Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 574

Cronica Vãii Jiului Marti, 18 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Morþii nimãnui “uitaþi” în frigiderele de la Morga Petroºani

Pe lângã audienþe pe Facebook, a renãscut ºi polemica politicã în epigrame >>> PAGINA A 3-A

Experþii ne spun sã stãm liniºtiþi, dar realitatea ne îngrijoreazã >>> PAGINA A 4-A

Acoperiºuri smulse ºi copaci rupþi. A fost vijelie în Valea Jiului >>> PAGINA A 5-A

Douã legi în vigoare, o soluþie de platã >>> PAGINA A 6-A

Douã sãptãmâni pentru analiza încrengãturilor de rudenie din „Dosarul Uricani” >>> PAGINA A 7-A Vor sã ne închidã de tot

”Lipseºte un dig pe Defileu sã dãm drumul la Barajul de la Valea de Peºti ºi sã terminãm cu Valea Jiului” >>> PAGINILE 8-9

Închis, dar totuºi deschis >>> PAGINILE 8-9

P

ersoane decedate care nu au rude cunoscute, ori morþi pe care aparþinãtorii “uitã” sã îi mai ridice de la Morga Spitalului de Urgenþã Petroºani zac cu lunile în frigiderele Secþiei de Anatomie Patologicã. În cele din urmã, cei de la Primãrie vin sã rezolve cazurile. >>> PAGINA A 11-A

Podul de la Iscroni, la un pas de prãbuºire >>> PAGINA A 11-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

Pe lângã audienþe pe Facebook, a renãscut ºi polemica politicã în epigrame

R

eþelele de socializare îºi întãresc statutul prin rezolvarea unor probleme ce aparþin cetãþenilor. Tonul l-a dat Costel Avram, preºedinte PNL Petrila ºi director Apa Serv, care a fãcut audienþe on line ºi a primit cereri în partid. I-a urmat deputatul PSD e Hunedoara, Natalia Intotero, cu un caz prezentat de Cronica VJ. În plus, duelurile politice au luat forma elegantã, civilizatã, a epigramelor. Un asemea regal al ironiei politice am gãsit, tot în spaþiul virtual, între Dan Terteci, director al cancelariei prefectului de Hunedoara ºi deputatul PNL de Hunedoara, Carmen Hãrãu. Pãstorel ar zâmbi mulþumit pentru cã dupã ani mulþi reînvie polemica oamenilor deºtepþi.

Eu am drepturi, nu e ºagã / ªi o spun rãspicat / Când e vorba de-o uiagã / Io am dreptu' sã fiu lat. Rãspuns, Carmen Hãrãu: Drepturile nu-s o glumã / Dacã-i vorba sã le ai / N-ai nici tatã,n-ai nici mumã / Când primeºti. Insã când dai...

început sã-i abordeze direct pe profilul/pagina personalã.

R

eacþie de palamentar atenþionat pe facebook

În data de 11 iulie 2013, Cronica Vãii Jiului, atrãgea atenþia autoritãþilor, în articolul cu titlul ”Marginalizaþi chiar de sistemul de educaþie”, cu privire la copiii cu dizabilitãþi puºi la zid

E în atenþia inspectoratului cazul relatat în articol. Mi-a promis cã mâine, luni, ( 17 martie – n.n.) vor lua legãtura cu familia, din nou, ºi vor da un comunicat cu ceea ce inspectoratul a fãcut pentru aceste cazuri. Vã mulþumesc pentru atenþionare”. Se pare cã spaþiul virtual scurteazã mult drumurile alambicate ale birocraþiei, dar mai ales ocoleºte lipsa de implicare a celor care sunt plãtiþi sã-ºi facã datoria.

pigama politicã E redivivus!

Dan Terteci: Unui cetãþean

Cel care a dat tonul audienþelor în spaþiul virtual a fost directorul Apa Serv Petroºani, Costel Avram, care a verificat în teren problemele semnalate, dupã care le-a revolvat. Vãzând cã metoda funcþioneazã, oameni din Valea Jiului au trecut de la adienþe la cereri de intrare în partid, dupã ce au vãzut dinamismul liberalui de Valea Jiului – acelaºi Costel Avram. Zilele trecute, am aflat cã unii parlamentari din judeþ nu citesc ziarele locale mãcar pentru a identifica probleme ale cetãþenilor care au fost blocaþi de un sistem românesc greoi. Dar respectivii parlamentari sunt interesaþi de facebook, loc de unde culeg informaþii. Asta pentru cã cetãþenii au

Actualitate 3

de un sistem bolnav. Un bãiat de 9 ani, din municipiul Lupeni, care a fost diagnosticat cu Sindromul Down, nu are parte de educaþia care i se cuvine. Deºi acesta a fost înscris în clasa I, elevului i s-a refuzat dreptul de a avea un profesor itinerant. ªi acesta este doar un caz, pentru cã în Valea Jiului sunt mulþi copiii cu acest sindrom, care au avut probleme în ”aplicarea legii”, în sistemul de învãþãmânt. Liviu-Robert Corseanschi, tatãl copilului ºi preºedintele Asociaþiei Down Valea Jiului, a prezentat o adresã, care arãta refuzul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara de a-i asigu-

copil, dar comentariul este al unui adult) scrie: ”Doamnã, cu tot respectul pentru fetiþa din imagine. Daca iubiþi atât de mult copiii, dupã Dan Terteci: Unui parlamentar E destoinic omul, O recunosc permanent, ªi vreau ºi eu ca domnul, Sã dorm în Parlament. Rãspuns, Carmen Hãrãu: Domnule Terteci, v-asigur Cã nu-i sarcinã uºoarã Sã-l asculþi pe Domnul Zgonea Semnez:..."O parlamentarã".

ra copilului pentru anul scolar 2013-2014 profesor itinerant/ de sprijin, deºi în Certificatul de orientare ºcolarã ºi profesionalã era prevãzut acest drept. Cazul a revenit din nou, duminicã, 16 martie 2014, în spaþiul virtual. La o fotografie postatã pe pagina/profilul deputatului PSD de Hunedoara, Natalia Intotero, pe reþeaua de socializare, în care parlamentarul avea un copil în braþe, la poziþia ”comentarii” , Andrei Emanuel Paul Ilyes (profilul aratã cã este un

cum spuneþi, de ce nu vedem nici o implicare ºi pentru cei cu dizabilitati”. La acest comentariu a fost ataºatã ºi adresa paginii de internet care gãzduieºte articolul ”Marginalizaþi chiar de sistemul de educaþie”, http://cronicavj.ro/wp/ ?p=17018. Dupã vreo jumãtate de orã, Natalia Intotero rãspunde: ”Andrei Emanuel Paul Ilyes am luat legãtura cu d-na ªtefanie Maria, Inspector General, imediat ce dvs. mi-aþi postat articolul pe pagina mea.

Tot în spaþiul virtual, am avut o surprizã. A reapãrut – dupã prea mulþi ani – disputa politicã în forma sa elegantã: epigrama. Cine nu a citit cu mare plãcere duelurile politice ale marilor noºtri epigramiºti Pãstorel Teodoreanu, Alexandru Macedonski, Cincinat Pavelescu, Mircea Ionescu-Quintus, Ion Luca Caragiale, Mihai Eminescu etc., etc. ? Dan Terteci, fostul jurmalist care ”a ars” pe mulþi dintre ”abuzanþii de funcþii”, acum director al Cancelariei Prefectului de Hunedoara, a postat pe profilul sãu de facebook douã epigrame. Una era adresatã unui cetãþean, iar a doua – unui parlamentar. Imediat a intrat ”în joc” deputatul PNL de Hunedoara, Carmen Hãrãu, rãspunzându-i la fel... Aºa da! Noroc cu ziaristul (e nevindecabil ”microbul”) Terteci, care a deschis acest drum... Cetãþeanul nu mai are sentimentul cã politicienii ºi salariþii instituþiilor politice (deºi se zice cã prefectura nu mai are culoare) nu mai sunt încrâncenaþi, nu-ºi mai aruncã epitete ºi înjurãturi, ci îºi scot la ivealã mãestria unor dueluri de oameni cu cap, care se respectã pe sine ºi apoi pe cei din jur. Ileana Ileana FIRÞULESCU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

Experþii ne spun sã stãm liniºtiþi, dar realitatea ne îngrijoreazã

V

alea Jiului nu este o zonã care ar putea fi grav afectatã în cazul unui cutremur, cel puþin aºa spun specialiºtii. Cu toate acestea, cele mai multe case din Colonie Petroºani, Vulcan (Colonia de jos) sau din Cartierul ªtefan din Lupeni, stau sã cadã din cauza vechimii de peste 100 de ani. Dacã în mai toatã þara, autoritãþile se plâng de faptul cã au multe clãdiri cu risc seismic în patrimoniu care trebuie urgent reabilitate, în Valea Jiului nu se întâmplã aºa. La Petroºani, spre exemplu, în prezent nicio clãdire nu mai are bulinã roºie care sã semnaleze posibilitatea de prãbuºire în cazul

unui cutremur. Asta în afarã de clãdirea privatã a fostului Oficiu Poºtal, care câteva sãptãmâni a avut o bulinã, dar care ulterior a dispãrut. „Din câte ºtim noi, clãdirile care sunt în administrarea noastrã nu prezintã risc seismic, cât despre cele private, nu avem o situaþie”, au afirmat reprezentanþii

Au scos deºeurile ºi au câºtigat

primeau doar 20 de lei, iar la cele mai mari, bonul valoric ajungea la 40 de lei”, a spus Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Locurile de colectare au fost aceleaºi, iar la prima campanie din acest an avem ºi câºtigãtori la tombola ce a fost organizatã la primãrie. Cei mai norocoºi au primit câte o nivelã, mixere ºi un polizor unghiular. Diana MITRACHE

C

ampania de reciclare a deºeurilor electrice, electronice ºi electrocasnice a avut din nou succes. Pe de o parte, oamenii din Petroºani au scãpat de aparatele vechi ºi nefolositoare, iar pe de altã parte, cei mai norocoºi au primit ºi câteva premii. Au trimis deºeurile la plimbare ºi pentru asta au fost recompensaþi. Vorbim despre locuitorii din Petroºani, care au participat la prima campanie din acest an derulatã de RoRec ºi primãria din localitate. Cei care ºi-au dus deºeurile la centrele de colectare au avut doar de câºtigat. „Dupã ce fiecare a predat electrocasnicele a primit fie un bilet de tombolã, fie un cupon valoric de 40, respectiv de 20 de lei, în funcþie de tip. Dacã unii au predat un aspirator, spre exemplu, intra la categoria electrocansicelor mici,

municipalitãþii. Dar, cu toate acestea, 80 % din casele din Colonie stau sã se prãbuºeascã ºi chiar dacã Valea Jiului nu este zonã cu risc seismic ridicat,ne punem totuºi întrebarea dacã nu se vor prãbuºi la un eventual cutremur. Situaþia este aceeaºi ºi în privinþa caselor din Colonia de Jos a Vulcanului sau

atunci când vorbim de casele vechi ºi aproape dãrâmate deja din cartierul ªtefan din Lupeni. De fapt, inspectorii de specialitate de la Inspectoratul

de Stat în Construcþii monitorizeazã doar construcþiile inginereºti cu risc, cum ar fi Barajul de la Valea de Peºti, dar în privinþa clãdirilor nu existã o

Marea asfaltare, la Petrila

M

ai multe strãduþe din oraºul Petrila vor fi asfaltate în acest an. Administraþia localã din estul Vãii Jiului a scos la licitaþie restul de execuþie pentru proiectul integrat. Constructorii au depus ofertele, iar în scurt timp se va cunoaºte societatea care va turna asfaltul pe strãzile din localitate. ”Este vorba de proiectul integrat pe care avem un rest de execuþie de aproximativ 250 de miliarde. Am avut licitaþie,

s-au prezentat ºase constructori toþi cu experienþã profesionalã deosebitã, sã vedem care va fi rezultatul acestei licitaþii ºi vom continua lucrãrile la proiectul integrat. Mai avem de asfaltat Colonia Brãtianu, diferenþa din Popi-Dobreºti, diferenþa de la Taia ºi strãzile de la Poliþie pânã la cartierul 6 August, Muncii, Eminescu, Remete, toatã zona aceea o avem prinsã în acel proiect”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. În cadrul acestui proiect nu toate strãzile din localitate vor fi asfaltate. Vor mai rãmâne câteva strãzi unde edilii sperã sã intervinã în acest an. ”Mai rãmâne zona Cimpa, Birãoni, Valea Cimpii, o sã facem ºi avem în programul anului 2014 ºi din banii

evaluare în acest sens pe considerentul cã Valea Jiului este feritã de un potenþial pericol seismic. Adriana PA PAVEL

bugetului local sã facem lucrãri de asfaltare. Am prins în buget aproximativ 20 de miliarde de lei vechi”, a mai spus sursa citatã. Restul de execuþie din proiectul integrat care presupune modernizare strãzi ºi parcãri în zona Cap de linie Petrila - Cap de linie Lonea are o valoare estimatã, fãrã TVA, de 29.201.064 lei. Pe lângã asfaltarea a peste 30 de kilometri de strãzi, proiectul cuprinde ºi instalarea unor camere de supraveghere. Monika BACIU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

Acoperiºuri smulse ºi copaci rupþi. A fost vijelie în Valea Jiului

fost prãpãd în noaptea de A duminicã spre luni

în Valea Jiului. Vântul a bãtut cu atâta putere încât a smuls acoperiºuri ºi a rupt copacii. Ora 7:00, Municipuiul Vulcan, zona Centru vechi. În faþa ºcolii generale nr. 4 stau îndoite aproape ca niºte foi de hârtie, câteva coli de tablã.

De asemenea, crengile mai multor copaci stau rupte pe trotuar.

Întreg ansamblu este unul îngrijorãtor. “ Este acoperiºul ºcolii?”, se întreabã toþi trecãtorii prin zonã de la ora aceea. Afarã ies ºi locatarii blocurilor din preajmã ºi se elucideazã misterul. Nu acoperiºul de pe clãdirea ºcolii zace în muntele de tablã contorsionatã de pe jos, ci cel de pe un bloc, chiar de lângã

unitatea de învãþãmânt, dar nu de pe prima scarã, ci de pe cea de-a doua, undeva cu mult în spate. Oamenii povestesc cum a fost vijelia.

cade ºi blocul. Ne-am speriat, dar nu am ieºit din casã de teamã. Vã daþi seama ce se întâmpla dacã era vreun om afarã când cãdea tabla aia tãioasã? Îl reteza, pur

“S-a auzit un vuiet înfiorãtor, am crezut cã s-a dãrâmat blocul. Când am auzit tabla cum este smulsã de pe acoperiº, am crezut cã odatã cu ea poate

ºi simplu”, ne povesteºte un locatar al blocului A, Scara 1 de pe strada Jiului, chiar de lângã ºcoala nr. 4. În scurt timp, la faþa locului au ajuns ºi

Redresare financiarã abia dupã plata datoriilor

A

ninoasa nu se poate redresa financiar. Peste 30 de creditori s-au înscris în tabloul de creanþe pentru a-ºi recupera banii de la Primãria Aninoasa. Sãptãmâna aceasta ar urma sã fie definitivat tabloul cu creanþe, lucru care înseamnã cã se vor recunoaºte datoriile pe care administraþia le are cãtre diferite societãþi. ”În urma tuturor demersurilor pe care le-am întreprins pentru finalizarea procedurii de insolvenþã ne lovim de mari probleme întrucât suntem prima unitate administrativteritorialã care suntem în aceastã situaþie. La ora actualã suntem la faza definitivãrii tabloului de creanþe, s-au depus anumite

contetaþii care pe parcurs s-au soluþionat, am avut termen sãptãmâna trecutã ºi instanþa a decis amânarea termenului pe 29 mai, la care ne-am opus ºi –a dat termen pe 20 martie. Sperãm ca tabelul de creanþe sã fie definitivat ca sã putem sã ne apucãm de întocmirea planului de redresare ºi plata credito-

rilor”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Zeci de societãþi solicitã recuperarea banilor. Cea mai mare sumã pe care o are de înapoiat administraþia localã din Aninoasa

responsabilii din primãrie. ªeful de echipã Albulescu a adus 20 de asistaþi sociali ºi utilaje cu care în mai puþin de orã s-au tãiat ºi adunat bucãþile de tablã de pe jos, asta înainte ca micuþii sã înceapã orele. Din fericire, doar la Vulcan au fost urmãri mai vizibile ale vijeliei, în rest nu s-au înregistrat pagube însemnate. La Petrila a fost smuls acoperiºul tot de tablã al unei parcãri acoperite din zona Lonea, chiar de lângã Poliþie, iar în staþiunea Straja din Lupeni, câþiva copaci au fost smulºi din rãdãcini, dar asta fãrã sã afecteze cãile de acces sau vreo construcþie. Adriana PA PAVEL

este cãtre o unitate bancarã. ”Sunt în jur de 32 de societãþi cu o valoare totalã de 5,3 milioane de lei. Creditorul majoritar este BCR-ul care are peste 61% din creanþe”, a mai spus sursa citatã. Dupã definitivarea tabloului de creanþe administraþia localã de la Aninoasa va întocmi ºi un plan de redresare. Mãsurile avute în vedere sunt mai multe însã totul se va pune în practicã dupã trecerea acestui hop. Monika BACIU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

Douã legi în vigoare, o soluþie de platã

A

u avut de ales între restructurãri ºi plata cu 100% a zilelor de sâmbãtã ºi duminicã lucrate. Este vorba de angajaþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani care au fost consulaþi cu privire la anumite drepturi care li se cuvin însã nu le pot fi acordate din lipsa banilor. Angajaþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani nu vor fi plãtiþi 100% pentru sâmbete ºi duminicile lucrate. Decizia a fost luatã dupã ce au fost consultate cadrele medicale. Dacã s-ar fi aplicat creºterea salarialã atunci conducerea unitãþii medicale ar fi trebuit sã recurgã la restructurarea personalului. Monika BACIU ”Reprezintã modalitatea de compensare a timpului de lucru pe care angajaþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani îl presteazã în cadrul timpului normal de lucru, dar în zilele de sâmbãtã ºi duminicã sau în sãrbãtorile legale. Existã douã acte normative. Ordonanþa 103/2013 care zice cã sistemul bugetar din care încã facem parte ca ºi spital, sâmbetele ºi duminicile lucrate în cadrul programului de lucru se compenseazã cu timp liber corespunzãtor. Existã o lege 284/2010 care prevede faptul cã în sistemul sanitar compensarea muncii prestate sâmbãtã ºi duminica se face prin acordarea unui spor de 100% pentru zilele respective lucrate. Avem o interpretare din cadrul Serviciului Juridic de la Ministerul sãnãtãþii care spune cã deºi ordonanþa 103 este în vigoare, în sistemul sanitar se aplicã legea 284/2010. Având în vedere cã este din partea serviciului juridic, teoretic ar trebui sã o luãm ca atare ºi sã plãtim acele sâmbete ºi duminici cu acel spor de 100%. Din punct de vedere al SUP sâmbetele ºi duminicile lucrate de personalul nostru reprezintã undeva la 1,5-1,6

miliardfe de lei vechi. La ora actualã se plãteºte undeva la 8900 de milioane (lei vechi-n.r.) având în vedere cã plãtim 16 ore la fiecare angajat, iar ce depãºeºte cele 16 ore le recompensãm cu timp liber. Am luat aceastã decizie ca sã ne încadrãm în bugetul pe care îl

avem. Decizia am luat-o de a merge în continuare în acelaºi mod pentru a nu fi nevoiþi sã recurgem la restructurãri de personal”, a declarat managerul SUP, Alin Vasilescu. Teoretic ar exista ºi posibilitatea restructurãrilor, însã practic acest lucru nu se poate. ”Având în vedere cã Spitalul are 860 de angajaþi avem ce restructura. Dacã ne referim la nevoile spitalului pentru funcþiona în condiþii normale nu avem de unde restructura. Necazul este cã în ultima vreme nu se mai pune problema aºa, vezi cazul de la maternitatea Giuleºti, ºi atunci Ministerul îºi aduce aminte de nor-

sã ne referim este urmãtoarea. Sunt niºte normative date în 2010 care sunt în vigoare, iar pe de altã parte am o structurã a spitalului ca numãr de paturi ºi o structurã a spitalului ca numãr de personal pe care teoretic nu îl pot depãºi. existã secþii la aceastã limitã pe care

mativele de personal ºi de faptul cã existã un minim de personal sub care nu ai dreptul sã cobori. Modul de punere a problemei este ”acesta

este bugetul ºi trebuie sã vã descurcaþi”, a mai spus sursa citatã. Sunt secþii la Spitalul de Urgenþã din Petroºani unde se lucreazã cu minimul de personal. Legile sunt ambigue. Sunt în vigoare douã acte normative care prevãd douã lucruri distincte. ”Normele ºi normativele sunt cuprinse în legea 1124/2010 sunt foarte clare ºi trebuie aplicate pentru fiecare secþie. Majoritatea secþiilor de la spitalul din Petroºani se aflã aproape de normativul minim raportat la numãrul de paturi. Existã secþii care sunt sub normativul minim ºi existã secþii care sunt peste. Problema legalã la care trebuie

ne-a aprobat-o ministerul undeva prin 2001, 2002, este mult sub minim. Atâta timp cât ministerul nu modificã aceste norme de personal e destul de dificil de spus unde este corectitudinea. Problema majorã este cã nu avem toate paturile spitalului în contract cu Casa ºi începând din 2011 sa intrat într-o politicã de reducere a numãrului de paturi din spitale, reducere care se referã la cele în contract, adicã cele care aduc bani. La

ora actualã spitalul de Urgenþã Petroºani din cele 657 de paturi pe care le avem în structura spitalului, în contract cu Casa avem 551. Cele 551 de paturi duc în spate personalul aferent celor 657 de paturi. Dacã la contractare ministerul mai reduce acest numãr de paturi vedem de facem”, a mai spus Vasilescu. În cazul unor eventuale restructurãri sunt posibile douã ipoteze. Una este legatã de contractul colectiv de muncã pe ramurã sanitarã, iar cea dea doua organizarea unui concurs. ”Existã douã variante. Una dintre acestea este aceea prevãzutã de CCM pe

ramurã sanitarã unde sunt o serie întreagã de criterii pe baza cãrora se face selecþia persoanelor care pot fi disponibilizate ºi o a doua variantã este strict profesionalã ºi anume toþi angajaþii pe fiecare secþie vor da un examen ºi cei care nu se calificã rãmân pe dinafarã”, a mai declarat managerul SUP. Pânã la aprobarea noului buget pentru spitalului de Urgenþã din Petroºani nu vor fi plãtite sâmbete ºi duminicile prestate de angajaþi cu sporul de 100%. Dupã ce acest contract va fi aprobat se va reanaliza situaþia.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

Douã sãptãmâni pentru analiza încrengãturilor de rudenie din „Dosarul Uricani”

A

proape douã sãptãmâni mai au de aºteptat inculpaþii din „Dosarul Uricani” reprezentaþi de avocatul Daniel Ionaºcu, asistentul celebrei Paula Iacob, pentru a afla dacã excepþiile invocate de apãrãtorul lor vor fi admise de instanþa de judecatã. Asta ar însemna o nouã încadrare juridicã ºi pedepse mai blânde dacã magistraþii îi vor gãsi vinovaþi. Carmen COSMAN Magistraþii de la Petroºani se vor pronunþa în data de 25 martie cu privire la excepþia invocatã de avocatul Daniel Ionaºcu Daniel la ultimul termen de judecatã, precum ºi în legãturã cu cererea acestuia de schimbare a încadrãrii juridice a faptelor reþinute în sarcina a doi dintre inculpaþi, respectiv Aurelian Dragoº Ciucã

ºi Florin Nicuºor Moga. Totodatã, instanþa a decis sã remitã o adresã cãtre Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului SA – Sucursala Mina Uricani, pentru a comunica permisul de lucru nr.47/14.02.2011 emis de Staþia de Salvare Minierã. Asta dupã ce apãrãtorul celor doi inculpaþi a fãcut referire la schimbarea avizului de lucru de cãtre alte persoane

decât cele aflate acum în boxa acuzaþilor. “La urmãtorul termen va fi pusã în discuþie efectuarea expertizei în domeniul electro-

mecanic maºini ºi echipamente miniere, dupã ce va fi verificatã lista cu experþi autorizaþi de cãtre Ministerul Justiþiei”, a mai stabilit judecãtorul de caz.

L

anþul... încrengãturilor Reamintim cã, a ultimul termen de

judecatã, avocatul Daniel Ionaºcu a expus în faþa instanþei o întreagã încrengãturã genealogicã, descoperitã în “Dosarul Uricani” ºi care ar fi condus la netrimiterea în judecatã a unor presupuºi autori morali ai tragediei din 5 februarie 2011. Daniel Ioanºcu arãta cã procurorul de caz ar fi trebuit sã se abþinã, din cauza unor încrengãturi de rudenie, respectiv cã: “procurorul de caz, care a instrumentat acest dosar ºi l-a trimis în judecatã prin rechizitoriu, este cumnatul unui ºef din cadrul minei respective ºi fratele juristului minei.(...) Mai mult, juristul minei respective, fratele procurorului instrumentor a fost numit jurist în timpul domnului Toacsen,

Cursuri pentru mineri ºi electricieni, dupã liceu

N

u au luat bacalaureatul, dar Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida le poate oferi o ºansã de a se califica gratuit într-o meserie ce echivaleazã studiile unui subinginer. Elevii se pot înscrie de anul ºcolar ce începe în luna septembrie ºi cu diploma ce o obþin gratis pot lucra în orice þarã din comunitatea europeanã. Diana MITRACHE Colegiul Tehnic de la Petroºani reia din aceastã toamnã cursurile pentru absolvenþii, cu sau fãrã bacalaureat. Tinerii se pot înscrie chiar din aceastã sãptãmânã, dacã doresc o calificare cu care sã se poatã mai apoi angaja ca electricieni, ori chiar ca mineri, cu

girul celor de Complexul Energetic Hunedoara, de la minele viabile. „Pentru anul ºcolar 2014 – 2015, avem o veste foarte bunã, ºi anume 6 clase aprobate, douã de postlicealã ºi 4 de maiºtri, toate de la buget. Am cãutat sã avem ºi calificãri cât mai atractive ºi cãutate pe piaþa muncii. Avem cursuri pentru maistru electrician staþii ºi

reþele electrice, maistru construcþii civile industriale ºi agricole, maistru mecanic pentru întreþinere ºi reparare utilaje în industria lemnului, maistru miner, iar la postlicealã avem tehnician diagnostic auto ºi administrator reþele locale ºi de comunicaþii”, a declarat Zina Galeº, director adjunct al Colegiului Tehnic D. Leonida din Petroºani.

Toate aceste calificãri vin în sprijinul celor care vor sã aibã o meserie, iar dupã liceu pot fi calificaþi gratis chiar ºi cei care lucreazã deja, dar nu calificãrile necesare. Absolvenþii primesc diplome,

recunoscute în comunitatea europeanã. „Absolvenþii primesc certificate de competenþe profesionale, nivel 5, care va fi practic, echivalentul fostelor ºcoli de subingineri ºi toate aceste cursuri

adicã exact ºeful departamentului electromecanicã, care nu este inculpat, care a schimbat permisul de lucru ºi care, mai mult decât orice, nu rãspunde pentru sectorul dumnealui”. În dosarul accidentului de muncã de la Mina Uricani din 5 februarie 2011 – soldat cu moartea a cinci electricieni – au fost trimiºi în judecatã patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere. Este vorba despre Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, acuzaþi de procurori de ucidere din culpã. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei de la Petroºani în data de 20 martie 2012 ºi pânã acum au fost audiaþi mai mulþi martori ce ar putea face luminã în acest dosar. sunt fãrã platã”, a mai spus Zina Galeº, director adj. Colegiul Tehnic D. Leonida Absolvenþilor nu le trebuie decât un certificat cã au absolvit 12 clase, cu sau fãrã bacalaureat, iar la ºcoalã vor merge din 15 septembrie, gratuit.

Adolescenþi experþi în furturi

D

oi tineri din municipiul Lupeni sunt cercetaþi de poliþiºtii din localitate pentru o serie de furturi pe care le-au comis pe parcursul unui an de zile. Cei doi adolescenþii în vârstã de 16 ºi respectiv 17 ani, ambii din Lupeni, au dat lovituri repetate în perioada mai 2012 - octombrie 2013. Maximilian GÂNJU „În urma probatoriului administrat, poliþiºtii au stabilit cã cei doi minori, în data de 14.05.2012, pe timpul zilei, i-au sustras unei femei în vârstã de 64 de ani,

din Lupeni, o poºetã în care se aflau bunuri în valoare de 625 lei. Totodatã, în data de 04.03.2013, suspecþii au sustras un portmoneu din plasa unei persoane în vârstã de 60 de ani, din Lupeni, prejudiciul cauzat fiind de 24

de lei, iar în data de 09/10.10.2013, unul dintre suspecþi a pãtruns prin escaladare pe terasa locuinþei unui bãrbat în vârstã de 75 ani, din Lupeni, de unde a sustras bunuri în valoare de 750 de lei, prejudiciul fiind recuperat în proporþie de 80%”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii din Lupeni au indicii cã tinerii sunt autorii ºi în cazul altor infracþiuni, iar dacã vor fi gãsiþi vinovaþi riscã sã ajungã dupã gratii.


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

”V

or sã ne închidã de tot”. Aceasta este pãrerea edililor din Valea Jiului cu privire la restricþiile de circulaþie de pe Defileul Jiului. Primarii sunt revoltaþi din cauza restricþiilor de circulaþie de pe Defileul Jiului. Edilii din Valea Jiului s-au întâlnit, luni dimineaþã la prima orã, la sediul Primãriei Petroºani unde au discutat problema Defileului Jiului. Edilii au încercat sã gãseascã soluþii ºi le-au înaintat la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România. Una dintre variante ar fi ca firma constructoare sã execute lucrãrile pe timpul nopþii. ”Împreunã cu ceilalþi primari din Valea Jiului am avut o discuþie foarte aplicatã ºi serioasã cu privire la aceastã problemã cu privire la închiderea Defileului 6 zile pe sãptãmânã. Dacã anul trecut au fost trei zile acum sunt ºase ceea ce afecteazã foarte mult Valea Jiului, în general activitãþile economice. Nu putem fi de acord cu aceastã mãsurã fãrã sã fie consultate comunitãþile locale afectate, în speþã Valea Jiului. Este o lipsã de respect faþã de cei de la CNADNR ºi cei care au luat decizia faþã de cei 130 de mii de locuitori din Valea Jiului. Noi înþelegem ºi constructorul ºi faptul cã sunt termene, cã finanþãrile sunt aºa cum sunt, dar nu putem sã ignorãm latura socialã astfel încât nici mãcar sã

P

otrivit comunicatului remis de CNADR, Defileul Jiului trebuia închis traficului rutier de luni, însã, asta nu s-a întâmplat. Totuºi, maºinile circulã de la începutul acestei sãptãmâni cu restricþii pe zonele semaforizate, iar într-o sãptãmânã drumul va fi permanent închis. Deºi ne aºteptam sã gãsim cozi interminabile la intrarea în Defileul Jiului, restricþiile anunþate în comunicatul remis presei de responsabilii de la drumuri, nu a intrat îm vigoare. Practic, traficul s-a

nu ne întrebe. Noi avem ºi soluþii, avem specialiºti, putem veni cu o propunere însã nu ne-a întrebat nimeni. Acest lucru este deranjant cã Defileul face

legãtura cu sudul þãrii. Practic noi nu mai avem altã alternativã. Drumul spre Herculane nu e fãcut, drumul spre Voineasa e într-o stare foarte proastã ºi ajungem în situaþia în

Vor sã ne închidã de tot

”Lipseºte un dig pe Defileu sã dãm drumul la Barajul de la Valea de Peºti ºi sã terminãm cu Valea Jiului” care suntem izolaþi fizic. Acest lucru nu este acceptat. Eu cred cã se poate rezolva într-o sãptãmânã pânã când se va conveni un alt program, sunt ºi alte soluþii, sã se lucreze noaptea, sã se facã o pauzã mai mare la amiazã. Nu putem ca ºase zile pe sãptãmânã din ºapte Valea Jiului sã fie închisã”, a declarat

primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Toþi edilii sunt nemulþumiþi în ceea ce priveºte restricþiile. Cea mai apropiatã rutã ocolitoare însumeazã 160 de

kilometri. Asta în condiþiile în care una dintre alternative ar putea fi DN 7A, însã din cauza stãrii proaste a carosabilului nici aceastã rutã nu este una viabilã în momentul de faþã. ”Ne-am întâlnit toþi primarii din Valea Jiului pentru a ne spune un punct de vedere în legãtura cu mãsura luatã de a închide Defileul Jiului pe toatã perioada sãptãmânii. Este afectatã întreaga activitate economico-socialã a Vãii Jiului, cei peste 130 de mii de locuitori vor avea de suferit. Ne-am spus punctul de vedere, am fãcut o adresã, o semnãm ºi o ºtampilãm toþi primarii din Valea Jiului pentru cã nu se poate sã nu þinã cont de pãrerea primarilor. În ceea ce mã priveºte am fãcut o adresã cãtre Ministerul Tranporturilor, în atenþia domnului ministru ªova ºi pentru necesitatea reabilitãrii ºi modernizãrii drumuluI DN 7A spre Voineasa pentru cã

Închis, dar totuºi deschis

desfãºurat luni în condiþii normale, cu mici excepþii pe porþiunile în care se lucreazã ºi unde traficul este deviat pe un singur fir.

Cei de dramuru spun, însã, cã într-o sãptãmânã restricþiile de peste zi vor intra în vigoare. „Din 24 martie va intra în vigoare

restricþia ce va fi valabilã între orele 6,00 ºi 20,30, de luni pânã sâmbãtã. Acum sunt doar restricþii pe zonele semaforizate ºi acolo se

de aproximativ 5 ani se tot discutã, se proiecteazã ºi nu s-au apucat de lucrãri ºi ceea ce s-a fãcut pânã acum sunt doar cârpeli. În legãturã cu Defileul Jiului consider cã este necesar sã se þinã cont de problemele din Valea Jiului ºi sã se organizeze în aºa fel sã nu încurce activitatea din Valea Jiului”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. În cazul în care edilii nu vor avea un rãspuns favorabil în ceea ce priveºte aceastã prob-

lemã ei vor reveni cu o nouã scrisoare cãtre ministerele de resort. ”Toþi primarii din Valea Jiului ne-am unit sã discutãm pe aceeaºi limbã ºi sã transmitem ministerelor de resort câte o scrioare prin care sã spunem ceea ce dorim noi sã se întâmple în Valea Jiului ºi sã facem legãtura cu Gorjul pentru cã ne rupe ºi noi, Valea Jiului, rãmânem izolaþi de restul þãrii. Sã îºi facã programul în aºa fel încât sã avem ºi noi, Valea Jiului, acces spre Bucureºti pentru marfã

circulã pe un singur fir. ªtim cã autoritãþile din Valea Jiului vor sã revizuim orarul, dar îi rugãm sã lase constructorul sã-ºi facã treaba”, a spus Ion Tudor, ºeful CNADR Gorj. Pânã la oprirea traficului pe artera rutierã, consilierii judeþeni din Valea Jiului spun cã au lansat o petiþie on line, prin care le cer celor de la drumuri sã revizuiascã programul de lucru al constructorului. Am iniþiat o petiþie on-line deocamdatã ºi îi rugãm pe toþi cei care nu sunt de acord cu restricþiile de circulaþie impuse pe DN 66 sã o semneze, urmând ca aceastã petiþie sã o transmitem

cãtre CNADNR Gorj, cã ei sunt for decizional ºi sperãm ca în urma acestui demers sã anuleze restricþiile sau mãcar sã revinã, în cel mai rãu caz, la cele de anul trecut, adicã 3 zile pe sãptãmânã, între orele 9,00 -18,00”, a declarat Adrian David, consilier judeþean din Hunedoara. Deocamdatã, constructorul este în faza în care îºi amenajeazã ºantierul ºi pe porþiuni restrânse se circulã cu restricþii pe un singur fir, dar pânã luni 24 martie, vor fi amplasate ºi panouri de avertizare a ºoferilor de la Filiaºi, pânã la Orãºtie. Diana MITRACHE

ºi tot ceea ce este nevoie în Valea Jiului. În urma acestei scrisori aºteptãm rãspunsul în Valea Jiului, în caz contrar vom reveni din nou cu alte modificãri pe care le considerãm cã sunt de fãcut pentru Valea Jiului”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Primarul municipiului

Lupeni, Cornel Resmeriþã, este cel mai revoltat de aceastã situaþie. Acesta este de pãrere cã existã interese ascunse în ceea ce priveºte aceste restricþii. ”Noi ne-am întâlnit pentru a discuta aceastã decizie. Avem nevoie ca Defileul Jiului sã fie terminat cât mai repede, dar trebuie sã fim rezonabili cu cetãþenii noºtri, sã vedem ce doresc aceºtia fiindcã eu consider cã cineva vrea sã ne închidã de tot. Ne lipseºte un dig pe Defileu sã dãm drumul la Barajul de la Valea de Peºti ºi sã terminãm cu Valea Jiului. Nu se poate aºa ceva. Este un lucru foarte grav ceea ce se întâmplã. Nu putem sã luãm noi primarii o hotãrâre sã restricþionãm toate cele ºase zile, dar putem sã venim cu o soluþie ºi sperãm ca CNADNR sã ne aprobe aceastã soluþie care este cea mai bunã pentru cetãþenii din Valea Jiului care vor sã meargã spre Gorj sau mai departe. Nu trebuie sã uitãm cã noi, Valea,

Negocieri amânate pentru contractul minerilor

M

inerii din Valea Jiului vor avea un nou Contract Colectiv de Muncã, primul de la înglobarea exploatãrilor viabile în Complexul Energetic Hunedoara. Negocierile vor demara zilele urmãtoare. Practic, negocierile dintre Sindicatul „Muntele”, reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, ºi patronat ar fi trebuit sã demareze luni, dar acest lucru nu s-a întâmplat. „Am trimis o informare ºi, în termen de maximum 10 zile, negocierile cu patronatul vor demara”, a declarat Petre Nica, liderul Sindicatului „Muntele”. Iar

suntem alimentaþi de oamenii din Gorj cu tot ceea ce înseamnã legume, fructe ºi nu putem sã le restricþionãm în totalitate”, a precizat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cetãþenii sunt cei mai afectaþi de restricþiile rutiere de pe Defileul Jiului. ”În general aceastã decizie afecteazã toatã populaþia Vãii Jiului de aceea ne-am adunat toþi colegii primari pentru a transpune într-o adresã doleanþele cetãþenilor, pentru cã cetãþenii sunt nemulþumiþi de aceastã mãsurã. Am trimis o adresã cãtre factorii de decizie pentru a lua altã mãsurã mai favorabilã

noul CCM va rezolva ºi problema actului adiþional ce prevedea creºterea sporului de periculozitate pentru angajaþii CEH, pe care ITM a anunþat cã nu îl va înregistra. Odatã cu noul CCM nu va mai fi nevoie de respectivul act adiþional ºi nici de protocolul încheiat in extremis de sindicate ºi administraþia CEH pentru creºterea cu 100 de lei a respectvului spor. Cât priveºte majorarea, aceasta se aplicã din data de 1 martie, însã se va adãuga efectiv la salariile ortacilor din luna aprilie. Peter Nica spune cã „majorarea sporului se va

pentru cetãþeni”, a declarat primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca. Singurul edil care a lipsit de la întâlnirea de luni a fost cel de la Uricani, Dãnuþ Buhãescu. În aceastã perioadã, toþi factorii de decizie din Valea Jiului ºi din întreg judeþul Hunedoara cautã soluþii pentru elimirea acestor restricþii de pe Defileu. Vineri, Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România a emis un comunicat de presã prin care îi informeazã pe participanþii la trafic cu privire la restricþiile din Defileu. Monika BACIU

aplica odatã cu tipãrirea fluturaºilor de salarii aferenþi lunii martie, adicã undeva în data de 10 – 11 aprilie”. Sporul de periculozitate a fost majorat de la 700 la 800 de lei dupã ce liderii Sindicatului „Muntele” au intrat în greva foamei, asta dupã ce ITM a refuzat sã înregistreze actul adiþional la vechiul CCM pe motiv cã înalcã prevederile legale. Aºa cã, sindicaliºtii ºi oficialii Complexului Energetic Hunedoara au mers pe varianta unui protocol, semnat de fiecare sindicat în parte, care nu mai trebuie înregistrat la ITM, valabil pânã la adoptarea noului contract colectiv de muncã. Car men COSMAN-PREDA


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

”V

or sã ne închidã de tot”. Aceasta este pãrerea edililor din Valea Jiului cu privire la restricþiile de circulaþie de pe Defileul Jiului. Primarii sunt revoltaþi din cauza restricþiilor de circulaþie de pe Defileul Jiului. Edilii din Valea Jiului s-au întâlnit, luni dimineaþã la prima orã, la sediul Primãriei Petroºani unde au discutat problema Defileului Jiului. Edilii au încercat sã gãseascã soluþii ºi le-au înaintat la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România. Una dintre variante ar fi ca firma constructoare sã execute lucrãrile pe timpul nopþii. ”Împreunã cu ceilalþi primari din Valea Jiului am avut o discuþie foarte aplicatã ºi serioasã cu privire la aceastã problemã cu privire la închiderea Defileului 6 zile pe sãptãmânã. Dacã anul trecut au fost trei zile acum sunt ºase ceea ce afecteazã foarte mult Valea Jiului, în general activitãþile economice. Nu putem fi de acord cu aceastã mãsurã fãrã sã fie consultate comunitãþile locale afectate, în speþã Valea Jiului. Este o lipsã de respect faþã de cei de la CNADNR ºi cei care au luat decizia faþã de cei 130 de mii de locuitori din Valea Jiului. Noi înþelegem ºi constructorul ºi faptul cã sunt termene, cã finanþãrile sunt aºa cum sunt, dar nu putem sã ignorãm latura socialã astfel încât nici mãcar sã

P

otrivit comunicatului remis de CNADR, Defileul Jiului trebuia închis traficului rutier de luni, însã, asta nu s-a întâmplat. Totuºi, maºinile circulã de la începutul acestei sãptãmâni cu restricþii pe zonele semaforizate, iar într-o sãptãmânã drumul va fi permanent închis. Deºi ne aºteptam sã gãsim cozi interminabile la intrarea în Defileul Jiului, restricþiile anunþate în comunicatul remis presei de responsabilii de la drumuri, nu a intrat îm vigoare. Practic, traficul s-a

nu ne întrebe. Noi avem ºi soluþii, avem specialiºti, putem veni cu o propunere însã nu ne-a întrebat nimeni. Acest lucru este deranjant cã Defileul face

legãtura cu sudul þãrii. Practic noi nu mai avem altã alternativã. Drumul spre Herculane nu e fãcut, drumul spre Voineasa e într-o stare foarte proastã ºi ajungem în situaþia în

Vor sã ne închidã de tot

”Lipseºte un dig pe Defileu sã dãm drumul la Barajul de la Valea de Peºti ºi sã terminãm cu Valea Jiului” care suntem izolaþi fizic. Acest lucru nu este acceptat. Eu cred cã se poate rezolva într-o sãptãmânã pânã când se va conveni un alt program, sunt ºi alte soluþii, sã se lucreze noaptea, sã se facã o pauzã mai mare la amiazã. Nu putem ca ºase zile pe sãptãmânã din ºapte Valea Jiului sã fie închisã”, a declarat

primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Toþi edilii sunt nemulþumiþi în ceea ce priveºte restricþiile. Cea mai apropiatã rutã ocolitoare însumeazã 160 de

kilometri. Asta în condiþiile în care una dintre alternative ar putea fi DN 7A, însã din cauza stãrii proaste a carosabilului nici aceastã rutã nu este una viabilã în momentul de faþã. ”Ne-am întâlnit toþi primarii din Valea Jiului pentru a ne spune un punct de vedere în legãtura cu mãsura luatã de a închide Defileul Jiului pe toatã perioada sãptãmânii. Este afectatã întreaga activitate economico-socialã a Vãii Jiului, cei peste 130 de mii de locuitori vor avea de suferit. Ne-am spus punctul de vedere, am fãcut o adresã, o semnãm ºi o ºtampilãm toþi primarii din Valea Jiului pentru cã nu se poate sã nu þinã cont de pãrerea primarilor. În ceea ce mã priveºte am fãcut o adresã cãtre Ministerul Tranporturilor, în atenþia domnului ministru ªova ºi pentru necesitatea reabilitãrii ºi modernizãrii drumuluI DN 7A spre Voineasa pentru cã

Închis, dar totuºi deschis

desfãºurat luni în condiþii normale, cu mici excepþii pe porþiunile în care se lucreazã ºi unde traficul este deviat pe un singur fir.

Cei de dramuru spun, însã, cã într-o sãptãmânã restricþiile de peste zi vor intra în vigoare. „Din 24 martie va intra în vigoare

restricþia ce va fi valabilã între orele 6,00 ºi 20,30, de luni pânã sâmbãtã. Acum sunt doar restricþii pe zonele semaforizate ºi acolo se

de aproximativ 5 ani se tot discutã, se proiecteazã ºi nu s-au apucat de lucrãri ºi ceea ce s-a fãcut pânã acum sunt doar cârpeli. În legãturã cu Defileul Jiului consider cã este necesar sã se þinã cont de problemele din Valea Jiului ºi sã se organizeze în aºa fel sã nu încurce activitatea din Valea Jiului”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. În cazul în care edilii nu vor avea un rãspuns favorabil în ceea ce priveºte aceastã prob-

lemã ei vor reveni cu o nouã scrisoare cãtre ministerele de resort. ”Toþi primarii din Valea Jiului ne-am unit sã discutãm pe aceeaºi limbã ºi sã transmitem ministerelor de resort câte o scrioare prin care sã spunem ceea ce dorim noi sã se întâmple în Valea Jiului ºi sã facem legãtura cu Gorjul pentru cã ne rupe ºi noi, Valea Jiului, rãmânem izolaþi de restul þãrii. Sã îºi facã programul în aºa fel încât sã avem ºi noi, Valea Jiului, acces spre Bucureºti pentru marfã

circulã pe un singur fir. ªtim cã autoritãþile din Valea Jiului vor sã revizuim orarul, dar îi rugãm sã lase constructorul sã-ºi facã treaba”, a spus Ion Tudor, ºeful CNADR Gorj. Pânã la oprirea traficului pe artera rutierã, consilierii judeþeni din Valea Jiului spun cã au lansat o petiþie on line, prin care le cer celor de la drumuri sã revizuiascã programul de lucru al constructorului. Am iniþiat o petiþie on-line deocamdatã ºi îi rugãm pe toþi cei care nu sunt de acord cu restricþiile de circulaþie impuse pe DN 66 sã o semneze, urmând ca aceastã petiþie sã o transmitem

cãtre CNADNR Gorj, cã ei sunt for decizional ºi sperãm ca în urma acestui demers sã anuleze restricþiile sau mãcar sã revinã, în cel mai rãu caz, la cele de anul trecut, adicã 3 zile pe sãptãmânã, între orele 9,00 -18,00”, a declarat Adrian David, consilier judeþean din Hunedoara. Deocamdatã, constructorul este în faza în care îºi amenajeazã ºantierul ºi pe porþiuni restrânse se circulã cu restricþii pe un singur fir, dar pânã luni 24 martie, vor fi amplasate ºi panouri de avertizare a ºoferilor de la Filiaºi, pânã la Orãºtie. Diana MITRACHE

ºi tot ceea ce este nevoie în Valea Jiului. În urma acestei scrisori aºteptãm rãspunsul în Valea Jiului, în caz contrar vom reveni din nou cu alte modificãri pe care le considerãm cã sunt de fãcut pentru Valea Jiului”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Primarul municipiului

Lupeni, Cornel Resmeriþã, este cel mai revoltat de aceastã situaþie. Acesta este de pãrere cã existã interese ascunse în ceea ce priveºte aceste restricþii. ”Noi ne-am întâlnit pentru a discuta aceastã decizie. Avem nevoie ca Defileul Jiului sã fie terminat cât mai repede, dar trebuie sã fim rezonabili cu cetãþenii noºtri, sã vedem ce doresc aceºtia fiindcã eu consider cã cineva vrea sã ne închidã de tot. Ne lipseºte un dig pe Defileu sã dãm drumul la Barajul de la Valea de Peºti ºi sã terminãm cu Valea Jiului. Nu se poate aºa ceva. Este un lucru foarte grav ceea ce se întâmplã. Nu putem sã luãm noi primarii o hotãrâre sã restricþionãm toate cele ºase zile, dar putem sã venim cu o soluþie ºi sperãm ca CNADNR sã ne aprobe aceastã soluþie care este cea mai bunã pentru cetãþenii din Valea Jiului care vor sã meargã spre Gorj sau mai departe. Nu trebuie sã uitãm cã noi, Valea,

Negocieri amânate pentru contractul minerilor

M

inerii din Valea Jiului vor avea un nou Contract Colectiv de Muncã, primul de la înglobarea exploatãrilor viabile în Complexul Energetic Hunedoara. Negocierile vor demara zilele urmãtoare. Practic, negocierile dintre Sindicatul „Muntele”, reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, ºi patronat ar fi trebuit sã demareze luni, dar acest lucru nu s-a întâmplat. „Am trimis o informare ºi, în termen de maximum 10 zile, negocierile cu patronatul vor demara”, a declarat Petre Nica, liderul Sindicatului „Muntele”. Iar

suntem alimentaþi de oamenii din Gorj cu tot ceea ce înseamnã legume, fructe ºi nu putem sã le restricþionãm în totalitate”, a precizat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cetãþenii sunt cei mai afectaþi de restricþiile rutiere de pe Defileul Jiului. ”În general aceastã decizie afecteazã toatã populaþia Vãii Jiului de aceea ne-am adunat toþi colegii primari pentru a transpune într-o adresã doleanþele cetãþenilor, pentru cã cetãþenii sunt nemulþumiþi de aceastã mãsurã. Am trimis o adresã cãtre factorii de decizie pentru a lua altã mãsurã mai favorabilã

noul CCM va rezolva ºi problema actului adiþional ce prevedea creºterea sporului de periculozitate pentru angajaþii CEH, pe care ITM a anunþat cã nu îl va înregistra. Odatã cu noul CCM nu va mai fi nevoie de respectivul act adiþional ºi nici de protocolul încheiat in extremis de sindicate ºi administraþia CEH pentru creºterea cu 100 de lei a respectvului spor. Cât priveºte majorarea, aceasta se aplicã din data de 1 martie, însã se va adãuga efectiv la salariile ortacilor din luna aprilie. Peter Nica spune cã „majorarea sporului se va

pentru cetãþeni”, a declarat primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca. Singurul edil care a lipsit de la întâlnirea de luni a fost cel de la Uricani, Dãnuþ Buhãescu. În aceastã perioadã, toþi factorii de decizie din Valea Jiului ºi din întreg judeþul Hunedoara cautã soluþii pentru elimirea acestor restricþii de pe Defileu. Vineri, Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România a emis un comunicat de presã prin care îi informeazã pe participanþii la trafic cu privire la restricþiile din Defileu. Monika BACIU

aplica odatã cu tipãrirea fluturaºilor de salarii aferenþi lunii martie, adicã undeva în data de 10 – 11 aprilie”. Sporul de periculozitate a fost majorat de la 700 la 800 de lei dupã ce liderii Sindicatului „Muntele” au intrat în greva foamei, asta dupã ce ITM a refuzat sã înregistreze actul adiþional la vechiul CCM pe motiv cã înalcã prevederile legale. Aºa cã, sindicaliºtii ºi oficialii Complexului Energetic Hunedoara au mers pe varianta unui protocol, semnat de fiecare sindicat în parte, care nu mai trebuie înregistrat la ITM, valabil pânã la adoptarea noului contract colectiv de muncã. Car men COSMAN-PREDA


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

Monica Iacob Ridzi cere ministrului Transporturilor soluþionarea problemei privind restricþiile de circulaþie prin Defileul Jiului

eputatul de Valea Jiului Monica Iacob Ridzi este de pãrere cã impunerea unor restricþii de circulaþie rutierã pe DN 66A, prin D Defileul Jiului de cãtre Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri

Naþionale din România, pentru efectuarea unor lucrãri de reabilitare a infrastructurii rutiere, este în mãsurã sã creeze grave disfuncþionalitãþi în activitatea economicã ºi socialã din Valea Jiului ºi din nordul judeþului Gorj. În dorinþa de a preîntâmpina adoptarea unei mãsuri care sã conducã la izolarea Vãii Jiului de sudul þãrii, deputatul Monica Iacob-Ridzi a solicitat sprijin pentru gãsirea unor soluþii la situaþia creatã, ministrului Transporturilor, Dan ªova. Astfel, deputatul Monica Iacob Ridzi va depune luni, 17 martie 2014, la Camera Deputaþilor, o interpelare parlamentarã adresatã min-

istrului Transporturilor. În document, Monica Iacob Ridzi atrage atenþia asupra implicaþiilor dezastruase, în plan economic ºi social, pe care le implicã decizia CNADNR de a bloca traficul prin Defileul Jiului 6 zile/sãptãmânã, în urmãtoarele 3 luni. „Impunerea unor astfel de restricþii este în mãsurã sã afecteze însã, în mod grav, activitatea agenþilor eco-

Anunþ de participare Pentru atribuirea de contracte de finanþare nerambursabilã în conformitate cu prevederile Legii nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general 1. Denumirea, adresa, numãrul de fax, adresa de e-mail ale autoritãþii contractante ºi ale biroului de la care se pot obþine, dupã caz, informaþii suplimentare: MUNICIPIUL PETROªANI, strada 1 Decembrie 1918, nr.93, cod poºtal 332019, telefon +40 254541221, fax +40 254545903, primaria.petrosani@upcmail.ro, informaþii suplimentare se pot obþine de la Biroul de management proiecte cu finanþare internaþionalã ºi achiziþii publice, telefon +40 254541220, +40 254541.221, interior 210. 2. Procedura de atribuire: licitaþie pentru selecþie de proiecte. 3. Forma contractului: contract de finanþare nerambursabilã în conformitate cu prevederile Legii nr. 350 din 02.12.2005 privind regimul

finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general ºi ale Ordinului nr. 130 din 28 martie 2006 privind finanþarea nerambursabilã din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat ºi ale asociaþiilor pe ramurã de sport judeþene ºi ale municipiului Bucureºti. 4. Finanþãrile se asigurã pentru: Servicii sportive. 5. Criterii de atribuire a contractelor: Pentru a fi declarat eligibil, o propunere de proiect trebuie sã acumuleze minim 55 de puncte din 100 (numãrul de persoane deservite: 10 puncte, valoarea cofinanþãrii din surse proprii ale solicitantului: 10 puncte, capacitatea de realizare: 10 puncte, încadrarea în timp: 15 puncte, consistenþa tehnicã ºi financiarã a propunerii: 10 puncte, rezultate aºteptate: 15 puncte, durabilitatea proiectului: 5 puncte, proiectul demonstreazã prin fundamentarea sa utilizarea eficientã a fondurilor: 10 puncte, oportunitatea proiectului: 10 puncte ºi numãrul de competiþii sportive la care

nomici din Valea Jiului ºi a celor din nordul judeþului Gorj, dar ceea ce este ºi mai grav este cã, prin blocarea timp de 6 zile/sãptãmânã a Defileului Vãii Jiului, peste 135.000 de cetãþeni ai acestei regiuni rãmân practic izolaþi, având în vedere cã rutele ocolitoare propuse de CNADNR implicã un traseu de peste 200 de km, iar traseele alpine alternative, pe DN

7A Petroºani-Voineasa sau DN 66A Petroºani-UricaniBãile Herculane, sunt blocate din cauza lipsei investiþiilor pentru reabilitare sau, dupã caz, modernizare”, explicã deputatul Monica Iacob Ridzi. Aceasta a precizat, de asemenea, cã este apreciabil faptul cã Ministerul Transporturilor a aprobat finanþarea unor lucrãri de reabilitare la aceastã importantã arterã rutierã naþionalã ºi europeanã, cu atât mai mult cu cât acestea erau absolut necesare, dar atrage atenþia în acelaºi timp cã efectuarea unor astfel de lucrãri nu trebuie

sã genereze blocaje inutile, pierderi pentru alþi agenþi economici ºi restricþionarea aproape totalã a circulaþiei cetãþenilor Vãii Jiului pentru urmãtoarele trei luni. Deputatul Monica Iacob Ridzi îi solicitã, prin demersul sãu parlamentar, ministrului Transporturilor Dan ªova sã ia mãsurile necesare pentru reanalizarea oportunitãþii impunerii restricþiilor de circulaþie prin Defileul Jiului.

participã: 5 puncte) 6. Data limitã pentru depunerea propunerilor de proiecte: 28 aprilie 2014, ora 16,00. 7. Adresa la care trebuie transmise proiectele: Judeþul Hunedoara, Municipiul Petroºani, strada 1 Decembrie 1918 nr. 93, cod 332019, camera 5, parter, Registraturã. 8. Limba sau limbile în care trebuie redactate proiectele: Limba românã. 9. Ghidul de eligibilitate pentru elaborarea ºi prezentarea ofertei se poate procura de la Primãria municipiului Petroºani, strada 1 Decembrie 1918 nr. 93, cod 332019, Biroul de management proiecte cu finanþare internaþionalã ºi achiziþii publice, camera 17, etajul I. 10. Alte informaþii: fiecare solicitant are dreptul de a participa cu un singur proiect pentru aceeaºi activitate. 11. Data publicãrii anunþului de intenþie: 25.02.2014 12. Numãrul ºi data apariþiei în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, a anunþului de participare: 45/ 11.03.2014.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

Morþii nimãnui “uitaþi” în frigiderele de la Morga Petroºani cazuri, iar persoanele decedate sunt îngropate pe cheltuiala municipalitãþii. „Anul trecut au fost 5 cazuri, iar costurile s-au cifrat în total la 1.600 de lei”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. De precizat cã morþii fãrã aparþinãtori sau de care rudele uitã nu pot fi þinuþi la nesfârºit în frigiderele de la Morgã, pentru cã vorbim despre o capacitate de numai 4 locuri.

P

ersoane decedate care nu au rude cunoscute, ori morþi pe care aparþinãtorii “uitã” sã îi mai ridice de la Morga Spitalului de Urgenþã Petroºani zac cu lunile în frigiderele Secþiei de Anatomie Patologicã. În cele din urmã, cei de la Primãrie vin sã rezolve cazurile. Carmen COSMAN PREDA Luni în ºir “zac” în frigiderele Secþiei de Anatomie Patologicã a Spitalului de Urgenþã Petroºani morþii nimãnui. Sunt acele persoane fãrã aparþinãtori cunoscuþi, fãrã niciun venit, care devin cazuri sociale de care se ocupã municipalitatea din Petroºani. Alþi decedaþi au rude în viaþã, dar e ca ºi cum nu le-ar avea, pentru cã nimeni nu se mai prezintã sã ridice mortul “uitat” într-un frigider. Dupã câteva luni, rezolvarea problemei vine de la

Serviciul de Asistenþã Socialã al Primãriei. “Cel mai mult a stat un cetãþean german, timp de 11 luni. Situaþia s-a rezolvat prin Ambasada Germaniei, cu ajutorul Primãriei, o colaborare între instituþii. Dar, au mai fost cazuri în care au stat 4 – 5 luni. Pentru cei fãrã aparþinãtori, fãrã niciun venit, Primãria prin Serviciul de Asistenþã Socialã trebuie sã soluþioneze aceste cazuri. Îi îngroapã pe cheltuiala Primãriei”, a explicat dr Dragoº Leucã ºeful Secþiei de Anatomie Patolgicã. Reprezentanþii Primãriei Municipiului Petroºani recunosc cã preiau aceste

Podul de la Iscroni, la un pas de prãbuºire

V

estul Vãii Jiului ar putea rãmâne izolat de cealaltã jumãtate a zonei. Podul de la Iscroni este pe cale de a se prãbuºi. Edilii din Aninoasa atrag atenþia asupra faptului cã podul de la Iscroni, vechi de zeci de ani, este pe punctul de a se prãbuºi. Zilnic, acest tronson este tranzitat de sute de autoturisme ºi de autotrenuri. Monika BACIU ”De asemenea ar mai fi o problemã la podul cu arcadã de la Iscroni care în cel scurt timp se va prãbuºi ºi va rãmâne vestul Vãii Jiului de restul zonei. În cel mai scurt timp vom întocmi o adresã ºi o vom transmite CNADNR-ului ºi o vom transmite pentru a lua mãsurile necesare”, a declarat primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca. Primarul spune cã deºi a fãcut nenumãrate adrese

D

cãtre Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România rãspunsul a fost simplu ”nu sunt bani”. ”S-a deteriorat structura de rezis-

tenþã, am fãcut nenumãrate adrese, iar rãspunul a fost cã nu sunt bani prinºi pentru acest lucru. Nu este fãcut un studiu sau un deviz pentru lucrãri. CNADNR va trebui sã facã acest

lucru”, a mai spus edilul. Pe lateralele podului, care ar trebui folosite de pietoni,au fost puse bucãþi din beton, tocmai pentru a le interzice pietonilor accesul în scopul de a-i feri de bucãþile care se pot desprinde din construcþie. Podul de la Iscroni este singurul care face legãtura cu Vestul Vãii Jiului.

Prinºi cu cablul furat în maºinã

oi bãrbaþi din Vulcan, care s-au apucat sã dezmembreze ilegal o fostã fabricã din localitate, au fost prinºi de poliþiºti ºi acum sunt cercetaþi penal. Carmen COSMAN - PREDA Cei doi au fost prinºi în urma unei acþiuni efectuate de cãtre poliþiºtii Birourilor de Investigaþii Criminale ºi Ordine Publicã din cadrul Poliþiei

Municipiului Vulcan. Bãrbaþii, în vârstã de 28, respectiv 32 de ani, au fost depistaþi pe strada Decebal din Vulcan în timp ce transportau cu un autoturism mai multe bucãþi de cablu electric, pe care au declarat cã l-au sustras din incinta fostei clãdiri a unei fabrici din municipiul Vulcan. „În cauzã s-a întocmit dosar penal, poliþiºtii urmând a efectua cercetãri în vederea documentãrii întregii activitãþi infracþionale a celor doi”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

Autoritãþile încearcã sã amenajeze locurile speciale pentru picnic pânã la Paºte

Z

ilele bune în care soarele ni se aratã par sã fi venit încã de sãptãmâna trecutã, exceptând episodul vijelios de curând. Aºa se face, cã în curând, tot mai mulþi oameni vor fi dornici sã meargã la picnic, însã apare aceeaºi întrebare ca ºi anul trecut: Unde mergem ºi mai ales, vom fi sancþionaþi dacã încingem grãtarele în vreun loc nepermis?! Adriana PAVEL De circa doi ani, autoritãþile locale au obligaþia de a amenaja locuri speciale pentru picnic sau grãtare cu toate utilitãþile, iar în cazul în care oamenii aprind focul în altã parte, riscã amenzi usturãtoare. De aceastã problemã nu multe autoritãþi s-au ocupat pânã acum, iar

oamenii recunosc cã au mers tot în locurile de ei ºtiute de ani de zile, chiar cu riscul de a fi prinºi. Primãria Petroºani va încerca sã amenajeze în sãptãmânile care urmeazã zona Brãdet în acest scop. “ Vorbim de Legea 54 / 2012 privind desfãºurarea activitãþilor de picnic. La Brãdet vom începe lucrãrile de amenajare

care presupun, printre altele, montarea de containere pentru colectarea selectivã a deºeurilor concomitent cu afiºarea regulilor privind colectarea, montarea de toalete ecologice, delimitarea zonei special amenajatã ºi indicarea locurilor unde poate fi aprins focul. În zonã apa s-a tras, iar noi sperãm ca în scurt

La maraton prin Sahara

A

leargã de aproape cinci ani, iar asta mai tot timpul. La început a fost de plãcere, iar apoi pentru performanþã, la semi-maratoane ºi maratoane naþionale ºi internaþionale. Adriana PAVEL Acum, însã, simte cã a venit timpul pentru a face faþã provocãrii supreme, aceea de a alerga la Maratonul Nisipurilor , una din cele mai dure curse de rezistenþã din lume. Vorbim de Aristide Necula, un bãrbat din

judeþul Hunedoara, primul om din judeþul nostru care va fi la linia de start a cursei de luna viitoare din deºertul african Sahara. “Orice alergare este importantã ºi cu atât mai mult cu cât aceasta este una deosebitã, datoritã terenului sau a distanþei, 250 de kilometri. Despre altceva, pe lângã provocare, vorbim ºi despre faptul cã aºa poþi sã afli multe despre persoana proprie”, a afirmat maratonistul Aristide Necula. Bãrbatul are 46 de ani,

este inginer electromecanic naval ºi va fi al treilea român care se va încumeta sã strãbatã în alergare deºertul african. Pentru a fi în formã maximã la marton, el s-a pregãtit intens în ultima perioadã. La fecare alergare la care a participat, el a luat startul cu un rucsac în spate de tipul celui pe care îl va cãra cu el prin deºert. “La antrenamentele obiºnuite a apãrut în plus rucsacul, care este necesar ºi fãrã de care nu poþi termina alergarea”, a mai spus sportivul. Bagajul va conþine mâncare, apã, parte din echipament, haine groase pentru serile reci, sacul de dormit, plus kitul de supravieþuire. Anual, la acest maraton, din cei peste 1000 de participanþi, mai puþini de 100 reuºesc sã parcurgã cei aproape 250 de km ºi sã treacã linia de sosire cu forþele proprii.

timp sã ºi reuºim realizarea lucrãrilor”, ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani.

P

ea”, a afirmat unul dintre oamenii care sâmbãtã se învârtea pe lângã foc, întorcând bucãþile de carne de pe o parte pe alta, asta chiar dacã suntem în plin Postul Paºtelui. Cele mai populate zone în acest

care, aer curat ºi soare, din pãcate, unele porþiuni din zonele unde oamenii au petrecut timpul, au rãmas murdare. Chiar dacã cei mai mulþi sau strãduit sã lase curãþenie în urma lor, unii au arãtat încã

week-end au fost drumul spre Parâng, pânã la Rusu, malul pârâului Jieþ, zona Taia ºi Lunca Florii, baza de agrement “La Brazi”, drumul spre Pasul Vîlcan sau Cabana Cãpriºoara, zona de agrement de la telescaunul care duce spre Staþiunea Straja, Valea de Peºti, Câmpul lui Neag ºi Cheile Buþii. Dupã ce s-au bucurat de mân-

odatã cã nu le pasã de nimic din jurul lor ºi au lãsat hârtii, ambalaje din plastic, resturi de mâncare ºi PETuri. Astfel, alte familii, atunci când vor veni la picnic sãptãmâna viitoare, vor trebui sã strângã gunoaiele rãmase pentru a putea sta acolo. Asta dacã dau dovadã de respect pentru ei ºi pentru naturã.

rimul grãtar din 2014

Sâmbãta care a trecut a fost o zi excelentã pentru a petrece timpul în aer liber, drept pentru care oamenii au ieºit cu sutele în toate zonele verzi ºi de agrement ale Vãii Jiului. Profitând de vremea bunã, familiile s-au dus la picnic cu copii, cãþel ºi purcel ºi au petrecut o zi relaxantã, bucurându-se de soare. Au aprins focul, chiar dacã nu este permis, iar în scurt timp grãtarele sau discurile sfârâiau de cãrnuri ºi legume de toate felurile. “Important este cum prepari mâncarea ºi mai ales unde, nu neapãrat ce pui în

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro


Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

Actualitate 13

Liberalul Dan Marinescu, încã în cursa pentru europarlamentare

L

iberalul Dan Marinescu s-a calificat in finala concursului 10 pentru Europa, în urma prezentãrii temei “Integrarea tinerilor in Uniunea Europeana” de la sala de marmura din cadrul primariei Petrosani, ce a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute ºi la care a participat si ofiterul de proiect Eugen Dogaru.

În sapatamana 17-23 Martie 2014 se vor preda listele Partidului Naþional Liberal cu candidatii la Europarlamentare. ”Am prezentat tema in cauza cu cifre exacte in ceea ce priveste procentul real al somajului in randul tinerilor si ce masuri trebuiesc luate pentru diminuarea acestuia. Totodata am discutat si despre masurile ce trebuiesc luate pentru a preveni declinul demografic in Europa dat de imbatranirea populatiei si scaderea natalitatii”, spune Dan Marinescu. La eveniment a fost invitat domnul Mircea Ioan

Molot, presedintele PNL al filialei Hunedoara si vicepresedinte PNL al PNL Romania, domnul Costel Avram, doamna viceprimar din Petrosani, Dorina Nita,consilierii judeteni Adrian Zvinca de la PNL si Adrian David de la UNPR cat si profesori de la Universitatea Petrosani si medici de la Spitalul Petrosani. Pe langa acestia au onorat cu prezenta si presedintii filialelor PNL, OFL si TNL din Valea Jiului cat si presedinta CSL filiala Hunedoara, Ramona Balan. "Contributia tinerilor in procesul de integrare euro-

peana are o importanta foarte mare in procesul de dezvoltare al unei societati europene multiculturale, deoarece pe umerii lor se tine intreaga societate prezenta si speranta contribuirii lor la formarea unei societati prospere in viitor. In concluzie rolul tinerilor in procesul de integrare europeana este foarte mare deoarece ei sunt prezentul si viitorul Uniunii Europene. Tinerii sunt pilonii societatii, iar societatea este fundatia pe care stau acesti piloni si de aceea trebuie sa existe la nivel European o ‘Lege comuna a tinerilor’ prin care sa fie alocate fonduri cat mai mari in educatia si sanatatea acestora." a declarat Marinescu Indiferent de rezultat, Da Marinescu susþine cã acest proiect a insemnat o experieta deosebita in dezvoltarea carierei politice si in formarea sa ca tanar politician.

A picat „capul” liberal care nu trebuia!

L

iberalii din Petroºani au pierdut un lider important al acestui partid. E drept, nu la propriu, ci este vorba despre unul dintre tablourile din galeria celor care au condus de-a lungul timpului partidul. Carmen COSMAN PREDA De la familia Brãtienilor, la Crin Antonescu. Figurile marcante al liberalilor, de la înfiinþarea acestui partid, în 1875, ºi pânã în zilele noas-

tre, sunt prezente în „panoplia preºedinþilor”, la sediul Partidului Naþional Liberal din Petroºani. Este vorba, practic, despre tablourile care îi înfãþiºeazã pe cei care ºi-au legat numele de istoria liberalismului

în România. Numai cã unul dintre „capete” a cãzut, iar între tablourile ce-i înfãþiºeazã pe preºedinþii Partidului Naþional Liberal de-a lungul vremii se cascã un loc gol. Surprinzãtor, nu este vorba despre Cãlin Popescu – Tãriceanu, ultimul care a trãdat miºcarea liberalã, dupã ruperea Uniunii Social Liberale, ci despre Theodor Stolojan, cel care a fost

ales preºedinte al PNL la Congresul Extraordinar al partidului, din august 2002, funcþie în care a rãmas pânã în 2 octombrie 2004. E drept, cã nici Stolojan nu mai este membru al PNL, dar dispariþia lui subitã de pe peretele PNL Petroºaniului a stârnit multe semne de întrebare. „A cãzut capul care nu trebuie”, a explicat, mai în glumã, mai în serios, Costel Avram, coordonatorul organizaþiilor PNL pe Valea Jiului ºi vicepreºedinte al partidului la nivel judeþean. Asta pentru cã,exact lângã locul rãmas liber, Cãlin Popescu Tãriceanu continuã sã rãmânã bine ancorat.

A

Garderobã “nouã” de la second-hand

venit primãvara ºi de mai bine de circa douã sãptãmâni ne-am schimbat ºi garderoba. Trecerea de la hainele groase de iarnã la cele mai subþiri de primãvarã impune ca în fiecare an, cei mai mulþi dintre noi sã facem o rearanjare a dulapului ºi mai ales o reînoire pe ici pe acolo, dupã cum ne permite buzunarul. Adriana PAVEL Cei mai mulþi oameni din Valea Jiului, însã, nu-ºi permit sã facã asta pe bani mulþi, dar au noroc cu magazinele de haine second-hand, care în ultimii ani au rãsãrit aproape pe fiecare stradã, ca ciupercile dupã ploaie. Astfel, chiar pe bulevardele principale, este imposibil sã nu dai de cel puþin douã magazine de acest fel, în care mai mereu sunt clienþi. În unele zile, în faþa acestora sunt chiar cozi, mai ales când se primeºte marfã nouã sau invers, când este lichidare de stoc, iar totul se vinde cu 1, 2 sau 3 lei, cel mult. “ Am avut marfã nouã la începutul sãptãmânii, iar în primele douã zile totul s-a vândut la preþ întreg. Dupã aceea am început treptat reducerile. Mai întâi cu 50 %, iar dupã alte douã zile am dat totul la 3 lei bucata” , a spus vânzãtoarea unui magazin de profil. În ultimii ani, oamenii cumpãrã tot mai mult produse la mâna a doua ºi nu doar haine. La aceste magazine se pot gãsi ºi alte lucruri pentru casã, cum ar fi covoare, perdele, draperii, etc. Când vine vorba de haine, însã, surprinzãtor sau nu, dar tinerii

sunt cei care vin cel mai des aici, mai ales cã deja ºtiu zilele când se primeºte marfã. “Îmi cumpãr multe haine de aici, pentru cã sunt mai de calitate decât dacã le-aº lua dintr-un magazin cu haine noi. Preþurile la început, recunosc, sunt mai mari, adicã pe o pereche de jeansi dai ºi 30 de lei, dar meritã”, a declarat o clientã. Însã, zilnic, pragul acestor magazine este cãlcat de oameni de toate vârstele, care cautã mãcar un chilipir pentru casã. De cele mai multe ori au noroc., “ Am venit sã-mi cumpãr niºte perdele ºi am gãsit unele chiar frumoase. Îmi place cã sunt din material rezistent ºi sunt ieftine faþã de ce gãsesc în magazinele cu perdele noi. Am aºteptat reducerile pentru cã banii sunt tot mai puþini, iar cheltuielile tot mai multe ”, ne-a declarat o altã clientã. Magazinele second hand au început sã aparã în Valea Jiului la mijlocul anilor 90. Mai timid la început, aceastã afacere, dupã nici zece ani a înflorit, astfel cã acum nu doar cã este profitabilã, dar magazinele de acest fel sunt cele mai vizitate de clienþi în ultimi ani.


14 Program & Horoscop

10:20 Kile, te omoarã cu zile 10:30 În linia întâi (r) 11:30 Nocturne (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Imagini incredibile din lume (r) 13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times New Roman (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Pumni de oþel 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Gossip Girl: Intrigi la New York 12:00 Gossip Girl: Intrigi la New York 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mircea 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã aveþi dificultãþi materiale, dar aveþi un randament excelent în activitãþile intelectuale. Este o zi favorabilã studiului, proiectelor de viitor, comunicãrii, dar ºi relaþiilor de prietenie. Dupã-amiazã ar fi bine sã vã ocupaþi de problemele tinerilor.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Interviurile Speciale DGS Gabi Balint 13:45 Digisport Show 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal Club 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Europa League 16:00 Rezumat UEFA Champions League 16:45 Rezumat UEFA Champions League 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Aveþi multe probleme de rezolvat ºi ar fi bine sã vã organizaþi cât mai riguros, ca sã nu vã consumaþi energia inutil. Deºi sunteþi o fire practicã ºi astãzi aveþi un randament bun, nu refuzaþi ajutorul care vi se oferã.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Vã simþiþi plin de energie ºi înstare de mari eforturi fizice. Nu vã supraestimaþi capacitatea de efort, pentru cã riscaþi sã aveþi probleme de sãnãtate. În partea a doua a zilei s-ar putea sã fiþi invitat la o petrecere. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

23 august *** 22 septembrie

Puneþi suflet în tot ce faceþi ºi sunteþi hotãrât sã terminaþi tot ce aþi început. Sunt favorizate câºtigurile financiare ºi puteþi sã vã afirmaþi în societate. În relaþiile cu partenerul de viaþã aveþi parte de armonie ºi bunã înþelegere.

În prima parte a zilei vã simþiþi înstare sã mutaþi munþii din loc. Nu vã supra-estimaþi capacitatea de efort, dacã vreþi sã nu aveþi surprize neplãcute! Dupã-amiazã s-ar putea sã primiþi musafiri sau sã fiþi invitat la rude.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi în formã ºi bine dispus, iar relaþiile cu cei din jur decurg fãrã probleme. Aveþi mari ºanse de reuºitã în toate activitãþile legate de cãmin ºi în societate. Situaþia financiarã nu vã satisface, dar vã veþi redresa curând. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

Sunteþi încrezãtor în forþele proprii ºi plin de energie. Puteþi avea mari satisfacþii pe plan intelectual ºi social. Relaþiile sentimentale decurg excelent. Acordaþi mai multã atenþie celor vârstnici din familie.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Teleshopping 15:00 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi succes în activitãþile comerciale ºi sunt favorizate investiþiile pentru cãmin. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu un membru mai în vârstã al familiei, care nu este de acord cu ideile dumneavoastrã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi plin de energie ºi ideile dumneavoastrã sunt apreciate de anturaj. Dacã sunteþi invitat întro excursie, profitaþi de ocazie! Chiar dacã trebuie sã cheltuiþi mai mult decât aveaþi de gând, meritaþi sã vã relaxaþi.

Inventivitatea de care daþi dovadã vã ajutã mult în afaceri. Planurile în privinþa unei noi investiþii se vor concretiza în scurt timp ºi vã vor aduce beneficii substanþiale.

21 decembrie *** 20 ianuarie S-ar putea sã plecaþi într-o delegaþie anunþatã în ultimul moment. Cu toate cã apar dificultãþi, reuºiþi sã vã descurcaþi foarte bine ºi sã rezolvaþi toate problemele.

21 februarie *** 20 martie Colaborarea cu un partener de afaceri începe sã dea rode, o datã cu finalizarea cu succes a unei activitãþi importante. Relaþiile sentimentale ar putea avea de suferit în partea a doua a zilei.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

2% pentru Caritas, 2% pentru comunitate

M

ulþi ºtiu deja cã au posibilitatea de a dispune pânã la 2% din impozitul lor pe venit, direcþionând cãtre o entitate nonprofit. Evident nu este doar un gest de solidaritate, ci ºi o decizie responsabilã, participare activã în formarea comunitãþii în care trãieºte. De ce avem nevoie de aceste organizaþii? De ce ar trebui sã le sprijinim? Rãspunsul este cât se poate de simplu: organizaþiile nonprofit se ocupã cu devotament cu probleme, la care nici sectorul privat, nici cel public nu poate oferi îndeajuns soluþii satisfãcãtoare. Indiferent, dacã este vorba de mediu, culturã, sport sau de spri-

jinirea oamenilor aflaþi la periferia societãþii, ei întãresc sentimentul de apartenenþã la comunitate, sensibilitatea socialã, promoveazã voluntariatul, ºi spiritul altruist. Caritas Alba Iulia de 24 de ani ajutã comunitãþile locale, bãtrânii rãmaºi singuri, copii sãraci, persoanele cu dizabilitãþi.

Organizaþia este prezent în cinci judeþe cu 600 de angajaþi ºi 500 de voluntari activi, este sprijin pentru aproximativ 35.000 oameni, fie vorba de vârstnici, bolnavi îngrijiþi la domiciliu, persoane cu dizabilitãþi, sau adolescenþi, care participã la diferite activitãþi în grup, ori viziteazã copiii în spitale citindu-le poveºti în loc de a-ºi pierde timpul pe stradã. Asistenþa acordatã mai multor mii de nevoiaºi este afectatã serios de decizia statului de a reduce drastic subvenþia acordatã cu aproape de 300.000 de euro faþã de anii precedenþi. Caritas

ANGAJARE "SC GTS COMPANY SRL organizeazã în data de 20.03.2014, ora 10:00, concurs pentru ocuparea postului de

bucãtar Cerinþe: studii de specialitate. Înscrierea se face pe bazã de CV. CV-ul se depune pânã în data de 19.03.2014 la sediul societãþii din Petroºani, str. Griviþa Roºie, nr. 36 sau la adresa de mail: gtscompanysrl@yahoo.com.

Azi se ia apa! S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: marþi 18.03.2014 în oraºul - Vulcan între orele 8:00 - 18:00.

Zona afectatã: Bloc Intervenþii Paroºeni, Str. Muntelui, Mesteacãnului - parþial, Obreja. Motivul restricþiei: branºare la sistemul de alimentare cu apã a reþelelor noi de pe Str. Muntelui, Baleia, Brazilor.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987 Vând apartament douã camere în Craiova, etaj 2/4, zona 1 Nanterre, centralã, îmbunãtãþiri, detalii cu poze pe Mercador.ro, vecinãtãþi ªcolile 22, 21, cãmine studenþeºti, magazine, Parcul Puºkin. Tel. 0742376988 Marcu.

Alba Iulia face tot posibilul, sã continuã mai departe deservirea serviciilor asumate, dar are nevoie de sprijinul comunitãþilor locale mai mult ca oricând. Persoanele contribuabile pot ajuta cu direcþionarea 2% din impozitul pe venit cãtre Caritas: formularul se poate descãrca de pe pagina de internet a Caritasului (www.caritasab.ro), sau pot fi gãsite la toate sediile a organizaþiei. Dupã completare, formularul trebuie predat la sediul administraþiei financiare de care aparþineþi, pânã în data de 23 mai. Ajutã, ca sã putem ajuta în continuare!

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Martie 2014

Voluntarii pentru Geoparc aduc în atenþia turiºtilor Cetatea Regalã a Haþegului prin amenajarea a douã trasee de acces

Î

ncepând din 17 martie, voluntarii pentru Geoparc pun în aplicare primul lor proiect major, acela de a readuce în atenþia turiºtilor Cetatea Regalã a Haþegului. Iniþiativa aparþine în întregime voluntarilor ºi tot ei au decis cum sã o punã în practicã, dupã ce au verificat, la pas, traseul ºi au identificat cele douã rute de acces la cetate. Una dintre rute, consideratã ”varianta uºoarã”, porneºte de la Popasul turistic ”Zimbrul”, de pe dealul Haþegului ºi e accesibilã tuturor iubitorilor de drumeþie. Cea de a doua rutã, ”varianta dificilã”, porneºte din satul Subcetate ºi este recomandatã în special celor familiarizaþi cu alpinismul ºi cu traseele de dificultate mai ridicatã. În urmãtoarea perioadã voluntarii vor începe lucrãrile de curãþare ºi ecologizare a celor cca. 3,5 km de traseu, vor amenaja douã puncte de belvedere, vor amplasa indicatoare de traseu ºi patru panouri informative. Iniþiativa voluntarilor pentru Geoparc vine ca o completare necesarã a actualei semnalizãri turistice a Cetaþii Regale a Haþegului, care se limiteazã doar la prezenþa unor indicatoare pe

DN 66, fãrã alte marcaje de traseu spre obiectiv. ”Ne-am gândit sã le propunem turiºtilor, dar ºi localnicilor sã descopere un traseu care sã le permitã sã se relaxeze în afara oraºului, sã scape de zgomot, de poluare ºi, la capãtul cãruia, odatã ajunºi acolo, cu siguranþã vor spune: wow!, pentru cã, strãjuitã de ruinele cetãþii, priveliºtea îþi taie respiraþia. De acolo, Þara Haþegului se desfãºoarã în toatã splendoarea ei. Vom organiza mai multe acþiuni prin care sã promovãm traseul atât pe reþelele de socializare, cât ºi prin evenimente sportive ºi culturale care sã stârneascã interesul asupra obiectivului ºi a zonei”, afirmã Daniel Barboni, elev la Colegiul Naþional ”I.C.Brãtianu”, iniþiatorul proiectului. Pentru realizarea panourilor destinate interpretãrii turistice voluntarii au iniþiat un concurs intern de graficã. În urma unei documentãri prealabile despre cetate, cei care doresc sã se înscrie în concurs pot trimite,

pânã pe 24 martie 2014, o schiþã sau un desen care sã reprezinte o reconstituire a Cetãþii Regale din perioada medievalã. Schiþa câºtigãtoare va fi reprezentatã pe unul dintre panourile de interpretare turisticã precizându-se numele autorului. Iniþiativa voluntarilor pentru Geoparc a fost primitã cu mare interes de administraþiile locale din oraºul Haþeg ºi comuna Sântãmãria Orlea,

cele douã localitãþi de pe teritoriul cãrora se aflã cele douã trasee. Cetatea Haþegului a fost construitã la sfârºitul secolului al

XIII-lea sau începutul sec. al XIV-lea ºi, de-a lungul zbuciumatei sale istorii, a jucat un rol important atât din punct de vedere militar, dar ºi ca important centru administrativ, politic ºi economic. Datoritã zonei în care a fost amplasatã, cetatea asigura o vizibilitate foarte bunã a principalelor cãi de acces în Þara Haþegului, zonã care fãcea legãtura cu centrul Transilvaniei. De asemenea, cetatea a

avut un rol important în strângerea dãrilor regale, vãmuirea drumurilor ºi luarea deciziilor în forurile de judecatã localã.Iniþiativa voluntarilor pentru Geoparc, intitulatã ”Amenajare traseu Cetatea Regalã a Haþegului” este un proiect al Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului – Universitatea din Bucureºti, derulat de Asociaþia Drag de Haþeg ºi susþinut de Primãria oraºului Haþeg ºi Primãria comunei Sântãmãria Orlea. Geoparcul

Dinozaurilor este un parc natural ce cuprinde întreaga Þarã a Haþegului ºi care protejazã ºi valorificã natura ºi cultura acestui spaþiu. Geoparcul a fost declarat arie protejatã de interes naþional în 2004. Din anul 2005 geoparcul a fost acceptat în Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor ºi în Reþeaua Globalã (sub egida UNESCO) a Geoparcurilor. Din anul 2007 are în interiorul sãu douã zone denumite „Situl Strei-Haþeg” ºi „Culoarul Rusca Montanã – Þarcu Retezat”, ca situri NATURA 2000, în vederea conservãrii habitatelor naturale ºi a speciilor de plante ºi animale sãlbatice de interes comunitar. Geoparcul are un statut special datoritã gradului ridicat de locuire care implicã o

preocupare deosebitã pentru dezvoltarea localã. Aceastã arie protejatã cuprinde elemente de interes geologic deosebit alãturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric ºi cultural. Factorul cheie care personalizeazã acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri de vârstã Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Haþeg sunt unici în lume, importanþa ºtiinþificã ºi atractivitatea lor fiind sporitã prin descoperirile de cuiburi cu ouã ºi embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor ºi a unei reptile zburãtoare (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor. Administrarea geoparcului este realizatã de Universitatea din Bucureºti.

CVJ NR. 574, MARTI 18 MARTIE 2014  

CVJ NR. 574, MARTI 18 MARTIE 2014