Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 567

Cronica Vãii Jiului Vineri, 7 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Un director cu spirit liber, care ºi-a ridicat profesia la cel mai înalt nivel

De 8 Martie, când timpul se opreºte pentru o clipã, ne oprim ºi noi pentru a vã aduce omagiile ºi preþuirea noastrã! Dumneavoastrã, doamnelor – despre care Balzac spunea cã deþineþi taina îngerilor –, vã dorim sã aveþi parte de iubire ºi bucurii, de strãlucire ºi împliniri, iar gândul bun ºi fericirea sã vã însoþeascã mereu!

LA MULÞI ANI! George-Artur Gãman, director general INCD INSEMEX Petroºani

N

oul director general al Institutului Naþional de CercetareDezvoltare INSEMEX Petroºani, George-Artur Gãman, este considerat ”tatãl” salvatorilor minieri, dar ºi a salvatorilor din întreaga þarã, din domenii economice cu riscuri. >>> PAGINILE 8-9


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014

Clãdirile cu risc mare de prãbuºire, demolate cu prioritate

P

entru a evita orice accident de genul celui produs la Mina Lonea, unde o clãdire s-a prãbuºit la mijlocul lunii februarie, reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri de Mine au decis demolarea cu prioritate a clãdirilor care prezintã risc major. Exploatãrile miniere aflate pe program de închidere, adminsitrate de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului SA ºi-au evaluat toate

clãdirile, iar cele vechi, care prezintã risc crescut e prãbuºire, vor fi demolate cu prioritate. “Noi, ca Societate Naþionalã de Închideri de Mine, avem evaluate toate clãdirile ºi existã, într-adevãr, construcþii care sunt cu factor de risc ridicat, dar care nu sunt utilizate la acest moment, cum este, de

I

nspectorii de muncã din judeþul Hunedoara au luat la puricat firmele specializate în fabricarea produselor de brutãrie ºi produselor fãinoase, precum ºi cele din comerþul cu amãnuntul al pâinii, produselor de patiserie ºi produselor zaharoase în magazine, dar ºi firmele de taximetrie din Deva ºi Petroºani. Acþiunile au avut loc în perioada 24 februarie- 4 martie ºi a vizat depistarea ºi combaterea fenomenului de muncã nedeclaratã.

exemplu, fosta Preparaþie a Minei Petrila. Noi, în prima fazã, acestea le vom prinde în planul de demolare”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNIMVJ. SNIMVJ înglobeazã unitãþile extractive de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani, cuprinse în program de închidere ce se

deruleazã pânã în 2018. Acest program cuprinde, pe lângã închiderea subteranã, ºi demolarea clãdirilor de la suprafaþã, urmatã de ecologizarea perimetrelor miniere, aºa încât terenul sã poatã fi pus, ulterior, al dispoziþia potenþialilor investitori,cum s-a întâmplat în cazul

Minei Dâlja sau a Preparaþiei Livezeni. ªi inspectorii de muncã din judeþul Hunedoara au sesizat pericolul pe care îl prezintã clãdirile vechi din incinta unitãþilor miniere din Valea Jiului. La finele anului trecut, douã unitãþi miniere au fost amendate din cauza condiþiilor improprii de la suprafaþã. Este vorba despre Minele Uricani ºi Petrila, care fiecare a fost sancþionatã cu câte 3.000 de lei tocmai din cauza insecuritãþii la locul de muncã a celor care lucreazã în clãdirile de la suprafaþã. Reamintim cã în 16

Zeci de nereguli la firmele de panificaþie ºi de taximetrie magazine, cei opt inspectori de muncã participanþi la campanie au controlat 17 angajatori la care lucrau un numãr total de 625 lucrãtori, din care 439 femei. Iar deficienþe au fost destule, pornind de la neîntocmirea evidenþei timpului de muncã sau întocmirea defectuoasã a acesteia,

încheierea contractelor de muncã fãrã ca salariatul sã prezinte un certificat medical care sã-i ateste faptul cã este apt de a lucra în meseria respectivã, neacordarea repausului sãptãmânal, sau deficienþe referitoare la evidenþa salariaþilor prin aplicaþia „Revisal”. „Au fost sancþionaþi ºase

T

U

n bãrbat de 46 de ani din Lupeni, care s-a urcat bãut la volan, nu a mai reuºit sã controleze autoturismul ºi s-a izbit violent de un parapet din beton. Accidentul s-a produs miercuri seara, în jurul orei 21:50, pe DN66. Bãrbatul se îndrepta înspre Cãlan, dar, într-o curbã

axiuri controlate „la sânge”

De asmenea, reprezentanþii ITM au verificat ºi relaþiile de muncã din domeniul taximetriei, pe raza municipiilor Deva ºi Petroºani, iar la aceste acþiuni au participaþi ºi agenþi din cadrul poliþiei locale. În total, au fost controlaþi 16

Reprezentanþii ITM Hunedoara spun cã, pe parcurul campaniei în domeniul fabricãrii produselor de brutãrie ºi produselor fãinoase ºi comerþul cu amãnuntul al pâinii, produselor de patiserie ºi produselor zaharoase în

A pierdut drumul din cauza alcoolului

angajatori cu nouã sancþiuni contravenþionale. Cuantumul amenzilor s-a ridicat la suma de 4.500 lei ºi au fost dispuse mãsuri de remediere a deficienþelor constatate, mãsuri care vor fi verificate ulterior prin noi controale”, a declarat Sorin Istrate, purtãtor de cuvânt al ITM Hunedoara.

deosebit de periculoasã la dreapta, nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, a derapat ºi a intrat într-un parapet de beton. „În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a conducãtorului auto, care a fost transportat la Spitalul Orãºenesc Haþeg, în vederea acordãrii de îngrijiri medicale. În urma testãrii cu aparatul alcooltest a conducãtorului auto, a reieºit o concentraþie alcoolicã de 0,63 mg/l, alcool pur în aerul expirat”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara. Pe numele ºoferului, poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã. Car men COSMAN-PREDA

februarie, la ora 4,00 dimineaþa, o parte a silozurilor de steril de la Mina Lonea – care aparþine de Complexul Energetic Hunedoara s-a prãbuºit, la câteva ore dupã ce mai mulþi angajaþi la claubaj au ieºit din turã. Silozurile construite prin 1950 au cedat cel mai probabil din cauza vechimii acestora. Infiltraþiile de apã au sãpat la fundaþiile acestora, iar pilonii de susþinere s-au ºubrezit în timp ºi au cedat. Acest lucru s-ar putea repeta, în condiþiile în care multe clãdiri din incintele miniere sunt vechi ºi afectate de trecerea timpului. Car men COSMAN-PREDA

angajatori, la care lucrau un numãr de 75 persoane din care 12 femei. „Au fost constatate 16 deficienþe ºi la 10 angajatori au fost aplicate nouã sancþiuni contravenþionale în sumã totalã de 63.000 lei. Au fost descoperite ºase cazuri de muncã nedeclaratãla cinci angajatori care au fost sancþionaþi contravenþionalã cu câte 10.000 lei pentru fiecare persoanã primirtã la muncã fãrã forme legale de angajare. În plus au mai fost aplicate sancþiuni care au mers de la avertisment pânã la amendã pentru neevidenþierea timpului de muncã, neacordarea repaosului sãptãmânal sau transmiterea cu întârziere a datelor din aplicaþia Revisal”, a mai spus Istrate. Car men COSMAN-PREDA


4 Actualitate

Dragoste în zbor, de 8 Martie

A

ctorii de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani ne invitã, de 8 martie, la o piesã absolut ineditã, încã o premierã pusã în scenã special pentru acest eveniment. „Dragoste în zbor” este, în opinia celor de la Petroºani, un bun prilej de a sãrbãtori femeia, povestea piesei fiind despre iubire, cu mult umor. Nimic nu poate fi mai potrivit pentru ziua femeii, decât un spectacol de teatru, iar actorii de la Petroºani au profitat din plin de faptul cã în acest an Ziua Internaþionalã a Femeii cade într-o sâmbãtã. Piesa „Dragoste în zbor” ne invitã la umor, regizorul fãcând din acest proiect un cadou doamnelor ºi domniºoarelor. „Este o farsã comicã, care dã posibilitatea unui joc actoricesc performant. Se intrã într-un ritm ºi niºte situaþii comice care vor descreþi frunþile oamenilor, pentru cã de asta avem nevoie în ultima vreme ºi

mã bucur tare mult cã am reuºit sã lucrez cu aceastã echipã ºi sã realizãm un spectacol care bãnuiesc cã va avea mare succes la public. Este o dedicaþie

tuturor femeilor ºi mamelor ºi cred cã se vor distra de minune, iar bãrbaþii vor fi bucuroºi sã le ofere acest cadou – un spectacol, pentru cã nu în toate zilele putem sã le oferim un astfel de cadou femeilor”, a explicat Simona Vintilã, regizorul piesei. Povestea este una încâlcitã, cu stuardeze, iubiri prea multe ºi deznodãmânt neanunþat. Asta pentru cã orarul de zbor este conturbat ºi un bãrbat se trezeºte cu toate cele 3 iubite pe cap. „E foarte grea situaþia. Unu împãrþit la 3 e cam mult! Ele mã pun în încurcãturã. Se cam încurcã orarul de zbor ºi se nimeresc toate 3 în acelaºi loc”, spune Dorin Ceagoreanu, actorul care este pus în încurcãturã. Eroul nostru va fi ajutat de un bun prieten ºi de aici o întreagã tãrãºenie. „Personajul meu vine pentru început ca un bãiat timid din provincie ºi îi pus în încurcãturã de prietenul lui ºi de cele 3 iubite ale lui. Începe sã-ºi dezvolte latura masculinã ºi începe sã… de fapt asta veþi vedea voi sâmbãtã!”, a spus Radu Tudor, cel care ne lasã astfel sã fim curioºi sã luãm parte la spectacol într-o zi specialã. Piesa „Dragoste în zbor” este încã o premierã pe scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu de la Petroºani, iar spectatorii vor fi implicaþi încã de la intrarea în salã, aºa cum a promis scenaristul. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014 Cu ocazia zilei de 8 Martie, am prilejul deosebit pentru a vã transmite toate gândurile mele bune, iar cãldura razelor de soare sã vã pãtrundã în inimi ºi aceastã minunatã zi sã vã umple sufletul de magia înmiresmatã a primãverii!

8 Martie, o zi specialã pentru a adresa Doamnelor ºi Domniºoarelor urarea mea de bine, primãvara sã vã aducã multe bucurii, iar frumuseþea florilor sã vã inunde sufletul cu parfumul lor.

LA MULÞI ANI! Tiberiu Ioan Balint – vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara

Adrian RUS


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014

Planurile pentru anul acesta ale administraþiei din Lupeni

S

ãptãmâna trecutã, consilierii locali de la Lupeni au aprobat bugetul administraþiei publice pentru acest an. Deºi bugetul administraþiei este mai mic cu 600 de mii de lei, adilul are planuri mãreþe pentru acest an. Prima ºi cea mai arzãtoare dorinþã a lui Resmeriþã este introducerea gazului metan în toate locuinþele. Monika BACIU

“Este un buget pentru cetãþenii municipiului Lupeni în care sunt prinse sume destul de frumoase atât pentru spital cât ºi pentru ºcolile din municipiul Lupeni ºi biserici. Prin asta spun absolut totul. Avem un buget. Mã doare foarte tare cã nu am reuºit sã termin anul trecut introducerea gazului metan în localitatea noastrã. Este

cuprinsã ºi sumã care ne asigurã terminarea absolut a tuturor lucrãrilor prin partea blocurilor care nu au gaz metan. Nu banii sunt o problemã, cea mai mare problemã este legalitatea sau avizele de la EOn care ne sunt date. Nu pot face ceva fãrã avizul

celor care rãspund”, a declarat primarul

municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. În momentul de faþã nu toate imobilele din localitate beneficiazã de acest serviciu. „De gazul metan beneficiazã 85% din locuitorii municipiului Lupeni, dar dacã ºi 1% ar fi fãrã gaz metan pentru mine

Lungu se judecã cu Primãria Lupeni

A

nul trecut, consilierii locali de la Lupeni au aprobat desfiinþarea postului de city-manager a localitãþii, post care i-a revenit lui Gabriel Lungu. Începând cu acest an, postul managerului public a fost desfiinþat, iar Lungu ºi-a pierdut funcþia pe care a deþinut-o în cadrul administraþiei locale. Aºa se face cã acesta a acþionat în judecatã primãria ºi pe primarul lupenean. Monika BACIU „Nu am crezut cã se va ajunge aici, pentru cã nu are dreptate domnul fost city-man-

ager, dar asta este situaþia ºi dupã cum am spus dacã dumnealui a gãsit de cuviinþã sã ne dea în judecatã pentru cã i-am

desfinþat postul asta este situaþia, dar dumnealui trebuia sã se gândeascã la ce a fãcut nu la lucrurile care urmeazã. În aceastã privinþã nu are dreptate decât primarul municipiului Lupeni 100%”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Edilul din Lupeni este oarecum dezamãgit de atitudinea celui pe care l-a considerat prieten pânã acum ceva timp. Mai mult decât atât Resmeriþã ºi-a pierdut încrederea în toatã lumea. „Nu neaparat de aceastã persoanã sunt dezamãgit. Sunt un om care nu mai are încredere în absolut

nimeni fiindcã pentru cã unii oameni apropiaþi, dragi mie m-au decepþionat ºi este normal sã am aceastã probmelã în acest moment. Uneori mã gândesc ce au fãcut aceºti oameni ca sã nu mai pot avea încredere în dumnealor”, a mai precizat sursa citatã. Fostul city manager al locuitãþii, Gabriel Lungu, a confirmat faptul cã a acþionat în judecatã municipalitatea ºi spune cã are ºi pretenþii. “Confirm faptul cã procesul este unul public cã e postat pe site-ul Tribunalului Hunedoara ºi metodele prin care s-a desfiinþat postul ºi dispoziþia de încetare a raporturilor de serviciu le consider ilegale ºi o voi dovedi în instanþã pentru cã instanþa împarte dreptatea ºi nu primarul unei localitãþi. În consecinþã se va stabili acolo. Sã nu uitãm cã acest proces este unul destul de

este un lucru foarte important. Îmi doresc ca toþi cetãþenii municipiului Lupeni sã aibã gaz metan”, a mai precizat sursa citatã. Tot în bugetul municipalitãþii au fost cuprinse ºi sume care vor avea ca destinaþie unitatea medicalã din localitate. „Noi avem manageri în spital care se descurcã mai departe. Noi încercãm ca pe

lângã contribuþia pe care ºi-o aduc dumnealor sã completãm acele sume pentru a nu mai avea probleme ca anul trecut cu tãieri de sporuri, dar nici asta pentru mine nu a fost un lucru bun”, a mai spus edilul În buget venturile sunt în sumã de 41.873,99 mii lei iar cheltuielie sunt în sumã de 42.104,93 lei, adicã mai mari cu peste 230.000 lei.

simplu. Pretenþiile sunt reîncadrarea pe post ºi plata salariilor pe perioada în care s-a produs deserviciul”, a declarat Gabriel Lungu, fostul citymanager al Primãriei Lupeni Pe rolul Tribunalului Hunedoara a fost înregistrat un dosar prin care fostul citymanager al municipiu-

lui Lupeni a acþionat în instanþã administraþia ºi pe primarul Cornel Resmeriþãdosarul a avut termen în data de 5 martie, iar soluþia pe scurt a magistraþilor a fost “transpus la sectia litigii de munca si asigurari sociale a tribunalului hunedoara .fixat termen la data de 12.03.2014.”


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014

Energia verde ”îngroapã” CEH-ul în datorii

E

nergia verde aduce prejudicii Complexului Energetic Hunedoara ºi nu numai. Într-o perioadã când pretutindeni se încearcã implementarea unor proiecte pentru producerea energiei verzi, la nivelul Complexului Energetic Hunedoara ºi nu numai toate aceste proiecte aduc deservicii. Entitatea energeticã din judeþul Hunedoara are datorii la bugetul de stat de zeci de milioane de lei, mai exact de 28,5 milioane de lei. Potrivit conducerii, datoriile sunt datoritã Diviziei Miniere. ”În principal datoriile au fost produse de Divizia Minierã care tot timpul a lucrat pe datorii, e foarte greu sã le compensãm în momentul în care preþul la energie este de sub 200 de lei, în acest

moment Complexul Hunedoara împreunã cu Complexul Oltenia cei care produc energie pe cãrbune bagã în sistem 2100 de MWh ºi eolinele bagã 1800. Nu se poate concura cu eolinele, cu fotovoltaincele sau cu hidro în aceste condiþii”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. Mixul de energie de la CEH ar fi soluþia salvatoare. De acest mixt se vorbeºte de

mult timp, însã pânã acum planurile au eºuat. „Mixul de energie este singura soluþie. În Europa suntem singura þarã care nu avem mixul de energie. Niciodatã ºi niciunde în lume nu poate sã concureze hidro sau eoliana cu energia termo. Ar presupune dupã studiile noastre intrarea pe

Pentru cã tot se aflã în tabãra puterii

Vochiþoiu, provocat sã susþinã din nou ieftinirea apei în Valea Jiului

D

acã tot a anunþat cã a strâns peste 12.000 de semnãturi pentru reducerea tarifelor la apã, dar nu a gãsit înþelegere din partea uniunii aflatã la guvernare cât a fost în PPDD, senatorul Haralambie Vochiþoiu este aºteptat sã revinã cu acest proiect, acum, când se aflã în barca puterii, la UNPR. Cel care i-a aruncat mãnuºa este directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram. Directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, îi aruncã mãnuºa senatorului UNPR (ex-PPDD) Haralambie Vochiþoiu, cel care anunþa în urmã cu mai bine de un an cã luptã pentru scãderea preþului la apã pentru populaþia Vãii Jiului. Acesta a strâns ºi vreo 12.000 de semntãturi, dar proiectul nu a trecut, iar motvaþia alesului PPDD de la acea vreme a fost cã nu a gãsit sprijin în coaliþia aflatã la guvernare. Acum, Avram spune cã Vochiþoiu se aflã în echipa aflatã la conducere, aºa cã, împreunã cu cel de-al doilea senatoral Vãii Jiului, Cosmin Nicula (PSD) ar putea repune pe tapet acest proiect le-

gislativ. „Îl rog pe domnul senator Haralambie Vochiþoiu, care a fãcut un demers anul trecut dar a spus cã nu a fost sprijinit de clasa politicã, sã revinã asupra demersurilor pentru micºorarea preþului apei în Valea Jiului. Acum, fiind în majoritatea parlamentarã, sunt sigur cã, împreunã cu senatorul Cosmin Nicula, vor susþine proiectul de micºorare a preþului

apei. Nu am spus atunci fãcea un populism ieftin, aºa cã îl rog încã o datã pe senatorul Vochiþoiu sã îi sprijine pe cetãþenii care i-au dat votul ºi l-au adus în Parlament, ºi sã lupte pentru a micºora preþul apei. Eu promit cã îi voi da tot sprijinul, sã vedem dacã existã voinþã. Cetãþenii vor fi cei mai câºtigaþi”, a declarat Costel Avram. Acesta spune cã bugetu ope-

preþul pieþei cu undeva la 40-45 de euro MWh cu o cotã de piaþã de 28-29%”, a mai spus sursa citatã. Cum energia verde o ”îngroapã” pe cea pe bazã de cãrbuni ar fi necesare anumite reglementãri pentru acordarea certificatelor verzi acestor societãþi producãtoare de ratorului de apã ºi canalizare din Valea Jiului nua fost calculat pe o eventulã reducere a tarifelor, dar subliniazã cã o subvenþie guvernamentalã ar rezolva aceastã deficienþã. „Nu pot sã ieftinesc apa aºa pur ºi simplu, ci doar dacã vine o subvenþionare de la Guvern.. Doar aºa se poate ieftini preþul apei, printr-o subvenþionare pe care (n.r. Haralambie Vochiþoiu) o poate primi foarte uºor acum”, a mai spus Costel Avram. Potrivit datelor oficiale, tarifele la apã ºi canalizare plaseazã ApaServ pe locul 40, din 44 de operatori care activeazã la nivel naþional. Car men COSMAN-PREDA

energie pe bazã de vânt sau apã. ”Nu ºtiu cât sunt de utile (parcurile eoliene-n.r.), cel mai corect ar bine ar fi ca aceºti producãtori de energie verde care sunt în regulã sã primeascã aceste certificate verzi doar în condiþiile în care au contracte în bandã. Dacã au contracte în bandã, e regulã, sã primeascã, când bate intrã , când nu mai bate vântul ies ºi atunci dezechilibreazã tot sistemul ºi atunci e nevoie de noi”, a mai declarat directorul CEH. Tot de datorii s-a spus cã ar avea CEH ºi

cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Au fost vehiculate sume enorme, însã conducerea entitãþii energetice spune cã plata facturilor se face la termen. ”Facturile scadente se achitã, luna asta am achitat în jur de 5 milioane, ultimii bani cãtre Societatea de Închideri i-am virat vineri”, a mai precizat Daniel Andronache. Încã de anul trecut la nivelul Complexului Energetic Hunedoara se lucreazã la un plan de reducere a cheltuielilor. Monika BACIU

Datorii istorice cãtre Apa Serv Valea Jiului

A

pa Serv Valea Jiului nu va mai recupera niciodatã debitul de peste 5 milioane de lei de la termoficãrile care au intrat în faliment, ori restul societãþilor comerciale. Nici la masa credalã, unde operatorul s-a înscris, nu sunt ºanse de recuperare a debitelor.

În total aproape 6 milioane de lei are de încasat operatorul de apã ºi canal de la debitori care au dispãrut dupã ce au dat faliment. Campioane sunt societãþile de termoficare din Valea Jiului care adunã mai bine de jumãtate din suma datoratã pentru apa consumatã, bani pe care Apa Serv Valea Jiului nu-i va mai încasa niciodatã de la unele societãþi. „Aceste debite sunt în evidenþele noastre pentru cã aºa cere legea, însã nu-i vom mai vedea niciodatã. În ciuda eforturilor noastre, ne-am înscris ºi la masa credalã, însã statul încaseazã primul ºi apoi restul. Noi nu mai putem recupera aceºti bani, practic ne putem lua adio de la ei”, recunoaºte directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Pe primul loc în topul firmelor de termoficare datornice la operatorul de apã este Edil Therma Vulcan, fosta firmã a Consiliului Local Vulcan, în prezent aflatã în faliment, a adunat datorii de 4,9 milioane de lei. Noua firmã a municipalitãþii Vulcan este la zi cu plata cãtre Apa Serv Valea Jiului. Datorii au ºi societãþile de termoficare de la Lupeni ori Petroºani, însã acestea sunt cu mult mai mici. Maximilian GÂNJU


8 Actualitate oul director general al Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare N INSEMEX Petroºani, George-Artur Gãman,

este considerat ”tatãl” salvatorilor minieri, dar ºi a salvatorilor din întreaga þarã, din domenii economice cu riscuri. Doctor în ºtiinþe, specialist în finanþe, cu lucrãri ºtiinþifice ºi proiecte care au rezolvat probleme de securitate ºi salvare din spaþiul industrial ºi care au devenit ”legi” la nivel naþional, Artur Gãman este membru fondator al Organismului Internaþional de Salvare Minierã ºi este reprezentantul României în Comitetul executiv. In urmã cu 10 ani, a înfiinþat Asociaþia Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã, care acum are 600 de membri, fiind preºedintele acesteia. ªi toate acestea, de la un om al generaþiei Flower-Power… O îmbinare uluitoare între omul care se regãseºte în generaþia rockului ce promova spiritul liber ºi dinamic, iubirea de om ºi naturã ºi omul de serioasã ºi temeinicã pregãtire profesionalã, dusã în clasa elitelor prin cercetare, inovare, dezvoltare. N-ai crede cã un admirator al hippioþilor nonconformiºti, chiar dacã aveau minþi deschise, ar putea deveni cercetãtor, cu multiple competenþe…

U

n director din generaþia Flower-Power ”Eu mã revendic de la anii Flower-Power, cu tot ce implicã asta!”, afirma George-Artur

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014

Gãman într-o discuþie cu foºti colegi de liceu, din Petroºani. Când spunem Flower-Power, ne gândim la hippioþii cu o minte deschisã la nou, care iubesc natura ºi ideea de libertate dusã panã la extrem, care vorbesc ºi gândesc liber, care nu au prejudecati. „Refrenul” acestei miºcãri era sã îþi iubeºti aproapele ºi sã trãiesti în pace deplinã prin extinderea conºtiinþei. În acei ani, 60-70, muzica rock ce promova acel spirit liber, dinamic au rãmas celebrã peste timp - Beatles, Pink Floyd, The Rolling Stones, Sex Pistols, Joe Cocker, The Doors,

Un director cu spirit liber, care ºi-a ridicat profesia la cel mai înalt nivel

George Harrison, Jimi Hendrix, The Animals, Van Morrison, Santana, Led Zeppelin ºi Bob Marley etc. In paralel cu acest curent FlowerPower, iau fiinþã ºi se dezvoltã curentul suprarealismului, feminismul, dansul modern, dadaismul, psihanaliza ºi medicina naturistã, dar ºi industrializarea, tehnologia în general. Am precizat, sumar, acest curet pentru a înþelege omul Artur Gãman, pentru a ºti de ce un inginer minier a ales sã salveze vieþi ”iubindu-ºi aproapele”,

sã-i înveþe ºi pe alþii s-o facã profesionist ºi sã facã cercetare în domeniu, iar proiectele finanþate prin concursuri, sã le conducã personal, pe principiul ”Ai idei? Pune-le în practicã!”. Un om al generaþiei FlowerPower, Artur Gãman, a ales sã ducã protecþia ºi salvarea omului la cel mai înalt nivel…

U

n rocker care a fãcut ”legi” în industria românescã În 1986, George Artur Gãman ºi-a început stagiatura la

mina Cavnic, la compartimentul aerajprotecþia muncii ºi a continuat cu sectoarele de producþie, investiþii, transport. Un an mai târziu este instruit ºi autorizat, la Petroºani, ca salvator minier operativ. La Staþia de Salvare Cavnic a devenit, gradual, ºef de echipã, apoi ºef de grupã participând la toate operaþiunile de salvare. An dupã an, Artur Gãman s-a specializat în aeraj minier, apoi a fost transferat la ISM Petroºani, actual INSEMEX. Se întâmpla în anul 1990. A activat în cadrul staþiei de salvare minierã a INSEMEX, staþie cu specialiºti care au drept sarcinã expertiza, controlul ºi anchetarea cazurilor ºi zonelor unde s-au produs avarii de anvergurã. Ulterior, a devenit ºeful staþiei respective. Dupã câþiva ani ºi-a susþinut doctoratul cu cu teza ”Creºterea eficienþei activitãþii de salvare în medii toxice ºi/sau explosive prin eleborarea de metode moderne de selecþie ºi instruire a personalului”. În 1998, când a avut loc reorganizarea INSEMEX, Artur Gãman a devenit ºeful

Laboratorului Instruire Salvatori. Aici a instruit tot ce se poate instrui din minerit ºi din domenii de activitate care trebuiau sã aibã staþii de salvare, respectiv siderurgie, industria chimicã, RENEL, industria petrolului, industria alimentarã, transporturi, telecomunicaþii etc. Cu referire la buna pregãtire a salvatorilor, Artur Gãman a declarat în cadrul unui reportaj cu ºi despre salvatorii mineri, cu titlul ”Îngerii din iad”, cã în domeniu nu avem nevoie de eroi. ”Nu avem nevoie de eroi, ci de oameni în viaþã. Trebuie sã ºtie exact cum sã diminueze riscul, cum sã acþioneze

pentru a salva oameni ºi locuri de muncã, iar pentru asta trebuie sã aibã o pregãtire complexã ºi completã”, a spus ”tatãl” salvatorilor. Între timp, Gãman, în calitate de responsabil sau colaborator, a rezolvat multiple probleme de cercetare ºtiinþificã, iar simpozioanele naþionale ºi internaþionale, la care a participat, nu au fost puþine. Lucrarea pe tema problemelor de la metrou, ”Salvarea cãlãtorilor ºi personalului din metrou” ºi-a dovedit viabiliatea. Apoi, la PETROMAR –

”Organizarea centrului de instruire ºi autorizare a personalului din cadrul PETROMAR Constanþa”, au urmat ROMAG Drobeta, care produce apa grea, SIDERURGICA Hunedoara, SIDEX Galaþi, CNLO etc. Are la activ peste 90 de lucrãri de cercetare, multe devenind proiecte al cãror director de implementare a fost chiar Artur Gãman. De asemenea a fãcut parte din colectivele de autori care au elaborat manualele ”Ghidul salvatorului ºi al mecanicului staþiei de salvare” ºi ”Formarea formatorilor”. A publicat cãrþi de specialitate

- salvare în medii toxice, tehnici ºi metode în intervenþiile operative, tehnici ºi procedure de intervenþie, cursuri pentru formatori etc. – ca singur autor sau în grup de autori. Geroge-Artur Gãman are ºi un brevet de inveþie pentru ”Metoda de simulare a intervenþiilor formaþiilor de salvare în medii toxice/explosive/ inflamabile”. Ca urmare a multiplelor rezultate în protecþia muncii ºi salavre în majoritatea domeniilor de activitate , în 2010 a devenit ºeful Departamentului de Securitate Industrialã.

R

eprezentant al INSEMEX ºi al României în IMRB

Dar nu s-a mulþumit cu atât ºi a devenit membru fondator, pe lângã alþi 10 specialiºti din state cu prestigiu în domeniu, al Organismului Internaþional de Salvare Minierã (IMRB), Artur Gãman fiind singurul reprezentat al României, prin INSEMEX, în acest for, ca membru al Comitetului Executiv. Din acest Organism fac parte þãri cu tradiþie în domeniu precum China, Africa de Sud, India, SUA, Canada, þãrile europene. Actul de naºtere al IMRB, s-a

semnat la Uston – Polonia. Da, dar la nivel naþional nu exista nici o formã de organizare în acest domeniu, drept pentru care GeorgeArtur Gãman a înfiinþat Asociaþia Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã,

asociaþie care are peste 600 de membri. Din anul 2003 este preºedintele acestei Asociaþii, mai precis preºedintele Consiliului Director, ales de adunarea generalã a Asociaþiei Salvatorilor. An de an aceastã asociaþie profesionalã s-a fãcut cunoscutã în þarã ºi strãinãtate, chiar ºi peste Ocean, în USA, prin concursurile organizate. Artur Gãman are o listã întreagã de atestate… Dacã ar fi sã redãm în amãnunt tot ce a fãcut, realizat, iniþiat, inovat, cercetat, proiecte admise pentru finanþare, simpozioane, schimburi de idei, iniþiative materializate etc., ne-ar ocupa mult prea mult spaþiu. Având în vedere cã IMSEMEX are oameni de de ºtiinþã, cercetãtori, specialiºti în diverse domenii din minerit, iar Institutul este unul al elitelor, unic în þarã,

pentru ºtiutori, activitatea profesionalã a lui Artur Gãman întruneaºte toate condiþiile pentru a se afla în fruntea lui. Doar cã trebuie, ºi în calitate de director general, sã demonstreze cã este bun ºi cã va performa ºi din aceastã poziþie… Astfel, un om al generaþiei Flower-Power, cu un aer de nobleþe boemã, care se simte bine în preajma calitãþii umane ºi profesionale, a ales sã ducã protecþia ºi salvarea omului în cercetare ºi inovare. Care este marea iubire a omului George Artur Gãman? Fiica sa, Maria, o frumuseþe de fatã cu care tatãl se mândreºte de ”dã pe dinafarã”, pentru ºtie sã vadã. Acest lucru rãzbate ºi din glumele care îi plac – ”Bãrbaþii adevãraþi sunt taþi de fete!” Ileana FIRÞULESC U


8 Actualitate oul director general al Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare N INSEMEX Petroºani, George-Artur Gãman,

este considerat ”tatãl” salvatorilor minieri, dar ºi a salvatorilor din întreaga þarã, din domenii economice cu riscuri. Doctor în ºtiinþe, specialist în finanþe, cu lucrãri ºtiinþifice ºi proiecte care au rezolvat probleme de securitate ºi salvare din spaþiul industrial ºi care au devenit ”legi” la nivel naþional, Artur Gãman este membru fondator al Organismului Internaþional de Salvare Minierã ºi este reprezentantul României în Comitetul executiv. In urmã cu 10 ani, a înfiinþat Asociaþia Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã, care acum are 600 de membri, fiind preºedintele acesteia. ªi toate acestea, de la un om al generaþiei Flower-Power… O îmbinare uluitoare între omul care se regãseºte în generaþia rockului ce promova spiritul liber ºi dinamic, iubirea de om ºi naturã ºi omul de serioasã ºi temeinicã pregãtire profesionalã, dusã în clasa elitelor prin cercetare, inovare, dezvoltare. N-ai crede cã un admirator al hippioþilor nonconformiºti, chiar dacã aveau minþi deschise, ar putea deveni cercetãtor, cu multiple competenþe…

U

n director din generaþia Flower-Power ”Eu mã revendic de la anii Flower-Power, cu tot ce implicã asta!”, afirma George-Artur

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014

Gãman într-o discuþie cu foºti colegi de liceu, din Petroºani. Când spunem Flower-Power, ne gândim la hippioþii cu o minte deschisã la nou, care iubesc natura ºi ideea de libertate dusã panã la extrem, care vorbesc ºi gândesc liber, care nu au prejudecati. „Refrenul” acestei miºcãri era sã îþi iubeºti aproapele ºi sã trãiesti în pace deplinã prin extinderea conºtiinþei. În acei ani, 60-70, muzica rock ce promova acel spirit liber, dinamic au rãmas celebrã peste timp - Beatles, Pink Floyd, The Rolling Stones, Sex Pistols, Joe Cocker, The Doors,

Un director cu spirit liber, care ºi-a ridicat profesia la cel mai înalt nivel

George Harrison, Jimi Hendrix, The Animals, Van Morrison, Santana, Led Zeppelin ºi Bob Marley etc. In paralel cu acest curent FlowerPower, iau fiinþã ºi se dezvoltã curentul suprarealismului, feminismul, dansul modern, dadaismul, psihanaliza ºi medicina naturistã, dar ºi industrializarea, tehnologia în general. Am precizat, sumar, acest curet pentru a înþelege omul Artur Gãman, pentru a ºti de ce un inginer minier a ales sã salveze vieþi ”iubindu-ºi aproapele”,

sã-i înveþe ºi pe alþii s-o facã profesionist ºi sã facã cercetare în domeniu, iar proiectele finanþate prin concursuri, sã le conducã personal, pe principiul ”Ai idei? Pune-le în practicã!”. Un om al generaþiei FlowerPower, Artur Gãman, a ales sã ducã protecþia ºi salvarea omului la cel mai înalt nivel…

U

n rocker care a fãcut ”legi” în industria românescã În 1986, George Artur Gãman ºi-a început stagiatura la

mina Cavnic, la compartimentul aerajprotecþia muncii ºi a continuat cu sectoarele de producþie, investiþii, transport. Un an mai târziu este instruit ºi autorizat, la Petroºani, ca salvator minier operativ. La Staþia de Salvare Cavnic a devenit, gradual, ºef de echipã, apoi ºef de grupã participând la toate operaþiunile de salvare. An dupã an, Artur Gãman s-a specializat în aeraj minier, apoi a fost transferat la ISM Petroºani, actual INSEMEX. Se întâmpla în anul 1990. A activat în cadrul staþiei de salvare minierã a INSEMEX, staþie cu specialiºti care au drept sarcinã expertiza, controlul ºi anchetarea cazurilor ºi zonelor unde s-au produs avarii de anvergurã. Ulterior, a devenit ºeful staþiei respective. Dupã câþiva ani ºi-a susþinut doctoratul cu cu teza ”Creºterea eficienþei activitãþii de salvare în medii toxice ºi/sau explosive prin eleborarea de metode moderne de selecþie ºi instruire a personalului”. În 1998, când a avut loc reorganizarea INSEMEX, Artur Gãman a devenit ºeful

Laboratorului Instruire Salvatori. Aici a instruit tot ce se poate instrui din minerit ºi din domenii de activitate care trebuiau sã aibã staþii de salvare, respectiv siderurgie, industria chimicã, RENEL, industria petrolului, industria alimentarã, transporturi, telecomunicaþii etc. Cu referire la buna pregãtire a salvatorilor, Artur Gãman a declarat în cadrul unui reportaj cu ºi despre salvatorii mineri, cu titlul ”Îngerii din iad”, cã în domeniu nu avem nevoie de eroi. ”Nu avem nevoie de eroi, ci de oameni în viaþã. Trebuie sã ºtie exact cum sã diminueze riscul, cum sã acþioneze

pentru a salva oameni ºi locuri de muncã, iar pentru asta trebuie sã aibã o pregãtire complexã ºi completã”, a spus ”tatãl” salvatorilor. Între timp, Gãman, în calitate de responsabil sau colaborator, a rezolvat multiple probleme de cercetare ºtiinþificã, iar simpozioanele naþionale ºi internaþionale, la care a participat, nu au fost puþine. Lucrarea pe tema problemelor de la metrou, ”Salvarea cãlãtorilor ºi personalului din metrou” ºi-a dovedit viabiliatea. Apoi, la PETROMAR –

”Organizarea centrului de instruire ºi autorizare a personalului din cadrul PETROMAR Constanþa”, au urmat ROMAG Drobeta, care produce apa grea, SIDERURGICA Hunedoara, SIDEX Galaþi, CNLO etc. Are la activ peste 90 de lucrãri de cercetare, multe devenind proiecte al cãror director de implementare a fost chiar Artur Gãman. De asemenea a fãcut parte din colectivele de autori care au elaborat manualele ”Ghidul salvatorului ºi al mecanicului staþiei de salvare” ºi ”Formarea formatorilor”. A publicat cãrþi de specialitate

- salvare în medii toxice, tehnici ºi metode în intervenþiile operative, tehnici ºi procedure de intervenþie, cursuri pentru formatori etc. – ca singur autor sau în grup de autori. Geroge-Artur Gãman are ºi un brevet de inveþie pentru ”Metoda de simulare a intervenþiilor formaþiilor de salvare în medii toxice/explosive/ inflamabile”. Ca urmare a multiplelor rezultate în protecþia muncii ºi salavre în majoritatea domeniilor de activitate , în 2010 a devenit ºeful Departamentului de Securitate Industrialã.

R

eprezentant al INSEMEX ºi al României în IMRB

Dar nu s-a mulþumit cu atât ºi a devenit membru fondator, pe lângã alþi 10 specialiºti din state cu prestigiu în domeniu, al Organismului Internaþional de Salvare Minierã (IMRB), Artur Gãman fiind singurul reprezentat al României, prin INSEMEX, în acest for, ca membru al Comitetului Executiv. Din acest Organism fac parte þãri cu tradiþie în domeniu precum China, Africa de Sud, India, SUA, Canada, þãrile europene. Actul de naºtere al IMRB, s-a

semnat la Uston – Polonia. Da, dar la nivel naþional nu exista nici o formã de organizare în acest domeniu, drept pentru care GeorgeArtur Gãman a înfiinþat Asociaþia Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã,

asociaþie care are peste 600 de membri. Din anul 2003 este preºedintele acestei Asociaþii, mai precis preºedintele Consiliului Director, ales de adunarea generalã a Asociaþiei Salvatorilor. An de an aceastã asociaþie profesionalã s-a fãcut cunoscutã în þarã ºi strãinãtate, chiar ºi peste Ocean, în USA, prin concursurile organizate. Artur Gãman are o listã întreagã de atestate… Dacã ar fi sã redãm în amãnunt tot ce a fãcut, realizat, iniþiat, inovat, cercetat, proiecte admise pentru finanþare, simpozioane, schimburi de idei, iniþiative materializate etc., ne-ar ocupa mult prea mult spaþiu. Având în vedere cã IMSEMEX are oameni de de ºtiinþã, cercetãtori, specialiºti în diverse domenii din minerit, iar Institutul este unul al elitelor, unic în þarã,

pentru ºtiutori, activitatea profesionalã a lui Artur Gãman întruneaºte toate condiþiile pentru a se afla în fruntea lui. Doar cã trebuie, ºi în calitate de director general, sã demonstreze cã este bun ºi cã va performa ºi din aceastã poziþie… Astfel, un om al generaþiei Flower-Power, cu un aer de nobleþe boemã, care se simte bine în preajma calitãþii umane ºi profesionale, a ales sã ducã protecþia ºi salvarea omului în cercetare ºi inovare. Care este marea iubire a omului George Artur Gãman? Fiica sa, Maria, o frumuseþe de fatã cu care tatãl se mândreºte de ”dã pe dinafarã”, pentru ºtie sã vadã. Acest lucru rãzbate ºi din glumele care îi plac – ”Bãrbaþii adevãraþi sunt taþi de fete!” Ileana FIRÞULESC U


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014

În timp ce liderii de sindicat se contestã, minerii sunt singurii care pierd

S-

au aprins din nou spiritele în lumea sindicalã din Valea Jiului. Protagonistii noii dispute sunt Petre Nica ºi Adrian Jurca, fost colegi de sindicat, actuali rivali. Acum, însa, din cauza neîntelegerilor dintre cei doi, cel mai mult pot avea de suferit chiar minerii. Luiza ANDRONACHE „Înaintea semnãrii actului adiþional de majorare a sporului de periculozitate cu 100 de lei, a avut loc o adevãratã campanie de dezinformare cu subiect ºi predicat fãcutã de cãtre fostul nostru coleg Jurcã Adrian ªtefan prin toate metodele posibile de care poate uza, cum cã acest act adiþional nu poate sã fie încheiat din motive pe care el le-a invocat în fel ºi chip. Dupã ce actul a fost

semnat, acelaºi personaj a trâmbiþat sus ºi tare cã la bunãvoinþa politicului ºi a administraþiei s-a semnat acest act ºi cã minerii vor intra într-un drept crescut cu 100 de lei. Dar, el a transmis cãtre Inspectoratul Teritorial de Muncã o adresã prin care atrage atenþia cã nu Sindicatul Muntele este cel reprezentativ la nivel de unitate, ci sindicatul Noroc Bun cãtre care a transferat ilegal 320 de oameni. El le-a spus celor de la ITM cã un act

adiþional încheiat de Sindicatul Muntele ºi administraþia Complexului nu este unul care sã fie acoperit din punct de vedere legal. Din aceste considerente, ITM Hunedoara a gãsit de cuviinþã sã solicite un punct de vedere Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, evident, pentru cã s-a creat aceastã stare de suspiciune ºi sigur, nu vor nici ei sã facã greºeli, deºi noi avem convingerea cã tot ceea ce am fãcut se încadreazã perfect în legea 62, în Codul Muncii ºi mai ales în legea pãrþilor care o reprezintã Contractul Colectiv de Muncã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. În spiritul obiectivitãþii, ºi Adrian Jurcã a fost sunat pentru a rãspunde acestor acuzaþii. El a dat un rãspuns la cele spuse de Petre Nica postului Mondo TV. “Ca sã rãspunzi la acuzaþile domnului Nica este foarte greu pentru cã în general acestea sunt nefondate. Si aceastã acuzatie este total nefondatã. Domnul Nica nu este în mãsurã sã prezinte vreun act oficial sau vreun document ceva, prin care sã ateste o eventualã contestaþie fãcutã de mine sau de altcineva în acest sens”, a declarat la Stirile Mondo TV, Adrian Jurcã, reprezentantul Sindicatului “Noroc Bun”.

S

indicaliºtii se cearta, minerii nu beneficiaza de majorarea sporului de pericol Dar, lucrurile merg pânã într-acolo încât minerii nu pot beneficia imediat de majorarea sporului de pericol, asta din cauza neînþelegerilor dintre sindicate ºi mai ales dintre liderii acestora.

“În aceste condiþii, minerii trebuie sã ºtie cã aceastã creºtere a sporului de periculozitate de la 700 la 800 de lei, datoritã intervenþiei acestui individ (Adrian Jurcã), nu se va putea aplica începând cu data de 1 martie, ci doar de la data în care rãspunsul de la Ministerul Muncii va veni, evident, pozitiv. Vreau sã le transmit minerilor din Valea Jiului cã nu pot decât sã mulþumeascã acestuia ºi pentru felul în care se ocupã de un contract colectiv de muncã pe care trebuia sã îl respecte ºi el chiar dacã nu face parte din Sindicatul Muntele”, a afirmat Petre Nica, preºedinte Sindicatul Muntele. În replicã, Adrian Jurcã spune cã lucrurile nu stau chiar aºa ºi infirmã toate acuzaþiile aduse de Nica. “Acest spor de pericol, dacã intrã în vigoare de la 1 martie, va fi transpus în plata oamenilor din 15 aprilie. Pânã atunci nu poate nimeni sã spunã ceva sau sã meargã pe principiul drobului de sare cã vezi Doamne nu este aprobat. Eu, personal, nu am fãcut niciun demers la ITM, nu este fãcut de nicio organizaþie sindicalã din Valea Jiului. Astea sunt doar niºte minciuni ale domnului Nica. Nu ºtiu pe ce se bazeazã el când acuzã pe toatã lumea din Valea Jiului”, a mai afirmat Adrian Jurcã la acelaºi post de televiziune.

I

TM Hunedoara – ambiguitate ºi ceaþã Luminã în acest caz ar putea face doar ITM-ul, care

se abþine, însã de la a da vreun raspuns clar. Conducerea inspectoratului a afirmat doar ca nu exista nicio contestatie la actul adiþional privind majorarea sporului de pericol. “La Inspectoratul Teritoral de Muncã Hunedoara existã înregistrat un act adiþional al Contractului Colectiv de Muncã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, dar pentru cã deocamdatã suntem în termenul legal de rãspuns, nu vã pot da mai multe amãnunte. Vã pot spune însã cã nu existã niciun fel de contestaþie la acel act adiþional”, a declarat Adrian Bozdog, inspector ºef I.T.M. Hunedoara.

M

inerii s-au sãturat!

Dar, Nica a spus ca nu actul in sine a fost contestat, ci s-a pus din nou la îndoiala reprezentativitatea Sindicatului Muntele la nivelul Complexului, ceea ce a dus la crearea unei situaþii de incertitudine. Intrebat despre acest lucru, rivalul Adrian Jurca a spus ca nu a facut nicio demers nici in acest sens, asta recent vorbind. Una peste alta, asupra acestei situatii care nu face in primul rand bine minerului din subteran, nu se poate trage nicio concluzie clara, ci in viitor se pot vedea doar consecinþele. Minerii nu mai pot suporta atâtea frecuºuri, demersuri ºi orgolii rãnite sau nesatisfãcute, drept pentru care ar fi posibil sã iasã chiar ºi în stradã dacã nu primesc majorarea de 100 de lei la sporul de pericol.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014

Specializãri vechi ºi noi la Universitatea Petroºani fãcutã dupã ce a venit cifra de ºcolarizare ºi dupã ce structura universitãþilor a fost validatã la minister. Vorbim de o specializare hibridã care se cheamã MatematicãInformaticã. Sperãm cu aceasta sã avem succes, sperãm. A mai

I

n timp ce unele specializari dispar de la Universitatea Petrosani, altele noi se pregatesc de autorizare. Toate aceste schimbãri se fac, dupã cum spune conducerea institutiei, în funcþie de ceea ce doreste studentul. Luiza ANDRONACHE

Câteva specializãri de la Universitatea Petroºani au dispãrut, iar altele urmeazã , dupã ce studenþii nu au mai arãtat interes pentru acestea. Spre exemplu, Geologia, Matematica, Fizica sau Ingineria Economicã în Domeniul Mecanic nu mai sunt domenii de viitor, considerã viitorii absolvenþi, aºa cã se îndreaptã spre alte specializãri. „ Au fost situaþii în care din lipsã de candidaþi nu s-au mai promovat aceste programe de studiu pentru cã nu poþi sã faci un pro-

gram cu 3, 4, 5 studenþi ºi atunci nici nu s-a mai fãcut reevaluarea, deºi am zis cã poate ar fi fost mai bine sã se facã periodic ºi rãmânea în conservare. Dar, dacã nu existã solicitãri, nu avem ce face. Piaþa sau ce vrea tineretul sã facã, este ceva dupã care trebui sã ne

fost inginerie economicã în domeniul mecanic care la fel, nu a mai avut solicitãri, dar s-a schimbat ºi s-a autorizat cu altã specializare, tot cu inginerie economicã dar în domeniul construcþiilor. Colegii au insistat pe acest lucru spunând cã dacã nu a

mers cea în domeniul mecanic, aceasta sigur va avea solicitãri. Vom vedea. De asemenea, am promovat o nouã specializare despre care ºtiam din start cã va merge, respectiv Securitatea Muncii în Industrie ºi care din varã ºi-a ocupat cifra la buget ”, a mai declarat rectorul Aron Poantã.

axãm ”, a declarat Aron Poantã, rector la Universitatea Petroºani. Însã, conducerea Universitãþii incearcã sã introducã niºte specializãri hibride. Dacã pentru unele sunt dubii cã vor prinde la studenþi, pentru altele se merge la sigur. „ Autorizarea a fost

Programul comun va fi aprobat cu ocazia Zilei maghiarilor

Î

n mare, programul acþiunilor comune ce se vor derula, în acest an în localitãþile înfrãþite Petroºani ºi Varpalota a fost deja stabilit. Acesta prevede organizarea unor tabere reciproce, celebrarea zilelor celor douã localitãþi, un schimb de experienþã între funcþionarii publici ai celor douã primãrii sau desfãºurarea unor competiþii sportive. Mircea NISTOR “În aceastã perioadã, conform tradiþiei, se alcãtuieºte ºi se aprobã programul acþiunilor comune ce se vor desfãºura în localitãþile înfrãþite Petroºani ºi Varpalota. Acesta cuprinde o serie de activitãþi care au avut loc ºi în anii anteriori dar sperãm sã avem ºi altele noi. În acest an vom reedita taberele reciproce de copii (cu câte 20 de participanþi) iar pe linie sportivã handbaliºtii din cele douã þãri vor lua parte la competiþii organizate în Petroºani, respectiv Varpalota, iar câþiva atleþi din Valea Jiului se vor

alinia la startul maratonului ce va fi organizat la Varpalota. Vom celebra împreunã ºi zilele oraºelor sau zilele culturale ale aces-

tora ºi va fi organizat ºi un schimb de experienþã al funcþionarilor publici, pe relaþii internaþionale de culturã”, a declarat Eduard Werºanski, consilier al primarului din Petroºani. Programul manifestãrilor comune ce vor fi organizate în acest an în cele douã localitãþi înfrãþite, urmeazã a fi parafat în data de 15 martie, la Petroºani. În aceeaºi zi este celebratã, pe plan mondial, ºi Ziua maghiarilor de pretutindeni.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014

Muzeul Mamei din Petrila, unic în Europa

A

re lacrimi în ochi ºi acelaºi sentiment îl nutreºte oricine intrã în casa mamei artistului ºi carticaturistului Ion Barbu. Imaginea mamei sale este pãstratã mai ceva ca o icoanã ºi la Petrila, pe un deal, aproape de centrul oraºului, se aflã unicul muzeu dedicat ei: Muzeul Mamei. Când altcândva, dacã nu de 8 Martie, ne-am gândit sã ajungem la acest muzeu, o casã veche, cu oalele lustruite ºi pe care Ion Barbu le-a inscripþionat, ca sã nu uite ce îi gãtea mama în ele. Nu poþi sã fii de piatrã atunci când Ion Barbu rãscoleºte printre discurile pãstrate din copilãrie ºi, în dormitorul mamei sale, ne pune o melodie veche, cu un vâjâit plãcut, la pick-up. Nici bucãtãria nu e altfel decât aºa cum a lãsat-o mama sa, cu vase, dulapuri ºi pereþi umpluþi de amintiri ºi cine nu-ºi aduce aminte de dispozitivul de fãcut biscuiþi ºpriþaþi, ori de bufetul micuþ ºi cochet din lemn, în se þineau mirodeniile, înseamnã cã nu a avut copilãrie.

Ion Barbu a lãsat totul aºa cum a fost cândva ºi acum recunoaºte cã sufletul mamei sale este peste tot, iar astfel dorul de cea care i-a dat naºtere este mai uºor de trecut. „Totdeauna, când trebuie sã vorbesc despre mama, am un

nod în gât. Sã zicem cã totul a plecat de la o poezie a lui Aurel Dumitraºcu, care spunea cã O fotografie cu mama tânãrã, întotdeauna þine loc de veºnicie. ªi atunci s-a

ivit dupã moartea mamei, oportunitatea de a deschide un muzeu dedicat mamei mele, dar în acelaºi timp mamei, în general. Întotdeauna, copiii unor mame, care vin aici, lãcrimeazã, ca ºi

când muzeul nu ar fi muzeul mamei mele, ci al nostru, al tuturor”, spune, vizibil emoþionat marele Ion Barbu. Am urcat pe un deal la Petrila, aproape de centrul oraºului, pe un drum neasfaltat, pe o ploaie mãruntã ºi rece, în anotimpul babelor, dar sentimentul pe care l-am trãit înãuntru nu poate fi comparat cu nimic. Micile obiecte, mobila veche, pe care ne-o amintim din casa bunicilor noºtri, m-a fãcut sã retrãiesc niºte vremuri frumoase. Ion Barbu

m-a completat spunându-mi cã e aºa de simplu de ajuns la acea casã, pentru cã „Orice drum care nu duce la mama mea, nu duce nicãieri!”. Ion Barbu nu se va opri aici ºi spune cã zi de zi el va mai pune în casã câte un obiect ce i-a aparþinut mamei sale, îl va aduce în contemporan, îl va lustrui aºa cum ºtie el mai bine ºi va pãstra totul ca pe vremuri. „Mama mea, pe lângã alte calitãþi, cred cã cea mai mare calitate a ei era faptul cã nu arunca nimic. A fost o femeie sãracã ºi care preþuia

investiþiile pe care le fãcea în obiecte ºi, evident, în oameni. Este un muzeu care se îmbogãþeºte pe zi ce trece, pentru cã multe din lucruri trebuie readuse în muzeu, adaptate post-modern ºi aduse aici”, ne-a spus Ion Barbu. Muzeul Mamei nu

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

CONVOCATOR În temeiul prevederilor art.94 alin.2 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã extraordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 11 martie 2014, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi Regulamentului de Organizare ºi Funcþionare ale aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara. PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

mai existã nicãieri în Europa, iar unul similar ar mai fi pe la New York, dar Barbu nu prea l-a promovat pe al sãu, deºi ºi-ar dori ca mulþi oameni sã vinã aici ºi sã retrãiascã anii copilãriei. Indiferent de vârstã, aici ar fi locul de reculegere al fiecãruia dintre noi, însã, artistul îºi aduce prietenii din þarã, artiºti ca ºi el, care atunci când îi trec pragul sunt strãbãtuþi de acelaºi fior al copilãriei. Nimeni nu pleacã trist din acest loc, ci doar împãcat cu gândul la copilãrie ºi Ion Barbu face astfel invitaþia de a-i trece pragul muzeului, mãcar acum de Ziua Mamei. Diana MITRACHE

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014

Actualitate 13

Poveºtiri Petrilene, cu Ion Barbu

A

creat un univers virtual, dar oricând ar putea fi real. Vorbim de Ion Barbu, caricaturistul care vrea sã transforme Petrila ºi, glumind ne explicã faptul cã ar putea înfrãþi oraºul din Estul Vãii Jiului cu cimitirul vesel din Sãpânþa, fiind gata oricând sã punã în practicã ceea ce creeazã virtual pe un site de socializare cu mii de vizualizãri. Diana MITRACHE A creat rumoare, aplauze virtuale, dar ºi-a ºi atras oprobiul celor mai puþin pregãtiþi cu ideea sa de a pune în plan Poveºtirile Petrilene. În fapt, cu talentu-i desãvârºit de a crea caricaturi, a gândit un proiect, împreunã cu un specialist IT ºi astfel, locuri importante ºi comune din oraºul Petrila au fost transformate în altceva. Nu

ezitã, însã, sã ne facã sã credem cã acest proiect ar putea fi real oricând. „Mi-ar place sã fiu sanitarul Petrilei. Ceea ce vreau sã subliniez e cã tot ce este acolo poate fi lesne tradus în realitate. Nu-i numai un prilej de bãºcãlie, de zâmbet. Ceea ce mã bucurã este cã lucrul este foarte bine fãcut ºi dacã oamenii cred cã e pe bune, înseamnã cã chiar pe bune sar putea face. Gândiþivã cã în mintea mea

vreau sã întind acest proiect pe distanþa a 1001 de nopþi, deci Petrila oferã subiecte, ºi sper cã cine are urechi sã audã, cine are ochi sã vadã …”, spune Ion Barbu, artistul care însufleþeºte pereþii învechiþi ai construcþiilor din oraº, dupã o idee absolut originalã. În proiectul sãu virtual, Ion Barbu a pictat garaje, le-a inscripþionat, a pus ca membrii trupei Beatles sã pãºeascã pe zebra

care imitã claviatura din centrul oraºului ºi i-a dat fiecãrei idei un nume, cum ar fi Picasso la tot cartieru’, ori Casã frumoasã, cinste cui te-a feºtelit. A pictat pânã ºi tomberoanele, susþinând virtual cã „La Serviciul de Gospodãrire Localã din Petrila s-au înfiinþat 7 noi posturi de conducere. ªefii celor nouã servicii sunt oameni fãr’ de pãcat care n-au ridicat în viaþa lor o piatrã. Ei

Ziua Internaþionalã a Femeilor

8

Martie, Ziua Internaþionalã a Femeilor îºi are originile în primii ani ai secolului XX. În anul 1907, pe strãzile New York-ului s-a desfãºurat primul marº de protest al femeilor care activau în industria textilã, din cauza condiþiilor grele de muncã ºi a salariilor foarte mici. Mircea NISTOR

Dealtfel, principalele revendicãri au fost legate de reducerea programului de lucru la 10 ore ºi salarii mai mari. Poliþia a intervenit însã în forþã iar primul marº de protest al femeilor a fost stopat. Dupã un an, în data de 8 martie a fost organizat un nou marº, prin care a fost comemoratã revolta femeilor din anul 1907. Astfel, ziua de

8 martie s-a transformat în Ziua Femeii ºi care a fost sãrbãtoritã pentru prima oarã în anul 1911 în SUA, Germania, Elveþia, Austria ºi Danemarca. Pentru o bunã perioadã de timp, ziua de 8 Martie a fost utilizatã ca prilej de manifestare pentru drepturile femeilor, printre care se afla ºi obþinerea dreptului de vot. În anul 1977, Adunarea Generalã a Naþiunilor Unite a procla-

mat ziua de 8 Martie drept Ziua Internaþionalã a Femeilor. Sãrbãtorirea mamelor, celor care dau viaþã, este însã un obicei care dateazã încã din antichitate. Deºi celebrarea în sine era diferitã de la o þarã la alta ºi nici data nu coincidea, noþiunea de "mamã" avea pentru toate culturile o semnificaþie deosebitã. Astfel, în fiecare primãvarã, grecii

au ca sarcinã de serviciu ridicarea zilnicã a pãcatelor petrilenilor ºi transportarea lor la groapa de gunoi de la Maleia. Amin!”. Au fost încurajaþi, dar ºi huliþi, însã, proiectul lui Ion Barbu ºi a lui Roland Szedlacsek are mii de vizualizãri. „La ora când m-am uitat joi dimineaþã, avea aproape 18.000 de vizionãri, ceea ce pentru o paginã de facebook, care nu este

organizau un festival dedicat zeiþei-mame Rheea. La începuturile creºtinismului, în cea de-a patra duminicã din postul Paºtelui era þinutã o serbare în onoarea Bisericii Mamã, prilej cu care oamenii aduceau cadouri la biserica în care au fost botezaþi. În Anglia evului mediu, tinerii care munceau aveau o singurã vacanþã pe an, care era acordatã tot în

promovatã plãtind, este o cifrã imensã ºi eu zic cã tot ce se face acolo, poate fi realizat, cum bine zicea Brâncuºi:Voi habar nu aveþi ce vã las!”, a conchis Barbu. Poveºtirile Petrile ar putea aduce turiºti în Petrila, iar dacîã ar fi puse în practicã, ar transforma, aºa cum zice Ion Barbu, Petrila într-un loc în care oamenii ar veni sã trãiascã, în loc sã vinã doar ºi sã locuiascã.

cea de-a patra duminicã din postul Paºtelui. Mai târziu, aceastã zi a fost numitã Duminica Mamei, zi în care tinerii ofereau mamelor cadouri simbolice sau prãjituri.


14 Program & Horoscop

11:55 Kile te omoarã cu zile! 12:00 Descoperã Europa ta! 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Oameni cu minte 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Oameni cu minte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Calea Europeanã 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Dragostea trece prin stomac 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii 13:30 Teleshopping 14:00 Iubirea, bat-o vina 14:30 Iubirea, bat-o vina 15:00 ªtirile Prima TV 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Talk B1

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Piraþii din Caraibe: Cufãrul omului mort

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Romanticii (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Crimele din Innocence 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 23:00 Colateral

21 martie *** 20 aprilie Nu este momentul sã începeþi activitãþi dificile, pentru cã vã lipseºte simþul practic. Ar fi bine sã nu luaþi nici o iniþiativã la serviciu sau în afaceri. S-ar putea sã nu fiþi prea inspirat.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Mica mireasã (r) Teleshopping Baronii (r) Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 Regina 22:30 Forþa destinului 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 21:30 23:30

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Pe banii pãrinþilor (r) Crimã în blocul nostru ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat UEFA Europa League 15:00 Avanpremierã Ligue 1 15:30 Avanpremierã Serie A 16:00 Avanpremierã La Liga 16:30 Avanpremierã Liga 1 17:00 UCL Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 Digi Sport Special 20:00 Fotbal: Braºov - Oþelul Galaþi 20:45 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa sunteþi puþin confuz, motiv pentru care s-ar putea sã nu vã faceþi înþeles prea uºor. Ordonaþi-vã ideile. Dacã doriþi sã cumpãraþi ceva de valoare, nu încercaþi sã-i faceþi partenerului de viaþã o surprizã! Sfãtuiþi-vã înainte de a da banii!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Deºi vã simþiþi în formã, s-ar putea sã descoperiþi cã nu prea aveþi spor ºi cã nu vã reuºeºte mai nimic. Astãzi nu prea sunteþi realist. Nu forþaþi lucrurile, pentru cã riscaþi sã provocaþi discuþii aprinse.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:45 14:45 15:00 15:30 17:00 17:30

21

23 iulie *** 22 august

Primiþi o sumã importantã de la o persoanã mai în vârstã din familie ºi începeþi sã vã faceþi planuri. Ar fi bine sã nu vã pripiþi, pentru cã vã lipseºte simþul practic ºi s-ar putea sã suferiþi un eºec. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa s-ar putea sã aveþi probleme la serviciu dacã nu reuºiþi sã vã concentraþi. Nu vã amestecaþi în bârfele celor din jur, pentru cã mai târziu riscaþi sã aveþi discuþii. Dupã-amiazã vã reveniþi. Nu este exclus sã petreceþi o searã romanticã.

În prima parte a zilei sunteþi confuz ºi indispus. Nu vã asumaþi riscuri, pentru cã ºansele de reuºitã sunt minime. Dacã aveþi ocazia sã vã relaxaþi într-un fel sau altul, nu staþi pe gânduri!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi planuri mari, în special în domeniul financiar, dar încã nu reuºiþi sã vedeþi semne încurajatoare. Aveþi mai multã rãbdare ºi munciþi mai ordonat. Nu ar fi rãu, în acest sens, sã fiþi mai atent la detalii ºi sã nu vã grãbiþi.

Dimineaþa sunteþi foarte sensibil ºi nu vã convine nimic. Încercaþi sã depãºiþi cât mai repede aceastã stare, pentru cã vã poate afecta relaþiile cu ceilalþi! Uitaþi pânã mâine ambiþia de a vã impune în faþa colegilor.

23 noiembrie *** 20 decembrie Nu este o zi potrivitã pentru întâlniri cu prietenii sau pentru afaceri. Sunteþi mofturos ºi nu prea aveþi chef de vorbã. Amânaþi cumpãrãturile ºi investiþiile!

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz ºi sã aveþi dificultãþi de comunicare. Nici intuiþia nu vã ajutã din cale afarã, aºa cã ar fi bine sã nu mergeþi la risc. Nu neglijaþi odihna. Chiar trebuie sã vã reîncãrcaþi bateriile.

21 decembrie *** 20 ianuarie Încercaþi sã nu vã asumaþi prea multe responsabilitãþi! Riscaþi sã nu vã iasã mare lucru. Primiþi o mânã de ajutor de unde nici nu vã aºteptaþi. Spre searã, mergeþi la prieteni.

21 februarie *** 20 martie Nu este o zi favorabilã pentru investiþii ºi planuri de viitor. În schimb, relaþiile sentimentale vã oferã mari satisfacþii. Evitaþi afacerile la marginea legii, pentru cã riscaþi sã aveþi probleme!


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014

Învãþãmânt în limba maghiarã

D

acã la nivel judeþean se observã o scãdere a numãrului elevilor care frecventeazã cursurile primare la învãþãmântul maghiar, la Petroºani încã acest trend nu s-a manifestat. ªi aici este o ºcoalã unde pãrinþii pot opta pentru ca micuþii sã urmeze învãþãmântul primar ºi gimnazial în limba minoritãþilor naþionale, respectiv în limba maghiarã. Monika BACIU ”În ceea ce priveºte secþia maghiarã nici pânã acum ºi sper ca nici de acum înainte sã avem probleme majore în ceea ce priveºte efectivul clasei pregãtitoare sau cum a fost anterior clasa I din cauzã cã populaþia preºcolarã este suficient de numeroasã pentru a asigura clasa I sau clasa pregãtitoare”, a declarat Eva Acs, director adjunct Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani. Pânã acum au fost înscriºi peste 10 micuþi în clasa pregãtitoare unde orele se deruleazã în limba

maghiarã. „Nu ºtiu dacã pãrinþii au ajuns pânã la secretariat, dar sãptãmâna trecutã miercuri a fost prima zi în care pãrinþii puteau sã înscrie copiii, iar ºedinþa cu pãrinþii pe care am þinut-o, indubitabil vor fi înscriºi minim 13. Minim atâþia copilaºi avem, dar întotdeauna se mai înscriu dupã data aceasta. Nu toþi pãrinþii sunt bine informaþi în ceea ce priveºte calendarul înscrierilor, vin ºi în timpul verii ºi la începerea anului ºcolar sau chiar dupã ce începe anul ºcolar ºi ne pun în situaþii dificile, dar important este ca toþi copiii sã fie

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

cuprinºi în sistemul de învãþãmânt”, a mai spus sursa citatã. Potrivit reprezentanþilor insituþiei, pãrinþii sunt atraºi ºi de faptul cã aici cei mici sunt asistaþi în centrul de zi sau centrul social sau mai mult decât atât beneficiazã ºi de internat. ”La noi nu este o scãdere. Probabil ºi de aceea cã majoritatea copilaºilor sunt asistaþi de centrul de zi sau de centrul de plasament sau la internatul social. Sunt niºte servicii care le oferim în plus numai sã vedem cã vin la ºcoalã. Nu doar copiilor care se aflã cu risc social ci ºi copiilor care se aflã în riscul de a abandona ºcoala”, a mai precizat Eva Acs. Reprezentanþii Liceului Teglas Gabor din Deva au precizat în urmã cu o lunã la Lupeni cã numãrul copiilor care ajung la aceastã instituþie de învãþãmânt este din ce în ce mai mic.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014

De 8 Martie, doamnele ºi domniºoarele sunt invitate la schi

Z

ãpadã este din belºug, se poate schia în condiþii bune, mai rãmâne sã vinã ºi turiºtii, mai ales sãrbãtoritele dupã cum spun cabanierii din staþiunile de iarnã ale Vãii Jiului.

bãtute, se va schia în condiþii foarte bune. Toatã treaba este sã mai vinã ºi turiºtii, de obicei în perioada aceasta nu prea mai vine lumea la schi.

unde ieri-joi, încã ningea. „În Parâng se desfãºoarã Campionatul Naþional de Sanie, însã altã competiþie nu este prevãzutã pentru

Maximilian GÂNJU A nins abundent în cele douã staþiuni din Valea Jiului, astfel cã în Straja, la cote înalte, stratul de zãpadã depãºeºte jumãtate de metru. În acest week-end se schiazã în condiþii foarte bune pe toate pârtiile, însã chiar dacã ofertele sunt atractive, condiþiile de schi perfecte, turiºtii nu se mai înghesuie. Lipsa zãpezii a anulat mai multe petreceri ºi competiþii care aveau loc în Straja, iar acum, cabanierii chiar dacã ar vrea nu le mai pot

organiza pentru cã nu sunt turiºti îndeajuns. Totuºi nu s-au pus lacãtele pe cabane ºi cluburi, iar în acest week-end se anunþã petreceri în Straja, în clubul subteran, unic în þarã, unde doamnele ºi domniºoarele vor fi în centrul atenþiei. „Zãpadã este cât nu a fost toatã iarna, pârtiile vor fi

Week-end-ul acesta nu este organizatã nici o competiþie, în cel viitor va fi Cupa Veteranilor. Dacã nu ar ploua, teoretic, o lunã de zile ar þine zãpada aceasta, dar nu mai prea vine lumea”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Lupeni. Situaþia este asemãnãtoare ºi în Parâng,

„Ziua mamei” sãrbãtoritã la Petroºani

Z

iua de 8 Martie - Ziua Internaþionalã a Femeilor va fi sãrbãtoritã, aºa cum se întâmplã în mod constant de ani buni, ºi de cãtre administraþia localã din municipiul Petroºani. Activitãþile dedicate acestui eveniment vor începe, la Petroºani, vineri 7 martie 2014, la Biblioteca municipalã. Aici va avea loc, începând cu ora 11,00 un inedit spectacol artistic susþinut de elevii ªcolii generale nr. 7, spectacol intitulat

«De ziua mamei.» Sãrbãtoarea Zilei de 8 martie continuã, la Petroºani, vineri 7 martie 2014, cu spectacolul generic «Pentru tine, mamã !», în careºi vor da concursul elevi ai ºcolilor generale de pe raza municipiului Petroºani.

Cu acest prilej, va fi vernisatã, la sala de marmurã a Primãriei municipiului Petroºani, ºi o expoziþie de felicitãri ºi tablouri având ca subiect «Mama». Expoziþia cuprinde lucrãri realizate de elevii clasei a IV-a C de la ªcoala gimnazialã Avram Stanca, din cadrul Colegiului Naþional Mihai Eminescu. Tot cu acest prilej, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi va înmâna medialia «Pro Urbe» doamnei profesor Lucreaþia Gabroveanu. Consiliul local al municipiului Petroºani a decis sã-i acorde acest titlu distinsei doamne profesor Lucreaþia Gabroveanu în semn de respect pentru întreaga sa activitate profesionalã, prin care a promovat ºi a oferit un impor-

week-end. Glumind puþin, era bine dacã se organiza ceva de Ziua Femeii ºi urcau mãcar vreo 200 de doamne ºi domniºoare pentru a petrece, mai ales cã noi, aici, tot singuri stãm. Zãpadã este ºi încã ninge, este frumos în Parâng acum ºi noi îi

Internet vs. lecturã

I

nternetul nu face concurenþã cãrþilor. În era vitezei ºi a informaþiei, încã mai sunt copii, ºi nu puþini la numãr, care citesc. Responsabilii Bibliotecii municipale de la Petroºani spun cã au perioade în care rãmân fãrã zeci de cãrþi, titluri ale aceluiaºi autor. Monika BACIU

Totul se datoreazã lecturilor obligatorii pe care elevii le au de parcurs în timpul anilor de studiu. ”Vin la bibliotecã. Au lista cu lecturi ºi atunci se îngrãmãdesc toþi ºi cer în general aceeaºi carte, noi îi ajutem cât putem, avem un stoc limitat. Cei mici beneficiazã de lecturile copilãriei, dar în schimb când vin sã cearã 10-15 romanul Ion ni se terminã ºi nouã. Ajungem sã nu mai avem Eliade, Hanul Ancuþei”, a declarat tant sprijin în revigorarea tradiþiilor locale. Organizatorii manifestãrilor dedicate la Petroºani aniversãrii Zilei Femeii, adreseazã tuturor doamnelor ºi domniºoarelor care doresc sã se bucure de spectacolul care le este dedicat, invitaþia de a lua parte la acest eveniment.

Delia Grosu, responsabil Biblioteca Municipalã Petroºani. Potrivit celor de la bibliotecã, internetul nu face concurenþã cãrþii, asta deºi de mai bine de 4 ani la nivel naþional a fost implementat proiectul BiblioNet. ”Internetul nu defavorizeazã cartea niciodatã. Sunt lucruri

aºteptãm pe turiºti”, spune ºi ºeful Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida. separate ºi eu zic cã acest proiect care a fost lansat la noi în 2010, BiblioNet-ul nu a lucrat în defavoarea lecturii, nicidecum”, mai spune sursa citatã. Cel puþin 250 de milioane din cei 650 de milioane de copii cu vârsta potrivitã pentru ºcoala primarã nu pot sã citeascã, sã scrie sau sã facã matematicã de bazã, conform unui raport realizat de agenþia de educaþie a ONU. Raportul a arãtat cã 130 de milioane dintre aceºtia sunt în ºcoala primarã, dar nu au atins standardele minime de învãþare ºi aproape 120 de milioane au petrecut foarte puþin timp într-o salã de clasã, incluzând 57 de milioane de copii care nu merg la ºcoalã.

CVJ Nr 567, vineri, 7 martie  

CVJ Nr 567, vineri, 7 martie

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you