Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 596

Cronica Vãii Jiului Joi, 17 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Angajãri ºi investiþii la minele viabile

Parteneriat cu DNA pentru respectarea statutului >>> PAGINA A 3-A

Trenuri anulate din lipsa cãlãtorilor >>> PAGINA A 4-A

Trenul pericol public! >>> PAGINA A 5-A Din Slatina, la Petroºani

Vom afla câte zone verzi avem >>> PAGINA A 6-A Noua lege a minelor aprobatã la finele anului

Legea, în funcþie de nevoile comunitãþilor locale >>> PAGINA A 7-A

La Uricani, legionarii ºi rãzboiul au schimbat culoarea ouãlor de Paºte >>> PAGINILE 8-9

Datoriile „hoþilor” de apã, recuperate >>> PAGINA A 11-A

Paºtele, împins în materialism, dezmãþ ºi superficial >>> PAGINA A 13-A

N

u vorbim de disponibilizãri, dar vor fi oameni angajaþi la minele din Valea Jiului. În plus, sistemul de unitãþi miniere aflate în structura Diviziei Miniere vor fi retehnologizate. Aceste promisiuni au fost fãcute de Aurel Niculescu, directorul general interimar al CEH, la Petroºani. Nici un miner care acum lucreazã la minele viabile din Valea Jiului, Lonea, Livezeni, Lupeni sau Vulcan, nu vor fi disponibilizaþi în acest an. Promisiunea a fost fãcutã de directorul general al CEH, Aurel Niculescu într-o conferinþã de presã la Petroºani. >>> PAGINA A 12-A

Raiul din Parâng aºteaptã finanþare

Doar 10% din sumã au fost alocaþi în patru ani >>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014

Parteneriat cu DNA pentru respectarea statutului

A

NOSR invocã nereguli la mai multe universitãþi din þarã, iar instituþia de învãþãmînt superior din Valea Jiului este printre cele 30 de centre unde studenþilor li se percep taxe care nu sunt legale. Este adevãrat cã Universitatea din Petroºani are probleme minore faþã de alte centre, însã ele trebuie rezolvate spun studenþii. Maximilian GÂNJU Un raportul prezentat de Alianþa Naþionalã a Organizaþiilor Studenþeºti din România (ANOSR), al doilea privind implementarea Statutului studentului, a fost realizat pe baza rãspunsurilor date în perioada ianuarie - februarie 2014 de reprezentanþii organizaþiilor studenþeºti membre sau partenere ANOSR din 30 de universitãþi publice ºi private, printre acestea aflân-

du-se ºi Universitatea din Petroºani. În Statutul studentului, aratã ANORS, este specificat faptul cã studenþii pot beneficia de burse sociale care sã acopere cheltuielile minime de

cazare ºi masã, burse care sã poatã sã se cumuleze cu alte tipuri de burse, acordate pe criterii de merit. Cu toate acestea, în 57% dintre universitãþi inclusiv cea din Petroºani, bursele

Violatorii fac sãrbãtorile dupã gratii

C

ei doi tineri de 18 ºi 19 ani, din Petrila, care au violat, în ianuarie, o minorã de 13 ani din localitate, dupã ce fata s-a îmbãtat la un chef, rãmân dupã gratii ºi pe perioada sãrbãtorilor pascale. Maximilian GÂNJU Cei doi tineri au cerut arest la domiciliu, însã judecãtorii de la Petroºani le-au respins cererea. Adolescenþii au atacat decizia ºi au fãcut contestaþie la Tribunalul Hunedoara, însã n-au avut parte de mai multã clemenþã ºi vor rãmâne în penitenciar. Preºedintele de ºedinþã de la Tribunalul Hunedoara a respins ambele contestaþii formulate de Nicuºor Dorinel Pãduraru ºi Andrei Samuil Pepelean ca nefundat ºi i-a obligat pe fiecare la plata cheltuielilor judiciare cãtre stat.

În acest dosar sunt cercetaþi trei adolescenþi din Petrila, însã doar doi dintre ei sunt arestaþi preventiv, dupã ce au abuzat de

o fetiþã de 13 ani la un chef, iar al treilea este cercetat pentru tentativã de viol. Nicuºor Dorinel Pãduraru ºi Andrei Samuil Pepelean au

abuzat de o minorã la un chef þinut într-un apartament din Petrila. Fata a consumat bãuturi alcoolice împreunã cu petrecãreþii, s-a ameþit, iar, la un moment dat, cei doi au dus-o într-o altã încãpere ºi, profitând de starea ei, au violat-o. Oamenii legii,

sesizaþi de mama fetei, au intrat pe fir, i-au identificat pe autorii violului, iar mai apoi iau ridicat tot din apartamentul de unde a avut loc petrecerea.

sociale nu se pot cumula cu toate celelalte tipuri de burse bazate pe merit/performanþã, deºi inclusiv Legea Educaþiei Naþionale. În plus, tot la centrul din Petroºani dar ºi din alte oraºe, studenþii cu dizabilitãþi au dreptul de a li se asigura cãi de acces ºi condiþiile necesare desfãºurãrii normale a activitãþilor academice, sociale ºi culturale, conform articolului 10 din statut, însã, în peste jumãtate (59%) dintre universitãþi acest drept nu este respectat. Nici la transportul în comun lucrurile nu stau bine dat fiind fap-

tul cã reducerile ºi gratuitãþile de care studenþii pot beneficia de cel puþin 50% pentru transportul local în comun, nu se aplicã tuturor deºi Legea educaþiei prevede acest lucru.

T

axe percepute studenþilor Studenþii din centrele de învãþãmânt din þarã plãtesc pentru eliberarea unor documente chiar dacã ele sunt gratuite prin lege. Astfel, la Petroºani, studenþii plãtesc pentru eliberarea adeverinþelor privind situaþia ºcolarã/foaia matricolã; pentru eliberarea

diplomelor de licenþã, master ºi doctor. În raport sunt menþionate ºi recomandãrile ANOSR privind implementarea Statutului studentului. Astfel, ANOSR recomandã, în primul rând, "adoptarea de urgenþã a statutului la nivelul universitãþii, la propunerea studenþilor, în cazul în care documentul nu a fost încã adoptat dar ºi sancþionarea cadrelor didactice care nu respectã statutul ºi includerea prevederilor menþionate în Statutul studentului în regulamentele interne. Studenþii vor ºi ca Ministerul Educaþiei sã încheie un parteneriat cu Direcþia Generalã Anticorupþie, în vederea respectãrii Statutului studentului.

ªofer aproape în comã alcoolicã, prins de poliþiºtii din Petroºani

U

n bãrbat de 47 de ani din Haþeg a fost prins bãut la volan de poliþiºtii din cadrul Serviciului Rutier al Poliþiei Petroºani, însã dupã ce a fost pus sã sufle în fiolã, aproape cã a dat aparatul peste cap. Maximilian GÂNJU Chiar dacã încã nu era miezul zilei, ºoferul era aproape de comã alcoolicã ºi a fost dus la spital pentru recoltarea de probe de sânge. ”La

data de 15.04.2014, în jurul orei 11:30, poliþiºtii Biroului Rutier Petroºani au depistat în trafic un bãrbat în vârstã de 47 de ani, din oraºul Haþeg, care conducea un autoturism pe DN 66, la km

136+400 m, deºi consumase bãuturi alcoolice, în urma testãrii cu aparatul etilotest rezultând o concentraþie de 1,40 mg/l, alcool pur în aerul expirat”, aratã purtãtorul de cuvânt al IPj Hunedoara, subcomisar Bogdan Niþu. Bãrbatului i-a fost întocmit dosar de cercetare penalã pentru conducerea unui autovehicul sub influenþa bãuturilor alcoolice ºi a rãmas ºi fãrã dreptul de a conduce.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014

Trenuri anulate din lipsa cãlãtorilor

C

ãlãtoria cu trenul nu mai este la modã, iar prea puþini cãlãtori mai pleacã pe calea feratã în diverse destinaþii. Spre exemplu, acum, în perioada sãrbãtorilor, gara din Petroºani va fi mai mult goalã, pentru cã mai multe trenuri vor fi anuale din lipsã de cãlãtori. Diana MITRACHE Cei mai mulþi locuitori ai Vãii Jiului vor sta acasã, sau au ales un alt mijloc de

transport de sãrbãtori, iar staþia CFR din Petroºani va fi mai goalã ca niciodatã. Asta ne spun acum responsabilii staþiei CFR Cãlãtori, care

recunosc cã au tot mai puþine solicitãri ºi cã aproape toate trenurile sunt anulate pe perioada sãrbãtorilor, ca sã nu circule goale. „În perioada sãrbãtorilor de Paºti o sã avem anulate urmãtoarele trenuri: InterRegio, care circulã de la Bucureºti pentru Cluj Napoca, va fi anulat în data de 19 aprilie. În data de 20, vor fi anulate trenurile 2701, de la Petroºani la Deva, 2023 pe relaþia

Au început asfaltãrile

Î

n Petroºani, au demarat lucrãrile de asfaltare ºi modernizare a drumurilor. Pentru început sunt vizate o serie de strãzi din cartierul Colonie dar ºi viaductul de la intrarea în cartierul Aeroport. Mircea NISTOR

probleme legate de drumuri, în special

pe centura municipiului”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Sumele necesare reabilitãrii infrastructurii rutiere ºi stradale provin de la bugetul local.

“Este vorba despre o acþiune de reparaþii curente de întreþinere a strãzilor. Am început în Colonie ºi pe viaduct, urmând sã mergem în toate zonele unde avem

Mini-vacanþã “pascalã”

R

omânii vor avea parte de câteva zile libere cu ocazia sãrbãtorii Paºtelui. Astfel, vom fi liberi sâmbãtã, duminicã ºi luni (19, 20 ºi 21 aprilie). În acest an, românii au (în total) 13 zile libere, potrivit Codului Muncii. Douã dintre acestea, deja s-au dus, respectiv 1 ºi 2 ianuarie. Mircea NISTOR Celelalte sunt programate în 20 ºi 21 aprilie (prima ºi a doua zi de Paºte), 1 Mai (Ziua Muncii), prima ºi a doua zi de Rusalii (8 ºi 9 iunie), Adormirea Maicii Domnului (15 august), Sfântul Andrei (30 noiembrie), 1 Decembrie (Ziua

Naþionalã a României), prima ºi a doua zi de Crãciun (25 ºi 26 decembrie). Dintre acestea, 7 vor cãdea în timpul sãptãmânii normale de lucru ºi 3 în zilele de sâmbãtã ºi duminicã. În parantezã fie spus, angajatorii care nu-ºi compenseazã angajaþii cu timp liber sau spor, indicat de legislaþia

muncii, pot primi amenzi cuprinse între 5.000 ºi 10.000 de lei. Deoarece, în acest an, Ziua Internaþionalã a Muncii “cade” într-o zi de joi a fost declaratã drept “liberã” ºi ziua de 2 mai. Deci, vom avea parte de o nouã minivacanþã dupã cea de Paºte. De anul viitor, însã, românii ar putea avea alte 2 zile libere. Este vorba despre Ziua Eroilor (Ziua Înãlþãrii Domnului, celebratã în cea de-a 40-a zi dupã Paºte) ºi Ziua Principatelor Române (24 ianuarie).

Petroºani –Târgu Jiu, trenul 2080 Petroºani -Târgu Jiu, 2023 Târgu Jiu – Petroºani ºi 2087 de la Târgu Jiu la Petroºani. Asta pentru cã în continuare înregistrãm o scãdere a traficului de cãlãtori pe aceastã relaþie, prin urmere SNCFR Cãlãtori a luat hotãrârea de a anula trenurile”, a precizat Ioan Aonofriesei, ºeful

Staþiei CFR C[l[tori de la Petroºani. Aºadar, cei care vor sã plece din Petroºani în aceste zile trenurile

sã ia un alt mijloc de transport, pentru cã trenurile îºi vor relua traseul abia dupã sãrbãtori.

Curse cu autocarul, suplimentate

D

acã nimeni nu mai vrea sã cãlãtoreascã cu trenul, atunci aflaþi cã autocarul este un mijloc de transport solicitat mai mult în aceastã perioadã. Mai multe curse vor circula acum de sãrbãtori, mai ales cã vor fi ridicate ºi restricþiile în Defileul Jiului.

Petroºani. Orarul de funcþionare al autocarelor este acelaºi cu cel de dinaintea instalãrii restricþiilor de circulaþie din defileu, iar dacã vor fi solicitãri, vor veni ºi

Diana MITRACHE Cei mai mulþi oameni care pleacã din Valea Jiului în perioada sãrbãtorilor au ales autocarul. Mai multe maºini îºi reiau traseele obiºnuite în aceastã perioadã. Asta ºi datoritã faptului cã traficul în Defileul Jiului nu mai este oprit pe perioada zilei, ci doar restricþionat în zonele semaforizate. „Majoritatea traseelor s-au suplimentat ºi

spre Timiºoara, Cluj ºi Bucureºti. Cursele vin la 11:40, 12:00, 15,00 ºi pânã seara, în continuare”, a spus Adrian Popa, ºeful autogãrii din

curse suplimentare. Totul depinde de cãlãtorii care vor pleca de Paºte din Vestul þãrii spre Sud, sau invers ºi vor tranzita Valea Jiului.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014

Trenul - pericol public!

N

u mai puþin de 3 oameni ºi-au pus capãt zilelor ºi au ales sã sfârºeascã pe calea feratã, în ultimele zile, iar unul este din Petroºani. Nimeni nu poate face nimic ºi, dacã în cazul sinucigaºilor nici nu se prea poate interveni, în cazul celor care trec peste linii fãrã sã se asigure, nu se face nici atât. Edilii locali zic cã e treaba CFR-ului, iar cei de la CFR refuzã sã comenteze. Diana MITRACHE

Numai în Petroºani, de-a lungul liniilor de cale feratã sunt zeci de cruci ce stau mãrturie evenimentelor absolut oripilante în urma cãrora tot atât

de mulþi oameni au pierit sub roþile trenului. ªi dacã în cazul sinucigaºilor este puþin probabil cã s-ar fi putut face ceva, nu la fel stau lucrurile în cazul celor care au fost accidentaþi din neatenþia lor.

Din loc în loc, gardul a dispãrut ºi oricine vrea sã treacã este liber. Pericolul este extrem de mare ºi asta în condiþiile în care peste linii trec ºi copii, iar calea feratã este plinã de curbe de dupã care poate apãrea oricând trenul. Nimeni nu ia mãsuri, ca mãcar niºele din gard sã fie mai puþine, iar edilii locali aruncã vina la CFR. „În ceeace priveºte gardul care delimiteazã DN 66 de calea feratã, pe zona de la sensul giratoriu cu avionul înspre Aeroport, nu reprezintã proprietatea municipiului

Bãnci reclamate la OPC

N

u de puþine ori spunem ca orice ar fi, numai imprumuturi la banci sa nu facem. Acest lucru ar fi ideal, insa, in zilele noastre este destul de dificil sa achizitionezi o casa sau o masina fara a apela la institutiile bancare. Adriana PAVEL Potrivit reprezentantilor Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor, zeci de oameni din tot tot judeþul se afla in proces cu bancile, care le-au perceput abuziv comisioane sau le-au calculate gresit sumele de bani pe care acestia le datorau. În anuo 2010, Ordonanþa cred-

itelor le-a permis românilor sã depunã plângeri la Protecþia Consumatorilor sau sã cheme în instanþã bãncile, din cauza

clauzelor abuzive din contracte. Legea nu sa aplicat decât câteva luni celor care aveau credite în derulare, fiind ulterior modificatã în Parlament. Bãncile sunt astfel obligate sã remedieze deficienþele din contracte ºi, în unele cazuri, sã plãteascã despãgubiri împrumutaþilor. “În ultima perioadã am primit

Petroºani, deci nu nouã, ci aparþine de CFR ºli, ca urmare refacerea lui revine lor”, a spus Daniel Viºan, ºeful Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani.

Cei de la CFR nici nu au vrut sã îºi spunã pãrerea, asta deºi tot

angajaþii de pe tren sunt cei care au de suferit. De multe ori, con-

ductorii de tren sunt pur ºi simplu ºocaþi de ceea ce li se întâmplã în momentul în care îºi dau seama cã nu pot opri trenul pentru a salva un om, iar cei care trec peste linii abia dacã se asigurã cã nu vãd nici un tren. Asta deºi din cauza terasamentului cu pietre se pot întâmpla oricând accidente nedorite.

numeroase reclamaþii privind clauze abuzive în sistemul bancar ºi non bancar. Spre exemplu, în privinþa contractului cu o anumitã bancã din judeþul Hunedoara, cetãþeanul contestã calculul anumitor sume ºi comisioane care au fost aplicate. Acele comisioane de riscuri care

se percep în continuare de cãtre unele unitãþi bancare ºi care sunt ilegale în accepþiunea Ordonanþei de Guvern numãrul 50 din 2010”, a declarat surse din cadrul C.J.P.C. Hunedoara. Din fericire, au existat câþiva hunedoreni care au ºi avut noroc ºi au câºtigat în

instanþã lupta cu sistemul bancar, iar sumele de bani percepute abuziv de cãtre bãnci le-au fost restituite. Comisarii din cadrul Protecþiei Consumatorilor continuã sã efectueze controale ºi verificãri în acest domeniu, pentru ca sesizãrile se tot înregistreazã.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014

Din Slatina, la Petroºani

Vom afla câte zone verzi avem

O

societate din Slatina va inventaria zonele verzi din municipiul Petroºani. Câþi copaci, de ce fel, de ce vârstã ºi câte zone verzi avem? La aceastã intrebare vor gãsi rãspunsul cei de la Primãria municipiului Petroºani care au lansat un proiect care prevede inventarierea copacilor ºi a zonelor verzi de pe raza localitãþii.

spaþiilor verzi din municipiul Petroºani contra sumei de 173 de mii de lei. ”Acest lucru este prevãzut de legislaþia în

Monika BACIU Potrivit legilor în vigoare fiecare unitate administrativ-teritorialã trebuie sã inventarieze spaþiile verzi, astfel încât fiecare locuitor sã beneficieze de astfel de zone. S.C. PRIMUL MERIDIAN S.R.L. din Slatina judeþul Olt va trebui sã realizeze inventarierea tuturor

Ciobanii hunedoreni îºi vând mieii pe internet

P

entru cei mai ocupaþi dintre noi existã o soluþie la îndemânã de a avea bucate tradiþionale pe masã, asta fãrã efortul de a merge la cumpãrãturi. Tot mai mulþi ciobani ºi vânzãtori de miei, chiar ºi din judeþul nostru ºi-au postat anunþurile pe internet încã de la începutul lunii, iar aºa nu duc lipsã deloc de cumpãrãtori.

vigoare, este vorba de Legea 24/2007 care reglementeazã zonele verzi aflate în intravilanul localitãþilor. Acest lucru îl realizãm acum ºi noi, am depãºit faza de depunere a ofertelor, acum suntem în evaluare. Cel care va câºtiga aceastã licitaþie va trebui sã inventarieze toate zonele verzi aflate în intravilanul municipiului Petroºani respectiv pe o suprafaþã de 2625 de hectare cât considerãm noi cã este intravilan. Aceastã suprafaþã urmeazã sã

deja de tot. “Mã sunaþi înainte, eu tai mielul, îl tranºez ºi vã aºtept la ºosea, gata pregãtit”, a spus acesta. Mai cãutãm un alt comerciant pe internet, iar urmãtorul pe listã este tot din judeþ, zona Haþeg. El ne spune cã a vândut

Adriana PAVEL Pe când în pieþe ºi târguri, comercianþii ºi-au fãcut apariþia sãptãmâna asta, sperând sã vândã mãcar jumãtate din cantitatea pe care o au, cei mai moderni,care au ales cãi mai neconvenþionale de comerþ, au vândut deja mare parte din marfã. Cumpãrãtori se gãsesc, mai ales cã unii vânzãtorii garanteazã tãiatul, tranºatul ºi chiar transportul. Cronica Vãii Jiului a studiat câteva din acest anunþuri ºi chiar a stat de vorbã cu câþiva negustori de miei. „Dacã îl vreþi viu, kilo-

gramul vã costã 13 lei. Dacã îl doriþi sacrificat, atunci mai urcãm preþul, dar vã oferim bonus tranºatul ºi transportul”, ne-a spus un vânzãtor din zona Brad. Ajungem la un alt comerciant modern ºi aflam, la fel, cã pânã sã ajungem noi dupã miel, omul se ocupã

deja peste 100 de capete, iar acum nu prea mai are ce vinde. Concluzia este aºadar cã ciobanii mai moderni, care îºi vând mieii aºa, sunt mult mai câºtigaþi decât cei care vin în pieþe, iar preþurile, în ambele cazuri, sunt cam la fel.

se împartã pe numãrul de locuitori ai municipiului Petroºani ºi noi am dori ca un interval unde ar trebui sã ne încadrãm sã fie de 27 metri pãtraþi pe cap de locuitor”, a declarat, la începutul anului, viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Scopul inventarierii zonelor verzi este unul bine stabilit. Odatã identificate aceste spaþii acestea nu vor putea fi folosite pentru a se construi anumite edificii. ”Scopul pentru care se realizeazã o astfel de identificare este de a preveni sã se construiascã de diverse imobile, construcþii afectând astfel zona verde. Existã o oarecare contradicþie pentru cã progresul presupune sã construieºti, iar acest lucru se face de cele mai multe ori nu pe clãdiri existente ci afectând zonele verzi tocmai de aceeea este

nevoie sã vedem cum stãm pentru cã atunci când vom decide cã anumite zone sunt spaþii verzi, pe aceste zone nu se va mai putea interveni pentru a da avize pentru a se realiza alte construcþii”, a mai spus sursa citatã. Evidenþa spaþiilor verzi are drept scop organizarea folosirii raþionale a acestora, a regenerãrii ºi protecþiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbãrilor cantitative ºi calitative. Importanþa acestui proiect derivã din necesitatea creãrii unui sistem de management al spaþiilor verzi ºi a spciilor de arbori existenþi în municipiul Petroºani pentru o mai bunã gestionare a potenþialului acestora, cu implicaþii atât asupra echilibrului ecologic cât ºi asupra siguranþei calitãþii vieþii locuitorilor municipiului.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014

Noua lege a minelor aprobatã la finele anului

Legea, în funcþie de nevoile comunitãþilor locale

N

oua lege a minelor, în funcþie de nevoile comunitãþilor locale. Directorul adjunct al Direcþiei Generale de Resurse Minerale din cadrul Ministerului Economiei spune cã noua lege a minelor va fi elaboratã în funcþie de nevoile comunitãþilor locale. Sorin Gãman a precizat cã în ultimii ani au fost închise peste 500 de mine, iar noua lege a minelor prevede redeschiderea acestor perimetre. Monika BACIU “Am închis 550 de mine în ultimii ani din cauza ineficienþelor economice ºi tehnologiilor învechite, dar tehnologiile au avansat ºi existã mulþi investitori care vor sã investeascã în acest domeniu. Noua lege a minelor va prevedea ºi redeschiderea unor mine. Credem cã noua lege trebuie aprobatã de urgenþã, pentru cã multe resurse ale României sunt în mine închise, halde de steril ºi iazuri de decantare”, a declarat, potrivit Money.ro, Sorin Gãman, directorul general al DGRM. Potrivit acestuia, vor fi incluse în noul act normativ ºi o serie de rezerve strategice, care vor avea un regim special. Gãman a mai spus cã noua lege a mineritului ar putea fi aprobatã spre finele acestui an, în a doua sesiune a Parlamentului. Conform Monitorului Oficial din anul 2007, in Valea Jiului au fost inchise 20 de unitati miniere. Totul s-a petrecut in decursul a 65 de ani. Mai exact prima unitate miniera inchisa a fost Mina Rafael din Lupeni in anul 1941. Cea mai recenta inchidere dateaza din anul 2006. In urma cu 6 ani a fost suspendata activitatea Minei Barbateni din Lupeni. Conform aceluiasi document, s-

au alocat diferite sume pentru inchiderea si conservarea acestor perimetre miniere. Astfel, statul roman a cheltuit peste 70 de milioane de lei pentru inchiderea si conservarea perimetrelor miniere care au fost inchise in decursul timpului. Mai exact au fost cheltuiti 76.032.621 de lei pentru inchiderea minelor.

3

mine închise pînã în 2018 Statul roman intentioneaza sa mai inchida trei unitati miniere pana in anul 2018. Astfel, cele trei mine care vor fi inchise pana la data stabilita de comun acord cu Comisia Europeana sunt Petrila, Paroseni si Uricani. Pentru inchiderea celor trei unitati miniere Comisia Europeana acorda un ajutor in valoare totala de 1,17 miliarde de lei. Pentru acest an au fost alocati 213,085 milioane de lei. Pana la finele acestei perioade vor mai fi disponibilizati 3 300 de mineri, iar pentru acest an trebuie disponibilizati 200 de ortaci. Sute de obiective miniere inchise la nivel de tara. Conform unui document al Ministerului Economiei, din anul 1998 si pana in prezent au fost inchise sute de perimetre miniere. Mai exact

este vorba de 556 de obiective miniere. “In cadrul programului de restructurare a sectorului minier din Romania, incepand cu anul 1998 s-a trecut la conservarea si inchiderea minelor si carierelor considerate a fi nerentabile. Pentru inchiderea definitiva, conservarea, ecologizarea si monitorizarea postinchidere a minelor si carierelor au fost aprobate 11 hotarari ale Guvernului cu un total de 556 de obiective miniere”, se arata in documentul Ministerului Economiei. Banii necesari pentru aceste operatii de inchidere au fost alocati de la bugetul de stat. astfel, statul pune lacatul pe industria miniera din intreaga tara.

D

e la andezit la ape minerale ºi aur România este o þarã bogatã. Aceasta are nenumãrate resurse minerale. Potrivit datelor de la Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale, judeþul Hunedoara este unul din cele mai bogate în ceea ce priveºte resursele din subsol. În ultimii doi ani, exploatarea resurselor minerale din subsolul României a devenit unul dintre cele mai importante subiecte de pe agenda publicã,

mai ales în toamna anului trecut când un cetãþean rus de 42 de ani a fost prins în 19 octombrie pe Aeroportul Internaþional "Henri Coandã" Otopeni în timp ce încerca sã pãrãseascã România având asupra sa documente ºi hãrþi geologice emise de autoritãþi ale statului român, ºi culminând zilele acestea cu protestele împotriva exploatãrii de la Roºia Montanã. Pe teritoriul judeþele Hunedoara, Bihor ºi Cluj se gãsesc cele mai multe resurse minerale. Judeþul Hunedoara deþine de la andezit pânã la ape minerale. Judeþul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auroargentifere, cãrbuni (în special huila, în Valea Jiului). Alte industrii bine reprezentate sunt cele contructoare de maºini, chimice, a energiei electrice, de mobila, a materialelor de construcþie. Tot aici se gãsesc staþiunile cu ape termale de la Geoagiu ºi Cãlan. România este cunoscutã ca o þarã cu un potenþial deosebit în domeniul resurselor minerale, în special petrol, gaze naturale, sare, aur, argint ºi met-

ale neferoase. Din punct de vedere istoric, industria minera din România s-a aflat deseori în avanposturile dezvoltãrii acestei industrii în Europa,

oferind metode noi de identificare ºi evaluare a diverselor tipuri de depozite, metode care s-au dovedit ulterior de o importanþã majorã în întreaga lume.


8 Actualitate

La Uricani, legionarii ºi rãzboiul au schimbat culoarea ouãlor de Paºte

L

a Uricani, multã vreme ouãle de Paºte au fost vopsite numai în roºu pânã la miºcarea legionarã care luase amplore. Culoarea ouãlor s-a schimbat în verde pentru ca mai apoi culoarea roºie a acestora sã fie consideratã simpatie pentru comuniºti ceea ce pentru acea vreme, când se declanºase rãzboiul în Rãsãrit, nu era bine. Ca urmare, uricãnenii au vopsit ouã în toate culorile pentru a nu avea necazuri. Multe lucruri neºtiute de cei mulþi, modul de a trãi ºi de a se manifesta al localnicilor din Valea Jiului au fost lãsate moºtenire prin câteva cãrþi extrem de valoroase ale lui Petre Gh. Fãgaº, din Uricani, Dumitru Gãlãþan-Jieþ ºi Ioan Dan Bãlan&Elisabeta Bogãþan, din Petrila. Un capitol

captivant despre istoria ºi ”pãtimirile” ouãlelor roºii aratã cum evenimentele istorice ºi-au pus amprenta ºi în obiceiurile de Paºte. În capitolul ”Ouãle de Paºti”, dintr-o carte completã, care este esenþa celorlalte pe aceeaºi temã, graþie

omului Emil Pãrãu, ”Momârlanii – tradiþii, credinþe, obiceiuri”, autori Ioan Dan Bãlan& Elisabeta Bogãþan aflãm obiceiuri captivante. ”În Valea Jiului, din cele mai vechi timpuri ºi pânã în vremuri mai recente, ouãle de Paºti nu se vopseau decât în culoarea roºie. Diversificarea coloritului ouãlor a fost determinatã de evenimente socialpolitice, aºa cum exemplificã Petre Gh. Fãgaº, (Uricani), care subliniazã rãdãcinile precreºtine ale acestui obicei. ..Culoarea roºie este culoarea Zeului Marte, zeul rãzboiului la romani, cãruia îi aduceau ca jertfã ouã înroºite în sânge. Tot la fel, popoarele slave aduceau zeului rãzboiului Perum, ca ofrandã, ouã roºii. Nu ºtim dacã strãmoºii noºtri daci vor fi avut sau nu acest ceremonial, dar faþã de o atât de mare arie de rãspândire a ritualisticii ouãlor roºii, biserica neavând încotro a adoptat obiceiul ouãlor roºii, creând chiar ºi o legendã adecvatã. Din cele mai vechi timpuri ºi pânã în preajma celui de-al doilea rãzboi mondial, la Uricani nu se vopseau ouãle de Paºti decât în culoarea roºie obþinutã

din fierberea rãdãcinii unei plante numitã roibã. Ascensiunea miºcãrii legionare a scos moda ouãlor verzi practicatã

de legionari ºi simpatizanþii lor. Apoi, declanºarea rãzboiului în rãsãrit a creat autoritãþilor impresia cã ouãle roºii ar fi o înclinare de simpatie spre comunism. Aºa cã oamenii, ca sã nu aibã buclucuri, au adoptat policromia ouãlor de Paºti întrucât aici nimeni nu ºtia a încondeia ouã(...)” În partea esticã a Vãii Jiului ouãle se vopseau,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014 ºi foarte mulþi o fac ºi astãzi, cu frunze de ceapã care dã culorea roºu spre maro, sau pe ouã se aplicã frunze verzi de diferite forme apoi se învelesc într-o þesãturã subþire, dupã care se scufundã în vopsea. La îndepãrtarea frunzelor ºi þesãturii ouãle poartã amprenta acestora(...) ”Apariþia frecventã a oului, în special a oului colorat, în ceremonialurile antice de înnoire a timpului se bazeazã pe concepþiile lor cosmogonice care comparau Universul cu oul generator de viaþã (...) imaginea arhetipalã a oului preluatã, ulterior, ºi de creºtinism: oul, colorat ºi împodobit, este simbolul Mântuitorului, care pãrãseºte mormântul ºi se întoarce la viaþã, precum puiul de gãinã ieºit din gãoace. La început ouãle se vopseau cu plante în galben – culoarea Soarelui pe bolta Cerului, ºi în roºi – culoarea discului solar la Rãsãrit ºi Apus... Pentru a juca rolul de substitut ritual al personajului sacru, oul este ales la Miezul Pãresimilor, ziua de miercuri din mijlocul Sãptãmânii Mari, este gãtit (colorat ºi încondeiat), pentru a fi ucis, prin lovire violentã în cap (ciocnirea ouãlor) ºi mâncat sacramental în ziua de Paºte. Prin acest scenariu ritual, cei vechi credeau cã timpul ºi spaþiul înconjurãtor moare ºi renaºte anual, împreunã cu divinitatea adoratã”. Ileana FIÞULESCU

ªi orbii noºtri vor avea parte de asistenþa vie – câinele ghid

D

in lipsa de timp a membrilor familiei sau a prietenilor de a însoþi pe nevãzãtori, aceºtia rãmân izolaþi fapt care îi degradeazã psihic ºi fizic. Un proiect de lege, care a trecut de Camera Deputaþilor le sare în ajutor ºi prevede ca obligatorie dezvoltarea de servicii de ”asistenþã vie”câini ghizi. Aceastã lege va dezvolta o altã piaþã, cea a dresajurui special.

aria serviciilor ºi a instrodus asistenþa vie, respectiv sã aibã drept ghizi câini dresaþi. Acest proiect introduce în vechea lege prevederea potrivit cãreia este obligatorie ”dezvoltarea de servicii de asistenþã vie ºi alte forme sau servicii de asistenþã adecvatã a handicapului”. Iniþiatorii proiectului au motivat de ce sunt necesare aceste schimbãri precizând cã ”asis-

tenþa vie” înseamnã ”câinele ghid” care însoþeºte o persoanã cu handicap grav de vedere, iar câinii au acces liber ºi gratuit în toate locurile publice ºi mijloacele de transport în comun. ”Cãinii ghizi sunt cei care prin dresaj dobândesc anumite abilitãþi reale pentru a-ºi ajuta stãpânii în menþinerea direcþiei, oprirea la toate schimbãrile care au loc pe traseu, inclu-

siv curbe, treceri de pietoni ºi trepte, ignorarea lucrurilor care le pot distrage atenþia, precum ºi alte animale, oameni, diverse sunete sau mirosuri, menþinerea unui pas moderat, evitarea obstacolelor” – se aratã în expunerea de motive. La sfârºitul anului 2012, în România existau 697.000 de persoane cu handicap, din care 110.000 erau persoane cu handicap de vedere. Ileana FIRÞULESCU

Camera Deputaþilor a adoptat, marþi, un proiect de lege care aduce îmbunãtãþiri substanþiale legii privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Acest proiect prevede cã pentru persoanele nevãzãtoare trebuie sã se lãrgeascã

Se împrumutã pentru Paºte Î

n ultimele zile tot mai mulþi sunt vârstnicii care se împrumutã de la CAR-ul Asociaþiei Pensionarilor pentru Ajutor de Deces ºi Ajutor Reciproc din Petroºani. Mulþi dintre ei recurg la împrumuturi pentru a avea ce pune pe masa de Paºte, în timp ce alþii au nevoie de bani pentru operaþii.

Numai în acest an, valoarea împrumuturilor contractate a depãºit (pe întreaga Vale a Jiului) suma de 7,5 miliarde de lei vechi. “Încã de la sfârºitul lunii martie au început sã creascã cererile pentru acordarea de împrumuturi, nu puþini fiind cei care fac acest pas pentru a avea o masã ceva mai bogatã de Paºte. Cele mai multe împrumuturi acordate sunt de 250 de lei dar sunt ºi cazuri în care am dat chiar ºi câteva zeci de milioane de lei. Asta, în cazul celor care aveau nevoie urgentã de bani în vederea efectuãrii unei operaþii”, au precizat reprezentanþii CAR-ului de la asociaþia pensionarilor din Petroºani. Numai în Petroºani, în acest moment, asociaþia pensionarilor are aproape 5.000 de membri. Din pãcate, însã, numãrul acestora scade pe zi ce trece. Asta, în condiþiile în care media deceselor înregistrate în ultimul timp este de 5 pe zi. Mir cea NISTOR


8 Actualitate

La Uricani, legionarii ºi rãzboiul au schimbat culoarea ouãlor de Paºte

L

a Uricani, multã vreme ouãle de Paºte au fost vopsite numai în roºu pânã la miºcarea legionarã care luase amplore. Culoarea ouãlor s-a schimbat în verde pentru ca mai apoi culoarea roºie a acestora sã fie consideratã simpatie pentru comuniºti ceea ce pentru acea vreme, când se declanºase rãzboiul în Rãsãrit, nu era bine. Ca urmare, uricãnenii au vopsit ouã în toate culorile pentru a nu avea necazuri. Multe lucruri neºtiute de cei mulþi, modul de a trãi ºi de a se manifesta al localnicilor din Valea Jiului au fost lãsate moºtenire prin câteva cãrþi extrem de valoroase ale lui Petre Gh. Fãgaº, din Uricani, Dumitru Gãlãþan-Jieþ ºi Ioan Dan Bãlan&Elisabeta Bogãþan, din Petrila. Un capitol

captivant despre istoria ºi ”pãtimirile” ouãlelor roºii aratã cum evenimentele istorice ºi-au pus amprenta ºi în obiceiurile de Paºte. În capitolul ”Ouãle de Paºti”, dintr-o carte completã, care este esenþa celorlalte pe aceeaºi temã, graþie

omului Emil Pãrãu, ”Momârlanii – tradiþii, credinþe, obiceiuri”, autori Ioan Dan Bãlan& Elisabeta Bogãþan aflãm obiceiuri captivante. ”În Valea Jiului, din cele mai vechi timpuri ºi pânã în vremuri mai recente, ouãle de Paºti nu se vopseau decât în culoarea roºie. Diversificarea coloritului ouãlor a fost determinatã de evenimente socialpolitice, aºa cum exemplificã Petre Gh. Fãgaº, (Uricani), care subliniazã rãdãcinile precreºtine ale acestui obicei. ..Culoarea roºie este culoarea Zeului Marte, zeul rãzboiului la romani, cãruia îi aduceau ca jertfã ouã înroºite în sânge. Tot la fel, popoarele slave aduceau zeului rãzboiului Perum, ca ofrandã, ouã roºii. Nu ºtim dacã strãmoºii noºtri daci vor fi avut sau nu acest ceremonial, dar faþã de o atât de mare arie de rãspândire a ritualisticii ouãlor roºii, biserica neavând încotro a adoptat obiceiul ouãlor roºii, creând chiar ºi o legendã adecvatã. Din cele mai vechi timpuri ºi pânã în preajma celui de-al doilea rãzboi mondial, la Uricani nu se vopseau ouãle de Paºti decât în culoarea roºie obþinutã

din fierberea rãdãcinii unei plante numitã roibã. Ascensiunea miºcãrii legionare a scos moda ouãlor verzi practicatã

de legionari ºi simpatizanþii lor. Apoi, declanºarea rãzboiului în rãsãrit a creat autoritãþilor impresia cã ouãle roºii ar fi o înclinare de simpatie spre comunism. Aºa cã oamenii, ca sã nu aibã buclucuri, au adoptat policromia ouãlor de Paºti întrucât aici nimeni nu ºtia a încondeia ouã(...)” În partea esticã a Vãii Jiului ouãle se vopseau,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014 ºi foarte mulþi o fac ºi astãzi, cu frunze de ceapã care dã culorea roºu spre maro, sau pe ouã se aplicã frunze verzi de diferite forme apoi se învelesc într-o þesãturã subþire, dupã care se scufundã în vopsea. La îndepãrtarea frunzelor ºi þesãturii ouãle poartã amprenta acestora(...) ”Apariþia frecventã a oului, în special a oului colorat, în ceremonialurile antice de înnoire a timpului se bazeazã pe concepþiile lor cosmogonice care comparau Universul cu oul generator de viaþã (...) imaginea arhetipalã a oului preluatã, ulterior, ºi de creºtinism: oul, colorat ºi împodobit, este simbolul Mântuitorului, care pãrãseºte mormântul ºi se întoarce la viaþã, precum puiul de gãinã ieºit din gãoace. La început ouãle se vopseau cu plante în galben – culoarea Soarelui pe bolta Cerului, ºi în roºi – culoarea discului solar la Rãsãrit ºi Apus... Pentru a juca rolul de substitut ritual al personajului sacru, oul este ales la Miezul Pãresimilor, ziua de miercuri din mijlocul Sãptãmânii Mari, este gãtit (colorat ºi încondeiat), pentru a fi ucis, prin lovire violentã în cap (ciocnirea ouãlor) ºi mâncat sacramental în ziua de Paºte. Prin acest scenariu ritual, cei vechi credeau cã timpul ºi spaþiul înconjurãtor moare ºi renaºte anual, împreunã cu divinitatea adoratã”. Ileana FIÞULESCU

ªi orbii noºtri vor avea parte de asistenþa vie – câinele ghid

D

in lipsa de timp a membrilor familiei sau a prietenilor de a însoþi pe nevãzãtori, aceºtia rãmân izolaþi fapt care îi degradeazã psihic ºi fizic. Un proiect de lege, care a trecut de Camera Deputaþilor le sare în ajutor ºi prevede ca obligatorie dezvoltarea de servicii de ”asistenþã vie”câini ghizi. Aceastã lege va dezvolta o altã piaþã, cea a dresajurui special.

aria serviciilor ºi a instrodus asistenþa vie, respectiv sã aibã drept ghizi câini dresaþi. Acest proiect introduce în vechea lege prevederea potrivit cãreia este obligatorie ”dezvoltarea de servicii de asistenþã vie ºi alte forme sau servicii de asistenþã adecvatã a handicapului”. Iniþiatorii proiectului au motivat de ce sunt necesare aceste schimbãri precizând cã ”asis-

tenþa vie” înseamnã ”câinele ghid” care însoþeºte o persoanã cu handicap grav de vedere, iar câinii au acces liber ºi gratuit în toate locurile publice ºi mijloacele de transport în comun. ”Cãinii ghizi sunt cei care prin dresaj dobândesc anumite abilitãþi reale pentru a-ºi ajuta stãpânii în menþinerea direcþiei, oprirea la toate schimbãrile care au loc pe traseu, inclu-

siv curbe, treceri de pietoni ºi trepte, ignorarea lucrurilor care le pot distrage atenþia, precum ºi alte animale, oameni, diverse sunete sau mirosuri, menþinerea unui pas moderat, evitarea obstacolelor” – se aratã în expunerea de motive. La sfârºitul anului 2012, în România existau 697.000 de persoane cu handicap, din care 110.000 erau persoane cu handicap de vedere. Ileana FIRÞULESCU

Camera Deputaþilor a adoptat, marþi, un proiect de lege care aduce îmbunãtãþiri substanþiale legii privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Acest proiect prevede cã pentru persoanele nevãzãtoare trebuie sã se lãrgeascã

Se împrumutã pentru Paºte Î

n ultimele zile tot mai mulþi sunt vârstnicii care se împrumutã de la CAR-ul Asociaþiei Pensionarilor pentru Ajutor de Deces ºi Ajutor Reciproc din Petroºani. Mulþi dintre ei recurg la împrumuturi pentru a avea ce pune pe masa de Paºte, în timp ce alþii au nevoie de bani pentru operaþii.

Numai în acest an, valoarea împrumuturilor contractate a depãºit (pe întreaga Vale a Jiului) suma de 7,5 miliarde de lei vechi. “Încã de la sfârºitul lunii martie au început sã creascã cererile pentru acordarea de împrumuturi, nu puþini fiind cei care fac acest pas pentru a avea o masã ceva mai bogatã de Paºte. Cele mai multe împrumuturi acordate sunt de 250 de lei dar sunt ºi cazuri în care am dat chiar ºi câteva zeci de milioane de lei. Asta, în cazul celor care aveau nevoie urgentã de bani în vederea efectuãrii unei operaþii”, au precizat reprezentanþii CAR-ului de la asociaþia pensionarilor din Petroºani. Numai în Petroºani, în acest moment, asociaþia pensionarilor are aproape 5.000 de membri. Din pãcate, însã, numãrul acestora scade pe zi ce trece. Asta, în condiþiile în care media deceselor înregistrate în ultimul timp este de 5 pe zi. Mir cea NISTOR


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014

Speranþe la nesfârºit

C

u soarta oraºului Aninoasa parcã se joacã alba- neagra. Edilii de aici sunt purtaþi parcã de la Ana la Caiafa. De circa un an de zile se încearcã definitivarea tabelului de creanþe la Tribunalul Hunedoara, dar parcã nu se aratã. ªi la termenul trecut, judecãtori au decis din nou amânarea soluþionãrii pânã la data de 15 Mai. Adriana PAVEL “Sperãm ca de data aceasta sã ne definitiveze tabelul, pentru cã s-au rezolvat toate contestaþile la Curtea de Apel ºi nu ar mai fi nici un motiv de amânare.

Pânã atunci, noi lucrãm la planul de redresare ca sã fie gata, poate ni-l

aprobã”, ne-a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. Întârzierea definitivãrii listei de creanþe aduce tot mai multe amânãri care nu fac altceva decât sã menþinã oraºul în starea de insolvenþã. Aninoasa este prima localitate din România care

ºi-a declarat insolvenþa, dupã ce a ajuns aproape în imposibilitate de funcþionare din cauza

datoriilor foarte mari. De atunci, însã, douã localitãþi din þarã au mai fãcut acest lucru.

Fonduri europene pentru centru de echitaþie

J

udeþul Hunedoara va avea centru de echitaþie. O societate comercialã din judeþ are în vedere înfiinþarea unui centru de echitaþie pe bani europeni. Locaþia ar urma sã fie în comuna Rapoltu Mare. Valoarea totalã a proiectului este de 455.652 de lei fãrã TVA, iar lucrãrile ar trebui finalizate în 15 luni de la data atribuirii contractului. Monika BACIU Amplasamentul obiectivului permite realizarea unei construcþii care sã satisfacã toate cerinþele temei ºi anume construirea bazei de echitaþie sã asigure încã din faza de proiectare prin caracteristicile constructive nivel de confort pentru eventualii amatori de echitaþie. Se propune realizarea

unei clãdiri cu funcþiune pentru depozitare, grup

sanitar, spaþiu de recepþie ºi alte spaþii destinate clienþilor ºi nu numai.

Î

ncã un centru exclusivist

La nivelul judeþului mai existã un centru de echitaþie. Acesta este amplasat în incinta unui conac exclusivist din judeþ. Centrul detine si un manej cu nocturna. Mai mult, periodic, în locaþia respectivã se organizeaza pentru turisti demonstratii de sarituri cu calul peste obstacole. O lecþie de echitaþie de 40 de minute, pentru un adult costã 60 de lei în timp ce pentru minori este 50 de lei. O plimbare în naturã timp de o orã costã 80 de lei pentru un adult, iar pentru grupurile care maximum cinci personae plimbarea costã 60 de lei de persoanã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014

Datoriile „hoþilor” de apã, recuperate

A

u fost prinºi cã furau apã, dar societatea a recuperat întreg debitul, conform legislaþiei în vigoare. Niciunul dintre cei care a consumat apã ºi nu a plãtit nu mai are datorii ºi îºi plãtesc toþi consumurile lunar. Spãlãtorii auto, restaurante, case particulare de oameni sus-puºi, ori baruri, toate consumau apã ºi nu

plãteau. Dupã ce au fost prinºi cu apometrele nebranºate toþi au fost daþi în judecatã, iar datoriile au fost recuperate. Costel Avram, directorul SC Apa Serv spune cã acum nimeni nu mai consumã fraudulos ºi cã toþi sunt la zi cu facturile, deºi recunoaºte cã existã posibilitatea ca ºi alþii sã fure apã chiar acum. „Nu pot sã spun clar cã am oprit corupþia referitor la acest fenomen în Valea Jiului. Cert este cã s-a diminuat.

Cert este cã, prin procesele verbale care au fost constatate, dupã verificãrile la faþa locului, sumele de bani au fost recuperate ºi acum plãtesc cât consumã, dar este posibuil ºi sunt sigur cã au mai apãrut ºi alþii. Suntem cu ochii pe ei.

Important este cã ºi-au dat sema cã nu mai merge cum a mers pânã acum ºi acum trebuie sã plãteascã”, a spus Costel Avram, directorul SC Apa Serv VJ. Raziile efectuate atât la case particulare, cât ºi la diverse firme, au fãcut sã

Actualitate 11 scadã datoriile la apã. Acum mai sunt sume de recuperat, dar restanþele s-au diminuat mult, dupã primele dosare întocmite împreunã cu poliþia. „Vã pot spune cã creanþele au scãzut în martie cu 80.000 de lei noi. Suntem undeva la 16 milioane de lei noi”, a mai adãugat Costel Avram. Zeci de afaceri deveniserã prospere ºi pentru cã nu achitau apa consumatã, iar oameni importanþi au fost depistaþi cã furau apã. Raziile vor continua ºi echipele care sunt trimise în teren ne dau asigurãri cã vor cãuta sã depisteze racorduri ilegale, ori oameni care furã apã fãrã sã achite facturi. Diana MITRACHE

Meditaþii de sute de m i l i o a n e de euro anual

E

ste incredibil, dar adevãrat. Pãrinþii elevilor care au de susþinut examene importante cum ar fi Bacalaureatul, scot din buzunar anual, laolaltã, sute de milioane de euro. Asta în timp ce odraslele lor sînt atrase de orice, mai puþin de carte.

Partea bunã este ca în felul acesta, profesorii îºi completeazã veniturile extrem de mici, de altfel ei fiind singurii care au de câºtigat din aceastã chestiune. Cel mai des întîlnite sînt meditaþiile în particular. În cazul pregãtirii individuale, o ºedinþã poate ajunge ºi la 100 de lei, dacã profesorul care preda este unul titrat ºi garanteazã asimilarea cunoºþintelor. În Valea Jiului, lucrurile nu au luat o amploare atît de mare încã, deºi mai toþi elevii care vor sã aibã o notã de trecere la un examen, dar ºtiu cã nu prea se omoarã cu învãþatul, se duc ºi iau

lecþii în plus. Tot pe bani, elevii pot face de acum ºi pregãtire online. O companie IT a lansat o platformã prin intermediul cãreia tinerii iau lecþii în faþa calculatorului. Stînd acasã, elevul se pregãteºte prin internet cu un profesor de limba romana, spre exemplu. Costul unei astfel de ºedinþe ajunge la aproximativ 60 de lei.

M

editaþii gratuite after school Totuºi, nu toþi elevii au pãrinþi cu dîre de mînã, care îºi permit orice, ci foarte mulþi dintre ei provin din familii sãrace. Pentru aceºtia, profesorii fac ºi pregãtiri în mod gratuit. "Mulþi dintre elevii noºtri sînt navetiºti din partea de vest a Vãii Jiului. Nu toþi au posibilitatea sã

plãteascã meditaþii în particular ºi noi încercãm sã le oferim gratuit", a declarat un profesor de limba românã de la un liceu din Petroºani. Dar, dascãlii mai spun cã pe lîngã meditaþii, care pot avea loc la ºcoalã sau acasã, elevii trebuie sã înveþe ºi singuri.Un elev care studiazã 2 ore pe zi timp de 2 luni îºi poate mãri nota cu un punct, adicã de la 5 la 6. La examenul de Bacalaureat asta îl transformã din picat în admis. În România ultimilor doi, trei ani, piaþa meditaþiilor este una înfloritoare. Dacã ne gîndim ca jumãtate dintre elevii care au de susþinut un examen s-ar medita în medie la 2 materii ar rezulta cã într-un an de zile banii cheltuiþi de pãrinþi sar ridica la circa 400 de milioane de euro. Adriana PA PAVEL


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014

u vorbim de disponibilizãri, dar vor fi oameni angajaþi la minele din N Angajãri ºi investiþii la minele viabile Valea Jiului. În plus, sistemul de unitãþi miniere aflate în structura Diviziei Miniere vor fi retehnologizate. Aceste promisiuni au fost fãcute de Aurel Niculescu, directorul general interimar al CEH, la Petroºani. Nici un miner care acum lucreazã la minele viabile din Valea Jiului, Lonea, Livezeni, Lupeni sau Vulcan, nu vor fi disponibilizaþi în acest an. Promisiunea a fost fãcutã de directorul general al CEH, Aurel Niculescu într-o conferinþã de presã la Petroºani. Cei din conducerea complexului spun cã ortacii rãmân la unitãþile miniere.

„Restructurãri de natura reducerii personalului, sau concedieri colective nu se vor face. Este un angajament al meu ºi face parte din programul de relansare ºi redresare economicã a CEH pe care o sã îl prezint în cursul lunii mai, Ministerului”, a declarat Aurel Niculescu, director CEH. În plus, noul director

general numit interimar, dupã plecarea lui Daniel Andronache la Bucureºti, spune cã toate minele vor fi dotate cu echipamente

Familia Iacob-Ridzi a vizitat ºi copiii ºi vârstnicii

M

iercuri, Monica ºi Tiberiu Iacob – Ridzi, însoþiþi de micuþul Andrei au vizitat un centru destinat îngrijirii persoanelor în vârstã dar ºi un altul în care li se acordã ajutor copiilor cu dizabilitãþi sau proveniþi din familii cu probleme sociale.

La Centrul de Îngrijire al Vârstnicilor din cartierul Bosnea, primarul ºi deputatul de Valea Jiului au adus daruri destinate celor internaþi aici. “Am adus, în principal, carne de miel dar ºi alte cadouri. Mã bucur cã le-am adus celor în vârstã un zâmbet pe faþã pentru cã ºtiu cât de greu le este sã stea aici, departe de familii. Mai ales în aceastã perioadã în care este celebratã Învierea Mântuitorului”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. “Acest edificiu este binevenit pentru persoanele în vârstã care primesc aici asistenþã

medicalã ºi ajutor ºi doresc sã-l felicit pe pãrintele Gabriel Bulf pentru iniþiativa de a construi acest centru”, a spus Monica Iacob – Ridzi. În prezent, aici, le este acordatã asistenþã unui numãr de 12 persoane în vârstã. În aceeaºi zi, familia Tiberiu Iacob – Ridzi s-a deplasat ºi la Casa Pollicino acolo unde i-au ajutat pe copii sã vopseascã ouãle de Paºte. “În aceastã acþiune, recunosc cã

noi, dupã necesitãþi. „La minele viabile, suntem în curs de aplicare a unei proceduri, ºi azi (n.r miercuri 16.04 2014), am avut o analizã destul de amãnunþitã, privind achiziþia de echipament minier. Suntem în faza în care am calificat potenþialul furnizor, faza urmãtoare va fi depunerea ofertei financiare, iar în cel mult douã luni, în cazul, în care ajungem la o înþelegere, s-ar putea sã semnãm contractul”, a mai adãugat Aurel Niculescu. Acesta a mai spus cã a gãsit ºi banii de

investiþii ºi mai rãmâne doar sã se aprobe bugetul de venituri ºi cheltuieli. Este vorba despre echipamente ce vor ajunge la mineri imediat ºi nu necesitã costuri suplimentare pentru montarea lor. „Valoarea contractului este deosebit de mare, finanþarea va fi asiguratã de furnizor, fiind un credit furnizor, urmând ca rambursarea sã fie fãcutã timp de 10 ani, cu o perioadã de graþie de un an”, a precizat Niculescu. ªi dacã tot se fac investiþii, atunci la douã unitãþi miniere se fac ºi

LUNA APRILIE LUNI:

Monica se pricepe mai bine, de aceea eu am oferit, mai mult, asistenþã verbalã. Apreciez acest gest al celor de la Casa Pollicino care s-au gândit sã-i bucure pe cei mici dându-le posibilitatea de a învãþa cum se vopsesc ouãle pascale”, a spus primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. La centrul din Petroºani, în prezent le este oferitã asistenþã unui numãr de 35 de copii cu dizabilitãþi, respectiv 45 proveniþi din familii cu probleme sociale. Mircea Mircea NISTOR

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

angajãri de personal. Peste 70 de oameni urmeazã sã lucreze sub pãmânt, iar asta se va întâmpla odatã cu aprobarea bugetului. „În momentul de faþã existã o aprobare a Consiliului de Administraþie pentru angajarea a 75 de oameni. Nu s-a stabilit lista, dar s-a fãcut recomndarea sã fie oameni tineri ºi vom dialoga cu sindicatele, sã stabilim o limitã de vârstã, pentru Lonea 25 de persoane ºi Vulcan 50”, a conchis Niculescu.. Bugetul de venituri ºi cheltuieli încã nu a fost aprobat, însã, responsabilii din Complexul Energetic Hunedoara vorbesc despre o perioadã de maxim douã sãptãmâni. Acesta se aflã acum la Ministerul Finanþelor ºi ar putea fi aprobat pânã la finele lunii aprilie, cel mai târziu pânã la sosirea delegaþiei FMI în România. Diana MITRACHE

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014

Pentru a ajunge la standardele europene

Paºtele, împins în materialism, dezmãþ ºi superficial De Ionuþ DRAGOTESC Trãim vremuri grele, zilele de pe urmã poate, sfîrºitul... Sînt semne, anii sînt din ce în ce mai cãrunþi, sufletul tot mai încercat de ispitele unui secol care a redeschis epoca muceniciei. Omul modern nu mai are vreme pentru suflet, iarna nu mai este iarnã, vara trece prea repede, familia a devenit un cîmp de luptã, desfrînarea este o virtute, iar materialismul de tip ateu se cuibãreºte în “ograda bietului” român. Nu se poate trãi în extreme, niciodatã, însã materialismul-ateu în care acum ne zbatem este cumplit. Omul este doar o cifrã în statistici, o unealtã, o fiarã dresatã... Totul se judecã în funcþie de bani, atît. Trãind în geunchi în faþa “ºenilelor modernismului”, omului nu i se determinã doar “pita cea de toate zilele” ci ºi conºtiinþa. Dupã ce ne vom pierde ºi asta, vom fi aruncaþi în cimitirul istoriei, fãrã nume ºi fãrã cruce... Spuneam ºi cu altã ocazie, mã repet. Ducînd în spate povara democraþiei, sîntem supuºi pedagogiei perverse impuse de undeva din lumea tuturor posibilitãþilor... O lume nebunã, cu reguli stricte. Bãrbaþii cer sã se reguleze unii pe alþii legal, însã nu vor sã audã de icoane ortodoxe în sãlile de curs, vrem toleranþã etnicã, însã îl scoatem pe Brîncoveanu din manualele de istorie. Curvelor le spunem dive, iar martirilor noºtri le urineazã cîinii pe morminte fãrã cruce... Demnitatea este un cuvînt pe care l-am amanetat ºi l-am uitat acolo... Cine mai scuturã gorunul la Þebea, cine? Învierea Mîntuitorului este prilej de nãdejde. O sãrbãtoare care aºa cum se întîmplã ºi cu Naºterea Mîntuitorului (Crãciunul) se încearcã a fi deturnatã spre comercial, spre material... Se vorbeºte din ce în ce mai mult despre “iepuraº”, din ce în ce mai puþin despre Patimile Mîntuitorului. Copiilor li se induce idea cã Paºtele înseamnã de fapt sosirea iepuraºului, ouãle roºii, mielul ºi nu Învierea Mîntuitorului Iisus Hristos. Iepuraºul îl scoate pe Iisus din sãrbãtoare. Gãsim felicitãri frumos ilustrate cu motive tradiþionale, cu ouã roºii cu iepuraº, însã nu mai gãsim felicitãri cu Învierea. În Sãptãmîna Mare alergam din tarabã în tarabã pentru masa de Paºte, însã puþini dintre noi se gîndesc ºi la belºugul sufletesc rînduit pentru aceastã perioadã. Hristos este tot mai stingher ºi singur pe crucea Sa, tot mai neînþeles, mai neluat în seamã în mijlocul bairamului general care se încinge de Paºte în cinstea Învierii Sale. În marile oraºe, Învierea este prilej de paradã, de socializare. Cîþi ascultãm slujba? Puþini. Suntem preocupaþi sã trimitem SMS-uri, sã vorbim cu prietenii/vecinii cu care ne întîlnim. Tineri ºi nu doar, morþi de beþi, fete cu “fustã-n fund” cãlcînd tacticos pe tocul de 18 nu cumva sã se împiedece. Parada de bolizi cu muzicã la maxim ironizînd sensul sãrbãtorii. În zilele care urmeazã romanul face “intestinul gros”, bea, mãnîncã, petrece, îngroºînd astflel urgenþele spitalelor de pretutindeni. Este bine sã ne bucurãm, însã haideþi sã o facem omeneºte, nu drãceºte. Sã nu deznãdãjduim însã. Aºa sunt vremurile. Toate cele care se întîmplã sînt îngãduite, poate aºa cum spunea Pr Rafail Noica a venit vremea ºi acum este “... cã cei care lucreazã binele sã mai lucreze, iar cei care fac rãul sã mai facã“...

O firmã din zonã realizeazã studiile de fezabilitate pentru Straja ºi Parâng

O

firmã din Valea Jiului va realiza studiile de fezabilitate pentru modernizarea staþiunilor montane Straja ºi Parâng. Consiliul Judeþean Hunedoara s-a asociat cu asociaþiile cabanierilor din cele douã staþiuni montane pentru a accesa fonduri europene în vederea modernizãrii celor douã staþiuni turistice. Potrivit responsabililor instituþiei judeþene, societatea are obligaþia ca pânã la jumãtatea lunii iulie a acestui an sã finalizeze studiile de fezabilitate. Monika BACIU “Este în lucru studiul de fezabilitate pentru tot ce înseamnã zona staþiunii însã e un proiect amplu care nu e atât de uºor de fãcut însã ce e bine din punctul meu de vedere este cã lucrãm cu o firmã din Valea Jiului care cunoaºte

fiind de interes naþional, condiþiile de aici nu corespund clasificãrii.

Hunedoara pune umãrul la dezvoltare ºi încearcã sã atragã fonduri europene.

C

JH, parteneriat cu cabanierii Consiliul Judeþean Hunedoara ºi asociaþiile cabanierilor

problematica ºi în Straja ºi în Parâng ºi care are termen pânã la jumãtatea lunii iulie pentru a finaliza acest studiu de fezabilitate”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. Staþiunile montane din Valea Jiului nu aratã aºa cum ar trebui. Potrivit vicepreºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara deºi staþiunea Parâng a fost declaratã ca

Tocmai de aceea instituþia judeþeanã are în vedere realizarea unor studii de fezabilitate pentru modernizarea staþiunilor montane Parâng ºi Straja. Fondurile guvernamentale întârzie sã fie virate în conturile administraþiilor locale pentru proiectele de modernizare a staþiunilor montane din Valea Jiului. în acest sens, Consiliul Judeþean

din Straja ºi Parâng ºi-au unit forþele pentru a iomplementa mai multe proiecte de investiþii în staþiunea hundoreanã cu ajutorul fondurilor structurale. În principal este vorba despre asigurarea apei potabile prin construirea unei staþii pentru clorinare ºi tratare, cât ºi a captãrii altor surse de apã pentru suplimentarea debitelor de apã necesare în staþiune; realizarea reþelelor de canalizare ape menajere ºi pluviale din staþiune; amenajãri de alei, trotuare, rigole, bãnci, parcuri, iluminat stradal, panouri indicatoare ºi de informare, poteci pentru plimbare, poteci late pentru ATV-uri ºi biciclete, respectiv asigurarea utilajelor de deszãpezire a staþiunii.


14 Program & Horoscop

10:30 Universul credinþei 11:00 Universul credinþei 11:30 Exclusiv în România 12:20 Opinii fiscale 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 De la Cezareea la Ierusalim 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Historia.ro (r) 13:00 Cafeneaua Dilema Veche (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Casa: construcþie ºi design (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Toamna bobocilor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Barabba 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fotbal Cupa României: Dinamo - Steaua 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie În prima parte a zilei vã simþiþi plin de energie ºi vã dedicaþi unor munci fizice susþinute. Nu vã supra-apreciaþi capacitatea de efort, altfel riscaþi sã aveþi probleme de sãnãtate. În cursul serii s-ar putea sã primiþi musafiri de departe sau dumneavoastrã sã fiþi invitat la prieteni. Fiþi cumpãtat!

10:45 11:15 12:15 13:15 13:30 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 21:30 22:30

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

Teleshopping Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping O nouã viaþã (r) Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla O nouã viaþã Regina Poveºtiri de noapte

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii

10:15 Digi SportSpecial 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona Real Madrid 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Barcelona Real Madrid 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:30 Dakar Series Desafio Ruta 40 21:15 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Zi bunã pentru semnarea actelor oficiale. Astãzi, secretul succesului este iniþiativa. Acþionaþi cu hotãrâre! Relaþiile parteneriale sunt favorizate ºi puteþi rezolva probleme ale familiei.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Parcurgeþi o perioadã favorabilã pe plan sentimental ºi social. Relaþiile cu partenerul de viaþã sunt excelente ºi puteþi sã duceþi la bun sfârºit tot ce v-aþi propus sã faceþi împreunã. Dupã-amiazã este posibil sã survinã schimbãri în programul dumneavoastrã. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

21

23 iulie *** 22 august

Perseverenþa vã ajutã sã rezolvaþi problemele de la locul de muncã. Veþi vedea cã a meritat sã vã zbateþi: rezultatele vor fi pe mãsura efortului depus. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii de serviciu. Cu calm, totul se rezolvã mai uºor.

23 august *** 22 septembrie

ªansa este de partea dumneavoastrã ºi aveþi succes în tot ce faceþi. Este o zi favorabilã afacerilor ºi investiþiilor pentru cãmin. Pe plan sentimental, nici o problemã. Nu neglijaþi problemele partenerului de viaþã ºi ale celorlalþi membri ai familiei.

Aveþi ocazia sã aplicaþi în practicã proiecte ambiþioase pe termen lung ºi sã luaþi decizii importante pentru viitor. În prima parte a zilei renunþaþi la o cãlãtorie în interesul familiei, din motive financiare.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Zi favorabilã cãlãtoriilor în interes familial. Cu acest prilej, puteþi obþine uºor câºtiguri financiare neaºteptate. Sunteþi foarte încrezãtor ºi aveþi tendinþa sã vã asumaþi riscuri cam mari. Fiþi prudent ºi nu forþaþi norocul.

În prima parte a zilei sunteþi hotãrât sã vã ocupaþi de anumite probleme familiale pe care le-aþi tot amânat. Sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, dar ºi cheltuieli. Cu greu reuºiþi sã vã respectaþi programul.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi plin de energie. Este momentul sã iniþiaþi o afacere la care vã gândiþi de ceva timp ºi care v-ar putea îmbunãtãþi situaþia materialã. Dupã-amiazã, un prieten vã propune o colaborare.

21 ianuarie *** 20 februarie

Puneþi suflet în tot ce faceþi ºi puteþi realiza tot ce v-aþi propus. Aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate ºi sã obþineþi câºtiguri financiare. În relaþiile cu partenerul de viaþã vã bucuraþi de armonie ºi bunã înþelegere.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi posibilitatea sã faceþi schimbãri importante în viaþa dumneavoastrã, pe plan social ºi în domeniul afacerilor. Puteþi sã încheiaþi contracte ºi sã semnaþi documente oficiale.

21 februarie *** 20 martie Zi bunã pentru a pune la cale planuri de viitor. Puteþi începe noi activitãþi în domeniul social. Situaþia financiarã vã mai creeazã mici probleme, însã aveþi rãbdare pânã când vor începe sã aparã rezultatele muncii depuse.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014

Mãsuri de prevenire a incendiilor, cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale

Î

n fiecare an credincioºii din toate colþurile lumii serbeazã sfintele sãrbãtori de Paºti. Cu aceastã ocazie, lãcaºele de cult devin foarte aglomerate, cu persoane de diferite vârste, sexe, ºi categorii sociale.

Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã din cadrul Primãriei municipiului Petroºani îndeamnã toþi credincioºii sã

respecte regulile de prevenire ºi stingere a incendiilor specifice dupã cum urmeazã: - Accesul credincioºilor în incinta

lãcaºului de cult se permite în limita capacitãþii bisericii, în scopul evitãrii producerii de accidente. - Uºile de acces/evacuare se menþin în poziþie deschisã, în mod obligatoriu, pe timpul slujbelor religioase cu public numeros. În condiþiile unui numãr foarte mare de participanþi se recomandã

Piaþa are plafon aproape nou

D

upã câþiva ani de aºteptare, tavanul halei Pieþei Agroalimentare Centrale din Petroºani a fost, în sfârºit, reparat. Clãdirea fusese renovatã ultima datã în urmã cu aproape 15 ani, inaugurarea acesteia fiind fãcutã în prezenþa premierului de atunci, Adrian Nãstase. Mircea NISTOR

“Am dorit încã de anul trecut sã reparãm plafonul dar am reuºit acest lucru abia acum, dupã ce am avut niºte bani disponibili pentru aceastã lucrare. În

viitorul nu foarte îndepãrtat, sper, vom repara ºi învelitoarea exterioarã a acoperiºului care ne creeazã probleme. Cu un an în urmã, acoperiºul a fost decopertat aproape pe jumãtate, în urma

unei furtuni puternice. Efectuarea acestei lucrãri de anvergurã depinde, însã, de banii pe care rãmâne de vãzut când îi vom avea disponibili”, a declarat Ioan Pristavu, administratorul pieþelor din Petroºani. Tot în acest an, ar urma sã fie reamenajate ºi spaþiile comerciale amplasate la intrarea în piaþã.

organizarea slujbelor religioase în aer liber. - Parcarea autoturismelor particulare ale persoanelor care participã la slujbele religioase cu public numeros ori a autocarelor ºi microbuzelor se face astfel încât sã nu se blocheze cãile de acces pentru autospecialele de intervenþie ale serviciilor profesioniste ori voluntare pentru situaþii de urgenþã în situaþia producerii unui eventual incendiu. - Mijloacele de încãlzire se amplaseazã la distanþe de siguranþã faþã de elementele de construcþie, decorurile sau elementele de mobilier combustibile. - Se asigurã amenajarea unor locuri speciale pentru depunerea lumânãrilor aprinse, în timpul slujbelor religioase în

exteriorul lãcaºului de cult ºi la distanþe de

larea atentã a lumânãrilor pe durata desfãºurãrii diferitelor ritualuri religioase, precum ºi aerisirea lãcaºelor de cult în vederea prevenirii

siguranþã faþã de construcþii, vegetaþie, arbori etc., de preferinþã în tãvi metalice cu nisip; se supravegheazã pe toatã durata menþinerii aprinse a acestora. - Pe timpul desfãºurãrii slujbelor religioase cu public numeros se evacueazã, din interiorul lãcaºului de cult, covoarele, mochetele, scaunele ºi bãncile nefixate ferm de pardosealã. De asemenea se recomandã manipu-

leºinurilor datoritã faptului cã majoritatea enoriaºilor sunt la sfârºitul unei îndelungate perioade de post. Totodatã, pe aceastã cale, Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, ureazã tuturor colaboratorilor sãi precum ºi cetãþenilor municipiului Petroºani, sãrbãtori fericite alãturi de cei dragi ºi tradiþionalul Hristos a înviat!

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ - cu plata în rate Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

Comunicat Preºedintele Tribunalului Hunedoara - judecãtor Timiºan Carmen Mihaela aduce la cunoºtinþã publicã faptul cã, în data de 18 aprilie 2014, ora 10.00, în ºedinþã publicã, la sediul Tribunalului Hunedoara - Sala 121

- va avea loc desemnarea, prin tragere la sorþi, a judecãtorilor care vor face parte din Biroul Electoral de Circumscripþie Hunedoara, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr.

67/2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, a Legii administraþiei publice locale nr. 215/2001 ºi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleºilor locali, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, având în vedere alegerile parþiale pentru Camera Deputaþilor în Colegiul uninominal nr.3 - Circumscripþia electoralã nr. 22 - judeþul Hunedoara din data de 25 mai 2014.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014

Raiul din Parâng aºteaptã finanþare

Doar 10% din sumã au fost alocaþi în patru ani

D

oar 10 procente din valoarea totalã au fost alocate pentru programul de dezvoltare al domeniului schiabil din Parâng. Aproape 300 de milioane de lei este proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, însã din anul 2010 ºi pânã în prezent au fost alocate doar puþin peste 37 de milioane de lei, adicã undeva la 10 procente din valoarea totalã. Valoarea totalã a contractului este de 283.694.595 de lei, la care se adaugã TVA, pânã în prezent fiind efectuate plãþi în valoare de 37.113.529,66 de lei. Monika BACIU Cei mai mulþi bani pentru acest proiect au fost alocaþi în anul 2011 ºi anume 15.026.140,51 de lei, urmând anul 2012 cu 14.792.200,73 de lei. În primul an când au fost alocate fonduri pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng ºi anume în anul 2010 municipalitatea de la Petroºani a primit 1.009.866,56 de lei. ªi în anul 2013 s-au alocat fonduri pentru aceastã investiþie. Suma a fost cifratã la 6.285.321,86 de lei.

L

obby pentru Parâng

Departe de problemele Vãii Jiului, deputatul hunedorean Bogan Þîmpãu ia la întrebãri ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism cu privire la dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng. Deputatul hunedorean vrea sã ºtie care este strategia ministerului cu privire la acest proiect de anvergurã pentru Parâng ºi implicit pen-

tru comunitatea din Petroºani. “Deºi proiecul dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng este cuprins în Legea 526/11.12.2003 programul naþional de dezvoltare a turismului schi în România, nu au mai fost alocate fonduri bugetare pentru continuarea lucrãrilor, ConsiliuL Local Petroºani fiind nevoit sã aloce sume mari de bani, sume care oricum sunt insuficiente. Datoritã lipsei acute de fonduri, autoritatea localã nu poate susþine exclusiv

din surse proprii continuarea lucrãrilor la acest obiectiv de investiþie, esenþial pentru dezvoltarea socieconomicã a zonei. Totodatã doresc sã menþionez cã finalizarea acestui proiect reprezintã o ºansã importantã pentru dezvoltarea durabilã a zonei, generând locuri de muncã, atât direct cât ºi indirect. Având în vedere importanþa crucialã pentur judeþul Hunedoara pe care acest proiect de investiþie îl are, vã rog sã precizaþi care sunt mãsurile pe care le veþi lua pentru a asigura finanþarea în continuare a proiectului dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng din fonduri bugetare având în vedere faptul cã este un proiect asumat de cãtre Guvern în cadrul unui program naþional de dezvoltare a turismului? Totodatã vã rog sã clarificaþi ºi aspectul referitor la posibilitatea finanþãrii sale din fonduri europene în viitoarea perioadã de programare financiarã ”2014-2020 ºi care sunt demersurile pe care vi le asumaþi în acest sens pentru finalizarea acestui proiect de investiþie?”, se aratã în interpelarea adresatã de Bogdan Þîmpãu ministrului delegat pentru

IMM-uri, Mediul de Afaceri ºi Turism, Florin Jianu. Zona turisticã Parâng are un potenþial deosebit datoritã resurselor naturale deosebite, iar în urma finalizãrii lucrãrilor de dezvoltare a unui domeniul schiabil la standarde europene, se preconizeazã cã aceastã staþiune de interes naþional, zona ParângPetroºani, va deveni cea mai mare staþiune de schi din România care va atrage în jur de 1500 de turiºti pe zi în timpul iernii ºi 500 de turiºti pe zi în timpul sezonului cald.

D

emarat în 2010

Proiectul “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng “ a fost demarat în urmã cu câþiva ani ºi este cuprins în programul Schi în România. Acest proiect ambiþios are menirea de a contribui la dezvoltarea nu doar din punct de vedere turistic al zonei, impactul sãu fiind unul economic ºi social extrem de important, prin atragerea de investiþii ºi crearea de noi locuri de muncã în zona Vãii Jiului. Conform datelor tehnice cuprinse în proiect sunt prevãzute lucrãri

de amenajare a 17 pârtii de schi ce vor beneficia de instalaþii de transport pe cablu, cãi de acces, instalaþie de iluminat nocturn. Pentru cei mici se va construi un orãºel al copiilor, aceºtia putându-se bucura de o bandã transportoare, un carusel, instalaþii uºoare, aparate alternative de zãpadã cum ar fi sãnii, plãci sau pneuri. Totodatã se are în vedere realizarea unui centru de servicii turistice amplasat la staþia de sosire a telegondolei TG - Poiana Zãpezii (Slima), unde vor fi amenajate un restaurant, o autoservire, punct sanitar, terasã de realaxare, centru de închiriere echipament sportiv. Proiectul mai prevede ºi construirea unui parc pentru snow-board, o instalaþie de bobcart, pentru perioada de varã ºi suprafeþe artificiale de schi în perioada sezonului cald. De asemenea, va fi construit un centrul administrativ al obiectivului situat în Petroºani la staþia de plecare a telegondolei care va cuprinde birouri administrative, dispecerat, case de bilete pentru sistemul ticketing, puncte sanitare, magazine, iar pentru relaxare ºi servirea mesei sunt prevãzute construcþii tip cabanã.

CVJ NR. 596, JOI 17 APRILIE 2014  

CVJ NR. 596, JOI 17 APRILIE 2014

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you