pânã acum în locuinþe, va fi evacuat de primãrie. Apa Serv se confruntã cu grave probleme în zonele cu locuinþe sociale, din cauza celor care sunt prea sãraci sã-ºi achite consumurile ºi atunci îºi ia din timp mãsuri de precauþie. Timp de 3 luni de zile, de la începutul acestui an, atât primãria, cât ºi

elevilor ºi profesorilor care ne-au ajutat sã facem curãþenie. Sper ca numãrul sacilor cu deºeuri sã scadã în anii urmãtori, pentru cã acesta ar fi cel mai important efect al dezvoltãrii unei atitudini cetãþeneºti normale. Asta pentru cã am constatat cã, numai din zona de agrement Brãdet, copiii au strâns zeci de saci cu deºeuri”, responsabilii Apa Serv au cãutat mai multe soluþii pentru a se pune în gardã în cazul în care locatarii nu ar achita facturile, dar se pare cã abia acum au gãsit o variantã convenabilã. Dacã locatarul nu plãteºte, factura este achitatã de primãrie, iar cel care stã în apartament este evacuat a doua zi. Diana MITRACHE

a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. În Ziua Verde, la Petroºani, toþi cei care au vrut sã fie voluntari au venit la orele prânzului, au primit echipamente ºi ºepci verzi ºi s-au dus în zonele în care au fãcut curãþenie, una dintre acestea fiind zona de agrement de la Brãdet. Aici vor fi amenajate mai multe locuri de picnic ºi tocmai pentru cã se fac lucrãri, zona a fost ecologizatã în Ziua Verde. Pentru prima datã, anul acesta, la cea de a treia ediþie a Zilei Verzi, a fost organizatã ºi o expoziþie de flori la ghiveci, flori ce pot fi achizionate acum primãvara. „Mã bucur foarte mult cã ºi anul acesta am putut organiza, cu sprijinul primãriei, o altã ediþie a Zilei Verzi. Sunt ºi activitãþi noi, una dintre ele fiind o expoziþie de flori, iar Asociaþia Casa Pro Urbis a mers la Brãdet sã vedem ce se poate face acolo, pentru a planifica acþiunile viitoare”, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele Asociaþiei

Casa Pro Urbis. Alãturi de copii a venit ºi iniþiatorul Zilei Verzi, preotul Octavian Pãtraºcu fiind cel care a avut primul iniþiativa Pro Urbis, cu scopul de a uni comunitatea ºi a lansa proiecte comune. „Ne este dragã natura ºi facerea bunului Dumnezeu ºi ne dorim ca ºi municipiul ºi Valea noastrã sã fie aºa cum vedem în alte pãrþi, un oraº verde, oraº-parc ºi am lansat aceastã idee de a face ºi noi o zi verde, o zi în care tineretul ºi întreaga comunitate sã iasã în naturã pentru a planta ºi pomi ºi flori. Nu ne dãm seama acum, dar dacã plantãm ºi avem grijã de ceea ce facem, peste ani ºi ani, când vedem roadele muncii noastre, ne vom bucura ºi chiar ne vom lãuda în faþa urmaºilor noºtri cu ce am fãcut noi”, a spus Octavian Pãtraºcu, preotul care a avut iniþiativa „verde”. În aceastã primãvarã suntem la a III-a ediþie a zilei dedicatã primãverii ºi acþiunea va continua cu plantarea de pomi ornamentali în Petroºani. Diana MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

La Petrila, generaþia micilor internauþi l-ar fi bucurat pe Andersen

”A

m fost uimit sã vãd copii din generaþia internetului cã ºtiu, cã au citit, cã iubesc cartea. Vreau sã vã spun cã plãcerea de a le dãrui cãrþi parcã a fost înzecitã vãzând cu câtã bucurie le primesc”- Daniel Preda, preºedinte TNL Petrila ºi vicereºedinte TNL filiala judeþeanã Honedoara. Ileana FIRÞULESCU Proverbul cu cei ºapte ani de acasã, la care se adaugã ºi dascãlii cu chemare, care simt responsabilitatea educãrii generaþiilor de copii ce mâne pot conduce destinele unei naþii, nu pare a fi doar o zicere ºi atât. Profunzimea acestui proverb s-a manifestat de ”Ziua Internaþionalã a cãrþii pentru copii”, la Petrila. Vreo 250 de copii din ºcolile oraºului au marcat aceastã zi în faþa sedi-

chiar de ziua lui Hans Christian Andersen. Copiii au pomenit de Crãiasa Zãpezii, Degeþica, Fetiþa cu chibrituri, Mica Sirenã toate poveºti scrise de Christian Andersen. Am vãzut uimire pe chipurile organizatorilor – tinerii liberali ai Petrilei. ”Am fost uimit sã vãd copii din generaþia internetului cã ºtiu, cã au citit, cã iubesc cartea. Vreau sã vã

ului PNL Petrila. N-ai fi zis cã acei copii consideraþi internauþi, uneori uneori etichetaþi înaite de-ai cunoaºte, ºtiau exact ce hram a purtat ºi poar tã cel în cinstea cãriua a fost declaratã aceastã zi

Bokwa Fitness - un an la Petroºani

Z

eci de tineri ºi copii au luat parte la petrecerea aniversarã a echipei Bokwa Fitness de la Petroºani. Totul s-a petrecut în aer liber, la ºtrandul Keops ºi intrarea a fost liberã. Diana MITRACHE Cu greu s-au abþinut cei prezenþi sã nu danseze ºi, mãcar o datã au fãcut un „one in one”, la indicaþiile instructorului Daniel Obleagã, instructor internaþional II, unul dintre cei mai buni antrenori de fitness din România. La party a venit ºi un instructor de Bokwa din Deva, Diana Stirbet ºi ea unul dintre primii instructori internaþionali din România. Petrecerea a avut loc la ceas aniversar, pentru cã la Petroºani, cel mai nou tip de fitness, Bokwa, a ajuns acum un an în luna aprilie 2013. Întreaga asistenþã a

intrat „în horã” ºi timp de douã ore toatã lumea a ars calorii pe ritmuri de dans, într-o combinaþie de dans ºi fitness. Sportul are deja un mare succes ºi la Petroºani ºi sala de antrenament este mereu plinã de cursanþi. Toþi au venit la petrecerea aniversarã. În fapt, Bokwa este o activitate aerobicã de tip cardio, foarte energicã ºi care te binedispune. Succesul exploziv înregistrat de acest concept cardio se explicã prin faptul cã este foarte uºor de urmat de oricine ºtie literele alfabetului ºi cifrele, este eficient în arderea caloriilor ºi în creºterea capacitãþii cardio-respiratorii, este energic ºi revigo-

rant ºi totodatã þine activã mintea pe parcursul întregii ore. Fãrã paºi de dans, fãrã coregrafii prestabilite, fãrã elemente numãrate, Bokwa înseamnã 50 de minute de activitate cardio bazatã pe miºcãri ce traseazã litere, cifre ºi semne, executate pe fundalul sonor al unor hituri internaþionale. Reþeta creatã de Paul Mavi, o personalitate în domeniul fitness-ului din Statele Unite, este simplã, eficientã ºi distractivã însã trebuie încercatã ”pe viu” pentru a fi gustatã pe deplin. La o astfel de

„degustare” ne invitã sâmbãtã Daniel ºi Simona Obleagã, la Petroºani, la un an de la înfiinþarea clasei de aici.

spun cã plãcerea de a le dãrui cãrþi parcã a fost înzecitã vãzând cu câtã bucurie le primesc”- a declarat plin de entuziasm Daniel Preda, preºedintele TNL Petrila ºi vicereºedinte TNL filiala judeþeanã Honedoara. Timp de o sãptãmânã toatã suflarea liberalã petrileanã a adunat cãrþi cu poveºti, cãrþi de colorat, culegeri, basme, poezii… Unii au adus de acasã sau de la colegi ºi vecini, alþii au cumpãrat luând la rând librãriile. Aºa au adunat peste 600 de cãrþi pentru copii. Un clown ºi ajutoarea lui au împãrþit baloane, iar tineri, femei ºi seniori au împãrþit cãrþi. S-au iniþiat ºi concursuri de ghicitori ºi proverbe, la care copiii s-au înghesuit, mânuþele lor fluturau în aer exprimând dorinþa de a spune ce ºtiu, ce au citit, iar rãsplata a fost încã o carte în plus. ”Nu-mi venea sã cred - cunoscând o parte dintre copii care sunt lipiþi de calculatoare - cã ºtiu atâtea lucruri, chiar ºi cântece ale copilãriei.

Daa, au cântat cu toþii, de la mic la mai mare ”o lume minutatã în care veþi gãsi numai copii”. Vom mai face acþiuni pentru ei pentru cã este o satisfacþie extraordinarã. Atmosfera a fost caldã pentru cã ne-am purtat ºi ei ne-au perceput ca pe niºte fraþi mai mari. Cu adevãrat dragostea faþã de carte s-a împletit cu dragostea faþã de ei” – a precizat Daniel Preda. La manifestare seniorii, în frunte cu Costel Avram, preºedintele PNL ºi Doiniþa Bãlãnesc, preºedinte OFL Petrila, se fotografiau cu copiii costumaþi în personaje de basm, iar tineretul distra pe cinste copiii. Nici profesorii nu au lipsit, ochiul lor vigilent monitoriza fiecare copil ºi pe toþi la un loc.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

Un bãrbat în stare avansatã de ebrietate a pus pe jar echipele de intervenþii

U

n bãrbat în stare de ebrietate a pus pe jar echipele de intervenþie din masivul Parâng, dupã ce a sunat la 112 ºi a anunþat cã s-a rãtãcit. Dupã douã ore de cãutãri, jandarmii montani ºi salvamontiºtii l-au gãsit pe bãrbatul „rãtãcit” lângã gardul unei cabane, în vãditã stare de ebrietate, la aproximativ 200 m de locul unde petrecuse pe timpul nopþii. Diana MITRACHE În fapt, jandarmii hunedoreni au fost sesizaþi de cãtre un bãrbat în data de 6 aprilie a.c., în jurul orei 04.00, printr-un apel la numãrul de urgenþã 112, cu privire la faptul cã s-a rãtãcit. Bãrbatul a precizat cã s-a rãtãcit din cauza ceþii în timp ce cobora din staþiunea Parâng, de la vila Parâng cãtre Hotel Rusu. Iniþial bãrbatul a comunicat faptul cã a pãrãsit drumul, a mers

douã ore ºi se aflã într-o zonã împãduritã. “În cãutarea bãrbatului au pornit 2 jandarmi montani ºi 2 salvamontiºti. Aceºtia au verificat zona descrisã de bãrbat ca posibil loc în care s-ar afla, în apropiere de Hotel Rusu, însã fãrã niciun rezultat. Dupã alte discuþii telefonice cu bãrbatul în cauzã, acesta le-a comunicat jandarmilor montani ºi salvamontiºtilor cã se aflã lângã gardul unei cabane ºi în apropierea sa se aflã un autovehicul. Pe

baza acestei ultime descrieri, în jurul orei 06.00, jandarmii montani ºi salvamontiºtii l-au gãsit pe bãrbatul „rãtãcit” lângã gardul unei cabane, în vãditã stare de ebrietate, la aproximativ 200 m de locul unde petrecuse pe timpul nopþii. Bãrbatul în vârstã de 52 ani, domiciliat în municipiul Petroºani, nu a necesitat îngrijiri medicale fiind condus de jandarmii montani ºi salvamontiºti la o cabanã din apropiere”, declarã Rãducu Nicolae, ofiþer

relaþii publice din cadrul IJJ Hunedoara. Jandarmii montani l-au sancþionat contravenþional cu amendã în valoare de 100 lei pe bãrbat pentru cã a solicitat intervenþia structurilor specializate la faþa locului fãrã un motiv întemeiat. Dupã ce i s-a explicat rolul serviciului de urgenþã 112, acesta a dat semne cã a înþeles gravitatea faptei comise . Este al doilea caz de acest gen cu care jandarmii montani din Hunedoara se confruntã. În data de 26

Au plecat dupã leurdã ºi s-au rãtãcit

T

rei adulþi ºi un minor de 12 ani au avut nevoie de ajutorul jandarmilor montani dupã ce s-au rãtãcit în zona Valea de Brazi din Uricani/Câmpu lui Neag. Cei patru au plecat sã culeagã leurdã. Maximilian GÂNJU Cele patru persoane au plecat sã culeagã leurdã, dar sau abãtut de la drum dupã ce s-au speriat de câinii de la o stânã. Pentru cã s-a lãsat întunericul ºi se aflau într-o zonã împãduritã, iar în plus nu aveau nicio lanternã, au cerut ajutor prin 112. Printre cei patru se afla ºi un minor de 12 ani. „Pe baza indicaþiilor oferite telefonic jandarmii montani au ajuns dupã o orã la cele patru persoane, pe Valea ªerpoane, o

zonã greu accesibilã. De altfel, jandarmii montani au fost permanent în dialog cu persoana care a fãcut sesizarea la numãrul de urgenþã 112. Cele patru persoane se aflau într-o stare de sãnãtate bunã, nu au avut nevoie de îngrijiri

medicale, fiind transportate de jandarmii montani în oraºul Uricani, unde erau domiciliate. Cei patru nu erau echipaþi corespunzãtor pentru deplasare în zona montanã, nu aveau nicio sursã de luminã, nu au fãcut o planificare corectã a duratei de deplasare ºi în acest fel s-au pus în pericol”, a declarat purtãtorul de cuvânt al IJJ Hunedoara, Nicolae Rãducu. Jandarmii montani

atrag atenþia celor care merg în zona montanã sã respecte regulile minime de autoprotecþie, iar dacã sunt în pericol pot solicita sprijinul jandarmilor montani ºi salvamontiºtilor la numãrul de urgenþã 112, dar este important sã respecte indicaþiile acestora.

martie a.c., un alt bãrbat aflat sub influenþa bãuturilor alcoolice, pe un drum public, lângã o cabanã pe Valea Râului Mare, a anunþat cã s-a „rãtãcit” solicitând intervenþia la faþa locului a jandarmilor montani. ªi în acel caz bãrbatul

a fost sancþionat contravenþional de jandarmii montani. Jandarmii montani atrag atenþia cu privire la faptul cã numãrul 112 se apeleazã în situaþii de urgenþã, iar persoana care efectueazã apelului trebuie sã coopereze cu forþele de ordine ºi sã le ofere date corecte. Alarmarea organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, prin darea semnalelor de pericol sau, dupã caz, prin solicitarea intervenþiei la faþa locului, fãrã motiv întemeiat constituie contravenþie ºi se sancþioneazã conform Legii 61/1991.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

Î

Valea Jiului, o zonã cu cerºetori la tot pasul

n Valea Jiului ca ºi în restul judeþului de altfel, sunt zeci, poate chiar sute de cerºetori care apeleazã la mila noastrã în fel ºi chip. Unii dintre ei afiºeazã feþe cât mai chinuite ºi cartoane cu diverse mesaj pentru a ne face sã ne deschidem portofelul. Este îngrijorãtor faptul cã 10 % dintre cerºetorii sunt minori, care sunt puºi sã facã asta chiar de cãtre pãrinþi lor. In topul celor care sunt vãzuþi cei mai des cerºind, sunt ºi falºii cãlugãri sau cãlugãriþe care pretind cã adunã bani pentru ridicarea unor lãcaºuri de cult. Dar cu toate acestea, mulþi oamenii din Valea Jiului nu se mai arata atât de miloºi in ultimii ani. Poveºtile cu cerºetorii prefãcuþi

mila trecãtorilor. ªi, aºa cum era de aºteptat, din aceastã sumã nu s-a plãtit nici mãcar un leu pânã la ora actualã.

R

esmeriþã, primarul care pune piciorul în prag

care îºi ascund mâinile sub haine pentru a pãrea cã au un handicap, îi fac pe trecãtori sã se gândeascã de douã ori înainte de a da vreun ban. “Dacã vãd un om cu adevarat amãrât ºi pe care îl cunosc, ºtiu cã nu are ce pune pe masã, îi dau ºi bani ºi mâncare. Dar dacã îi vãd pe unii care care cer pentru diferite cauze, nici nu mã

Unde mergem de sãrbãtori?

P

aºtele se apropie cu paºi repezi, iar de puþin timp, site-urile de specialitate s-au umplut pur ºi simplu de oferte de vacanþe în locuri care mai de care.

P

aºtele la munte

Pentru Valea Jiului, ofertele promovate intens pe internet în aceste zile sunt cele la cabanele din Straja. Un sejur de 3 zile în care un turistul beneficiazã de cazare,demipensiune ºi masa pascalã, costã 250 lei de persoanã. Masa Pascalã conþine mânãcãruri traditionale, respectiv pascã, ouã roºii, ciorbã de miel, drob de miel, ceapã verde, cozonaci de casã, plus

intereseazã”, a afirmat un bãrbat din Vulcan. În Valea Jiului, poliþiºtii locali nu prea au dat amenzi acestor cerºetori, falºi sau nu, dar în partea de nord a judeþului, la Deva, spre exemplu, doar anul trecut, Poliþia Localã a aplicat 346 de sancþiuni dintre care 301 de amenzi în valoare de 32.000 de lei persoanelor care apelau la

bãuturile alcoolice. Aceasta este oferta pentru 3 zile, iar cea pentru 5 zile, adresatã celor cu mai multe zile libere, costã un 100 de lei în plus. De altfel, un atuu adus în discuþie de cabanierii din Straja în promovarea ofertelor lor, este acela cã turiºtii vor putea asista la Slujba de Inviere, care se va face la schitul din staþiune.

U

n Paºte exotic

Ofertele turistice sunt atât de bogate ºi de pline de bonusuri, încât o familie de clasã medie, spre exemplu, care vrea sã

Reamintim faptul cã în Valea Jiului, singurul edil care s-a gândit sa ia atitudine împotriva acestui fenomen, pentru ca cerºetoria a devenit un fenomen, este primarul de la Lupeni, Cornel Resmerita.

petrecã un Paºte de neuitat, cu greu se poate decide încotro sã meargã. Spre exemplu, un sejur în staþiunea Nisipurile de Aur din Bulgaria, începe de la 140 de euro de persoanã. O vacanþã pe insula Thassos, numitã ºi Insula de Smarald din Grecia, de 5 zile, începe de la 156 de euro de persoanã. ªi, astfel de oferte sunt cu sutele pe internet ºi afiºate chiar la agenþiile de turism din Valea Jiului. Bineînþeles, rezervãrile trebuie fãcute cât mai repede de cei care vor sã petreascã ºi altfel Paºtele decât acasã. Adriana PA PAVEL

El a declarat rãzboi cerºetorilor anul trecut ºi a mai afirmat în câteva rânduri ca va continua sã facã tot ceea îi stã în putinþã sã scape oraºul de aceastã tagmã, indiferent cât va dura. Într-o localitate în care economia este la limita subzistenþei, locurile de muncã sunt puþine, iar investitorii ºi mai puþini, numãrul celor care trãiesc din mila trecãtorilor este pe zi ce trece tot mai mare. Toate parcãrile supermarket-urilor sau ieºirile din magazinele din cartier sunt împânzite de cei care cer bani pentru a trãi. Unii sunt singuri, iar alþii vin în grup. Cei mai mulþi cerºetori au zonele lor favorite, pe care ºi le adjudecã

Actualitate 7 printr-un fel de regulã a lor. Este bine ºtiut cã unii îºi fac veacul în parcarea unui supermarket, iar ceilalþi în faþa altui magazin. De obicei nu prea îºi încalcã teritoriile, pentru cã atunci se lasã cu scandal între ei. ªi, o mare problemã pe care cerºetorii o au este aceea de atitudine. Cei mai mulþi dintre ei nu acceptã refuzul prea uºor ºi hãrþuiesc oamenii pe stradã pur ºi simplu. De altfel, problema cerºetoriei este una valabilã în toatã þara. În Valea Jiului, în toate localitãþile, cerºetori sunt cu zecile ºi cei mai mulþi sunt aceiaºi. ªi la Petroºani sunt familii întregi care fac asta de ani de zile. Adriana PA PAVEL

Record negativ stabilit de un tânãr teribilist

U

n ºofer în vârstã de 25 de ani a fost prins de poliþiºtii hunedoreni circulând cu 211 kilometri pe orã pe un drum unde viteza maximã este de 100. Tânãrul prins de poliþiºti este din Haþeg ºi s-a ales cu permisul de conducere suspendat pentru urmãtoarele trei luni, dar ºi cu o amendã contravenþionalã. „În data de 03.04.2014, în jurul orei 09:38, poliþiºtii Formaþiunii Rutiere Haþeg au depistat în trafic un tânãr în vârstã de 25 ani, din oraºul Hateg, în timp ce conducea un autoturism pe DN 68, la km 59+400m, în afara localitãþii Pãcliºa, cu viteza de 211 km /h, fiind înregistrat de aparatul radar montat pe autospeciala de serviciu. Tânãrul a fost sanctionat contraventional cu amenda în valoare de 765 lei ºi i s-a reþinut permisul de conducere în vederea suspendãrii dreptului de a conduce autovehicule pe o perioada de 90 zile”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. ( M. GÂNJU)


8 Actualitate

Î

n Valea Jiului, cele ºapte exploatãri miniere au 17 sindicate, situaþie unicã în istoria sindicalismului! Supremaþia o deþine mina Lupeni - cu patru sindicate, urmatã de Livezeni – trei sindicate, iar restul - câte douã. Legea care modificã ºi completeazã Legea 62/2011 a Dialogului Social a trecut de Camera Senatului ºi spune cã sindicatul reprezentativ la nivel de unitate trebuie sã deþinã cel puþin 35% din numãrul angajaþilor unitãþii. Cine se situeazã sub acest procent, nu existã! Acest lucru poate fi o grea loviturã datã armatei liderilor de carton. Grea loviturã pentru multitudinea de sindicate din cadrul unitãþilor miniere din Valea Jiului, care parcã s-au înfiinþat, sau altele s-au încãpãþânat sã rãmânã, pentru a sparge forþa pe care o aveau minerii în a-ºi cere drepturile. Fiecare întreprindere minierã are câte douã, trei ºi patru sindicate, care mai de care mai rãzboinice între ele risipindu-ºi în vânt energia ºi menirea de a apãra, negocia ºi parafa condiþii de muncã, salarii, contracte de muncã din care salariatul ºi angajatorul sã aibã de câºtigat. Pentru cã se ºtie: o afacere bunã între douã pãrþi, patronatesindicate, este aceea din care au de câºtigat ambele implicate. În plus, se mai ºtie cã dacã sindicatele sunt puternice ºi conducerile unitãþilor vor fi pe mãsurã. De o perioadã bunã de timp, presa scrisã,

”Liderii de carton” primesc o loviturã grea

radiourile ºi televiziunile din Valea Jiului reflectã Lupeniul deþine suprescandaluri cu lideri de maþia cu 4 sindicate, sindicat sau scandaluri urmat de Livezeni cu 3 între lideri de sindicat, în sindicate, restul minelor care minerul/salariatul au câte douã sindicate. este uitat, aºa cum fac ºi O nouã lege care politicienii cu cetãþeanul. modificã ºi completeazã Aºa se face cã la cele Legea 62/2011 privind ºapte exploatãri miniere Dialogul Social desfidin cele cinci localitãþi inþeazã aceastã puzderie ale Vãii Jiului existã 17 de sindicate înfiinþate cu sindicate, situaþie scopul de a distruge uninemaiîntâlnitã în istoria tatea sindicalã, din sindicatelor din mineritul orgolii ºi în huilã. ste bunã acestã i modificare a legi e ºt ni ã in pentru cã elim u un aberaþii, ºi vã da 0 de 70 a exemplu: circ , at ic nd membri de si , nu ul ni ca Petrila ºi Uri eo vr de iþi au fost prim i 100 de oamen . Cum Sindicatul Huila ?! ta vi se pare as ntru Aberaþie! Doar pe r. orgolii ale liderilo e ºt ni cã acolo erau de sindivoie de orgolii, ci Minerii nu au ne turile ” – sã le apere drep cat puternic care atul preºedinte Sindic Cãtãlin Cenuºã, Mina Petrila. ”Orizonturi Noi”,

”E

chiar din trãdãri ale minerilor – cum se discutã printre unii politicieni, directori ºi jurnaliºti la ceas de searã prin cabanele munþilor noºtri. Cã s-ar putea sã fie reale aceste trãdãri, o dovedeºte aruncarea în derizoriu a acestei meniri de lider de sindicat, încât a ajuns de ruºinea breslei. ªi cum nu se pot face de ruºine degeaba, poate fi vorba de prostie, de bani sau foloase… Respectiva lege a fost iniþiatã de vreo 71 de deputaþi ºi vreo 50 de setori ºi a trecut de Camera Senatului. Acum se aflã la comisiile din Camera Deputaþilor. La art.143, punctul D, indice n), se spune cã la nivel de unitate este reprezentativ sindicatul cu 35% din numãrul lucrãtorilor unitãþii. Restul nu sunt luate în considerare.

S-ar putea interpreta o condiþie a reprezentativãtãþii la nivel de grup de unitãþi – cel puþin 7% din numãrul agajaþilor grupului unitãþilor. Deci ne-am scos – ar putea zice liderii. Doar cã se pleacã tot de la acel 35% pe unitate, ca sã se poatã negocia cu administraþia respectivei unitãþi, pentru cã aici se pot ”face cãrþile”. ”La Petrila, Lonea ºi Uricani lucrurile sunt clare. Fiecare avem peste 50%. Nu am aflat de aceastã lege, dar dacã este aºa, sunt de acord pentru cã numãrul mare de sindicate a slãbit mult puterea pe care trebuie s-o aibã o asemenea organozaþie. La Petrila, în sindicatul pe care îl conduc are 330 de membrii din

totalul de 517 salariaþi, vreo 20-25 nu sunt membrii de sindicat, iar restul sunt în sindicatul lui Ion Temneanu. Este bunã acestã modificare a legii pentru cã eliminã niºte aberaþii ºi vã dau un exemplu: circa 700 de membri de sindicat, Petrila ºi Uricaniul, nu au fost primiþi de vreo 100 de oameni care era Sindicatul Huila. Cum vi se pare asta?! Aberaþie! Doar pentru cã acolo erau niºte orgolii. Minerii nu au nevoie de orgolii, ci de sindicat puternic care sã le apere drepturile ” – a declarat Cãtãlin Cenuºã, liderul Sindicatului ”Orizonturi Noi” al Minei Petrila. Clar, mineritul din Valea Jiului are nevoie de sindicate responsabile. Sigur legiuitorii s-au gândit ºi la ce au în ogradã ºi încercã sã-i împace pe cât este posibil. Ileana FIRÞULESCU

S

Sindicatul „Muntele” rãmâne reprezentativ ºi are dreptul sã negocieze în numele minerilor de la unitãþile extractive viabile incluse în Complexul Energetic Hunedoara, dar ºi a energeticienilor. Tribunalul Hunedoara a pronunþat sentinþa în acest dosar ºi a decis respingerea, ca nefondate, a apelurilor civile

declarate de cãtre pãrþile interveniente în proces, respectiv Sindicatul Liber Electrocentrale Deva-Mintia, Sindicatul "Libertatea 2008 Livezeni, Sindicatul Liber ºi Independent E.M. Lupeni, Sindicatul EPCVJ Vulcan, Sindicatul SCSM Petroºani, Sindicatul Liber SE Paroºeni, Sindicatul Independent Termoserv Paroºeni ªi Sindicatul Liber Independent "Electrocentrale" Mintia.

Practic, aceºtia contestau sentinþa din octombrie 2013, pronunþatã de Judecãtoria Petroºani, prin care “Muntele” devenea reprezentativ. Pe parcursul procesului, la dosar au fost depuse mai multe documente solicitate de instanþã, iar magistraþii au cerut oficialilor Complexului Energetic Hunedara o situaþie a numãrului total de salariaþi, în mod punctual,

pentru fiecare divizie componentã, precum ºi numãrul de membri de sindicat. Asta pentru a se stabili dacã existã o majoritate a membrilor de sindicat la structura ce se dorea reprezentiativã. Majoritatea cerutã de lege

Departamentul pentru Energie:

“CEH va prelua angajaþii de la SNÎMVJ”

C

omplexul Energetic Hunedoara va prelua angajaþii de la SNÎMVJ dupã închiderea minelor neviabile. Responsabilii Departamentului pentru Energie spun cã dupã anul 2018, personalul de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului care nu îndeplineºte condiþiile de pensionare va fi preluat de cãtre Complexul Energetic Hunedoara. “Prin scrisoarea nr. 2138/2/13/03.2014, adresatã domnului secretar de stat Maricel Popa, conducerea Complexului Energetic Hunedoara, reconfirmã faptul cã va prelua salariaþii SN Închideri Mine SA Valea Jiului,

care la momentul încetãrii activitpþii, nu îndeplinesc condiþiile de pensionare”, se aratã în document. În urmã cu câteva sãptãmâni, responsabilii CEH spuneau cã deocamdatã nu se ºtie ce va fi dupã 2018

Curtea de Conturi la SNÎMVJ

“Muntele” rãmâne reprezentativ ºi intrã la negocieri cu patronatul CEH indicaliºtii de la „Muntele” sunt unici reprezentativi la nivelul unitãþilor miniere viabile din Valea Jiului. Aºa au stabilit magistraþii de la Tribunalul Hunedoara.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

a fost pusã în pericol dupã ce liderul minerilor de la Livezeni, Adrian Jurca, s-a retras din structura sindicalã împreunã cu vreo 300 de membri de sindicat, însã liderii de la „Muntele” au susþinut cã au reuºit sã atragã alþi angajaþi ai CEH – inclusiv energeticieni - aºa încât sã-ºi asigure reprezentativitatea la nivelul CEH. În aceste condiþii, liderii sindicatului declarat reprezentativ, vor intra la negocieri cu patronatul Complexului Energetic Hunedoara pentru noul contract colectiv de muncã al minerilor ºi energeticienilor. Car men COSMAN-PREDA

I

nspectorii de la Curtea de Conturi au luat la puricat actele de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine. Potrivit conducerii, aceste controale sunt absolute normale. “Au fost într-un control de fond care îl fac la orice societate naþionalã, în principal întotdeauna se verificã modul de gestionare al ajutorului de stat, principalele contracte cu beneficiarii, partea de resurse umane cum am gestionat-o în anul anterior. Încã nu avem raportul final al Curþii de COnturi, îl aºteptãm în mod normal probleme deosebite nu au fost la Societatea Naþionalã de Închideri. Problemele mici doar ei îl pot spune când ne vor înainta raportul care ni-l vor înainta ºi unde vor puncta

atunci când se vor închide cele trei unitãþi miniere neviabile. Directorul general a Societãþii Naþionale de Închideri Mine spunea cã peste 300 de persoane din cadrul entitãþii nu vor îndeplini condiþiile de pensionare la momentul 2018 ºi se discutã de o eventualã preluare a acestora de CEH. Rãspunsul oficialillor de la CEH suna.... ”Nu am avut astfel de discuþii cu domnul director”, au spus responsabilii CEH în urmã cu câteva sãp-

lãmuririle justificative legate de micile probleme constate”, a declarat Aurel Anghel, directorul general a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Societatea care se ocupã de închiderea minelor neviabile a încasat ºi ajutorul de stat pentru acest an. Banii urmeazã sã fie utilizaþi lunar pentru programele de închidere. “Vineri am încasat ajutorul de stat, destinaþia lui în mod deosebit a fost sumele datorate bugetului de stat, le-am achitat în totalitate pe lunile decembrie,

tãmâni. La momentul actual numãrul de personal de la Complexul Energetic Hunedoara este de circa 7.000, din care activitate energetica numãrã aproximativ 1.800 de persoane iar cea minierã 5100. Tot responsabilii Departamentului pentru Energie spun cã entitatea energeticã va prelua absolute toatã cantitatea de cãrbune produsã de SNÎMVJ. “Se angajeazã, de asemenea, de a prelua întraga cantitate de cãrbune extrasã de SN Închideri SA Valea Jiului pânã la momentul închiderii celor trei mine, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani”, se mai aratã în document. Dupã anul 2018, fãrã investiþiile necesare la minele viabile, CEH nu va putea rezista fãrã cãrbune din import. Monika BACIU

ianuarie ºi februarie, suntem la zi cu dãrile cãtre stat, urmând ca luniile viitoare sã accesãm ajutorul de stat plus banii proveniþi din vânzarea cãrbunelui cãtre Complexul Energetic Hunedoara. Am rãmas la acelaºi plafon de 17 milioane, lucrãm la 60 de zile cu dânºii pânã acum ne-au asigurat salariile ºi chenzina unu ºi chenzina doi”, a mai precizat sursa citatã. Tot din ajutorul de stat vor fi plãtiþi ºi viitorii disponibilizaþi. O nouã tranºã de concedieri collective va avea loc în a doua jumãtate a acestui an. “Disponibilizãrile prevãzute în BVC le avem prinse pe cheltuieli excepþionale ºi sunt prinse în programul nostru de exploatare în luna noiembrie. Vom face un plan de disponibilizare, anul acesta 256 de persoane vor pleca din sistem”, a mai spus directorul general al SNÎMVJ. Pânã în 2018 toþi angajaþii SNÎMVJ vor pãrãsi sistemul minier. Pentru aceºtia se vor pregãti ºi cursuri de reconversie profesionalã. Monika BACIU


8 Actualitate

Î

n Valea Jiului, cele ºapte exploatãri miniere au 17 sindicate, situaþie unicã în istoria sindicalismului! Supremaþia o deþine mina Lupeni - cu patru sindicate, urmatã de Livezeni – trei sindicate, iar restul - câte douã. Legea care modificã ºi completeazã Legea 62/2011 a Dialogului Social a trecut de Camera Senatului ºi spune cã sindicatul reprezentativ la nivel de unitate trebuie sã deþinã cel puþin 35% din numãrul angajaþilor unitãþii. Cine se situeazã sub acest procent, nu existã! Acest lucru poate fi o grea loviturã datã armatei liderilor de carton. Grea loviturã pentru multitudinea de sindicate din cadrul unitãþilor miniere din Valea Jiului, care parcã s-au înfiinþat, sau altele s-au încãpãþânat sã rãmânã, pentru a sparge forþa pe care o aveau minerii în a-ºi cere drepturile. Fiecare întreprindere minierã are câte douã, trei ºi patru sindicate, care mai de care mai rãzboinice între ele risipindu-ºi în vânt energia ºi menirea de a apãra, negocia ºi parafa condiþii de muncã, salarii, contracte de muncã din care salariatul ºi angajatorul sã aibã de câºtigat. Pentru cã se ºtie: o afacere bunã între douã pãrþi, patronatesindicate, este aceea din care au de câºtigat ambele implicate. În plus, se mai ºtie cã dacã sindicatele sunt puternice ºi conducerile unitãþilor vor fi pe mãsurã. De o perioadã bunã de timp, presa scrisã,

”Liderii de carton” primesc o loviturã grea

radiourile ºi televiziunile din Valea Jiului reflectã Lupeniul deþine suprescandaluri cu lideri de maþia cu 4 sindicate, sindicat sau scandaluri urmat de Livezeni cu 3 între lideri de sindicat, în sindicate, restul minelor care minerul/salariatul au câte douã sindicate. este uitat, aºa cum fac ºi O nouã lege care politicienii cu cetãþeanul. modificã ºi completeazã Aºa se face cã la cele Legea 62/2011 privind ºapte exploatãri miniere Dialogul Social desfidin cele cinci localitãþi inþeazã aceastã puzderie ale Vãii Jiului existã 17 de sindicate înfiinþate cu sindicate, situaþie scopul de a distruge uninemaiîntâlnitã în istoria tatea sindicalã, din sindicatelor din mineritul orgolii ºi în huilã. ste bunã acestã i modificare a legi e ºt ni ã in pentru cã elim u un aberaþii, ºi vã da 0 de 70 a exemplu: circ , at ic nd membri de si , nu ul ni ca Petrila ºi Uri eo vr de iþi au fost prim i 100 de oamen . Cum Sindicatul Huila ?! ta vi se pare as ntru Aberaþie! Doar pe r. orgolii ale liderilo e ºt ni cã acolo erau de sindivoie de orgolii, ci Minerii nu au ne turile ” – sã le apere drep cat puternic care atul preºedinte Sindic Cãtãlin Cenuºã, Mina Petrila. ”Orizonturi Noi”,

”E

chiar din trãdãri ale minerilor – cum se discutã printre unii politicieni, directori ºi jurnaliºti la ceas de searã prin cabanele munþilor noºtri. Cã s-ar putea sã fie reale aceste trãdãri, o dovedeºte aruncarea în derizoriu a acestei meniri de lider de sindicat, încât a ajuns de ruºinea breslei. ªi cum nu se pot face de ruºine degeaba, poate fi vorba de prostie, de bani sau foloase… Respectiva lege a fost iniþiatã de vreo 71 de deputaþi ºi vreo 50 de setori ºi a trecut de Camera Senatului. Acum se aflã la comisiile din Camera Deputaþilor. La art.143, punctul D, indice n), se spune cã la nivel de unitate este reprezentativ sindicatul cu 35% din numãrul lucrãtorilor unitãþii. Restul nu sunt luate în considerare.

S-ar putea interpreta o condiþie a reprezentativãtãþii la nivel de grup de unitãþi – cel puþin 7% din numãrul agajaþilor grupului unitãþilor. Deci ne-am scos – ar putea zice liderii. Doar cã se pleacã tot de la acel 35% pe unitate, ca sã se poatã negocia cu administraþia respectivei unitãþi, pentru cã aici se pot ”face cãrþile”. ”La Petrila, Lonea ºi Uricani lucrurile sunt clare. Fiecare avem peste 50%. Nu am aflat de aceastã lege, dar dacã este aºa, sunt de acord pentru cã numãrul mare de sindicate a slãbit mult puterea pe care trebuie s-o aibã o asemenea organozaþie. La Petrila, în sindicatul pe care îl conduc are 330 de membrii din

totalul de 517 salariaþi, vreo 20-25 nu sunt membrii de sindicat, iar restul sunt în sindicatul lui Ion Temneanu. Este bunã acestã modificare a legii pentru cã eliminã niºte aberaþii ºi vã dau un exemplu: circa 700 de membri de sindicat, Petrila ºi Uricaniul, nu au fost primiþi de vreo 100 de oameni care era Sindicatul Huila. Cum vi se pare asta?! Aberaþie! Doar pentru cã acolo erau niºte orgolii. Minerii nu au nevoie de orgolii, ci de sindicat puternic care sã le apere drepturile ” – a declarat Cãtãlin Cenuºã, liderul Sindicatului ”Orizonturi Noi” al Minei Petrila. Clar, mineritul din Valea Jiului are nevoie de sindicate responsabile. Sigur legiuitorii s-au gândit ºi la ce au în ogradã ºi încercã sã-i împace pe cât este posibil. Ileana FIRÞULESCU

S

Sindicatul „Muntele” rãmâne reprezentativ ºi are dreptul sã negocieze în numele minerilor de la unitãþile extractive viabile incluse în Complexul Energetic Hunedoara, dar ºi a energeticienilor. Tribunalul Hunedoara a pronunþat sentinþa în acest dosar ºi a decis respingerea, ca nefondate, a apelurilor civile

declarate de cãtre pãrþile interveniente în proces, respectiv Sindicatul Liber Electrocentrale Deva-Mintia, Sindicatul "Libertatea 2008 Livezeni, Sindicatul Liber ºi Independent E.M. Lupeni, Sindicatul EPCVJ Vulcan, Sindicatul SCSM Petroºani, Sindicatul Liber SE Paroºeni, Sindicatul Independent Termoserv Paroºeni ªi Sindicatul Liber Independent "Electrocentrale" Mintia.

Practic, aceºtia contestau sentinþa din octombrie 2013, pronunþatã de Judecãtoria Petroºani, prin care “Muntele” devenea reprezentativ. Pe parcursul procesului, la dosar au fost depuse mai multe documente solicitate de instanþã, iar magistraþii au cerut oficialilor Complexului Energetic Hunedara o situaþie a numãrului total de salariaþi, în mod punctual,

pentru fiecare divizie componentã, precum ºi numãrul de membri de sindicat. Asta pentru a se stabili dacã existã o majoritate a membrilor de sindicat la structura ce se dorea reprezentiativã. Majoritatea cerutã de lege

Departamentul pentru Energie:

“CEH va prelua angajaþii de la SNÎMVJ”

C

omplexul Energetic Hunedoara va prelua angajaþii de la SNÎMVJ dupã închiderea minelor neviabile. Responsabilii Departamentului pentru Energie spun cã dupã anul 2018, personalul de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului care nu îndeplineºte condiþiile de pensionare va fi preluat de cãtre Complexul Energetic Hunedoara. “Prin scrisoarea nr. 2138/2/13/03.2014, adresatã domnului secretar de stat Maricel Popa, conducerea Complexului Energetic Hunedoara, reconfirmã faptul cã va prelua salariaþii SN Închideri Mine SA Valea Jiului,

care la momentul încetãrii activitpþii, nu îndeplinesc condiþiile de pensionare”, se aratã în document. În urmã cu câteva sãptãmâni, responsabilii CEH spuneau cã deocamdatã nu se ºtie ce va fi dupã 2018

Curtea de Conturi la SNÎMVJ

“Muntele” rãmâne reprezentativ ºi intrã la negocieri cu patronatul CEH indicaliºtii de la „Muntele” sunt unici reprezentativi la nivelul unitãþilor miniere viabile din Valea Jiului. Aºa au stabilit magistraþii de la Tribunalul Hunedoara.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

a fost pusã în pericol dupã ce liderul minerilor de la Livezeni, Adrian Jurca, s-a retras din structura sindicalã împreunã cu vreo 300 de membri de sindicat, însã liderii de la „Muntele” au susþinut cã au reuºit sã atragã alþi angajaþi ai CEH – inclusiv energeticieni - aºa încât sã-ºi asigure reprezentativitatea la nivelul CEH. În aceste condiþii, liderii sindicatului declarat reprezentativ, vor intra la negocieri cu patronatul Complexului Energetic Hunedoara pentru noul contract colectiv de muncã al minerilor ºi energeticienilor. Car men COSMAN-PREDA

I

nspectorii de la Curtea de Conturi au luat la puricat actele de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine. Potrivit conducerii, aceste controale sunt absolute normale. “Au fost într-un control de fond care îl fac la orice societate naþionalã, în principal întotdeauna se verificã modul de gestionare al ajutorului de stat, principalele contracte cu beneficiarii, partea de resurse umane cum am gestionat-o în anul anterior. Încã nu avem raportul final al Curþii de COnturi, îl aºteptãm în mod normal probleme deosebite nu au fost la Societatea Naþionalã de Închideri. Problemele mici doar ei îl pot spune când ne vor înainta raportul care ni-l vor înainta ºi unde vor puncta

atunci când se vor închide cele trei unitãþi miniere neviabile. Directorul general a Societãþii Naþionale de Închideri Mine spunea cã peste 300 de persoane din cadrul entitãþii nu vor îndeplini condiþiile de pensionare la momentul 2018 ºi se discutã de o eventualã preluare a acestora de CEH. Rãspunsul oficialillor de la CEH suna.... ”Nu am avut astfel de discuþii cu domnul director”, au spus responsabilii CEH în urmã cu câteva sãp-

lãmuririle justificative legate de micile probleme constate”, a declarat Aurel Anghel, directorul general a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Societatea care se ocupã de închiderea minelor neviabile a încasat ºi ajutorul de stat pentru acest an. Banii urmeazã sã fie utilizaþi lunar pentru programele de închidere. “Vineri am încasat ajutorul de stat, destinaþia lui în mod deosebit a fost sumele datorate bugetului de stat, le-am achitat în totalitate pe lunile decembrie,

tãmâni. La momentul actual numãrul de personal de la Complexul Energetic Hunedoara este de circa 7.000, din care activitate energetica numãrã aproximativ 1.800 de persoane iar cea minierã 5100. Tot responsabilii Departamentului pentru Energie spun cã entitatea energeticã va prelua absolute toatã cantitatea de cãrbune produsã de SNÎMVJ. “Se angajeazã, de asemenea, de a prelua întraga cantitate de cãrbune extrasã de SN Închideri SA Valea Jiului pânã la momentul închiderii celor trei mine, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani”, se mai aratã în document. Dupã anul 2018, fãrã investiþiile necesare la minele viabile, CEH nu va putea rezista fãrã cãrbune din import. Monika BACIU

ianuarie ºi februarie, suntem la zi cu dãrile cãtre stat, urmând ca luniile viitoare sã accesãm ajutorul de stat plus banii proveniþi din vânzarea cãrbunelui cãtre Complexul Energetic Hunedoara. Am rãmas la acelaºi plafon de 17 milioane, lucrãm la 60 de zile cu dânºii pânã acum ne-au asigurat salariile ºi chenzina unu ºi chenzina doi”, a mai precizat sursa citatã. Tot din ajutorul de stat vor fi plãtiþi ºi viitorii disponibilizaþi. O nouã tranºã de concedieri collective va avea loc în a doua jumãtate a acestui an. “Disponibilizãrile prevãzute în BVC le avem prinse pe cheltuieli excepþionale ºi sunt prinse în programul nostru de exploatare în luna noiembrie. Vom face un plan de disponibilizare, anul acesta 256 de persoane vor pleca din sistem”, a mai spus directorul general al SNÎMVJ. Pânã în 2018 toþi angajaþii SNÎMVJ vor pãrãsi sistemul minier. Pentru aceºtia se vor pregãti ºi cursuri de reconversie profesionalã. Monika BACIU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

Ministrul Culturii, în vizitã la Petroºani

M

inistrul Culturii, în vizitã, neoficialã, la Petroºani. La sfârºitul sãptãmânii trecute, Kelemen Hunor, ministrul Culturii s-a aflat în vizitã la Petroºani. Aceasta s-a întâlnit cu membrii organizaþiei UDMR ºi cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Vizita a fost una de curtoazie, iar în cadrul discuþiilor s-au stabilit câteva direcþii în ceea ce priveºte alegerile europarlamentare. Monika BACIU “Am venit la Petroºani sã mã întâlnesc aici cu organizaþia ºi cu prietenii mei sã stãm de vrobã sã vedem care sunt problemele lor, cu ce putem sã îi ajutãm ºi sigur

încep pregãtirile pentru europarlamentare. Judeþul are un candidat, e vorba de domnul Winkler, care este ºi cap de listã. Sigur cã va avea judeþul Hunedoara un europarlamentar, nu ºtiu cum stau celelalte partide, dar UDMR-ul va da ºi pentru acest judeþ un deputat în Parlamentul European. Am venit sã îi ajutãm cu ce putem. Am avut o întâlnire scurtã ºi cu primarul, ne cunoaºtem de

foarte mult timp ºi am discutat ºi despre problemele din judeþ, dar mai ales din municipiul Petroºani ºi acesta este scopul vizitei. Sper cã voi reveni în mai în timpul campaniei propriu-zise ºi de fiecare când pot în judeþul Hunedoara ºi în Valea Jiului încerc sã ajung ºi sã vãd care sunt problemele ºi necesitãþile comunitãþilor de aici”, a declarat ministrul Culturii, Kelemen Hunor, la Petroºani. Ministrul a participat ºi la “Drumul Crucii”, eveniment specific catolicilor.

Winkler a fost reales preºedinte al UDMR Hunedoara

E

uroparlamentarul Iuliu Winkler a fost reales în funcþia de preºedinte al filialei judeþene UDMR Hunedoara, el fiind astfel la cel de-al ºaptelea mandat în fruntea organizaþiei. Organizaþiile din Petroºani ºi Lupeni vor fi în atenþia preºedintelui. Maximilian GÂNJU

La conferinþa judeþeanã de alegeri a UDMR Hunedoara au participat 108 delegaþi din cele 16 organizaþii locale, dar ºi preºedintele Uniunii, Kelemen Hunor. Imediat dupã ce a fost reconfimat în funcþia de preºedinte al UDMR Hunedoara, Winkler

a declarat cã structura de conducere îºi propune ca Uniunea sã obþinã un scor electoral bun la alegerile pentru Parlamentul European ºi sã îºi întãreascã prezenþa în administraþia publicã din localitãþile în care trãiesc membri ai comunitãþii maghiare. „Ne dorim în 25 mai sã avem un foarte bun rezultat la alegerile pentru Parlamentul European ºi sã ne pregãtim mult mai bine pentru alegerile din 2016. Sã recâºtigãm, dacã se poate, prezenþa în Consiliul Local Petroºani, sã o întãrim pe cea din Deva,

Hunedoara, Lupeni, în aºa fel încât acolo unde avem comunitãþi mai importante maghiare sã fim prezenþi ºi în forurile locale de decizie”, a declarat preºedintele UDMR Hunedoara. Mandatul de preºedinte al filialei judeþene UDMR Hunedoara este pentru o perioadã de doi ani, în conformitate cu prevederile interne ale formaþiunii. Iuliu Winkler este cel mai longeviv preºedinte de organizaþie judeþeanã din Hunedoara, el ocupând aceastã funcþie din 2001. A intrat în UDMR în 1990 ºi a fost consilier judeþean, apoi subprefect al judeþului. Din 2000 ºi pânã în 2004 a fost deputat de Hunedoara, apoi ministru delegat pentru Comerþ, ministru al Comunicaþiilor, în cele douã guverne conduse de Cãlin Popescu Tãriceanu. Din 2007 este europarlamentar. În luna martie, forurile de conducere ale UDMR l-au desemnat drept cap de listã al Uniunii pentru alegerile pentru Parlamentul European.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

PRM-iºtii intrã în grevã

POST NEGRU PENTRU VADIM

G

ata sã moarã de foame pentru Vadim. Aºa se declarã câþiva tineri din Petrila, membri ai Partidului România Mare, care nu sunt de acord cu faptul cã tribunului i s-a respins candidatura la Parlamentul European, din motive de liste electorale.

Gheorghe Funar. Funar este doar un fost lider, dar cei care au semnat sunt tot PRM-iºti. Deci, BEC-ul a interpretat doar litera legii, deºi sunt 400.000 de semnãturi, nu 200.000 cât era nevoie. Dacã totuºi, dacã

Diana MITRACHE Vor sta în greva foamei pe toatã perioada alegerilor europarlamentare, dacã lui Vadim Tudor i se respinge candidatura la Parlamentul European. Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), tribunul nu a adunat suficient de multe semnãturi, lucru cu care PRM-iºtii din Petrila nu sunt de acord ºi atunci spun cã vor recurge la gesturi extreme. Se vor lega cu lanþuri de sediul B.E.C. de la Bucureºti, sau chiar vor îndura foamea „ca sã se facã dreptate”. „Noi, încã ne pãstrãm

optimismul. Dovada cã semnãturile sunt suficiente este cã, pe lângã semnãturile de Corneliu Vadim Tudor, tot semnãturi cu lista de susþinãtori PRM, au fost depuse ºi de

justiþia nu va þine cont de asta, de la Petrila, un grup de tineri PRM-iºi ne vom deplasa la Bucureºti ºi în perioada alegerilor europarlamentare vom intra în greva foamei”, a declarat Emanuel Andronache, preºedintele PRM Petrila. Soluþionarea contestaþiilor privind admiterea sau respingerea candidaturilor se face în cel mult douã zile de la înregistrarea contestaþiei, cel mai târziu 12 aprilie, de cãtre Tribunalul Bucureºti, iar candidaturile rãmân defini-

Insolvenþa exclusã

R

eprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni exclud din start intrarea în insolvenþã, asta deºi datoriile localitãþii sunt nenumãrate. Primãria municipiului Lupeni se aflã în topul datornicilor din judeþul Hunedoara, la capitolul arierate ale administraþiilor publice, dar asta din cauza sumelor pe care Guvernul nu le-a mai decontat de ceva timp. Monika BACIU “Nici pe departe cat sunt eu primar nu se va pune problema sa intram in insolventa pentru ca primaria nu are datorii facute de primar, daca erau datori facute de primar erau datorii facute pe proiecte europene sip e proiecte guvernamentale pe care pana la urma primaria impreuna cu Guvernul Romaniei, cu Consiliul Judetean va reusi sa plateasca con-

structorilor lucrarile care sunt effectuate”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Edilul spune cã în cele din urmã Guvernul va gãsi o soluþie pentru rezolvarea acestor probleme. Resmeriþã spune cã în acest caz nu conteazã culoarea politicã, mai ales cã toate proiectele din Lupeni s-au realizat cu girul Guvenului. “Nu este vorba de culoare politica dar pana la urma sunt sigur

tive cel mai târziu în 16 aprilie. BEC a respins, miercuri, candidaturile depuse pentru alegerile europarlamentare în numele PRM, atât cele depuse de Corneliu Vadim Tudor, cât ºi cele depuse de Gheorghe Funar. ca si Guvernul se va implica sip e mine ma intereseaza sa ducem proiectele la bun sfarsit sis a le terminam si sunt sigur ca va veni si in sprijinul constructorilor cu platile pe care trebuie sa le faca. Eu ca primar nu faceam aceste proiecte, au fost niste proiecte foarte indraznete, foarte curajoase, daca nu aveam si aprobarea Guvernului Romaniei“ , a mai precizat sursa citatã. Potrivit Buletinului Ministerului Finanþelor privind situaþia plãþilor restante mai mari de 90 de zile, judeþul Hunedoara are datorii în total de 40,61 milioane lei. Din suma

totalã, Primãria Lupeni are arierate de 32,71 milioane de lei, de 10 ori mai mult decât Primãria Aninoasa care se aflã în insolvenþã din cauza incapacitãþii de platã.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

Monumentele istorice vor fi reabilitate, dar nu anul acesta

M

onumentele istorice din judeþul Hunedoara vor fi reabilitate, dar nu în acest an ºi nu toate. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, s-a aflat la sfârºitul sãptãmânii trecute la Petroºani unde s-a întâlnit cu membrii organizaþiei UDMR ºi cu primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În urma discuþiilor purtate, edilul petroºãnean a ridicat mai multe probleme cu care se confuntã localitatea ºi Valea Jiului. Monika BACIU “Problemele economice ºi sociale (au fost ridicate de primarul din Petroºanin.r.). E un oraº cu istorie foarte importantã ºi cu un prezent destul de greu ºi e nevoie de multã atenþie pentru Petroºani ºi pentru Valea Jiului fiindcã în continuare eu cred cã se mai pot gãsi, ºi mai ales dacã economia începe sã creascã, investitori, locuri de muncã ºi un trai decent ºi un viitor previzibil pentru aceastã zonã, pentru comu-

nitãþile de aici”, a declarat ministrul Culturii, Kelemen Hunor, la Petroºani.

Bugetul prea mic al Ministerului Culturii nu permite efectuarea de lucrãri de reabilitare în

Ministrul a mai precizat cã monumentele istorice ale judeþului vor fi reabilitate însã nu în acest an.

acest an. În 2014, cei de la Ministerul Culturii vor lucra la un plan pentru anul 2015, plan care va

Piste inutile

Î

n urmã cu câþiva ani municipalitatea de la Petroºani a realizat o pistã destinatã bicicliºtilor. Aceasta are 300 de metri, iar bicicliºtii spun cã nu este prea utilã. Monika BACIU

“Este prea scurtã pista pentru bicicliºti ºi nu sunt perioade când autoturismele sunt parcate cu câte o roatã pe ea sau chiar pietonii sunt cei care o folosesc”, spune un biciclist.

Aceasta este inutilã în condiþiile în care pietonii care utilizeazã aceastã pistã nu þin cont de perimetrul destinat celor cu biciclete. Deºi municipalitatea mai avea în plan realizarea unor astfel de piste, proiectul a fost amânat.

“Nici asta nu este prea folositã. Anul acesta deocamdatã nu cred cã vom face alte piste pentru bicicliºti, nu am un proiect în acest sens, probabil cã în funcþie de cerinþe pe viitor vom lua în calcul aceastã posibilitate care este una beneficã ºi modernã pentru orice oraº”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pietonii care merg pe pista pentru biciliºti pot fi sancþionaþi de poliþia localã.

cuprinde reabilitarea monumentelor istorice. Cele prioritare vor fi monumentele din categoria A ºi anume cele de interes naþional. “În acest an, când vorbim despre monumente istorice nu ar trebui sã vorbim despre un singur an, dar vorbesc de bugetul anului 2014 care este un buget extrem de mic. Aºa a fost votat anul trecut, eu aºa am preluat Ministerul Culturii. Noi încercãm în aceastã periodã sã pregãtim proiectele pentru anul viitor. Asta înseamnã cã în zona monumentelor istorice în zona restaurãrii sã pregãtim acele dosare în primul rând pentru monumentele din categoria A care pot fi într-o perioadã de doitrei ani de zile reno-

vate, pentru cã într-un singur an marea majoritate a lucrãrilor nu pot fi începute ºi terminate. Asta este natura monumentelor istorice. Acolo se lucreazã pe termen mediu. Sunt ºi cazuri când se lucreazã pe termen lung mai ales când ne gândim la Castelul Huniazilor ºi atunci trebuie sã pregãtim prioritãþile. În acest an asta vom face ºi sigur Hunedoara din acest punct de vedere extrem de bogat în ceea ce priveºte patrimoniul arheologic, dar ºi construit este în vizorul nostru. Minuni

LUNA APRILIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

în 2014 nu pot promite fiindcã din pãcate sunt doar 20 de milioane de lei, suma contractatã de Ministerul Culturii, înainte sã vin eu, pentru restaurare”, a mai spus Kelemen Hunor la Petroºani. 520 de monumente istorice din judeþul Hunedoara sunt înregistrate la nivelul ministerului Culturii. Doar câteva sute de monumente sunt incluse în categoria celor de importanþã naþionalã. În Valea Jiului nu existã niciun monument istoric clasificat a fiind de importanþã naþionalã.

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

De la magazia ApaServ, la azil de bãtrâni

Operatorul de apã din Valea Jiului, obligatã sã amenajeze un hiar dacã nivelul mai scãzut al nou spaþiu pentru materiale

C

încasãrilor i-a determinat sã mai reducã din cheltuieli, reprezentanþii operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului, SC ApaServ Valea Jiului SA, investesc bani în aceastã perioadã în amenajarea unei noi magazii. ªi asta pentru cã spaþiul utilizat pânã acum îºi schimbã destinaþia. Carmen COSMAN - PREDA

Materialele erau depozitate într-un spaþiu din Colonie, din zona blocului de locuinþe sociale. Numai cã, acesta era al Primãriei Municipiului Petroºani, care i-a gãsit o altã utilitate. Practic, fosta magazie a ApaServ va fi transformatã într-un azil de bãtrâni de cãtre preotul Octavian Pãtraºcu. Iar operatorul de apã din Valea Jiului va amenaja, pe cheltuiala proprie, o nouã magazie.” Avem o mare problemã cu magazia centralã a noastrã, care va trebui mutatã de la blocul social, unde funcþioenazã acum, la sediul central al societãþii noastre. Am

investit foarte mult în clãdirea în care sunt adãpostite maºinile ºi aici vom muta ºi magazia. Clãdirea în care a funcþionat pânã acum magazia este a Primãriei Petroºani, iar printr-o hotãrâre a Consiliului Local a fost transferatã cãtre preotul Octavian Pãtraºcu, care va amenaja aici un azil. În aceste condiþii, noi sunte nevoiþi sã ne mutãm în altã locaþie”, a declarat directorul general al SC ApaServ, Costel Avram. Pe de altã parte, Avram a precizat cã investiþiile din fonduri proprii vizeazã ºi parcul auto al firmei, iar aici ne referim la utilajele absolut necesare pntru buna desfãºurare a activ-

itãþii curente. „Chiar dacã au fost tãiate unele cheltuieli, asta nu înseamnã cã nu am investit în parcul auto, care este foarte vechi. Tot timpul am alocat, însã, fonduri

Lume multã la târgurile sãptãmânale de haine

O

amenii din Valea Jiului comparã în aceastã perioadã preþurile din magazin cu cele de pe tarabele din târgurile sãptãmânale, mai ales cã la începutul fiecãrui sezon se impune o oarecare reînoire a garderobei. Adriana PAVEL Piaþa de la stadionul din Petroºani, de câteva

Preþul apei, þinut cu energie

Î

n Valea Jiului, preþul apei a fost þinut la valoarea minimã ºi nu s-au fãcut majorãri de tarife, cu energie. Responsabilii Apa Serv au reuºit, cu ajutorul unor micro-hidrocentrale, sã vândã energie la bursã ºi au compensat astfel costul de producþie. Diana MITRACHE

Preþul apei în Valea Jiului este unul dintre cele mai mici din þarã. Asta susþine Costel Avram, directorul societãþii de distribuþie a apei din aceastã zonã a judeþului, iar totul a fost posibil pentru cã au investit în câteva microhidrocentrale pe cursurile de apã din zonã. Acum, Apa Serv vinde de aproape 2 ani, energie la bursã ºi, chiar dacã preþul a mai scãzut faþã de anul trecut, populaþia este în câºtig. „Preþul apei în Vale este cel mai mic din România ºi

noi îl menþinem în condiþiile în care avem ºi alte activitãþi conexe. ªi aici este vorba despre faptul cã producem energie ºi vindem lunar de aproape 900 de milioane de lei vechi. Dacã nu am avea ºi aceºti bani, cred cã lucrurile s-ar complica ºi nu am putea sã existãm ºi sã fim din punct de vedere financiar, bine”, a spus Costel Avram. Apa Serv a vândut anul trecut energie cu 200 de lei Mega Watt-ul, iar acum, pentru cã preþul a scãzut pe piaþã, reuºeºte sã vândã cu un preþ mai mic, dar are în vedere mai multe

pentru ca utilajele sã poatã funcþiona. În plus, anul acesta am prevãzut achiziþionarea a trei maºini, la care se adaugã un caterpilar, pentru ca activitatea sã se desfãºoare în condiþii optime. ªi în echipamentul de protecþie al oamenilor sa investit mult, aºa încât sã beneficieze de salopete, cizme sau mãnuºi de cea mai bunã calitate”, a mai spus Costel Avram.

investiþii în acest domeniu. „În decembrie, am vândut energie pânã la sfârºitul anului, pe fiecare lunã, chiar dacã anul acesta a fost 171 lei, comparativ cu 200 de lei Mega Watt-ul, anul trecut. Dar asta este, preþul a scãzut ºi noi suntem bucuroºi cã avem un contract ferm pânã la sfârºitul acestui an. Mai mult chiar, avem ºi acel PZU –preþul zilei urmãtoare – în care vindem foarte bine”, a mai adãugat Avram. Operatorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului pregãteºte punerea în funcþiune a unei noi microhidrocentrale, amenajate în zona Vulcanului, la Brazi, iar asta face ca din 43 de operatori de apã din þarã, Valea Jiului sã fie pe locul 39 din punct de vedere al preþului de vânzare al apei cãtre populaþie.

sãptãmâni este plinã de oameni care cumpãrã dacã au bani, iar dacã nu, mãcar vin ºi se uitã. Aºa s-a întâmpla ºi la târgul de duminica, atunci când zona arãta ca un furnicar de oameni ºi maºini. Sute de potenþiali cumpãrãtori au venit aici pentru a vedea dacã preþurile hainelor de primãvarã – varã se încadreazã în bugetul lor. Dupã ce au fãcut un tur al tarabelor, dacã nu ºi-au cumpãrat ceva, sigur au trecut, mãcar de curioºi, ºi printre comercianþii de vechituri. Aici au vãzut tot ce ºi-au dorit sau nu.

Începând de aparate vechi de vârsta bunicii, tacâmuri, obiecte decorative ºi terminând cu tot felul de “minuni” cum ar fi senzori de iluminat, bijuterii cu patina timpului sau telefoane din prima generaþie de celulare.

T

ârgul de la Vulcan, furnicar de oameni ªi la Vulcan, târgul sãptãmânal de haine ºi produse industriale care se þine sâmbãta, în zona Dincã, aproape de ieºirea din oraº spre Lupeni, a fost un adevãrat furnicar. Cei mai mulþi vulcãneni spun cã vin de ani de zile la acest târg când vor sã îþi cumpere ceva, pentru cã multe haine sunt mai ieftine decât în magazine ºi în plus de asta, aici mai pot ºi negocia preþul.


14 Program & Horoscop

10:30 Ultima ediþie (r) 11:25 Profesioniºtii... (r) 12:25 Opinii fiscale 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:10 Între bine ºi rãu

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Vrei sã fii milionar? (r) 13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times New Roman (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii 20:30 Epic Show

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 România, te iubesc! (r) 11:00 Bãrbaþii în negru II (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 O noapte la muzeu (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Schimb de prizonieri 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Psihologia minciunii

21 martie *** 20 aprilie Zi favorabilã studiului ºi comunicãrii. Puteþi obþine câºtiguri importante din tranzacþii financiare. În partea a doua a zilei, sunteþi anunþat cã trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de afaceri, iar partenerul de viaþã este nemulþumit.

10:45 11:00 12:00 13:00 13:30 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 21:30 22:30

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Vouã (r) Mica mireasã (r) Specialiºti în sãnãtate Sacrificiul (r) ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Visul Regelui Fosta mea iubire (r)

Teleshopping Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Doamne de poveste (r) Doctorul casei (r) Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla O nouã viaþã Regina Poveºtiri de noapte

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: ASC Poli Timiºoara - Steaua 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: ASC Poli Timiºoara - Steaua 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: CFR Cluj Petrolul Ploieºti 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: CFR Cluj Petrolul Ploieºti 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Digi Sport Special 18:30 Fotbal: Gaz Metan Mediaº - Pandurii Tg. Jiu 19:15 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Nervozitate vã poate pune într-o situaþie neplãcutã în cãmin. Pãstraþi-vã calmul ºi dedicaþi-vã unor activitãþi de rutinã. N-ar strica sã fiþi mai tandru cu partenerul de viaþã.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Puteþi obþine cu uºurinþã mici câºtiguri financiare, însã fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile de orice fel. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã tensionaþi relaþia cu partenerul de viaþã. Se pare cã aveþi o idee fixã în legãturã cu schimbarea stilului de viaþã. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:15 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30

21

23 iulie *** 22 august

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã mai veche a familiei. În cursul dimineþii, descoperiþi o ofertã avantajoasã pentru cumpãrarea unei case sau pentru un schimb de locuinþã. O persoanã mai în vârstã din familie, se opune cu fermitate.

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea sã plecaþi într-o deplasare neaºteptatã. Nu este cazul sã regretaþi schimbarea programului: aceastã cãlãtorie poate reprezenta pentru dumneavoastrã un nou început. Aveþi succes pe plan social ºi financiar. Profitaþi de acest context favorabil.

Sunteþi în formã, iar relaþiile cu anturajul sunt excelente. Ziua de astãzi este favorabilã investiþiilor, demarãrii unei afaceri ºi cãlãtoriilor în interes personal. În partea a doua a zilei vi se propune o colaborare. Nu vã grãbiþi în luarea unei decizii.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Reuºiþi sã faceþi schimbãri majore în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan profesional ºi în privinþa relaþiilor sentimentale. Azi sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, relaþiile de parteneriat ºi cãlãtoriile personale.

În cursul dimineþii sunteþi anunþat cã aþi moºtenit o sumã mare de bani. Sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, iar seara vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie, împreunã cu partenerul de viaþã. Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile.

23 noiembrie *** 20 decembrie Este momentul sã puneþi în practicã planurile în legãturã cu o afacere foarte promiþãtoare. Relaþiile cu partenerul de viaþã pot avea de suferit din cauzã cã neglijaþi rezolvarea problemelor.

21 ianuarie *** 20 februarie

Talentul creativ este la cote ridicate ºi vã poate ajuta sã rezolvaþi problemele profesionale într-un mod original. Relaþiile sentimentale sunt în general bune, dar aveþi tendinþa de a-i face reproºuri nejustificate.

21 decembrie *** 20 ianuarie Preocupat de problemele personale, aveþi tendinþa sã neglijaþi cãminul. Pentru rezolvarea problemelor importante, vã puteþi baza pe intuiþie, dar ºi pe sfaturile partenerului de viaþã.

21 februarie *** 20 martie În prima parte a zilei, este posibil sã aveþi mici dificultãþi în cãmin. Cu o vorbã bunã sau un mic cadou, puteþi dezamorsa o situaþie tensionatã. O vizitã la prieteni, în cursul serii, readuce armonia ºi buna dispoziþie.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

Actualitate 15

Semafoare defecte, trecãtori în pericol

Pietonii sunt cei mai revoltaþi de nu reuºim sã reparãm e câteva luni bune semafoarele de la lipsa instalaþia de semafor”, a intersecþia cu Spitalul ºi cel din cendeclarat Tiberiu Iacob Ridzi, semafoarelor. Ei spun cã trul localitãþii de lângã teatru nu primarul municipiului nu o datã ci Petroºani. funcþioneazã. Trecãtorii sunt mereu în de mai multe Pânã la realizarea celor alertã pentru cã ºoferii sã nu cumva sã îi ori au fost pe douã sensuri giratorii, accidenteze. În tot acest timp, responsabilii municipalitatea spune cã în punctul de a de la Primãria Petroºani spun cã au în deveni vicmãsura în care este posibil timele convedere realizarea unor sensuri giratorii, dar va face toate demersurile ducãtorilor necesare pentru a urgenta ºi repararea acelor semafoare. auto. reparaþia semafoarelor. Monika BACIU asta nu ar exclude “Este “Sensul giratoriu vrem sã funcþionarea semafoarelor, groaznic fãrã îl facem cât mai repede sã fie atenþi sã nu fie vic“Noi avem în plan acolo însã avem o problemã semafoare. ªoferii sunt toþi posibil însã nu excludem timele vreunui accident, iar sã punem douã sensuri tehnicã, firma care le-a grãbiþi ºi nu þin cont de reaparea semaforului. ºoferii trebuie sã îºi testeze giratorii, se lucreazã la montat de la Piatra Neamþ marcaje ºi de faptul cã Facem demersuri pentru abilitãþile în lipsa semproiectare în acest nu reuºeºte sã ne procure existã o trecere de pietoni. repararea acestuia, pânã la nalelor luminoase care le moment, dar pe de o parte piesa respectivã ºi atunci De câteva ori era sã dea momentul când vom face permiteau accesul liber. peste mine chiar pe sensul giratoriu trebuie sã trecere. Am observat facem semafoarele. Asta e cã nici celor de la o problemã tehnicã. Nu ambulanþã nu le avem un plan de manageS.C. Netlog Computer S.R.L. acordã mereu prioriment al traficului în zona – Complex 3D Aqua recruteazã tate”, spune o trecãrespective însã ºtim care personal pentru ocuparea toare. sunt problemele acolo însã urmãtoarelor posturi: Pânã când cred cã este mult mai oporbucãtar semafoarele vor fi reatunã montarea unui sens ajutor bucãtar parate, trecãtorii tregiratoriu, la spital în primul ospãtar buie sã facã slalom rand decât semaforizarea ajutor ospãtar printre autoturisme ºi clasicã”, a mai spus edilul. barman agent pazã (cu atestat) Cv-urile (cu foto) se depun la sediul Complexului 3D Aqua din Petroºani, str. Independenþei, firmate, toate de import. PT5 pînã în datã de ua Mondialã a Sãnãtãþii se celebreazã în fiecare an în data Totuºi, boala transmisã 20.04.2014 (luni-sambãtã, de 7 aprilie, pentru a marca întemeierea Organizaþiei prin vectori cu cea mai între orele 11:00 – 16:00) ºi pe Mondiale a Sãnãtãþii (OMS) în anul 1948 ºi reprezintã o oportuni- mare creºtere în lume adresa contact@3daqua.ro. este febra Denga, cu o tate pentru locuitorii din orice comunitate sã se implice în activcreºtere de 30 de ori a itãþi care pot duce la o stare de sãnãtate mai bunã.În acest an incidenþei în ultimii 50 de Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara marcheazã aceastã sãrani. În prezent, 40% din bãtoare printr-o campanie ce se desfãºoarã sub sloganul „Entitãþi populaþia lumii este mici, pericol mare!” ºi are ca tema „bolile transmise prin vectori”. ameninþatã de febra Denga. În 2012, o izbucScopul campaniei este nire epidemicã din de a sensibiliza populaþia, insulele Madeira profesioniºtii din domeni(Portugalia) s-a soldat cu ul sãnãtãþii ºi autoritãþile peste 2.000 de îmbolpublice în privinþa nãviri ºi identificarea a 80 ameninþãrii pe care o de cazuri de import în reprezintã vectorii ºi bolile alte 10 þãri europene. transmise prin aceºtia ºi În România s-au raporstimularea familiilor ºi tat 2 cazuri confirmate în comunitãþilor pentru a 2011 ºi 3 cazuri în 2012 acþiona ºi a se proteja. (cãlãtori în Thailanda ºi Potrivit reprezentanþilor Madeira). DSP Hunedoara, vectorii Alte boli transmise prin sunt entitãþi mici (þânþarii, vectori sunt: Infectia cu Sãnãtãþii, se concentreazã pentru toate bolile muºtele, gândacii, virusul West Nile, asupra unor vectori infecþioase.Boala transcãpuºele, melcii de apã Borrelioza Lyme, importanþi ºi a bolilor pe misã prin vectori cu cea dulce) care pot transmite Encefalita de capusa, mai mare mortalitate, care aceºtia le pot cauza, boli de la o persoanã la malaria, a cauzat în 2010 Febra butonoasa, Febre precum ºi asupra a ceea alta ºi dintr-un loc în altul. hemoragice, aproximativ 660.000 de ce putem face pentru a Aceºtia ne pot pune Leishmanioza, Filarioza, decese. În România, în ne proteja. sãnãtatea în pericol atât anul 2011 s-au înregistrat Tripanosomiaza ameriBolile transmise prin acasã, cât ºi atunci când cana, Tripanosomiaza 40 de cazuri de malarie, vectori sunt rãspunzãcãlãtorim. Campania africana, Onchocercoza, iar în anul 2012, au fost toare pentru 17% din organizatã în anul 2014, Schistosomiaza. notificate 32 cazuri conpovara globalã estimatã cu ocazia Zilei Mondiale a

D

Angajare

“Ziua mondialã a sãnãtãþii 7Aprilie”

Zi


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014

Adrenalinã la cote maxime

S-a deschis oficial sezonul la rafting pe Jiu P

rimãvara timpurie a deschis, nesperat de repede, sezonul la rafting pe Jiu, iar 30 de bucureºteni au fost primii care au luat valurile în piept. Debitul mare al apei ºi soarele prietenos au fost ingredientele principale ale distracþiei în bãrcile de rafting. Carmen COSMAN - PREDA Sezonul de rafting 2014 a debutat oficial, iar turiºtii au venit deja în Valea Jiului pentru a profita de primãvara ce a venit mai devreme în acest an. Primele bãrci de rafting, ghidate de instructori profesioniºti, au coborât, sâmbãtã, pe apele învolburate ale Jiului, pe Defielul sãpat de râu de-a lungul timpului. În rafting, coborârea se face cu bãrci pneumatice speciale, de pânã la 12 persoane, la care se adauga obligatoriu un instructor.

Valea Jiului este consideratã de mulþi cea mai spectaculoasã zonã de rafting din România. Jiul are debit mare începând din primãvarã pânã în toamnã, iar peisajul este spectaculos. Râul Jiu, în Defileul pe care l-a sãpat între Munþii Vâlcan ºi Parâng, de la Livezeni la Bumbeºti Jiu, este sectorul în care practicarea activitãþilor de rafting se poate face în cele mai bune condiþii din þarã ºi în cea mai mare

perioadã a anului, din lunile martie/aprilie ºi pânã în octombrie, cu o eventualã pauzã in lunile iulie - august ale anilor mai secetoºi. Iar atracþii sunt suficiente pentru cei care se încumetã sã se aventureze cu barca pe apele Jiului. Astfel, accesul este uºor chiar ºi cu maºinile, traseul acvatic are o lungime totalã de peste 40 km, iar cascadele, sãrito-

rile, meandrele ºi viteza mare a apei asigurã toate condiþiile pentru o activitate mai

mut decât atractivã. ªi pe asta au mizat ºi cei de la Transilvania Adventure, care au organizat sâmbãtã primele curse de rafting pe Jiu.

30

de turiºti, vrãjiþi de peisaj Datoritã vremii prietenoase, cei de la Transilvania

Adventure au inclus cursa de rafting pe Jiu în team building-ul pregãtit pentru un grup de 31 de persoane din Bucureºti, care s-au aflat în week-end în Valea Jiului. Iar 22 dintre aceºtia s-au echipat corespunzãtor, ca la carte, ºi s-au urcat în bãrcile ce au coborât pe apele vijelioase pe alocuri ale Jiului. “În total au fost 3

bãrci, douã de câte 6 persoane, ºi una de 12 persoane, fiecare însoþitã de câte un instructor. Râul Jiu este împãrþit în trei tronsoane, iar de aceastã datã coborârea sa fãcut pe tronsonul doi, care pleacã de pe la mijlocul Defileului ºi se opreºte înainte de Lainici, pe o lungime de 13 kilometri. Traseul l-a parcurs în aproximativ douã ore ºi jumãtate, cu o pauzã pe la mijlocul coborârii”, a declarat Sorin Sanda, reprezentantul Transilvania Adventure. De ce ar alege turiºtii sã pãrãseascã drumul asfaltat pentru o coborâre cu bãrcile pneumatice?! Sorin Sanda explicã: “În primul rând, peisajul de-o parte ºi de alta a Jiului se vede cu totul altfel faþã de cel pe care îl observi de pe drum, e mult mai spectaculos. În al doilea rând, sunt cataractele, caninoanele tarversate cu bãrcile, care îþi oferã o senzaþie unicã”. Iar

turiºtii au fost extrem de încântaþi ºi au promis cã vor reveni imediat cum vor avea din nou ocazia. De plictisealã nici nu poate fi vorba, mai ales cã adrenalina e la cote maxime, iar sângele îþi vierbe în vene. Amatorii primesc echipament performant ºi au parte de instructori specializaþi astfel încât viaþa sã nu le fie pusã în pericol. De precizat cã Defileul Jiului are cel mai ridicat grad de dificultate din România în ceea ce priveºte practicarea acestui sport iar pe traseul de 25 de kilometri sunt peste 80 de cascade. Viteza apei atinge, pe alocuri, 3540 de kilometri la orã, iar adâncimea ei ajunge de la 15 metri pânã la câþiva zeci de centimetri, acolo unde râul este mai lat ºi mai lin.


CVJ nr 588, luni, 7 aprilie