Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 556

Cronica Vãii Jiului Joi, 20 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cu acte neclare ºi diagnostice discutabile,

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, i-a dat soþului pensie ºi cel mai mare grad de invaliditate

Uluitor! Au scãpat cu viaþã dupã ce a cãzut podul cu ei >>> PAGINA A 3-A

Criminalul din Lupeni rãmâne dupã gratii >>> PAGINA A 3-A

“Misiunea USL este pânã în 2016” >>> PAGINA A 4-A

Monument Brâncuºi, în Petroºani? >>> PAGINA A 5-A

„Oscarurile” de Valea Jiului se împart azi >>> PAGINA A 6-A

Chinezii nu s-au prezentat la CEH >>> PAGINA A 7-A

S-a abrogat! Puteþi comenta, cu argumente, la adresa justiþiei fãrã sã fiþi condamnaþi >>> PAGINILE 8-9

7 ani de muncã ºi speranþe s-au dus pe apa sâmbetei >>> PAGINA A 12-A

Î

n 2005, Casa de Pensii a judeþului Ilfov, condusã de actualul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu, îi dãdea în condiþii suspecte atât pensie, cât ºi indemnizaþie de însoþitor ca urmare a încadrãrii în gradul I de invaliditate, soþului acesteia, Iulian Câmpeanu. Suspect, în primul rînd, pentru cã acesta nu locuia în Ilfov, ci în Bucureºti, oficiul din Ilfov nefiind cel teritorial în cazul sãu. >>> PAGINILE 10-11

Guvernul construieºte locuinþe pentru rromi. Aninoasa sperã sã scape de colonia de pe marginea DN 66 >>> PAGINA A 13-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014

Uluitor! Au scãpat cu viaþã dupã ce a cãzut podul cu ei

D

oi ºoferi au fost la un pas de moarte dupã ce un pod care traversa Râul Strei din judeþul Hunedoara s-a rupt pur ºi simplu de la jumãtate. ªoferii încercau sã treacã râul când construcþia din beton s-a rupt pur ºi simplu de la jumãtate. Au scãpat miraculos datoritã inspiraþiei de a trage ºi frâna de mânã, în momentul în care au vãzut cã podul se prãbuºeºte cu ei. Maximilian GÂNJU

Podul peste râul Strei, cu o lungime de 80 de metri, din localitatea Bretea Românã, în apropiere de oraºul Haþeg, s-a rupt în trei bucãþi, în cursul nopþii de marþi spre miercuri, dupã ce un pilon de susþinere central a cedat. Douã autotur-

dentului douã autoturisme au rãmas blocate pe podul avariat fãrã posibilitate de a ajunge la mal, în timp ce toþi cei 3 pasageri s-au autoevacuat. La locul intervenþiei s-au deplasat 10 subofiþeri, un paramedic ºi un

isme încercau sã treacã râul când podul s-a prãbuºit, însã ºoferii au avut noroc ºi au scãpat doar cu o sperieturã. „În data de 18.02.2014, în jurul orei 21.00, Detaºamentul de Pompieri Hunedoara a fost alertat în urma unui apel la 112 care sesiza prãbuºirea parþialã a podului, cu

o lungime de aproximativ 80 metri, care face legãtura între DN 66 ºi Bretea Românã. În urma inci-

ofiþer cu douã autospeciale de intervenþie ºi o ambulanþã din cadrul Detaºamentului Hunedoara. Structurile operative sosite la locul intervenþiei au constatat cã pilonul central al

Criminalul din Lupeni rãmâne dupã gratii

M

arcu Lucian, bãrbatul care ºi-a ucis cu sãlbãticie iubita, n-a contestat decizia magistraþilor de la Tribunalul Hunedoara care au decis arestarea sa preventivã pentru 30 de zile. Recidivistul acuzat de omor avea posibilitatea de a contesta-conform noului cod penal - hotãrârea judecãtorului cu privire la arestarea sa preventivã, însã n-a mai fãcut recurs. Maximilian GÂNJU Marcu va rãmâne închis pânã la jumãtatea lunii martie a.c., când judecãtorul de la Tribunalul Hunedoara va decide dacã îi va prelungi mandatul de arestare. Oricum bãrbatul nu va ieºi de dupã gratii pentru cã mai are o condamnare de doi ani cu închisoare pentru furt, sentinþã dictatã de judecãtorii de la Petroºani la finele anului trecut.

Aceastã condamnare ar fi trebuit pusã în aplicare imediat dupã ce Marcu Lucian a pus piciorul în þarã, în ianuarie 2014, el fiind închis în Italia pentru infracþiuni cu violenþã. Dacã poliþiºtii l-ar fi prins pentru a pune mandatul în aplicare, individul nu mai putea comite oribila crimã. Reamintim cã o tânãrã de 22 de ani din Lupeni, mamã a doi copii, a fost ucisã de recidivist, acesta fiind

gelos pe femeie. I-a spus în mai multe rânduri cã o omoarã dacã nu se întoarce la el, iar de teamã, dar ºi pentru cei doi copilaºi, femeia a acceptat sã-i mai dea o ºansã. Criminalul n-a fost însã mulþumit ºi îi reproºa zilnic cã l-a înºelat. Nicoleta Farcaº a fost mãcelãritã, anchetatorii au numãrat pe trupul tinerei cel puþin 14 lovituri de cuþit, iar la audieri Marcu ºi-a recunoscut fapta ºi chiar ºi-a pre-

meditat-o. Criminalul a lãsat ºi douã bilete de adio în care a spus cã-i pare rãu pentru ceea ce avea sã facã ºi dacã va fi gãsit vinovat riscã detenþia pe viaþã.

podului rutier s-a prãbuºit, provocând ruperea în trei segmente a acestuia. Pompierii au acþionat cu troliul din dotarea autospecialei pentru evacuarea celor douã autoturisme, persoanele aflate la bordul acestora au ieºit din maºini ºi s-au deplasat pe mal, pânã la sosirea echipajelor de intervenþie. De asemenea acestea nu au suferit traumatisme sau excoriaþii în urma surpãrii podului”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara, cãpitan Anemona Doda. Din primele con-

statãri, podul pãrea solid chiar dacã a fost construit din beton armat în anii 70 ºi lega localitãþile Bretea Românã ºi Bretea Streiului, fiind intens circulat de localnici. Oamenii trebuie sã facã un ocol de câþiva kilometri pentru a ajunge acasã, prin localitãþile Covragi sau Cãlan, unde sunt alte poduri peste Strei. Un alt incident asemãnãtor a avut loc în judeþul Hunedoara zilele trecute, la mina Lonea din Valea Jiului. Mai multe silozuri de cãrbune construite tot din beton, în anii 50, s-au prãbuºit pur ºi simplu fãrã un motiv aparent.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014

Senatorul Nicula a pus umãrul pentru ca voluntariatul sã fie considerat experienþã profesionalã

S

enatorii au adoptat, luni, o nouã Lege a voluntariatului, potrivit cãreia activitatea de voluntariat va fi consideratã experienþã profesionalã sau în specialitate dacã aceasta este realizatã în domeniului studiilor absolvite. Printre iniþiatorii proiectului de lege se aflã senatorul de Valea Jiului, Cosmin Nicula. Senatul a adoptat, în calitate de primã Camerã sesizatã, o iniþiativã legislativã iniþiatã de un grup de parlamentari PSD, PNL, PC ºi UNPR, printre care Cosmin Nicula, Elena Federovici, Gabriela Firea, Nicolae

Bãnicioiu, Eugen Bejinariu, Ana Birchall, Liviu Ciucã, Petre Daea, Alina Gorghiu, Liviu Harbuz, Ovidiu Iane, Rodica Nassar, Nini Sãpunaru ºi Viorel ªtefan. Acest proiect de lege are ca scop încurajarea voluntariatului

Mariana Câmpeanu taie alocaþiile „bogaþilor”

M

ariana Câmpeanu a declarat miercuri cã se gândeºte sã economiseascã bani la buget. Una dintre mãsuri ar putea fi excluderea de la alocaþia de stat de 42 de lei a copiilor care nu provin din familii nevoiaºe. Mariana Câmpeanu spune cã reprezentanþii ministerului vor începe un studiu referitor la un pachet de bazã minim pentru bunãstarea copiilor. Câmpeanu vrea sã dea alocaþie de stat doar copiilor din familii sãrace. Reamintim cã, lunar, fiecare copil din România cu vârsta între 2 ºi 18 ani primeºte o alocaþie de stat de 42 de lei. Numãrul beneficiarilor este de 3,8 milioane de persoane. În replicã, reprezentanþii pãrinþilor din toatã þara susþin cã ajutorul pentru copiii defavorizaþi ar trebui sã se realizeze prin ajutoare suplimentare ºi nu prin privarea celorlalþi copii de alocaþie. „Fiecare copil are aceleaºi drepturi ca ºi ceilalþi, dacã prin legislaþie este prevãzut cã toþi copiii au aceleaºi drepturi trebuie sã aibã aceeaºi alocaþie, sã nu confundãm alocaþia cu celelalte subvenþii ale statului pentru întreþinea copiilor, prin urmare toþi copii ar trebui sã aibã aceeaºi alocaþie iar cei care sunt într-o situaþie dificilã pot fi subvenþionaþi”, a declarat Mihaela Gunã, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Pãrinþi, citat de România Liberã.

care în în þãri cu tradiþie este extreme de apreciat pentru cã este de mare ajutor ºi societãþii ºi voluntarului. La fel s-a dorit ºi la noi, adicã voluntarii vor putea primi din

partea organizaþiei unde activeazã un certificat de recunoaºtere a competenþelor dobândite prin voluntariat. În expunerea de motive a proiectului de

lege se aratã în þãrile europene voluntariatul are succes. Conform ultimului Eurobarometru, din 2010, România are aproximativ 4,4 milioane de voluntari,

respectiv 20 la sutã din populaþia þãrii, având una dintre cele mai scãzute medii de implicare.Media europeanã a voluntariatului ajunge la 40 la sutã, iar pe primul loc este Norvegia, unde 80 la sutã din populaþie se implicã în activitãþi de voluntariat. Conform curentul.ro, autorii proiectului au precizat cã echivalentul contribuþiei financiare a voluntariatului la PIB atinge, în state precum Austria, Olanda ºi Suedia, între 3 ºi 5 la sutã din PIB. Ileana FIRÞULESCU

“Misiunea USL este pânã în 2016” iderul liberalilor L hunedoreni, Mircea Ioan Moloþ, considera cã Uniunea Social Liberala trebuie sã-ºi ducã mandatul pînã la capãt. Moloþ nu-ºi doreºte ca PNL sã iasã de la guvernare ºi crede, în acelaºi timp, cã atît Ponta cît ºi Antonescu vor lua, în final, deciziile cele mai înþelepte astfel încît crizã politicã apãrutã în sînul USL sã fie depãºitã. “Vreau sã o spun cu tãrie! Naþia românã a ales într-o majoritate covîrºitoare USL-ul care trebuie sã-ºi ducã mandatul pînã în 2016 fãrã probleme. Ca atare, sunt ºi eu unul din liderii politici la nivelul judeþului ºi un vicepreºedinte care o spun cu toatã responsabilitatea cã doresc ca USL-ul sã-ºi finalizeze mandatul”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedinte PNL Hunedoara. Cetãþeanul român nu vrea cearta a mai declarat liderul liberalilor hunedoreni, ci continuarea reformelor ºi a proiectelor care sã atragã bunãstarea naþiei, dupã cum PNL ºi PSD s-au angajat în campania electoralã. O spargere a USL ar reprezenta un dublu pericol, a mai afirmat preºedintele PNL din judeþul Hunedoara. Pe de o parte pierderea încrederii electoratului în politica româneascã, indiferent de culoarea partidelor sau a tipului de alianþe, iar pe de altã parte crearea unei

breºe pe eºichierul politic ce poate fi valorificata de partide noi, extremiste. “Am spus-o de la început, dacã nici aceastã formulã de asociere nu funcþioneazã ºi aºteptãrile românilor sînt trãdate, categoric, oamenii, indiferent de ce partid e vorba, nu va mai avea încredere. ªi, mi-e fricã tare cã apare un partid de extremã. Aduceþi-vã aminte cum a apãrut PP-ul pe un fond de nemulþu-

mire, cu un rezultat extraordinar, al doilea sau al treilea partid la nivelul parlamentarilor în 2012”, a mai precizat Moloþ Probleme sunt ºi la nivel local, nu doar naþional, mai spune Mircea Ioan Moloþ, însã acestea pot fi remediate printr-un dialog real, dar numai acolo unde orgoliile nu sunt mai importante decît interesul comunitãþii. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014

Monument Brâncuºi, în Petroºani? L

a 138 de ani de la naºterea lui Constantin Brâncuºi, cei care vor sã marcheze cumva trecerea marelui sculptor pe la Petroºani încã mai sperã cã vor amplasa un monument semnificativ într-un scuar. Proiectul existã, dar a fost din nou obstrucþionat de diverse idei nepuse încã în practicã. Ovidiu Rizopol ºi Imre Szuhanek sperã sã monteze un monument care sã le aminteascã tuturor celor ce trec prin Valea Jiului, cã la Petroºani, Constantin Brâncuºi a turnat Coloana Infinitului. Pentru asta chiar au venit cu ideea de a amplasa un ou – simbolul primordial al operei brâncuºiene, într-o interpretare ineditã, în zona centralã a oraºului. Cum am fi trebuit sã arate el, ne spun chiar cei care l-au gândit. „Pe un fundament fãcut din piatrã de râu, iar noi am ºi gãsit piatra, care sã sugereze forma unui ou, dintr-un element

primordial, cum este oul, dintr-un buºtean sã prefigurãm, douã elemente ale Coloanei. Ar fi arãtat bine ºi mai ales cã era în apropiere de Atelierele Centrale Petroºani, unde s-a realizat Coloana. Bineînþeles cã, pe pãrþile laterale urma sã montãm douã plãci, prin care sã indicãm ce reprezinte”, spune Ovidiu Rizopol, iniþiatorul proiectului. Ideea a murit oarecum în urma unei propuneri care însã, nici ea nu a fost pusã în practicã, deºi a

anihilat ideea iniþialã. „A fost o propunere din partea celor care au moºtenit fosta UMIROM, sã doneze ei un elemnt sau douã, pe care ei le-au turnat, în urma polemicii care s-a ºi iscat în tot mediul artistic românesc, privind realizarea unei copii a Coloanei ºi montarea ei în

faþa sediului GEROM. Nu s-a finalizat, dar au rãmas cu elementele turnate ºi au dorit ca ele sã fie montate pe un postament. Nu cunosc de ce încã nu s-a realizat”, a mai spus Rizopol.. S-au împlinit 138 de ani de la naºterea marelui Csonstantin Brâncuºi, iar astãzi, în Petroºani, nimic nu ne aminteºte acest lucru. Singurul colþ dedicat lui Brâncuºi este la Muzeul Mineritului, acolo unde Imre Szuhanek ºi Ovidiu

Activitãþile transfrontaliere, nesusþinute financiar

C

ulturã fãrã bani. Asociaþia Culturalã Les Amis de la France din Petrila îºi desfãºoarã activitãþile culturale ”pe genunchi”. Asta deoarece, spun reprezentanþii asociaþiei, administraþia nu îi susþine din punct de vedere financiar deºi existã un contract în acest sens.

”Se referã la niºte hotãrâri ale Consiliului Local în sensul cã începem sã nu fim deloc sprijiniþi, adicã existã o hotãrâre de Consiliu Local, Asociaþia Culturalã Les Amis de la France va suporta cheltuielile aferente spaþiului atribuit în folosinþã gratuitã, apã, electricitate, gaz. În aceastã cerere, pentru cã a existat ºi altã hotãrâre de consiliu local solicit oraºului Petrila virarea cãtre asociaþie a sumei de

4900 de lei. Aceastã sumã a fost alocatã în urma unei hotãrâri de consiliu local, în care s-a stipulat cã CL Petrila contribuie la prezenta asociere cu acordarea lunarã începând cu luna martie 2012 a sumei de 700 de lei, reprezentând contravaloarea prestaþiilor de servicii de persoane abilitate cu atribuþii de gestionare a bunurilor dobândite existente în patrimoniul asociaþiei ºi cu organizarea unor activitãþi specifice”, a declarat Ionel Zmãu, preºedintele Asociaþiei Culturale Les Amis de la France. La sediul asociaþiei au fost restricþionate anumite servicii de utilitate publicã, iar pe acest considerent, preºedintele acesteia spune cã renunþã la indemnizaþia pe care o primea de la Primãrie pentru a achita aceste facturi restante. ”Ar fi teoretic, un fel de indemnizaþie la ce am fãcut eu aici. Pentru cã acum nu

avem gaz metan ºi avem mari probleme în ceea ce priveºte ºi consumabilele ºi utilitãþileam declarat cã renunþ la contravaloarea legalã a prestaþiilor de servicii efectuate. Consider cã ºi în aceastã perioadã martie-septembrie 2013 am iniþiat ºi desfãºurat activitãþi de voluntariatb în folosul comunitãþii în favoarea culturii ºi tineretului. Solicitãm aceastã sumã pentru a achita datorii vechi

Actualitate 5 Rizopol îndrumã mereu turiºtii care vin la Peºtera Bolii, pe care cei doi o pãstoresc. „La Peºtera Bolii vin turiºti de ordinul miilor. Noi am pus acolo un poster mare pe care scrie: Vizitaþi Muzeul Mineritului! Brâncuºi aici a turnat Coloana. Oamenii se uitã, unii se fotografiazã doar, dar sunt foarte mulþi, care vin ºi rãmân uimiþi ºi noi îi îndrumãm spre Muzeu”, a afirmat Imre Szuhanek, Membru Petro Aqua. Atelierele unde sculptorul a turnat Coloana Infinitului au rãmas doar niºte ruine, în timp ce proprietarii lor au lãsat la stadiul de promisiune tot ceea ce îi datoreazã lui Constantin Brâncuºi. Creatorul Coloanei fãrã sfârºit a trecut pe la Petroºani, iar aici s-a turnat fiecare parte a modulelor care formeazã inestimabila operã de artã. Diana MITRACHE

cãtre EON Gaz, pentru a plãti taxe de rebranºare, alte facturi restante ºi mai dorim ca o parte din sumã sã fie investitã în utilitãþi ºi consumabile. Mulþi pentru asociaþie ºi dacã ne gândim la bugetul local ar fi puþini, chiar puþini în raport cu ceea ce s-a cheltuit din bugetul local în anul precedent”, a mai precizat sursa citatã. Pânã când Asociaþia nu va beneficia de fonduri pentru utilitãþile aferente spaþiului aceasta îºi va înceta activitatea. Monika BACIU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014

„Oscarurile” de Valea Jiului se împart azi

P

remiile Exclusiv – un fel de Oscar pentru cei care trãiesc în Valea Jiului – vor fi împãrþite joi la prânz de iniþiatorul ideii, ziaristul Tiberiu Vinþa, managerul grupului de presã Exclusiv. Cei mai buni dintre cei buni vor primi câte un trofeu, însã, Trofeul cel mare va ajunge la Omul Anului 2013 ºi el cântãreºte 14 kg, fiind oarecum o coincidenþã cã s-au scurs 14 ani de când Vinþan oferã aceste recompense. Diana MITRACHE Pentru prima datã, Tiberiu Vinþan promite o galã cu mult

mai multe premii, dedicate celor mai buni, dar ºi un trofeu realizat pe mãsurã. Premierea are loc joi, la Sala de Marmurã a

primãriei Petroºani, când vom afla cine are cea mai bunã imagine în media ºi cine a înþeles cã fãrã imagine nu reprezintã mai nimc.

Simpozion internaþional în Franþa cu participare româneascã

P

rezenþã româneascã la simpozion internaþional. Un tânãr din oraºul Petrila va reprezenta România la un simpozion internaþional care va avea loc în localitatea Cognac din Franþa. Monika BACIU ”Voluntarii au fost implicaþi pe parcursul anului 2013 în trei proiecte europene, iar în acest an urmeazã un al patrulea proiect,

chiar zilele acestea un tânãr urmeazã sã plece la Cognac, Franþa, unde va avea loc un seminar internaþional pe tema ”Primãvara arabã”, la care vor participa aso-

ciaþii din Europa, dar ºi din Africa”, a declarat Ionel Zmãu, preºedintele Asociaþiei Les Amis de la France. Participarea tânãrului la acest simpozion este un prilej de a face cunoscutã activitatea asociaþiei pe meleaguri strãine. ”Va fi o posibilitate de a ne face cunoscutã asociaþia, pentru aceasta am pregãtit pliante, afiºe ºi CD-uri

Bani puþini, participãri ioc

L

ipsa banilor reduce ºi numãrul copiilor care participã la festivalurile de muzicã. Þinând cont de faptul cã prezenþa la un festival de muzicã uºoarã sau popularã necesitã achitarea participãrii, a cazãrii, deplasãrii, ºamd, în acest an, copiii sau tinerii din Valea Jiului care vor pleca la astfel de manifestãri va fi mai puþini, comparativ cu anii anteriori. Mircea NISTOR “În condiþiile actuale, în care eventualii sponsori strãlucesc prin absenþã, puþini vor fi tinerii din Vale care vor reuºi sã ajungã la un festival. Asta, pentru cã nici pãrinþii lor nu pot achita toate cheltuielile necesitate de o participare la un festival în þarã. Nu mai vorbesc despre

unul din strãinãtate unde cheltuielile sunt cu mult mai mari”, a declarat Eugen

Munteanu, profesor de muzicã. Chiar ºi în aceste condiþii profesorul de

„Constat cu plãcere cã oamenii, indiferent cã sunt de partea presei, sau de cealaltã parte a microfonului, au învãþat cã dacã imagine nu e, nimic nu e. Premiile Exclusiv asta ºi-au dorit acum 14 ani, sã aducã oamenii capabili sã creeze imagine, sã îi aducã în faþa comunitãþii, în faþa opiniei publice ºi sã arate cã, pânã la urmã ºi ei sunt demni de a beneficia de o de prezentare a asociaþiei. Tânãrul care va reprezenta România, Dan Codrea este ºi un politician, este la curent cu tot ce se întâmplã în lume, a studiat ºi acest fenomen cu rezonanþã europeanã, ”primãvara arabã”, un fenomen foarte puþin cunoscut la noi, a fost o revoluþi islamicã, acele miºcãri în nordul Africii în urma cãrora a apãrut libertatea, un fenomen similar al celui de la Revoluþia Românã din anul 1989”, a mai precizat sursa citatã. muzicã de la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani sperã ca Valea Jiului sã fie reprezentatã, mãcar, la manifestãrile mai importante. “Totuºi, eu sper cã vom avea participanþi, mãcar la manifestãrile naþionale mai importante. La cele din Valea Jiului, cu siguranþã, vor fi prezenþi ºi elevii pe care îi pregãtesc”, a mai spus Eugen Munteanu.

fãrâmã de imagine din munca lor”, a declarat Tiberiu Vinþan, directorul Exclusiv Media Grup. La ediþia a 14-a, cel mai râvnit trofeu este Omul anului 2013, iar pentru el, special, a fost creat ºi un simbol de nu mai puþin de 14 kg. Asta dincolo de cele 150 de nominalizãri, pentru una dintre cele 64 de secþiuni ale galei. „Anul acesta este o surprizã deosebitã. Am beneficiat de sprijinul unui artist plastic din cadrul Uniunii Artiºtilor

Plastici din Deva, Vladimir Jianu, care sa oferit sã construiascã un trofeu unicat. Trofeul Exclusiv 2014 este pentru prima datã în istoria galei, o operã de artã. Vom vedea cine va fi beneficiarul”, a mai adãugat Vinþan. Nu vor fi uitaþi nici ziariºtii, fãrã de care imaginea în presã este nulã, iar la acest capitol sunt 16 categorii, împãrþite în jurnaliºti de televiziune, din presa scrisã ºi din mediul on-line.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014

Chinezii nu s-au prezentat la CEH eºi au fost primiþi ca salvatorii industriei româneºti, chinezii nu s-au prezentat la selecþia D de oferte pentru retehnologizarea minelor viabile. Asta chiar dacã au amânat selectarea ofertelor, pânã când a început Anul Nou Chinezesc. Diana MITRACHE O singurã firmã s-a prezentat cu oferta la Complexul Energetic Hunedoara, miercuri dimineaþã, când au fost deschise ofertele pentru privatizarea minelor viabile. Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Daniel

Andronache susþine cã chinezii nu au venit ºi cã singura firmã interesatã pânã acum este Famur Kopex. „Miercuri, la ora 10,00 s-au deschis ofertele. Practic s-au depus documentele pentru certificare, care cuprind aspecte legate de bonitatea firmei, experienþã.

Urmeazã acum sã stabilim care ofertã se calificã ºi apoi încep negocierile. S-a prezentat, însã, o singurã firmã, Famur Kopex din Polonia”, a fost singura declaraþie oferitã de Daniel Andronache pe acest subiect. Pentru minele de huilã ar fi necesarã suma de 60 - 65 de

Întâlnire pe tema gunoiului

Î

nchiderea gropilor de gunoi neconforme de pe raza judeþului Hunedoara intrã în linie dreaptã. Responsabilii de la Petrila au avut o întâlnire la Deva tocmai pe acest subiect. Administraþia trebuie sã achite 400 de mii de lei pentru a cofinanþa acest proiect. Monika BACIU

”În acest an sper sã se finalizeze licitaþia. La nivelul judeþului Hunedoara s-a înfiinþat Asociaþia Intercomunitarã pe Deºeuri. Avem avizul pozitiv de la Comisia Europeanã pentru derularea proiectului. Se va construi în cadrul acestui proiect deponeul ecologic la Bârcea, o staþie de transfer la Petroºani ºi va fi dat în administrare serviciul de colectare a deºeurilor.

În acelaºi proiect avem ºi programul de închidere a gropii neconforme de gunoi de pe dealul Maleii. Oraºul Petrila are obligaþia sã contribuie cu aproximativ 400 de mii de lei la cofinanþarea închiderii gropii de gunoi”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Dupã închiderea tuturor gropilor de gunoi care nu mai corespund normelor europene, deºeurile din Valea Jiului vor

ajunge la Bârcea. Asta dupã ce la Petrila s-a refuzat în urmã cu câþiva ani construirea unui deponeu ecologic. Potrivit edililor, costurile nu vor fi resimþite de populaþie dacã colectarea se va face selectiv. ”Dacã vom colecta selectiv cheltuielile nu vor fi foarte mari. Deja existã o lege care ne va obliga în urmãtoarea perioadã sã colectãm gunoiul selectiv. Noi avem un proiect început la nivelul oraºului Petrila în urmã cu 5 ani de zile. Am achiziþionat trei autocompactoare ºi câteva sute de pubele pentru coelctare selectivã. De când am preluat funcþia de viceprimar m-am implicat în aceastã problemã ºi consider cã în

milioane de euro, iar investiþiile sunt preconizate pentru perioada de pânã în 2016, chinezii fiind cei care s-au arãtat interesaþi anul trecut. O delegaþie din care a fãcut parte ºi ministrul Energiei Constatin Niþã, dar ºi cei din Hunedoara de la Mintia ºi din Valea Jiului s-a aflat, în perioada 12 -16 mai 2013 în China, la Beijing. Acolo s-au purtat discuþii cu chinezii, care susþineau cã vor de câþiva ani sã

momentul acesta, în oraºul petrila în proporþie de 50-60% se face colectarea selectivã atât din partea agenþilor economici cât ºi de cãtre cetãþeni. La sfârºitul anului 2013 am verificat la firma Edil Urban care are în administrare aceastã lucrare ºi au valorificat aproximativ 140 de tone de plastic ºi vreo 4-5 tone de carton, un lucru foarte important ºi asta ne aratã cã se face colectare selectivã în oraºul Petrila”, a mai precizat sursa citatã. Groapa de gunoi de la Petrila a fost închisã, pe hârtie, în anul 2007. De atunci ºi pânã acum au fost depuse din partea cetãþenilor mai multe

investeascã în Hunedoara în sistemul energetic. Au venit ºi în Hunedoara, la finele anului trecut ºi au amânat deschiderea

de oferte, tocmai pentru luna februarie, însã, miercuri nu s-au prezentat cu oferta. Asta chiar dacã ºi-au trimis ºi asiguratorii înainte.

plângeri prin care se reclama faptul cã locaþia încã funcþioneazã. ”ªi teoretic ºi ºi practic este închisã. De vreun an nu am mai avut nici probleme. Am încercat ºi am securizat zona, am sãpat un ºanþ peste drum sã nu poatã sã mai aibã acces cu maºinile, am mai trimis Poliþia Localã ºi nu le-am mai dat voie sã acþioneze pe domeniul respectiv”, a mai spus Jurca. Se vor închide gropile depozitele neconforme

de la Aninoasa, UroiRapoltu Mare, Haþeg, Petrila, Lupeni, Cãlan, Hunedoara. Valoarea estimata totalã este de 37.526.274 lei fãrã TVA, din care 1.786.969 lei diverse ºi neprevazute, banii urmând a fi folosiþi atât pentru proiectare cât ºi pentru execuþie.


8 Actualitate

C

amera Deputaþilor a aprobat, marþi, abrogarea articolului 276 din Codul penal care prevedea ca infracþiune ”Presiuni asupra justiþiei”, iar cine va mai îndrãzni sã facã vreun comentariu, dezvãluire sau va emite judecãþi de valoare, indiferent cã este jurnalist, avocat, inculpat, politician, om de rând putea fi tras la rãspundere penalã ºi condamnat. Articolul din Codul penal a fost abrogate cu 285 de voturi ”pentru”. Noul Cod penal, care a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, asumat de cãtre Guvernul Boc, cuprindea un articol prin care jurnaliºtilor li se bãga definitiv pumnul în gurã sã nu mai

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014

poatã face dezvãluiri legate de abuzurile unor procurori sau încãlcãrile grave ale drepturilor omului în timpul unor anchete sau unor procese aflate în curs de desfãºurare. Astfel, articolul 276

S-a abrogat! Puteþi comenta, cu argumente, la adresa justiþiei fãrã sã fiþi condamnaþi

din Codul penal prevedea ca infracþiune ”Presiuni asupra justiþiei”, iar cine va mai îndrãzni sã facã vreun comentariu, dezvãluire sau va emite judecãþi de valoare, indiferent cã este jurnalist, avocat, inculpat, politician, justiþiabil poate fi tras la rãspundere penalã ºi pedepsit cu închisoare pentru cã magistratul respectiv putea oricând sã se plângã cã declaraþiile publice sunt „nereale” ºi cã ele au fost fãcute în scopul de al influenþa sau intimida. Protestele ºi cazurile în care s-au dovedit la CEDO a fi erori, ca sã nu vorbim de abuzuri,

ale justiþiei au determinat parlamentarii sã revinã asupra acestui articol, care nu ar fi permis nimãnui sã spunã cã i se face o nedreptate considerându-se cã se fac presiuni… Ca urmare, Camera Deputaþilor a aprobat,

marþi, abrogarea articolului 276 din Codul penal, care incrimina fapta unei persoane care face declaraþii publice nereale referitoare la sãvârºirea de cãtre judecãtor sau de organe de urmãrire penalã a unei infracþiuni. Articolul a fost abrogat cu 285 de

Spitalele care fac internãri nejustificate – cauza naºterii pachetului de bazã

M

inisterul Sãnãtãþii a anunþat cã necesitatea pachetului de bazã de servicii medicale a apãrut în condiþiile în care numãrul internãrilor în spital - unde tratamentul este scump - este tot mai mare, iar multe dintre acestea sunt nejustificate ori nu se realizeazã de fapt, fiind declarate doar pentru a obþine mai mulþi bani. Mulþi bolnavi vor fi direcþionaþi spre ambulatorii sau medici de familie unde tratamentul nu era încurajat.

Serviciile medicale oferite de stat se vor reorganiza total de la 1 aprilie când va intra în vigoare pachetul de servicii medicale de bazã ºi oamenii care s-au obiºnuit sã se ducã pentru orice problemã la spital vor fi trimiºi la medicul de familie sau în ambulatoriu, conform Ziarul Financiar. Unitãþile private de sãnãtate tau cu sufletul la gurã. Schimbarea este aºteptatã de acesatã parte a furnizorilor de servicii private care spun cã în schimbul a 50-100 de euro pe lunã

voturi "pentru", 9 voturi "împotrivã" ºi 35 de abþineri. Proiectul care prevedea abrogarea articolului 276 a fost adoptat recent ºi de Senat. ªi Guvernul a susþinut abrogarea articolului 276 din Codul penal. Ileana FIRÞULESCU

vor da posibilitatea pacienþilor sã nu mai aºtepte sã fie îngrijiþi în sistemul de stat pentru diverse intervenþii chirurgicale. Noul pachet de servicii de bazã ar trebui sã aducã o mai bunã organizare în sistemul de stat ºi sã redirecþioneze o parte din cheltuielile din spitale cãtre ambulatoriu de specialitate sau medicii de familie, mai spune ZF. Multe dintre prevederile din pachetul de bazã sunt neclare în lipsa normelor de aplicare ce ar trebui sã fie gata luna aceasta. Ministerul Sãnãtãþii a anunþat cã necesitatea acestui pachet de bazã a apãrut în condiþiile în care numãrul internãrilor în spital - unde tratamentul este scump - este tot mai mare, iar multe dintre acestea sunt nejustificate ori nu se realizeazã de fapt - fiind declarate doar pentru a obþine mai mulþi bani. Astfel va fi încurajat tratamentul la medicul de familie ºi în ambulatoriu, unde s-ar putea funiza aceleaºi servicii ca în spital, dar la costuri mai mici. Cu toate aceste declaraþii, românii sunt un popor bolnav care se aflã în topul clasamentelor europene ºi vrea-nu vrea orice guvernare nu vrea sã recunoascã faptul cã sãnãtatea costã mult mai mult atunci când nu ºtii sã construieºti un sistem efficient. Ileana FIRÞULESCU

Programul After School cunoscut doar de un sfert dintre pãrinþi O

susþinerea acestor servicii. Mai mult, analiza pe judeþe a gradului de acoperire a acestui tip de servicii la nivelul comunitãþii, scoate în

familie este mai mic (sub 750 lei/lunã/familie). Acoperirea cu servicii «ªcoalã dupã ºcoalã» este de cinci ori mai micã în rural faþã de urban. Numai 11,6 la sutã dintre pãrinþii intervievaþi declarã cã au copii înscriºi în programe publice ºi 5,6 la sutã în programe private. Efortul financiar fãcut de pãrinþi pentru susþinerea copiilor în program, în anul ºcolar 2012-2013 a fost scãzut, în special pentru serviciile publice",

evidenþã cã absenþa serviciilor este corelatã cu gradul de sãrãcie. Astfel, familiile cu venituri mai mici ºi în care copiii ar putea beneficia cel mai mult de existenþa unui asemenea serviciu au acces mai redus la serviciul SDS. Rata cea mai mare de rãspunsuri «nu existã servicii» este înregistratã mai ales în judeþele sãrace ale þãrii, respectiv în judeþele în care venitul mediu lunar pe familie este sub 750 lei", se aratã în raportul de cercetare. Iniþiatorii documentului atrag atenþia cã lipsa acestor programe, publice sau private, este înregistratã mai ales în judeþele sãrace ale þãrii ºi în mediul rural. "Lipsa serviciilor este cu atât mai mare cu cât venitul mediu lunar pe

se mai aratã în studiu. Lipsa serviciului din comunitate este invocatã de 30,1 la sutã de pãrinþii din rural, comparativ cu 6,9 la sutã în urban. Aproape toþi pãrinþii chestionaþi (93 la sutã) doresc sã îºi înscrie copiii în astfel de programe, însã un sfert dintre ei declarã cã nu au resurse financiare pentru susþinerea unui astfel de program. Iniþiatorii studiului au mai stabilit cã ºi venitul mediu lunar al familiei influenþeazã cuantumul disponibil pentru susþinerea programului, acesta crescând proporþional cu venitul mediu lunar al familiilor respondenþilor. Astfel, 41 la sutã dintre respondenþii cu un venit sub 750 lei familie/lunã declarã cã nu pot contribui cu nimic pentru susþinerea

rganizaþia World Vision a prezentat un program de cercetare privind nevoie de programe de tip "ªcoalã dupã ºcoalã", realizat în 11 judeþe din þarã, pe un eºantion de 830 de pãrinþi. Potrivit cercetãrii, venitul mediu lunar al familiei are valori pânã la 2.250 lei/ pe lunã în cazul a 78,8 la sutã dintre persoanele investigate, iar 31,8 la sutã dintre acestea au venituri sub 750 lei/lunã/familie. Situaþia diferã, la acest capitol, de la un judeþ la altul. Astfel, peste 50 la sutã din persoanele investigate în judeþele Dolj ºi Vaslui au declarat cã au un venit mediu lunar pe familie de sub 750 lei. În acelaºi timp, aproape trei sferturi dintre respondenþii din judeþele Constanþa, Vaslui ºi Vâlcea ºi 94 la sutã din Dolj declarã venituri sub 1.500 lei/lunã/familie. Doar în judeþele Bistriþa ºi Hunedoara, 24,5 la sutã, respectiv 36 la sutã dintre respondenþi au declarat venituri de peste 3.000 lei/lunã/familie. Conform studiului, puþin peste un sfert din respondenþi declarã cã în comunitatea din care fac parte existã servicii publice de tip "ªcoalã dupã ªcoalã" (SDS) ºi doar puþin peste 10 la sutã ºtiu cã în comunitatea lor existã servicii private de acest fel. Peste jumãtate din respondenþi, însã, afirmã cã în comunitatea lor nu existã acest tip de serviciu sau nici mãcar nu cunosc. O altã problemã identificatã se referã la posibilitatea înfiinþãrii acestor servicii în mediul rural. "Existã o diferenþã semnificativã în privinþa resurselor materiale, financiare ºi umane disponibile la nivelul autoritãþilor locale rurale dar ºi în privinþa disponibilitãþii financiare ale pãrinþilor pentru

copilului într-un astfel de program sub unu la sutã dintre aceºti respondenþi pot aloca sume între 200 ºi 400 lei/lunã/copil. La polul opus, jumãtate din respondenþii care declarã venituri de peste 4.000 lei/lunã/familie (29 respondenþi) afirmã cã pot aloca sume de peste 300 lei lunã/copil. Pãrinþii care vor ca ºi copiii lor sã frecventeze astfel de programe îºi doresc ca acestora sã li se dea sprijin pentru efectuarea temelor ºi meditaþii. "Deºi într-un procent scãzut, alãturi de activitãþile din sfera educaþionalã, pãrinþii încep sã acorde importanþã dezvoltãrii psihologice a copilului, dezvoltãrii creativitãþii, învãþarea limbilor strãine. Pregãtirea, formarea, specializarea ºi profesionalizarea resurselor umane implicate în programele «ªcoalã dupã ºcoalã» este cu atât mai importantã cu cât obiectivele nu se limiteazã la servirea unei mese calde ºi oferirea unui mediu securizant dupã orele de ºcoalã, ci acoperã toate ariile de dezvoltare a copilului", se mai aratã în studiu. Directorul de Advocacy World Vision România, Daniela Buzducea, a declarat marþi, la evenimentul de lansare a raportului de cercetare, cã astfel de programe pot sã rãspundã unor probleme majore de pe agenda publicã a ultimilor ani - absenteismul ºcolar, pãrãsirea timpurie a ºcolii ºi procentele tot mai mici de promovabilitate la examenele naþionale -, care, în opinia ei, ar trebui sã fie asumate politic.


8 Actualitate

C

amera Deputaþilor a aprobat, marþi, abrogarea articolului 276 din Codul penal care prevedea ca infracþiune ”Presiuni asupra justiþiei”, iar cine va mai îndrãzni sã facã vreun comentariu, dezvãluire sau va emite judecãþi de valoare, indiferent cã este jurnalist, avocat, inculpat, politician, om de rând putea fi tras la rãspundere penalã ºi condamnat. Articolul din Codul penal a fost abrogate cu 285 de voturi ”pentru”. Noul Cod penal, care a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, asumat de cãtre Guvernul Boc, cuprindea un articol prin care jurnaliºtilor li se bãga definitiv pumnul în gurã sã nu mai

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014

poatã face dezvãluiri legate de abuzurile unor procurori sau încãlcãrile grave ale drepturilor omului în timpul unor anchete sau unor procese aflate în curs de desfãºurare. Astfel, articolul 276

S-a abrogat! Puteþi comenta, cu argumente, la adresa justiþiei fãrã sã fiþi condamnaþi

din Codul penal prevedea ca infracþiune ”Presiuni asupra justiþiei”, iar cine va mai îndrãzni sã facã vreun comentariu, dezvãluire sau va emite judecãþi de valoare, indiferent cã este jurnalist, avocat, inculpat, politician, justiþiabil poate fi tras la rãspundere penalã ºi pedepsit cu închisoare pentru cã magistratul respectiv putea oricând sã se plângã cã declaraþiile publice sunt „nereale” ºi cã ele au fost fãcute în scopul de al influenþa sau intimida. Protestele ºi cazurile în care s-au dovedit la CEDO a fi erori, ca sã nu vorbim de abuzuri,

ale justiþiei au determinat parlamentarii sã revinã asupra acestui articol, care nu ar fi permis nimãnui sã spunã cã i se face o nedreptate considerându-se cã se fac presiuni… Ca urmare, Camera Deputaþilor a aprobat,

marþi, abrogarea articolului 276 din Codul penal, care incrimina fapta unei persoane care face declaraþii publice nereale referitoare la sãvârºirea de cãtre judecãtor sau de organe de urmãrire penalã a unei infracþiuni. Articolul a fost abrogat cu 285 de

Spitalele care fac internãri nejustificate – cauza naºterii pachetului de bazã

M

inisterul Sãnãtãþii a anunþat cã necesitatea pachetului de bazã de servicii medicale a apãrut în condiþiile în care numãrul internãrilor în spital - unde tratamentul este scump - este tot mai mare, iar multe dintre acestea sunt nejustificate ori nu se realizeazã de fapt, fiind declarate doar pentru a obþine mai mulþi bani. Mulþi bolnavi vor fi direcþionaþi spre ambulatorii sau medici de familie unde tratamentul nu era încurajat.

Serviciile medicale oferite de stat se vor reorganiza total de la 1 aprilie când va intra în vigoare pachetul de servicii medicale de bazã ºi oamenii care s-au obiºnuit sã se ducã pentru orice problemã la spital vor fi trimiºi la medicul de familie sau în ambulatoriu, conform Ziarul Financiar. Unitãþile private de sãnãtate tau cu sufletul la gurã. Schimbarea este aºteptatã de acesatã parte a furnizorilor de servicii private care spun cã în schimbul a 50-100 de euro pe lunã

voturi "pentru", 9 voturi "împotrivã" ºi 35 de abþineri. Proiectul care prevedea abrogarea articolului 276 a fost adoptat recent ºi de Senat. ªi Guvernul a susþinut abrogarea articolului 276 din Codul penal. Ileana FIRÞULESCU

vor da posibilitatea pacienþilor sã nu mai aºtepte sã fie îngrijiþi în sistemul de stat pentru diverse intervenþii chirurgicale. Noul pachet de servicii de bazã ar trebui sã aducã o mai bunã organizare în sistemul de stat ºi sã redirecþioneze o parte din cheltuielile din spitale cãtre ambulatoriu de specialitate sau medicii de familie, mai spune ZF. Multe dintre prevederile din pachetul de bazã sunt neclare în lipsa normelor de aplicare ce ar trebui sã fie gata luna aceasta. Ministerul Sãnãtãþii a anunþat cã necesitatea acestui pachet de bazã a apãrut în condiþiile în care numãrul internãrilor în spital - unde tratamentul este scump - este tot mai mare, iar multe dintre acestea sunt nejustificate ori nu se realizeazã de fapt - fiind declarate doar pentru a obþine mai mulþi bani. Astfel va fi încurajat tratamentul la medicul de familie ºi în ambulatoriu, unde s-ar putea funiza aceleaºi servicii ca în spital, dar la costuri mai mici. Cu toate aceste declaraþii, românii sunt un popor bolnav care se aflã în topul clasamentelor europene ºi vrea-nu vrea orice guvernare nu vrea sã recunoascã faptul cã sãnãtatea costã mult mai mult atunci când nu ºtii sã construieºti un sistem efficient. Ileana FIRÞULESCU

Programul After School cunoscut doar de un sfert dintre pãrinþi O

susþinerea acestor servicii. Mai mult, analiza pe judeþe a gradului de acoperire a acestui tip de servicii la nivelul comunitãþii, scoate în

familie este mai mic (sub 750 lei/lunã/familie). Acoperirea cu servicii «ªcoalã dupã ºcoalã» este de cinci ori mai micã în rural faþã de urban. Numai 11,6 la sutã dintre pãrinþii intervievaþi declarã cã au copii înscriºi în programe publice ºi 5,6 la sutã în programe private. Efortul financiar fãcut de pãrinþi pentru susþinerea copiilor în program, în anul ºcolar 2012-2013 a fost scãzut, în special pentru serviciile publice",

evidenþã cã absenþa serviciilor este corelatã cu gradul de sãrãcie. Astfel, familiile cu venituri mai mici ºi în care copiii ar putea beneficia cel mai mult de existenþa unui asemenea serviciu au acces mai redus la serviciul SDS. Rata cea mai mare de rãspunsuri «nu existã servicii» este înregistratã mai ales în judeþele sãrace ale þãrii, respectiv în judeþele în care venitul mediu lunar pe familie este sub 750 lei", se aratã în raportul de cercetare. Iniþiatorii documentului atrag atenþia cã lipsa acestor programe, publice sau private, este înregistratã mai ales în judeþele sãrace ale þãrii ºi în mediul rural. "Lipsa serviciilor este cu atât mai mare cu cât venitul mediu lunar pe

se mai aratã în studiu. Lipsa serviciului din comunitate este invocatã de 30,1 la sutã de pãrinþii din rural, comparativ cu 6,9 la sutã în urban. Aproape toþi pãrinþii chestionaþi (93 la sutã) doresc sã îºi înscrie copiii în astfel de programe, însã un sfert dintre ei declarã cã nu au resurse financiare pentru susþinerea unui astfel de program. Iniþiatorii studiului au mai stabilit cã ºi venitul mediu lunar al familiei influenþeazã cuantumul disponibil pentru susþinerea programului, acesta crescând proporþional cu venitul mediu lunar al familiilor respondenþilor. Astfel, 41 la sutã dintre respondenþii cu un venit sub 750 lei familie/lunã declarã cã nu pot contribui cu nimic pentru susþinerea

rganizaþia World Vision a prezentat un program de cercetare privind nevoie de programe de tip "ªcoalã dupã ºcoalã", realizat în 11 judeþe din þarã, pe un eºantion de 830 de pãrinþi. Potrivit cercetãrii, venitul mediu lunar al familiei are valori pânã la 2.250 lei/ pe lunã în cazul a 78,8 la sutã dintre persoanele investigate, iar 31,8 la sutã dintre acestea au venituri sub 750 lei/lunã/familie. Situaþia diferã, la acest capitol, de la un judeþ la altul. Astfel, peste 50 la sutã din persoanele investigate în judeþele Dolj ºi Vaslui au declarat cã au un venit mediu lunar pe familie de sub 750 lei. În acelaºi timp, aproape trei sferturi dintre respondenþii din judeþele Constanþa, Vaslui ºi Vâlcea ºi 94 la sutã din Dolj declarã venituri sub 1.500 lei/lunã/familie. Doar în judeþele Bistriþa ºi Hunedoara, 24,5 la sutã, respectiv 36 la sutã dintre respondenþi au declarat venituri de peste 3.000 lei/lunã/familie. Conform studiului, puþin peste un sfert din respondenþi declarã cã în comunitatea din care fac parte existã servicii publice de tip "ªcoalã dupã ªcoalã" (SDS) ºi doar puþin peste 10 la sutã ºtiu cã în comunitatea lor existã servicii private de acest fel. Peste jumãtate din respondenþi, însã, afirmã cã în comunitatea lor nu existã acest tip de serviciu sau nici mãcar nu cunosc. O altã problemã identificatã se referã la posibilitatea înfiinþãrii acestor servicii în mediul rural. "Existã o diferenþã semnificativã în privinþa resurselor materiale, financiare ºi umane disponibile la nivelul autoritãþilor locale rurale dar ºi în privinþa disponibilitãþii financiare ale pãrinþilor pentru

copilului într-un astfel de program sub unu la sutã dintre aceºti respondenþi pot aloca sume între 200 ºi 400 lei/lunã/copil. La polul opus, jumãtate din respondenþii care declarã venituri de peste 4.000 lei/lunã/familie (29 respondenþi) afirmã cã pot aloca sume de peste 300 lei lunã/copil. Pãrinþii care vor ca ºi copiii lor sã frecventeze astfel de programe îºi doresc ca acestora sã li se dea sprijin pentru efectuarea temelor ºi meditaþii. "Deºi într-un procent scãzut, alãturi de activitãþile din sfera educaþionalã, pãrinþii încep sã acorde importanþã dezvoltãrii psihologice a copilului, dezvoltãrii creativitãþii, învãþarea limbilor strãine. Pregãtirea, formarea, specializarea ºi profesionalizarea resurselor umane implicate în programele «ªcoalã dupã ºcoalã» este cu atât mai importantã cu cât obiectivele nu se limiteazã la servirea unei mese calde ºi oferirea unui mediu securizant dupã orele de ºcoalã, ci acoperã toate ariile de dezvoltare a copilului", se mai aratã în studiu. Directorul de Advocacy World Vision România, Daniela Buzducea, a declarat marþi, la evenimentul de lansare a raportului de cercetare, cã astfel de programe pot sã rãspundã unor probleme majore de pe agenda publicã a ultimilor ani - absenteismul ºcolar, pãrãsirea timpurie a ºcolii ºi procentele tot mai mici de promovabilitate la examenele naþionale -, care, în opinia ei, ar trebui sã fie asumate politic.


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014

Cu acte neclare ºi diagnostice discutabile,

Ministrul Muncii, Mariana Cîmpeanu, i-a dat soþului pensie ºi cel mai mare grad de invaliditate

Î

n 2005, Casa de Pensii a judeþului Ilfov, condusã de actualul ministru al Muncii, Mariana Cîmpeanu, îi dãdea în condiþii suspecte atît pensie, cît ºi indemnizaþie de însoþitor ca urmare a încadrãrii în gradul I de invaliditate, soþului acesteia, Iulian Cîmpeanu. Suspect, în primul rînd, pentru cã acesta nu locuia în Ilfov, ci în Bucureºti, oficiul din Ilfov nefiind cel teritorial în cazul sãu. Din punct de vedere medical, legea în vigoare, la momentul la care Iulian Cîmpeanu a fost declarat invalid de gradul I, prevedea cã persoanele care sunt în aceastã situaþie sînt caracterizate prin “pierderea totalã a capacitãþii de muncã, de autoservire, de auto-conductie ºi de orientare spaþialã, invalidul necesitînd îngrijire sau supraveghere permanentã din partea altei persoane”. Iulian Cîmpeanu pare însã astãzi, dupã nouã ani de cînd a fost declarat invalid în cea mai gravã stare, un om sãnãtos: merge la nunþi, foloseºte un telefon mobil, se plimba pe stradã cu mîinile în buzunar ºi îºi ia nepotul de la grãdiniþã. În plus, este asociat în douã firme, dintre care una aflatã în dizolvare. Numai din indemnizaþia pentru însoþitor - pe care o primeºte odatã cu pensia – din 2005 ºi pînã în prezent, Iulian Cîmpeanu a încasat, dupã calculele Centrului de Investigaþii Media, suma de 54.184 de lei. Iulian ºi Mariana

Cîmpeanu sînt cãsãtoriþi de 40 de ani. În 2005, conform CVului postat pe site-ul Ministerului Muncii, Mariana Cîmpeanu era director executiv al Casei Judeþene de pensii Ilfov, funcþie pe care a ocupat-o din februarie 2001 pînã în aprilie 2007, cînd a devenit director la Casa Naþionalã de Pensii ºi alte Drepturi de Asigurãri Sociale. Pînã la 1 martie 2005, Iulian Cîmpeanu a lucrat la firma Grup Meteor Construct din Ilfov, o firmã aflatã astãzi în insolventa ºi care, conform documentelor întocmite de lichidatorul judiciar, a rãmas cu aproape 600.000 de lei datorii la stat. Cîmpeanu a ocupat funcþia de director general adjunct al firmei pînã la 1 martie 2005, cînd contractul sãu de muncã a fost desfãcut “cu acordul pãrþilor”. În 2 martie 2005, Cîmpeanu depune la Casa de Pensii Ilfov condusã de soþia sã o cerere de acordare a pensiei de invaliditate. Documentul, disponibil în dosarul sãu de pensionare, este completat necorespunzãtor, nefiind clar cãrei

Case de pensii îi este adresat. Cererea nu conþine seria ºi numãrul niciunui document pe care îl depune alãturi de ea. Cu toate astea, cererea este înregistratã de Casã de Pensii Ilfov în 2 martie, la doar o zi dupã ce soþul pe-atunci directoarei Marianei Cîmpeanu îºi întrerupe, cu acordul pãrþilor, contractul cu firma la care lucra, sub numãrul 3366. Dupã nici o sãptãmînã, în 8 martie 2005, medicul Barbu Cerbulescu – medic specialist de expertizã muncii ºi angajat al Casei de Pensii Ilfov conduse de Mariana Cîmpeanu – îi dã domnului Cîmpeanu decizia asupra capacitãþii de muncã numãrul 1269. Aºadar Iulian Cîmpeanu a fãcut cererea de acordare a

pensiei de invaliditate înainte de a primi decizia medicalã prorpiu-zisa din partea medicului specialist în expertizã medicalã Barbu Cerbulescu, anticipînd o decizie medicalã favorabilã de încadrare ca invalid. ªi decizia medicului

de Centrul de Investigaþii Media. O parte dintre bolile de care suferã Iulian Cîmpeanu sînt niºte patologii relativ comune: steatoza hepaticã, ateroscleroza, aritmie (cardiacã) sau ulcer duodenal cronic. Restul afecþiunilor sînt, potrivit spe-

Cerbulescu este completatã într-un mod cel puþin bizar: nu conþine nicio referire la vreun dosar medical, nu are decît o semnãturã, deºi sînt necesare alte douã, conform respectivului formular, ºi, cel mai important, la rubrica “diagnostic clinic” conþine o serie de formulãri “destul de generale”, conform specialiºtilor consultaþi

cialiºtilor, insuficient detaliate. De exemplu, medicul care a întocmit documentul scrie cã Iulian Cîmpeanu suferã de “lacunarism cerebral” sau “sindrom psihoorganic”, însã nu detaliazã ce afecþiuni prezintã pacientul. Specialiºtii în medicina muncii consultaþi de Centrul de Investigaþii Media afirma cã, pentru invalidi-

tate de gradul I generatã de atero-scleroza, de exemplu, este necesar cã boala sã se manifeste printr-o “arteriopatie perifericã însoþitã de amputaþie ºi alte tulburãri grave”, ceea ce evident nu este valabil în cazul lui Cîmpeanu, care nu a suferit nicio amputaþie. La fel ºi în cazul lacunarismului cerebral: specialiºtii spun cã, pentru gradul I de invaliditate, este necesar cã boala sã se manifeste prin “mari deficienþe locomotorii care sã facã persoanã nedeplasabila sau în situaþia de a nu se hrãni singurã”. ªi în cazul sindromului psihoorganic invocat, medicul care a examinat pacientul se exprima “destul de general”, conform surselor noastre: “poate fi o boalã psihicã ce-l face pe pacient iresponsabil sau poate fi un început de Parkinson”. Cu toate astea, Iulian Cîmpeanu este gãsit cu “deficienta funcþionalã I”, i se declarã pierdutã capacitatea de muncã din cauza invaliditãþii survenite pe fondul unei “boli obiºnuite” (sintagma “BO” de la rubrica privind cauza invaliditãþii”) ºi devine invalid de gradul I, incapabil sã mai presteze vreo muncã, la vîrsta de 58 de ani, cu aproape cinci ani înainte de a împlini vîrsta legalã de pensionare, recomandandu-i-se “dispensarizare”.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014 Documentul depus la dosarul sãu de pensie este asumat de medicul Barbu Ion Cerbulescu, medic primar de expertizã medicalã ºi ºeful “expertizei medicale” în judeþul Ilfov. În judeþul Ilfov funcþioneazã trei cabinete de expertizã medicalã care îºi împart întreg teritoriul judeþului. Nicãieri în document nu apare cine anume a întocmit respectivul act, la care dintre cele trei cabinete a fost pacientul consultat ºi la care dintre acestea poate fi gãsitã fiºa lui medicalã. Apare exclusiv stampila medicului Cerbulescu, cel care supervizeazã activitatea de expertizã din judeþ. În lipsa acestor informaþii, nu am putut afla mai multe despre situaþia medicalã a pacientului Iulian Cîmpeanu. Cert este cã, în baza documentului parafat de Cerbulescu, dupã nici trei sãptãmîni, în 25 martie 2005, Casa Judeþeana de Pensii Ilfov condusã de Mariana Cîmpeanu emite pentru soþul acesteia decizia 114198 prin care îi acordã “pensie de invaliditate cu indemnizaþie de însoþitor”. Conform documentului, Iulian Cîmpeanu primeºte o pensie de 3.450.211 lei vechi ºi o indemnizaþie de însoþitor de 3.100.000 de lei vechi. Specialiºtii consultaþi de Centrul de Investigaþii Media neau atras atenþia asupra unui fapt interesant: Iulian Cîmpeanu a optat pentru a primi tot el ºi indemnizaþia pentru însoþitor, odatã cu pensia, deºi majoritatea persoanelor în aceastã situaþie indica exact persoana care îi ajutã sã trãiascã pe motiv cã, odatã cu aceºti bani, aºa-numitului “însoþitor” i se

calculeazã serviciile vîrstã, pãstrîndu-i, activ: l-am filmat douã prestate pentru invalid conform legii, zile la rînd mergînd cu ca vechime în muncã încadrarea în gradul I ºoferul sã-ºi ia nepotul ºi deci stadiu de cotide invaliditate ºi ajude la grãdiniþã, plimzare la pensie. Iulian torul pentru însoþitor. bîndu-se agale pe Cîmpeanu nu a indicat Decizia din 23 stradã pe care o astfel de persoanã, octombrie 2009 poar- locuieºte, cu mîinile în aºadar, el fie nu are ta acelaºi numãr ca buzunare, sau vorbind un însoþitor, fie cea din 25 martie la telefon. plãteºte pe cineva 2005, 114198, ºi De la surse din care nu a dorit ca toþi este emisã tot de Casã poliþie, am aflat cã aceºti ani, din 2005 de Pensii Ilfov, deºi maºina folositã de pînã în prezent, sã i Cîmpeanu domiciliazã domnul Cîmpeanu se considere vechime tot în Bucureºti, conpentru a-ºi lua copiii în muncã. trar prevederilor legale de la grãdiniþã Aceiaºi specialiºti în care spun clar cã aces- aparþine Registrului medicina muncii au te documente sînt Auto Roman, instituþie explicat cã, pentru emise de biroul cãruia de stat în care obþinerea încadrãrii în beneficiarul îi este lucreazã unul dintre gradul I de invaliditate, arondat conform copii, Flavius Cristian un salariat trebuie mai domiciliului. Cîmpeanu. Acesta întîi sã stea aproape Între timp, indemîncã ocupa funcþia de un an în concediu nizaþia de însoþitor director tehnic al medical, timp în care care îi vine lui Iulian RAR, deºi a fost trimis sã încerce sã-ºi trateze Cîmpeanu lunar, odatã în judecatã de DNÃ, afecþiunile. Neavînd cu pensia, a crescut care îl acuzã cã a paracces la dosarul medde la 310 lei, cît era ticipat la prejudicierea ical al lui Cîmpeanu, în 2005, la 633 de instituþiei cu peste un nu ºtim dacã el s-a lei. milion de euro. aflat în concediile Din calculele noasDomnul Cîmpeanu medicale de 90 ºi, tre, din martie 2005 ºi este încã acþionar în respectiv, 180 de zile. pînã în februarie douã firme, Crys Prod “Este greu de crezut 2014, Cîmpeanu a Exim SRL ºi Caiu’s cã cineva, fãrã sã aibã încasat doar cu titlul Impex SRL (în relaþii, poate primi atît de “indemnizaþie pendizolvare), alãturi de de repede gradul I de tru însoþitor” suma fiii sãi, ºi apare pe invaliditate. De obicei, totalã de 54.184 de Facebook în cîteva se fac expertize medlei. fotografii de la nunta icale care dureazã, Conform unui flutu- unei foste subalterne dosarele sînt atent raº de pensie de-al lui de-a soþiei sale, pe analizate, sînt mai Cîmpeanu obþinut de nume Dana Alexandra multe comisii, aici Centrul de Investigaþii Oancea Pietraru. pare ceva fãcut pe Media, în noiembrie Evenimentul a avut loc picior”, a concluzionat 2013, acesta a primit în mai 2012, aºa cum unul dintre specialiºtii o pensie de 930 de reiese de pe pagina de în medicina muncii lei, cãreia i s-a adãuFacebook a acesteia. contactaþi de Centrul gat indemnizaþia de L-am contactat pe de Investigaþii Media, 610 lei. Din total, s-au medicul Barbu Ion care a dorit sã rãmînã scãzut zece lei Cerbulescu, cel care a anonim. reprezentînd CASS, vizat documentul prin Expertului consultat astfel cã soþul mincare soþul ministrului nu i-a fost dezvãluit istrului Muncii a primit Muncii a primit în numele persoanei ºi, în acea lunã de la stat 2005 gradul I de invaevident, nici faptul cã suma de 1.530 de lei. liditate. Doctorul este soþul actualului Am fost surprinºi sã Cerbulescu a declarat ministru al Muncii. constatãm cã, la nouã cã nu-ºi mai aminteºte În 2009, patru ani ani dupã ce a fost examenul medical mai tîrziu, cu ocazia declarat invalid de fãcut domnului împlinirii vîrstei legale gradul I, teoretic Cîmpeanu chiar dacã de pensionare, aceeaºi neputînd sã meargã, acesta era soþul ºefei Casã Judeþeana de sã se hrãneascã sau sã lui, ºi a refuzat din Pensii Ilfov, care de se îngrijeascã singur, principiu sã vorbeascã aceastã datã era subdomnul Iulian despre un caz concret ordonatã Marianei Cîmpeanu este un în lipsa unui accept Cîmpeanu din postul pensionar destul de obþinut de la directorul de ºef al CASA DE CULTURà Casei Naþionale, îi “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI dã domnului Iulian OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT Cîmpeanu LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE pensie pentru limita de Relaþii la nr. 0722.448.428

Casa de Pensii Ilfov. I-am vorbit doctorului Cerbulescu despre decizia 1269 din 8 martie 2005 pe care el însuºi o semneazã, explicaþia sa fiind cã la acel moment criteriul domiciliului în stabilirea oficiului de pensii competent nu era cerut de lege. Medicul a mai precizat cã rubrica referitoare la dosarul medical nu a fost completatã pentru cã “nu este important”, iar domiciliul pacientului nu apare “pentru cã nu o fi spus omul adresa”. Lipsa celorlalte stampile de pe decizia lui este explicatã de Cerbulescu prin aceea cã, “la un moment dat, pentru o perioadã de timp, comisiile au fost desfiinþate”, însã nu a putut preciza care este intervalul la care se referã. În ciuda insistentelor de a discuta despre conþinutul actului medical semnat de el, medicul Cerbulescu a evitat s-o facã, pe motiv cã nu am obþinut acceptul conducerii Casei de Pensii Ilfov în acest sens. Am luat legãtura cu ministrul Muncii, Mariana Cîmpeanu, pentru a o întreba dacã încadrarea în gradul I de invaliditate a soþului ei a fost fãcutã corect ºi dacã starea fizicã a acestuia într-adevãr cerea un astfel de statut. Dupã ce i-am comunicat în mare tema care ne intereseazã, am fost invitaþi de ministrul Cîmpeanu, prin sms,

la o întîlnire. Ministrul Muncii nu a avut nimic împotriva atunci cînd i s-a comunicat cã discuþia va fi în prezenþa unei camere de luat vederi. Luni, 17 septembrie, la întîlnire, Mariana Cîmpeanu a dorit însã cã discuþia, care a durat mai bine de o orã, sã rãmînã off the record, unul dintre motive fiind acela cã de duminicã, de cînd ia fost comunicat subiectul, nu a avut timpul necesar sã obþinã documente medicale relevante despre starea de sãnãtate a soþului. Ne-a cerut un rãgaz de o zi, pînã marþi, pentru a pregãti dosarul medical al soþului, promiþîndu-ne o nouã discuþie, de aceastã datã înregistratã. Cu o orã ºi ceva înainte de momentul stabilit pentru întîlnirea de marþi, consilierul ministrului, Iolanda Staniloiu, ne-a transmis cã Mariana Cîmpeanu s-a rãzgîndit ºi nu mai vrea cã interviul sã aibã loc. Tot printr-un sms, Iolanda Staniloiu ne-a transmis cã ministrul “considera cã publicarea diagnosticului ºi încãlcarea dreptului la imagine al soþului vor afecta protecþia necesarã unei persoane bolnave care nu are statut public”. Centru de investigaþii media (Material realizat cu sprijinul echipei emisiunii “Sub semnul întrebãrii”.)


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014

7 ani de muncã ºi speranþe s-au dus pe apa sâmbetei

D

e ani buni se încearcã reabilitarea Barajului de la Valea de Peºti, dar dupã atâtea promisiuni, intenþii de alocãri de fonduri, licitaþii fãcute ºi contestate, tot nu s-a facut nimic. Banii nu mai sunt, iar construcþia se degradezã pe zi ce trece.

“În ultima fazã am avut o licitaþie pe PNDI, dar dupã cum ºtiþi, la nivel naþional acest program a cãzut, iar acum nu

Luiza ANDRONACHE Toate eforturile si sperantele din ultimii aproape 8 ani ale reprezentantilor Apelor Romane, au fost in zadar. Barajul de la Valea de Pesti care trebuia demult sa fie reabilitat, dupa toate probabilitatile va ramane si anul acesta tot asa, pentru ca programul de modernizare initiat la nivel central nu mai este valabil, iar fondurile sau dus pe apa sambetei. Aici, proiectul de modernizare a fost licitat in nenumarate randuri, dar contestat de fiecare data, asta pana cand banii nu au mai fost disponibili. Acum, toate documentãrile, planurile ºi licitaþiile, inclusive identificarea de resurse, sunt proceduri care trebuiesc luate de la capãt.

Un nou bloc ANL va fi construit la Petrila

R

eprezentanþii Primãriei Petrila au demarat în urmã cu mai bine de cinci ani un proiect pentru realizarea unor noi blocuri ANL. Acestea urmau a fi construite pe strada Prundului. Nimic nu s-a întâmplat pânã acum, zona a rãmas plinã de gunoaie. Abia luna trecutã, edilii au primit o veste bunã. În acest an existã posibilitatea sã înceapã construcþia unui prin bloc destinat tinerilor din localitate. Monika BACIU ”Luna trecutã am primit o reconfirmare a amplasamentelor de la CNI, avem acolo propus sã construim patru blocuri ANL, pentru unul dintre ale

avem avizul comisiei tehnico-economice din minister, pentru celelalte aºteptãm sã intrãm în comisia tehnicã, am fãcut memoriu cãtre Ministerul Dezvoltãrii în condiþiile în care se

poate sã ne aloce bani pentru construirea la primul bloc pentru care avem avizul ºi aºteptãm un rãspuns. Sperãm sã se gãseascã o soluþie ca la un bloc sã se

Încep construcþiile la microhidrocentrala de pe Taia

Î

n mai puþin de o lunã, la Petrila va începe construcþia microhidrocentralei de pe Taia. Administraþia de la Petrila a primit toate avizele necesare pentru demararea lucrãrilor pentru microhidrocentrala de pe Taia. Monika BACIU

”Într-un final am reuºit sã obþinem toate aprobãrile ºi toate avizele necesare pentru scoaterea temporarã din fondul forestier. A fost finalizatã ºi avizatã toatã documentaþia de cãtre Mediu,

mai putem vorbi de acest contract de licitaþii care s-a fãcut. Deci, practic s-a suspendat”, a afirmat Sorin Corici, sef SH Petrosani – Apele Române. Anul acesta, cei de la Apele Romane Craiova vor executa reparatii macar la o vana a barajului, din fonduri proprii. “Vom face o reparaþie la casa puþului ºi anume la vana din aval, care se face cu banii Apelor

Silvic, ITRSV, toþi factorii de decizie ºi cred cã dupã 1 martie vor începe lucrãrile efectiv la introducerea conductei de la barajele care sunt construite deja pe Taia, înspre microhidrocentralã”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului

Petrila. Administraþia de la Petrila ar urma sã aibã anumite beneficii de pe urma contractului. Din profitul realizat ar urma sã fie achitate facturile pentru iluminatul public. ”În contractul de asociere cu firma italianã primãria Petrila

are un profit de 6% din energia produsã de aceastã microhidrocentralã, cotã care va acoperi iluminatul public al oraºului ºi poate o parte din consumul care îl avem la instituþiile publice ale oraºului. Pentru iluminatul public, media este unde-

va la 450-500 de milioane de lei vechi pe lunã ºi la instituþiile publice avem undeva la 15-20 de mii de lei pe lunã”, a mai spus sursa citatã. Anul trecut, din cauza unor erori din documentatie, a fost necesarã reîntocmirea actelor pentru obtinerea tuturor avizelor. Societatea SC Hidro Clear SRL a început demararea investiþiei de pe râul Taia în urmã cu patru ani. Investiþia a primit avizul de mediu în 2009.

înceapã lucrãrile în acest an. Aproximativ vreo 80 de spaþii locative ar fi la cele patru blocuri”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. În momentul de

Române Craiova ºi care costã în jur de 2 miliarde de lei vechi ”, a mai afirmat Corici. Pânã acum, aici s-au fãcut puþine reparaþii, deºi Barajul Valea de Peºti are o vechime de mai bine de 40 de ani. Specialiºtii de la Apele Române, care sunt administratorii obiectivului au afirmat în nenumãrate rânduri cã acestea se impun, mai ales când vine vorba de siguranþa barajului ca ºi construcþie funcþionalã. faþã, la Primãria oraºului Petrila sunt depuse peste 600 de cereri pentru obþinerea unei locuinþe de tip ANL. Administraþia nu poate da curs solicitãrilor pentru cã nu deþine spaþii locative disponibile.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014

Actualitate 13

Bugetul local este depãºit

Edilii din Aninoasa se bazeazã pe ajutorul Guvernului pentru a scãpa de datorii

P

rimãria Aninoasa, prima a reuºit sã plãteascã aproape jumãtate din þarã care a cerut falimentul, din datoria pe care o avea faþã de diverºi creditori. Asta a însemant, însã, reducerea la maximum a cheltuielilor, aºa cã acum edilii sperã sã pirmeascã ajutor ºi de la Guvern. Carmen COSMAN - PREDA Aproximativ 5,3 milioane de lei mai are de achitat Primãria Aninoasa faþã de creditorii care s-au înscris la masa credalã. Primarul Nicolae Dunca spune cã „în tabloul de creanþe sunt 38 de firme, cu o valoare totalã de

5,3 milioane de lei. Avem termen pentru data de 6 martie, pentru definitivarea tabloului de creanþe, iar apoi vom putea sã întocmim planul de redresare pe care sã-l supunem spre aprobare Curþii de Conturi, Direcþiei Generale a Finanþelor Publice ºi Consiliului Local”. În total, administraþia

publicã a avut o datorie de 9 milioane de lei, dar a reuºit sã plãteascã aproape jumãtate, prin reducerea cheltuielilor, însã acum sperã sã obþinã ajutor ºi de la Guvern. „Dacã strângem cureaua, reuºim sã plãtim ºi aceastã parte a creanþelor. Facem demersuri sã strângem la bugetul local cât

mai mult. Mai sunt de recuperat bani din concesiuni, însã, pe lângã veniturile proprii, o parte ar trebui sã vinã de la Guvern. Am fãcut adrese peste tot ºi încerc sã obþin ºi o audienþã la Primul

Ministru. Facem ºi noi toateefrturile, dar trebuie sã ne ajute ºi ei”, a mai spus edilul din Aninoasa.

P

rimii care au cerut falimentul De precizat cã în anul 2013 încasãrile la bugetul local au fost de 4,2 milioane de lei,

adicã mai puþin decât suma datoratã. Îndatoraþi peste puterile lor, edilii din Aninoasa au cerut în instamþã falimentul oraºului, iar la jumãtatea lunii iunie a anului trecut Tribunalul Hunedoara a admis deschiderea procedurii. Magistraþii au numit un administrator judiciar, respectiv SCP Tudor & Asociaþii SPRL, care sã administreze localitatea alãturi de primar ºi sã încerce sã aducã administraþia pe linia de plutire. insolvenþa poate dura cel mult trei ani, perioadã în care autoritãþile locale declarate insolvente ar trebui sã achite creditorilor sumele cuvenite.

Guvernul construieºte locuinþe pentru rromi. Aninoasa sperã sã scape de colonia de pe marginea DN 66

A

utoritãþile locale din Aninoasa sperã sã scape de colonia de rromi de pe marginea DN 66 cu ajutorul unui proiect finanþat prin ANL. Dupã trei ani de la lansarea programului, Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe (ANL) anunþã cã are primii bani pentru construirea de locuinþe sociale special pentru comunitatea rromã. Carmen COSMAN - PREDA ANL a anunþat cã are pentru acest an 10 milioane de lei (2,2 milioane de euro) special pentru construcþia de locuinþe sociale pentru comunitatea rromã. Programul pilot trebuia demarat în 2008, atunci când a fost aprobat prin HG 1237/2008, însã pânã acum nu a fost finanþat. Potrivit datelor oficiale, programul prevede construcþia unui numãr de300 de locuinþe pentru rromi cu venituri reduse, urmând ca repartizarea acestora sã se facã de cãtre fiecare autoritate localã, dupã examinarea solicitãrilor, pe baza unor criterii bie stabilite. De precizat,

însã, cã din comisiile de examinare vor face parte ºi câte un reprezentant al biroului judeþean penru rromi. Potrivit condiþiilor, persoanele care au acces la acest program trebuie sã aibã un venit mediu net lunar pe persoanã, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câºtigului salarial mediu net lunar pe total economie.

A

ninoasa îºi pune speranþele în acest program Edilii din Aninoasa sperã ca, odatã cu finanþarea acestui program sã rezolve ºi problema Coloniei Iscroni, situatã pe marginea drumului naþional 66, care constituie o pata neagrã

pentru micuþul oraº hunedorean. Primarul Aninoasei, Nicolae Dunca, a fãcut demersuri de mai multã vreme pentru a obþine finanþare pentru blocul destinat persoanelor care locuiesc în acea colonie, veche de mai bine de 100 de ani. Edilul ar vrea sã construiascã un bloc social, unde sã-i mute pe rromii de aici. “Este o veste bunã. Proiectul este depus, avem ºi promisiuni, dar pânã acum nu au fost bani. Vrem sã construim un bloc cu 60 de aparatamente, însã valoarea proiectului este cam mare, de circa 24.000.000 de lei. Vom face, însã toate demersurile, poate vom obþine banii pentru a muta familiile care locuiesc în colo-

nia de la stradã”, spune Dunca. Edilul este de pãrere cã terenul astfel recuperat ar fi numai bun pentru a fi dat unor investitori, dar ºi oamenii ar fi maiprotejaþi, pentru cã acum riscã sã le cadã acoperiºurile în cap. Colonia Iscroni se gaseste la marginea oraºului Aninoasa, pe drumul naþional 66, ce leagã municipiul Petroºani de Vulcan. Rromii ocupã aceste barãci, mai vechi de 100 de ani, încã de pe vremea comuniºtilor, iar localnicii iºi amintesc cã, iniþial, zona era împrejmuitã cu un gard de patru metri. Gardul a

fost însã demolat, între timp, iar priveliºtea este dezolantã. Casele de colonie au fost construite pentru angajaþii de la Exploatarea Minierã Aninoasa, odatã cu deschiderea acesteia, dar din 1985 majoritatea angajaþilor a pãrãsit zona. Unii sau mutat la blocurile din Iscroni, alþii în alte localitãþi ale Vãii Jiului, iar locul lor a fost luat de rromi.

ª

i Petroºaniul ar vrea finanþare ªi rpimarul dinPetroºani ºi-ar dori sã primeascã fiannþare

în cadrul acestui program al ANL. “O sã fac demersuri, sã vãd dacã pot obþine finanþare. Este un program foarte bun”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Conform listei de prioritãþi aprobatã încã de al finele anului trecut, al Petroºani sunt 462 de cereri pentru locuinþe sociale. Multe dintre ele vin dinpartea comunitãþii rrome, adicã tocmai cei cãrora li se adreseazã programul. Anul trecut, la Petroºani au fost repartizate fix 11 locuinþe sociale, majoritatea în blocul din Cartierul Colonie.


14 Program & Horoscop

10:00 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 11:20 Oameni care au schimbat Lumea 11:30 Când se zideau catedralele 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Olimpiada veseliei 17:15 Ora de business 18:10 Lozul cel mare 18:40 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Poveºti din jurul lumii Teleshopping Mondenii (r) Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Iubiri secrete Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Orã de vârf Trãsniþii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Zidul secretelor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pe urmele vinovatului 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 O sãptãmânã nebunã

21 martie *** 20 aprilie Nu sunteþi în formã ºi nu vã simþiþi înstare sã terminaþi o lucrare importantã. Nu vã asumaþi noi responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã vã irosiþi energia. În partea a doua a zilei sunteþi invitat la o petrecere, unde vã simþiþi excelent.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 A doua cãdere a Constantinopolului 22:15 WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Snooki

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat U.C.L. 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Arsenal Bayern Munchen 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Arsenal Bayern Munchen 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat U.C.L. 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 EuroFotbal 20:00 Fotbal: Juventus Trabzonspor 20:45 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai În prima parte a zilei, o cunoºtinþã vã solicitã sprijinul într-o problemã de afaceri, de pe urma cãreia veþi avea de câºtigat ºi dumneavoastrã pe plan financiar. Evitaþi speculaþiile de orice naturã! Dupã o zi destul de agitatã, petreceþi o searã roman-

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Se pare cã traversaþi o perioadã în care lipsa banilor vã neliniºteºte. În prima parte a zilei, nu este exclus sã întâmpinaþi dificultãþi la locul de muncã. Colegii ºi ºefii vã înþeleg ºi vã ajutã. N-ar strica sã acordaþi mai multã atenþie familiei.

23 august *** 22 septembrie

Un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere. Nu luaþi o decizie astãzi, pentru cã riscaþi sã nu fie cea mai bunã. Relaþiile sentimentale decurg foarte bine. Petreceþi o searã romanticã în compania partenerului de viaþã.

Ar fi bine sã nu vã faceþi un program strict, pentru cã veþi fi nevoit sã-l schimbaþi de câteva ori pe parcursul zilei. Faceþi mai multe drumuri scurte în interesul familiei. Este o zi favorabilã rezolvãrii unor probleme financiare. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþi cam confuz. Lãsaþi afacerile pe mâine, oricât ar pãrea de urgente, altfel riscaþi sã luaþi decizii greºite, cu consecinþe grave.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

22

O rudã mai în vârstã vã ajutã sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale. Simþul practic nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sprijinul familiei ºi al prietenilor. Evitaþi discuþiile în contradictoriu!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Nu este o zi bunã pentru investiþii sau pentru afaceri. În cursul dimineþii primiþi o veste de la o rudã apropiatã, care va schimba planurile în legãturã cu o cãlãtorie.

21 ianuarie *** 20 februarie

Grijile pe care vi le faceþi nu sunt justificate. Aveþi ºanse reale de reuºitã, atât pe plan social, cât ºi sentimental. Nervozitatea pe care o resimþiþi se datoreazã oboselii acumulate. Ocupaþi-vã de activitãþi de rutinã.

În prima parte a zilei nu vã reuºeºte mai nimic ºi simþiþi cã vã irosiþi energia. Prietenii ºi familia vã înþeleg ºi vã ajutã. Fiþi prudent ºi nu refuzaþi ajutorul pe care vi-l oferã o persoanã mai în vârstã din familie.

21 decembrie *** 20 ianuarie Astãzi nu este recomandabil sã vã asumaþi noi responsabilitãþi la locul de muncã. Amânaþi deciziile importante ºi pãstraþi-vã calmul în discuþiile cu colegii!

21 februarie *** 20 martie Sunteþi cam confuz ºi s-ar putea sã nu-i înþelegeþi corect pe cei din jur. Se pare cã nici intuiþia nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sfaturile unei rude mai în vârstã. Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi amânaþi deciziile importante.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014

Mãrþiºoarele, în aceeaºi zonã

ª

i în acest an, zona în care vor fi comercializate mãrþiºoarele în Petroºani a rãmas aceeaºi. Respectiv, vis-à-vis

de clãdirea fostei poºte. Tot de acolo vor putea fi achiziþionate ºi flori, cu ocazia sãrbãtorii Dragobetelui sau zilei de 8 Martie.

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de Aufmesser Laura în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinþã a mamei sale. Dumnezeu sã o odihneascã în pace! Sincere condoleanþe familiei îndoliate! Colegele din cadrul Biroului Administrativ al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani sunt alãturi de Aufmesser Laura în aceste momente deosebit de grele pricinuite de decesul mamei sale. Dumnezeu sã o aºeze în loc luminat ºi sã o aibã în pace! Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de doamna Gomoi Gabriela în momentele grele

“Zona de vânzare a acestor produse a rãmas aceeaºi ca ºi în anii anteriori. Cei care se ocupã cu un astfel de comerþ pot veni deja sã-ºi vândã marfa, respective florile ºi mãrþiºoarele”, a precizat

pricinuite de trecerea în nefiinþã a bunicii sale. Dumnezeu sã o odihneascã în pace! Sincere condoleanþe familiei îndoliate! Colegele din cadrul Serviciului Secretariat al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani sunt alãturi de doamna Gabriela Gomoi în aceste momente deosebit de grele pricinuite de decesul bunicii sale. Colegii din cadrul Biroului Relaþii Publice ºi Consiliere al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani sunt alãturi de doamna Gabriela Gomoi în aceste momente deosebit de grele pricinuite de decesul bunicii sale. Sincere condoleanþe familiei îndoliate!

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Spaþiul respectiv va fi deschis vânzãtorilor de flori sau mãrþiºoare pânã la finele primei decade din luna martie. Mircea NISTOR

Azi se ia apa! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Joi 20 Februarie 2014, în municipiul Vulcan între orele 9:00 - 15:00. Zona afectatã: Cartier Sohodol. Motivul restricþiei: Cuplare reþea de alimentare cu apã pe strada Straja

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014

Minori când au dispãrut, majori ar trebui sã fie acum

Opt minori din Hunedoara îngroaºã statisticile minorilor dispãruþi

bui sã împlineascã 27 de ani, dar el îngroaºã statisticile minorilor dispãruþi. ”La 05.04.1997 a disparut de la domicil-

doar câtorva dintre minorii, la momentul dispariþiei, care în prezent ar trebui sã fie adulþi în toatã regula ºi sunt cãutaþi de Poliþie.

iu fiind vazut urcand dealul din apropierea cartierului unde este poligonul de tragare si nu a mai revenit”, se aratã pe site-ul IGPR. Sunt exemplele a

Ei sunt câþiva dintre cei care au ajuns doar niºte statistici, însã pentru pãrinþi ºi bunici sunt cei care prin dispariþia lor le-au mãcinat zilele.

A

u dispãrut când erau minori, însã anii au trecut, ar fi trebuit sã serbeze majoratul, însã sunt de negãsit. Este vorba de mai mulþi copii care au dispãrut cu zeci de ani în urmã în judeþul Hunedoara ºi nimeni nu i-a mai gãsit. Pozele lor pe site-ul IGPR dateazã de zeci de ani, iar de atunci ºi pânã acum aspectul lor s-a schimbat. Poate nimeni nu îi mai cautã decât statisticile ºi pãrinþii care sunt mãcinaþi de durere la gândul cã copilul lor a ajuns doar o statisticã Monika BACIU Opt copii sunt daþi în urmãrire naþionalã. Aceºtia sunt din judeþul Hunedoara ºi îngroaºã statisticile copiilor dispãruþi de la nivel naþional. Pe siteul IGPR sunt daþi în urmãrire sute de copii care au dispãrut de la domiciliile lor fãrã urmã. Au trecut ani de zile de la data dispariþiei ºi nu au mai fost gãsiþi.

O

pt minori dispãruþi în Hunedoara Doar la nivelul judeþului Hunedoara sunt daþi în urmãrire opt minori. Pe site-ul IGPR sunt ºi detalii legate de dispariþia acestora, detalii însoþite de poze dinaintea dispariþiilor. De atunci au trecut ani de zile, pozele ºi informaþiile au rãmas aceleaºi. Nimic nu s-a

schimbat, poate doar durerea din sufletele pãrinþilor care nu mai ºtiu nimic de atâta timp de soarta copiilor lor. Informaþiile, puþine la numãr, sunt diverse. Destinele tragice ºi condiþiile de viaþã grele i-au împins pe unii sã meargã la cerºit, iar locul de unde îºi câºtigau un bãnuþ a fost pentru ei o gaurã neagrã în care au intrat ºi nimeni nu i-a mai gãsit. Frãþilã Cosmina Florica are acum 22 de ani ºi a fost datã dispãrutã în anul 1999. De 15 ani, poza ei este tot pe site-ul IGPR. De atunci detaliile fizionomice s-au schimbat. Tânãra avea ºapte ani când a dispãrut în timp ce cerºea. ” La 21.06.1999 a disparut de pe raza hunedoara. Obisnuia sa cerseasca. Purta pantaloni din catifea

rosie, tricou alba, ghete negre cu sireturi, marimea 18-19”, se aratã în infromaþiile de pe site-ul IGPR. Ionel Daniel Pleºca a dispãrut de la domiciliu când avea ºase ani. De atunci ºi pânã acum au trecut de atunci ºapte ani ºi nimeni nu mai ºtie nimic de el. Acum, Daniel ar trebui sã aibã 23 de ani, dar el este tot o statisticã a IGPR. Singura descriere a lui constã în faptul cã are deficienþe de vorbire. ” La 04.06.1997 a disparut de la domiciliu in timp ce mama sa era plecata la spital. Nu poate spune decat "mama" si "tata", este prietenos, intelege ce i se spune dar nu poate comunica verbal suferind de imaturitate psihi afectiva si tulburari de vorbire”, se aratã pe acelaºi site. La 10 ani, câþi avea la momentul dispar-

iþiei, Sorin Marcel Bodea a dispãrut fãrã urmã din Petroºani în anul 1997. Acesta mergea spre casã, însã nu a mai ajuns. Anul acesta Sorin Marcel Bodea ar tre-

“Cerºetori” hunedoreni în numele unei asociaþii umanitare, sancþionaþi în Timiºoara

T

rei hunedoreni care cereau bani în numele unei asociaþii de caritate din judeþul Hunedoara au fost sancþionaþi de poliþiºtii locali din Timiºoara. Mai mulþi oameni s-au plâns cã sunt agasaþi, iar Poliþia Localã a luat mãsuri. De precizat cã acest fel de cerºetorie mascatã a început sã capete proporþii, iar cei care colecteazã bani susþin cã sumele strânse sunt pentru tot felul de campanii umanitare. Carmen COSMAN - PREDA Cei trei erau plasaþi în faþa magazinului Bega ºi susþineau cã strâng bani pentru o asociaþie de caritate din judeþul Hunedoara. Reprezentanþii Poliþiei Locale spun cã tinerii, care strângeau bani fãrã sã deþinã avizul autoritãþilor locale, agasau persoanele pe care le abordau. „H. Robert, de 20 de ani, S. George, de 25 de ani, ºi N. Florin, tot de 20 de ani, toþi cu domiciliul în judeþul Hunedoara, au fost sancþionaþi cu câte 1.000 lei conform HCL 160/2009. Celor trei, care strângeau bani în numele Asociaþiei

„Copiii sufletului nostru 2009”, li s-au întocmit ºi procese verbale de îndrumare cãtre localitãþile de domiciliu, nefiind pentru prima datã când sunt depistaþi în aceastã situaþie pe raza municipiului Timiºoara”, spun sursele citate anterior. De precizat cã douã dintre persoanele sancþionate au fost surprinse ºi în cursul anului trecut în timp ce colectau fonduri, în numele

aceleiaºi asociaþii din Hunedoara ºi tot fãrã sã deþinã aprobare din partea Comisiei de Ordine Publicã de la nivelul primãriei, pe strada Alba Iulia din Timiºoara. Tinerii susþin cã sunt aduºi cu microbuzul în oraºe precum Timiºoara, Arad, Sibiu, Cluj sau Albã Iulia ºi sunt plasaþi de obicei în zonele centrale pentru a aduna bani, dupã care sunt duºi înapoi la domiciliu.

CVJ NR. 556, JOI 20 FEBRUARIE 2014  

CVJ NR. 556, JOI 20 FEBRUARIE 2014

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you