CVJ Nr 586, joi, 3 aprilie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 586

Cronica Vãii Jiului Joi, 3 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Romii din Saºa – urmaºii ”lorzilor câmpiilor”

Un frustrat sexual este cãutat de poliþiºti >>> PAGINA A 3-A

Profesori universitari îngrijoraþi, elevi indolenþi >>> PAGINA A 4-A

Circulaþie bulversatã de lucrãri, la Petrila >>> PAGINA A 5-A Guvernul a blocat investiþiile

Ministerul Mediului nu poate aloca bani pentru reabilitarea barajului de la Valea de Peºti >>> PAGINA A 6-A

Hoþul de la Jiul Shopping Center este bine, sãnãtos, iar poliþiºtii ºtiu asta >>> PAGINA A 7-A

Primarul Ilie Pãducel se pregãteºte sã calce, din nou, ”pe bec” >>> PAGINILE 8-9

Avem bani, disponibilizaþii pleacã în noiembrie >>> PAGINA A 10-A

U

rmeazã sãptãmâna romilor, a urmaºilor vechilor þigani cu spirit liber, buni meseriaºi, a cãror viaþã a fost ºi este clocotitoare ºi neînþeleasã. Singura revistã a romilor din Saºa, ”Romii, o enigmã a lumii, în secolul XX”, a apãrut în anul 2000 datoritã ADRL Saºa-Petroºani. De atunci, nimic… >>> PAGINILE 12-13

Arestaþii la domiciliu au fost cuminþi >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str.

Muncii

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014

Un frustrat sexual este cãutat de poliþiºti

M

ai multe femei din municipiul Vulcan au fost þinta unui obsedat sexual care le-a trimis mesaje text obsecene, ori le-a sunat în miezul nopþii pentru a-ºi destãinui obsesia. Poliþia Vulcan are mai multe plângeri înregistrate ºi este doar o chestiune de timp pânã când obsedatul va fi prins.

Maximilian GÂNJU Cel puþin 10 femei din municipiul Vulcan au cãzut victime unui obsedat sexual, care le hãrþuieºte deºi majoritatea sunt cãsãtorite.

Câteva dintre victime au depus plângere la Poliþia Vulcan pentru hãrþuire ºi sperã ca poliþiºtii sã-l prindã pe

individ. Acestea le cunoaºte numerele personale de telefon ºi le sunã în miezul nopþii, iar replicile lui depãºesc cu mult limita obscenului. La fel se întâmplã ºi în mesajele text trimise de obsedat cãtre tinere. Toate victimele au un ceva în comun, lucreazã la diferite firme din centrul local-

itãþii, apropiate una de alta, iar individul pare a locui în zonã.

Cunoaºte amãnute personale cum ar fi numele copiilor, soþului, ale rudelor apropiate ori chiar porecle sau nume de alint folosite de victime exclusiv în familie.

Individul, pe lângã obsesia sexualã are ºi un complex de inferioritate. „A sunat-o pe o femeie pe la ora 3 noaptea, pentru a o întreba dacã soþul ei o are mai mare decât a lui. Ceea ce spune perversul depãºeºte cu mult limita imaginabilului, iar discuþia, de fapt

DSVSA Hunedoara creºte numãrul controalelor

C

ircumscripþia Sanitar Veterinarã ºi Pentru Siguranþa Alimentelor din cadrul DSV Hunedoara ºi-a intensificat acþiunile de control în unitãþile de alimentaþie publicã de pe raza Vãii Jiului, dat fiind faptul cã sãrbãtorile pascale sunt foarte aproape.

Maximilian GÂNJU Inspectorii sanitarveterinari spun cã verificãrile au scop preventiv ºi vor sã elimine riscul unor îmbolnãviri ale populaþiei.

Totodatã, astãzi, la Deva, are loc o instruire a ºefilor circumscripþiilor din judeþ cu privire la desfacerea mieilor în pieþe ºi cen-

trele de alimentaþie.

Pe de altã parte, un

rol important îl au ºi consumatorii spun inspectorii sanitar-veterinari. Aceºtia recomandã evitarea achiziþionãrii de produse pascale de la vânzãtorii ambulanþi ocazionali sau chiar de la cunoºtinþe. Aici ar fi vorba în special de prãjituri, cozonaci, torturi sau ouã vop-

este un monolog al lui, are tot timpul caracter sexual. Agresorul este un bãrbat care are sau a avut acces la o bazã de date în care sunt stocaþi abonaþii firmei de telefonie mobilã, altfel nu ne putem explica de unde are numerele noastre de telefon, pentru cã nu sunt publice”, a explicat una dintre victimele obsedatului sexual. Câþiva parteneri ai femeilor abordate de individ au încercat sã discute cu el telefonic pentru a afla amãnunte care sã-i conducã spre el, însã n-au avut succes.

A

u câteva piste

Mai multe victime ale obsedatului sexual s-au plâns poliþiei pentru hãrþuire ºi spera ca anchetatorii sã-l descopere. Femeile se tem sã nu fie încurajat de faptul cã a scãpat pânã acum ºi sã le abordeze pe stradã.

Individul foloseºte

site. „Ar fi bine sã fie evitatã cumpãrarea de produse din locuri neautorizate ºi la preþuri mai mici, deoarece acestea s-ar fi putea dovedi a fi periculoase pentru sãnãtate. Sfatul meu este sã fie evitatã achiziþionarea de prãjituri sau torturi fãcute acasã sau în laboratoare de ocazie”, spun inspectorii sanitar-veterinari.

acelaºi numãr de telefon, însã acest lucru nu-i mai ajutã pe anchetatori din cauzã cã legea s-a modificat. „Avem înregistrate câteva plângeri privind apeluri indecente, în special cãtre persoane de sex feminin. Avem ºi ceva date care sã ne conducã la identificarea autorului.

Legislaþia în domeniu s-a schimbat ºi pentru a solicita date (n.r. operatorului de telefonie în acest caz) este

necesar un minim de pedeapsã, ori pentru infracþiunea care se numeºte hãrþuire, maximul de pedeaspã este sub cel minim prevãzut de lege pentru a obþine datele.

Avem totuþi alte metode ºi-l vom identifica pentru cã este deranjant. Am citit ºi eu câteva mesaje ºi sunt, întradevãr, deranjante”, a declarat comisarul Toma Mihu, ºeful Poliþiei Municipiului Vulcan.

Bani pentru rromi

C

onsiliul Local al municipiului Petroºani a aprobat alocarea sumei de 1.000 de lei pentru manifestãrile dedicate „Zilei internaþionale a rromilor”. Reprezentanþii romilor ar fi vrut 3000 de lei, ca în anii precedenþi, pentru a face o serbare „ca la carte”.

Maximilian GÂNJU Numai cã de aceastã datã, unii dintre consilierii locali au ridicat problema multitudinii sãrbãtorilor ºi solicitãrilor depuse la primãrie pentru alo-

carea unor sume de bani, de cãtre reprezentanþii romilor din localitate. „Ar trebui odatã ºi odatã sã punem

piciorul în prag ºi sã nu mai acordãm nici un ban celor care în fiecare lunã au de sãrbãtorit câte o zi mondialã sau internaþionalã”, au spus unii dintre aleºii locali.

Pânã la urmã aceºtia au aprobat

alocarea sumei de 1.000 de lei pentru celebrarea zilei de 8 aprilie – „Ziua internaþionalã a rromilor”.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014

Profesori universitari îngrijoraþi, elevi indolenþi

P

rofesorii de la Universitatea din Petroºani au venit în ajutorul absolvenþilor de clasa a XII-a pentru a le oferi pregãtire pentru examenul de bacalaureat. Iniþiativa profesorilor universitari nu a prezentat interes pentru elevii claselor terminale.

Monika BACIU Rezultalele simulãrilor examenului de bacalaureat au fost dezastruoase ºi în acest an. Îngrijoraþi de aceste rezultate, profesorii din cadrul Universitãþii Petroºani au dorit sã vinã în ajutorul absolvenþilor de clasa a XII prin acordarea unor meditaþii gratuite.

Bunãvoinþã din partea dascãlilor a exitat însã nu ºi din partea elevilor, care par total dezinteresaþi.

“Nu este nicio restricþie în acest sens, am avut colegi de la Matematicã foarte entuziaºti care au venit ºi au discutat dacã suntem de acord o datã pe sãptãmânã pentru a face pregãtiri

în cadrul Universitãþii pentru bacalaureat, în speþã la matematicã.

Problema este cã bunãvoinþã a fost ºi din partea cadrelor didactice ºi din partea Universitãþii, însã nu prea au existat candidaþii pentru participare la aceste pregãtiri. Noi suntem deschiºi. Normal cã avem tot interesul sã facem acest lucru chiar dacã nu avem garanþia cã vor veni la noi, dar mãcar vãd ce se mai întâmplã în universitate, vãd

condiþiile ºi poate atunci se vor decide”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poantã.

Profesorii universitari le-ar fi oferit absolvenþilor de liceu ore de pregãtire gratu-

Ziua de 2 Mai va fi liberã

E

x ecutivul a aprobat ca ziua de 2 Mai sã fie liberã, motiv pentru care în acest an vom avea parte de un weekend prelungit, întrucât ziua de 1 Mai picã joi, iar ziua de 2 Mai va fi vineri.

ite. “Noi nu puteam plãti aceste activitãþi pentru cã nu aveam suportul legal, era o chestiune absolut benevolã”, mai spus sursa citatã.

Numãrul elevilor care promoveazã examenul de bacalaureat este din ce în ce mai mic în fiecare an.

Acest lucru afecteazã ºi instituþiile de învãþãmânt superior care pierd anual sute de studenþi. „Este greu de spus care va fi situaþia anul acesta ºi este o tendinþã, nu numai la nivel României, poate la noi este mai accentuatã, dar am participat la o ºedinþã organizatã de minister cu un consilier de la Comunitatea Europeanã. Media în Europa a tineretului

Practic, vom avea un weekend prelungit, vom avea patru zile libere, dacã includem ºi sâmbãtã ºi duminicã. Astfel, ne putem aºtepta la un aflux ridicat de turiºti de weekend, cãtre munþi sau mare, pentru a se relaxa în aceste patru zile libere. Astfel, imediat dupã sãrbãtorile de Paºte, vin mai multe zile libere.

este de 1:7, ceea ce este enorm. Va fi greu pânã când lumea va înþelege cã în viitorul apropiat, fãrã o calificare nu vei mai gãsi loc de muncã, indiferent de nivelul calificãrii. În al doilea aspect, ce s-a greºit cu bacalaureatul, ca sã dau exemplu con-

strucþia unei case nu se începe cu acoperiºul, se începe cu fundaþia, cu temelia pe care se aºeazã acoperiºul. Orice elev când intrã în clasa a IX-a trebuie sã aibã exact imaginea parcursului pe care trebuie sã îl urmeze ºi regulile nu se schimbã în timpul jocului.

Atunci nu vim în clasa a XII-a ºi introduc niºte rigori când el patru ani de zile”, a mai spus rectorul UPET. Absolvenþii claselor a XII-a par a fi total dezinteresaþi de cursurile de pregãtire.

Acestea se organizeazã ºi la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, dar ºi la universitate.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014

Circulaþie bulversatã de lucrãri, la Petrila

P

raf, blocaje ºi reguli de circulaþie încãlcate de ºoferi. Aºa aratã traficul la intrarea dinspre Petroºani, în Petrila, din cauza unor lucrãri absolut necesare, iar ºoferii sunt sfãtuiþi sã respecte regulile de circulaþie ºi indicatoarele rutiere.

linia dublã continuã.

La intrarea în Petrila au loc lucrãri de subtraversare a unor þevi pentru reþeaua de aducþiune a apei potabile ºi pentru canalizare, iar traficul

Diana MITRACHE ªoferii care au vrut sã meargã miercuri dimineaþã la Petrila, dinspre Petroºani, au avut surpiza sã constate cã sunt nevoiþi sã facã un ocol, au încãlcat linia dublã continuã, iar apoi au cãutat drumul de centurã, plin de praf ºi încã nefinalizat. Asta din cauza lucrãrilor ce au fost semnalizate prea târziu în trafic., iar din acest motiv, nimeni nu

mai þinea cont de indicatoarele rutiere ºi fiecare ºofer a cãlcat de cel puþin douã ori

este semnalizat din imediata vecinãtate a locului, însã, prea târziu pentru ºoferii care ar fi nevoiþi sã facã la dreapta spre Petrila, mult mai devreme. „ Am vãzut prea târziu.

Acum trebuie sã întorc”, a spus un ºofer care, la fel ca toþi ceilalþi, nu a fãcut obliga-

Centura Petroºaniului, paralizatã sãptãmânal

D

in cauza maºinilor multe care sunt parcate pe prima bandã a centurii Municipiului Petroºani, traficul este paralizat la fiecare sfârºit de sãptãmânã.

Adriana PAVEL

ªoferii care vin la târgul sãptãmânal de haine ºi vechituri din zona stadionului îºi lasã maºinile pe unde pot, pentru cã locurile de parcare din zonã sunt puþine ºi mai mereu ocupate.

Aceastã situaþia, a blocãrii centurii Petroºaniului sãptãmânã de sãptãmânã, treneazã de ani buni, dar din pãcate, admin-

istraþia localã nu are încã nicio soluþie.

“Este adevãrat cã acolo ar trebui sã mai amenajãm ceva locuri de parcare, dar din pãcate nu avem teren disponibil, iar cel care ar fi, este privat ºi deocamdatã suntem în aceastã imposibilitate, este adevãrat ”, au declarat reprezentanþii primãriei municipiului Petroºani.

La târgul de duminicã de la stadion

vin sute de oameni din toatã Valea Jiului ºi nu numai, iar majoritatea ºoferilor nu gãsesc altã posibilitate de parcare decât primele benzi ale centurii pe ambele sensuri de mers, pentru cã în zona Stadionului sunt slabe ºanse de mai multe de 20 de locuri de parcare, care ºi acelea sunt mai mereu ocupate de maºinile locatarilor din zonã.

De cele mai multe ori, coada de maºini se întinde de la viaduct, aproape de giratoriul cu avionul ºi pânã dupã benzinãria Mol.

toriu la dreapta, ci a încãlcat într-o curbã fãrã vizibilitate linia dublã continuã, la risc.

Poliþiºtii spun, însã, cã regulile sunt reguli ºi cã doar conducãtorii auto ºtiu ce trebuie sã facã ca sã evite ciocnirile. „Pe strada Dãrãneºti, în data de 2 ºi 3 aprilie, o firmã, care executã extinderea reþelei de alimentare cu apã, face o subtraversare a strãzii, sens în care au primit aprobãrile ca traficul rutier sã se desfãºoare pe centura

ocolitoare a Petrilei.

Executantul lucrãrii este obligat sã-ºi ia toate mãsurile ca traficul sã se desfãºoare în condiþii opþime ºi sã fie semnalizatã lucrarea corespunzãtor”, a declarat Petru Mârza, ºef al Poliþiei Rutiere Valea Jiului.

Lucrãrile au început

miercuri, iar în zonã traficul este mult încurcat de restricþiile pe care ºoferii le sesizeazã mult prea târziu. Executantul a cerut, însã, douã zile pentru aceastã lucrare, aºa încât din 4 aprilie treficul va fi reluat în condiþii mai bune.

Cartierul Dallas din Vulcan, o lume într-o altã lume

O

amenii care locuiesc cartierul Micro 3 B din Vulcan sau Dallas, cum este mai cunoscut, trãiesc într-o lume proprie, diferitã faþã de realitatea din restul oraºului.

Aºa se face cã dacã un kg de mere, în orice piaþã din Valea Jiului îl poþi lua acum ºi cu 2 lei, aici, în Dallas, se cumpãrã cu cel puþin 4 lei. Cei

Adriana PAVEL Din pãcate, aceastã situaþie este creatã de patronii micilor magazine din cartier, care profitând de gradul de sãrãcie al oamenilor ºi mai ales de distanþa pânã la piaþa din localitate, afiºeazã preþuri ºi de trei ori mai mari faþã de alte magazine.

Oamenii, neavând încotro, trebuie sã cumpere cele necesare chiar ºi în aceste condiþii. “ La noi totul e mai scump, deºi suntem mai sãraci. Dar uitaþi, un kg de cartofi este 2, 5 lei, iar în oraº este 1, 5 lei. Distanþa este mare ºi este greu sã cãrãm atâtea plase, aºa cã luãm de aici”, ne-a declarat Daniela, o femeie din cartier. ªi, în plus de asta, unul din motivele pentru care patronii opereazã astfel de preþuri este acela cã ei vând ºi la mica

înþelegere, pe datorie.

Pentru cã trebuie sã aºtepte pânã când sã îºi recupereze banii, comercianþiii vând legumele, fructele sau mezelurile chiar ºi cu adaosuri de 300 %.

care locuiesc aici sunt conºtienþi de difereþele de preþ, dar rar merg în oraº pentru cumpãrãturi uzuale.

O fac mai ales atunci când iau salariul, cei care lucreazã, pentru cã atunci cumpãrã mai multe alimente.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014

Guvernul a blocat investiþiile

Ministerul Mediului nu poate aloca bani pentru reabilitarea barajului de la Valea de Peºti

E

xecutivul nu are bani pentru consolidarea barajului Valea de Peºti, chiar dacã acesta prezintã fisuri ce trebuie neapãrat reparate.

Sunt 40 de ani de la construcþia lui ºi pânã acum nu s-a pus problema unor reparaþii capitale, deºi existã un proiet, blocat însã de lipsa finanþãrii.

Carmen COSMAN - PREDA Ministrul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice, Attila Korodi, spulberã speranþele celor care credeau cã barajul de la Valea de Peºti ar fi putut intra anul acesta în reparaþii. Existã un proiect aprobat, dar nu existã finanþare, iar fãrã bani restul sunt doar discuþii în vânt.

Korodi aratã cã, pentru acest obiect de investiþii, contractarea lucrãrilor s-a fãcut în cadrul Programului naþional de dezvoltare a infrastructurii (PNDI), aprobat încã din 2010. Numai cã, prin Legea bugetului

de stat pe anul 2014, „se interzice Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice ºi Ministerului Mediului ºi Schimbãrilor Climatice sã execute lucrãri în cadrul PNDI”, iar ministrul Korodi spune cã pânã acum nu au fost alocate fonduri pentru creditele bugetare cu ceastã destinaþie. În plus, ministrul spune cã „având în vedere folosinþa principalã principalã a barajului (...) sustenabilitatea proiectului este restrictivã din punct de vedere al atragerii de fonduri pentru finanþarea execuþiei lucrãrilor de reabil-

itare”. Barajul Valea de Peºti are ca principalã folosinþã alimentarea cu apã a localitãþilor Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi Petroºani, precum ºi a obiectivelor industriale principale din Valea Jiului, dar acest lucru pare sã fie acum nu un beneficiu, ci o piatrã de moarã la „gâtul” barajului.

F

isurile trebuie remediate Pus în funcþiune în urmã cu 40 de ani Barajul Valea de Peºti, care are o înãlþime de 56 de metri, a fost ridicat din anrocamente ºi etanºat în amonte cu o mascã din beton asfaltic. Din 1973, de când a fost dat în folosinþã, barajul nu a fost golit niciodatã, deºi de câþiva ani prezintã fisuri, care trebuie neapãrat remediate. Deºi administratorii con-

strucþiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparaþii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj reprezintã o prioritate, investiþia cifratã la trei milioane de euro, a fost tergiversatã ani de zile.

S-au fãcut studii de specialitate ºi barajul în sine nu prezintã nici un pericol, cel puþin în acest moment, dar sunt probleme serioase la cele douã vane de fund - una de golire, iar cea de a doua de siguranþã care asigurã golirea barajul.

R

uperea barajului ar fi catastrofalã!

Cu o lungime la coronament de 237,5 metri ºi o lãþime de 6,35 de metri, Barajul Valea de Peºti asigurã alimentarea cu apã potabilã pentru populaþia din Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi o parte

Þapinarii bagã mâna în buzunarele noastre

S

ocietatea de apã din Valea Jiului se confruntã, din nou, cu þapinarii care nu mai þin cont de absolut nimic atunci când este vorba de propriul lor profit.

Monika BACIU

Directorul general de la SC ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, declarã cã sunt zile în care turbiditatea este extrem de ridicatã ºi ba mai mult spune el cã þapinarii îi “omoarã”. În zilele în care apa este foarte tulbure este nevoie de folosirea unor reactivi, care costã. ªi ne costã pe toþi abonaþii societãþii de apã. “Ne omoarã þapinarii, mai ales la

început de primãvarã ºi când încep sã exploateze din nou pãdurile. Ne omoarã în sensul cã turbiditatea creºte pânã la 300 ºi atunci suntem nevoiþi sã oprim staþiile de tratare a apei, dupã aceea trebuie sã folosim reactivi pentru faptul cã trebuie sã dãm drumul la apã ºi toate acestea înseamnã bani. Banii nu îi aduc de la mine de acasã ci tot de la populaþie îi iau ºi de aceea am atras atenþia

încã odatã celor de la Apele Române. Ei vor bani, dar nu îi intereseazã ce apã ne dau nouã ºi atunci Garda de Mediu ºi cu colegii mei vor merge sã vedem ce putem face.

Pânã acum am avut o colaborare bunã cu cei de la Garda de Mediu. Imediat ce au fost sesizaþi au ºi trimis oameni la noi”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Tocmai pentru a diminua efectele produse de þapinari la societatea de apã din Valea Jiului a fost prezentã ºi Garda de Mediu. De cele mai multe ori, când echipele

ApaServ ºi cele ale Gãrzii de Mediu se deplaseazã în teren nu mai gãsesc nici urmã de muncitori ai exploatãrilor forestiere.

din Petroºani, dar are ºi rol de alimentare cu apã a obiectivelor industriale din Valea Jiului. Datele tehnice aratã cã lacul de acumulare de la Valea de Peºti are un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apã ºi are un luciu de apã de 25 de hectare. Bazinul hidrografic al barajului este de 31 de kilometri pãtraþi, în timp ce lacul are o adâncime maximã de 53 de metri ºi o lungime de

doi kilometri. Iniþial, la construcþia lui, barajul a fost gândit ºi pentru atenuarea viiturilor, însã din cauza fisurilor apãrute în timp, acest rol este mai mult teoretic decât practic.

Chiar dacã specialiºtii dau asigurãri cã riscurile sunt zero, dacã barajul s-ar rupe situaþia ar fi catastrofalã.

Practic, apele lacului ar mãtura localitãþile Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Iscroni.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014

Hoþul de la Jiul Shopping Center este bine, sãnãtos, iar poliþiºtii ºtiu asta Jaful în stil mare de la Complexul Comercial Jiul Shopping Center este una din multele enigme vizavi de ceea ce se întâmplã cu siguranþa ºi securitatea cetãþeanului ºi a bunurilor în Valea Jiului. În timp ce unii poliþiºti sunt decoraþi ca fiind cei mai buni dintre cei mai buni, Petroºaniul este prãdat zilnic de hoþi.

Dacã v-aþi mai întrebat ce mai face hoþul care acum trei ani a dat o spargere la Complexul Comercial Jiul Shopping Center aºa cum numai în filme vezi, ei bine, puteþi afla cã este bine, sãnãtos ºi încã nici urmã de el.

Ne-am obiºnuit deja ca poliþiºtii din Valea Jiului sã fie în centrul atenþiei atunci când prind câte un infractor. Buletinele de presã ale IPJ sunt pline în fiecare zi cu “reuºite” ale oamenilor legii care prind pânã ºi cei mai mãrunþi infractori ºi, Oh, ce mai infractori.

Unul ºi unul! Ce dacã faptele comise de aceºtia sunt de acum

o sãptãmânã, douã, e bine sã ºtie poporul, sã fie informat. Dar atunci când vine vorba de cazuri cu adevãrat interesante, care au o mizã pânã la urmã socialã, atunci, ei bine, ne întrebãm unde zace eficienþa Poliþiei.“James Bond” de Petroºani, hoþul de

la Complexul Comercial Jiul Shopping Center, care în noaptea de 16 spre 17 iunie 2011 a dat o spargere ca-n filme, pare cã ºi-a pierdut urma definitiv.

El a furat atunci peste 2 kg de aur ºi a reuºit sã iasã din magazin cum numai în filme

americane s-a vãzut: silenþios, agil ºi fãrã sã lase nimic în urma lui.

Anchetatorii nu au reuºit nici acum identificarea lui, iar cercetarea pare sã batã pasul pe loc, deºi reprezentanþii IPJ spun altceva. „În acest caz, poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani continuã cercetãrile ºi existã deja un cerc de suspecþi. De asemenea, se lucreazã cu specialiºtii din cadrul Serviciului de Investigaþii Criminale sub coordonarea procurorului de la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani”, dupã cum declara Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al

IPJ Hunedoara. În aceste condiþii, ne întrebãm oare dacã nu cumva hoþul de la Jiul nu este mai deºtept decât toþi poliþiºtii de la Petroºani la un loc?!

Rãspunsul nu îl putem da noi, ci rãmâne la aprecierea fiecãrui cititor în parte, dar asta nu înseamnã cã nu putem avea o opinie.

De altfel, în urmã cu aproape patru ani de zile, acelaºi stil de operare l-a avut ºi hoþul de la Ulpia

Shopping Center din Deva, pe care, la fel, poliþiºtii hunedoreni nu l-au prins nici pânã în zi de astãzi. Din datele pe care le conþin cele douã anchete paralele, de la Deva ºi cea de la Petroºani, nu este exclus ca hoþul sã fie acelaºi. Acelaºi om care poate acum stã bine-merci într-un loc exotic, îºi numãrã banii ºi râde de eficienþa organelor de anchetã.

Adriana PA PAVEL

În subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara,

De la 1 aprilie, monumentele istorice sunt administrate de un nou serviciu Serviciu pentru administrarea monumentelor istorice. Judeþul Hunedoara are o istorie bogatã, iar pentru a nu se pierde în negura timpurilor, Consiliul Judeþean a preluat monumentele istorice reprezentative ºi a aprobat înfiinþarea serviciul pentru administrarea monumentelor istorice.

Serviciul public are în principal, atribuþii privind gestionarea/administrarea directã a monumentelor istorice ºi a arealului acestora aflate în competenþa de administrare a Consiliului Judeþean Hunedoara, în speþã monumentul istoric Sarmizegetusa Regia, precum ºi a altor monumente ce vor fi preluate în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara ºi vor fi atribuite prin Hotãrâre în gestiunea sau administrarea directã a serviciului public,

protejarea, conservarea ºi punerea în valoare a monumentelor aflate în administrare sau stabilirea de contacte, contracte ºi protocoale de colaborare cu terþe organisme, ºtiinþifice, istorice, silvice, speologice sau ONG-uri, care îºi desfãºoarã activitatea în zona de competenþã a serviciului public ºi monitorizarea desfãºurãrii ºi finalizãrii acestora în cele mai bune condiþii.

Noul serviciu înfiinþat la

nivelul CJH are rolul de a asigura întreþinerea terenurilor aferente zonei administrate, a cãilor de acces pe traseele de vizitare, a înlãturãrii vegetaþiei care pune în pericol monumentele sau aspectul general al monumentelor, cu respectarea normelor silvice prevãzute de lege sau elaborarea Regulamentului de vizitare al fiecãrui monument, în urma propunerilor venite din partea Consiliului ªtiinþific de pe lângã servici-

ul public.

Un nou serviciu va funcþiona, de la 1 aprilie 2014, în cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara.

Consilierii judeþeni au aprobat înfiinþarea Serviciului public de administrare a monumentelor istorice din judeþ, care va rãspunde de cele care au fost sau vor fi preluate de CJ Hunedoara.

Primul monument istoric administrat de noul organism e situl UNESCO Sarmizegetusa Regia.

Cetãþile dacice Bãniþa, Costeºti, Blidaru ºi Piatra Roºie ºi situl fostei aºezãri romane Micia vor intra de asemenea în administrarea noului serviciu, dupã ce vor fi preluate de CJ Hunedoara.

Compartimentul care administra Sarmizegetusa Regia îºi va înceta activitatea o datã cu înfiinþarea Serviciului public de administrare a monumentelor istorice.

Monika BACIU

8 Actualitate

P

rimarul Petrilei, Ilie Pãducel, vrea sã dea un sediu amenajat prin finanþarea Bãncii Mondiale ºi Ambasada Franþei unei familii cu mulþi copii sub pretextul cã vrea binele Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France”. Adicã, sã nu mai aibã facturi de plãtit. Ca urmare, vrea sã mute Asociaþia într-o magazie de circa 10 mp a Clubului copiilor, deºi contractul de atribuire gratuitã expirã în luna noiembrie 2014. Dacã va rezilia acest contract va fi bun de platã: 285 milioane lei vechi, finanþarea Bãncii Mondiale pentru dezvoltarea sediului ºi câteva mii de euro banii donaþi Asociaþiei de Ambasada Franþei pentru amenjãri specifice.

Cu mulþi ani în urmã Asociaþia Culturalã Les amis de la France, cu sediul în Petrila bloc 33, datoritã activitãþii sale ºi a proiectelor înscrise în concursuri a prins finanþãri frumuºele apoi, tot datoritã activitãþilor de aici, Ambasada Franþei în România a fãcut donaþii în cãrþi ºi bani cu scop precis.

Primarul, deputaþi, doctori, profesori, consilieri locali, au fost prezenþi la tãieri de paglici, s-au mândrit cu

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014

aceastã Asociaþie care a trecut graniþa, spre Franþa cu tinerii talentaþi ai Petrilei, prin concursuri de proiecte appreciate ca fiind de înaltã calitate. Multiplu premiaþi pentru ceea ce sunt ºi fac, colectivului de aici i s-a recunoscut valoarea în Europa.

Toate acestea s-au întâmplat pânã în toamna anului trecut când Primãria ºi Asociaþia au fost parteneri – Primãria oferea o garsonierã

Primarul Ilie Pãducel se pregãteºte sã calce, din nou, ”pe bec”

distrusã de la parterul blocului 33. A doua garsonierã a fost cumpãratã prin sponsorizare ºi completare de fond de preºedintele Asociaþiei, Ionel Zmãu. În octombrie 2013, Primãria ºi Consiliul Local, prin Comisia de Culturã, se supãrã ºi sisteazã parteneriatul cu

Asociaþia ”Les amis de la France”, moment din care nu s-au mai fãcut plãþile cãtre gaz, energie electricã, apã etc. Asociaþia a mai obþinut, de ici de colo, sponsorizãri, dar problema rãmâne.

L

ãudaþi în lume, umiliþi acasã Ca urmare, primarul Petrilei îi face un bine Asociaþiei în cauzã ºi îi ia garsoniera pusã la punct în stil occidental ºi îi face rost, prin bunãvoinþa Ispectoratului ªcolar Judeþean, de o încãpere de 3m pe 3m, într-o magazie a Clubului ªcolar Petrila. Asta pentru cã OUG 26/2000 obligã administraþia localã sã punã la dispoziþie un spaþiu... ”Nu mutãm Asociaþia. Eu i-am propus domnului Zmãu sã

se mute pentru cã se vãita cã nu are cu ce plãti gazul, curentul.

Prin HG punem la dispoziþie doar spaþiul, iar Asociaþia trebuie sã-ºi plãteascã utilitãþile de anul trecut din octombrie. Noi am vorbit cu Inspectoratul ªcolar sã fie de acord sã se mute la Clubul copiilor” – a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Doar cã primarul a uitat sã precizeze ceea ce a spus în ultima ºedinþã Consiliului Local. În sediul respectiv se intenþioneazã a fi ”gãzduitã” o familie cu mulþi copii. Este aiuritoare ideea pentru cã acel sediu a fost pus la punct pe banii Bãncii Mondiale ºi pe cei ai Ambasadei Franþei în România. Adicã prin Schema Granturilor Mici, cu împrumuturi de

la Banca Mondialã, Asociaþia a obþinut prin concurs - o finantare de 285 milioane vechi. Din aceºti bani s-a realizat bransarea la gaz metan + instalaþie interioarã de încãlzire, TV, calculator, imprimanta A3, aparatura audio-video, aparatura foto, amenajãri specifice activitãþilor etc, luând astfel fiinþã Mediateca Francofonã Jean Monnet – o instituþie culturalã în cadrul Asociaþiei, care se adreseazã tinerilor în general ºi în special celor defavorizaþi.

Acest Grant de 285 milioane lei s-a acordat la imobilului din Petrila, 8 Martie, 33/2, adicã exact garsoniera pe care Primãria vrea s-o aloce familiei cu mulþi copii. Apoi, Ambasada Franþei trimite frecvent cãrþi ºi CD-uri, chiar sume de bani – 1000 de euro cu scop de dezvoltare.

De ce vrea Ilie Pãducel acest sediu, când în Petrila s-au identificat locuinþe pãrãsite ºi locuinþe sociale nelocuite? Ilie Pãducel doar sediul Asociaþiei îl vrea. Dacã o face, va avea, din nou, probleme de ”administrare defectuoasã”, ca sã nu o numim mai rãu.

S-a vorbit de xenofo-

bie a consilierilor care au tãcut mâlc în ºedinþa Cosiliului Local, sau de o instituþie care nu produce bani pentru cã valorile nu par a interesa. Ca orice instituþie de gen Asociaþia ”produce valori”. Cei de la Ambasada Franþei în România, care a organizat un concurs de proiecte cultural-educative, Laurent Attal, ataºat de cooperare al Ambasadei, l-a felicitat pe Ionel Zmãu, preºedintele Asociaþiai Culturale ”Les amis de la France” pentru “înãlþimea proiectului” depus. Iar cei de lângã

el, primãria&co, l-au umilit de un an de zile...

A

vertizare pentru a nu deveni ”penal” Mulþi spun cã Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France” i se trage de la ajutoarele pe care le-a primit din partea liberalilor petrileni.

Adicã Asociaþia în cauzã este tamponul dintre PSD ºi PNL.

Pentru cã au simþit la fel, cã Asociaþia este folositã în scop politic, consilierul local PNL, Doiniþa Bãlãnesc a hotãrât sã ia atitudine.

Se ºtie cã administraþia localã nu a prea fost deranjatã cu întrebãri de vreo 20 de ani. Ca

urmare, PNL Petrila prin consilierul local Doiniþa Maria Bãlãnesc a trimis o adresã primarului Ilie Pãducel, contrasemnatã de Costel Avram, prin care se atrage atenþia primarului cu privire la intenþia de a rezilia contractual de atribuire a acelei garsoniere, sediul Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France”… ”Ne exprimãm stupe-

facþia faþã de aceastã intenþie ºi o considerãm total neîntemeiatã, întrucât Asoaciaþia Culturalã ”Les amis de la France” deþine acest spaþiu din anul 2004 ºi a avut o activitate bogatã aducând notorietate oraºului Petrila, atât în þarã, cât ºi în afara graniþelor þãrii, prin acþiunile ºi proiectele derulate.

Dorim sã amintim doar acþiunea ”În faþa crizei, tinerii se organizeazã”, care a avut loc în urmã cu un an, în localitatea Cognac, Franþa, ºi care s-a bucurat de un real succes.

Nu înþelegem de ce acest spaþiu nu poate fi lãsat în continuare în folosinþa Asociaþiei, ºi nu putem accepta motivul cã aceastã locuinþã este necesarã pentru rezolvarea problemelor locative ale cetãþenilor, atâta timp cât în fondul locativ al oraºului Petrila sunt foarte multe locuinþe care, fie nu sunt ocupate, fie sunt repartizate unor persoane care sunt plecate din þarã.

Nu am vrea sã tragem concluzia cã în spatele acþiunii dumneavoastrã sunt raþiuni care nu au legãturã cu activitatea Asociaþiei, cu atât mai mult cu cât aceastã mãsurã continuã un ºir de acþiuni îndreptate împotriva acestei asociaþii: iniþial nu au fost achitate sumele de bani datorate în temeiul contractului de asociere, uterior, în

octombrie 2013, a fost abrogatã hotãrârea privind aprobarea asocierii, iar acum Asociaþia rãmâne fãrã sediu, deºi acesta a fost atribuit în folosinþã gratuitã pânã în octombrie 2014”, scrie în adresa remisã primarului, semnatã de consilierul Doiniþa Bãlãnesc ºi contrasemnatã de Costel Avram.

Preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, a declarat cã o susþine pe Doiniþa Bãlãnesc, în calitatea sa de consilier local în demersurile aberante ale Primãriei Petrila. ”Vreau sã vã spun cã s-au consultat juriºti, cu documentele Asociaþiei în faþã, ºi toþi mi-au spus cã acest gest pe care intenþioneazã Primãria sã-l facã este penal, pentru cã la adresa în cauzã s-au acordat fonduri de cãtre Bãnca Mondialã ºi Ambasada Franþei.

Dacã îi mutã sediul, va trebui sã plãteascã toatã acea investiþie. Dacã fac asta, va fi grav” – a declarat Costel Avram, preºedintele PNL Petrila ºi vicepreºedinte PNL organizaþia judeþeanã.

Doiniþa Maria Bãlãnesc se pare cã are aºi în mânecã prin care poate forþa administraþia localã sã respecte legea!

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

P

rimarul Petrilei, Ilie Pãducel, vrea sã dea un sediu amenajat prin finanþarea Bãncii Mondiale ºi Ambasada Franþei unei familii cu mulþi copii sub pretextul cã vrea binele Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France”. Adicã, sã nu mai aibã facturi de plãtit. Ca urmare, vrea sã mute Asociaþia într-o magazie de circa 10 mp a Clubului copiilor, deºi contractul de atribuire gratuitã expirã în luna noiembrie 2014. Dacã va rezilia acest contract va fi bun de platã: 285 milioane lei vechi, finanþarea Bãncii Mondiale pentru dezvoltarea sediului ºi câteva mii de euro banii donaþi Asociaþiei de Ambasada Franþei pentru amenjãri specifice.

Cu mulþi ani în urmã Asociaþia Culturalã Les amis de la France, cu sediul în Petrila bloc 33, datoritã activitãþii sale ºi a proiectelor înscrise în concursuri a prins finanþãri frumuºele apoi, tot datoritã activitãþilor de aici, Ambasada Franþei în România a fãcut donaþii în cãrþi ºi bani cu scop precis.

Primarul, deputaþi, doctori, profesori, consilieri locali, au fost prezenþi la tãieri de paglici, s-au mândrit cu

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014

aceastã Asociaþie care a trecut graniþa, spre Franþa cu tinerii talentaþi ai Petrilei, prin concursuri de proiecte appreciate ca fiind de înaltã calitate. Multiplu premiaþi pentru ceea ce sunt ºi fac, colectivului de aici i s-a recunoscut valoarea în Europa.

Toate acestea s-au întâmplat pânã în toamna anului trecut când Primãria ºi Asociaþia au fost parteneri – Primãria oferea o garsonierã

Primarul Ilie Pãducel se pregãteºte sã calce, din nou, ”pe bec”

distrusã de la parterul blocului 33. A doua garsonierã a fost cumpãratã prin sponsorizare ºi completare de fond de preºedintele Asociaþiei, Ionel Zmãu. În octombrie 2013, Primãria ºi Consiliul Local, prin Comisia de Culturã, se supãrã ºi sisteazã parteneriatul cu

Asociaþia ”Les amis de la France”, moment din care nu s-au mai fãcut plãþile cãtre gaz, energie electricã, apã etc. Asociaþia a mai obþinut, de ici de colo, sponsorizãri, dar problema rãmâne.

L

ãudaþi în lume, umiliþi acasã Ca urmare, primarul Petrilei îi face un bine Asociaþiei în cauzã ºi îi ia garsoniera pusã la punct în stil occidental ºi îi face rost, prin bunãvoinþa Ispectoratului ªcolar Judeþean, de o încãpere de 3m pe 3m, într-o magazie a Clubului ªcolar Petrila. Asta pentru cã OUG 26/2000 obligã administraþia localã sã punã la dispoziþie un spaþiu... ”Nu mutãm Asociaþia. Eu i-am propus domnului Zmãu sã

se mute pentru cã se vãita cã nu are cu ce plãti gazul, curentul.

Prin HG punem la dispoziþie doar spaþiul, iar Asociaþia trebuie sã-ºi plãteascã utilitãþile de anul trecut din octombrie. Noi am vorbit cu Inspectoratul ªcolar sã fie de acord sã se mute la Clubul copiilor” – a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Doar cã primarul a uitat sã precizeze ceea ce a spus în ultima ºedinþã Consiliului Local. În sediul respectiv se intenþioneazã a fi ”gãzduitã” o familie cu mulþi copii. Este aiuritoare ideea pentru cã acel sediu a fost pus la punct pe banii Bãncii Mondiale ºi pe cei ai Ambasadei Franþei în România. Adicã prin Schema Granturilor Mici, cu împrumuturi de

la Banca Mondialã, Asociaþia a obþinut prin concurs - o finantare de 285 milioane vechi. Din aceºti bani s-a realizat bransarea la gaz metan + instalaþie interioarã de încãlzire, TV, calculator, imprimanta A3, aparatura audio-video, aparatura foto, amenajãri specifice activitãþilor etc, luând astfel fiinþã Mediateca Francofonã Jean Monnet – o instituþie culturalã în cadrul Asociaþiei, care se adreseazã tinerilor în general ºi în special celor defavorizaþi.

Acest Grant de 285 milioane lei s-a acordat la imobilului din Petrila, 8 Martie, 33/2, adicã exact garsoniera pe care Primãria vrea s-o aloce familiei cu mulþi copii. Apoi, Ambasada Franþei trimite frecvent cãrþi ºi CD-uri, chiar sume de bani – 1000 de euro cu scop de dezvoltare.

De ce vrea Ilie Pãducel acest sediu, când în Petrila s-au identificat locuinþe pãrãsite ºi locuinþe sociale nelocuite? Ilie Pãducel doar sediul Asociaþiei îl vrea. Dacã o face, va avea, din nou, probleme de ”administrare defectuoasã”, ca sã nu o numim mai rãu.

S-a vorbit de xenofo-

bie a consilierilor care au tãcut mâlc în ºedinþa Cosiliului Local, sau de o instituþie care nu produce bani pentru cã valorile nu par a interesa. Ca orice instituþie de gen Asociaþia ”produce valori”. Cei de la Ambasada Franþei în România, care a organizat un concurs de proiecte cultural-educative, Laurent Attal, ataºat de cooperare al Ambasadei, l-a felicitat pe Ionel Zmãu, preºedintele Asociaþiai Culturale ”Les amis de la France” pentru “înãlþimea proiectului” depus. Iar cei de lângã

el, primãria&co, l-au umilit de un an de zile...

A

vertizare pentru a nu deveni ”penal” Mulþi spun cã Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France” i se trage de la ajutoarele pe care le-a primit din partea liberalilor petrileni.

Adicã Asociaþia în cauzã este tamponul dintre PSD ºi PNL.

Pentru cã au simþit la fel, cã Asociaþia este folositã în scop politic, consilierul local PNL, Doiniþa Bãlãnesc a hotãrât sã ia atitudine.

Se ºtie cã administraþia localã nu a prea fost deranjatã cu întrebãri de vreo 20 de ani. Ca

urmare, PNL Petrila prin consilierul local Doiniþa Maria Bãlãnesc a trimis o adresã primarului Ilie Pãducel, contrasemnatã de Costel Avram, prin care se atrage atenþia primarului cu privire la intenþia de a rezilia contractual de atribuire a acelei garsoniere, sediul Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France”… ”Ne exprimãm stupe-

facþia faþã de aceastã intenþie ºi o considerãm total neîntemeiatã, întrucât Asoaciaþia Culturalã ”Les amis de la France” deþine acest spaþiu din anul 2004 ºi a avut o activitate bogatã aducând notorietate oraºului Petrila, atât în þarã, cât ºi în afara graniþelor þãrii, prin acþiunile ºi proiectele derulate.

Dorim sã amintim doar acþiunea ”În faþa crizei, tinerii se organizeazã”, care a avut loc în urmã cu un an, în localitatea Cognac, Franþa, ºi care s-a bucurat de un real succes.

Nu înþelegem de ce acest spaþiu nu poate fi lãsat în continuare în folosinþa Asociaþiei, ºi nu putem accepta motivul cã aceastã locuinþã este necesarã pentru rezolvarea problemelor locative ale cetãþenilor, atâta timp cât în fondul locativ al oraºului Petrila sunt foarte multe locuinþe care, fie nu sunt ocupate, fie sunt repartizate unor persoane care sunt plecate din þarã.

Nu am vrea sã tragem concluzia cã în spatele acþiunii dumneavoastrã sunt raþiuni care nu au legãturã cu activitatea Asociaþiei, cu atât mai mult cu cât aceastã mãsurã continuã un ºir de acþiuni îndreptate împotriva acestei asociaþii: iniþial nu au fost achitate sumele de bani datorate în temeiul contractului de asociere, uterior, în

octombrie 2013, a fost abrogatã hotãrârea privind aprobarea asocierii, iar acum Asociaþia rãmâne fãrã sediu, deºi acesta a fost atribuit în folosinþã gratuitã pânã în octombrie 2014”, scrie în adresa remisã primarului, semnatã de consilierul Doiniþa Bãlãnesc ºi contrasemnatã de Costel Avram.

Preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, a declarat cã o susþine pe Doiniþa Bãlãnesc, în calitatea sa de consilier local în demersurile aberante ale Primãriei Petrila. ”Vreau sã vã spun cã s-au consultat juriºti, cu documentele Asociaþiei în faþã, ºi toþi mi-au spus cã acest gest pe care intenþioneazã Primãria sã-l facã este penal, pentru cã la adresa în cauzã s-au acordat fonduri de cãtre Bãnca Mondialã ºi Ambasada Franþei.

Dacã îi mutã sediul, va trebui sã plãteascã toatã acea investiþie. Dacã fac asta, va fi grav” – a declarat Costel Avram, preºedintele PNL Petrila ºi vicepreºedinte PNL organizaþia judeþeanã.

Doiniþa Maria Bãlãnesc se pare cã are aºi în mânecã prin care poate forþa administraþia localã sã respecte legea!

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014

Avem bani, disponibilizaþii pleacã în noiembrie

S

ocietatea Naþionalã de Închideri de Mine este gata de un nou val de disponibilizãri. Banii au fost alocaþi, numãrul disponibilizaþilor a fost stabilit, iar aceºtia vor pleca din sistem la toamnã.

Diana MITRACHE

Minele neviabile rãmân încet-încet fãrã mineri, iar numai în 2014 mai pleacã peste 250 de oameni.

Totul a fost deja stabilit ºi, potrivit graficului propus pentru finalul acestui an, minerii care vor fi disponibilizaþi sunt în pragul pensionãrii, dar vor pleca din sistem cu sume compensatorii. „Disponibilizãile le-am

prins în bugetul de venituri ºi cheltuieli.

Leavem prinse la capitolul „cheltuieli excepþionale”, sunt cuprinse în programul nostru de exploatare pe luna noiembrie.

Vom elabora un plan pentru disponibilizare, iar anul acesta pleacã 256 de persoane din sistem”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ.

Încasãri crescute

D

eºi Aninoasa este cea mai sãracã localitate din Valea Jiului, numeroºi locuitori ºi-au achitat contravaloarea taxelor ºi a impozitelor locale. Încasãrile au fost crescute pânã în data de 31 martie, când teoretic este ultima zi în care contribuabilii beneficiazã de bonificaþia de 10 procente.

Monika BACIU “Ca sa poata prinde bonificatia pana in data de 31 martie, cetatenii vin mai multi in aceasta perioada sa-si plateasca taxele si impozitele, in special pensionarii sunt cei mai seriosi care din pensia lor mica vin si-si platesc taxele si impozitele cu regularitate. Am observat o crestere a incasarilor in aceasta perioada ianuarie, februarie, martie, de

regula undeva la 1520000 de lei pe luna. In aceasta perioada am ajuns si la 60000 de lei pe luna.

Salvatorii minieri, la minim

N

umãrul salvatorilor minieri de la Salvamin este din ce în ce mai redus. Doar 15 salvatori mai activeazã la Staþia Centralã de Salvare Minierã. Ar putea fi încadraþi ºi alþii pe acest post, însã numãrul angajaþilor fiind limitat, acest lucru nu este posibil.

Monika BACIU “Sunt 15 salvatori la Salvamin, cereri ar fi sã ºi alþi colegi în cadrul Staþiei de Salvare, dar datoritã lipsei de personal pe care o avem la punctele de

lucru nu ne-am putut permite sã aducem ºi alþi salvatori în cadrul Staþiei de Salvare, dar în schimb avem undeva la 100 de salvatori la punctele de lucru”, a declarat Gabriel Petrescu, director Divizia

Din structura Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului fac parte unitãþile de exploatare a huilei de la Petrila, Paroºeni ºi din Uricani. De aici vor pleca ortacii care se disponibilizeazã, iar fronturile de lucru vor fi restrânse pânã la închiderea totalã ºi ecologizarea lor.

Nu este o suma exagerat de mare dar este o suma buna, o folosim pentru plata salarilor, iluminatul public, alte cheltuieli, apa, telefoane”, a declarat primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca.

Marea majoritate a banilor încasaþi la bugetul local este alocatã pentru plata utilitãþilor. Ba mai mult din cauza situaþiei financiare de la Aninoasa, edililor nu le rãmân bani din impozite ºi taxe pentru investiþii minime.

Minierã CEH. Anual, alte serii de noi salvatori sunt formaþi de cãtre INSEMEX. “Nu trebuie sã aibã alte studii, ei au ºcoala de salvare ºi pot sã activeze în cadrul staþiei de Salvare de la Petroºani. Avem în vedere sã formãm ºi alþi salvatori, în fiecare an sau format ºi alþi salvatori”, a mai spus sursa citatã.

Activitatea de salvare minierã este asiguratã de mai multe persoane autorizate pentru lucrul la umiditate ºi temperaturã ridicatã, repartizaþi pe schimburi.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014

ªahul, bine primit în ºcoli

V

rem ºah în locul altor materii opþionale. Aceasta pare sã fie opinia unanimã ca copiilor din clasele mici, care ar fi interesaþi de o partidã în doi, iar profesorii sunt încântaþi de ideea cã un astfel de sport necesitã liniºte ºi multã concentrare.

Sportul minþii ar putea ajunge materie opþionalã la clasele I-IV. Diana MITRACHE Nici un copil nu a ezitat ºi toþi au fost de acord, când au fost întrebaþi dacã ar vrea sã joace ºah la ºcoalã. Ideea a fost lansatã recent, iar jocul minþii, un alt fel de sport, ar prinde bine în rândul copiilor, mai ales cã toþi ar vrea sã facã ceva nou la ºcoalã. ªahul nu este strãin tuturor, iar printre pricepuþi, am gãsit câþiva copii gata sã ne explice ce ºtiu ei despre ºah. „ªtiu cã este un joc al minþii, care te învaþã sã nu te superi când nu câºtigi. Eu joc cu bunicul meu. De multe ori câºtig, dar am ºi pierdut. ªtiu bine

regulile ºi ºtiu cã tura este piesa care merge doar în faþã ºi lateral, calul, care merge 4 cãsuþe în orice direcþie, pionul, merge în

faþã pânã la jumãtate, 3 cãsuþe ºi poate lua orice, iar dacã are cale liberã, pânã sfârºitul tablei, poate lua orice pion ºi mai este ºi regina, care ia cel mai mult”, ne-a explicat un copil din clasa a II-a, în timp ce colegul sãu l-a completat: „ªahul este un joc frumos ºi ne ajutã la minte. Pionul este cel mai important ºi regii, cã regii stau la o cãsuþã distanþã, nu au voie sã se apropie niciodatã”, ne-a explicat ºi el.

Nu toþi ºtiu cum e sã joace ºah. Cei care nu au jucat niciodatã sunt mai curioºi acum cã tot au aflat cã ar putea învãþa asta la ºcoalã ºi copiii sunt gata de o primã lecþie. „Da, mi-ar plãcea, pentru cã e un joc al minþii, care te ajutã foarte mult. Aº vrea foarte mult la ºcoalã sã pot sã învãþ”, a adãugat ºi o fetiþã. ªi profesorii sunt încântaþi de idee, iar dacã va fi aplicatã, spun dascãlii, ar

trebui sã ajute ºi nu sã încarce ºi mai mult programa ºcolarã. „Este o idee interesantã ºi este bine cã se gândesc ºi la acest aspect. Copiilor le dezvoltã gândirea, ºahul, dar trebuie sã fim atenþi cum aplicãm aceastã idee, pentru a nu încãrca ºi mai mult ºi aºa mult prea încãrcata materie, în aºa fel încât sã devinã o plãcere ºi o pasiune, în timp pentru copii, ºi nu o povarã. Totul þine de modul cum se va realiza implementarea acestui proiect”, a spus ºi Robert Humel, director la ªcoala Avram Stanca Petroºani.

Elevii din învãþãmântul primar vor putea învãþa ºah la ºcoalã, din toamnã, în cadrul unor programe realizate cu specialiºtii din cadrul Federaþiei Române de ªah. În cadrul programului, elevii vor avea ocazia sã se familiarizeze cu tabla de ºah, cu regulile de joc ºi sã decodifice semnele convenþionale utilizate în partida de ºah. Exerciþiile de interpretare, observaþia, simularea unor situaþii de joc, calculul unor variante de joc sunt etape pe care elevii le vor parcurge în cei doi ani de studiu, la materia opþionalã, ºah.

Alin Barna, premiantul din aceastã sãptãmânã

F

iecare ediþie a acestei campanii a adus în spaþiul public oameni care se implicã în societate, în colectivitãþile din care fac parte pentru a schimba, îmbunãtãþi sau pãstra valori româneºti.

Hunedoara a fost cunoscutã ca un puternic centru industrial, siderurgic, dar ºi un loc al valorilor sportive naþionale.

Corvinul Hunedoara a rãmas în memoria românilor ca locul de unde au plecat sportive de valoare, care au reprezentat România.

Acum, performanþele de atunci stârnesc nostalgii.

Unii nu au renunþat la a vedea Hunedoara pe harta performanþelor sportive ºi a destinaþiilor turistice. Alin Barna este unul dintre aceºti oameni care depune eforturi pen-

tru ca oraºul lui sã fie din nou în centrul atenþiei.

Este preºedintele Asociaþiei Suporterilor Corviniºti ºi se implicã în activitãþi civice, în acþiuni de ecologizare, în campania de reînfiinþare a mocãniþei.

Alin Barna este un om active ºi vine sâmbãtã, 05 aprilie 2014, sã ne întâlnim cu el. Aveþi ocazia sãl cunoaºteþi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte

dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind sâmbãtã, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

Preºedintele Asociaþiei Suporterilor Corviniºti, Alin Barna, a declarat cã proiectul pentru reactivarea echipei Corvinul Hunedoara din vara acestui an va continua conform planificãrii. El a þinut sã precizeze cã reintroducerea în competiþiile oficiale a grupãrii de legendã nu va avea nicio legãturã cu actualul club al oraºului, cele douã urmând sã activeze în paralel.

(Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”)

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014

Romii din Saºa – urmaºii ”lorzilor câmpiilor” ”Îmi spun durerile prin cântec, care cântec este un plâns. Îmi spun bucuriile prin dans, care dans este un râs” – proverb rom.

stãpânii deoarece noi nu suntem aserviþi nimãnui ºi noi nu cunoaºtem decât unul – Dumnezeu. Noi avem legile noastre, cutumele noastre, obiceiurile noastre, tradiþiile noastre” – Paul Fouche.

U

rmeazã sãptãmâna romilor, a urmaºilor vechilor þigani cu spirit liber, buni meseriaºi, a cãror viaþã a fost ºi este clocotitoare ºi neînþeleasã. Singura revistã a romilor din Saºa, ”Romii, o enigmã a lumii, în secolul XX”, a apãrut în anul 2000 datoritã ADRL SaºaPetroºani. De atunci, nimic…

Ileana FIRÞULESCU În anul 2000, în Valea Jiului, a apãrut prima revistã a romilor din comunitatea Saºa Petroºani sponsorizatã de centrul de Resurse pentru Comunitãþile de Romi Cluj Napoca ºi Fundaþia pentru o Societate

Deschisã Bucureºti.

Pe atunci director executiv al ADRL Saºa era Toader Burtea…

Revista se dorea a fi o informare corectã, de suflet, asupra þiganilor, romilor, cu poveºti frumoase, cu

Revista aratã statistici cu numãrul romilor, cu repartizarea acestora pe þãri, dar ºi poveºti de viaþã

tradiþii, cutume, obiceiuri, meserii etc., istoria acestora în lume ºi în România, pânã la Livezeni-Saºa.

Mihail Kogãlniceanu îi numea pe þigani ”lorzii câmpiilor” …

tumultuoasã. Un scurt istoric al comunitãþii rome din Petroºani, cartierul Saºa, care se aflã la circa patru km de drumul naþional Petroºani – Tg. Jiu, sus spre munte, spune cã aceastã comunitate are o vechime de peste 250 de ani.

Romii din SaºaLivezeni au trãit iniþial de-o parte ºi de alta a ºoselei Petroºani – Tg. Jiu, unde îºi construiserã casele.

”Înfãþiºarea þiganilor e plinã de un spirit vioi ºi întreprinzãtor” – Mihail Kogãlniceanu.

expresiune ºi pe fruntea lor (…) se citeºte melancolia; ochiul lor negru strãluceºte ca o scânteie sub sprâncenele lor mari ºi pare cã toatã soarta lor tristã se citeºte pe faþã, (…) înfãþiºarea sa exprimã

De-a lungul istoriei ºi pe alocuri ºi astãzi, þiganii erau buni meseriaºi ºi comercianþi, iar neamurile de romi se coagualau dupã meserii. Aºa au fost cãldãrarii, fierarii, spoitorii, cocalarii (descendenþi ai vechilor prelucrãtori de fildeº) confecþionau obiecte din os, rudarii, vãtraºii, gaborii, lãutarii, ciubotarii, florarii, geambaºii, ciurarii, argintarii, ursarii, mãtãsarii, zavragii (zidari) ºi negustorii.

Majoritatea erau

nomazi ºi se pare cã ºi astãzi acest spirit liber, de a strãbate lumea, se manifestã… ”Lumea este patria ºi domeniul nostru.

Noi domnim ca

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014 În 1990, cu acordul tuturor celor din Saºa a luat fiinþã Asociaþia Democratã a Romilor Liberi – ADRL Saºa, care cerea apã, curent, grãdiniþã, dispensar, cadastrarea cartierului ºi intrarea în legalitate a terenurilor ºi locuinþelor, nepermiterea segregãrii, mai ales a copiilor în ºcoli. Romii din Saºa recunoºteau problemele unora dintre ei cu legea, pentru cã ºomajul era foste crescut.

O parte, foarte micã, s-a rezolvat.

Romii au apã ºi curent, s-au activat programe de ºcolarizare, dar întãbularea nu s-a fãcut, grãdiniþã ºi dispensar nu existã.

Trei hotãrâri ale

Mutarea romilor, era apã potabilã, nu sus spre munte, s-a erau drumuri de fãcut printr-un ordin acces, nu era curent al Comitetului electric ºi alte facilPartidului Comunist itãþi de care are din Petroºani printrnevoie o comunitate o directivã a pentru a Comitetului Central al PCR de la Bucureºti, în anii 1964-1965. Cum nu dãdeau bine la imagine, aºa cum nu dau cei de la Iscroni, mutarea lor avea ca scop sã nu mai fie vãzuþi de delegaþiile Comitetului Central ºi de preºedintele PCR, Nicolae Ceauºescu. Au fost demolate toate casele ºi romii mutaþi…

Pentru a împiedi-nºirã la joc cheºe fete se oa i c, ª ca romii sã mai al zãrii de fo rul cel magic ce s În n ti -n revinã, zona binte ºi nã ghitara fier u ns. ãs ri R p -a ºi Livezeni a fost sãlbatic cul se-ncinge jo i ª Coºbuc) declaratã zonã or, de George il n ga þi l u as (Pop industrialã. ”Cu inimile Consiliului Local zdrobite, romii au supravieþui” – scrie Petroºani sunt fost izgoniþi din revista ”Romii – o amintite – HCL nr. locurile lor natale pe enigmã a lumii, în 21/1997, prin care un munte unde nu secolul XX” se alocau bani pen-

tru racordarea la apã potabilã. O altã hotãrâre a Consiliului Local care nu a fost respectatã niciodatã, a fost cea cu nr.

15/1997, în care se aproba construirea unei clãdiri multifuncþionale – dispensar, grãdiniþã, baie comunalã, salã de aºteptare ºi punct telefonic. S-au identificat ºi banii, dar nu s-a realizat niciodatã.

O altã HCL, nr.5/2000, aprobã planul de dezvolatre localã a cartierului Saºa, în parteneriat cu Primãria Petroºani, nu se ºtie ce dezvolatre se dorea. Drumul cãtre Saºa este veºnic distrus pentru cã doar în campanii electorale se duce câte o maºinã-douã de pietriº… Ca urmare

„Visul unei nopþi de varã”, la-nceput de... primãvarã

Shakespeare, 23 aprilie Oraºul natal ºi în care a crescut, Stratford-uponAvon, este cunoscut la nivel mondial ca fiind locul naºterii lui William Shakespeare. Aici se gãseºte Teatrul Regal Shakespeare, sediul Companiei Regale Shakespeare. În afara turismului datorat asocierii oraºului cu numele celebrului autor, s-au dezvoltat activitãþi industriale ca producerea aluminiului ºi construcþia bãrcilor.

Pentru William Shakespeare, autorul spectacolului „Visul unei nopþi de varã”, ziua de 23 aprilie a fost una marcantã. S-a nãscut (1564) ºi a murit (1616), într-o zi de 23 aprilie. Este considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limbã englezã ºi deseori este numit poetul naþional al Angliei. Între anii 1585 ºi 1592, Shakespeare a început o carierã de succes, la Londra, ca actor, scriitor ºi proprietarul unei companii de jocuri, numitã „Oamenii Lordului Chamberlain”. Majoritatea lucrãrilor sale cunoscute au fost scrise între anii 1589 ºi 1613. Piesele lui de început au fost în principal comedii sau drame istorice, genuri care au fost ridicate de Shakespeare la nivelul maxim de artã ºi rafinament pânã la sfârºitul secolului al 16-lea. Înainte de anul 1608, el a scris, axându-se mai mult pe tragedii. „Hamlet”, „Regele Lear” ºi „Macbeth” sunt considerate unele dintre cele mai strãlucite lucrãri în limba englezã.

C

ºi în secolul XXI, romii nu sunt trataþi în mod egal cu restul cetãþenilor ºi asta pentru cã existã negarea sub diverse forme, a persoanei, a culturii ºi limbii lor.

De aceea s-a încercat ºi se încearcã excluderea lor…

Dacã le-am respecta cultura, tradiþiile ºi ei la rândul lor ar respecta legile scrise ºi nescrise ale restului societãþii.

George Coºbuc vorbeºte despre magia vieþii þiganilor, despre frumoasele þigãci, femei focoase, care au inspirat mulþi poeþi, scriitori ºi pictori…

omedie la Petroºani

Deºi William Shakespeare are atâta notorietate la nivel mondial, multã lume nu ºtie cã opera sa este împãrþitã în mai multe categorii. Comedii („Furtuna”, „Mult zgomot pentru nimic”, „Îmblânzirea scorpiei” etc.), istorice („Regele Ioan”, „Richard al II-lea/al III-lea” etc.), tragedii („Romeo ºi Julieta”, „Coriolan” sau „Othello”). „Visul unei nopþi de varã” aparþine segmentului de comedie. Premiera spectacolului în regia lui Gelu Badea, a avut loc acum un an (16 februarie 2013), într-o salã arhiplinã. Acum în anul 2014, într-o sâmbãtã de aprilie (5 aprilie, ora 18:00), gongul se aude din nou pentru comedia lui Shakespeare. Preþul unui bilet, 20 lei.

Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul „Dramatic Ion D. Sîrbu”

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Lumea modei (r) 11:30 Exclusiv în România 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Cafeneaua Dilema Veche (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Casa: construcþie ºi design (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 10:45 Secretul lui Bachus (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 O iubire perfectã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 O sãptãmânã nebunã

21 martie *** 20 aprilie Un bãrbat mai în vârstã din familie vã ajutã sã clarificaþi o neînþelegere cu persoana iubitã, apãrutã din cauza problemelor financiare. Pãstraþi-vã optimismul ºi aveþi rãbdare. Atmosfera tensionatã de azi este trecãtoare.

10:45 11:00 12:00 13:00 13:30 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 21:30 22:30

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

Teleshopping Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping O nouã viaþã (r) Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla O nouã viaþã Regina Poveºtiri de noapte

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid Borussia Dortmund 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Real Madrid Borussia Dortmund 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 EuroFotbal 20:00 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Aveþi foarte multã treabã, mai ales acasã, dar s-ar putea sã nu fiþi prea bine dispus. Faptul cã nu vã puteþi respecta programul vã enerveazã ºi riscaþi sã vã luaþi la ceartã cu cei din jur. Nu vã impuneþi punctul de vedere în discuþiile cu prietenii.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi plin de energie ºi aveþi puterea sã terminaþi o lucrare începutã mai demult. Nu vã grãbiþi sã refuzaþi propunerea de colaborare a unui prieten! Evitaþi discuþiile în contradictoriu, ce pot duce la o ceartã cu partenerul de viaþã.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

21

23 iulie *** 22 august Fiþi atent la ce spuneþi, mai ales dacã vã enerveazã cineva din anturaj. Aveþi tendinþa sã reacþionaþi impulsiv. Dupã-amiazã primiþi o sumã mare de bani de la o rudã. S-ar putea ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord sã cumpãraþi un obiect.

Se pare cã nu vã simþiþi prea bine ºi nu aveþi chef sã vã petreceþi timpul liber împreunã cu prietenii. Starea de apatie poate sã vã creeze neplãceri în familie. Încercaþi sã înþelegeþi problemele celor din jur, care aºteaptã mai mult decât le oferiþi!

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi stresat la serviciu, din cauza unor lucrãri urgente. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile colegilor.

Arãtaþi-i persoanei iubite mai multã afectivitate. Nu puneþi problemele profesionale pe primul loc!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Este indicat sã vã rezolvaþi problemele importante dimineaþa, când aveþi mai multã energie.

Dupã-amiazã, dorinþa dumneavoastrã de libertate ar putea sã afecteze relaþiile cu partenerul de viaþã.

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante în relaþiile sentimentale. Dimineaþa faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã, care vã atrage atentia. Nu vã precipitaþi ºi ascultaþi-vã intuiþia. Þineþi cont de sfaturile unui prieten.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa sunteþi nemulþumit din cauza unui partener de afaceri, care vã invidiazã. Cel mai bun lucru este sã vã prefaceþi cã nu observaþi nimic. Spre searã, aveþi tendinþa sã vã contraziceþi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dacã vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie, puteþi fi liniºtit: totul va merge conform planurilor.

Relaþiile cu prietenii sunt excelente. S-ar putea sã aveþi discuþii aprinse cu partenerul de viaþã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Doriþi sã faceþi schimbãri în casã, dar sunteþi înþeles greºit ºi se poate ajunge la un scandal.

Apelaþi la calmul ce vã caracterizeazã, pentru a clarifica situaþia.

21 februarie *** 20 martie S-ar putea sã aveþi probleme dacã nu respectaþi regulile de circulaþie. Nu este momentul sã încheiaþi tranzacþii financiare ºi sã luaþi decizii importante. Acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014

Primãria municipiului Petroºani COMUNICAT Informãm cetãþenii municipiului Petroºani, instituþiile ºi persoanele implicate în organizarea activitãþii „ZIUA VERDE” cã, în urma analizãrii prognozei meteorologice

pentru acest sfârºit de sãptãmânã, Primãria municipiului Petroºani a luat decizia de devansa cu o zi organizarea evenimentelor reunite sub acest generic. În acest context, vã informãm cã activitãþile

14 centre pentru Bacalaureat

prevãzute în programul ediþiei din acest a „Zilei Verzi” vor avea loc vineri, cu începere de la ora 13,00 în Centrul civic al municipiului Petroºani - zona

fãcutã publicã la mijlocul acestei luni, a precizat Vasile Pop, inspector ºcolar în cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara.

Î

n varã, elevii hundoreni vor susþine examenul de maturitate în 14 centre de examen. În Valea Jiului, potrivit deciziei Inspectoratului ªcolar Judeþean, evaluarea lucrãrilor se va face în 5 centre.

Dintre acestea, 3 vor funcþiona în Petroºani ºi câte unul în Vulcan, respectiv Lupeni. „Lista cu centrele în care vor funcþiona centrele de examen pentru bacalaureat va fi

Mesajul primarului Tiberiu Iacob Ridzi cu ocazia Zilei Jandarmeriei Române Legea ºi ordinea publicã sunt þintele principale ale jandarmilor români, care cu devotament ºi tenacitate sunt mereu la datorie.

Cu o istorie remarcabilã, Jandarmeria Românã a fost prezentã la toate evenimentele care au marcat traiectoria socialã ºi politicã a þãrii noastre, fapt pentru care îmi îndrept tot respectul ºi aprecierea faþã de cei care îºi pun viaþa în pericol

Consultaþii oftalmologice gratuite la PSD Petroºani

de specialiºti veniþi din capitala þãrii, pentru a oferi atât consultaþii oftalmologice gratuite, cât ºi mãsurarea tensiunii arteriale.

P

etroºenenii ºi numai, care au probleme cu vederea, dar ºi cu tensiunea,dar care nu îºi pot permite un consult de specialitate, primesc veºti bune.

Azi se ia apa!

Zilele acestea, la sediul organizaþiei locale a PSD Petroºani, de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, vizavi de Complexul Jiul Shopping Center, în clãdirea fostului Comtim, mai exact, se aflã o echipã

În Petroºani, între orele: 09:00 - 13:00 Zona: Zona Industrialã Livezeni cuprinsã între Pod Jiu ºi Motel Gambrinus pentru remedierea pierderilor

parcului de la teatru.

Mulþumim pentru înþelegere ºi vã aºteptãm alãturi de noi la acest important eveniment din viaþa comunitãþii noastre locale.

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi

În premierã în acest an, în judeþul Hunedoara, în centrele de examen vor fi supravegheaþi nu doar elevii ci ºi profesorii care vor corecta lucrãrile. Astfel, vor exista camere de luat vederi care vor supraveghea repartizarea lucrãrilor, corectarea acestora ºi predarea lor, dupã notare. Sesiunea de varã a examenului de bacalaureat va începe în data de 26 mai cu înscrierea candidaþilor.

Mir cea NISTOR

pentru liniºtea noastrã. În egalã mãsurã, astãzi, de Ziua Jandarmeriei Române doresc sã exprim recunoºtinþa comunitãþii noastre locale pentru jandarmii ºi jandarmii montani din Petroºani, pentru întreaga lor activitate depusã în folosul cetãþenilor noºtri.

Cu ocazia Zilei Jandarmeriei Române vã doresc un sincer

LA MULÞI ANI !

Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani Toate investigaþiile medicale se fac cu aparaturã de ultimã generaþie, iar la final, cei care doresc, îºi pot achiziþiona ºi ochelari, dacã este cazul. Programul este în fiecare zi pânã duminicã, 6 aprilie, inclusiv, între orele 9:30 – 16:30, iar consultaþiile se fac în ordinea sosirii. Însã, de menþionat este cã toþi cei care vor veni acolo, vor fi investigaþi, indiferent de numãrul acestora.

Adriana PA PAVEL

Pensiile vor fi plãtite anticipat

E

xecutivul a decis ca pensiile din sistemul de stat sã fie plãtite în avans, aºa încât toþi vârstnicii sã îºi primeascã banii înainte de sãrbãtorile pascale.

În aceastã lunã, pensiile vor fi plãtite cu câteva zile în avans, astfel încât banii sã fie încasaþi de toþi pensionarii înaintea Sãrbãtorilor de Paºte, din data de 20 aprilie. Sstfel, pentru ca pensionarii sã poatã intra în posesia banilor înainte de Paºte, pensiile vor fi plãtite în intervalul 11-18 aprilie în întreaga þarã. În ultimii ani, înaintea Sãrbãtorilor de Paºte ºi Crãciun, a fost decisã plata anticipatã a pensiilor.

Potrivit statisticilor oficiale, în judeþul Hunedoara sunt înregistraþi aproximativ 141.000 de pensionari.

Car men COSMAN-PREDA

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Aprilie 2014

Arestaþii la domiciliu au fost cuminþi *Nicio revocare a mãsurilor dispuse de instanþã, în judeþul Hunedoara

N

iciuna dintre persoanele din judeþul Hunedoara pentru care instanþa a dispus mãsura înlocuirii arestului preventiv cu arestul la domiciliu nu a încãlcat normele impuse de legislaþia în vigoare.

Carmen COSMAN - PREDA Pânã în prezent, pentru niciunul dintre hunedorenii arestaþi la domiciliu nu a fost necesarã revocarea mãsurii dispuse de instanþã pe motiv cã nu ar fi respec-

tat termenii stabiliþi de legislaþia în vigoare. Odatã cu intrarea în vigoare a noilor prevederi procesual penale, la începutul acestui an, a apãrut ºi posibilitatea înlocuirii mãsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu, dar cu anumite

Cu taxele la zi

Þ

ãranii vor avea un loc special amenajat pentru a-ºi comercializa marfa.

Responsabilii Administraþiei Pieþelor din Petroºani au amenjata un spaþiu special pentru producãtorii autothoni. Taxele pentru tarabe vor fi aceleaºi pentru toatã lumea.

Monika BACIU Administraþia Pieþelor din Petroºani încaseazã regulat taxele pe tarabe, nefiind probleme majore din acest punct de vedere.

Taxa pentru ocuparea unei boxe pentru comercializarea brânzei, cãrnii costã 22 de lei pe zi, iar agenþii economici sau particulari care desfac produse pe mesele din piaþã plãtesc 10 lei pe zi pentru

o masã.

“Costurile sunt aceleaºi conform hotãrârii locale care este în vigoare”, a declarat Sorin Pristavu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani.

Administraþia Pieþelor Petroºani nu are probleme în ceea ce priveºte încasarea taxelor pentru tarabe. Asta deºi în anii trecuþi, mulþi dintre tarabagii nu îºi achitau dãrile la timp.

impuneri stricte. Iar pentru urmãrirea arestaþilor la domiciliu, IGPR a dispus operaþionalizarea Birourilor de Supraveghere Judiciarã constituite la nivelul tuturor structurilor de poliþie. De asemenea, a fost elaboratã o metodologie privind supravegherea persoanelor faþã de care s-a dispus mãsura controlului judiciar, controlului judiciar pe cauþiune sau arestului la domiciliu, pentru aplicarea, la nivel naþional, în mod unitar, a prevederilor legale, ºi a fost dezvoltatã totodatã o aplicaþie informaticã pentru evidenþa acestora. Practic, activitatea de monitorizare strictã le revine poliþiºtilor de la Judiciar, cãrora li s-a inclus în fiºa postului ºi aceste noi atribuþiuni.

“Noi facem încasarea pe taxa forfetarã de pe platoul central ºi pe mesele din hala din piaþa centralã ºi pe restul unde avem contracte este vorba de chioºcurile de sine stãtãtoare ºi acolo avem contracte”, a mai spus sursa citatã.

La Petroºani taxa pe tarabe nu a mai fost majoratã de câþiva ani. Chiar ºi aºa comercianþii se plâng de faptul cã nu încaseazã cât trebuie sã plãteascã pentru o zi în care îºi desfac marfa pe tarabe.

N

u toate cererile au fost soluþionate pozitiv Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara, spune cã pânã acum nu a fost gãsitã nicio persoanã din aceastã categorie care sã încalce termenii preschimbãrii mãsurii arestului preventiv ºi sã fie dispusã revocarea deciziei.

De precizat cã în judeþul Hunedoara sunt în evidenþã 9 persoane arestate la domiciliu, care sunt vizitate periodic de oamenii legii.

De precizat, însã, cã nu

toate cererile depuse în instanþã în acest sens au fost soluþionate favorabil.

De exemplu, pentru omul de afaceri Alin Simota – arestat preventiv pentru cã ar fi constituit ºi coordonat activitatea unui grup infracþional specializat în acte comise cu violenþã – magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au respins cererea formulatã pentru revocarea mãsurii arestãrii preventive, precum ºi pentru înlocuirea acestei mãsuri cu una din mãsurile preventive a controlului judiciar sau arestului la domiciliu.

Sâmbãtã 5 apr. 2014 ora: 18:00 – Spectacolul „Visul unei nopþi de varã” (preþ bilet: 20 lei) Duminicã 6 apr. 2014 ora: 12:00 – Spectacolul „Prostia omeneascã” (preþuri bilete: 10 lei-adulþi, 8 lei-copii)