CVJ NR. 601, MARTI 29 APRILIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 601

Cronica Vãii Jiului Marti, 29 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

FÃRÃ MARTORI, POATE FI NEVINOVAT!!!

Martorii cãutaþi cu disperare

Interesele politice, mai presus de cele ale comunitãþii >>> PAGINA A 3-A

Centrul Civic, tarifele cele mai mari pentru terasele sezoniere >>> PAGINA A 4-A

Hunedoreni decedaþi, semnatari împotriva lui Ponta >>> PAGINA A 5-A

Sprijin pentru micuþul pianist >>> PAGINA A 6-A Programul de dezvoltare a Parângului, tras la barã

Guvernul a gãsit doar mãrunþiº prin buzunare pentru proiectul asumat încã din 2003 >>> PAGINILE 8-9

Control „la sânge” la asociaþiile de proprietari cu belele >>> PAGINA A 10-A

Miniºtrii cunosc situaþia CEH, dar o trateazã cu superficialitate >>> PAGINA A 11-A

E

ste strigãtor la cer cum, dupã ce a ucis doi oameni, tânãrul de 21 de ani, care este acum cercetat în stare de libertate, vrea sã demonstreze cã nu i-a cãlcat pe trecerea de pietoni. Procurorii apeleazã acum la mass-media pentru a le cere martorilor accidentului soldat cu doi morþi, sã vinã ºi sã dea relaþii. >>> PAGINA A 7-A

„Cetãþenii de onoare” ai Petroºaniului îºi vor primi distincþiile în cadru festiv

>>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU, Crina TIMAR

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Aprilie 2014

Interesele politice, mai presus de cele ale comunitãþii

G

30%, asta înseamnã cã administraþia din Petroºani este solvabilã din punct de vedere financiar ºi nu

împrumuturilor. În toatã lumea modernã se lucreazã cu împrumuturi ºi dezvoltarea nu se poate face decât pe aceastã cale a împrumuturilor sau a finanþãrilor nerambursabile sau rambursabile parþial aºa cum sunt programele europene. Din acest punct de vedere Petroºaniul a accesat foarte multe fonduri europene nerambursabile, iar ce s-a fãcut pe împrumut pânã acum a fost introducerea gazului metan, o lucrare care era foarte importantã, iar acum accesãm bani pentru domeniul schiabil. Accesarea acestui împrumut este benefic”, a mai precizat edilul. În cazul în care Guvernul va aloca bani pentru dezvoltarea domeniului

existã niciun fel de problemã în aceastã zonã ºi eu cred cã investiþiile prioritate trebuie fãcute ºi cu acest instrument al

schiabil din Parâng banii vor fi folosiþi exclusiv pentru acel proiect ºi nu pentru altele sau pentru restituirea creditului.

uvernul a îngropat toate investiþiile în turism. În anul 2011, Guvernul PDL a aprobat, printr-o hotãrâre lista care cuprinde programele ºi investiþiile în turismul românesc. Tot atunci, Guvernul a aprobat încã 77 de proiecte de investiþii noi, în toate zonele þãrii.

Conform Monitorului Oficial, proiectele care se deruleazã în colaborare cu Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi a Turismului sînt cofinanþate în proporþie de maxim 50 la sutã de administraþiile locale. În cazul domeniilor schiabile, MDRT finanþeazã procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora în limita fondurilor disponibile. Astfel, conform listei aprobate de Guvernul României, în þara sînt 11 proiecte privind dezvoltarea domeniului schiabil. Proiectele privind dezvoltarea domeniilor schiabile de pe Valea Prahovei, Predeal, Azuga, Buºteni ºi Sinaia continua sã fie finanþate cu fonduri de la bugetul de stat. Pe lista aprobatã de Guvern au apãrut ºi proiecte noi, care vizezaza dezvoltarea domeniului schiabil din locuri mai puþin cunoscute, ºi anume dezvoltarea staþiunii turistice Pasul Vîlcan, din judeþul Hunedoara sau schi în comunã Horia din judeþul Alba.

Astãzi, Guvernul a lãsat în grija administraþiilor locale toate

aceste proiecte ale fostului executiv. Ba mai mult, în Monitorul Oficial a fost publicatã o hotãrâre prin care se specificã faptul cã toate proiectele de dezvoltare a turismului trebuie finalizate pânã în data de 31 decembrie 2015.

N

ici instalaþii, nici bani

Dacã proiectul Guvernului PDL prevedea alocarea de fonduri pentru procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora, acum toate aceste lucruri au ajuns istorie.

Autoritãþile locale sunt nevoite sã realizeze pe cont propriu aceste investiþii majore.

“Autoritatea localã merge pe o finanþare localã cu domeniul schiabil, respectiv acel împrumut cu care von finaliza telescaunul TS3 ºi în 2015, vom vedea probabil tot din resurse locale sau poate vom reuºi sã atragem alte fonduri sã continuãm investiþiile în zona Parâng”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Administraþia localã de la Petroºani a fost nevoitã sã acceseze

acest împrumut în lipsa finanþãrilor guvernamentale.

Creditul îndatoreazã administraþia publicã cu douã procente în plus faþã de ce a fost pânã acum. Totul este în limita legalã.

“Acest împrumut îndatoreazã foarte puþin primãria ºi vreau sã repet ceea ce am spus de fiecare datã.

Autoritãþile locale, prin lege se pot împrumuta pânã la 30% din bugetul pe care îl au. Noi avem un grad de îndatorare de 5% în acest moment, cu acest împrumut dacã în momentul în care el va fi accesat complet gradul de îndatorare a municipalitãþii este de 7%, noi putem sã ne îndatorãm pânã la

“Banii vor putea fi folosiþi doar pentru destinaþia pe care au avut-o”, a mai spus Ridzi.

Doar 10 procente din valoarea totalã au fost alocate pentru programul de dezvoltare al domeniului schiabil din Parâng.

Aproape 300 de milioane de lei este proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, însã din anul 2010 ºi pânã în prezent au fost alocate doar puþin peste 37 de milioane de lei, adicã undeva la 10 procente din valoarea totalã. Valoarea totalã a contractului este de 283.694.595 de lei, la care se adaugã TVA, pânã în prezent fiind efectuate plãþi în valoare de 37.113.529,66 de lei.

Cei mai mulþi bani pentru acest proiect au fost alocaþi în anul 2011 ºi anume 15.026.140,51 de lei, urmând anul 2012 cu 14.792.200,73 de lei. În primul an când au fost alocate fonduri pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng ºi anume în anul 2010 municipalitatea de la Petroºani a primit 1.009.866,56 de lei. ªi în anul 2013 s-au alocat fonduri pentru aceastã investiþie. Suma a fost cifratã la 6.285.321,86 de lei.

Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Aprilie 2014

Centrul Civic, tarifele cele mai mari pentru terasele sezoniere

A

trecut o lunã de când patronii de restaurante au avut posibilitatea de a amplasa terasele sezoniere pe domeniul public al municipiului Petroºani, însã pânã acum puþini au fost care au fãcut acest lucru. Din cauza condiþiilor meteo nu tocmai favorabile pânã acum au fost depuse la primãria din localitate doar patru cereri de acest gen. “Þinând cont faþã de faptul cã de anul trecut regulamentul privind amplasarea teraselor pe centrul civic nu s-a modificat absolut deloc, el rãmâne în vigoare, ca atare perioada pentru care se pot face solicitãri pentru instalarea teraselor sezoniere este 1 aprilie - 31 octombrie, pânã la aceastã datã s-au înregistrat patru cereri.

Sã sperãm cã dacã va veni vremea bunã ºi va fi stabilã pe parcursul mai multor zile, numãrul cererilor va creºte ºi ne vom putea bucura de ceva timp

liber petrecut la terase”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Proprietarii de restaurante de pe centrul civic vor plãti cel mai mult pentru amplasarea teraselor.

Taxa este de 10 lei pe metru pãtrat pe lunã.

Tarifele scad în funcþie de zone.

“Taxa pentru centrul civic este cea mai mare, deoarece este în zona A a oraºului ºi va fi de 10 lei/mp/lunã, ca ºi anul trecut nu suportã niciun fel de modificare”, a mai spus sursa citatã.

Ca ºi anul trecut, celor ce amplaseazã terase pe domeniul public le revin anumite obligaþii.

“Obligaþiile rãmân aceleaºi ca ºi anul trecut, în sensul cã nu au voie sã amplaseze pe centrul civic vitrinele frigorifice, nu au voie sã amplaseze locuri în care sã strângã ambalajele sau deºeurile care rezultã în urma consumului, nu au voie sã întindã cabluri, nivelul melodiilor sau dacã amplaseazã videoproiectoare sonorul trebuie sã fie la un anumit nivel astfel încât sã nu deranjeze

Invenþiile lui BirtokBãneasã echipeazã autospecialele SMURD

M

edaliat cu aur la Geneva în repetate rânduri, dar ºi la alte saloane de inventicã, inginerul hunedorean Corneliu Birtok-Bãneasã va echipa autospecialele SMURD din judeþul Hunedoara cu invenþia sa care reduce consumul de carburant cu peste 10 procente.

Mai mult echiparea ambulanþelor SMURD se va face gratuit de cãtre asociaþia patronatã de invetator. ”Consider cã a venit timpul ca ºi eu sã pot oferi ceva comunitãþii. Mã bucur cã pot implementa acest proiect-pilot, primul de acest fel în domeniul public. Voi face aceastã implementare, care nu implicã niciun fel de costuri din partea Consiliului Judeþean Hunedoara, în semn de mulþumire faþã de sprijinul pe care l-am primit din partea autoritãþilor locale atunci când am avut nevoie de ajutor pentru a participa la diverse saloane de inventicã internaþionale”, spune Corneliu Birtok-

Bãneasã.

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a afirmat pentru Agerpres cã filtrele inventatorului din Deva sunt deja instalate pe mai multe autovehicule de serviciu ale instituþiei administrative, pentru a reduce consumul de carburant. ”Avem o colaborare mai veche cu inginerul Corneliu Birtok-Bãneasã, iar maºinile instituþiei sunt prevãzute cu filtrele de aer inventate de acesta. Suntem foarte mulþumiþi de efectele acestora ºi dorim sã extindem aceastã colaborare.

Vrem sã arãtãm tuturor cã acest om, care a obþinut atâtea premii internaþionale, meritã respectul ºi noi, cei din judeþul Hunedoara, dorim sã fim primii beneficiari ai produselor sale”, a declarat Moloþ.

Maximilian GÂNJU

locatarii. Existã o serie de restricþii prevãzute de acest regulament ºi la care ei aderã în momentul în care fac o astfel de solicitare de amplasare a terasei”, a

mai spus Dorina Niþã.

Zona Centrului Civic va fi, cu siguranþã, înþesatã de terase ºi în aceastã varã. Regulile, însã, vor trebui respectate

Morþii nimãnui, îngropaþi de primãrie fãrã preot

M

orþii nimãnui.

Ajung la bãtrâneþe bolnavi ºi singuri, iar când trec în lumea celor drepþi nu are cine sã îi îmormânteze.

Este vorba de mai multe persoane din Petroºani care au fost îngropate de cãtre primãria din localitate. În fiecare an aceºti oameni sunt conduºi pe ultimul drum de primãrie. Un fel de a spune pentru cã primãria municipiului este cea care trebuie sã le plãteascã înmormântarea ºi sã se asigure cã sunt îngropaþi. Anul tre-

etât de cãtre cei care vin la terase, cât ºi de cãtre patroni, ori cei care vor vrea sã îºi afiºeze anunþuri în zonã.

Monika BACIU

cut, la Petroºani, cinci persoane au fost îngropate de primãrie.

“Un numãr de cinci persoane, la nivel anului 2013, au beneficiat de servicii funerare decontate de cãtre Primãria Petroºani, deoarece nu au avut aparþinãtori, fie aceºtia nu deþin sume care sã facã posibilã acoperirea costurilor legate de înmormântare”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Abandonaþi de familie ºi societate, „morþii nimãnui” nu au parte de slujbã religioasã sau de pomanã, fiind conduºi pe ultimul drum doar de gropari.

“Noi decontãm cheltuielile ce þin de groapa, sãparea gropii ºi sicriul, mai spune sursa citatã.

Persoanele fãrã posibilitãþi materiale ºi fãrã rude, dupã deces, sunt îngropate cu banii primãriei.

La Petroºani, numãrul persoanelor care sunt îngropate de primãrie este constant în ultimii ani.

Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Aprilie 2014

Hunedoreni decedaþi, semnatari împotriva lui Ponta M ai mulþi hunedoreni care au decedat în urmã chiar ºi cu cinci ani, figureazã pe listele întocmite împotriva accizei la carburanþi de o formaþiune politicã.

Descoperirea a fost fãcutã de inspectorii Corpului de control al premierului dupã ce au fost analizate listele trimise cãtre Guvern de cãtre reprezentanþii Partidului Miºcarea Popularã (PMP).

Militanþii ºi simpatizanþii PMP au demarat o acþiune de strângere de semnãturi prin care semnatarii îºi arãtau dezacordul faþã de decizia premierului de

a majora acciza la carburanþi. La nivel naþional circa 300 de mii de persoane au semnat petiþia depusã Secretariatul General al Guvernului, la finele lunii trecute, iar listele au ajuns la verificat la Corpul de control al prim-ministrului. Astfel au fost descoperite persoane care erau

decedate de mai mulþi ani, dar care nu doar cã figurau pe liste ci ºi semnau pentru demersul PMP. Printre decedaþi sunt ºi mai mulþi hunedoreni, unii decedaþi încã din anul 2009.

Astfel, conform datelor transmise de Corpul de control al primului-ministru, în

Vã puteþi verifica singuri ºi puteþi radia decedaþii

D

in acest an, orice alegãtor poate verifica dacã a fost înscris corect în Registrul Electoral ºi unde se aflã secþia de votare la care a fost arondat, introducându-ºi datele personale într-o aplicaþie disponibilã pe internet la adresa www.registrulelectoral.ro. La butonul Forum existã o trimitere la formularul cu care puteþi radia decedaþii din lista electoralã.

Din prima zi a campaniei electorale pentru europarlamentare, sistemul electronic de centralizare a numãrului de alegãtori care va fi utilizat prima datã la alegerile europarlamentare din acest an aratã cã în România sunt 18.300.376 de cetãþeni cu domiciliul în þarã care vor fi chemaþi la vot pe 25 mai. Acestora li se adaugã 512.017 de cetãþeni români care s-au

mutat inclusiv cu domiciliul în strãinãtate, dar care pot vota cu paºaportul.

Pe lângã cã vã puteþi verifica datele din registrul electoral, pe site-ul registrulelectoral.ro puteþi radia din registru persoanele care au decedat printr-un formular care va trebui sã-l completaþi.

Registrulelectoral.ro mai gãzduieºte Proiectul Codului Electoral, aplicaþie care

judeþul nostru cinci hunedoreni chiar dacã sunt morþi au semnat petiþia. Inspectorii aratã cã Trifan Maria din Hunedoara era decedatã încã din anul 2010, Þuþuman Gheorghe din Hunedoara, decedat în 2009, Handrache Radu decedat în 2012 ori Pau Nicoleta decedatã în 2013 au semnat petiþia împotriva scumpirii benzinei ºi motorinei.

Conducerea PMP Hunedoara susþine cã dacã sunt persoane decedate pe liste cum aratã inspectorii Corpului de control, este vorba de o greºealã. ”Nu cunosc exact dacã sunt hunedoreni decedaþi

explicã utilizatorilor cã ”Autoritatea Electoralã Permanentã informeazã cã a publicat pe pagina sa de internet o scrisoare deschisã privind necesitatea adoptãrii unui Cod electoral.

Scrisoarea ºi proiectul de Lege privind Codul electoral pot fi regãsite de orice persoanã interesatã pe site-ul Autoritãþii Electorale Permanente.

Proiectul de Cod electoral publicat pe site-ul AEP la data de 3 septembrie 2012 reprezintã varianta neactualizatã trimisã Parlamentului în 18 martie 2011. Aceastã variantã urmeazã a fi completatã conform evoluþiei legislaþiei ºi a jurisprudenþei Curþii Constituþionale, precum ºi a opiniilor formulate de societatea civilã, autoritãþile publice cu atribuþii în domeniu ºi partidele politice”. A mai auzit cineva

pe liste, dar dacã apar este doar o greºealã.

Militanþii noºtri, simpatizanþii, au umblat pe strãzi, au umblat prin oraºe, sate ºi au cerut pãrerea cetãþenilor. Nu am obligat pe nimeni sã semneze, nu am legitimat oamenii. Este clar cã nu prea are cum sã fie oameni

cã existã interes pentru adoptarea acestui Cod Electoral? Existã doar legi disparate, completate.

Dacã ar fi sã raportãm datele din Registrul Electoral la rezultatele recensãmântului din 2011, finalizate anul trecut de Institutul Naþional de Statisticã. Potrivit INS, la 20 octombrie 2011,

morþi. Nu ni s-a impus o cotã, acele liste nu includ serie de buletin, CNP ºi nu ºtiu cum au ajuns la concluzia cã oamenii aceia sunt decedaþi”, a declarat Mihaela Brate, preºedinte PMP Hunedoara. Corpul de control al prim-ministrului va sesiza Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie în legãturã cu posibile infracþiuni, dat fiind faptul cã dintre cele 300 de mii de semnãturi adunate la nivel naþional, peste 200.000 nu pot fi identificate, ar conþine date false sau ar aparþine unor persoane decedate.

Maximilian GÂNJU

populaþia stabilã a României era de 20.121.641 de persoane. Ar însemna ca 93,4% dintre cetãþenii României sã fi depãºit vârsta majoratului, în condiþiile în care INS a estimat numãrul copiilor de pânã la 14 ani la 15,9% din totalul populaþiei stabile.

Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Aprilie 2014

Ministrul dezminte: evaluãrile la ciclul primar NU vor conta la admitere în liceu

M

inistrul Educaþiei Naþionale, Remus Pricopie, a infirmat zvonurile potrivit cãrora rezultatele elevilor la evaluarea naþionalã, introdusã pentru prima datã în acest an ºcolar, la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a vor conta la admiterea în clasa a IX-a. Conform Agerpres, acesta a precizat cã va fi vorba doar despre o evaluare unitarã la nivel naþional, pentru a testa cunoºtintele elevilor ºi pentru a-i obiºnui cu condiþiile de examen, fãrã ca notele sã fie trecute în catalog.

Ileana FIRÞULESCU Temerile unor pãrinþi ºi profesori cum cã evaluarea unui elev din clasa a II-a sau a III-a îi poate influenþa viitorul, în sensul afectãrii admiterii în clasa a IX-a, au ajuns la urechile ministrului Edicaþiei, Remus Pricopie, chiar prin întrebãri pe acestã temã adresate direct. Ministrul a fost nevoit sã explice public cã aceste evaluãri sunt doar un exerciþiu de competiþie ºi de armonizare dupã aceleaºi criterii a evaluãrii elevilor. Asta pentru cã fiecare ºcoalã ºi chiar fiecare profesor a folosit metode clasice ceea ce a dus la bulversarea copiilor.

"Evaluãrile naþionale la clasele a

II-a, a IV-a si a VI-a au rolul de a evalua, pe de o parte nivelul de pregãtire al elevilor dupã câþiva ani de ºcoalã, iar, pe de altã parte, de a pregãti elevii cu atmosfera de examen. Nu sunt examene naþionale, ci evaluãri, iar notele nu vor fi trecute în catalog. Metodele clasice de evaluare nu ne permit o analizã a pregãtirii elevilor la nivel naþional.

Modalitatea de evaluare la clasã diferã de la un profesor la altul, ori aceste evaluãri naþionale transversale au acelaºi sistem de redactare a subiectelor, acelaºi sistem de mãsurare a performanþei elevilor.

Evaluãrile, însã, nu vor avea nici un impact, ci doar pregãtesc admiterea pentru clasa

Z

Maximilian GÂNJU Mai mulþi ortaci de la EM LivezeniPetroºani, acolo unde mama bãiatului era angajatã pânã sã-ºi piardã viaþa, au contribuit fiecare cu câte o sumã de bani, în funcþie de posibilitãþi, astfel ca micuþul orfan

sã aibã cele necesare pânã când va primi ajutorul de urmaº. Nu doar ortacii sunt solidari cu bãieþelul de 11 ani ci ºi foarte mulþi cititori impresionaþi de soarta lui. Un ajutor considerabil va veni ºi de la poliþiºtii din cadrul Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara. Oamenii

aºa ei se obiºnuiesc cu ideea de ºcoalã, educaþie, colectivitate, iar ulterior experienþa de grãdiniþã le va permite ca în ciclul primar sã performeze mai bine", a afirmat ministrul Educatiei Nationale.

a IX-a ºi copiii nu vor fi ierarhizaþi niciodatã în funcþie de aceste rezultate", a declarat Remus Pricopie.

”C

ând înregistrãm un insucces, trebuie sã ne întrebãm cu ce am greºit” Din pãcate, a spus el, la examenul de bacalaureat nu s-au înregistrat rezultate spectaculoase, chiar dacã în ultimul an curba a fost una ascendentã. De regulã se spune cã elevii nu învaþã ºi cu asta ºcoala a terminat ajungânduse la rezultate dezastroase cum au fost mult mediatizatele examene de bacalaureat. Teoretic, ministrul educaþiei spune cum ar trebui proce-

Sprijin pentru micuþul pianist eci de hunedoreni dar ºi oameni din alte zone ale þãrii vor sã-l ajute pe micuþul pianist, Fabiani Prcsina, rãmas orfan dupã ce mama lui a fost omorâtã de un ºofer teribilist.

dat pentru a nu se mai întâmpla asemenea dezastre educaþionale.

"Eu cred cã noi ca profesori, ca ºcoalã, ca minister trebuie sã ne facem datoria ºi sã asigurãm cele mai bune condiþii ºi ºanse copiilor noºtri. Atunci

VI-a (5-6 iunie).

Potrivit specialiºtilor MEN, evaluãrile urmãresc sã identifice evoluþia de ansamblu a elevilor, pentru a putea oferi datele ce stau la baza analizei sistemului de învãþãmânt preuniversitar, pe segmentele menþionate. În urma procesului de analizã se stabilesc plusurile ºi minusurile elevilor din

legii au fost impresionaþi de drama prin care trece micuþul ºi vor sã-i sarã în ajutor astfel ca Fabiani sã-ºi poatã continua studiile

când înregistrãm un insucces, trebuie sã ne întrebãm cu ce am greºit de când a intrat acest copil pe bãncile ºcolii, trebuie sã fim atenþi cu ceea ce se întamplã în ºcoalã sau în grãdiniþã, iar copiii trebuie aduºi cât mai repede într-un cadru formal de educaþie.

Acest lucru înseamnã sã aducem copiii la grãdiniþã cât mai devreme, pentru cã

P

rogramul evaluãrilor Evaluãrile care se vor face anul acesta sunt o premierã pentru România ºi se vor derula dupã un calendar prestabilit, pe clase ºcolare. Prima evaluare va avea loc la clasa a IV-a, între 2830 mai. Va urma evaluarea elevilor de clasele a II-a (2-4 iunie) ºi a

procesul de predareînvãþare, astfel încât, la final, politicile educaþionale sã aibã o bazã realã.

Evaluãrile oferã, astfel, o radiografie exactã a problemelor din sistemul de învãþãmânt preuniversitar, ºi pot permite corectarea din timp a lacunelor elevilor dar ºi ajustarea politicilor educaþionale.

de pian. „Conducerea IPJ Hunedoara a rãspuns apelului din presã ºi organizeazã o colectã printre poliþiºti în scopul ajutorãrii copilului. Inclusiv bisericuþa din curtea IPJ Hunedoara „Sf. Mina”

va sprijini ºi ea lunar copilul”, a declarat subcomsiar Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Practic, poliþiºtii hunedoreni vor sã-l ajute pe Fabiani în fiecare lunã cu banii adunaþi în bisericuþã, astfel ca

talentatul pianist sã-ºi poatã continua studiile.

Reamintim cã bãiatul, elev la o ºcoalã generalã din Petroºani a obþinut numeroase premii naþionale la pian fiind considerat de dascãli un geniu.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Aprilie 2014

FÃRÃ MARTORI, POATE FI NEVINOVAT!!!

Martorii cãutaþi cu disperare

E

ste strigãtor la cer cum, dupã ce a ucis doi oameni, tânãrul de 21 de ani, care este acum cercetat în stare de libertate, vrea sã demonstreze cã nu i-a cãlcat pe trecerea de pietoni. Procurorii apeleazã acum la mass-media pentru a le cere martorilor accidentului soldat cu doi morþi, sã vinã ºi sã dea relaþii.

Diana MITRACHE Norocel Mãturar nu mai recunoaºte cã a ucis doi oameni pe trecerea de pietoni, iar procurorii cautã martori ai evenimentului din Joia Mare din centrul Petroºaniului.

Dupã ce a refuzat sã dea relaþii imediat dupã accident, prevalându-se de un drept al sãu, tânãrul de 21 de ani, care gonea cu o vitezã

incredibilã, spune acum cã oamenii nu erau pe trecerea de pietoni în momentul impactului. Este cuvântul sãu, spus de avocaþii care îl apãrã, iar procurorii apeleazã la martorii evenimentului. „Am apelat la mass-media, în speranþa cã au fost martori oculari care sã fi vãzut modul cum s-a produs accidentul de circulaþie ºi care doresc sã ne ajute sã stabilim adevãrul în

Carol Schreter, unde defapt nu este trecere de pietoni ºi sperã astfel sã fie absolvit de vinã. „Inculpatul, iniþial, la organul de urmãrie penalã a

foto FACEBOOK

aceastã cauzã”, a spus procurorul Dumitru Ilinca, purtãtor de cuvânt al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani.

Anchetatorii spun acum cã tânãrul de 21 de ani susþine cã a lovit victimele într-o zonã aflatã la intrarea principalã în Parcul

refuzat sã dea declaraþie, dar cu ocazia luãrii mãsurii arestãrii preventive, în faþa judecãtorului, a susþinut cã accidentul de circulaþie nu a avut loc pe trecerea de pietoni, ci în faþa trecerii de pietoni. Are acest drept. Orice persoanã

care este suspect, sau inculpat, are dreptul sã refuze sã dea declaraþii ºi el s-a prevalat de acest drept”. a mai spus Ilinca.

A refuzat ºi se pare cã a fost bine sfãtuit, iar în condiþiile în care nu sunt martori are ºanse mari sã scape aproape nevinvat. Asta chiar dacã gonea cu peste 100 de km la orã, în condiþii de vizibilitate minimã, date de întuneric ºi ploaia torenþialã, în centrul oraºului, unde trecerile de pietini se succed una dupã alta. A luat via a doi oameni ºi a lãsat copiii lor orfani, iar acum stã în arest la domiciliu, pentru cã martorii evenimentului nu au fost gãsiþi.

Toþi cei care ºtiu ceva ºi cred cã pot ajuta ancheta, sunt aºteptaþi la Parchetul

de pe lângã Judecãtoria Petroºani, unde trebuie sã ia legãtura cu procurorul Dumitru Ilinca.

Municipiul Petroºani a fost pur ºi simplu zguduit de vestea tragicului accident ºi zeci de oameni s-au solidarizat cu micuþul de 11 ani care a rãmas orfan de mama sa. Accidentul a avut loc seara în jurul orei 21,00, în condiþii de carosabil umed ºi paramedicii de la SMURD nu au mai putut face nimic pentru femeia de 41 de ani ºi bãrbatul de 42, care se angajaserã în trecerea strãzii în acea clipã nefericitã.

Agentul termic a fost oprit la Petroºani

S-

a oprit furnizarea agentului termic, la Petroºani.

Dupã câteva zile în care temperaturile pe timpul zilei au fost ridicate, au fost îndeplinite ºi condiþiile pentru sistarea furnizãrii agentului termic. Astfel, începând de luni niciun abonat ºi nicio insituþie publicã nu mai primeºte cãldurã de la serviciul de termoficare.

Monika BACIU “Agentul termic se opreºte începând cu ziua de astãzi având în vedere faptul cã s-au întocmit condiþiile tehnice pentru întreruperea furnizãrii, se va continua furnizarea la apã caldã menajerã pânã la sfârºitul lunii mai, urmând ca dupã acea perioadã aºa cum am fost informaþi de cei de la Complexul Energetic Hunedoara sã intre în programul de revizii ºi reparaþii ºi probabil în luna iunie va fi fãrã furnizare de agent termic, inclusiv apã

caldã”, a declarat Ovidiu Munteanu, directorul societãþii de termoficare din Petroºani.

Temperaturile exterioare au fost destul de scãzute pentru mai mult timp. Suntem la sfârºitul lunii aprilie .ºi abia acum a fost sistatã furnizarea agentu-

lui termic. Cei mai dezavantajaþi de acest lucru au fost abonaþii care nu au gigacalorimetre ºi nu au avut posibilitatea de a regla temperatura din casã. “În mod cert cei care au în momentul de faþã gigacalorimetre montate au putut

sã îºi distribuie agentul termic în locuinþe dupã bunul plac, lucru pe care îl recomand ºi celorlalþi care în momentul de faþã nu deþin astfel de gigacalorimetre.

S-a prelungit programul de furnizare ºi datoritã condiþiilor atmoferice, pe munte este încã zãpadã ºi temperaturile nu au fost cele care sã impunã întreruperea furnizãrii de agent termic”, a mai spus sursa citatã.

Dupã sistarea furnizãrii agentului termic, urmeazã ca în luna iunie, abonaþii acestui serviciu sã rãmânã ºi fãrã apã caldã timp de o lunã de zile pentru ca cei de la Complexul Energetic Hunedoara sã efectueze lucrãrile anuale de revizii ºi reparaþii.

8 Actualitate

Programul de dezvoltare a Parângului, tras la barã

Veteranii de rãzboi omagiaþi la Petroºani

la cea de-a 2-a Conflagraþie Mondialã, Guvernul a gãsit doar mãrunþiº P articipanþii domiciliaþi în Petroºani, au fost premiaþi de cãtre edilii Astfel, cu ocazia zilei “Veteranilor de Rãzboi” aceºtia au prin buzunare pentru proiectul locali. fost omagiaþi de cãtre reprezentanþii administraþiei locale care le-au oferit diplome de excelenþã dar ºi câte 400 de lei. asumat încã din 2003

D

eputatul PNL Bogdan Þîmpãu intervine în problema finanþãrii proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil în Staþiunea Parâng ºi a cerut explicaþii ministrului pentru Întreprinderi mici ºi mijlocii, mediului de afaceri ºi turism, Florin Jianu. Parlamentarul atrage atenþia cã implementarea proiectului, aprobat de Guvern, nu poate fi susþinutã doar de la bugetul local, care ar fi sufocat în scurt timp.

Staþiunea Parâng are un potenþial deosebit, iar despre turism s-a vorbit întotdeauna ca fiind singura alternativã viabilã la activitatea minierã aflatã în declin.

Iar implementarea proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil în Parâng, aprobat de Executiv, ar fi trebuit sã transforme staþiunea montanã într-un adevãrat Paradis turistic.

Statisticile arãtau cã, prin investiþiile ce urmau sã fie realizate, Parângul s-ar putea transforma în cea mai mare staþiune montanã din România, cu un aflux de turiºti de 1.500/ zi pe timpul

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Aprilie 2014

iernii ºi 500 pe zi vara.

Dar, dacã statisticile sunã bine, realitatea este departe, iar asta are drept cauzã lipsa de finanþare a proiectului din ultimii ani. „Proiectul este unul ambiþios, menit sã contribuie la dezvoltarea nu doar din punct de vedere turistic a acestei zone, impactul sãu fiind unul economic ºi social extrem de important.(…) Deºi obiectivul Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng este cuprins în legea 526/ 11.12.2003 – Programul naþional de dezvoltare a turismului

Schi în România, nu am mai fost alocate fonduri bugetare pentru continuarea lucrãrilor, Consiliul Local petroºani fiind nevoit sã aloce sume mari de bani, care oricum sunt insuficiente.

Datoritã lipsei acute de fonduri, autoritatea localã nu poate susþine exclusiv din surse proprii continuarea lucrãrilor la acest obiectiv de investiþie, esenþial pentru dezvoltarea economico – socialã a zonei”, aratã deputatul PNL de Hunedoara, Bogdan Þîmpãu.

Car men COSMAN-PREDA

“Avem tot respectul pentru aceºti oameni care au apãrat, cu arma în mânã, România. De aceea le-am acordat atenþia cuvenitã cu ocazia celebrãrii zilei veteranilor. Din pãcate, pe zi ce trece, numãrul acestora se reduce.

Acum, în Petroºani, mai locuiesc doar 7 veterani de rãzboi”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În prezent, în întreaga Vale a Jiului mai trãiesc doar 38 de veterani de rãzboi, cu vârste cuprinse între 85 ºi 94 de ani, precum ºi 265

de vãduve de rãzboi.

“Sunt tot mai puþini pentru cã vârsta ºi bolile îºi spun cuvântul. Nu avem ce face pentru cã ãsta este mersul vieþii.

Sper sã ne mai întâlnim ºi anul viitor, mãcar, cu

cei care au venit astãzi la primãrie”, a spus Vasile Murgilã, preºedinte Asociaþia Veteranilor de Rãzboi din Valea Jiului.

La Petroºani, la întâlnirea cu primarul locali-

tãþii, au rãspuns “prezent” 3 dintre foºtii combatanþi precum ºi o vãduvã de rãzboi.

“M-am bucurat când mareºalul Antonescu ne-a dat ordinul de a trece Prutul. ªi astãzi, dacã ar fi cazul ºi dacã, bineînþeles, aº mai putea, aº lupta pentru Basarabia. Asta pentru cã suntem români ºi noi, ºi ei, adicã basarabenii”, a declarat veteranul de rãzboi Iosif Cazan. “Anii de rãzboi au fost nu grei, ci, foarte grei. Am luptat, am fost rãnit, am fost ºi prizonier în Rusia, dar toate, parcã, s-au întâmplat ieri. Nu am uitat nimic din ce am trãit în acei ani când am luptat pentru patrie”, a spus Iosif Demeter.

“Despre rãzboi nu prea vreau sã-mi mai

amintesc pentru cã fost o perioadã foarte grea din viaþa mea. Sunt mulþumit de ceea ce am acum, adicã 27 de nepoþi ºi 13 strãnepoþi.

Cred cã aceasta este mare mea bucurie ºi împlinire. Pe de altã parte, þin sã-i mulþumesc primarului Tiberiu Iacob – Ridzi

“Loviturã de stat” la Asociaþia Pensionarilor

Voluntari italieni la Petroºani

heorghe Iuliu Pavel, fostul lider al Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani, a fost demis de cãtre Adunarea Generalã a instituþiei. Acestuia i s-a reproºat, în principal, faptul cã a operat cu banii proveniþi din cotizaþii în mod “dictatorial” ºi ºi-a angajat în funcþii de conducere “rudele, prietenii ºi cunoºtinþele”.

n Petroºani, la Casa Pollicino, au ajuns 7 voluntari din Italia care se ocupã de repararea acoperiºului instituþiei. În plus, aceºtia au instalat ºi o copertinã pe terenul de sport.

Cu începere de astãzi, noul preºedinte (interimar) al Asociaþiei Pensionarilor pentru Ajutor de Deces ºi Ajutor Reciproc este Dan Arnulescu.

“Aºa nu se mai putea. Pavel acorda din fonduri cui ºi cât credea.

Angajaþii erau recrutaþi doar dintre rudele sau oamenii lui de încredere.

“Am venit ºi în acest an sã muncim la obiectivul pe care l-am realizat în Petroºani. Era nevoie de o reconstruire a acoperiºului dar ºi de alte lucrãri de mentenaþã. Noi venim în Valea Jiului de câte ori este nevoie de noi ºi chiar mã bucur dacã ne este solicitatã prezenþa”, a declarat Enrico Collarin, preºedinte Asociaþia de Voluntariat „Casa

G

Din aceste motive dar ºi pentru cã a condus asociaþia ca pe o parcelã proprie de teren a fost decisã îndepãrtarea lui de la conducere. Pot sã spun cã banii asociaþiei au fost prost gestionaþi aºa cã era cazul sã facem ceva. De aceea a fost decisã demiterea fostului preºedinte”, a declarat Dan Arnulescu, preºedinte interimar APADAR Petroºani. În cursul zilei de luni, 28 aprilie, s-a derulat ºi prima întâlnire a noului “comitet director” de la Asociaþia Pensionarilor din Petroºani.

“Dupã ce voi fi numit ca preºedinte cu atribuþii depline îl vom acþiona în instanþã pe Pavel. Asta, pentru cã ne dorim sã recuperãm banii care au dispãrut din asociaþie, din cauza fostului preºedinte”, a mai spus Dan Arnulescu.

Fostul preºedinte al asociaþiei, Gheorghe Iuliu Pavel, nu a putut fi contactat pânã în prezent pentru a-ºi expune punctul de vedere în ceea ce priveºte destituirea sa. În parantezã fie spus, 53 dintre cei 74 de componenþi ai conducerii instituþiei au votat “pentru” demiterea acestuia.

Mir cea NISTOR

Î

pentru cã ne-a fãcut aceastã bucurie de a ne invita ºi premia. Aº putea spune cã el este, acum, îngerul nostru pãzitor. Sper sã ne mai întâlnim ºi anul viitor.

Eu vã promit cã voi fi prezent”, a spus Dumitru Alionesc, care ar putea fi declarat drept veteranul de

Pollicino”.

Nu este pentru prima datã când italienii vin sã-i înveþe pe români ce înseamnã adevãratul voluntariat. „Noi considerãm cã voluntariatul este primordial pentru o acþiune dedicatã copiilor care au nevoie de ajutor. Am venit sã efectãm reparaþiile care se impuneau dar am fãcut ºi o copertinã la terenul de sport. Îmi place ce am gãsit aici, mã refer atât la aºezãmânt cât ºi la oameni. Spun acest lucru þinând cont de faptul cã am fost foarte bine primiþi”, a spus ºi Armando Pierobon. Dupã cum au precizat voluntarii veniþi din Italia, în acest an, urmeazã a sosi ºi alte grupuri din regiunea Belluno pentru a pune umãrul la dezvoltarea ºi întreþinerea clãdirii din Petroºani. În parantezã fie spus, în urma meciului de fotbal „caritabil” disputat între echipele Jiul Petroºani ºi cea din regiunea Belluno a fost colectatã suma de 1.575 de lei. Alþi 250 de euro au fost donaþi de cãtre fotbaliºtii veniþi din Italia. (Mircea (Mircea NISTOR)

Un cimitir ilegal deviazã autostrada Lugoj – Deva n cimitir ilegal construit pe raza U comunei brãniºca deviazã

traseul autostrãzii Lugoj – Deva. În acte, în loc de cruci figureazã o pãºune, aºa cã autoritãþile au fost luate prin surprindere.

Dezvãluirea a afost fãcutã chiar de Dan ªova, ministrul Transporturilor, care a declarat cã lotul IV al autostrãzii LugojDeva va fi deviat de pe traseul iniþial din cauza unui cimitir construit iegal. În acte, în locul cimitirului se regãseºte o pãºune, aºa

vârstã al veteranilor de rãzboi din Valea Jiului.

Nu de alta, dar, acesta are 94 de ani… Marþi, cu ocazia Zilei Naþionale a Veteranilor de Rãzboi, tot la Petroºani vor fi premiaþi foºtii combatanþi ºi de cãtre reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara. În 29 aprilie, în fiecare an, românii celebreazã “Ziua Veteranului de Rãzboi”. În urmã cu 111 ani, în aceastã zi, regale Carol I a instituit titlul de “veteran de rãzboi” în baza prevederilor Convenþiei de la Geneva din 1870, în statele europene, în memoria combatanþilor acoperiþi de glorie pe redutele Rãzboiului de Independenþã. Din anul 2007, data de 29 aprilie a devenit ziua “Veteranilor de Rãzboi”.

Mir cea NISTOR

cã nu ar fi existat nici un impediment pentru cã linia autostrãzii sã treacã prin acel loc. Iar atunci cînd s-a fãcut exproprierea, terenul figurat tot ca pãºune. "La tronsonul de autostrada LugojDeva, lotul IV, m-am bucurat cã au început lucrãrile, spre deosebire de loturile ÎI ºi III, de care nu s-au apucat practic, pentru cã nu au intrat cu maºinile propriu-zis.

Pe lotul IV au intrat cu utilajele pe zece kilometri. Acolo au avut o problemã pe care noi am tot

povestit-o anecdotic, pe lotul IV, unde pe raza comunei Brãniºca, pe coridorul de expropriere, cînd a intrat constructorul s-a constatat cã existã un cimitir ilegal chiar pe aliniamentul autostrãzii.

Noi am sesizat Parchetul General în legãturã cu aceastã problemã ºi acum urmeazã sã finalizãm o hotãrîre de guvern sã abatem traseul autostrãzii de acolo", a declarat Dan ªova, ministrul Transporturilor.

Lotul 4 al autostrãzii LugojDeva are o lungime de 22,1 de kilometri ºi se întinde intre Deva ºi localitatea Ilia. Autostrada Lugoj - Deva face parte din Coridorul IV paneuropean, care începe în Germania ºi se continua pe ruta Praga-VienaBratislava-Budapesta.

Carmen COSMAN-PREDA

8 Actualitate

Programul de dezvoltare a Parângului, tras la barã

Veteranii de rãzboi omagiaþi la Petroºani

la cea de-a 2-a Conflagraþie Mondialã, Guvernul a gãsit doar mãrunþiº P articipanþii domiciliaþi în Petroºani, au fost premiaþi de cãtre edilii Astfel, cu ocazia zilei “Veteranilor de Rãzboi” aceºtia au prin buzunare pentru proiectul locali. fost omagiaþi de cãtre reprezentanþii administraþiei locale care le-au oferit diplome de excelenþã dar ºi câte 400 de lei. asumat încã din 2003

D

eputatul PNL Bogdan Þîmpãu intervine în problema finanþãrii proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil în Staþiunea Parâng ºi a cerut explicaþii ministrului pentru Întreprinderi mici ºi mijlocii, mediului de afaceri ºi turism, Florin Jianu. Parlamentarul atrage atenþia cã implementarea proiectului, aprobat de Guvern, nu poate fi susþinutã doar de la bugetul local, care ar fi sufocat în scurt timp.

Staþiunea Parâng are un potenþial deosebit, iar despre turism s-a vorbit întotdeauna ca fiind singura alternativã viabilã la activitatea minierã aflatã în declin.

Iar implementarea proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil în Parâng, aprobat de Executiv, ar fi trebuit sã transforme staþiunea montanã într-un adevãrat Paradis turistic.

Statisticile arãtau cã, prin investiþiile ce urmau sã fie realizate, Parângul s-ar putea transforma în cea mai mare staþiune montanã din România, cu un aflux de turiºti de 1.500/ zi pe timpul

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Aprilie 2014

iernii ºi 500 pe zi vara.

Dar, dacã statisticile sunã bine, realitatea este departe, iar asta are drept cauzã lipsa de finanþare a proiectului din ultimii ani. „Proiectul este unul ambiþios, menit sã contribuie la dezvoltarea nu doar din punct de vedere turistic a acestei zone, impactul sãu fiind unul economic ºi social extrem de important.(…) Deºi obiectivul Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng este cuprins în legea 526/ 11.12.2003 – Programul naþional de dezvoltare a turismului

Schi în România, nu am mai fost alocate fonduri bugetare pentru continuarea lucrãrilor, Consiliul Local petroºani fiind nevoit sã aloce sume mari de bani, care oricum sunt insuficiente.

Datoritã lipsei acute de fonduri, autoritatea localã nu poate susþine exclusiv din surse proprii continuarea lucrãrilor la acest obiectiv de investiþie, esenþial pentru dezvoltarea economico – socialã a zonei”, aratã deputatul PNL de Hunedoara, Bogdan Þîmpãu.

Car men COSMAN-PREDA

“Avem tot respectul pentru aceºti oameni care au apãrat, cu arma în mânã, România. De aceea le-am acordat atenþia cuvenitã cu ocazia celebrãrii zilei veteranilor. Din pãcate, pe zi ce trece, numãrul acestora se reduce.

Acum, în Petroºani, mai locuiesc doar 7 veterani de rãzboi”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În prezent, în întreaga Vale a Jiului mai trãiesc doar 38 de veterani de rãzboi, cu vârste cuprinse între 85 ºi 94 de ani, precum ºi 265

de vãduve de rãzboi.

“Sunt tot mai puþini pentru cã vârsta ºi bolile îºi spun cuvântul. Nu avem ce face pentru cã ãsta este mersul vieþii.

Sper sã ne mai întâlnim ºi anul viitor, mãcar, cu

cei care au venit astãzi la primãrie”, a spus Vasile Murgilã, preºedinte Asociaþia Veteranilor de Rãzboi din Valea Jiului.

La Petroºani, la întâlnirea cu primarul locali-

tãþii, au rãspuns “prezent” 3 dintre foºtii combatanþi precum ºi o vãduvã de rãzboi.

“M-am bucurat când mareºalul Antonescu ne-a dat ordinul de a trece Prutul. ªi astãzi, dacã ar fi cazul ºi dacã, bineînþeles, aº mai putea, aº lupta pentru Basarabia. Asta pentru cã suntem români ºi noi, ºi ei, adicã basarabenii”, a declarat veteranul de rãzboi Iosif Cazan. “Anii de rãzboi au fost nu grei, ci, foarte grei. Am luptat, am fost rãnit, am fost ºi prizonier în Rusia, dar toate, parcã, s-au întâmplat ieri. Nu am uitat nimic din ce am trãit în acei ani când am luptat pentru patrie”, a spus Iosif Demeter.

“Despre rãzboi nu prea vreau sã-mi mai

amintesc pentru cã fost o perioadã foarte grea din viaþa mea. Sunt mulþumit de ceea ce am acum, adicã 27 de nepoþi ºi 13 strãnepoþi.

Cred cã aceasta este mare mea bucurie ºi împlinire. Pe de altã parte, þin sã-i mulþumesc primarului Tiberiu Iacob – Ridzi

“Loviturã de stat” la Asociaþia Pensionarilor

Voluntari italieni la Petroºani

heorghe Iuliu Pavel, fostul lider al Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani, a fost demis de cãtre Adunarea Generalã a instituþiei. Acestuia i s-a reproºat, în principal, faptul cã a operat cu banii proveniþi din cotizaþii în mod “dictatorial” ºi ºi-a angajat în funcþii de conducere “rudele, prietenii ºi cunoºtinþele”.

n Petroºani, la Casa Pollicino, au ajuns 7 voluntari din Italia care se ocupã de repararea acoperiºului instituþiei. În plus, aceºtia au instalat ºi o copertinã pe terenul de sport.

Cu începere de astãzi, noul preºedinte (interimar) al Asociaþiei Pensionarilor pentru Ajutor de Deces ºi Ajutor Reciproc este Dan Arnulescu.

“Aºa nu se mai putea. Pavel acorda din fonduri cui ºi cât credea.

Angajaþii erau recrutaþi doar dintre rudele sau oamenii lui de încredere.

“Am venit ºi în acest an sã muncim la obiectivul pe care l-am realizat în Petroºani. Era nevoie de o reconstruire a acoperiºului dar ºi de alte lucrãri de mentenaþã. Noi venim în Valea Jiului de câte ori este nevoie de noi ºi chiar mã bucur dacã ne este solicitatã prezenþa”, a declarat Enrico Collarin, preºedinte Asociaþia de Voluntariat „Casa

G

Din aceste motive dar ºi pentru cã a condus asociaþia ca pe o parcelã proprie de teren a fost decisã îndepãrtarea lui de la conducere. Pot sã spun cã banii asociaþiei au fost prost gestionaþi aºa cã era cazul sã facem ceva. De aceea a fost decisã demiterea fostului preºedinte”, a declarat Dan Arnulescu, preºedinte interimar APADAR Petroºani. În cursul zilei de luni, 28 aprilie, s-a derulat ºi prima întâlnire a noului “comitet director” de la Asociaþia Pensionarilor din Petroºani.

“Dupã ce voi fi numit ca preºedinte cu atribuþii depline îl vom acþiona în instanþã pe Pavel. Asta, pentru cã ne dorim sã recuperãm banii care au dispãrut din asociaþie, din cauza fostului preºedinte”, a mai spus Dan Arnulescu.

Fostul preºedinte al asociaþiei, Gheorghe Iuliu Pavel, nu a putut fi contactat pânã în prezent pentru a-ºi expune punctul de vedere în ceea ce priveºte destituirea sa. În parantezã fie spus, 53 dintre cei 74 de componenþi ai conducerii instituþiei au votat “pentru” demiterea acestuia.

Mir cea NISTOR

Î

pentru cã ne-a fãcut aceastã bucurie de a ne invita ºi premia. Aº putea spune cã el este, acum, îngerul nostru pãzitor. Sper sã ne mai întâlnim ºi anul viitor.

Eu vã promit cã voi fi prezent”, a spus Dumitru Alionesc, care ar putea fi declarat drept veteranul de

Pollicino”.

Nu este pentru prima datã când italienii vin sã-i înveþe pe români ce înseamnã adevãratul voluntariat. „Noi considerãm cã voluntariatul este primordial pentru o acþiune dedicatã copiilor care au nevoie de ajutor. Am venit sã efectãm reparaþiile care se impuneau dar am fãcut ºi o copertinã la terenul de sport. Îmi place ce am gãsit aici, mã refer atât la aºezãmânt cât ºi la oameni. Spun acest lucru þinând cont de faptul cã am fost foarte bine primiþi”, a spus ºi Armando Pierobon. Dupã cum au precizat voluntarii veniþi din Italia, în acest an, urmeazã a sosi ºi alte grupuri din regiunea Belluno pentru a pune umãrul la dezvoltarea ºi întreþinerea clãdirii din Petroºani. În parantezã fie spus, în urma meciului de fotbal „caritabil” disputat între echipele Jiul Petroºani ºi cea din regiunea Belluno a fost colectatã suma de 1.575 de lei. Alþi 250 de euro au fost donaþi de cãtre fotbaliºtii veniþi din Italia. (Mircea (Mircea NISTOR)

Un cimitir ilegal deviazã autostrada Lugoj – Deva n cimitir ilegal construit pe raza U comunei brãniºca deviazã

traseul autostrãzii Lugoj – Deva. În acte, în loc de cruci figureazã o pãºune, aºa cã autoritãþile au fost luate prin surprindere.

Dezvãluirea a afost fãcutã chiar de Dan ªova, ministrul Transporturilor, care a declarat cã lotul IV al autostrãzii LugojDeva va fi deviat de pe traseul iniþial din cauza unui cimitir construit iegal. În acte, în locul cimitirului se regãseºte o pãºune, aºa

vârstã al veteranilor de rãzboi din Valea Jiului.

Nu de alta, dar, acesta are 94 de ani… Marþi, cu ocazia Zilei Naþionale a Veteranilor de Rãzboi, tot la Petroºani vor fi premiaþi foºtii combatanþi ºi de cãtre reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara. În 29 aprilie, în fiecare an, românii celebreazã “Ziua Veteranului de Rãzboi”. În urmã cu 111 ani, în aceastã zi, regale Carol I a instituit titlul de “veteran de rãzboi” în baza prevederilor Convenþiei de la Geneva din 1870, în statele europene, în memoria combatanþilor acoperiþi de glorie pe redutele Rãzboiului de Independenþã. Din anul 2007, data de 29 aprilie a devenit ziua “Veteranilor de Rãzboi”.

Mir cea NISTOR

cã nu ar fi existat nici un impediment pentru cã linia autostrãzii sã treacã prin acel loc. Iar atunci cînd s-a fãcut exproprierea, terenul figurat tot ca pãºune. "La tronsonul de autostrada LugojDeva, lotul IV, m-am bucurat cã au început lucrãrile, spre deosebire de loturile ÎI ºi III, de care nu s-au apucat practic, pentru cã nu au intrat cu maºinile propriu-zis.

Pe lotul IV au intrat cu utilajele pe zece kilometri. Acolo au avut o problemã pe care noi am tot

povestit-o anecdotic, pe lotul IV, unde pe raza comunei Brãniºca, pe coridorul de expropriere, cînd a intrat constructorul s-a constatat cã existã un cimitir ilegal chiar pe aliniamentul autostrãzii.

Noi am sesizat Parchetul General în legãturã cu aceastã problemã ºi acum urmeazã sã finalizãm o hotãrîre de guvern sã abatem traseul autostrãzii de acolo", a declarat Dan ªova, ministrul Transporturilor.

Lotul 4 al autostrãzii LugojDeva are o lungime de 22,1 de kilometri ºi se întinde intre Deva ºi localitatea Ilia. Autostrada Lugoj - Deva face parte din Coridorul IV paneuropean, care începe în Germania ºi se continua pe ruta Praga-VienaBratislava-Budapesta.

Carmen COSMAN-PREDA

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Aprilie 2014

Control „la sânge” la asociaþiile de proprietari cu belele

D

ouã asociaþii de proprietari din petroºani, unde au curs sesizãrile referitoare la proasta gestionare a banilor plãtiþi de locatarii din cartierele respective, sunt verificate de municipalitatea din Petroºani. La una dintre ele este necesar un audit financiar, pe care chiar membrii asociaþiei trebuie sã îl solicite, iar primãria va verifica legalitatea cheltuielilor.

Carmen COSMAN - PREDA

Dupã ce la douã asociaþii de proprietari din Petroºani au fost semnalate grave nereguli, iar locatarii blocurilor înscrise în respectiva asociaþie sau trezit fãrã apã la robinete deºi cei mai mulþi susþineau cã ºiau achitat facturile, edilii din Petroºani au decis sã verifice activitatea ºi gestiunea asociaþiilor de proprietari din Petroºani.

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu

Iacob – Ridzi, spune cã în aceastã localitate sunt înfiinþate 59 de asociaþii, însã doar 8 funcþioneazã la parametri normali. Cele mai multe au fost înfiinþate pentru ca oamenii sã poatã depune proiecte pen-

tru a accesa fonduri în vederea reabilitãrii pãrþilor comune din clãdiri ºi, mai ales, pentru anveloparea imobilelor. La douã dintre cele 8, însã, acolo unde oamenii achitã facturile la casieria asociaþiei,

Casieriile de la ApaServ, închise pe data de 1 mai

L

acãt pe casieriile societãþii de apã din Valea Jiului.

Se apropie data de 1 mai, iar Guvernul prin hotãrâre a decis ca angajaþii sã fie liberi atât pe data de 1 cât ºi pe data de 2 mai. În ceea ce priveºte programul de lucru la SC ApaServ Valea Jiului, acesta va suferi modificãri doar în prima zi a lunii mai atunci când toþi angajaþii vor fi liberi. Astfel, nici la casierii nu se va lucra.

Monika BACIU

“Chiar dacã Guvernul a dat douã zile libere, la noi la SC ApaServ Valea Jiului având în vedere cã suntem societate comercialã vom fi liberi doar pe 1 mai, pe 2 mai toþi angajaþii ºi-au luat o zi de concediu de odihnã, dar asta nu înseamnã cã la casierii nu va fi nimeni. La caseriile SC ApaServ Valea Jiului, programul va fi unul normal de la 8 la 16. astfel, oamenii care mai au bani, pot sã vinã sã îºi plãteascã datoriile faþã de SC ApaServ Valea Jiului”, a

lucrurile s-au complicat, iar asociaþiile de proprietari au ajuns în mijlocul unor scandaluri generate de proasta gestionare a fondurilor plãtite de locatari. Nu o datã, sute de oameni care sunt reprezentaþi de Asociaþia de proprietari Carpaþi ºi cea de pe Aleea Poporului – ce cxuprind imobile de centrul Petroºaniului – au rãmas fãrã apã la robinete, din cauza datoriilor foarte mari cãtre operatorul de apã ºi canalizare. Iar pentru a putea face luminã în încrengãtura de acuze, oamenii au cerut ajutorul municipalitãþii. „În acest moment lucrãm la aceastã verificare a asociaþiilor de proprietari. Douã sunt verificate, respectiv Asociaþia Carpaþi ºi cea de pe Aleea Poporului, dar în cazul acesteia din urmã este nevoie de un audit.

Noi nu putem sã cerem un audit extern,

putem doar – conform legii – sã verificãm documentele pe care le au cei de la asociaþii.

Verificãrile vizeazã problemele semnalate de oameni”, a explicat primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.

H

otãrâre de consiliu pentru asociaþiile de proprietari De precizat cã, la finele anului trecut, municipalitatea din Petroºani a decis sã lanseze un proiect de act normativ referitor la aceste asociaþii de proprietari, intitulat chiar „Proiectul de hotãrâre pentru aprobarea Regulamentului privind îndrumarea ºi coordonarea asociaþi-

ilor de proprietari precum ºi desfãºurarea controlului financiarcontabil la asociaþiile de proprietari din municipiul Petroºani”.

Iar pentru ca activitatea sã fie perfect legalã ºi fãrã umbrã de îndoialã, în activitatea de verificare se implicã, în baza legislaþiei în vigoare, ºi oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara.

Primãria Municipiului Petroºani a fost prima din Valea Jiului care aluat aceastã decizie, iar oraºul are cele mai multe asociaþii de proprietari din zona amintitã.

Subventii mai mari pentru fermieri

D

upa ce subventia de la stat pentru crescatorii de vaci pentru lapte s-a dublat de luna aceasta, tot mai multi fermieri sunt hotarati sa investeasca in zootehnie.

zile. Baltata romaneasca produce 20-25 de litri pe zi, dar este apreciata si pentru carne, mai ales ca atunci cand este

Adriana PAVEL

declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

La nivelul societãþii se observã o scãdere a încasãrilor lunare.

Reprezentanþii ApaServ pun totul pe seama sãrãciei din Valea Jiului.

“Din pãcate, se vede clar, cã în Valea Jiului nu sunt bani ºi încasãrile au scãzut.

Anul acesta dacã luãm fiecare lunã în parte vedem cã existã tendinþa de scãdere a încasãrilor, un lucru care nu este benefic pentru noi SC ApaServ Valea Jiului, dar vom gãsi soluþii în mai ºi lucrurile se vor regla ºi vom încasa factura pe care o emitem în fiecare lunã”, a mai spus Avram.

La un targ agricol þarã, cel mai bine s-au vandut vacile romanesti si sistemele de muls omologate.

Este pentru prima data cand comerciantii inregistreaza cresteri de vanzari, dupa ce in ultimii 4 ani numarul vacilor din Romania a scazut cu peste un milion de capete. Din 15 aprilie, subventia de la stat pentru crescatorii de vaci a crescut de la 500, la 730 si chiar 1300 de lei pentru fiecare animal, in functie de productia

de lapte. În Valea Jiului, din pãcate, puþini localnici cresc animale pentru subvenie, ci mai mult pentru consumul propriu. ªi, foarte puþini sunt ºi aceea care vând din lapte, iar dacã o fac, merg în piaþã ori au abonaþii lor de ani de

pusa la ingrasare, asimileaza circa un kilogram pe zi.

Romania are un plan de a trimita 500 de mii de exemplare in China, anul acesta, însã din ceea ce cunoaºtem, niciuna nu va proveni din Valea Jiului.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Aprilie 2014

Miniºtrii cunosc situaþia CEH, dar o trateazã cu superficialitate

M

inistrul delegat pe probleme de energie, Rãzvan Nicolescu, recunoaºte faptul cã CEH are probleme de naturã financiarã, iar bugetul societãþii va fi unul structurat pe pierdere. Complexul Energetic Hunedoara nu are nici pânã în present bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat. Responsabilii Departamentului de Energie spun cã actul se aflã la ministerul de Finanþe.

Monika BACIU “Bugetul de venituri ºi cheltuieli al SC Complexul Energetic Hunedoara SA este în curs de avizare la Ministerul Finanþelor Publice, însoþit de un Memorandul în vederea aprobãrii de cãtre Guvern, conform art 48 din Legea nr.

356/2013 a bugetului de stat pe anul 2014, a extinderii cheltuielilor de naturã salarialã ca urmare a fuziunii cu Societatea

Naþionalã a Huilei Petroºani, precum ºi pentru acceptarea unui buget realizat în condiþii de pierdere pentru anul 2014, având în vedere problemele deosebite cu care se confruntã în aceastã perioadã societatea Complexul Energetic Hunedoara”, se aratã în rãspunsul oferit de

ministru deputatului Monica Iacob Ridzi.

Majorarea sporului de pericol al minerilor din cadrul Complexului Energetic

Hunedoara depinde de încadrarea în cheltuielile de naturã salarialã. Ministerul delegat pe probleme de Energie, Rãzvan Nicolescu, spune cã majorarea sporului de pericol al ortacilor de la CEH se poate face doar dacã acest lucru se încadreazã în cheltuielile de naturã salarialã.

Rãspunsul a fost oferit deputatului PP+DD, Monica Iacob Ridzi.

“Cu privire la majorarea cunatumului sporului de periculozitate pentru minerii care lucreazã în subteran, cu 100 de lei mai mare decât cuantumul

valoric acordat în anul precedent, precizãm cã acest lucru se va putea realiza cu încadrarea în cheltuielile de naturã salarialã ce vor fi aprobate în bugetul de venituri ºi cheltuieli al SC Complexul Energetic Hunedoara SA, în urma negocierii contractului colectiv de muncã conform prevederilor OG nr.

26/2013 privind întãrirea disciplinei financiare la nivelul

unor operatori economici la care statul sau unitãþile administrativ teritoriale sunt acþionari unici ori majoritari sau deþin direct ori indirect o participaþie majoritarã”, se aratã în rãspunsul oferit de ministru deputatului Monica Iacob Ridzi.

Complexul Energetic Hunedoara înregistreazã datorii imense. Este vorba de 150 de milioane de euro.

Sporul de pericol al minerilor nu þine de bugetul CEH

Ortacii primesc banii conform convenþiei, la valoare majoratã!

S

porul de subteran al minerilor din Valea Jiului ar putea sã nu mai depindã de valoarea salariului minim pe economie, aºa cum este în prezent. Viitorul Contract Colectiv de Muncã, ce se negociazã la aceastã orã, poate veni cu modificãri.

Carmen COSMAN - PREDA

Acordarea sporului de periculoziotate pentru minerii din Valea Jiului la valoare majoratã nu þine de bugetul de venituri ºi cheltuieli al Complexului Energetic Hunedoara, a dat asigurãri directorul general interimar al instituþiei energetice, Aurel Niculescu.

Precizarea vine dupã ce unii oameni politici au sugerat cã amânarea aprobãrii bugetului pentru CEH

ar putea lãsa minerii din Valea Jiului fãrã majorarea sporului de subteran. „Deocamdatã existã documentul care s-a semnat între patronat ºi sindicate, prin care sporul de subteran se acordã ºi se va acorda în continuare la valoare majoratã, conform acualului CCM, care este valabil pânã în data

de 30 iunie. Pãrþile au convenit ca valoarea acestui spor sã fie stabilitã la nivelul salariului minim pe economie”, a declarat directorul Aurel

Niculescu. Oficialul spune, însã, cã noul CCM, care se negociazã acum, ar putea aduce modificãri în acest sens, iar sporul de periculozitate ar putea sã nu mai depindã de valoarea salariului minim pe economie, cã sã fie în sumã fixã.

Reamintim cã sporul de periculozi-

tate a fost majorat de la 700 la 800 de lei în aceastã primãvarã, dupã ce liderii Sindicatului „Muntele” au intrat în greva foamei. Demersul a fost generat de refuzul ITM de a înregistra actul adiþional la vechiul CCM pe motiv cã încalcã prevederile legale. Aºa cã, sindi-

caliºtii ºi oficialii Complexului Energetic Hunedoara au mers pe varianta unui protocol, semnat de fiecare sindicat în parte, care nu mai trebuie înregistrat la ITM, valabil pânã la adoptarea noului contract colectiv de muncã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Aprilie 2014

Bolnavii din România sunt îndemnaþi de stat sã-ºi cumpere pastile ieftine

O

ficialii statului vor sã-i încurajeze pe bolnavi sã-ºi cumpere medicamente mai ieftine, aºa cã reþetele compensate vor conþine de anul viitor informaþiile complete despre costul unui tratament. La fiecare medicament prescris, vor fi listate ºi produsele ieftine, dar ºi cele scumpe.

Adriana PAVEL

Astfel, pacientul isi alege ce vrea, dar statul ii deconteaza ceea e mai ieftin. Un studiu simplu aratã însã cã diferentele de pret pot

fi si de 10 ori mai mari. La o farmacie din Municipiul Vulcan întâlnim un bãtrânel care ne spune cã lunar cheltuie mai bine de jumãtate din pensie pe medicamentele pe

care trebuie sa le ia lunar atât el, cât si sotia lui. Amandoi au boli cronice care sunt

þinute sub control cu pastile. Spune însã nu are încredere în cele foarte ieftine, consid-

Parintii încep tot mai des sã refuze vaccinurile pentru copii

M

edicii de familie sunt tot mai ingrijorati pentru cã în ultimi ani, parinti refuza vaccinurile pentru copii din schema recomandata de Ministerul Sanatatii. Doctorii sustin ca acest fenomen apare inca din maternitati, iar mamele le spun tot mai des ca se tem de eventualele efecte secundare ce pot aparea, dar fara sa le fie teama de bolile pe care le pot face mai tarziu copiii.

Adriana PAVEL Statisticile arata ca la noi rata de vaccinare a ajuns la 75%, in conditiile in care nivelul recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii este de cel puþin 95 %. Un parinte din Valea Jiului regretã ca i-a lasat pe medici sa îi vaccineze copilul în maternitate.

"Am decis sa nu fie vaccinat pe viitor, consider ca vaccinurile care au ieºit acum pe

piaþã nu sunt suficient studiate si cã efectele lor adverse pot sã aparã oricând”, a afirmat un pãrinte din Vulcan.

Medicii de famillie sunt însã de alta parere. Pentru copii care nu sunt imunizati, consecintele pot fi chiar fatale daca sunt expusi imediat dupa nastere unor boli grave cum ar fi hepatita B sau tuberculoza.

"Hotararea de a

refuza vaccinarea nu vizeaza doar propriul copil, ci uneori pericliteaza ºi ceilalþi copii din jurul lui", afirmã un medic de familie tot din Vulcan.

De altfel, mulþi specialistii cred ca parintii gresesc enorm atunci cand isi fac documentarea pe internet, pentru cã de aici vine ºi confuzia generala. Exista o lege care spune ca, conducerea unitatilor de invatamant poate fi amendata daca primeste copii fara dovada de vaccinare. În acest context, se spune cã pãrinþii pot sã-ºi sa-l educe copilul acasa, pentru cã in colectivitate ei trebuie sa fie vaccinaþi. Dar, ºi aceastã poziþie este consideratã drept abuziva si discriminatorie.

Reprezentantii

Avocatului Poporului sunt de partea pãrinþilor si spun ca nicio scoala nu are dreptul sa refuze sã primeascã un copil pentru ca dreptul de a suporta sau nu un tratament medical revine doar persoanei in cauza sau tutorelui acesteia.

erând cã nu sunt de cea mai bunã calitate.

"In total pe lunã dau sase milioane de lei vechi.

Dar dacã aleg sã cumpãr pastile la jumatate de pret, atunci ºi efectele sunt pe jumatate sau deloc", sustine acesta.

Dar, prescrierea o face medicul de familie or specialistul, care atunci când recomanda un medicament scump, la farmacie pacientul primeste compensare tot la nivelul unuia ieftin. În cazul unui

LUNA APRILIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

medicament pentru inima, spre exemplu, care costa 24 de lei in varianta romaneasca, în cealaltã, de import, preþul este cu cel puþin 10 lei mai mare.

Aºa se face cã bolnavul va primi in farmacie o reducere de doar 12 lei, adica jumatate din medicamentul ieftin, iar daca il vrea pe cel sump, el trebuie sa plateasca diferenta.

Medicii atrag atentia autoritatilor ca nu trebuie sa cadem in extrema cealalta si sa tratam orice boala cu pastile ieftine.

Din punct de vedere economic, însã, masura este una buna pentru ca incurajeaza industria romaneasca de medicamente.

In plus, daca s-ar incuraja consumul de pastile generice, adicã mai ieftine, s-ar face economii la bugetul Sanatatii de 100 de milioane de euro pe an.

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Aprilie 2014

Dubla cetãþenie româno - maghiarã sau calea spre un paºaport fãrã vizã de SUA

P

este 100 de persoane din Petroºani au obþinut pânã acum dubla cetãþenie româno maghiarã, iar pentru cã cererile sunt atât de multe reprezentanþii Consulatului Maghiar au preluat dosarele chiar la Petroºani.

Carmen COSMAN - PREDA S-au înghesuit sã obþinã, pe lângã cetãþenia românã, ºi pe cea maghiarã, iar asta din diverse motive. Cei mai în vârstã au avut motivaþii de suflet, în timp ce pentru cei tineri a contat mult posibilitatea de a cãlãtori ori chiar munci în SUA ºi Canada fãrã vizã.

Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani, este cel care i-a ajutat pe etnicii maghiari doritori sã obþinã dublã – cetãþenie. A fost mai mult o consiliere pen-

tru întocmirea dosarului, dar asta l-a ajutat sã observe fenomenul îndeaproape. „Sunt peste 100 de persoane care au dublã cetãþenie. Au predat dosarele ori la Consulat, ori aici, la Petroºani, în cele trei zile cât au fost cei de la Consulatul Maghiar aici. Marea majoritate sunt persoane mai în vârstã, care au depus dosarele din considerente ce þin de partea sufleteascã, sã spunem aºa, pentru cã sunt de etnie maghiarã. Pe cei mai tineri i-

a atras cu siguranþã ºi facilitatea de a obþine un paºaport cu care, pentru SUA sau canada, nu au nevoie de vizã”, a declarat Werºanski. Ca sã poatã deveni cetãþeni maghiari, spune Werºanski, persoanele respective trebuie sã demonstreze cã un ascendent de-al lor s-a nãscut pe teritoriul Ungariei, înainte de 1918, ori a trãit acolo. De asemenea, cunoaºterea limbii maghiare la nivel de conversaþie este obligatorie, pentru cã interviul cu reprezentanþii Consulatuluis e desfãºoarã strict în limba maghiarã.

C

e drepturi au românii cu cetãþenie maghiarã Deþinãtorii cetãþeniei maghiare au dreptul la paºaport maghiar, care le permite, de exemplu, sã intre în SUA ºi Canada fãrã vizã.

Totodatã, posesorii au posibilitatea de a se angaja în unele state ale Uniunii Europene în care romanii nu au acces. Statisticile aratã, însã, cã majoritatea celor care ºi-au depus actele sunt persoane cu o vârsta la care nu îºi mai cautã de lucru. Altfel spus, motivul lor pentru a obþine cetãþenia maghiarã este unul de suflet. Primesc automat o dovadã cã sunt cetãþeni maghiari fãrã domiciliu în Ungaria, dar au ºi drept de vot.

Comunitatea maghiarã în prim-plan

Gulaº, expoziþii ºi petreceri câmpeneºti în cadrul Zilelor Culturale Maghiare

C

omunitatea maghiarã, în prim plan. În data de 1 mai vor debuta activitãþile aferente celei de-a cincea ediþii a Zilelor Culturale Maghiare Hunedorene.

La Petroºani, evenimentele vor începe mai repede, în data de 30 aprilie, cu prezentarea cãrþii “Valea Jiului, la începutul secolului XX”. Toatã suflarea maghiarã din Valea Jiului, dar ºi din întreg judeþul va fi în sãrbãtoare în aceastã perioadã.

Monika BACIU “A cincea ediþie a zilelor Culturale Maghiare Hunedorene se desfãºoarã în perioada 1 mai -10 mai. Este a cincea ediþie, aceste zile se desfãºoarã în toate localitãþile din judeþul Hunedoara unde existã comunitate maghiarã. În Petroºani activitãþile vor începe cu o zi mai repede, în 30 aprilie, cu prezentarea cãrþii

Valea Jiului, la începutul secolului XX, prezentare în faþa comunitãþii maghiare.

Dupã aceea vor fi câteva activitãþi în cadrul ºcolii maghiare, expoziþie de fotografii, Gheorghe Doja 500, aniversãm 500 de ani de la Revoluþia Þãrãneascã a lui Ghoerghe Doja.

Aceste evenimente vor fi prezentate de cãtre elevii ºcolii maghiare. Vor fi expoziþii de fotografii,

una a Asociaþiei dr.

Clown ºi o expoziþie a artistului Nemeth Ferencz. De asemenea va fi un spectacol de cor în data de 10 mai, la Biserica Romano Catolicã.

Corul din Cluj Napoca va prezenta un spectacol de cor ºi poezie.

Acest cor va participa ºi va da un spectacol ºi la Hunedoara, la Castel. Vom mai avea ºi un festival de teatru pe adolescenþi, noi am invitat o trupã de

adolescenþi din Târgu Secuiesc, sperãm cã vor veni”, a declarat Eduard Wersanski, preºedinte UDMR Petroºani.

Pe lângã toate aceste activitãþi, maghiarii din Valea Jiului vor organiza ºi petreceri câmpeneºti unde se va servi tradiþionala cirorbã ungureascã, ºi anume gulaºul. Festivitãþile de închidere a Zilelor Culturale Maghiare vor avea loc în data de 10 mai, iar la Petroºani vor culmina cu un concert coral suþinut de corul mixt al Uniunii Formaþiunilor Muzicale Maghiare din România „Guttman Mihály”.

„Din pãmânt în vitrinã”

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã miercuri, 30 aprilie 2014, începând cu ora 12.00, vernisajul expoziþiei temporare „Din pãmânt în vitrinã”.

Manifestarea va avea loc în Palatul Magna Curia, iar expoziþia are ca obiectiv principal valorificarea unora dintre artefactele descoperite în timpul sãpãturilor arheologice, sistematice sau preventive. Practic se doreºte sã se prezinte publicului o parte din rezultatele activitãþii secþiilor de Arheologie ºi de Restaurare din cadrul instituþiei, deoarece specialiºtilor în domeniu li se adreseazã frecvent întrebãri de genul „Ce se întâmplã cu piesele din sãpãturile arheolog-

ice?” sau „Ce înseamnã activitatea dintr-un muzeu?”.

Expoziþia „Din pãmânt în vitrinã” îºi propune astfel sã prezinte diferitele etape de restaurare ale unor artefacte provenind din diferite epoci ºi realizate din diverse materiale, descoperite prin cercetare arheologicã ºi restaurate în laboratoarele de specialitate ale MCDR. Ea reuneºte imagini, planuri, reconstituiri ºi texte explicative care vor însoþi obiecte din ceramicã, fier, bronz, argint, os sau piatrã.

14 Program & Horoscop

10:30 112 11:30 Nocturne 12:20 Opinii fiscale 12:30 Alegeri europarlamentare 2014 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Alegeri europarlamentare 2014 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Vrei sã fii milionar? (r) 13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times New Roman (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii 20:30 Mondenii

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Captivi în iad 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 România, te iubesc! (r) 11:00 Tornada din Texas 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Marele alibi 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 CSI: New York

21 martie *** 20 aprilie Demaraþi o afacere care vã va aduce în scurt timp avantaje materiale consistente. Dupã-amiazã, o cunoºtinþã vã propune o colaborare pe termen lung. Deºi pare tentantã, analizaþi cu mare atenþie propunerea ºi nu vã grãbiþi sã daþi un rãspuns.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 22:30 23:00

Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate (r) Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla Spune-mi cã eºti a mea Poveºtiri de noapte Cancan.ro Însãrcinatã la 16 ani

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

În prima parte a zilei aveþi ocazia sã vã afirmaþi pe plan social, în urma unei activitãþi caritabile pe care o promovaþi cu succes.

Este bunã pentru a începe studiu, pentru comunicare cu persoanele mai tinere ºi pentru cãlãtorii în interesul familiei.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Aveþi idei originale, pe care un prieten apropiat le susþine. Astãzi aveþi un randament foarte bun ºi puteþi sã rezolvaþi tot ce v-aþi propus. S-ar putea sã întâmpinaþi mici dificultãþi pe plan financiar. Vã puteþi baza pe sprijinul unei persoane mai în vârstã.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat EHF Champions League 13:45 Digisport Show 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal Club 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Italia 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Rezumat UEL 17:00 UCL Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:45 EuroFotbal

*** 21 mai

22

Sunteþi într-o formã intelectualã excelentã ºi reuºiþi sã le oferiþi sfaturi utile prietenilor. Aveþi grijã sã nu faceþi promisiuni pe care nu sunteþi sigur cã le veþi putea respecta! Petreceþi seara în vizitã la rude.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

Activitatea intelectualã vã este perturbatã de mici probleme în relaþiile parteneriale. Dacã reuºiþi sã vã concentraþi suficient ºi sã nu riscaþi exagerat, puteþi obþine câºtiguri financiare. Þineþi cont de sfaturile celor apropiaþi!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Pastila Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Iubire interzisã

21

23 noiembrie *** 20 decembrie În prima parte a zilei vã ocupaþi de o problemã financiarã de care nu aþi avut timp pânã acum.

Dupã-amiazã, o rudã vã propune sã vã asociaþi într-o afacere prosperã. Acceptaþi propunerea.

21 ianuarie *** 20 februarie

Un moment favorabil din toate punctele de vedere. Aveþi ocazia sã obþineþi câºtiguri financiare nesperate ºi sã vã afirmaþi în societate. Relaþiile cu partenerul sunt excelente, ceea ce vã întãreºte moralul.

Capacitatea de comunicare vã ajutã sã stabiliþi noi relaþii de parteneriat. Încep sã aparã rezultatele financiare ale muncii depuse în ultima vreme. Pentru deciziile importante, þineþi seama ºi de pãrerile partenerului de viaþã!

23 august *** 22 septembrie Reuºitele în afaceri din ultima perioadã vã determinã sã vã gândiþi la o investiþie pe termen lung. Partenerul de viaþã ºi un bãrbat mai în vârstã din familie vã susþin. Evitaþi speculaþiile de orice fel.

23 octombrie *** 22 noiembrie Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi probleme foarte dificile. Ar fi bine sã vã ocupaþi mai mult de problemele casei, pe care le-aþi cam neglijat. Dacã vã implicaþi într-o afacere care presupune riscuri financiare.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã adaptaþi cu uºurinþã la situaþii noi ºi reuºiþi sã rezolvaþi unele probleme ale casei. Inspiraþia ºi claritatea în gândire vã ajutã sã le daþi sugestii excelente celor care vã solicitã sfaturi.

21 februarie *** 20 martie Astãzi puteþi avea realizãri deosebite pe plan profesional ºi social. În partea a doua a zilei, plecaþi într-o cãlãtorie neplanificatã. Pare sã fie o deplasare în interes personal, care va reprezenta începutul unei ascensiuni.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Aprilie 2014

Site-uri utile, despre care nu ºtiai cã existã A z i s e i a a p a !

P

uþini dintre noi ºtiu de existenþa unor site-uri foarte folositoare în viaþa noastrã cotidianã, care ne pot uºura mult anumite activitãþi.

B

uzzFeed

BuzzFeed îþi prezintã cîteva astfel de site-uri unde poþi rezolva probleme complexe de matematicã, poþi alege un film sau înveþi despre proprietãþile nutriþionale ale alimentelor pe care le consumi, într-o manierã eficienta.

M

athway

Mathway.com este un site care rezolva orice problemã de matematicã, începînd de la matematicã de bazã ºi pînã la ecuaþii chimice.

Utilizatorii trebuie sã îºi facã un cont pentru a avea acces la operaþiile matematice.

C

amel Camel Camel

Camelcamelcamel.co m cuprinde un istoric al preþurilor de pe Amazon ºi te anunþa atunci cînd

acestea scad. Poþi încãrca o listã cu obiectele pe care vrei sã le cumperi de pe Amazon.

O

nline Etymology Dictionary Site-ul etymonline.com îþi prezintã etimologia oricãrui cuvînt ºi anul în care acesta a început sã fie folosit.

A

ccount Killer

Pe Accountkiller.com poþi afla cum sã închizi pentru totdeauna un cont de pe o reþea socialã, ºi nu doar sã îl dezactivezi.

S

ky Scanner

Pe Skyscanner.com poþi afla o serie de informaþii despre zborurile aeriene (date ºi preþuri).

D

ate to Date Calculator

Pe timeanddate.com poþi afla numãrul exact de zile / luni / ani care au trecut între douã date.

P

ractical Typography

Practicaltypography.c om este un site interesant unde poþi afla tot ceea ce este legat de fonturi, începînd de la spaþiere, formatare ºi multe altele.

T

he Rasterbator

Pe rasterbator.net poþi realiza postere care se pot printa apoi. Partea interesantã este cã poþi folosi orice imagine.

A

Good Movie to Watch

Dacã nu ai idee la ce film sã te uiþi, agoodmovietowatch.com reprezintã ajutorul tãu în acest sens, dand-þi mai multe sugestii.

T

wo Foods

Dacã vrei sã ºtii cîte calorii au alimentele pe care le consumi, twofoods.com/ reprezintã alegerea idealã în acest sens, pentru cã poþi alege douã alimente pe care te gîndeºti sã le consumi, iar pe site se vor afiºa toate proprietãþile nutriþionale ale acestora. În continuare, alegerea va fi doar a ta.

Sursa Ziare.com

Atenþie unde þii mobilul! Þi-ar putea afecta potenþa

B

ãrbaþii care îºi þin prea mult telefonul mobil în buzunar sau în mîini risca sã aibã tulburãri erectile, atrage atenþia o cercetare recentã.

Telefoanele mobile au efecte negative inclusiv asupra potentei masculine, anunþa Medisite.fr citînd un studiu efectuat de specialiºtii americani ºi publicat în "Central European Journal of Urology". În cadrul cercetãrii au fost analizate obiceiurile a 30 de bãrbaþi, dintre care 20 aveau tulburãri erectile în ultimele ºase luni, iar ceilalþi zece nu avuseserã niciodatã astfel de probleme.

Fiecare participant a completat un chestionar care i-a ajutat pe specialiºti sã le evalueze sãnãtatea sexualã ºi

unele obiceiuri (fumatul, telefoanele). În cele douã grupe existau asemãnãri în ceea ce priveºte vîrsta, greutatea, înãlþimea ºi nivelul de testosteron.

De asemenea, timpul alocat vorbitului la telefon era asemãnãtor la toþi bãrbaþii.

Ceea ce a fãcut diferenþa a fost timpul în care bãrbaþii îºi þineau

mobilele deschise în mînã sau în buzunare.

Cei cu probleme erectile îl þineau în astfel de locuri, în medie, patru ore pe zi, în comparaþie cu ceilalþi, care îl þineau douã ore.

"Acest studiu aratã cã ar putea exista o legãturã între folosirea telefonului ºi disfuncþia erectilã", afirma Badereddin Mohamad Al-Ali, coordonatorul cercetãrii.

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Marþi 29.04.2014 în oraºul: - Vulcan - între orele 8:00 16:00. Zona afectatã: Micro 3B, Str. Pinului - parþial, Vasile Alecsandri - parþial, Valea Morii parþial. Motivul restricþiei: Anulare reþea veche ºi cuplare reþea nouã de distribuþie apã potabilã zona Brazi.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ - cu plata în rate Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu 2,5 luni - 400 lei Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Aprilie 2014

„Cetãþenii de onoare” ai Petroºaniului îºi vor primi distincþiile în cadru festiv rei personalitãþi din municipiul Petroºani vor primi, în cadrul festiv, titlurile de „Cetãþeni de Onoare ai municiT piului Petroºani”. Diplomele ºi plachetele vor fi acordate în

cadrul manifestãrilor reunite sub genericul „Zilele municipiului Petroºani”.

Carmen COSMN - PREDA Dupã ce Consiliul Local a decis acordarea titlurilor de „Cetãþeni de Onoare” pentru meritele deosebite aduse în domeniile lor de activitate, trei personalitãþi ale Petroºaniului vor intra ºi în posesia acestor distincþii. „Titlurile propriu-zise vor fi acordate în cadrul manifestãrilor dedicate Zilelor Municipiului Petroºani, care se desfãºoarã în perioada 26 mai – 1 iunie”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.

Unul dintre cei distinºi cu înaltul titlu este Ernest Ulrich, preºedintele de onoare al Forumului Democrat German, care a trecut prin chinuri cumplite pentru singura “vinã” de a fi fost etnic german.

O istorie vie, pentru

care suferinþa a avut faþa lagãrelor sovietice, unde a privit de atâtea ori moartea în ochi ºi de unde nu credea cã va mai scãpa viu vreodatã.

“Am decis sã îi decernãm aceastã distincþie pentru cã el, într-un fel, este o enciclopedie în viaþã.

Perioada trãitã de el, cât a fost deportat în Rusia, depãºeºte imaginaþia noastrã ºi consider cã este foarte important ca generaþia noastrã ºi generaþiile viitoare sã ºtie despre ce s-a întâmplat, chiar de la unul dintre supravieþuitori.

Domnul Ulrich este printre ultimii în viaþã,

1 Mai la Brãdet cu filigorii ºi grãtare

D

upã mai bine de 20 de ani, zona de agrement de la Brãdet redevine ce era odatã. Adicã, dupã atâta timp, aici oamenii pot sã încingã grãtarul, dar ºi sã ia masa în zone special amenajate. Totul este aproape gata ºi pânã de 1 mai, când se dã startul la grãtare, se fac ultimele retuºuri.

Diana MITRACHE

Filigorii moderne, apã potabilã, spaþii de grãtar ºi locuri special destinate relaxãrii sunt amenajate acum la Brãdet. Zona a fost împânzitã cu spaþii în care oamenii, care vor sã urce la un km de centrul oraºului, sã poatã sã mãnânce, iar pentru prima datã dupã mai bine de 20 de ani, dupã ce locul devenise o ruinã nãpãditã de bãlãrii ºi ºobolani, acum a ajuns zonã de picnik. „La Brãdet, am amenajat niºte filigorii în spaþiul de acolo. Ideea a fost cã acolo vom face zonã de picnik, pe de o parte, iar pe de altã parte, toatã lumea care mergea la Brãdet, ar fi vrut sã aibã un loc unde sã serveascã ºi masa, sau unde sã se poatã odihni ºi atunci am fãcut aceste filigorii cu mãsuþe, bãncuþe ºi tot ce trebuie”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. ªi dacã nu vin la picnik cu coºul cu mâncare ºi vor sã încingã focul,

oamenii vor avea ºi o astfel de posibilitate, chiar fãrã sã mai care cele necesare de acasã. „Zonele de grãtar, tot acolo în zonã vor fi amplasate, pentru cã încã lucrãm sã vedem unde sã le amplasãm ºi cum le vom închiria, ca sã le punem noi la dispoziþie.

Alimentarea cu apã este ºi ne mai rãmâne sã cumpãrãm grupurile sanitare ecologice”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi.

Dupã ce a fost reabilitatã prin proiectul prin care s-au reamenajat mai multe parcuri ºi zone cu alei din Petroºani, Brãdetul este acum dotat ºi pentru picnik. Pentru asta, de la buget s-au cheltuit câteva zeci de mii de lei, dar costurile nu au fost deocamdatã cuantificate, pentru cã mai sunt lucrãri de efectuat, iar devizul, spun cei din Primãria Petroºani, va fi decontat la final.

care mai poate vorbi ºi chiar scrie despre acele cumplite vremuri”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu

Iacob – Ridzi.

Coºmarul lui Ernest Ulrich a început în ianuarie 1945 când, împreunã cu tatãl sãu, a fost ridicat de acasã ºi deportat în Siberia, în lagãrele de muncã.

Aceeaºi situaþie au avut-o peste 1.500 de etnici germani din Valea Jiului a cãror singurã “vinã” era originea germanã.

Statul român îºi plãtea astfel “datoriile” faþã de “Mama Rusia” de

care se “alipise” politic. Regimul inuman l-a îmbolnãvit ireversibil pe tatãl lui Ernest Ulrich, care în noiembrie a fost repatriat. Avea doar 26 de kilograme ºi nimeni nu-i mai dãdea ºanse de supravieþuire.

Bolile cãpãtate în lagãr i-au adus sfârºitul înainte de împlinirea vârstei de 56 de ani.

Ernest Ulrich a rãmas, însã, mai departe în gulagul sovietic, unde ºi-a vãzut colegii stingându-se unul dupã altul.

Aproape 500 de etnici germani din Valea Jiului au rãmas pentru totdeauna în Siberia, rãpuºi de mizerie, boli ºi înfometare.

„C

etãþean de Onoare” pentru culturã De asemenea, CL Petroºani a decis acordarea acestui titlul pentru Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului I.D. Sîrbu din

Petroºani a primit titlul de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Artista a primit acest titlu pentru activitatea desfãºuratã la teatru, pe care a reuºit sã-l ridice ºi sã-l repoziþioneze acolo unde era cândva, când piesele se jucau cu sala plinã, pentru rezultatele pe care le-a avut atât pe plan naþional cât ºi internaþional, dar ºi pentru implicarea în ceea ce înseamnã viaþa culturalã a comunitãþii locale. La începututl lunii martie, Nicoleta Bolcã a marcat un deceniu de când se aflã la conducerea Teatrului Dramatic „I.D. Sârbu” din Petroºani.

Iar a treia personalitate, ce va primi titlul de „Cetãþean de Onoare” este un om care s-a dedicat activitãþilor ecologice.

Este vorba despre Imre Szuhanek, omul care a demonstrat cã se poate ºi care a transformat Peºtera Bolii în centru cultural. Szuhanek este de ºapte ani custode al monumentului natural de la poalele Cetãþii Bãniþa, care a devenit dintr-o realã groapã de gunoi un reper important pentru turiºtii care ajung în Valea Jiului ºi chiar locul unde s-au turnat filme, ori au avut loc concerte acapella.