Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 564

Cronica Vãii Jiului Marti, 4 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

A mai lucrat 20 de ani cu o carte de muncã pe care scria ”decedat”

Doi bãieþi agresaþi de un individ beat >>> PAGINA A 3-A

Arestaþii la domiciliu - verificaþi zilnic de poliþiºti >>> PAGINA A 3-A

“Elevii verzi” din Valea Jiului promoveazã respectul pentru naturã >>> PAGINA A 4-A

„Sã iau mãcar 7!” >>> PAGINA A 5-A

Prime de 8 Martie pentru angajatele de la ApaServ >>> PAGINA A 6-A

Fonduri pentru promovarea peºterilor prin copy-paste >>> PAGINA A 7-A Incendiatã de turci, reconstruitã de momârlani

Biserica Sânoni poartã ºi dupã mai bine de un mileniu clopotul original >>> PAGINILE 8-9

Sã fim mai buni! Mãcar sã încercãm >>> PAGINA A 11-A

Î

n semn de respect ºi recunoaºtere a eroilor din minerit, la mijlocul sãptãmânii trecute, a avut loc o întâlnire cu ºase mineri care au vãzut moartea în accidentele de muncã ale minei Livezeni. S-a dorit sã fie mult mai mulþi, dar rememorarea acelor clipe dureroase a fost evitatã de cei pentru care a fi erou însemnã suferinþã. >>> PAGINA A 13-A

Eveniment inedit Gala Scriitorilor din Valea Jiului >>> PAGINA A 16-A

Colecþionarii vin la Petroºani >>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

Doi bãieþi agresaþi de un individ beat

D

oi bãieþi de 9 ºi 10 ani au ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani dupã ce au fost bãtuþi de un individ de 30 de ani. Unul dintre minori a sunat la 112 pentru a scãpa din mâinile agresorului. Poliþiºtii din Petroºani fac cercetãri în acest caz.

pe copii. S-a dus la ei cu gândul sã-ºi rãzbune sora de care bãieþii au râs zilele trecute. I-a luat la bãtaie ca ºi cum s-ar fi bãtut cu un om mare, i-a trântit de pãmânt, le-a dat cu palma peste faþã, i-a dat cap în

Maximilian GÂNJU Incidentul extrem de grav a avut loc în cartierul Bosnia din municipiul Petroºani, iar cei doi bãieþi se jucau cu alþi copii în momentul în care au fost atacaþi de vecinul lor. Bãut bine, individul, Nicuºor B. (30 de ani), ºi-a adus aminte cã micuþii au râs în trecut de sora lui mai mare ºi a vrut sã le dea o corecþie. I-a prins pe cei doi fraþi ºi i-a trântit de pãmânt, apoi i-a dat cap în cap de mai multe ori. Nu s-a oprit, însã norocul

P

celor doi bãieþi a fost cã unul a reuºit sã apeleze Serviciul de Urgenþã 112. Imediat la faþa locului au ajuns douã echipaje de poliþie precum ºi o ambulanþã SMURD. „Bãrbatul, care are pensie de handicap, era beat i-a vãzut cã se joacã prin cartier

C

hiar dacã se bucurã de o aparentã libertate sunt obligaþi sã respecte interdicþii ºi sunt aproape zilnic verificaþi dacã se supun obligaþiilor stabilite de judecãtor.

Nu mai puþin de opt persoane din judeþul Hunedoara sunt în arest la domiciliu, dupã ce judecãtorii au decis cã nu este necesarã mãsura trimiterii lor dupã gratii. Numãrul lor se schimbã de la o zi la alta, însã pânã acum toþi au respectat condiþiile stabilite de judecãtori, pentru cã, în caz contrar, ajung dupã gratii. De respectarea interdicþiilor se asigurã poliþiºtii din compartimentul

trat un dosar penal. Douã echipaje s-au deplasat la faþa locului ºi au aplanat conflictul, iar apoi, tatãl minorilor a fost îndrumat cãtre spital pentru a obþine certificat medico-legal care sã ateste agresiunea. Dosarul penal a fost

înregistrat pentru lovire ºi se fac cercetãri”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Agresorul a încercat sã convingã familia minorilor pentru a nu depune plângere împotriva lui.

Concurs la Primãria Petroºani cap. Cei care au vãzut le-a fost fricã sã intervinã pentru cã el ºi neamurile lui sunt cunoscuþi în cartier ca niºte oameni periculoºi”, spune unul dintre vecinii agresorului. Agresorul a susþinut cã doar i-a tras de urechi pe bãieþi. Cei doi

Arestaþii la domiciliu - verificaþi zilnic de poliþiºti

Maximilian GÂNJU

minori au fost internaþi în spital ºi medicii i-au spus unor examene amãnunþite pentru a vedea dacã au suferit leziuni care sã le punã viaþa în pericol. Tatãl celor doi fraþi, pentru cã nu are posibilitatea de a sta cu ei în spital, a refuzat internarea, însã medicii l-au obligat sã-i aducã periodic la control. „S-a sunat pe 112 ºi este înregis-

creat la nivelul IPJ Hunedoara, ºi aproape zilnic, oamenii legii îi verificã pe cei aflaþi sub arest la domiciliu, sub con-

trol judiciar ori control judiciar pe cauþiune. „Noi, în funcþie de ce stabilesc judecãtorii, punem în aplicare ºi

urmãrim respectarea interdicþiilor. Persoanele sunt verificate periodic ºi noi punem în aplicare tot ce a stabilit legiuitorul”, precizeazã subcomisar Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Pânã în prezent, nici unul dintre cei împotriva cãrora

judecãtorii au stabilit obligaþii, nu le-au încãlcat dat fiind faptul cã la prima abatere ajung dupã gratii.

leacã unul, vine altul. Vorbim de angajaþii primãriei din Petroºani, unde urmeazã sã fie organizat un concurs pentru ocuparea unui post rãmas vacant la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat. Diana MITRACHE Va fi concurs la Primãria Petroºani, pentru ocuparea unui post rãmas vacant în cadrul serviciului de gospodãrire a dome-

niului public. Dobre Petre, cel care a ocupat un post de funcþionar public s-a pensionat ºi, potrivit algoritmului, locul sãu a rãmas vacant. Responsabilii acestui serviciu vorbesc

despre posibilitatea de a organiza un concurs în acest sens. „Un funcþionar public din cadrul SPADPP s-a pensionat, dupã ce a ajuns la vârsta de pensionare. Postul a rãmas vacant, urmeazã sã fie scos la concurs ºi va fi ocupat de cine câºtigã. Cerinþele sunt: studii superioare de lungã duratã, vechime, experienþã ºi altele cerute de legislaþia în vigoare”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP. Dobre Petre a ocupat postul de consilier superior ºi, potrivit declaraþiei de avere, încasa anual un salariu de aproximativ 18.000 de lei. Postul sãu a rãmas vacant, dupã ce fostul rugby-ist a împlinit vârsta de pensionare.


4 Educatie

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

“Elevii verzi” din Valea Jiului promoveazã respectul pentru naturã

E

levii din Valea Jiului au decis sã promoveze natura ºi ariile protejate din aceastã zonã. S-au înscris în concursul naþional „ªcoli pentru un viitor verde”, unde îºi promoveazã proiectele legate de rezervaþiile pe care au ales sã le cunoascã ºi mediatizeze. O lecþie despre ce înseamnã natura ºi necesitatea protejãrii acesteia. o deosebitã valoare peisagisticã ºi floristicã, constituind o enclavã de specii termofile ºi elemente dacice ºi daco-balcanice, inclusiv 4 specii endemice ºi 2 specii rare. Echipa

Carmen COSMAN - PREDA Echipa verde de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani vrea sã promoveze rezervaþia naturalã Piatra Crinului, situatã în apropiere de Petroºani, însã prea puþin cunoscutã. Declaratã arie naturalã protejatã de interes naþional, cu o suprafaþã de 0,5 ha. Rezervaþia se aflã în apropierea municipiului Petroºani, în imediata vecinãtate a zonei montane de agrement Parâng, la limita altitudinii de 1.757 m. Aici se aflã formaþiuni stâncoase pe care creºte o plantã de stâncãrie numitã Potentilla haynaldiana, ce se formeazã în solul din crãpãturile stâncilor. Este unica zonã din þarã în care apare aceastã specie balcano-dacicã Potentilla haynaldiana, iar echipa verde Leonida a venit tocmai cu proiectul “Sã cunoaºtem rezervaþia naturalã Piatra Crinului”, implicânduse într-o campanie de mediatizare a acestei rezervaþii. În acest sens, a fost realizatã o prezentare Power Point despre Piatra Crinului, în general, ºi planta Potentilla haynaldiana, în special, care a fost expusã elevilor din ºcoalã la orele de geografie ºi biologie de cãtre elevi ai echipei verzi. De asemenea, a fost realizat colþul verde Leonida, unde au fost postate informaþii despre rezervaþie ºi despre proiectul înscris în concurs, iar proiectul este ºi medi-

atizat pe reþelelel de socializare ºi pe site-ul colegiului tehnic. Iar promovarea nu se opreºte aici. Membrii echipei verzi Leonida vor construi o machetã a rezervaþiei, pentru ca la final sã fie organizatã o drumeþie în arealul rezervaþiei „Piatra Crinului” în munþii Parâng ºi o expoziþie cu cele mai frumoase fotografii din aceastã drumeþie.

eºtera Bolii ºi Cheile P Crivadiei, promovate la nivel naþional

ªi elevii ªcolii Generale nr. 7 din Petroºani au luat startul competiþiei, cu un proiect ce vizeazã Peºtera Bolii. Echipa verde - BioTEAM7 ºi-a propus sã afle mai multe informaþii despre ce este o arie protejatã, în general, cu referire specialã la Rezervaþia Speologicã Peºtera Bolii ºi a început activitatea. Proiectul cuprinde mai multe etape ce cuprins atât activitãþi desfãºurate în ºcoalã, cât ºi întâlniri cu reprezentanþi ai instituþiilor ce se ocupã cu protecþia mediului în România, dar ºi unele activitãþi desfãºurate în peºterã. În plus, a fost creat ºi un blog pe

care sã fie popularizat proiectul. Pe de altã parte, elevii ªcolii Generale Nr. 4 promoveazã Cheile Crivadiei, o arie protejatã de interes naþional, situatã în cadrul Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina. Rezervaþia are o suprafaþã de 10 ha, fiind situatã la zona de contact a munþilor ªureanu cu depresiunea Haþegului, în zona marginalã a calcarelor jurasice, fapt ce a contribuit la crearea unor chei foarte spectaculoase, Cheile Crivadiei, cu o lãþime la bazã de 3-4 m ºi o înãlþime a pereþilor de 60-70 m. Relieful cheilor, rocile calcaroase, pârâul Crivadiei ºi expoziþia versanþilor au creat un microclimat deosebit ce a favorizat dezvoltarea unor specii floristice termofile alãturi de cele specifice zonele învecinate. Rezervaþia naturalã este amplasatã lângã monumentul feudal Turnul Crivadiei ºi are

verde a ªcolii Gimnaziale Nr. 4 din Vulcan ºi-a propus sã desfãºoare activitãþi de promovare ºi conºtientizare privind necesitatea conservãrii Rezervaþiei Naturale Cheile Crivadiei. În schimb, echipa Colegiului Hermes din Petroºani promoveazã Parcul Naþional Defileul Jiului, pornind de la un citat din “România pitoreascã” a lui Alexandru Vlahuþã: “Nicãieri nu am vãzut desfãºurate cu atâta mãiestrie într-un singur cadru

toate cele trei frumuseþi ale naturii: munþii, apele, pãdurea, ca în aceastã trecãtoare spre Petroºani”. “Parcul Naþional Defileu Jiului este o arie protejatã de interes naþional ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc naþional), situatã în sud-vestul þãrii, pe teritoriile judeþelor Gorj ºi Hunedoara. Defileul Jiului a fost trecut pe lista zonelor protejate ºi declarat Parc Naþional în anul 2005 fiind una dintre cele mai tinere ºi mai sãlbatice rezervaþii naturale de pe teritoriul þãrii noastre. Diversitatea habitatelor, a speciilor ºi prezenþa elementelor endemice de faunã ºi florã oferã o notã aparte de unicitate biodiversitãþii parcului. Având în vedere cã râul Jiu reprezintã coloana vertebralã a Parcului Naþional Defileu Jiului, strãbãtându-l de la un capãt la altul, acesta transportã deºeurile menajere rezultate din zona regiunii urbane a Vãii Jiului, contribuind la poluarea puternicã a ariei protejate. Cu ocazia acestui proiect,

membrii Echipei Verzi de la Colegiul Economic ,,Hermes” Petroºani au nceput o activitate de popularizare a proiectului la nivelul ºcolii noastre ºi în comunitate. Activitatea echipei noastre constã în realizarea uni panou informativ, a unei expoziþii de fotografie cu imagini din acest parc ºi realizarea unei activitãþi de ecologizare pe malurile râului Jiu”, se aratã în prezentarea proiectului celor de la Colegiul Hermes. Iar cei de la Colegiul Tehnic “Mihai Viteazu” din Vulcan ºi-au propus sã promoveze, în general, “aurul verde”. Ei spun cã s-au înscris în competiþie pentru a informa, a conºtientiza comunitatea localã privind rolul pãdurii, al faunei ºi al florei existente ºi de a promova o atitudine de respect faþã de mediul înconjurãtor. Concursul se deruleazã la nivel naþional ºi este organizat de Asociaþia ªcoli pentru un viitor verde, în colaborare cu Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Ministerul Mediului.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

ãcar de 7,00 cred cã am „M scris”. Cam asta au

spus toþi elevii care au ieºit de la simularea examenului de Bacalaureat. Caragiale ºi Rebreanu le-au dat de furcã liceenilor, dar fiecare sperã sã facã mãcar cu un punct mai mult decât e necesar ca sã promoveze examenului. Au ieºit bucuroºi de la simularea examenului de Bacalaureat ºi încrezãtori cã mai au timp sã acopere golurile. Elevii de la liceele din Petroºani au ieºit chiar ºi cu o orã

„Sã iau mãcar 7!”

mai repede din sala de examen ºi dacã cei de a XI-a s-au plâns de Caragiale, atunci cei de a XII-a nu se aºteptau la Rebreanu. „Subiectul I a fost ca de obicei, un text la prima vedere ºi asta nu ne-a suprins. M-am

încurcat la textul argumentativ. Sper sã iau 7.00”, a spus unul dintre absolvenþii de liceu din Petroºani, la ieºirea din sala de examen, în timp ce o absolventã de a XI-a a susþinut cã ea nu se aºtepta sã îi pice

Caragiale. „Nu credeam cã va fi Caragiale. Nu prea m-am pregãtit. Acum nu iau mai mult de 7, cã nu cred cã la comedie am ºtiut bine”, a recunoscut tânãra. Alþii, însã, au ieºit optimiºti. „A fost bine, în general, dar nu ne

aºteptam sã pice comedia, chiar comedia a fost o surprizã neplãcutã, o glumã, la subiectul al III-lea. Dacã scãdem 3 puncte de la comedie, atunci iau 7. Sunt în clasa a XI-a , mai am timp pentru aprofundare”, a spus un alt absolvent, care mai are timp pânã la Bacalaureat, dar alþii, care în varã dau examenul maturitãþii au spus cã mai au ºi ei de aprofundat „A fost uºor. Suntem a XII-a. A picat Ion, de Liviu Rebreanu. Nu ºtiu sã aproximez cât o sã iau, cam 7 – 8”, a afirmat un alt licean. Absolvenþii de clasa a XII-a au avut la subiectul pe care l-au

Supravegherea ºi corectarea Drumul spre cetãþile simulãrilor, atribuþii din dacice din Munþii Orãºtiei va fi modernizat fiºa postului

Î

n Valea Jiului, profesorii nu sunt nemulþumiþi de participarea la simulãri. La nivel naþional au existat discuþii zilele trecute în ceea ce priveºte nemulþumirea cadrelor didactice vizavi de participarea acestora la simularea examenului de bacalaureat ºi la corectarea lucrãrilor. Profesorii din þarã sunt nemulþumiþi pentru cã nu sunt plãtiþi pentru aceastã activitate. La nivelul Vãii Jiului nu sunt astfel de probleme. ”La noi nu sunt probleme de genul acesta. Toate aceste lucruri fac parte din fiºa postului”, spun liderii de sindicat din

învãþãmânt din Valea Jiului. Totodatã, liderii de sindicat din învãþãmânt au cerut ca notele de la simulãri sã fie trecute în catalog ca note obþinute la teze. Asta pentru a-i motiva pe elevi sã înveþe. Mãsura nu ar fi una care sã îi avantajeze pe elevi, datoritã notelor obþinute la simulãrile din fiecare an. Monika BACIU

pentru a înlesni accesul turiºtilor

C

onsiliul Judeþean Hunedoara vrea sã contracteze lucrãri de modernizarea a drumurilor de acces cãtre cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei printr-o investiþie estimatã la 8,7 milioane euro inclusiv TVA, proiectul vizând integrarea celor ºase unitãþi în circuitul turistic european. Ansamblul dacic din Munþii Orãºtiei

considerat dificil, de redactat un eseu de 600-900 de cuvinte, în care sã prezinte particularitãþile de construcþie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparþinând lui Liviu Rebreanu. Asta în timp ce elevii de clasa a XI-a care au participat pentru prima datã la simularea examenului de Bacalaureat, s-au împotmolit la subiectul al treilea, unde au avut de redactat un eseu de 600-900 de cuvinte în care sã prezinte particularitãþile de construcþie a unui personaj dintr-o comedie studiatã. Diana MITRACHE

cuprinde ºase cetãþi (Sarmizegetusa Regia, Costeºti - Cetãþuie, Costeºti - Blidaru, Luncani - Piatra Roºie, Bãniþa ºi Cãpâlna) vechi de aproximativ 2.000 de ani ºi incluse în patrimoniul UNESCO. Drumul de acces cãtre acestea se suprapune cu DJ 705A, de la km 0+000 la km 37+409, iar proiectul vizeazã modernizarea unui tronson de aproximativ 18 kilometri al ºoselei, aflat într-o stare tehnicã necorespunzãtoare. Termenul pentru finalizarea lucrãrilor, finanþate prin Programul Operaþional Regional, va fi de trei ani de la data adjudecãrii contractului. Lucrãrile vor fi atribuite prin licitaþie deschisã, pentru preþul cel mai scãzut, iar termenul pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare a fost stabilit la 28 aprilie.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

Prime de 8 Martie pentru angajatele de la ApaServ

T

oate angajatele de la SC ApaServ Valea Jiului vor beneficia de prime cu ocazia Zilei Internaþionale a Femeii. Directorul general al societãþii, Costel Avram, a semnat încã de luni ordinele de platã pentru a le rãsplãti pe toate angajatele de sex feminin. 80 de lei vor primi doamnele de ziua lor din partea societãþii de apã. Monika BACIU ”Ziua de 8 Martie este o zi în care femeile, mamele, soþiile, fiicele sunt mãcar în ziua aceea cele mai iubite fiinþe. Noi, cei de la ApaServ ne-am gândit la ziua de 8 Martie chiar dacã suma nu este una considerabilã, am

cerut Consiliului de Administraþie ºi ne-a aprobat ca din procentul de 2% care este pentru premii pentru angajþii SC ApaServ ºi pentru unele ajutoare, sã dãm o sumã infimã de 80 de lei ºi fiecare femeie angajatã a ApaServ va încasa 80 de lei”, a declarat

Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului. Efortul financiar pentru a rãsplãti cele aproximativ 250 de angataje nu este unul foarte mare. Costel Avram spune cu tristeþe cã angajatele ar merita o sumã mult mai mare, dar nu este posibil acest lucru. ”Sunt în jur de 250 de doamne angajate care vor lua aceastã primã. Nu este un efort foarte mare, dar pentru noi cei de la ApaServ orice leu conteazã, dar eu cred cã femeile ar merita mult mai mult decât 80 de lei, dar deocamdatã cu atât vom putea sã le ajutãm”, a mai spus Avram. În jur de 20 de mii de lei au fost alocaþi pentru premierea doamnelor din cadrul SC ApaServ Valea Jiului. De precizat este faptul cã toþi angajaþii au beneficiat de prime ºi cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã.

Nu-i sperie nici amenzile, nici publicitatea negativã

Continuã sã foloseascã munca la negru, în ciuda controalelor ITM

N

u se învaþã minte, în ciuda controalelor periodice efectuate de inspectorii de muncpã ºi, în ciuda sancþiunilor pe care le riscã, continuã sã foloseascã muncitori fãrã forme legale. Carmen COSMAN - PREDA De la începutul acestui an, nu mai puþin de 15 societãþi

comerciale din judeþul Hunedoara au fost depistate în neregulã de cãtre inspectorii de muncã din judeþul Hunedoara în ceea ce priveºte angajaþii fãrã forme legale. E drept, cel puþin deocamdatã, în acest an nu a fost formulat niciun denunþ penal, pentru

Consiliaþi pentru a-ºi crea oportunitãþi

T

inerii sunt atraºi în politicã ºi învãþaþi sã-ºi creeze singuri oportunitãþi ºi nu pentru ca partidul sã le ofere bunãstare, locuri de muncã sau alte avantaje. Maximilian GÂNJU Aceasta este noua politicã a TSD Hunedoara, iar preºedintele tinerilor social democraþi hunedoreni, Dacian Ciodaru, spune cã este timpul ca mentalitatea sã se schimbe, iar primii paºi deja au fost fãcuþi. Tinerii au fost atraºi de partidele politice pentru cã, în Valea Jiului spre exemplu, vedeau o oportunitate de a-ºi gãsi un loc de muncã,

un avantaj imediat ºi nu pentru a-ºi pune la contribuþie propriile idei. „Dacã pânã acum se spunea cã tinerii vin în politicã dacã au ºi de câºtigat sau numai de câºtigat, în ultima perioadã am sesizat o schimbare majorã de mentalitate. Dar cum s-a schimbat aceastã mentalitate, prin aportul nostru pe care l-am adus. Astãzi se poate sã nu intri într-un partid doar pentru a cere un loc de muncã. Se poate ca partidul sã vinã ºi

sã-þi explice cum sã-þi creezi tu un loc de muncã, cum sã faci un proiect pe fonduri europene sau guvernamentale ºi atunci creezi un loc de muncã prin aportul tãu. Am încercat sã implementãm aceastã idee ca atunci când vii la un partid, important este ce dai, ca muncã, ºi sã merg la partid ca sã iau de la partid. Aceastã ideologie se perpetua din generaþie în generaþie: mã duc la PSD sau alt partid pentru cã-mi dã loc de muncã sau altceva. Nu ! Am încercat sã le deschidem ochii, ei pot genera locuri de muncã prin implicarea lor în scrierea de proiecte.

Am avut un astfel de proiect finalizat în varã ºi au luat naºtere câteva ONG-uri care au absorbit fonduri guvernamentale. Nu europene, pentru cã nu aveau experienþa, dar lucrând acum pe douã - trei proiecte de genul acesta, ai posibilitatea sã accesezi fonduri europene. Aici este aportul nostru ºi vrem sã facem o altfel de politicã”, ne-a declarat Dacian Ciodaru, preºedintele TSD Hunedoara. Potrivit acestuia, în ultima perioadã s-a simþit o creºtere importantã a numãrului de tineri dornici sã intre în rândul socialdemocraþilor.

cã reprezentanþii legali ai firmelor aflate în culpã aveau una sau maximum douã persoane angajate fãrã forme legale. Anul

trecut, însã, a plouat cu amenzi, iar reprezentanþii ITM Hunedoara au tãiat în carne vie. Potrivit datelor oficiale ale Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara, din totalul firmelor verificate, 151 foloseasu forþã de muncã la negru. Iar în 18 dintre cazuri au fost depuse denunþuri penale la Parchet, deoarece au

fost depistate cu mai mult de cinci angajaþi care lucrau fãrã documente legale.

“S

eriozitatea” , la loc de cinste pe Internet ªi nu doar sancþiunile ar trebui sã-i sperie pe angajatorii care decid sã eludeze legea, ci ºi perspectiva de a-ºi crea o faimã negativã. Orice potenþial partener de afaceri, ori persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã pot afla, direct de pesite-ul ITM Huendoara, cât de serioasã este firma de care sunt interesaþi. La un click distanþã, pe www.itmhunedoara, este publicatã o listã cu firmele depistate cã au folosit forþa de muncã „la negru“ pe raza judeþului Hunedoara. Iar aceastã listã, aflatã în secþiunea „Relaþii publice” este actualizatã sãptãmânal, aºa cã niciun cntravenient nu scapã.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

Fonduri pentru promovarea peºterilor prin copy-paste

U

n ONG, inventariazã peºterile din munþii Parâng, prin copy-paste. La nivelul Ministerului Administraþiei ºi Dezvoltãrii Regionale sînt publice informaþiile privind proiectele implementate în diferite domenii la nivel naþional. Potrivit informaþiilor, asociaþia nu a fãcut altceva decît sã preia prin copy-paste informaþiile deja existente realizate de Clubul de Speologie „Emil Racoviþa” Bucureºti. Monika BACIU

P

eºterile din munþii Parâng Un ONG a accesat fonduri pentru a inventaria peºterile din munþii Paring. Asociaþia Eco Eden a studiat toate cavernele din munþii Paring. Valoarea eligibilã a proiectului este de 683.586 de lei. Proiectul se afla în stadiul de implementare, iar prefinanþarea alocata a fost de 68.358 de lei. Asociaþia a atras ºi fonduri private în valoare de 1456 de

lei, dar ºi fonduri de la bugetul de stat în suma de 9469 de lei. Marea majoritate a peºterilor promovate sunt cele din masivul muntos de pe raza judeþului Gorj. Mai multe astfel de peºteri au fost identificate ºi promovate de asociaþie pe diferite site-uri. ”Zona Gãuri se caracterizeazã prin formele carstice impresionante de un mare potenþial speologic, fiind propusã ca arie protejatã. Ea va ocupa Cãldarea glaciarã Gãuri, zona vesticã a acesteia constituind rezervaþia ºtiinþificã propriu–zisã. Aflatã în

zonã înaltã a Munþilor Parâng, puternic modelatã de gheþari pleistoceni, rezervaþia ocroteºte forme carstice ºi o interesantã flora din care se remarca Aubrieta croatica, planta rarã, submediteraneana, unicã în þarã, adaptatã perfect grohotiºurilor calcaroase de sub Vîrful Gãuri. Menitã a fi o rezervaþie mixtã, geomorfica, speologica, floristica ºi peisagistica, Rezervaþia Gãuri va ocroti relieful calcaros modelat într-o bandã de cãlcare cristaline cu dispunere sinclinala, aflate pe fundul Cãldãrii Gãuri ºi

pe versanþii acesteia. Pe treapta cea mai înaltã a cãldãrii se afla lacul Gãuri, care în verile cãlduroase seacã”, se aratã pe site. O altã peºtera promovatã este Marele Arbi. Aici se ajunge de pe Jieþ. ”Pornind de pe D7A, din punctul numit Cotul Jieului, spre izvoarele acestuia urmam drumul forestier ºi în continuare pe partea dreaptã marcajul „cruce galbenã” care urca prin pãdure. În versantul stîng al primului afluent al Jieului spre vest în sensul de urcare, la baza unui perete de calcar, se pot vedea mai multe deschideri de peºteri, dintre care una impresionantã prin dimensiuni – Marele Abri. Situat la altitudinea de 1530 m, Marele Abri a fost marcat cu RB ºi are 4m înãlþime (în punc-

Comisia Europeanã urgenteazã închiderea gropilor de gunoi neconforme

S

istemul de management integrat al deºeurilor intrã în linie dreaptã. Consilierii judeþeni au aprobat conþinutul cadru al Contractului de finanþare pentru Proiectul ,, Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara. Gestionarea deºeurilor menajere este o problema deosebit de importantã pentru autoritatile administraþiei publice locale din Judeþul Hunedoara, care au trebuit sã gãseasca soluþii adecvate de conformare cu legislaþia de mediu. Monika BACIU ”Consiliul Judeþean Hunedoara s-a angajat sa acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea unui program etapizat de investiþii pentru gestionarea deºeurilor menajere în Judeþul Hunedoara ºi definirea unui sistem de management integrat care sa asigure conformarea cu cerinþele de mediu ale Directivelor Europene. Urmare a Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.194/ 27.09.2013 privind aprobarea Aplicaþiei de

Finanþare ºi a documentelor suport pentru proiectul ,, Sistem de Management Integrat al Deºeurilor în Judeþul Hunedoara ,, ºi transmiterii cererii de finanþare însoþitã de toate anexele în vederea accesarii de fonduri europene pentru finantarea acestui proiect prin Programul Operational Sectorial POS Mediu, în data de 28.01.2014, Comisia Europeana a decis aprobarea contribuþiei financiare din partea Fondului European de Dezvoltare Regionalã.

Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice a transmis Consiliului Judeþean Hunedoara,varianta draft a Contractului de finanþare ºi anexele aferente proiectului menþionat mai sus, în vederea consultãrii ºi comunicãrii punctului de vedere”, se aratã în documentele CJH. În varianta actualã Proiectul cuprinde mai multe investiþii importante. Este vorba de construirea unui centru de management al deºeurilor la Bârcea Mare, extin-

derea / modernizarea staþiilor de sortare existente, construirea unei staþii de sortare a deºeurilor la Petroºani, construirea unei staþii de transfer a deºeurilor la Petroºani, achiziþia pubelelor ºi containerelor de deºeuri menajere ºi închiderea ecologica a 9 depozite neconforme existente la Aninoasa, Petrila, Lupeni, Haþeg, Cãlan, Uroi-Rapoltu Mare, Oraºtie, Deva ºi Hunedoara.

tul maxim), 14m lãþime ºi 7m adîncime. În amonte de aceastã mare deschidere, la aproximativ 100 m se gãsesc alte patru abriuri mai mici. Straturile Marelui Abri sînt decimetrice, iar planºeul este acoperit de numeroase blocuri de calcar ºi placue desprinse din tavan. Varã se remarca vegetaia abundenta din faþa intrãrii dominatã de ferigi. Peºtera poate constitui un adãpost foarte bun pe vreme rea”, se aratã în descriere. În cadrul proiectului au fost identificate ºi mai multe chei. Cheia Galbenului este una dintre acestea, iar locaþia este perfectã pentru canioning. ”Avînd o lungime de 2 km, Cheile Galbenului se caracterizeazã prin pereþi abrupþi formaþi din calcare jurasice cu înãlþimi maxime de aproximativ 150 m, la baza cãrora se afla grohotiºuri. Cheile s-au format printr-un proces de eroziune în urmã cu milioane de ani, printr-o sursã gãsitã în peretele de calcar al Munþilor Paring, apa Rîului Galben a acþionat ºi astfel procesele de eroziune au lãrgit-o. Albia rîului s-a adîncit

prin acþiunea apei asupra calcarului, iar în timp, peºtera formatã aici a rãmas suspendatã pe peretele drept al Cheilor Galbenului. La formarea cheilor au contribuit ºi glaciaþiunile ce au avut un rol important în hidrologia rîurilor de suprafaþã sau din subteran. Deºi Rîul Galbenul are un debit mic, acesta a reuºit sã despartã douã blocuri din acelaºi masiv, ºi anume Paring. Traversînd Cheile Galbenului, pe pereþii lor se pot observa nivelele de eroziune, precum ºi numeroase guri de peºterã. În urma amenajãrilor ce au fost fãcute în ultimii ani, Cheile Galbenului au fost transformate întrun paradis al cãþãrãrii pe stînci. Cãþãrarea este posibilã tot timpul anului datoritã factorilor prielnici: roca stîncoasã ºi aderenþa, orientarea pereþilor (estic ºi vestic), altitudinea micã, accesul facil ºi posibilitãþile de cazare variate. În aceastã zonã exista peste 50 de trasee de alpinism ºi escalada omologate, zona fiind perfectã ºi pentru practicarea canioning-ului”, se aratã în descriere.


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

Incendiatã de turci, reconstruitã de momârlani

Biserica Sânoni poartã ºi dupã mai bine de un mileniu clopotul original I

ncendiatã de turci ºi reconstruitã de momârlani, biserica Sânoni poartã ºi astãzi clopotul original din anul 790. Trecutul ºi prezent se îmbinã perfect la Petroºani. Viaþa momârlanilor s-a desfãºurat mereu în jurul bisericilor, iar acest lucru este atestat documentar. Istoria veche de mii de ani este prezentã la Petroºani la Biserica Sânonilor din Lunca Jiului. Biserica, singura din localitate astestatã ca monument istoric are ºi astãzi clopotul original care dateazã din anul 790. Preoþii cunosc o parte din istoria lãcaºului de cult. Biserica de lemn din Lunca Jiului a fost ridicatã în 1790. Are hramul „Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil” ºi figureazã pe lista monumentelor istorice din România. Este cea mai veche construcþie din

Petroºani care a rezistat trecerii timpului. Denumirea de Sânoni vine de la o veche familie, cu numele de Sîn, nume întâlnit ºi acum la unii locuitori. Bisericuþa este construitã din bârne de lemn de frasin, defriºat din pãdurea locului numitã “Rãtundul” de cãtre

credincioºi, pãstori aºezaþi în urmã cu secole pe aceste meleaguri, veniþi din Livadia ºi Galaþi, sate nobiliare foarte vechi ale Þãrii Haþegului. Documentele oficiale atestã o primã bisericã pe acest loc în anul 1733. Actuala bisericã a fost ridicatã de credincioºi pe vatra strãvechii biserici, incendiatã de cãtre oºtirile otomane în 1788. Turcii, pãtrunzând prin Pasul Vâlcan, au pustiit satele din Valea Jiului, au dat foc caselor ºi bisericilor, luând mulþi locuitori în robie. Aºa s-a întâmplat ºi în localitãþile UricaniHobiceni, Iscroni, Paroºeni, Bãrbãteni. În aceste împrejurãri, românii din Lunca Jiului s-au refugiat în pãdurea de peste Jiu, actuala Dâlja. Dupã retragerea trupelor turceºti ºi-au reluat viaþa obiºnuitã, reconstruindu-ºi casele ºi bisericile arse. ”Biserica aceasta a Sânonilor cu Hramul Sfinþilor Mihail ºi Gavril este cea mai veche bisericã din Valea Jiului atestatã documentar, nu se ºtie exact când a fost ridicatã, dar este menþionatã într-o conscripþie a lui Klein în 1733 ºi aceasta menþionatã atunci a fost ridicatã pe o mai veche bisericã care a fost ridicatã pe temelia unei

mai vechi biserici. Aceastã bisericã este ridicatã din lemn, pe o fundaþie de piatrã din lemn de frasin care a fost adus dintr-o pãdurice unde acum este bisericanouã Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena ºi fãcutã dupã obiceiurile de atunci din bârne masive de frasin, apoi încheiatã în coadã de rândunicã. În bisericã s-a slujit o bunã perioadã de timp, mai ales ceea ce ºtim noi, primii preoþi care au fost dupã 1700 ºi ceva sunt menþionate în actele celor de la Bla, atunci erau grecocatolicii cu unirea cu Roma ºi atunci se spunea cã aici au fost credincioºi ortodocºi care nu au pãrãsit niciodatã credinþa ortodoxã. Biserica are icoane pictate adãugate, dar a fost înzestratã cu icoane prãznicare ºi toate

trebuitoare cultului. Acestea au fost pictate de un maestru Popa Simeon Piteºteanul care

a fost preot în pãrþile Haþegului, chiar avea o ºcoalã de zugravi la Mãnãstirea Prislop ºi el împreunã cu ucenicii lui a pictat ºi Mãnãstirea Prislop, dar ºi alte biserici de referinþã din Þara Haþegului ºi a Hunedoarei. Aceste icoane sunt pictate de

Popa Simeon pentru cã pe una din icoane, pe spate este scris Popa Simeon, anul Domnului 1796, deci avem o mãrturie clarã în ceea ce priveºte pictarea icoanelor acestei biserici”, ne poveºteºte preotul Marius Isai. În interiorul bisericii se mai pãstreazã ºi astãzi clopotul original, inscripþionat cu anul montãrii în bisericã, 1790, câteva icoane din aceeaºi perioadã ºi câteva cãrþi religioase tipãrite în secolele XVIIXVIII. Biserica este construitã în formã de navã simplã, cu un turn–clopotniþã înalt de 7 m, deasupra tindei ºi

pronaosului. În clopotniþã se aflã douã clopote. Cel mic are inscripþionat pe el, în chirilicã “Anul Domnului nostru Iisus Hristos 790”. Inscripþia este încadratã de ornamente româneºti cu frunze de stejar. Al doilea clopot, cu o inscripþie în limba latinã

are imprimat anul 1839 - prin poansonare - ºi o frumoasã ornamentaþie în relief, cu influenþe apusene. Prezenþa acestor clopote, în special a celui mic, demonstreazã în mod sigur cã la 1790 reconstruirea bisericii era terminatã. ”Ceea ce vedem astãzi nu a fost biserica originalã în sensul cã prima datã a fost construit numai altarul, se vede ºi o diferenþã între altar ºi naos, dar pentru cã s-a înmulþit obºtea credincioºilor a fost adãugatã ºi aceastã parte de pronaos cu tinda, este din alt fel de lemn din lemn de brad, a fost acoperitã cu ºindfrilã la început, dar a fost schimbatã aceastã ºindrilã în 1926 ºi atunci s-a pus þiglã ºi este cum o vedem astãzi. Avem ºi unul din clopotele originale, probabil era clopotul mic ºi pe el scrie cu litere chirilice anul Domnului 791. Nu intervenim la structura bisericii, dar împreunã cu credincioºii facem curãþenie întotdeauna mai ales cã aici se slujeºte de câteva ori pe

an, la Hram la Sfinþii Mihail ºi Gavril, apoi la nedeia care se organizeazã în a doua zi de Paºti ºi la sãrbãtoarea Rusaliilor sau a Pogorârii Sfântului Duh”, mai spune preotul.

P

ietre funerare, persoane necunoscute În curtea micii biserici sunt câteva lespezi de piatrã. Preoþii spun cã aici îºi dorm somnul de veci persoane ale locului, care însã au o identitate necunoscutã. ”Pietrele respective sunt lespezi de piatrã ºi sunt de la niºte morminte vechi. ºtim cu toþii cã mai de mult ºi mai cãtre vremurile noastre strãmoºii noºtri îngropau morþii în curtea bisericii ºi se pare cã sunt pietre funerare, de la mormintele ctitorilor sau ale credincioºilor care au aparþinut parohiei”, ne mai povesteºte preotul Marius Isai. De deshumare nici nu se pune problema. ”Se pecetluieºte acest mormânt pânã la a doua venire a domnu-

Nici postul Paºtelui nu creºte profitul comercianþilor de la piaþã

P

reþurile alimentelor de post nu vor creºte, cel puþin asta ne spun þãranii din piaþã. Începând de luni s-a lãsat Postul Paºtelui, iar credincioºii care nu mãnâncã de dulce în aceastã perioadã au o gamã variatã de produse de post la piaþã. Comercianþii spun cã vânzarea este una foarte slabã, chiar dacã preþurile sunt mici. Cu un leu se vinde spre exemplu o legãturã de urzici ºi 2 lei este o salatã. ”Un leu e grãmada, ºase la cinci lei. La urzici nu e uºor. Trebuie fir cu fir ca sã faci de un leu. Nu le scumpim acum cã e

lui” ne spune preotul, iar acest lucru înseamnã cã din punct de vedere religios nu este permisã deshumarea. ”Nu ne-am gândit la deshumare. Nu se face o deshumare pentru cã atunci când preotul, aºa cum este obiceiul la noi în Ardeal, înmormânteazã pe cineva pecetluieºte groapa ºi spune ”se pecetluieºte acest mormânt pânã la a doua venire a domnului”, adicã nu prea e în regulã sã dezgropãm morþii. Sunt cazuri când sunt suspiciuni sau mai ales bisericeºte vorbind atunci când cineva trebuie declarat sfânt. Nu ne-am gândit sã deshumãm. Sunt morminte de sute de ani, odihna strãmoºilor nu trebuie niciodatã curmatã”, mai spune preotul. În anul 1788 turcii au pãtruns prin pasul Vulcan ºi au incendiat

post, oricum nu se cumpãrã”, spune o vânzãtoare. Alþi comercianþi pun pe seama supermarketurilor vânzãrile reduse de la piaþã. Micii întreprinzãtori spun cã sunt îngropaþi de marile magazine. ”Nu mai vine lumea pentru sunt supermarketurile ºi totul s-a distrus. Acolo sunt unele produse care au preþuri mai mari decât la piaþã, dar sunt oferte ºi îi atrag. S-a dus piaþa. Peste vreo 3-4 ani vor veni la piaþã o datã pe

casele ºi bisericile jienilor din Bazinul Superior al Jiului. Istoricii spun cã în locul bisericii pustiite de turci s-a construit în Lunca Jiului, în crângul Sânoni, biserica de lemn cu hramul „Sfinþii Arhangheli” fiind terminatã, cu podoaba picturii, în anul 1795. Altarul este confecþionat din douã pietre de moarã. Interiorul bisericii este pictat de vestitul pictor (preot la Silvaºu de Sus) Simeon Piteºteanu, cel care a pictat ºi interioarele bisericilor Prislop ºi Densuº. În a doua zi de Paºte este oficiatã prima slujbã din an la aceastã bisericã. Aici au loc doar trei slujbe pe an, în a doua zi de Paºte, cu ocazia hramului bisericii (de Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavril) ºi la Rusalii. Monika BACIU

sãptãmânã ca în alte þãri. Supermarketurile ne duc în cap. E sãrãcie. Facem sã fie bine, încercãm dar nu reuºim”, spune un alt vânzãtor. În perioada aceasta de post, de curãþire spiritualã ºi trupeascã, majoritatea credincioºilor nu consumã alimente pe bazã de lactate ºi de carne. Pentru aceºtia oferta de la piaþã este variatã ºi accesibilã din punct de vedere financiar. Monika BACIU


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

Incendiatã de turci, reconstruitã de momârlani

Biserica Sânoni poartã ºi dupã mai bine de un mileniu clopotul original I

ncendiatã de turci ºi reconstruitã de momârlani, biserica Sânoni poartã ºi astãzi clopotul original din anul 790. Trecutul ºi prezent se îmbinã perfect la Petroºani. Viaþa momârlanilor s-a desfãºurat mereu în jurul bisericilor, iar acest lucru este atestat documentar. Istoria veche de mii de ani este prezentã la Petroºani la Biserica Sânonilor din Lunca Jiului. Biserica, singura din localitate astestatã ca monument istoric are ºi astãzi clopotul original care dateazã din anul 790. Preoþii cunosc o parte din istoria lãcaºului de cult. Biserica de lemn din Lunca Jiului a fost ridicatã în 1790. Are hramul „Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil” ºi figureazã pe lista monumentelor istorice din România. Este cea mai veche construcþie din

Petroºani care a rezistat trecerii timpului. Denumirea de Sânoni vine de la o veche familie, cu numele de Sîn, nume întâlnit ºi acum la unii locuitori. Bisericuþa este construitã din bârne de lemn de frasin, defriºat din pãdurea locului numitã “Rãtundul” de cãtre

credincioºi, pãstori aºezaþi în urmã cu secole pe aceste meleaguri, veniþi din Livadia ºi Galaþi, sate nobiliare foarte vechi ale Þãrii Haþegului. Documentele oficiale atestã o primã bisericã pe acest loc în anul 1733. Actuala bisericã a fost ridicatã de credincioºi pe vatra strãvechii biserici, incendiatã de cãtre oºtirile otomane în 1788. Turcii, pãtrunzând prin Pasul Vâlcan, au pustiit satele din Valea Jiului, au dat foc caselor ºi bisericilor, luând mulþi locuitori în robie. Aºa s-a întâmplat ºi în localitãþile UricaniHobiceni, Iscroni, Paroºeni, Bãrbãteni. În aceste împrejurãri, românii din Lunca Jiului s-au refugiat în pãdurea de peste Jiu, actuala Dâlja. Dupã retragerea trupelor turceºti ºi-au reluat viaþa obiºnuitã, reconstruindu-ºi casele ºi bisericile arse. ”Biserica aceasta a Sânonilor cu Hramul Sfinþilor Mihail ºi Gavril este cea mai veche bisericã din Valea Jiului atestatã documentar, nu se ºtie exact când a fost ridicatã, dar este menþionatã într-o conscripþie a lui Klein în 1733 ºi aceasta menþionatã atunci a fost ridicatã pe o mai veche bisericã care a fost ridicatã pe temelia unei

mai vechi biserici. Aceastã bisericã este ridicatã din lemn, pe o fundaþie de piatrã din lemn de frasin care a fost adus dintr-o pãdurice unde acum este bisericanouã Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena ºi fãcutã dupã obiceiurile de atunci din bârne masive de frasin, apoi încheiatã în coadã de rândunicã. În bisericã s-a slujit o bunã perioadã de timp, mai ales ceea ce ºtim noi, primii preoþi care au fost dupã 1700 ºi ceva sunt menþionate în actele celor de la Bla, atunci erau grecocatolicii cu unirea cu Roma ºi atunci se spunea cã aici au fost credincioºi ortodocºi care nu au pãrãsit niciodatã credinþa ortodoxã. Biserica are icoane pictate adãugate, dar a fost înzestratã cu icoane prãznicare ºi toate

trebuitoare cultului. Acestea au fost pictate de un maestru Popa Simeon Piteºteanul care

a fost preot în pãrþile Haþegului, chiar avea o ºcoalã de zugravi la Mãnãstirea Prislop ºi el împreunã cu ucenicii lui a pictat ºi Mãnãstirea Prislop, dar ºi alte biserici de referinþã din Þara Haþegului ºi a Hunedoarei. Aceste icoane sunt pictate de

Popa Simeon pentru cã pe una din icoane, pe spate este scris Popa Simeon, anul Domnului 1796, deci avem o mãrturie clarã în ceea ce priveºte pictarea icoanelor acestei biserici”, ne poveºteºte preotul Marius Isai. În interiorul bisericii se mai pãstreazã ºi astãzi clopotul original, inscripþionat cu anul montãrii în bisericã, 1790, câteva icoane din aceeaºi perioadã ºi câteva cãrþi religioase tipãrite în secolele XVIIXVIII. Biserica este construitã în formã de navã simplã, cu un turn–clopotniþã înalt de 7 m, deasupra tindei ºi

pronaosului. În clopotniþã se aflã douã clopote. Cel mic are inscripþionat pe el, în chirilicã “Anul Domnului nostru Iisus Hristos 790”. Inscripþia este încadratã de ornamente româneºti cu frunze de stejar. Al doilea clopot, cu o inscripþie în limba latinã

are imprimat anul 1839 - prin poansonare - ºi o frumoasã ornamentaþie în relief, cu influenþe apusene. Prezenþa acestor clopote, în special a celui mic, demonstreazã în mod sigur cã la 1790 reconstruirea bisericii era terminatã. ”Ceea ce vedem astãzi nu a fost biserica originalã în sensul cã prima datã a fost construit numai altarul, se vede ºi o diferenþã între altar ºi naos, dar pentru cã s-a înmulþit obºtea credincioºilor a fost adãugatã ºi aceastã parte de pronaos cu tinda, este din alt fel de lemn din lemn de brad, a fost acoperitã cu ºindfrilã la început, dar a fost schimbatã aceastã ºindrilã în 1926 ºi atunci s-a pus þiglã ºi este cum o vedem astãzi. Avem ºi unul din clopotele originale, probabil era clopotul mic ºi pe el scrie cu litere chirilice anul Domnului 791. Nu intervenim la structura bisericii, dar împreunã cu credincioºii facem curãþenie întotdeauna mai ales cã aici se slujeºte de câteva ori pe

an, la Hram la Sfinþii Mihail ºi Gavril, apoi la nedeia care se organizeazã în a doua zi de Paºti ºi la sãrbãtoarea Rusaliilor sau a Pogorârii Sfântului Duh”, mai spune preotul.

P

ietre funerare, persoane necunoscute În curtea micii biserici sunt câteva lespezi de piatrã. Preoþii spun cã aici îºi dorm somnul de veci persoane ale locului, care însã au o identitate necunoscutã. ”Pietrele respective sunt lespezi de piatrã ºi sunt de la niºte morminte vechi. ºtim cu toþii cã mai de mult ºi mai cãtre vremurile noastre strãmoºii noºtri îngropau morþii în curtea bisericii ºi se pare cã sunt pietre funerare, de la mormintele ctitorilor sau ale credincioºilor care au aparþinut parohiei”, ne mai povesteºte preotul Marius Isai. De deshumare nici nu se pune problema. ”Se pecetluieºte acest mormânt pânã la a doua venire a domnu-

Nici postul Paºtelui nu creºte profitul comercianþilor de la piaþã

P

reþurile alimentelor de post nu vor creºte, cel puþin asta ne spun þãranii din piaþã. Începând de luni s-a lãsat Postul Paºtelui, iar credincioºii care nu mãnâncã de dulce în aceastã perioadã au o gamã variatã de produse de post la piaþã. Comercianþii spun cã vânzarea este una foarte slabã, chiar dacã preþurile sunt mici. Cu un leu se vinde spre exemplu o legãturã de urzici ºi 2 lei este o salatã. ”Un leu e grãmada, ºase la cinci lei. La urzici nu e uºor. Trebuie fir cu fir ca sã faci de un leu. Nu le scumpim acum cã e

lui” ne spune preotul, iar acest lucru înseamnã cã din punct de vedere religios nu este permisã deshumarea. ”Nu ne-am gândit la deshumare. Nu se face o deshumare pentru cã atunci când preotul, aºa cum este obiceiul la noi în Ardeal, înmormânteazã pe cineva pecetluieºte groapa ºi spune ”se pecetluieºte acest mormânt pânã la a doua venire a domnului”, adicã nu prea e în regulã sã dezgropãm morþii. Sunt cazuri când sunt suspiciuni sau mai ales bisericeºte vorbind atunci când cineva trebuie declarat sfânt. Nu ne-am gândit sã deshumãm. Sunt morminte de sute de ani, odihna strãmoºilor nu trebuie niciodatã curmatã”, mai spune preotul. În anul 1788 turcii au pãtruns prin pasul Vulcan ºi au incendiat

post, oricum nu se cumpãrã”, spune o vânzãtoare. Alþi comercianþi pun pe seama supermarketurilor vânzãrile reduse de la piaþã. Micii întreprinzãtori spun cã sunt îngropaþi de marile magazine. ”Nu mai vine lumea pentru sunt supermarketurile ºi totul s-a distrus. Acolo sunt unele produse care au preþuri mai mari decât la piaþã, dar sunt oferte ºi îi atrag. S-a dus piaþa. Peste vreo 3-4 ani vor veni la piaþã o datã pe

casele ºi bisericile jienilor din Bazinul Superior al Jiului. Istoricii spun cã în locul bisericii pustiite de turci s-a construit în Lunca Jiului, în crângul Sânoni, biserica de lemn cu hramul „Sfinþii Arhangheli” fiind terminatã, cu podoaba picturii, în anul 1795. Altarul este confecþionat din douã pietre de moarã. Interiorul bisericii este pictat de vestitul pictor (preot la Silvaºu de Sus) Simeon Piteºteanu, cel care a pictat ºi interioarele bisericilor Prislop ºi Densuº. În a doua zi de Paºte este oficiatã prima slujbã din an la aceastã bisericã. Aici au loc doar trei slujbe pe an, în a doua zi de Paºte, cu ocazia hramului bisericii (de Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavril) ºi la Rusalii. Monika BACIU

sãptãmânã ca în alte þãri. Supermarketurile ne duc în cap. E sãrãcie. Facem sã fie bine, încercãm dar nu reuºim”, spune un alt vânzãtor. În perioada aceasta de post, de curãþire spiritualã ºi trupeascã, majoritatea credincioºilor nu consumã alimente pe bazã de lactate ºi de carne. Pentru aceºtia oferta de la piaþã este variatã ºi accesibilã din punct de vedere financiar. Monika BACIU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

Doar 4-6% din insolvenþe sunt frauduloase la nivelul UE; scepticismul de fraudã se menþine

I

nsolvenþele înregistrate la nivelul Uniunii Europene sunt frauduloase doar în proporþie de 4-6%, însã opinia publicã face o puternicã legãturã între eºecul afacerii ºi ideea de fraudã, a afirmat preºedintele Institutului Naþional de Pregãtire a Practicienilor în Insolvenþã (INPPI), Simona Miloº.

"Deºi la nivelul UE doar între 4-6% din insolvenþe sunt frauduloase, opinia publicã face o puternicã legãturã între eºecul afacerii ºi ideea de fraudã. Antreprenorii care au trecut printr-o procedurã de insolvenþã sunt descurajaþi, din cauza percepþiei nega-

tive asupra insolvenþei, sã demareze o nouã afacere ºi se îndreaptã cãtre funcþii salarizate, în loc sã încerce un restart', a spus Miloº, într-o conferinþã pe tema pieþei insolvenþei din România. Un faliment poate fi pentru o firmã o 'sursã de învãþare', a

explicat Simona Miloº, care a prezentat date din Programul Antreprenorial European 2020, publicat de Comisia Europeanã. 'S-a apreciat cã eºecul falimentului poate consti-

tui, în mãsura în care nu este vorba de unul fraudulos, o sursã de cunoaºtere ºi de învãþare pentru întreprinzãtorii care au ajuns în aceastã situaþie. Deseori, aceºtia învaþã din propriile greºeli ºi au mai mult succes în viitor. La nivel statistic, studiile

aratã cã afacerile începute de antreprenori care au trecut printr-o procedurã de insolvenþã au ºanse mai mari de reuºitã din punct de vedere al profitului ºi al numãrului de locuri de muncã create, decât o afacere pornitã de un antreprenor care nu a trecut printr-o astfel de experienþã', a arãtat preºedintele INPPI. Pe agenda conferinþei figureazã subiecte privind tendinþele pe

piaþa insolvenþei din România în 2014, insolvenþa grupurilor de societãþi, reglementatã în premierã în România, impactul noilor coduri — penal ºi de procedurã penalã — asupra procedurilor de insolvenþã, tranzacþiile în insolvenþã, piaþa de valorificare a activelor firmelor în dificultate ºi greºelile de management ce pot duce la insolvenþã. Agerpres

APIA primeºte cereri de platã pentru mãsurile de sprijin pe suprafaþã

A

genþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) a demarat Campania de primire a cererilor de platã pentru schemele/mãsurile de sprijin pe suprafaþã.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaþã, fermierii trebuie sã depunã la Centrele APIA, în intervalul 3 martie - 15 mai 2014, o singurã cerere de platã. Pentru cererile de platã depuse începând cu data de 16 mai, se vor aplica penalitãþi de 1% pentru fiecare zi lucrãtoare de întârziere. Dupã data de 9 iunie 2014, cererea de platã nu mai este admisã la calculul plãþii pentru anul în curs. Pot beneficia de mãsurile de sprijin pe suprafaþã persoanele fizice ºi/sau juridice care exploateazã terenul agricol pentru care solicitã plata, în calitate de proprietari, arendaºi, concesionari, administratori în cadrul asociaþiilor în participaþiune etc. Dacã proprietarul a dat terenul în arendã, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafaþa respectivã va fi acordat

celui care lucreazã terenul. “Precizãm cã sunt eligibile la platã exploataþiile cu suprafaþa de cel puþin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafaþa de cel puþin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuºtilor fructiferi, suprafaþa minimã a parcelei trebuie sã fie de cel puþin 0,1 hectare. De asemenea, solicitantul trebuie sã respecte Bunele Condiþii Agricole ºi de Mediu (GAEC) ºi Cerinþele Legale în Materie de Gestionare (SMR) pe toatã suprafaþa fermei”, susþin reprezentanþii APIA. Mãsurile de sprijin pe suprafaþã sunt: Schema de platã unicã pe suprafaþã (SAPS); Ajutoare naþionale tranzitorii (ANT): ANT 1 - culturi în teren arabil, ANT

2 - in pentru fibrã, ANT 3 - cânepã pentru fibrã, ANT 4 - tutun, ANT 5 hamei, ANT 6 - sfeclã de zahãr; Schema de platã separatã pentru zahãr; Schema de sprijin pentru orez din zonele defavorizate altele decât zona montanã; De asemenea, în rândul mãsurilor se numãrã ºi Plãþi compensatorii pentru mãsurile de dezvoltare ruralã: Mãsura 211 - Plãþi compensatorii pentru zonele montane defavorizate, Mãsura 212 - Plãþi compensatorii pentru zonele specific ºi semnificativ defavorizate din punct de vedere natural, Mãsura 214 - Plãþi de Agro-mediu: Pachetul 1 (P1) - Pajiºti cu înaltã valoare naturalã; Pachetul 2 (P2) - Practici agricole tradiþionale; Pachetul 3 (P3) - Pajiºti importante pentru pãsãri; Pachetul 4 (P4) - Culturi verzi; Pachetul 5 (P5) Agricultura ecologicã; Pachetul 6 (P6) - Pajiºti importante pentru fluturi; Pachetul 7 (P7) Terenuri arabile importante ca zone de hrãnire pentru gâsca cu gât roºu.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

Î

Sã fim mai buni! Mãcar sã încercãm

n aceastã perioadã, a Postului Paºtelui care a început de luni, 3 martie, ºi se încheie în 19 aprilie, pe lîngã curãþirea trupeascã, cea a sufletului ºi a conºtiinþei sunt mai mai importante. “Este cel mai lung post pentru cã are ºase sãptãmîni fãrã Sãptãmîna Mare, iar în total ºapte sãp-

tãmîni. Este cel mai aspru pentru cã ºi jertfã Mîntuitorului a fost una deosebitã pentru noi ºi de aceea, ºi noi trebuia sã facem ceva pentru asta. În post, aºa cum mai spunea Mîntuitorul “Unge pãrul tãu ºi faþa ta o spalã”, se presupune o abþinere de la foarte multe lucuri. La tot ceea ce ne-a plãcut pînã acum, trebuie sã renunþãm”, ne-a spus pãrintele Nicolae Tãnase, preot la Biserica Sf Varvara din Petroºani. Acesta este cel mai bun prilej de apropiere de semenii noºtrii, de Dumnezeu ºi de a lãsa în urma cele rele. “Voi încerca, mãcar de astãzi, sã nu mai gîndesc rãu, sã fiu mai bunã ºi milostiva cu cei nevoiaºi, bãtrîni ºi mai bolnavi. Asta înseamnã postul, sã fii conºtient ºi de nevoile celui din jur ºi mai ales de apropierea cu

Domnul”, a spus o credincioasã. Dar, sã le uiþi pe cele lumeºti ºi sã te abþii, nu este un lucru uºor, mai ales cã ispita este la tot pasul. ªi lãsarea în urmã a rîului se face gradual, dupã putinþã

fiecãruia. “Postul este o ascezã ºi un exerciþiu. Nu se pot realiza toate lucrurile de-o datã, dar pas cu pas. Astãzi renunþãm la mîncare, mîine la vorbele rele, poimîine la urã ºi tot aºa, puþin cîte puþin. Nu vom

Post cu gust ºi bun prilej de detoxifiere a organismului

P

iaþa de produse ºi preparate vegetale, practic a explodat în ultimii ani. Postul nu mai înseamnã o condamnare la abstinenþã culinarã, ci în zilele noastre poate fi chiar o perioadã plinã de gust ºi diversitate. Dacã pânã acum câþiva, oamenii se abþineau de la cele “de dulce” doar cu cartofi, fasole, varzã, orez sau cel mult conservele puse pentru iarnã, în prezent au mai multe opþiuni. Începând de la mezeluri vegetale, conserve ºi pateuri cu mãsline verzi sau ardei, magazinele din Valea Jiului au ºi câte un raion special pentru astfel de produse. Oamenii, însã, þin ºi nu prea post. Scepticii preferã preparatele clasice cu care au fost obiºnuiþi dintotdeauna, însã cealaltã categorie de persoane, mai deschisã spre nou, este dispusã sã încerce de toate. “Mãnânc tot ce iese nou din aceastã gamã. Nu mã

Actualitate 11 reuºi sã le facem pe toate dintr-o datã”, a mai cuvîntat pãrintele Tãnase. Anul acesta, Învierea Domnului va fi sãrbãtoritã în aceeaºi zi atît de creºtinii ortodocºi, cît ºi de catolici, respectiv pe data de 20 aprilie. Luiza ANDRONACHE

feresc de soia sau de alte preparate”, ne-a spus o femeie din Petroºani.“ Eu, sincer, nu þin post ºi am ºi o motivaþie clarã. Te costã mai mult, iar produsele astea sunt mai scumpe decât carnea”, a afirmat o altã femeie. “Sã vã spun drept, eu merg pe linia clasicã. Mãnânc doar cartofi, fasole, orez ºi alte legume, la fel ca atunci când eram micã. Nu am încredere în tot ce apare acum”, a declara o altã persoanã. Este adevãrat, unele preparate de post, precum cele din soia sau tofu, un aliment natural tradiþional din Orientul Îndepãrtat, ajung sã coste puþin mai mult decât produsele obiºnuite. Însã, cele mai multe magazine de-abia acum inspecteazã piaþa ºi vãd dacã astfel de produse au cerere sau nu, dupã care, dacã este cazul, se aprovizioneazã mai bine ºi mai diversificat. Luiza ANDRONACHE

Târg de animale de Sfântul Gheorghe

n aceastã primãvarã, primãria ÎPetrila organizeazã la

Jieþ târgul de animale, la care sunt aºteptaþi sã participe zeci comercianþi din tot judeþul Hunedoara ºi judeþele limitrofe.

“Pe data de 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe, în fiecare an, organizãm târgul de animale ºi produse agro-industriale, în zona Jieþ, în spatele stadionului din Lonea. Este un târg bianual. O ediþie se þine primãvara pe data de 23 aprilie, iar cealaltã în toamnã, pe 1 septembrie”, a declarat

Toma Vãrgatu, secretarul primãriei Petrila. Acest târg se va desfãºura la Jieþ, aproape in centrul satului. La negoþ vor veni în special þãranii care vor sã vândã sau sã facã schimb de animale cu alþii, din alte zone. ªi, la fel ca ºi în ceilalþi ani, se vor face adrese cãtre toate primãriile din judeþul Hunedoara ºi judeþul Gorj, în special zona de sub munte, Crasna, Novaci ºi Muºteºti pentru un numãr cât mai mare de comercianþi. Cei mai mulþi þãrani care vin aici vor sã vândã în special oi miei, vitei, dar si pasari. Oile de la Jieþ sunt recunoscute pentru calitate, aºa cã în fiecare an de când se þine acest târg, acestea sunt cele mai bine vândute animale. Luiza ANDRONACHE


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

Primãvara începe cu ploi ºi un regim termic peste normele climatologice

V

alorile termice estimate de cãtre meteorologi vor continua sã fie peste normele climatologice ale perioadei, în timp ce ploile, în general slabe cantitativ, vor afecta majoritatea regiunilor atât în urmãtoarele zile, cât ºi de la jumãtatea sãptãmânii viitoare, potrivit prognozei Administraþiei Naþionale de Meteorologie /ANM/, valabilã în intervalul 3-16 martie. Conform meteorologilor, în Banat, valorile termice vor continua sã se situeze ºi în prima jumãtate a lunii martie peste cele climatologic normale. Astfel, media temperaturilor maxime va fi cuprinsã între 11 ºi 14 grade. Abaterea termicã pozitivã va fi chiar ºi mai evidentã în privinþa valorilor minime nocturne, care se vor încadra în medie în ecartul 3-5 grade. O uºoarã scãdere de temperaturã este posibilã în perioada 11-13 martie, dar valorile se vor situa în limite apropiate de

normalul datei. Ploi locale, slabe ºi moderate cantitativ, se vor semnala în special în prima sãptãmânã, cu o probabilitate mai mare în perioada 3-6 martie. În Transilvania, temperatura aerului va fi caracterizatã de valori peste mediile multianuale specifice, astfel cã ziua vor fi în medie între 6 ºi 11 grade. În privinþa temperaturilor minime, în prima sãptãmânã, la nivelul întregii regiuni, vor fi în medie între 1 ºi 3 grade, reprezentând valori mult mai ridicate decât cele specifice perioadei. În cea de-a doua

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

sãptãmânã, scãderea de temperaturã estimatã va determina un regim termic apropiat de cel normal, cu o medie a valorilor nocturne de—2 pânã la zero grade. Probabilitatea pentru ploi va fi mai mare în primele zile, între 3 ºi 6 martie, dar acestea se vor semnala local ºi vor fi în general slabe. În Maramureº, în cea mai mare parte a intervalului de prognozã, dar în special în prima sãptãmânã, regimul termic va fi caracterizat de valori peste cele normale la început de martie, încât media maximelor va fi de 9 — 13

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

grade. Abaterea pozitivã a temperaturilor minime va fi semnificativã în perioada 39 martie, când vor fi valori medii de pânã la 3 grade. Uºoara scãdere de temperaturã estimatã pentru intervalul 1015 martie va conduce la înregistrarea unor valori nocturne mai apropiate de cele climatologic normale, respectiv o medie în jurul a zero grade. Între 4 ºi 6 martie, ploile îºi vor face apariþie, la fel ºi în jurul datei de 13 martie. În Moldova, intervalul de prognozã va debuta cu temperaturi diurne apropiate de cele specifice datei calendaristice, în medie de 4-6 grade, apoi ecartul mediu al valorilor maxime, respectiv de la 8 la 12 grade, va fi în general peste cel normal în prima jumãtate a lunii martie. În privinþa regimului valorilor nocturne, acesta se va menþine peste cel climatologic normal, cu precãdere în prima sãptãmânã, astfel cã, la nivelul întregii regiuni, media minimelor va fi între 1 ºi 4 grade. Probabilitatea pentru ploi, slabe ºi moderate, va fi mai mare în primele zile ale intervalului de referinþã, respectiv în perioada

3-7 martie. Pentru zona Munteniei, pe parcursul celor douã sãptãmâni de prognozã, regimul termic va fi în general mai ridicat decât cel specific acestei perioade, mai ales în ceea ce priveºte temperaturile nocturne. Astfel, dupã ce în primele douã zile, media maximelor va fi de aproximativ 8 grade, începând din data de 5 martie ºi pânã la sfârºitul celor douã sãptãmâni de prognozã aceasta se va situa în jurul valorii de 12 grade. Minimele termice se vor situa, în medie, între 2 ºi 4 grade, cu cele mai ridicate valori în prima sãptãmânã de prognozã. Pânã în jurul datei de 7 martie, pe arii relativ extinse se vor semnala ploi, izolat mai însemnate cantitativ. Începând cu data de 8 martie probabilitatea de apariþie a ploilor va fi mai scãzutã, acestea fiind posibile trecãtor ºi pe spaþii destul de mici. În Oltenia, în medie, valorile termice diurne vor marca o creºtere dupã primele douã zile de prognozã ºi se vor situa pânã la sfârºitul intervalului în jurul valorii de 12 grade. Pe tot parcursul intervalului de prognozã, mediile

temperaturilor minime vor fi mai ridicate decât mediile multianuale specifice acestei perioade, dar mai ales în prima sãptãmânã, când acestea vor fi de aproximativ 4 grade. Ploile îºi vor face apariþia moderat cantitativ ºi pe arii extinse în prima sãptãmânã de prognozã. Ulterior, precipitaþiile vor fi sporadice ºi slabe cantitativ. La munte, pe tot parcursul intervalului de prognozã, atât regimul termic mediu diurn, cât ºi cel nocturn nu vor avea variaþii semnificative. Mediile temperaturilor maxime vor fi de la douã grade Celsius la 4 grade, iar ale celor minime între—5 ºi minus douã grade. Pânã în jurul datei de 8 martie, pe arii extinse se vor semnala precipitaþii, temporar moderate cantitativ, sub formã de ploaie, lapoviþã ºi ninsoare. Apoi, pânã la sfârºitul intervalului de prognozã, pe arii restrânse vor mai fi precipitaþii slabe ºi trecãtoare. Prognoza ANM, valabilã pentru perioada 3 - 16 martie, are la bazã datele provenite de la Centrul European pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) din Reading, Anglia.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

Actualitate 13

A mai lucrat 20 de ani cu o carte de muncã pe care scria ”decedat” ”Eram miner ºef de schimb când m-am accidentat.... dupã ºase luni, în acelaºi loc, a murit fratele meu... Pe lângã suferinþa fizicã a fost ºi una psihicã...” – Ioan Þãranu ”Eram la brigada de pregãtire, în panoul 2 Nord... blocul de piatrã s-a desprins. Salvarea mea a fost cã mi-a prins laba piciorului, eram cu o jumãtate de metru mai încolo. Nu mai am gambã ºi de aici, piciorul este amputat”Gheorghe Vãtuiu ”Vreau sã vã spun cã am fost ars în accidentul din 1980. Pe cartea mea de muncã scria decedat... Apoi am mai lucrat 20 de ani. La pensionare, doamnele de la personal nu ºtiau cum sã precedeze, cum sã pensioneze un mort. Vã spun cã doar la o ureche am 6 operaþii...” – Toader Valache În semn de respect ºi recunoaºtere a eroilor din minerit, la mijlocul sãptãmânii trecute, a avut loc o întâlnire cu ºase mineri care au vãzut moartea în accidentele de muncã ale minei Livezeni. S-a dorit sã fie mult mai mulþi, dar rememorarea acelor clipe dureroase a fost evitatã de cei pentru care a fi erou însemnã suferinþã. Ideea a pornit de la vicepreºedinþa organizaþiei PSD Petroºani, Mariana Popa, care doar citise ºi vãzuse la televizor, destul de rar, de minerii care au trecut prin accidente grele, care au fost arºi, sau prinºi în surupãri ºi care au rãmas marcaþi pe viaþã.Ei ºi familiile lor. Ideea a fost puternic susþinutã de George Giubalcã, ºi el vicepreºedinte ºi inspector ºef securitate

minierã la mina Livezeni. Lor li s-au alãturat imediat Costel Postolache ºi prof.univ.dr.ing. Radu Sorin. Momentul de întâlnirii cu cei multilaþi de minã, ºi fizic ºi psihic, a fost de o încãrcãturã emoþionalã puternicã, pentru cã poveºtile eroilor huilei sunt cutremurãtoare... Li s-au acordat diplome de excelenþã

ºi câte o sticlã de vin personalizatã, pe care scria ”Pentru curajul extraordinar ºi altruismul de care aþi dat dovadã în complexa activitate de scoatere la luminã a huilei de

Valea Jiului. Noroc bun!”. Au fost prezenþi Gheorghe Vãtuiu, accidentat în panoul 2 Nord-pregãtiri; Radics Csaba, accidentat în anul 1988; Toader Valache, supravieþuitor al cumplitului accident din 1980, de la Livezeni, cu 53 de morþi (38 de mineri ºi 15 militari in termen), 27 de rãniþi (19 mineri ºi 8 soldati), 35 de vãduve ºi 75 de copii rãmaºi orfani de tatã; Ion Þãran, accidentat în octombrie 1999, în abatajul mecanizat 3-4; Gheorghe Corlan, accidentat în anul 2000; Viorel Spiridon, accidentat în 1994. Unii au putut vorbi despre acele momente, dar alþii nu au putut nici acum dupã ani buni de la

accidente... ”Eram miner ºef de schimb când m-am accidentat.... dupã ºase luni, în acelaºi loc a murit fratele meu... Pe lângã suferinþa fizicã a fost ºi una psihicã” – Ioan Þãranu. ”Eram la brigada de pregãtire, în panoul 2 Nord... blocul de piatrã s-a desprins. Salvarea mea a fost cã mi-a prins laba piciorului, eram cu o jumãtate de metru mai încolo... Nu mai am gambã ºi de aici piciorul este amputat”Gheorghe Vãtuiu. ”Vreau sã vã spun cã am fost ars în accidentul din 1980. Pe cartea mea de muncã scria decedat... Apoi am mai lucrat 20 de ani. La pensionare,

doamnele de la personal nu ºtiau cum sã precedeze, cum sã pensioneze un mort pentru cã pe cartea de muncã rãmãsese decedat. Vã spun cã doar cã la o ureche am 6 operaþii...” – Toader Valache. Dupã ce au vorbit minerii accidentaþi, era greu sã mai spui ceva.

Pãrea cã nici un cuvânt nu putea exprima ce simþeau cei din salã... ”Am lucrat cu mulþi dintre ei, au fost colegii mei. Nu pot sã le spun decât multã sãnãtate pentru cã prea de multe ori s-a auzit Imnul minerilor în oraº...” – Doru ªipeþan, consilier local. ”Vã mulþumim pentru ceea ce faceþi pentru noi în fiecare zi, pentru viitorul nostru” – Lavinia Grigoriu, reprezentanta tinerilor ºi consilier local, al cãrei tatã a fost accidentat în subteran. ”Sã ne iertaþi stângãciile de acum, sunt din cauza emoþiilor ºi rareori am avut emoþii ca astãzi, pentru cã ”În fund de munþi noi des intrãm/

Cu “Bun noroc!” ne salutãm...” – a spus printre multe altele Radu Sorin, cel care, cu ani în urmã, a cântat imnul minerilor pe scena din Aninoasa. pentru a-i demostra lui Adrian Pãunescu ºi solistului, cã Imnul minerilor nu existã dacã nu este cântat cu trãire. Altfel, nu este decât o melodie... ”Voi aþi trecut prin momente crâncene ºi e trist cã despre jertfa celor ca voi se vorbeºte foarte puþin sau deloc... Vreau sã vã spun cã mineritul existã ºi prin suferinþa voastrã...” – George Giubalcã, inginerul ºef SSM al minei Livezeni ºi vicepreºedinte PSD Petroºani. Dupã manifestare, Radu Sorin a intonat o parte a Imnului minerilor, apoi poveºtile de viaþã, momentele vesele din viaþa de miner, farsele pe care ºi le fãceau ºi multe multe altele au curs fãcând seara lor, a minerilor, frumoasã... Ileana FIRÞULESCU


14 Program & Horoscop

10:20 Lumea modei 10:30 Distractis - Distilat de comedie (r) 11:30 Expediþie în regatul animalelor 12:00 Maºini, teste ºi verdicte 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Beneficiar România (r) 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Dragostea trece prin stomac 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Iubirea, bat-o vina 14:30 Iubirea, bat-o vina 15:00 ªtirile Prima TV 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Interviurile Adevãrul ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Justiþiarul 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Gossip Girl: Intrigi la New York 12:00 Gossip Girl: Intrigi la New York 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Petrecere pentru Gillian 17:00 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi iritat din cauza neînþelegerilor cu un partener de afaceri. Discutaþi calm ºi încercaþi sã ajungeþi la o concluzie comunã. Dacã aveþi de circulat cu maºina, fiþi foarte atent! Sunteþi predispus la accidente.

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat UEFA Europa League 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 Digi Sport Special Exclusiv Gicã Popescu 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Exclusiv Gicã Popescu 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Puteþi avea mici întârzieri, cauzate de evenimente neprevãzute. Nu vã puneþi mari speranþe într-o afacere, ca sã nu fiþi dezamãgit. Amânaþi deciziile importante ºi pãstraþi-vã calmul!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Se pare cã sunteþi stresat pentru cã nu primiþi nici un sprijin la serviciu. Aveþi grijã sã nu îi jigniþi pe cei din jur! Seara, s-ar putea sã aflaþi cã un prieten apropiat a suferit un accident de circulaþie.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r) 14:15 Teleshopping 15:00 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã

21

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa vã enervaþi la serviciu pentru cã primiþi sarcini suplimentare. Fiþi prudent. S-ar putea ca ºeful sã nu fie în toane prea bune! Nu este cazul sã vã descãrcaþi nervii acasã! Ar fi bine sã vã relaxaþi.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi hotãrât sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri pe care aþi tot amânat-o. Partenerul de viaþã vã reproºeazã cã nu aþi ales cel mai bun moment, pentru cã aveþi probleme importante acasã. S-ar putea sã renunþaþi definitiv la cãlãtorie.

S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã aþi cheltuit prea mult pentru un obiect de care nu era nevoie acum. Evitaþi speculaþiile financiare, pentru cã existã riscul sã ajungeþi într-o situaþie neplãcutã. Fiþi mai atent cum vã purtaþi cu prietenii!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

S-ar putea sã fiþi implicat într-un scandal la serviciu, din cauza bârfelor unui coleg. Controlaþi-vã reacþiile, pentru cã neînþelegerile se vor lãmuri repede. Dupã-amiazã intraþi pe neaºteptate în posesia unei sume de bani.

Astãzi nu este indicat sã circulaþi cu maºina, pentru cã existã pericolul sã fiþi implicat într-un accident. Dacã nu aveþi incotro, fiþi foarte prudent. Orice s-ar întâmpla, nu vã grãbiþi ºi ascultaþi-vã intuiþia!

23 noiembrie *** 20 decembrie Începeþi o lucrare de pe urma cãreia veþi câºtiga bine. Nu vã feriþi sã cereþi ajutorul prietenilor, dacã aveþi nevoie! Discutaþi calm cu cei din jur, ca sã nu declanºaþi o ceartã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi lãudat de ºefi pentru felul în care vã faceþi treaba. S-ar putea sã nu vã iasã o afacere din cauza unei situaþii nefavorabile. Evitaþi întâlnirile cu prietenii ºi nu circulaþi cu maºina, pentru cã sunteþi predispus la accidente.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa este posibil sã vã enervaþi pentru cã nu aveþi bani sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de familie. S-ar putea ca o rudã mai în vârstã sã refuze sã vã împrumute.

21 februarie *** 20 martie Aveþi tendinþa sã fiþi irascibil din cauza oboselii. Ar fi bine sã evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã sunteþi predispus la probleme cu sãnãtatea. Amânaþi întâlnirile de afaceri. Ar fi bine sã nu vã forþaþi norocul.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

Primim la redacþie Subsemnaþii locuitori ai Municipiului Petroºani – zona Colonie, venim prin aceastã replicã la articolul „scrisoare deschisã”, apãrut în ziarul „Cronica Vãii Jiului” din data de 27.02.2014.

Nu ºtim cine sunt grupul de pensionari, ce se erijeazã în numele celor 10000 de membrii ai Asociaþiei Pensionarilor Petroºani, din oraºele Petrila, Iscroni, Aninoasa, Vulcan, Lupeni ºi a Filialelor din Brad ºi Deva ºi care jignesc pe cei peste 3000 de locuitori ai zonei Colonie, fãcându-ne „pupincuriºti”, „foame în gât” ºi altele. Cine i-a mandatat pe acest „grup de pensionari”, în numele pensionarilor din oraºele amintite mai sus, chiar nu îºi dau seama cã îi jignesc pe aceºtia? De ce nu vã prezentaþi oficial ºi preferaþi sã scrieþi în ziare minciuni ºi neadevãruri. Asociaþia Pensionarilor Petroºani, astãzi aratã conform cerinþelor europene, are fonduri necesare sã asigure familiilor celor decedaþi funeraliile decente, sã primeascã ajutoare în bani ºi servicii corespunzãtoare. Cum aratã astãzi, ce drepturi au membrii acesteia, nu au existat niciodatã ºi nu visam la aceste lucruri minunate realizate. Astãzi când intri în Asociaþie vezi realizãrile de la poartã, transformãrile care au avut loc, ºi ce este mai important pentru membrii Asociaþiei, ajutoarele ce le primesc familiile în urma decesului membrilor. Noi vã prezentãm reali-

tatea ºi nu putem sã nu îi mulþumim Preºedintelui ºi organelor de conducere, pentru toate aceste realizãri. De altfel cu ocazia alegerilor ºi Adunãrii Generale Anuale, nu au fost ridicate numulþumiri în activitatea Asociaþiei aºa cum menþioneazã acel zis „grup de pensionari”. Datoritã rezultatelor ºi a modului cum este condusã Asociaþia, aceasta s-a extins cu douã filiale la Deva ºi la Brad ºi unde pensionarii ne aduc mulþumiri. Vã facem precizãrile cuvenite cã au mai fost denigratori: Rusu Constantin, Negru Victor, care au adus toate organele de cercetare la Asociaþie: Poliþia Petroºani, Inspectoratul de Poliþie Hunedoara – Deva, ITM – Petroºani, Deva, Bucureºti, Ministerul Muncii, Parchetul Hunedoara – Deva, DNA, Garda Financiarã, ANAF, care în urma controalelor nu au gãsit abateri de niciun fel. Ne întrebãm ºi vã întrebãm, toþi cei menþionaþi aveau vreun interes sã nu scoatã în evidenþã abateri de la Statut sau disciplinã financiarã dacã existau? Prin sentinþa penalã Nr. 291/2013 a Judecãtoriei Petroºani a reclamaþiilor, dosare ce au fost trimise la Petroºani se menþine soluþia de neîncepere a urmãririi penale dispusã faþã de Pavel Gheorghe Iuliu ºi Cindea Ioan Marcel, de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 674/P/2011 ºi confirmatã de prim – procurorul acestui parchet prin

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

rezoluþiile nr. 37/11/2 ºi respectiv nr. 51/11/2 din data de 05.02.2013. Care sunt aceia care doresc rãul Conducerii Asociaþiei Pensionarilor? Noi cei care dãm replica la articolul menþionat mai sus, ne semnãm ºi nu ne ascundem sub semnãtura unui „grup de pensionari”. Sã vã fie ruºine acestui „grup de pensionari”, care nu au curajul sã se prezinte la Asociaþie cu nemulþumirile lor, denigrând acest colectiv ºi membrii acestuia. Nagy Adalbert Daniel, Bedeoan Gheorghe, Benea Ferdinand, ªerban Ion Murgu, Cãlin Nicolae, Badic Ramona, Muntean Dorel, ªerban Lucreþia, Ciocea Marin, Nagy Emeric, Bakos Imre, Leonte Dumitru, Vlaic Pamfil, Gonciulea Anica, Rad Alin, Vuzdugan Tiberiu, Trufaºu Marin. ªi putem completa lista cu sute ºi chiar mii de membrii ai oraºelor: Petroºani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Filiala Deva ºi Filiala Brad.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014

Eveniment inedit - Gala Scriitorilor din Valea Jiului

Z

iua Mondialã a Scriitorilor a fost marcatã, la Petroºani, cu o zi mai devreme, zi în care s-a nãscut Gala Scriitorilor din Valea Jiului. ”Noi ne mândrim cu ei, ºi atunci când le citim cãrþile nu ne punem problema din ce asociaþie profesionalã fac parte. Pe mulþi iam ºtiut dupã nume doar ºi am dorit ca noi, tinerii noºtri sã-i cunoaºtem, sã-i ascultãm ºi sã ne exprimãm întreaga noastrã consideraþie. Îmi doresc ca acestã Galã a Scriitorilor sã aibã o viaþã lungã” - a Dacian Ciodaru, preºedinte TSD Hunedoara.

prima datã când au stat la aceeºi masã cunoscându-se bine faptul cã existã orgolii de... apartenenþã între cele douã entitãþi profesionale cu rang diferit. ”Noi ne mândrim cu ei, ºi atunci când le citim cãrþile nu ne punem problema din ce asociaþie profe-

declarat, vãdit emoþionat, organizatorul acestui eveniment, Dacian Ciodaru, preºedintele TSD Hunedoara. Acesta a fost sprijinit în demersul sãu de socialdemocraþii de la Petroºani, dar alãturi i-a stat în permanenþã Costel Postolache.

sionalã fac parte. Pe mulþi i-am ºtiut dupã nume doar ºi am dorit ca noi, tinerii noºtri sã-i cunoaºtem, sã-i ascultãm ºi sã ne exprimãm întreaga nastrã consideraþie. Îmi doresc ca acestã Galã a Scriitorilor sã aibã o viaþã lungã” – a

Din cei 27 de scriitori invitaþi la Galã, au rãspus vreo 20, ceea ce se poate considera un succes al gazdelor, pentru cã se ºtie - pe scriitori, pe artiºtii în general, este minunat sã-i admiri ºi sã-i iubeºti, sã le sorbi

Ileana FIRÞULESCU A înnebunit lupul! Social democraþii de la Petroºani se miºcã în draci de vreo lunã de zile. Nici nu-i bãnuaiai cã sunt în stare ”sã existe” în viaþa publicã. Dupã acþiunea de strângere de fonduri

pentru feþiþa din Petroºani, bolnavã de cancer, dupã momentul de apreciere a minerilor a cãror viaþã s-a schimbat dupã accidente cumplite de muncã, a apãrut o una nouã, deºi ea a existat doar ca manifestare de interior – Ziua Mondialã a Scriitorilor. ªi cum, se pare, cã în interorul PSD s-a iscat un fel de competiþie – cine face acþiuni mai reuºite –, de se cruceºte preºedintele Laurenþiu Nistor ºi preºedinta

femeilor social democarate, Natalia Intotero, care au fost prezenþi ºi la aceastã Galã a Scriitorilor. ”Mã surprindeþi... Mai ieri aveaþi mari probleme ºi acum aveþi sãli pline ºi teme incredibile într-o sãptãmânã...” – le-a spus Laurenþiu Nistor. La Hotel Onix, din Petroºani, sala a fost plinã ochi, pentru a marca Ziua Mondialã a Scriitorilor cu scriitori ai Vãii Jiului, membri ai Uniunii Scriitorilor din

România ºi ai Ligii Scriitorilor din România. Este pentru

Colecþionarii vin la Petroºani

L

a 40 de ani de prima expoziþie colectivã a colecþionarilor de insigne ºi medalii, colecþionarii se întâlnesc la Petroºani. Este, practic, un dublu eveniment, marcat de trecerea timpului, la care coorganizatori sunt ºi Primãria ºi Consiliul Local al Municipiul Petroºani. Diana MITRACHE Zeci de mii de piese rare, grupate pe categorii, înrãmate ºi bine îngrijite vor fi expuse de colecþionarii de insigne ºi medalii, la Petroºani. Evenimentul are loc în câteva luni, dar în ºedinþa de consiliu a lunii februarie, consilierii de aici au aprobat suma de 5.000 de lei, necesarã orga-

nizãrii evenimentului. Organizatorii mizeazã pe o participare numeroasã ºi deja se fac pregãtirile necesare. „Evenimentul major în activitatea insigniografilor din România va avea loc în zilele de 27 -29 iunie ºi va gãzdui primãria, la sala de marmurã. Este cea de a 40 expoziþie colectivã de insigne, respectiv 5 ani de la înfiinþarea Asociaþiei Colecþionarilor de

Insigne din România.”, a declarat Tiberiu Kelemen, preºedintele Secþiei Numismatice Petroºani. Cei care vin la Petroºani, aduc cu ei piese rare, munca lor de zeci de ani, dar vin ºi cu scopul de a face schimburile atât de necesare între colecþionari. „Este un prilej de întâlnire, de schimburi de piese, de prezentare a unor comunicãri, rod al muncii ºtiinþifice de un an de zile. Organizãm ºi o expoziþie, unde vor fi prezentate cam 30 35.000 de piese, cam câte intrã în

cãrþile, dar sã nu ai de-a face cu ei. Sunt extrem de exigenþi ºi pretenþioºi, dar sunt ºi boemi serioºi ºi serioºi boemi... Natalia Intotero i-a numit sufletul acestei þãri, iar cei prezenþi au demostrat-o. Laureþiu Nistor a precizat cã acestã Galã este unicat în judeþ ºi ºi-a exprimat respectul pentru scriitorii Vãii Jiului. Cã este o manifestare unicã pe plaiuri hunedorene a spus-o ºi Ioan Velica, preºedintele Ligii Scriitorilor din judeþul Hunedoara. Scriitorii au adus critici la adresa politicienilor, au recitat poezii ºi s-au citit epigrame, s-au spus vorbe cu tâlc ºi au existat sclipri aºteptate... Tinerii ºi cei prezenþi în salã le-au sorbit vorbele, dar au ºi suportat fãrã crâcnire sãgeþile. De ziua lor, li s-au oferit, în semn de apreciere, diplome de excelenþã, un stilou ºi o sticlã de vin, toate personalizate, ºi flori doamnelor. sala de expoziþie”, a mai adãugat Kelemen. Aproape 100 de colecþionari din toate colþurile þãrii sunt aºteptaþi la Petroºani. Cu acest prilej, îºi vor expune cele mai importante colecþii, iar printre invitaþi sunt colecþionari care vin încã de la prima ediþie, deci de 4 decenii, iar fiecare se deobeºte de restul prin originalitatea colecþiilor, dar ºi prin modul în care gãsesc de cuviinþã sã-ºi expunã munca.

CVJ Nr 564, marti, 4 martie  

CVJ Nr 564, marti, 4 martie

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you