Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 583

Cronica Vãii Jiului Luni, 31 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Radiografia unui ORAª “FANTOMÔ

Þeapã cu locuri de muncã în strãinãtate

Au trimis bani în conturile unor falºi intermediari >>> PAGINA A 3-A

Mieii vor putea fi tãiaþi ºi în pieþe >>> PAGINA A 4-A

Ilie Pãducel contestã raportul Corpului de Control al lui Ponta >>> PAGINA A 5-A L-au prins!

Un adolescent de 16 ani este cel care a vandalizat zeci de maxi-taxiuri >>> PAGINA A 7-A

Urmele unor societãþi “fantomã”, cãutate de mascaþi în judeþul Hunedoara >>> PAGINA A 7-A

Existenþa noastrã se datoreazã pãcatului ”îngãduit” al Evei >>> PAGINILE 8-9

L

a Aninoasa s-a pus crucea. Odatã cu închiderea unitãþii miniere din localitate, oraºul a început sã cunoascã greutãþile. Declinul oraºului Aninoasa a început imediat dupã închiderea unitãþii miniere din localitate. La aceastã cãdere liberã au contribuit ºi cheltuielile din vechiul mandat, considerate de actuala conducere a urbei, a fi nechibzuite. Oraºul Aninoasa aratã ca dupã bombardamente, la propriu. >>> PAGINILE 12-13

Lupta pentru reprezentativitate se tranºeazã în 4 aprilie >>> PAGINA A 13-A

Nu vor sã fie ºefi >>> PAGINA A 15-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

Þeapã cu locuri de muncã în strãinãtate

Au trimis bani în conturile unor falºi intermediari

C

el puþin 50 de persoane, cele mai multe din Petrila, au fost înºelate cu promisiunea unui loc de muncã bine plãtit în strãinãtate. Au plãtit comisioanele cerute de cãtre falsul intermediar, iar mai apoi au aºteptat în zadar sã-i mai contacteze cineva. Poliþiºtii din Petrila încearcã sã dea de urma celor care, contra unor comisioane deloc de neglijat, le-au promis oamenilor cã le intermediazã locuri de muncã în diverse domenii în strãinãtate. Conform datelor de pânã acum, cei pãcãliþi au gãsit firma prin intermediul Internetului ºi ºi-au pus toate speranþele în cei care le promiteau marea cu sarea. În total, se pare cã sunt cel puþin 50 de persoane, care au achitat câte 50 de euro cãtre intermediarii care le-au promis sã-i ducã sã munceascã peste hotare. Când au vãzut cã nimeni nu îi mai contacteazã ºi nici nu li se mai rãspunde la telefon, oamenii ºi-au dat seama cã au fost pãcãliþi ºi au fugit la poliþie sã-i reclame pe þepari. Cei mai mulþi dintre ei au fãcut cu greu rost de sumele solicitate ºi vor sã-ºi recupereze banii. “Am înþeles cã ar fi aproximativ 50 de persoane, însã deocamdatã doar trei persoane au depus sesizare. Au fost întocmite documentele premergãtoare ºi se fac cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de înºelãciune”, a declarat comandatul Poliþiei Oraºului Petrila, Ovidiu Zaharie. Oamenii legii încearcã acum sã dea de urma celor care au

solicitat ºi primit banii ceruþi sub formã de comision de intermediere. Prejudiciul estimat este de cel puþin 2.500 de euro.

V

ictime sigure ale þeparilor

În Petrila, locurile de muncã sunt cu adevãrat o problemã. Mina Petrila se aflã în program de închidere, iar la EM Lonea nu s-au mai fãcut de multã vreme angajãri. Într-un oraº preponderent minier altã datã, industrie conexã nu existã, iar mulþi localnici abia trãiesc de pe o zi pe alta. Fãrã un loc de muncã stabil, mulþi petrileni îºi spun speranþa unui contract în strãinãtate, dar nu o datã au devenit victime sigure ale þeparilor din domeniu. De exemplu, în anul 2009, circa 30 de persoane din Petrila ºi Lupeni au fost înºelate de cãtre o firmã din Gorj, cu locuri de muncã în Cipru, pentru care ar fi urmat sã primeascã un salariu de 2.000 de euro. Intermediarii au luat banii ºomerilor, dar mai apoi au uitat de obligaþiile asumate. Iniþial, reprezentanþii societãþii, care avea ca obiect de activitate plasarea de forþã de muncã în diferite þãri ale Uniunii Europene, au primit suma de 120 de lei de la fiecare persoanã, pentru proce-

sarea documentelor Ulterior, reprezentanþii firmei au mai solicitat 700 de lei de persoanã, ca garanþie de transport. ªomerii au rãmas cu buza umflatã ºi s-au dus glonþ la poliþie. De asemenea, la începutul acestui an, un tânãr de 19 ani, din Petrila, a fost prins de poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani, acesta fiind pus sub învinuire pentru sãvârºirea infracþiunii de înºelãciune. Poliþiºtii

spun cã, în perioada septembrie-noiembrie 2013, tânãrul a pretins ºi primit de la douã pãrþi vãtãmate sumele de 100 de Euro, ºi respectiv 300 de Euro, sub pretextul ºi promisiunea intermedierii unor contracte de muncã în strãinãtate, dar fãrã a realiza în realitate acest lucru.

C

um sã vã feriþi de þepari

Pentru a nu deveni victime ale þeparilor, autoritãþile vã sfãtuiesc sã vã gândiþi de douã ori înainte de a apela

la firmele de intermediere pentru un loc de muncã în strãinãtate ºi, mai ales, sã verificaþi atât firma care intermediazã plecarea, cât ºi angajatorul. În plus, este bine sã citiþi cu atenþie contractul pe care îl semnaþi ºi nu daþi bani înainte de a ajunge la destinaþie ºi de a vã asigura cã sunt îndeplinite condiþiile din contract. Trebuie sã ºtiþi cã fraudele în domeniul intemedierii de forþã de muncã în strãinãtate s-au înmulþit foarte mult în ultimii ani. Autoritãþile îi sfãtuiesc pe cei interesaþi sã verifice, în primul rând, firmele de intermediere la Inspectoratele Teritoriale de Muncã (ITM) pe raza cãrora funcþioneazã respectivele societãþi. Acest lucru se poate face pe site-urile ITM-urilor din judeþul în care firmele sunt înregistrate sau direct la sediul Inspecþiei Muncii. De precizat cã firmele care au ca principal obiect de activitate intermedierea de forþã de

muncã în strãinãtate au obligaþia sã se înregistreze la ITM, în caz contrar fiind pasibile de amendã. Dacã solicitanþii unui loc de muncã în strãinãtate plãtesc comisioane pentru care nu primesc în schimb serviciile solicitate, cazul intrã sub incidenþã penalã ºi se încadreazã la înºelãciune. În acest caz, pãgubiþii trebuie sã se adreseze poliþiei, care va cerceta respectiva firmã ºi o va sancþiona în consecinþã. Atenþie, însã, la actele pe care le semnaþi! Unele contracte nu conþin prevederea fermã cã vi se va gãsi un loc de muncã, ci cã firma respectiva vã oferã consiliere în gãsirea unui job pe o anumitã perioadã. În aceste cazuri, se întamplã frecvent ca firma sã întarzie lucrurile sau sã vinã cu mai multe oferte de neacceptat, pânã la expirarea perioadei prevãzute în contract. Astfel, clienþii rãmân ºi cu banii luaþi ºi fãrã loc de muncã, fãrã sã poatã intra sub incidenþa legii. Car men COSMAN-PREDA

Petroºaniul nu mai este un oraº sigur. Se furã orice de oriunde espre faptul cã hoþii D sunt la tot pasul în Petroºani, cotidianul nostru vorbea în câteva materiale ample publicate chiar sãptãmâna trecutã. Revenim cu acelaºi subiect, dar posibil cu alþi autori ºi cu alt scenariu. În Valea Jiului, deºi cãrbunele este baza, fierul pare în ultimii ani cã este mai râvnit. Dacã este cãutat, nu are nimeni de comentat atunci când oamenii o fac legal, dar dacã vorbim de „cãutat” în alþi termeni, atunci acest lucru ne deranjeazã pe toþi. “Magneþii”, oamenii care furã orice bucãþicã de fier, nu au pretenþii. Garduri, poduri, cabluri, toate le priesc, iar acum au început sã fure chiar ºi uºile de

bloc. S-a întâmplat recent, la sfârºitul sãptãmânii trecute, într-o scarã dintr-un bloc aflat aproape de centrul Petroºaniului. “Joi seara când am ajuns acasã era totul normal, iar vineri dimineaþa când am ieºit din scarã sã merg la servici,

am vãzut cã uºa din fier de la casa scãrii dispãruse”, ne-a declara o locatarã a blocului cu pricina de pe strada Slãtinioara din Petroºani. În acest ritm, cât timp bunurile nu ne mai sunt în siguranþã, fie cã vorbim de garduri, uºi sau maºini, ne întrebãm unde vom ajunge?! Unde se vor termina aceste furturi care ne prejudiciazã pe toþi, prin faptul cã obiectele de pe domeniul public trebuiesc înlocuite tot din banii noºtri, ai tuturor, iar asta sub nasul patrulelor de poliþie? Într-o bunã zi, deºi nu am dori sã dãm idei, nu este exclus sã ne trezim fãrã avionul din sensul giratoriu din zona aproape de Spitalul de Urgenþã. Pe cine sã dãm vina atunci ºi unde-i mai prindem pe vinovaþi?! Adriana PA PAVEL


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

În a treia zi de Paºte, târg de animale la Petrila

T

ârg de animale, în a treia zi de Paºte. Administraþia localã de la Petrila continuã ºi anul acesta tradiþia de a organiza târgul de animale. An de an, acest târg a fost organizat în ziua Sfântului Gheorghe, însã anul acesta evenimentul va avea loc în a treia zi de Paºte. “Târgul de animale va fi în luna aprilie, în 23 aprilie în locaþia unde se organizeazã în fiecare an, la

Jieþ”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Responsabilii de la Petrila au dat sforã’n þarã pentru a atrage cât mai

Mieii vor putea fi D tãiaþi ºi în pieþe

irecþia Sanitar Veterinarã Hunedoara a decis (sãptãmâna trecutã) cã mieii vor putea fi tãiaþi ºi în abatoarele pieþelor.

Asta, dupã ce Autoritatea Naþional Sanitar – Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor a luat hotãrârea ca în oraºele mari sã fie autorizate (temporar) centrele de sacrificare a mieilor. Mãsura este valabilã doar pentru perioada de dinainte a sãrbãtorilor de Paºte. „Noi am fãcut toate

Sute de mii de cereri depuse la APIA pentru finanþare este 306.000 de P cereri de platã au fost depuse de

fermierii hunedoreni la Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA), în perioada 1 martie – 27martie 2014, în cadrul Campaniei de primire a cererilor de platã pe suprafaþã, pentru o suprafaþã de 1,4 milioane hectare, susþin reprezentanþii APIA..

Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaþã fermierii trebuie sã depunã la Centrele APIA, în intervalul 1 martie 15 mai 2014, o singurã cerere de platã. Pentru depunerea cererilor de platã începând cu data de

16 mai se vor aplicapenalitãþi de 1% pentru fiecare zi lucrãtoare de întârziere. Dupã data de 9 iunie 2014 cererea de sprijin nu mai este admisã la calcul. APIA invitã fermierii care nu au mai beneficiat de aceastã schemã

mulþi crescãtori de animale. “De fiecare datã trimitem la toate primãriile informare, anunþuri ºi pe cale verbalã vorbim cu primarii, viceprimarii din zonã ºi îi anunþãm de acest târg care la un moment dat sper sã aibã o amploare mai mare cu atât mai mult cu cât s-au înmulþit crescãtorii de animale ºi în oraºul Petrila ºi în celelalte localitãþi datoritã programelor derulate de cãtre Ministerul Agriculturii”, a mai spus sursa citatã. În fiecare an, mai mulþi

demersurile necesare ºi am înregistrat un succes. Prin urmare, pe perioada sãrbãtorilor pascale, vom putea utiliza punctul de sacrificare al mieilor amplasat în Piaþa Centarlã din Petroºani”, a declarat Ioan Pristavu, administratorul pieþelor din Petroºani. În judeþul Hunedoara funcþioneazã un singur abator „autorizat sanitar – veterinar pentru schimburi intracomunitare”. Este vorba despre cel de la Certeju de Sus. În cazul în care abatoarele din pieþe nu ar de sprijin sã depunã cerere la central judeþean sau local la care sunt arondaþi, iar actualii fermieri beneficiari sã depunã cerere conform invitaþiei primite / programãrii afiºate la centrele APIA.

crescãtori de animale din Valea Jiului ºi din þarã ºi-au dat întâlnire la târgul de animale. Târgul de animale de la Petrila se þine de douã ori pe an. Monika BACIU

fi primit undã verde de funcþionare, toþi oierii hunedoreni ar fi fost nevoiþi sã se deplaseze pânã acolo. Din acest

motiv, preþul cãrnii de miel ar fi putut creºte, datoritã cheltuielilor legate de transport. Mir cea NISTOR


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

Ilie Pãducel contestã raportul Corpului de Control al lui Ponta

P

rimarul localitãþii Petrila, Ilie Pãducel contestã raportul Corpului de Control al primului ministru care au scos la ivealã posibile fapte de corupþie în legãturã cu mai multe proiecte de investiþii ce s-au derulat în oraº. Maximilian GÂNJU Pãducel spune cã lucurile nu stau aºa cum pretind cei de la Corpul de control al primului ministru. Primarul susþine cã din totalul de 217 obiective de racordat (gospodãrii, ºcoalã, cãmin cultural etc.) la sistemul de canalizare (au apã potabilã ºi cota necesarã) s-au racordat 90, deci în procent de 41,47% din total obiective, astfel cã afirmaþia

”canalizarea Cimpa este nefuncþionalã” nu are suport real considerã Pãducel. ªi în legãturã cu instalaþiile montate în staþia de epurare Cimpa, edilul pretinde cã ” acestea îºi îndeplinesc în totalitate funcþiile pentru care au fost prevãzute în fluxul tehnologic al staþiei de epurare ºi sunt instalaþii similare cu cele solicitate prin proiectul tehnic„. Organele de urmãrire penalã, sau dupã caz, instanþa de judecatã va decide

însã dacã la Primãria Petrila au fost comise infracþiuni de naturã penalã în derularea proiectelor de investiþii. Piatra de moarã pentru edili pare a fi proiectul privind realizarea canalizãrii ºi a staþiei de tratare a apei uzate din Cimpa, unde s-au descoperit nereguli ce i/au determinat pe inspectorii Corpului de control al premierului sã sesizeze organele de urmãrire penalã. Potrivit raportului, în legãturã cu proiectul „Canalizarea apelor menajere Cimpa”, în Certificatul de urbanism edilii nu au specificat procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare al acestuia ºi dimensiunile minime ºi

maxime ale parcelelor, iar la data emiterii autorizaþiei de construire acordul de mediu nu era obþinut. Raportul aratã ºi cã lucrãrile au fost iniþiate fãrã a fi emis Avizul de gospodãrire a apelor, iar în perioada 25.04.200805.02.2009, lucrãrile pentru proiectul „Canalizarea apelor menajere Cimpa” au fost executate fãrã a fi emisã/prelungitã autorizaþia de construire. Cea mai mare problemã o reprezintã însã o diferenþã de aproape 1, milioane de lei pe care primãria a plãtit-o în plus faþã de valoarea contractului. În documentele transmise Corpului de control al primuluiministru, nu au fost

identificate înscrisuri depuse de cãtre reprezentanþii Primãriei Oraºului Petrila privind finanþarea cu suma suplimentarã de 1.499.698,60 RON, reprezentând diferenþa dintre suma totalã alocatã de la bugetul de stat pentru finanþarea proiectului ºi suma aprobatã prin cererea de finanþare. Deºi suma totalã utilizatã

de cãtre Primãria Oraºului Petrila, în perioada 2006 2011, de la bugetul de stat ºi de la bugetul local, pentru investiþia „Canalizarea apelor menajere Cimpa”, a fost de 5.176.248,37 RON, la data efectuãrii controlului, obiectivul „Canalizarea apelor menajere Cimpa” nu era funcþional.

MADR generos cu CL Petrila

1,5 milioane pentru patru din ºase localitãþi din Valea Jiului

P

este un million de lei pentru Valea JIului. Ministerul Administraþiei ºi Dezvoltãrii Regionale a publicat plãþile efectuate în decursul anului 2013 ºi cele efectuate în primele douã luni ale acestui an. Monika BACIU

P

atru din ºase

La nivelul Vãii Jiului doar patru din cele ºase localitãþi au beneficiat de alocaþii financiare de la Ministerul Administraþiei ºi Dezvoltãrii Regionale. Este vorba de Petrila, Petroºani, Vulcan ºi Aninoasa.

Municipiul Lupeni ºi oraºul Uricani nu au beneficiat de niciun leu de la ministerul de resort nici pe parcursul anului trecut ºi nici în primele douã luni ale acestui an. Cele patru localitãþi au beneficiat în total de 1.535.848,1 de lei. Pentru administraþia localã de la Petrila Ministerul Administraþiei ºi Dezvoltãrii Regionale a alocat sume importante de

bani pentru douã proiecte. Ba mai mult, aproape 90 la sutã din banii alocaþi în aceastã perioadã de timp au fost alocaþi cãtre Consiliul Local Petrila. Au fost efectuate transferuri în sumã de 1.080.109 de lei conform Legii 114/1996 pentru construcþie de locuinþe sociale. Administraþia localã din estul Vãii Jiului a reuºit sã finalizeze în ultima lunã a anului trecut cele patru imobile de locuinþe sociale. Cei de la Petrila au mai primit 34.860 de lei pentru reabilitare termicã. Tot de bani pentru reabilitare termicã a beneficiat ºi con-

siliul local de la Petroºani. Aici s+au transferat de la ministerul de resort 262.419,11 lei. La Petroºani a demarat în urmã cu câþiva ani un amplu proiect pentru reabilitarea termicã a mai multor imobile. Lucãrile au fost stopate din cauza fondurilor insuficiente alocate de Guvern. Alte douã localitãþi au mai primit bani anul trecut de la minister. Este vorba de Consiliul Local Vulcan ºi Consiliul Local Aninoasa. Aici au fost transferaþi bani în baza OUG 28/2013. Ordonanþa face referire la

Planul naþional de dezvoltare localã.

N

iciun leu pentru turism

Nici anul trecut ºi nici în primele douã luni ale acestui an, conform datelor oficiale publicate de minister, nu au fost alocate fonduri pentru dezvoltarea turimului în Valea Jiului. Aici au fost demarate lucrãri de dezvoltare a domeniilor schiabile din Straja, Parâng ºi Pasul Vâlcan, însã niciun leu nu a fost redirecþionat spre aceste proiecte.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

Uneori, rufele nu se mai spalã în familie

Î

n ultimii ani, serviciile de spãlãtorie ºi curãþãtorie au început sã meargã bine, chiar ºi într-o zonã sãracã, aºa cum este Valea Jiului. În schimbul unei sume relativ micã de bani ºi dupã maxim douã zile, poþi sã iei de la curãþãtorie orice haina spãlatã ºi cãlcatã. Adriana PAVEL

Dacã acum câþiva ani, oamenii din Valea Jiului, cel puþin, vedeau doar prin filme scene în care hainele erau duse la spãlãtorie, acum, la nivelul judeþului Hunedoara, cel puþin, acest lucru a devenit o obiºnuinþã.

Se apeleazã la aceste firme specializate pentru cã în primul rând este mai comod. “Hainele le spãl acasã pentru cã nu este mare lucru, le pun în maºinã ºi le scot la întins, dar la lucrurile mai mari, cum ar fi perdelele, sunt foarte mulþumitã de cum ies

”, ne-a declarat o femeie din Petroºani. De la cãmãºi la rochii de searã, la lenjerie, pilote sau haine de iarnã, toate ajung în spãlãtoriile din tot judeþul, iar preþurile în general sunt foarte bune. Curãþarea unui costum costã 30 de lei, o cãmaºã spãlatã scoate din buzunarul clientului 5 lei, iar o lenjerie de pat costã 15 lei spãlatul ºi 12 lei cãlcatul. “ Clienþii aduc haine la noi, cãmãºi, în special, pentru cã noi avem utilaje, iar calitatea este mult mai bunã ºi iese mult mai

Ok decât ceea ce încercãm noi acasã sã facem ”, a declarat administratorul unei firme de profil din partea de nord a judeþului. De altfel, hotelurile sau restaurantele apeleze demult la acest tip de serviciu pentru cã au început sã punã preþ pe calitate. ªi, un real succes în ultimii ani îl înregistreazã ºi serviciul de spãlat ºi curãþat covoare, oferit de spãlãtoriile auto. Fie varã, fie iarnã, clienþi sunt tot timpul. “Avem destul de mulþi clienþi pe zi, cam 5, 6,

Alegeri sãnãtoase - un program inclusiv pentru copiii din grãdiniþe!

S

ub înrumarea doctorului Cristian Andrei ºi a expertei în nutriþie Cornelia Marin, copii din grãdiniþe, ºcoli ºi licee vor fi învãþaþi sã facã alegeri sãnãtoase pentru viaþa lor, în cadrul programului "Alegeri Sãnãtoase". Carmen COSMAN - PREDA

Un program derulat de Organizaþai Salvaþi Copiii, în care sunt implicaþi ºi profesioniºtii Agenþiei Naþionale Antidrog. Programul, care se deruleazã ºi în judeþul Hunedoara, va debuta printr-un program de formare la nivel naþional în care 70 de profesioniºti ºi voluntari vor dezvolta competenþele necesare implementãrii programului educaþional ºi vor sprijini, pe parcusul unui an, adoptarea unui stil de viaþã sãnãtos de cãtre 8.000 de copii din învãþãmântul preuniversitar. Cei de la Salvaþi Copiii au precizat cã acest program îºi propune sã sprijine dezvoltarea unei culturi ºcolare în care

sãnãtatea copilului, fizicã ºi emoþionalã, sã devinã o valoare transpusã în conþinuturi, competenþe ºi activitãþi specifice, destinate copiilor din toate ciclurile de ºcolaritate, implementate de voluntari peereducatori, de cadre didactice, de asistente medicale ºi medici ºcolari. De asemenea, se rumãreºte creºterea gradului de conºtientizare ºi informare a copiilor ºi a adulþilor cu privire la drepturile copiilor la sãnãtate, educaþie, protecþie, precum ºi la nevoia schimbãrii de atitudini ºi mentalitãþi ale adulþilor cu privire la copil ºi drepturile sale. Iar scopul final este promovarea unui stil de viaþã sãnãtos în rândul elevilor prin elaborarea ºi implementarea unui pro-

gram de educaþie pentru sãnãtate, adaptat fiecãrui nivel de ºcolaritate, începând cu grãdiþia ºi pânã la învãþãmântul liceal.

S

tatistici îngrijorãtoare Ultimul studiu publicat de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii cu privire la sãnãtatea copiilor din mediul ºcolar, în cadrul cãruia a fost investigatã starea de sãnãtate a copiilor din România, aratã cã 26% dintre bãieþi ºi 11% dintre fete au fumat prima þigarã înainte de vârsta de 13 ani, 6% dintre bãieþii cu vârste cuprinse între 11 ºi 15 ani fumeazã sãptãmânal. De asemenea, 19% dintre bãieþi ºi 11% dintre fete au consumat pentru prima datã alcool

înainte de a împlini 11 ani, la 15 ani, 36% dintre bãieþi consumã alcool sãptãmânal, 12% dintre adolescenþii români fumeazã canabis, 17% dintre fete ºi 48% dintre bãieþi au avut primul contact sexual înainte de 15 ani ºi dintre aceºtia doar 9% au folosit mijloace de protecþie.

ceea ce este bine ”, a spus angajatul unei spãlãtorii din Vulcan. Pentru ca un covor sã fie lunã conteazã atât presiunea apei, cât ºi detergentul special, acelaºi care se foloseºte ºi la tapiþeria de maºini. Totuºi pe lângã cei care aleg sãºi ducã hainele sau covoarele la spãlãtoriile de profil, în Valea

Jiului sunt încã mulþi alþii care considerã cã orice lucru este bine fãcut doar de mâna lor. În ultimii doi ani, astfel de firme specializate au început sã aparã tot mai des în judeþul Hunedoara, ºi cum se apropie sãrbãtorile pascale ºi implicit ºi curãþenia generalã, acestea nu vor duce lipsã de clienþi.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

Urmele unor societãþi “fantomã”, cãutate de mascaþi în judeþul Hunedoara

M

ascaþii au descins din nou în judeþul Hunedoara în cãutarea unor societãþi “fantomã” care acþionau pe mai multe judeþe ºi care au produs un prejudiciu de peste 5 milioane de euro. Carmen COSMAN - PREDA Acþiunea procurorilor DIICOT ºi a ofiþerilor BCCO participanþi la misiune a vizat destructurarea unei grupãri infracþionale structuratã pe mai multe paliere, specializatã în infracþiuni de delapidare, spãlare de bani ºi evaziune fiscalã. Mascaþii au descins, concomitent în 33 de locaþii de pe raza judeþelor Sãlaj, Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Dolj, Prahova, Constanþa ºi a municipiului Bucureºti. Anchetatorii spun cã în aceastã cauzã existã informaþii cã, începând cu anul 2010, pe raza mai multor judeþe, au funcþionat societãþi de tip „fantomã”, care erau folosite de cei care leau înfiinþat cu scopul de eluda bugetul de stat,

sumele de bani obþinute în urma activitãþilor de evaziune fiscalã ºi delapidare intrând în posesia membrilor grupãrii. “Aceste societãþi „fantomã” erau înfiinþate pe numele unor persoane cu o condiþie materialã precarã, în scopul deschiderii unor conturi bancare, obþinerii de carduri ºi emiterii de facturi fiscale fictive în interesul societãþilor comerciale aparþinând liderilor grupului de criminalitate organizatã. Sumele plãtite prin conturile societãþilor fantomã erau ridicate în numerar sau de la ATM-uri imediat dupã platã ºi se reîntorceau în posesia societãþilor cu activitate economicã realã, administrare de suspecþi care foloseau aceste societãþi fantomã. Membrii grupãrii introduceau aceste sume în

cadrul societãþilor pe care le administrau, cu titlu de împrumut asociat sau creditare firmã, creând aparenþa legalitãþii acestor sume”, spun procurorii DIICOT. Dupã ce nu mai aveau nevoie de societãþile fantomã, suspecþii încercau sã ºteargã orice urmã ce ducea la ei ºi cesionau pãrþile sociale cãtre cetãþeni strãini pentru a se acredita ideea cã pasivul ºi activul societãþilor au fost preluate de cãtre aceºtia din urmã, împreunã cu evidenþa contabilã a firmelor, care în realitate nu existã. ªi toate aceste cesiuni fictive erau

L-au prins! Un adolescent de 16 ani este cel care a vandalizat zeci de maxi - taxiuri

P

oliþiºtii din Petroºani au reuºit sã dea de urma hoþului care a terorizat, zile în ºir, proprietarii de maxi – taxiuri ºi taximetre de 16 ani. Este un puºti de 16 ani care, în momentul în care a fost prins, vandalizase peste 30 de autovehicule. Carmen COSMAN - PREDA Un adolescent de 16 ani este cel care a reuºit sã bage spaima în proprietarii de maxi-taxiuri ori taxime-

tre din municipiul Petroºani. Acþiona singur ºi fãrã teama cã va fi prins, uneori doar pentru a nu-ºi ieºi din mânã, ºi, chiar dacã câºtigurile lui erau mici, pagubele produse erau infinit mai mari. Putiul a spart peste 30 de autovehicule ºi a dat loviturã dupã loviturã luni în ºir, în perioada decembrie 2013-martie 2014. „Minorul acþiona singur, pe timpul nopþii, spãrgând geamurile laterale ale unor autovehicule parcate, în special autoturisme gen taxi ºi microbuze de transport per-

soane, dupã care sustrãgea din interior staþii de emisie-recepþie ºi diverse sume de bani. De asemenea, minorul a pãtruns în unele autovehicule, iar dupã ce a rãvãºit bunurile din interior a plecat fãrã a sustrage bunuri sau valori, în timp ce în alte cazuri a distrus geamul lateral fãrã a mai pãtrunde în interior”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Adolescentul este cercetat în libertate, dupã ce dosarele penale au fost analizate cu procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, care a dispus cercetarea minorului în stare de libertate ºi continuarea urmãririi penale. Este suspect de comiterea infracþiunilor de furt calificat, tentativã la infracþiunea de furt calificat ºi distrugere.

realizate pentru inducerea in eroare a organelor fiscale. Prejuiciul calculat pânã acum se ridicã la peste 5 milioane de euo, iar

oamenii legii au anunþat cã vor fi instituite mãsuri asigurãtorii pentru recuperarea banilor. De la locuinþele suspecþilor au fost ridicate, în urma percheziþiilor, facturi fiscale, documente contabile, mijloace de stocare a datelor informatice, diferite sume de bani, ºtampile ale unor societãþi comerciale folosite de suspecþi pentru activitatea de inducere în eroare, înscrisuri ºi instrumente de platã. De asemenea, au fost audiate 25 persoane, bãnuite cã ar avea legãturã cu aceastã cauzã.

Pazã pentru Jiul

P

rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi se gândeºte sã punã pazã la stadionul Jiul din Petroºani, dupã ce hoþii au dat în repetate rânduri atacul la baza sportivã. Diana MITRACHE Clubul Jiul din Petroºani a fost din nou þinta hoþilor, iar cei de la stadion se tem sã facã plângere. Asta dupã ce la ultima reclamaþie pe aceeaºi temã, responsabilii din Lunca Jiului erau la un pas sã fie amendaþi de poliþie, pentru cã nu au pazã. Singurul care poate face ceva este Alin Simota, însã, acesta se aflã acum în penitenciar, iar Tiberiu Iacob Ridzi s-a gândit sã rezolve cumva situaþia. „În ultima perioadã s-au constatat mai multe furturi acolo, a fost distrus gardul împrejmuitor ºi baza sportivã. Sãptãmâna viitoare voi avea o discuþie

cu administratorul special, pentru cã Asociaþia este în insolvenþã ºi o sã solicit administratorului o formulã prin care sã putem sã intervenim noi, cel puþin la baza sportivã, pentru cã bunurile sunt ale noastre”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. Hoþii au dat atacul miercuri, iar paguba a fost constatatã joi dimineaþã, de cei de la Jiul. Potrivit lui Marin Tudorache, magneþii au furat cablu electric de la instalaþia de iuliminat a terenului sintetic ºi mai multe bucãþi dintr-un gard de 100 de metri lungime. Asta dupã ce cu câteva zile în urmã a mai fost o spargere.


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

Existenþa noastrã se datoreazã pãcatului ”îngãduit” al Evei

”F

emeia în religia ortodoxã” a fost tema Clubului Femina din Petroºani al cãrui invitat a fost omul de televiziune Ionuþ Drãgotesc, cel cunoscut ca fiind un apropiat al Bisericii, care a implicat pe sfinþii pãrinþi în viaþa cultural ºi spiritual a comunitãþii din Valea Jiului. z Acel pãcat al Evei a fost îngãduit cu un scop. A creat lumea populând-o ºi implicat în drumul spre civilizaþie. Dacã ne-am fi luat dupã cuminþenia lui Avram, cei doi erau ºi acum în grãdina Edenului, iar noi n-am mai fi existat. Glumesc ! Vreau sã spun cã în timp ce dl. Drãgotesc vorbea, în salã era o liniºte care fãcea ca vocea sã-i fie mai profundã”. Ileana FIRÞULESCU

Searã ineditã în cadrul Clubului Femina Petroºani, la întâlnirea lunarã! Invitatul special a fost omul de televiziune Ionuþ Drãgotesc, cel cunoscut prin atitudine, prin implicarea în viaþa comunitãþii, prin organizarea de acþiuni umanitare, dar ºi implicarea în viaþa culturalã prin spectacole ºi invitaþi de marcã etc. În toate aceste demersuri

a atras ºi sfinþi pãrinþi alãturi de care Ionuþ Drãgotesc a petrecut mult timp, i-a capacitat, i-a adus printre noi

începând de la cei cu responsabilitãþi înalte în ierarhia Bisericii, a mãnãstirilor, pânã la simpli preoþi cu har… Tema de vineri, 28 martie, a fost ”Femeia în religia ortodoxã”. Ionuþ Drãgotesc a depãnat întâmplãri din viaþa sa personalã, dar ºi din viaþa altora cu care s-a intersectat, despre puterea credinþei la fiecare pas al vieþii… Gazda a fost Violeta Burlec ºi echipa femeilor social democ-

rate, care au motivat aceastã temã a femeii în ortodoxie punctând firul roºu al credinþei pe linie femininã.

”Societatea noastrã civilizatã a adus drepturile femeii, dar Domnul Iisus a adus respectul ei. Hristos a vindecat femei: pe soacra lui Petru, pe femeia gârbovã, pe cea cu scurgere de sânge. A lãudat pe vãduva care dãduse doi bãnuþi la Templu. A ascultat rugãciunea cananeencei pentru fiica ei. A vorbit la fântâna lui Iacov cu femeia samarineanã, ce a devenit mai apoi

muceniþã. Pe drumul Golgotei, Hristos mergea zdrobit sub povara crucii. Maica Sa ºi Maria Magdalena Îl

urmau îndeaproape. Veronica I-a întins nãframa ca sã-ºi ºteargã fruntea. Nici o femeie nu L-a trãdat pe Domnul Iisus. Iuda L-a vândut. Petru s-a lepãdat de El în noaptea când a fost prins. Toma s-a îndoit de Înviere. Femeile nu s-au îndoit, n-au fugit, nu L-au pãrãsit pe drumul Golgotei. Ele I-au uns trupul. Ele L-au plâns ºi L-au aºezat în Mormânt. Lor Li s-a arãtat întâi ºi ele au vestit primele scularea Lui din morþi. Femeile au profunzimi sufleteºti mai mari decât bãrbaþii. Au o inimã caldã ºi intuiesc totul din iubire. Au puterea de a se dãrui, aducând luminã ºi bucurie. Sunt fiinþe plãpânde, dar cu suflet mare, plin de delicateþe ºi gingaºie. Femeile sunt asemeni florilor. Floarea bucurã pe toþi. Înfloreºte ca sã aducã bucurie. Oferã frumuseþea petalelor ei minunat colorate ºi parfumul ei. Se lasã ruptã ºi moare ca sã-þi facã o bucurie, ca sã-þi înfrumuseþeze viaþa ºi casa. Cãci totul în lume rãsare din durere”- a spus Violeta Burlec,

preºedinta Clubului Femina din Petroºani. ”A fost o întâlnire interesantã care a îmbogãþit viaþa spiritualã a multora dintre noi. Povestea domnului Dragotesc despre însemnãtatea credinþei în viaþa sa ºi a familiei sale a adãugat un plus de emoþie temei noastre. Relatãrile despre întâlnirile sale cu sfinþii pãrinþi ai acestei þãri,

toarele acestei acþiuni, cu aceastã temã, este Mariana Popa, cea care crede cã fãrã femeie – în religie, în istorie ºi în prezent – lumea n-ar mai fi atât de animatã, iar marele pãcat al Evei a fost unul necesar, îngãduit de divinitate. ”Este o noutate, cel puþin pentru mine, pentru cã nu este lucru puþin sã accepte invitaþia un om de televizistorie. Poate doar Eva ar putea sã dezminatã (râde – n.n.), aºa cum a spus ºi Ionuþ Drãgotesc pentru a ne mai potoli elenul cã suntem cu adevãrat bune. Dar Biblia spune ”creºteþi ºi vã înmulþiþi”. Deci, acel pãcat al Evei a fost îngãduit cu un scop. A creat lumea populând-o ºi implicându-se în drumul spre civilizaþie.

lucru deloc uºor pentru unii dintre noi, cum ar fi întâlnirile cu Arsenie Papacioc ºi alþii, au fost pline de înþelepciune. Doamnele au pus diverse întrebãri la care dumnealui a rãspuns cu multã modestie, motivând cã nu este cel mai în mãsura sã rãspundã, dar din experienþa avutã alãturi de acei sfinþi pãrinþi ºi-a exrimat pãrerea”- a mai precizat, la finalul întâlnirii, Violeta Burlec. Una dintre iniþia-

iune ca Ionuþ Drãgotesc, pentru cã în cauzã este vorba de politic. Clubul Femina Petroºani este al femeilor social democrate ºi implicit al organizaþiei municipale PSD. Doar cã la Club nu se face politicã ºi sunt invitate femei din toate categoriile profesionale. Tema ” Femeia în religia ortodoxã” este una incitantã cunoscându-se loialitatea, credinþa ºi lupta pentru aceasta a femeilor care au fãcut

Dacã ne-am fi luat dupã cuminþenia lui Avram, cei doi erau ºi acum în grãdina Edenului, iar noi n-am mai fi existat. Glumesc ! Vreau sã spun cã în timp ce dl. Drãgotesc vorbea, în salã era o liniºte care fãcea ca vocea sã-i fie mai profundã. Cât timp a vorbit, nici una dintre femei nu a îndrãznit sãºi aprindã o þigarã, deºi

ne aflam în restaurantul Hotelului Onix…” - a declarat Mariana Popa, dublu vicepreºedinte PSD ºi OFSD, una din iniþiatoarele acþiunii. Doamnele au început sã punã întrebãri ºi uºor, uºor a început o adevãratã dezbatere. Sa remarcat un psiholog… " Am mai fost invitatã la acþiunile organizate în cadrul Clubului Femina ºi chiar am par-

jurnalist cunoscut, care, pe lângã munca din mass media, ne-a vorbit mai ales despre calea spre bisericã, a fost una oportunã. ªi, seara a fost o reuºitã ºi pentru cã a fost una interactivã, cu întrebãri ºi rãspunsuri care au creat o atmosferã animatã" – a precizat Adriana Pavel, psiholog ºi jurnalist. La final, s-au fãcut daruri. Ionuþ Drãgotesc

ticipat la câteva întruniri. Seara de vineri, când s-a discutat despre religie ºi libertate, femeia ºi importanþa ei, dar ºi despre tentanþiile lumii actuale care uneori poate ne îndepãrteazã de Dumnezeu, de absolut, a fost, pot spune din punctul meu de vedere, cea mai reuºitã de pânã acum. Prezenþa unui

a înmânat o icoanã sugestivã cu precizarea ca aceasta sã vegheze de pe un perete al sediului PSD Petroºani. ªi femeile au fãcut un dar invitatului – un tablou al Sfântului Ardealului, Arsenie Boca, pictat de un om al Vãii Jiului cu un handicap major ºi care se poate deplasa doar în scaun cu rotile…

Florile dau culoare pieþelor din Valea Jiului

C

umpãrãtorii care au drum zilele acestea prin pieþele din Valea Jiului au ocazia sã admire flori de toate formele ºi culorile. Acestea rãspândesc peste tot parfumul lor, ademenindu-i pe clienþi sã le cumpere ºi sã le ducã acasã. Adriana PAVEL Pe lângã trufandalele specifice primãverii, comercianþii de ocazie oferã spre vânzare clienþilor ºi bucheþele de flori sau unele chiar plantate în ghivece, pentru a rezista mai mult timp.Preþurile variazã în funcþie

de mãrimea buchetului sau a ghivechiului, de la 5, 8, 10 ºi pânã la 20 de lei. Comercianþii spun cã numãrul celor care cumpãrã florile este relativ, cã sunt zile mai bune ºi altele mai puþin bune."Florile provin din grãdina mea ºi sunt foarte frumoase, dar uneori nu prea avem

clienþi. Preþurile sunt destul de mici.", ne-a spus una dintre comerciantele din Piaþa de la Vulcan. Totuºi, cea mai mare trecere o au narcisele sau brânduºele sãlbatice, culese de pe munþi de cei care merg dupã urzici sau leurdã.


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

Existenþa noastrã se datoreazã pãcatului ”îngãduit” al Evei

”F

emeia în religia ortodoxã” a fost tema Clubului Femina din Petroºani al cãrui invitat a fost omul de televiziune Ionuþ Drãgotesc, cel cunoscut ca fiind un apropiat al Bisericii, care a implicat pe sfinþii pãrinþi în viaþa cultural ºi spiritual a comunitãþii din Valea Jiului. z Acel pãcat al Evei a fost îngãduit cu un scop. A creat lumea populând-o ºi implicat în drumul spre civilizaþie. Dacã ne-am fi luat dupã cuminþenia lui Avram, cei doi erau ºi acum în grãdina Edenului, iar noi n-am mai fi existat. Glumesc ! Vreau sã spun cã în timp ce dl. Drãgotesc vorbea, în salã era o liniºte care fãcea ca vocea sã-i fie mai profundã”. Ileana FIRÞULESCU

Searã ineditã în cadrul Clubului Femina Petroºani, la întâlnirea lunarã! Invitatul special a fost omul de televiziune Ionuþ Drãgotesc, cel cunoscut prin atitudine, prin implicarea în viaþa comunitãþii, prin organizarea de acþiuni umanitare, dar ºi implicarea în viaþa culturalã prin spectacole ºi invitaþi de marcã etc. În toate aceste demersuri

a atras ºi sfinþi pãrinþi alãturi de care Ionuþ Drãgotesc a petrecut mult timp, i-a capacitat, i-a adus printre noi

începând de la cei cu responsabilitãþi înalte în ierarhia Bisericii, a mãnãstirilor, pânã la simpli preoþi cu har… Tema de vineri, 28 martie, a fost ”Femeia în religia ortodoxã”. Ionuþ Drãgotesc a depãnat întâmplãri din viaþa sa personalã, dar ºi din viaþa altora cu care s-a intersectat, despre puterea credinþei la fiecare pas al vieþii… Gazda a fost Violeta Burlec ºi echipa femeilor social democ-

rate, care au motivat aceastã temã a femeii în ortodoxie punctând firul roºu al credinþei pe linie femininã.

”Societatea noastrã civilizatã a adus drepturile femeii, dar Domnul Iisus a adus respectul ei. Hristos a vindecat femei: pe soacra lui Petru, pe femeia gârbovã, pe cea cu scurgere de sânge. A lãudat pe vãduva care dãduse doi bãnuþi la Templu. A ascultat rugãciunea cananeencei pentru fiica ei. A vorbit la fântâna lui Iacov cu femeia samarineanã, ce a devenit mai apoi

muceniþã. Pe drumul Golgotei, Hristos mergea zdrobit sub povara crucii. Maica Sa ºi Maria Magdalena Îl

urmau îndeaproape. Veronica I-a întins nãframa ca sã-ºi ºteargã fruntea. Nici o femeie nu L-a trãdat pe Domnul Iisus. Iuda L-a vândut. Petru s-a lepãdat de El în noaptea când a fost prins. Toma s-a îndoit de Înviere. Femeile nu s-au îndoit, n-au fugit, nu L-au pãrãsit pe drumul Golgotei. Ele I-au uns trupul. Ele L-au plâns ºi L-au aºezat în Mormânt. Lor Li s-a arãtat întâi ºi ele au vestit primele scularea Lui din morþi. Femeile au profunzimi sufleteºti mai mari decât bãrbaþii. Au o inimã caldã ºi intuiesc totul din iubire. Au puterea de a se dãrui, aducând luminã ºi bucurie. Sunt fiinþe plãpânde, dar cu suflet mare, plin de delicateþe ºi gingaºie. Femeile sunt asemeni florilor. Floarea bucurã pe toþi. Înfloreºte ca sã aducã bucurie. Oferã frumuseþea petalelor ei minunat colorate ºi parfumul ei. Se lasã ruptã ºi moare ca sã-þi facã o bucurie, ca sã-þi înfrumuseþeze viaþa ºi casa. Cãci totul în lume rãsare din durere”- a spus Violeta Burlec,

preºedinta Clubului Femina din Petroºani. ”A fost o întâlnire interesantã care a îmbogãþit viaþa spiritualã a multora dintre noi. Povestea domnului Dragotesc despre însemnãtatea credinþei în viaþa sa ºi a familiei sale a adãugat un plus de emoþie temei noastre. Relatãrile despre întâlnirile sale cu sfinþii pãrinþi ai acestei þãri,

toarele acestei acþiuni, cu aceastã temã, este Mariana Popa, cea care crede cã fãrã femeie – în religie, în istorie ºi în prezent – lumea n-ar mai fi atât de animatã, iar marele pãcat al Evei a fost unul necesar, îngãduit de divinitate. ”Este o noutate, cel puþin pentru mine, pentru cã nu este lucru puþin sã accepte invitaþia un om de televizistorie. Poate doar Eva ar putea sã dezminatã (râde – n.n.), aºa cum a spus ºi Ionuþ Drãgotesc pentru a ne mai potoli elenul cã suntem cu adevãrat bune. Dar Biblia spune ”creºteþi ºi vã înmulþiþi”. Deci, acel pãcat al Evei a fost îngãduit cu un scop. A creat lumea populând-o ºi implicându-se în drumul spre civilizaþie.

lucru deloc uºor pentru unii dintre noi, cum ar fi întâlnirile cu Arsenie Papacioc ºi alþii, au fost pline de înþelepciune. Doamnele au pus diverse întrebãri la care dumnealui a rãspuns cu multã modestie, motivând cã nu este cel mai în mãsura sã rãspundã, dar din experienþa avutã alãturi de acei sfinþi pãrinþi ºi-a exrimat pãrerea”- a mai precizat, la finalul întâlnirii, Violeta Burlec. Una dintre iniþia-

iune ca Ionuþ Drãgotesc, pentru cã în cauzã este vorba de politic. Clubul Femina Petroºani este al femeilor social democrate ºi implicit al organizaþiei municipale PSD. Doar cã la Club nu se face politicã ºi sunt invitate femei din toate categoriile profesionale. Tema ” Femeia în religia ortodoxã” este una incitantã cunoscându-se loialitatea, credinþa ºi lupta pentru aceasta a femeilor care au fãcut

Dacã ne-am fi luat dupã cuminþenia lui Avram, cei doi erau ºi acum în grãdina Edenului, iar noi n-am mai fi existat. Glumesc ! Vreau sã spun cã în timp ce dl. Drãgotesc vorbea, în salã era o liniºte care fãcea ca vocea sã-i fie mai profundã. Cât timp a vorbit, nici una dintre femei nu a îndrãznit sãºi aprindã o þigarã, deºi

ne aflam în restaurantul Hotelului Onix…” - a declarat Mariana Popa, dublu vicepreºedinte PSD ºi OFSD, una din iniþiatoarele acþiunii. Doamnele au început sã punã întrebãri ºi uºor, uºor a început o adevãratã dezbatere. Sa remarcat un psiholog… " Am mai fost invitatã la acþiunile organizate în cadrul Clubului Femina ºi chiar am par-

jurnalist cunoscut, care, pe lângã munca din mass media, ne-a vorbit mai ales despre calea spre bisericã, a fost una oportunã. ªi, seara a fost o reuºitã ºi pentru cã a fost una interactivã, cu întrebãri ºi rãspunsuri care au creat o atmosferã animatã" – a precizat Adriana Pavel, psiholog ºi jurnalist. La final, s-au fãcut daruri. Ionuþ Drãgotesc

ticipat la câteva întruniri. Seara de vineri, când s-a discutat despre religie ºi libertate, femeia ºi importanþa ei, dar ºi despre tentanþiile lumii actuale care uneori poate ne îndepãrteazã de Dumnezeu, de absolut, a fost, pot spune din punctul meu de vedere, cea mai reuºitã de pânã acum. Prezenþa unui

a înmânat o icoanã sugestivã cu precizarea ca aceasta sã vegheze de pe un perete al sediului PSD Petroºani. ªi femeile au fãcut un dar invitatului – un tablou al Sfântului Ardealului, Arsenie Boca, pictat de un om al Vãii Jiului cu un handicap major ºi care se poate deplasa doar în scaun cu rotile…

Florile dau culoare pieþelor din Valea Jiului

C

umpãrãtorii care au drum zilele acestea prin pieþele din Valea Jiului au ocazia sã admire flori de toate formele ºi culorile. Acestea rãspândesc peste tot parfumul lor, ademenindu-i pe clienþi sã le cumpere ºi sã le ducã acasã. Adriana PAVEL Pe lângã trufandalele specifice primãverii, comercianþii de ocazie oferã spre vânzare clienþilor ºi bucheþele de flori sau unele chiar plantate în ghivece, pentru a rezista mai mult timp.Preþurile variazã în funcþie

de mãrimea buchetului sau a ghivechiului, de la 5, 8, 10 ºi pânã la 20 de lei. Comercianþii spun cã numãrul celor care cumpãrã florile este relativ, cã sunt zile mai bune ºi altele mai puþin bune."Florile provin din grãdina mea ºi sunt foarte frumoase, dar uneori nu prea avem

clienþi. Preþurile sunt destul de mici.", ne-a spus una dintre comerciantele din Piaþa de la Vulcan. Totuºi, cea mai mare trecere o au narcisele sau brânduºele sãlbatice, culese de pe munþi de cei care merg dupã urzici sau leurdã.


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

Testele copiilor, publicate de Minister

M

inisterul Educaþiei Naþionale a publicat vineri modele de teste pentru evaluãrile naþionale la finalul claselor a IIa, a IV-a ºi a VI-a, care se vor aplica în luna mai. Testele au fost elaborate de Centrul Naþional de Evaluare ºi Examinare ºi se gãsesc pe site-ul Ministerului Educaþiei. Evaluãrile se vor desfãºura, în douã sesiuni, în luna mai. Astfel, la clasa a II-a este vizatã evaluarea competenþelor de receptare a mesajelor citite, evaluarea competenþelor de producere a mesajelor scrise ºi evaluarea competenþelor de matematicã. În cadrul evaluãrii las clasa a II-a, testul de evaluare a compe-

tenþelor de receptare a mesajelor citite ºi testul de evaluare a competenþelor de producere a mesajelor scrise se desfãºoarã în aceeaºi zi, cu o pauzã de zece minute între ele. La clasa a IV-a, evaluarea presupune testarea competenþelor de înþelegere a tex-

tului scris în limba românã ºi un test pentru evaluarea competenþelor de matematicã. La clasa a VI-a, examinarea constã în susþinerea unui test pentru evaluarea unor competenþe specifice ariei curriculare „limbã ºi comunicare“, respectiv a unui test pentru evaluarea unor competenþe specifice ariei curriculare „matematicã ºi ºtiinþe ale naturii“. Dupã testãri, ierarhizãri ale unitãþilor de învãþãmânt Fiecare test este elaborat pentru a putea fi rezolvat în 25 de minute la clasa a II-a ºi în 60 de minute, la clasele a IV-a ºi a VI-a. În urma administrãrii testelor elevilor nu li se vor acorda

note sau calificative, iar rezultatele obþinute nu se înregistreazã în catalogul clasei. Acestea sunt valorificate la nivelul unitãþii de învãþãmânt, prin elaborarea planurilor individualizate de învãþare, acolo unde aceasta se impune, precum ºi pentru informarea pãrinþilor elevului asupra stadiului formãrii ºi dezvoltãrii competenþelor evaluate. Dupã administrarea testelor la clasa a IV-a se realizeazã eºantionarea unitãþilor de învãþãmânt din învãþãmântul de stat ºi particular din întreaga þarã,

evaluarea competenþelor fundamentale dobândite în ciclul primar la finalul clasei a IV-a fiind o evaluare standardizatã ºi având ca scop furnizarea datelor ºi a dovezilor necesare pentru diagnoza sistemului de învãþãmânt la nivel primar, dupã cum se aratã într-un comunicat al Ministerului Educaþiei.

Primul pas pentru realizarea cabinetelor medicale ºcolare

Î

n scurt timp vor demara procedurile de angajare a cadrelor medicale ce vor deservi cabinetele medicale ºcolare de la Petrila. Dupã îndelungi încercãri, Primãria Petrila a reuºit sã obþinã avizele de la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara pentru implementarea acestui proiect. Monika BACIU “Avem promisiune de la Direcþia de Sãnãtate Publicã cã în luna aprilie vom face demersurile pentru angajarea celor doi medici ºi a asistenþilor neceari pentru înfiinþarea cabinetelor medicale ºcolare din cele douã locaþii”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Administraþia localã de la Petrila a cuprins bani în bugetul local pentru realizarea cabinetelor medicale ºcolare. 120 de mii de lei sunt necesari pentru realizarea acestui obiectiv. “Nu sunt dotate, dar în

momentul în care se va da OK-ul pentru angajarea medicilor ºi a personalului medical vom face toate demersurile. Am stabilit deja locaþiile unde vor fi amenajate ºi în cel mai scurt timp le vom ºi amenaja. Avem ºi bani alocaþi în bugetul pe

acest an”, a mai spus sursa citatã. Administraþia localã va suporta doar cheltuielile legate de plata utilitãþilor. “Personalul medical va fi plãtit de Direcþia de Sãnãtate Publicã, iar noi avem obligaþia sã plãtim utilitãþile ºi dotãrile celor douã cabinete”, a mai spus Jurca. De doi ani se vorbeºte de realizarea acestor cabinete medicale ºcolare la Petrila. Abia acum, responsabilii administraþiei locale au primit un rãspuns favorabil pentru realizarea proiectului.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

Mintia produce cea mai scumpã energie din þarã

D

eputatul hunedorean, Bogdan Radu Þîmpãu susþine investiþiile de la Complexul Energetic Hunedoara. Mintia produce cea mai scumpã energie electricã din þarã, iar pentru reducerea costurilor e nevoie de investiþii. Astfel, deputatul susþine realizarea acestor investiþii. Monika BACIU

“Încã din momentul în care am trecut în Comisia pentru Industrii, în 2010, am ridicat public, în mod constant, necesitatea investiþiilor în cadrul sistemului energetic când vorbim de cele douã termocentrale din judeþul nostru ºi încã odatã repet, soluþia pentru mineritul din Valea Jiului este acolo unde are piaþa de desfacere, Mintia ºi Paroºeni. Cât timp va avea o piaþã de desfacere asiguratã atâta timp va exista siguranþa locurilor de muncã în Valea Jiului. Susþin investiþiile în cele douã termocentrale dacã ele sunt destinate reducerii

costurilor producerii de energie, susþin invetsiþiile în minele din Valea Jiului atâta timp cât ele sunt destinate reducerii costului de producþie a gigacaloriei sau creºterii siguranþei muncii ”, a declarat Bogdan Þîmpãu la Petroºani. Noul Guvern a fost instalat recent, iar deputatul hunedorean este membru al Comisiei pentru Industrii. La audierea ministrului delegat pentru Energie, Þîmpãu nu a primit rãspunsurile solicitate vizavi de planurile pentru Complexul Energetic Hunedoara. “În cadrul audierii dumneavoastrã pentru avizarea ca ministru delegate pentru energie în noul Cabinet

Ponta III, v-am prezentat situaþia societãþii Electrocentrale Deva ºi a Termocentralei de la Mintia (…). În lipsa unui rãspuns, deci evitarea abordãrii problematicii vã expun din nou situaþia în speranþa unei poziþii mai ferme ºi argumentate din partea dumneavoastrã. Menþionez cã în present la Mintia se produce cea mai scumpã energie din þarã, de aceea efectuarea investiþiilor amintite este esenþialã ºi ar conduce la scãderea costului de producþie. Având în vedere importanþa strategicã a acestei unitãþi de

producere a energiei nu doar pentru judeþul Hunedoara, ci ºi pentru zona de centru ºi vest a þãrii, precum ºi faptul cã termocentrala de la Mintia este principalul consummator al cãrbunelui extras din Valea Jiului, vã rog domnule ministru, sã rãspundeþi la urmãtoarea întrebare. Care ete viziunea dumneavoastrã referitoare la îndeplinirea acestor angajamente de conformare la standardele de mediu, precum ºi care sunt mãsurile pe care le veþi lua pentru a creºte competitivitatea termocentralei Mintia ºi pen-

tru a înlãtura temerile angajaþilor legate de siguranþa locurilor de muncã pe termen mediu ºi lung”, se aratã în interpelarea adresatã de Bogan Þîmpãu cãtre ministrul delegat pe probleme de Energie. Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeanã, România s-a angajat sã efectueze investiþii de conformare la condiþiile de mediu impuse tuturor termocentralelor aflate în exploatare. Totodatã, a fost stabilit ºi un calendar cu termene stricte de îndeplinire a acestor angajamente. În cazul Electrocentrale Deva aceste termene nu au fost respectate în integralitate, existând permanent riscul închiderii activitãþii acestei societãþi. Impactul ar fi unul dramatic, fiind vorba despre mii de locuri de muncã la nivelul judeþului Hunedoara, atât directe cât ºi indirecte, puse în pericol, a cãror iguranþa trebuie garantatã prin mãsuri active din partea decidenþilor.

La a doua strigare,

Lichidatorul judiciar încearcã sã vândã maºinile lui Simota

L

a a doua strigare. Un lichidator judiciar scoate la licitaþie, pentru a doua oarã, mai multe bunuri mobile ale fostului om de afaceri Alin Simota. Monika BACIU INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC ATOMIS INTERNATIONAL PROD SRL organizeaza licitatie publicã pentru valorificarea mai multor bunuri aparþinând societãþii. Este vorba de opt autotuturime ce urmeazã a fi vândute. Cele opt autoturisme sunt evaluate la suma totalã de 112.346 de lei fãrã TVA. Preþurile sunt cuprinse între 3135 de lei ºi 81.620 de lei. Astfel, douã autoutilitare Dacia Drop Side ºi o dacia cabinã dublã în patru uºi au fost evaluate fiecare la câte 4215 de lei fãrã TVA, în timp ce o Dacia Pick Up a fost eval-

uatã la 3135 de lei. Cea mai scumpã autoutilitarã a fost evaluatã la peste 81 de mii de lei ºi este vorba de o outomacara cu brat telescopic. Preturile de pornire a licitatiei mai sus mentionate nu includ TVA, care va fi aplicat la facturare. Garantia de participare la licitatie este de 10% din pretul de pornire. Alin Simota a fost cunoscut multã vreme drept noul baron de Valea Jiului, prin prisma firmelor pe care le-a patronat si prin care a reusit de-a

lungul timpului sã dezvolte afaceri profitabile pentru propriul buzunar dupã ce s-a asociat cu oameni influenti din diverse sfere de activitate si a câstigat contracte grase cu companiile din sectorul energetic sau cu statul, în general. De la mãrire la decãdere nu a fost însã decât un pas, iar firmele sale au intrat, rând pe rând, în insolventã, pentru ca bomboana de pe coliva afacerilor sale sã fie retinerea lui de cãtre DIICOT.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

L

a Aninoasa s-a pus crucea. Odatã cu închiderea unitãþii miniere din localitate, oraºul a început sã cunoascã greutãþile. Monika BACIU Declinul oraºului Aninoasa a început imediat dupã închiderea unitãþii miniere din localitate. La aceastã cãdere liberã au contribuit ºi cheltuielile din vechiul mandat, considerate de actuala conducere a urbei, a fi nechibzuite. Oraºul Aninoasa aratã ca dupã bombardamente, la propriu. Cel mai sãrac ºi greu încercat oraº al Vãii Jiului mai are puþin ºi ajunge o ruinã. O parte din clãdiri au fost demolate, iar altele stau sã cedeze sub propria lor greutate, fãrã ca nimeni sã ia o mãsurã. “De la închiderea minei în anul 2006 a început declinul, pentru cã impozitul pe salariile minerilor ºi pe terenul minei Aninoasa venea la primarie. Era un venit substanþial. S-a închis mina ºi colac peste pupãzã s-a luat ºi un împrumut de 30 de miliarde din care s-au plãtit câteva rate, iar dupa aceea nu s-a mai platit deloc. Dobânzile ºi penalitãþile ajunseserã, într-un anumit timp, la 15 milioane de lei pe zi. Deci ce încasam într-o zi sau douã pe taxe trebuia sã îi dãm pe penalitãþi ºi pe majorãri. La apariþia insolvenþei, care este un lucru rãu, este ºi un lucru bun: s-au stopat aceste penalitãþi. Administratorul judiciar are posibilitatea

Radiografia unui oraº “fantomã”

sã negocieze cu fiecare creditor în parte, în funcþie de rezultatele obþinute în urma planului de redresare”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. În mandatul fostului edil au fost cheltuite zeci de milioane inutil, cel puþin asta spun actualii conducãtori ai localitãþii. Nimic nu se reflectã în teritoriu. Acum însã se încearcã redresarea localitãþii, însã doar dupã ce aceasta va ieºi din insolvenþã.

“S-a fãcut un plan pentru realizarea unei mine muzeu. S-au cheltuit zeci de miliarde pentru reabilitarea unor construcþii. Practic s-au zugrãvit vreo trei hale ºi s-au pus niºte geamuri de termopan ºi aºa au rãmas în stadiul respectiv. Deci un muzeu în care sã vinã cineva, pe acest drum, fãcut praf, ºi sã nu aibã altã posibilitate de petrecere a timpul, sã vadã ce la Aninoasa?

S-au cheltuit bani aºa fãrã niciun sens. Muzeu nu este, minã nu este, nu avem nimic! Noi am tot încercat sã aducem anumite firme pentru a crea locuri de muncã. I-am adus pe cei de la fabrica de canapele, au fãcut undeva la 60 de locuri de muncã.

Urmeazã sã mai vinã un englez ca sã mai deschidã o fabricã lîngã fostul cãmin cultural de la Iscroni, încã 150 de locuri de muncã. Lângã Casa de Vis o sã se mai deschidã luna viitoare încã o fabricã de canapele. Asta ar însemna încã vreo 200 de locuri de muncã. Sperãm cã vor mai fi locuri de muncã astfel încît sã mai vinã ºi la bugetul local impozitul pe salarii”, a mai spus edilul. Mina Aninoasa a fost închisã în anul 2006. De atunci au trecut opt ani ºi nu s-a pus nimic în loc. Fostul perimetru a unitãþii miniere aratã ca dupã bombardamente. S-au bãgat bani în ecologizarea zonei, bani care nu se regãsesc decât scriptic. În acest

mandat, Dunca încearcã sã atragã investitori care sã substituie pe cât posibil lipsa unitãþii miniere. “Dacã sunt mai mulþi, cum este cel cu canapelele cu cele 200 de locuri de muncã ºi dacã ar mai fi încã zece investitori cu asemenea forþã de muncã atunci eu zic cã s-ar putea substitui pentru cã, cu cât ai un numãr mai mare de angajaþi impozitul la fel este mult mai mare ºi vine la primãrie. În decurs de 20 de ani de la revoluþie nimeni nu a fãcut o încercare de a aduce un investitor mai serios sau mai mulþi mai mici pentru a suplimenta veniturile

care veneau de la mînã. Nici noi în aceastã perioadã scurtã nu am putut muta munþii din loc dar zic cã este un început bun. Acum a apãrut ºi Ordonanþa 8 din 2014 care prevede la articolul XVII posibilitatea ajutãrii primãriilor care sunt în dificultate. Primãria Aninoasa nici nu se poate spune cã nu se încadreazã în aceste prevederi pentru cã Guvernul nu avea bazã legalã sã acorde din bugetul de rezervã bani cãtre ordonatorii de credite ai bugetelor locale. Acum au bazã legalã, am ºi vorbit cu preºedintele Camerei Deputaþilor, au fãcut adresa ºi cãtre domnul Dragnea ºi au spus cã ne încadrãm. Cu siguranþã ne vor sprijini cu plata tuturor arieratelor pentru a scãpa de insolvenþã”, mai spune Dunca. Dunca este membru al Partidului Social Democrat, partid aflat în prezent la guvernare. Edilul spune

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

cã ar fi normal ca cei de la centru sã întindã o mânã de ajutor ºi înspre aceastã localitate, lucru care pânã acum nu s-a întâmplat asta deºi face parte din partidul care trebuie. “În mod normal ar trebui sã ajute, nu am simþit pînã acum un ajutor prea mare, numai promisiuni. De la candidatura mea ºi pînã acum am simþit doar promisiuni pe propria piele. Dacã nici acum, când existã ºi temei legal pentru a ne sprijini, nu se întâmplã nimic, atunci nu va fi bine”, precizeazã edilul. Un oraº ruinat. Aºa aratã Aninoasa anului 2014. Clãdiri dãrãpãnate, care stau sã pice sub propria lor greutate. Chiar lângã primãrie este o clãdire fãrã geamuri, scorojitã ºi pe punctul de a se dãrâma. Edilul spune cã un investitor ar vrea sã facã aici un azil pentru bãtrâni.

de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro


Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

Actualitate 13

În timp ce se aºteaptã fondurile promise

Un bloc din Colonia Petroºani se furã cãrãmidã cu cãrãmidã

D

espre pavilionul de la fosta garnizoanã a Jandarmeriei din Colonia Municipiului Petroºani, care a rãmas în paraginã în ultimii ani, s-au scris pagini întregi ºi de fiecare datã se menþiona acelaºi lucru ca semnal de alarmã: clãdirea mai are puþin ºi va fi furatã toatã, cãrãmidã cu cãrãmidã. “În primul rând ��n zona de lângã primãrie este acest imobil fãrã geamuri ºi fãrã uºi fosta cantinã minierã pe care am predat-o unor investitori sã facã un centru de sãnãtate, un fel de azil cu asistenþã medicalã permanentã ºi cazare pentru persoanele vârstnice. Un proiect este gata, finalizat. Se aºteaptã sã se vadã ce proiecte de finanþare sunt pe acest segment, sã se poatã accesa fonduri europene. Noi, primãria îi sprijinim cu ce putem. Sã introducem canalizare, curent, apã. Ei sã vinã cu partea de proiect. Drumul, la fel, sã-l refacem. Sã vedem ce programe guvernamentale vor fi în acest an pentru cã, din fonduri proprii, noi nu vom putea face nimic cel puþin în acest an”, mai spune Dunca.

Anul trecut, din cauza situaþiei financiare precare, edilul a dorit sã retrogradeze localitatea la rang de comunã. Acum s-a rãzgândit. “M-am gîndit anul trecut ºi din pãcate administratorul financiar nu ne-a permis acest lucru pentru cã impozitele scãdeau cu 50%, iar reducerea veniturilor nu se putea face în stare de insolvenþã. Încã mã gândesc la acest aspect, dar sã vedem... Cã a fost un program prin care toate comunele ºi-au rezolvat toate problemele, drumuri, canalizãri, asfaltãri... etc Am vãzut cã se pune accentul pe PNDL, Planul Naþional de Dezvoltare Localã în care bani mai mulþi vor fi pe zonele rurale ºi acum mai aºtept

puþin, ca sã nu fac acest pas în contra timp, adicã atunci când vor fi bani pe zonele urbane eu sã trec la rural. Aºtept sã vãd ghidurile de finanþare, care vor veni în luna aprilie ºi dupã ce vom ieºi din insolvenþã, vom decide în acest sens”, mai spune primarul oraºului Aninoasa. Nicolae Dunca se aflã la primul mandat de primar. Unul greu, o piatrã de moarã atîrnã de gâtul edilului. Chiar ºi aºa, Dunca spune cã în acest mandat va încerca sã ducã la bun sfîrºit proiectele pe care le-a promis în campania electoralã. “Nu îmi pare rãu, pentru cã sunt convins cã voi scãpa oraºul de insolvenþã ºi voi pune în practicã tot ce mi-am propus eu la începutul mandatului. Am un fluturaº cu promisiunile mele ºi sper ca pânã la sfîrºitul mandatului, 99% din promisiuni sã le pot rezolva. ªi sunt convins cã le voi rezolva”, a conchis edilul. Salvarea oraºului Aninoasa ar fi ºtergerea datoriilor prin alocarea unor bani de la Guvern. Abia atunci s-ar putea vorbi de o redresare ºi un nou început pentru aceastã comunitate.

Parcã niciun alt edificiu nu a fost monitorizat atât de des. Hoþii au mai furat în ultimele luni de zile cãrãmida ºi fierul din ultimul nivel. Aceastã construcþie trebuia sã devinã bloc de lucuinþe sociale, aºa cum s-a întâmpla ºi cu primul, cel din apropiere, însã fondurile de la Guvern, deºi au fost

promise de multe ori, nu au mai ajuns. De la prima promisiune de atribuire a banilor de acum circa trei ani ºi pânã acum, nu s-a mai auzit nimic. “Se întâmplã la fel cum se întâmplã cu toate clãdirile unde nu reuºim sã asigurãm pazã permanentã. A început sã disparã din bloc, noi am luat la

cunoºtinþã. Am încercat un program de reabilitare pe acel bloc în vederea construirii de locuinþe sociale, dar nu am primit finanþare ”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Primãriei Petroºani. Cel mai mare pericol este cel de rãnire gravã a hoþilor care intrã în bloc pentru a fura, mai ales cã întreaga clãdire este acum instabilã. ªi, cel mai probabil, atunci când administraþia localã va primi bani de reconstrucþie, posibil sã nu mai aibã ce reabilita, pentru cã întreg blocul ar putea fi furat bucatã cu bucatã pânã atunci. De menþionat este cã toate acestea se întâmplã sub ochii jandarmilor, care chiar acolo îºi au sediul. Adriana PA PAVEL

Lupta pentru reprezentativitate se tranºeazã în 4 aprilie

Î

n data de 4 aprilie, minerii din Valea Jiului vor afla cine îi reprezintã la negocierile cu patronatul Complexului Energetic Hunedoara. Tribunalul Hunedoara a amânat pronunþarea în dosarul în care sindicatele din mineritul Vãii Jiului se luptã pentru reprezentativitate pentru data de 4 aprilie. Sindicatul „Muntele”, condus de Petre Nica, vrea sã obþinã în instanþã dreptul de a fi unic negociator cu administraþia din minerit, însã nu puþini sunt cei care îl contestã. La Judecãtoria Petroºani, Sindicatul „Muntele”, dezvoltat pe scheletul Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, a obþinut reprezentativitatea încã din luna octombrie a anului trecut, însã decizia a fost atacatã cu apel de Sindicatul Liber

Independent „Electrocentrale” Deva Mintia. Iar în acest proces au mai intervenit, în nume propriu alte 6 sindicate din domeniul mineritului sau energiei. La dosar au fost depuse mai multe documente solicitate de instanþã, iar magistraþii au cerut oficialilor Complexului Energetic Hunedara o situaþie a numãrului total de salariaþi, în mod punctual, pentru fiecare divizie componentã, precum ºi numãrul de membri de sindicat. Majoritatea întrunitã de sindicatul „Muntele” a fost pusã în pericol dupã ce liderul minerilor de la Livezeni, Adrian Jurca, s-a retras din structura sindicalã împreunã cu vreo 300 de membri de sindicat, însã liderii de la „Muntele” au susþinut cã au reuºit sã atragã alþi angajaþi ai CEH aºa încât sã-ºi asigure reprezentativitatea la nivelul CEH. Car men COSMAN-PREDA


14 Program & Horoscop

10:20 10:30 11:30 12:20 12:30 13:00 14:00 15:00 15:30 16:50 17:30 18:10 18:45 18:50 19:45 20:00 21:00 21:50 22:00 22:30 23:20

Kile, te omoarã cu zile Ultima ediþie (r) Profesioniºtii... (r) Opinii fiscale În grãdina Danei (r) Germana...la 1 Telejurnal Teleshopping Maghiara de pe unu Zeul rãzboiului Zeul rãzboiului Vreau sã fiu sãnãtos Dincolo de celebritate În linia întâi Sport Telejurnal Dr. House Dincolo de celebritate La birou Biziday Lumea modei

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Ora 9 a României (r) 13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times New Roman (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii 20:30 112 - Poliþia în acþiune

9:55 Business B1 la zi 10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 România, te iubesc! (r) 11:00 Prietenii copilãriei mele 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Panicã la Hotel Majestic (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:45 Distracþie cu Dick ºi Jane

21 martie *** 20 aprilie Nu este o zi bunã pentru semnarea documentelor oficiale. Se pare cã ideile dumneavoastrã nu sunt apreciate la adevãrata lor valoare, dar acest lucru nu vã afecteazã optimismul ºi nici dorinþa de înnoire.

10:45 11:00 12:00 13:00 13:30 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 21:30 22:30

Teleshopping Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Doamne de poveste Doctorul casei (r) Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla O nouã viaþã Regina Poveºtiri de noapte

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Petrolul Ploieºti - Dinamo 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Petrolul Ploieºti - Dinamo 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Napoli Juventus 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Napoli Juventus 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal Club 16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 18:30 Fotbal: Universitatea Cluj - Gaz Metan Mediaº 19:15 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Relaþiile cu anturajul sunt bine aspectate ºi decurg fãrã probleme. În cursul dimineþii, vã face plãcere sã vã întâlniþi cu o veche cunoºtinþã. Este o zi bunã pentru a rezolva probleme mai vechi ale familiei. Aveþi grija sã þineþi seama ºi de dorinþele celorlalþi!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

La locul de muncã, s-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi care vã indispun. Nu este cazul sã vã îngrijoraþi. Totul se rezolvã repede, cu ajutorul colegilor. Dupã-amiazã sunteþi decis sã faceþi schimbãri în cãmin.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Tãcerea lacrimilor (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

21

23 iulie *** 22 august

Treceþi printr-o perioadã favorabilã pe plan sentimental, dar ºi al câºtigurilor materiale. Astãzi aveþi succes în tot ce faceþi. Relaþiile cu partenerul de viaþã sunt foarte bune. Pãstraþi-vã realismul ºi evitaþi speculaþiile financiare!

23 august *** 22 septembrie

Vã bucuraþi de armonie în famile ºi aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin. Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã rezolvaþi mai uºor problemele.

Sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul de mai multe ori. În prima parte a zilei, aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte în interesul partenerului de viaþã ºi pentru cãmin. Astãzi puteþi rezova mai uºor problemele financiare.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Vi se oferã noi perspective atât pe plan social, cât ºi sentimental. La o petrecere cu prietenii, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care vã farmecã din prima clipa. Nu este exclus sã legaþi o prietenie de duratã.

Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri planificate pentru astãzi. S-ar putea sã aveþi dificultãþi de comunicare. Acordaþi mai multã atenþie familiei. Dupã-amiazã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie în interesul familiei.

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi mari ºanse de reuºitã în toate activitãþile legate de cãmin ºi de afaceri. Partenerii de afaceri sunt de acord cu schimbãrile pe care le propuneþi, dar ar fi bine sã þineþi cont ºi de alþii.

21 ianuarie *** 20 februarie

Intenþionaþi sã faceþi o vizitã la rude. Amânaþi-o, pentru cã existã riscul sã nu decurgã aºa cum v-aþi dori. În partea a doua a zilei, vi se propune o colaborare. Nu vã pripiþi în luarea unei decizii!

21 decembrie *** 20 ianuarie Relaþiile parteneriale sunt foarte bune. Pe plan profesional, însã, starea de confuzie ºi atmosferã tensionatã vã predispun la greºeli. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

21 februarie *** 20 martie Astãzi vã sfãtuim sã vã odihniþi, chiar dacã aveþi multe probleme de rezolvat. În prima parte a zilei sunteþi tentat sã cheltuiþi o sumã mare de bani. Fiþi prudent! Nu este un moment favorabil investiþiilor.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

Nu vor sã fie ºefi

P

este 600 de oameni ºi-au cãutat vineri un job în judeþul Hunedoara, dar din pãcate doar 191 ºi-au gãsit ceva pe mãsura calificãrii ºi pregãtirii lor. Diana MITRACHE Cele mai multe locuri de muncã au fost scoase la agenþia din Petroºani, unde angajatorii au oferit 56 de locuri de muncã, iar potrivit statisticii realizate la finalul bursei din martie, dupã Petroºani, urmeazã Deva, Orãºtie ºi Hunedoara. Angajaþii agenþiilor locale spun cã au fost selectate 190 persoane în vederea încadrãrii ºi au fost încadrate în muncã 138 persoane, dintre care 12 persoane cu studii superioare, iar agenþia judeþeanã va monitoriza dupã un interval de 30 de zile câte dintre persoanele selectate au fost încadrate în muncã.

Vor sã munceascã ºi mai puþin sã conducã. Vorbim despre ºomerii din Petroºani, care au cãutat la bursã locuri de muncã pentru necalificaþi, iar un angajator care cãuta un ºef de magazin a plecat cam dezamãgit, iar dacã în februarie erau mai mulþi ºomeri ºi mai puþini angajatori, în martie situaþia s-a inversat.

„Am gãsit ceva, dar încã nu am dat nici un telefon. Sunt mecanic utilaje, sau macaragist. Sã vãd dacã sunt locuri de muncã în Hunedoara. Din noiembrie sunt în ºomaj, dar aº lucra indiferent în ce judeþ”, a spus un ºomer care vineri studia ziarul destinat pieþii muncii. „Am calificare. Sunt ºofer. Aº vrea sã îmi gãsesc ceva ca ºofer, sau ceva necalificat, dar azi am gãsit doar oameni care vor sã angajeze calificaþi”, a spus un alt ºomer. Angajatorii au venit vineri dimineaþã în numãr relativ mare ºi printre ei s-a numãrat

chiar unul care dorea sã angajeze un ºef de magazin. Nu prea a gãsit, însã, ºomeri care sã fie interesaþi ºi nici care sã se plieze pe cerinþele sale. „Un singur client am gãsit. Toatã lumea cautã muncã brutã, nu vrea nimeni sã fie ºef, contrar aºteptãrilor mele. Nu avem cerinþe speciale. Aºteptãm oameni ºi cu studii medii, dar nu sunt potriviþi, iar cei mai mulþi care vin la bursa aceasta îºi cautã muncã de ºofer sau altceva ºi noi chiar vrem sã angajãm un ºef”, a spus Ovidiu Simulescu, angajator. Cã au venit puþini ºomeri au observat ºi organizatorii bursei din luna martie ºi asta în condiþiile în care angajatori au fost ºi chiar au cãutat sã facã angajãri. „Am avut destul de puþini ºomeri care au venit la bursã.

În schimb, au fost 7 angajatori prezenþi, 56 de locuri de muncã, iar ca ºi noutãþi avem locuri de muncã pentru turism, în asigurãri ºi în comerþ. Am avut angajatori, care aveau locuri de muncã pentru personal calificat, pentru studii superioare, dar din pãcate ºomerii au lipsit”, a declarat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. A fost cea de a doua bursã din judeþul Hunedoara dupã cea din luna martie, însã, cei mai mulþi ºomeri, pentru cã nu au cali-

De la începutul lunii, euro a scãzut cu 6,55 bani Înmulþirea avertismentelor conform cãrora BCE va trece la valori negative dobânda cu care remunereazã depozitele pe care le atrage de la bãncile comerciale a produs o creºtere a plasamentelor în lei, având în vedere cã dobânda de politicã monetarã a BNR a fost menþinutã la 3,50%. Sub aceste auspicii favorabile cursul euro a scãzut de la 4,4793, la începutul sãptãmânii, la 4,4514 lei, la finalul ei, minim care nu a mai fost atins de la începutul lui decembrie trecut. Comparativ cu prima ºedinþã din martie media euro a scãzut cu 6,55 bani. Piaþa s-a deschis vineri la 4,4650 lei, în uºoarã scãdere faþã de închiderea precedentã. Vânzãrile de valutã, puse de unii dintre dealerii

Azi se ia apa! - Vulcan - între orele 9.00 15.00. Zona afectatã: Piaþa Agroalimentarã ºi Farmacia Ile. Motivul restricþiei: Montare vanã regulatoare presiune apã în zona Liceu.

bancari ºi pe seama Ministerului de Finanþe, care are nevoie de lei, au împins euro aproape de 4,45 lei, pentru ca la finalul zilei tranzacþiile sã se realizeze la 4,46 – 4,4630 lei. La finalul sãptãmânii, BNR a decis sã menþinã dobânda de politicã monetarã la 3,5% pe an dar ºi ratele rezervelor minime obligatorii în lei la 12%, respectiv 18% pentru cele în valutã. În piaþa la termen de la Sibiu, euro s-a tranzacþionat pentru iunie la 4,5 lei, pentru septembrie la 4,491 lei iar pentru finalul anului la 4,5189 lei. Cursul dolarului american a fluctuat între 3,2348 ºi 3,2533 lei, media de vineri fiind stabilitã la 3,2419 lei. Francul elveþian a scãzut de la 3,6720 la 3,6509 lei,

mai jos cu 7,45 bani faþã începutul acestei luni. Perechea euro/dolar a avut o tendinþã descendentã, ea coborând de la 1,3846 dolari, la începutul sãptãmânii, la 1,3703 dolari, la finalul ei, pieþele americane închizându-se vineri la 1,3755 dolari. Reamintim cã în data de 13 martie euro a atins un maxim de 1,3967 dolari, cotaþie care nu s-a mai înregistrat din octombrie 2011. În piaþa de la Sibiu, euro s-a tranzacþionat pe iunie la 1,371 – 1,3870, pe septembrie la 1,3711 – 1,385 iar pe decembrie la 1,3805 dolari. Creºterea monedei americane a produs scãderea preþului unciei de aur cu scadenþa aprilie de la 1.327 la 1.288 dolari. Analiza cuprinde perioada 24 – 28 martie

ficãri superioare, au cãutat sã se angajeze pe ºantiere. Din pãcate, însã, în acest domeniu nu prea a început activitatea ºi cei mai mulþi ºomeri s-au reîntors la statutul de oameni fãrã loc de muncã. Judeþul Hunedoara este singurul care organizeazã la finele fiecãrei luni o bursã a locurilor de muncã, tocmai pentru a cãuta sã elimine numãril mare de ºomeri.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 Martie 2014

Grecia, Cipru ºi Marea Britanie promit cariere în turism pentru tineri

P

este 2000 de locuri de muncã în Grecia, Cipru ºi Marea Britanie pot fi accesate inclusiv de huneorenii care doresc sã dezvolte o carierã în turism. Locurile de muncã sunt disponibile pânã în data de 13 aprilie, iar salariile pot ajunge pânã la 1.500 de lire pe lunã. Carmen COSMAN - PREDA Dacã vã doriþi un loc de muncã în turism ºi aveþi abilitãþile necesare, acum aveþi ºansa de a lucra în Grecia, Cipru sau Marea Britanie. Peste 2000 de locuri de muncã în dimeniu

sunt disponibile începând dejoi ºi pânã în data de 13 aprilie, la Târgul de cariere în turism, organizat în Bucureºti ºi alte 19 oraºe din þarã ªi salariile sunt motivante I pot ajunge pânã la 1.500 de lire pe lunã. Potrivit informaþiilor oficiale, interviurile de

selecþie spunt programate în Capitalã ºi în Buzãu, Galaþi, Brãila, Bacãu, Piatra Neamþ, Suceava, Botoºani, Vaslui, Iaºi, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Alba Iulia, Hunedoara, Tîrgu Mureº, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Târgoviºte ºi Piteºti. Tinerii selectaþi la târgul de cariere vor putea sã lucreze în hoteluri de 4 ºi 5 stele din Grecia, Cipru ºi Marea Britanie, fiind disponibile posturi entry ºi middle level, în toate departamentele din cadrul unui hotel: de la front

ahiºtii din Vulcan ºi Petroºani ºi-au împãrþit premiile cu mare luptã, dar cu sportivitate. Un numãr de 70 de ºahiºti (49 din Vulcan, 16 din Petroºani ºi 5 din Lupeni) au rãspuns sâmbãtã, 29 martie 2014, chemãrii la o întrecere sportivã lansatã de Secþia de ªah a C.S. Vulcan.

Concursul a avut loc la ªcoala Generalã Teodora Lucaciu din Vulcan, iar condiþiile de joc au fost deosebite. Sub îndrumarea profesoarei Magdalena ªchiopu - reprezentantul ºcolii la aceastã manifestare –în timpul de aºteptare dintre rundele de ºah, copiii s-au bucurat de terenul sintetic de sport ºi

de parcul de joacã din curtea ºcolii. „Concursul Primãverii la ªah se înscrie în seria acþiunilor pe care Secþia de ªah a C.S. Vulcan îºi propune sã le organizeze periodic pentru promovarea sportului minþii în rândul copiilor ºi tinerilor din Valea Jiului. Concurenþii au fost împãrþiþi pe 3 secþiuni: juniori, debutanþi ºi boboci. Lupta a fost strânsã la toate categoriile de con-

curs, departajarea câºtigãtorilor fãcându-se, de multe ori, pe baza unor criterii suplimentare urmare a obþinerii aceluiaºi punctaj de mai mulþi jucãtori », a spus Dorel ªchiopu, preºedintele secþiei de ºah Vulcan. Reuºita organizatoricã sa datorat ºi implicãrii celor doi antrenori din

Petroºani: Gheorghe Scurhan ºi Elvis Alin Apostu. Pentru participarea remarcabilã la acest concurs de ºah, Clubul Sportiv Vulcan a oferit, tuturor participanþilor, diplome ºi premii dulci. Cel mai important câºtig al acestui concurs a fost, însã, faptul cã toþi ºahiºtii au plecat acasã cu un plus de experienþã în jocul de ºah.

1.000 ºi 1.500 de lire brut/lunã, spun organizatorii. Organizatorii Târgului de cariere precizeazã cã tinerii nu trebuie sã aibã experienþã în domeniul hotelier, în Grecia sau Cipru aceºtia urmând sã parcurgã un program complet de training pentru dezvoltarea profesionalã ºi personalã. Totul este sp îºi doreascã sã înceapã o carierã în domeniul hotelier, sã fie dornici sã înveþe, sã aibã o atitudine pozitivã ºi sã cunoascã limba englezã cel puþin la nivel conversaþional.

Ora Pãmântului marcatã la Universitatea Petroºani

Concursul Primãverii la ªah

ª

office (recepþioner de hotel, asistent recepþie, bell boy), pânã la housekeeping (cameristã, personal curãþenie), food & beverage (restaurant, servire, bar, bucãtãrie), spa, entertainment ºi mentenanþã. Tinerii care vor fi angajaþi în Grecia sau Cipru vor putea câºtiga între 450 ºi 600 euro net/lunã, cazarea ºi cele trei mese pe zi fiind asigurate gratuit de cãtre angajatori. În Marea Britanie, salariile pornesc de la 6,31 lire brut/orã (echivalentul a 7,6 euro/orã), ceea ce înseamnã un câºtig lunar între

C

onducerea Universitãþii Petroºani, alãturi de organizaþiile sindicale studenþeºti, au marcat Ora Pãmântului într-un mod inedit. Timp de o orã, sâmbãtã seara, în campusul universitar s-au stins toate luminile, timp în care studenþii ºi-au readus aminte de jocurile copilãriei. La finalul orei dedicate Pãmântului activitatea a fost reluatã normal. Mircea NISTOR Sâmbãtã seara, pe plan mondial, a fost celebratã “Ora Pãmântului”. Edilii din Petroºani au participat la aceastã manifestare ce reprezintã un mesaj de responsabilizare socialã privind protejarea mediului înconjurãtor. Acþiunea a prevãzut ca sâmbãtã, 29 martie, între orele 20:30 ºi 21:30, sã fie stinse luminile în mai multe localitãþi. În judeþul Hunedoara s-au raliat acþiunii Deva,

Hunedoara, Brad ºi Petroºani. Ora Pãmântului este marcatã în România din anul 2008 iar la nivel internaþional din 2007. Atunci, o organizaþie non-guvernamentalã australianã a organizat prima ediþie a eveni-

mentului, în Sydney. Sãrbãtoarea este marcatã, în prezent, în peste 7.000 de oraºe din 152 de þãri.


CVJ nr 583, luni, 31 martie