CVJ NR. 550, MIERCURI 12 FEBRUARIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 550

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 12 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Sãrãcia Petroºaniului vãzutã prin ochii strãinilor

Guvernul ºi-a abandonat propriile proiecte de dezvoltare >>> PAGINA A 4-A

Asociaþiile de proprietari afundã locatarii în datorii >>> PAGINA A 5-A

Clãdiri abandonate, pericol pentru cetãþeni >>> PAGINA A 5-A

Vineri aflãm noul lider al PDL Petroºani >>> PAGINA A 7-A

Din martie, va fi introdus pachetul de servicii medicale de bazã >>> PAGINILE 8-9

Animalele de companie fac praf Centrul civic >>> PAGINA A 11-A

Ziua Mondialã a bolnavului >>> PAGINA A 12-A

T

recãtori prin Petroºani. Mai multe persoane din alte zone ale þãrii au trecut prin municipiul Petroºani ºi de curiozitate au vizitat puþin zona. Cel mai mult au fost atraºi locul de unde va pleca viitoarea telegondolã. Impresiile acestora nu aduc o imagine favorabilã oraºului, iar opiniile lor au ajuns în spaþiul virtual, acolo unde orice potenþial turist le poate citi. >>> PAGINA A 3-A

Iarna, noaptea, spre piscuri, în Parâng! >>> PAGINA A 13-A

Valea Jiului, încotro? >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

Sãrãcia Petroºaniului vãzutã prin ochii strãinilor

T

recãtori prin Petroºani.

Mai multe persoane din alte zone ale þãrii au trecut prin municipiul Petroºani ºi de curiozitate au vizitat puþin zona.

Cel mai mult au fost atraºi locul de unde va pleca viitoarea telegondolã.

Impresiile acestora nu aduc o imagine favorabilã oraºului, iar opiniile lor au ajuns în spaþiul virtual, acolo unde orice potenþial turist le poate citi.

P

unctul de unde va pleca telegondola, zonã dezolantã Zona Gociu Nicuºor din Petroºani ar urma sã devinã locul de unde va pleca viitoarea telegondolã care va duce turiºtii la munte. În tot acest timp, priveliºtea este una dezolantã, în condiþiile în care parcãrile dintre blocuri sunt adevãrate mlaºtini. Cetãþenii au sesizat ºi ei acest lucru, aceºtia fiind nemulþumiþi de condiþiile actuale. ”Noroaiele infernale care de ani de zile "otrãvesc" viaþa locuitorilor din zona blocurilor 25A ºi 27A de pe strada Gociu

Nicuºor (adicã fosta "viitoare zona rezidenþialã" a telegondolei cãtre Parâng). S-a ajuns în situaþia ca oamenii aproape sã nu mai poatã ieºi din case din cauza mizeriei ºi a noroiului, în timp ce autoritãþile nu fac nimic în sensul reabilitãrii. În urmã cu 2

ani, când s-a reabilitat strada Gociu Nicuºor, zona menþionatã nu a fost inclusã în proiect, de parcã n-ar fi aparþinut de aceeaºi stradã”, spune o locuitoare a zonei.

Responsabilii Primãriei Petroºani dau asigurãri cã în acest an situaþia se va

remedia, acolo fiind amenajate mai multe parcãri. ”Din discuþiile pe care le-am avut cu colegii mei, în acest an, acea parcare ºi altele din zona respectivã vor fi prinse în planul de asfaltare, deci cu siguranþã în acest an vor fi asfaltate. Face parte din programul mai amplu, care dureazã de câþiva ani la nivelul municipiului Petroºani, care prevede amenajarea parcãrilor. Nu ºtiu sã spun câte parcãri vor fi amenjate, dar cu siguranþã vor fi cât permite spaþiul respectiv, astfel încât sã fie satisfãcute în proporþie cât mai mare necesitatea parcãrilor din zona respectivã”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani, Nicu Taºcã.

La Petroºani au poposit ºi câteva persoane care au fost

curioase de frumuseþea locurilor. Când au ajuns la punctul de plecare a viitoarei telegondole aceºtia s-au îngrozit, iar impresiile au ajuns pe internet. ”Am fost în Petroºani ºi pentru cã tot am ajuns acolo, am fost curios sã vãd unde se face vestita telegondola, ce o sã place din oraº spre Parâng.

Când am ajuns la locul în care o sã se afle punctul de plecare, m-am îngrozit”, spune un vizitator pe blogul

transport, cazare, pãpicã, souveniruri… ºi bun simþ. Atâta timp cât stãm ºi ne mirãm cã lumea pleacã la ski în Austria ºi îi admirãm pe austrieci… dar nu aveam capacitatea sã ne transformãm pe noi începând de la mentalitate pânã în multe alte detalii nu se va face turism în þarã.

Potenþial existã -zona este superbã - eu personal aº lãsa multe locuri în sãlbãticia lor… dar trebuiesc exploatate printr-o altã

sau.

Sunt alþii care au pãreri destul de pertinente în ceea ce priveºte dezvoltarea turismului, în general. ”Turism nu se face cu o gondolã… turismul este un pachet de servicii pe care trebuie sã ºtii sã le oferi.

Implicã bineînþeles

viziune. Cu ce mã ajutã pe mine ca turist strãin de Petroºani dacã “cobor în gara aceea infectã? Cu ce mã ajutã dacã ajung acolo pentru cã cineva face reclamã zonei ºi nu gãsesc cazare. Cu ce mã ajutã dacã fug de la anumite ore cu skiurile în spinare? Ce sã fac seara dacã nu am unde cânta ºi dansa? Mã duc sã stau în camerã? Seri tradiþionale-ansambluri cu folclor-mâncarewelnees… etc… sã pot scoate banul din buzunar cu bucurie… Ãsta e TURISM”, spune un alt vizitator.

Administraþia localã de la Petroºani are în vedere ºi reabilitarea imobilelor din zona astfel ca turiºtii sã nu fie nevoiþi sã vadã o imagine nefavorabilã a localitãþii.

Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

Guvernul ºi-a abandonat propriile proiecte de dezvoltare

P

roiectele guvernamentale, abandonate de Guvern. În urmã cu câþiva ani la nivelul Vãii Jiului au fost demarate mai multe proiecte prin fonduri guvernamentale.

Multe dintre acestea ar fi trebuit sã fie finalizate, însã toate bat pasul pe loc din lipsa fondurilor alocate de la Guvern. Toate aceste lucrãri ar fi trebuit sã dezvolte infrastructura socialã, turisticã sau de învãþãmânt.

D

ezvoltarea staþiunilor turistice, stopatã Trei staþiuni montane ar fi trebuit sã fie dezvoltate în Valea Jiului. Este vorba de Parâng, Straja ºi Pasul Vâlcan. În toate cele trei locaþii, lucrãrile au fost stopate din cauza fondurilor inexistente. În Straja a fost construitã telegondola, ºi pasarela pentru schiori. În ceea ce priveºte lucrãrile din Straja, ministerele de resort au decontat doar aproape 37 de milioane de lei. În ceea ce priveºte lucrãrile nedecontate acestea sunt în sumã de peste 52 de milioane de lei. Lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja costã peste 200 de milioane de lei, iar continuarea investiþiei este pusã sub semnul întrebãrii. ”Autoritatea Naþionalã pentru Turism (Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului) a început sã sprijine financiar Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului ”Schi în România, staþiunea Straja” în anul 2011.

Valoarea totalã a contractului de lucrãri în conformitate cu documentaþia tehnicoeconomicã realizatã încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor) este de 200.503.780 lei.

Pânã în prezent instituþia noastrã a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul MDRT ºi CL Lupeni, suma de 36.997.000 lei.

Contribuþia Consiliului Local Lupeni la contractul de lucrãri încheiat între CLL Lupeni ºi prestator (constructor) este în cuantum de 5.907.514 lei. Consiliul local Lupeni are facturi depuse la ANT ºi nedecontate în valoare de 52.221.344 lei”, se mai aratã în documente.

Reprezentanþii ministerului de resort spun cã lucrãrile în Straja vor continua, însã nu ºtiu când, totul depinde de alocaþiile bugetare. ”Þinând cont de gradul avansat de realizare al proiectului, de potenþialul turistic pentru sporturi de iarnã al zonei, de rezultatele pozitive înregistrate pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectului, dar acest lucru este condiþionat de alocãrile financiare de la bugetul de

stat”, se mai aratã în document.

Pentru lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja a fost alocatã pânã în prezent suma de 36.997.000 de lei, dintre care 35.500.000 au fost alocaþi în anul 2011, iar 1.497.000 în 2012.

Aproape 50 de milioane are de achitat administraþia localã de la Lupeni pentru constructorii care au execu-

tat lucrãri în staþiunea montanã Straja. Mai exact, 47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitatea cãtre Acomin, Termogaz ºi Aviaþia Utilitarã.

Dacã staþiunea montanã Straja ar fi trebuit sã fie unitã cu cea din Pasul Vâlcan, acest lucru este acum doar o speranþã ce ar putea sã fie realizatã anul viitor.

La Petroºani municipalitatea încearcã sã contracteze un credit pentru continuarea lucrãrilor de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. De doi ani Guvernul nu a alocat bani pentru lucrãrile de aici.

Anul trecut, Guvernul PSD a oprit finanþarea, astfel cã acum primãria contracteazã 13 milioane de lei pentru a pune în funcþiune TS3.

G

rãdiniþã ºi bazin didactic

Gradiniþa din Petroºani de lângã ªcoala Generalã IG Duca ar fi trebuit sã fie finalizatã de câþiva ani. a fost ridicatã o structurã, însã ºi aici lucrãrile au fost oprite din cauza fondurilor.

Reprezentanþii municipalitãþii încearcã sã ia legãtura cu cei de la Ministerul Educaþiei pentru a debloca

fondurile pentru acest edificiu. La Petroºani trebuia sã

fie finalizat ºi bazinul de înot didactic. Aici lucrãrile au fost tãrãgãnate, constructorii schimbaþi, iar abia la finele anului 2013 municipalitatea a primit ceva fonduri pentru a continua lucrãrile. Bazinul didactic este finalizat în proporþie de peste 60 de procente.

B

locuri anvelopate

Tot la Petroºani ar fi trebuit sã fie anvelopate mai multe imobile. O parte dintre acestea au reuºit sã primeascã o nouã faþã, iar o parte încã aºteaptã. Mai mult decât atât, asociaþiile de proprietari au strâns banii pentru lucrãri, iar acum se vãd în postura de a rãmâne cu blocurile neizolate.

Acestea sunt doar câteva din proiectele pe care administraþiile locale le-au început prin fonduri guvernamentale ºi nu au fost terminate din cauze guvernamentale... lipsa banilor.

Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

Asociaþiile de proprietari afundã locatarii în datorii

Petroºani, care, doar pentru cã stã la bloc, s-a trezit în asociaþia de proprietari

funcþionale ºi nici cum stau din punct de vedere contabil, primãria Petroºani a cerut un control. Se pare însã, cã încã mai adunã actele contabile. „La finele anului trecut, Consiliul Local al municipiului Petroºani a adoptat un regulament, în baza cãruia, Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat, prin departamentul Asociaþii de Proprietari, va putea sã exercite controlul asupra asociaþiilor de proprietari.

Din informaþiile pe care le avem de la conducerea serviciului, pânã în acest

cu probleme grave, generate de cel care a administrat-o.

Alþi locatari cer ajutorul primãriei, tot din acelaºi motiv. „Asociaþiile de proprietari se ajutã mai mult prin proprietarii însuºi.

Asta pentru cã ºi la noi au fost probleme mari în gestionarea banilor încasaþi ºi ºi la ora actualã ne strãduim sã ajungem la linia de plutire. Da, eu cred cã, asociaþiile acestea ar intra ºi sub incidenþa primãriilor, care ar trebui sã vinã sã le controleze gestiunea”, propune un alt cetãþean din Petroºani.

Pentru cã nici nu se mai ºtie unde sunt ºi unde nu mai sunt astfel de asociaþii

moment, s-au transmis adrese cãtre toate asociaþiile pentru a veni la acest serviciu cu actele de constituire, pentru a vedea cu câte asociaþii mai sunt constituite legal, iar apoi vom intra în actele acestor asociaþii”, a declarat juristul Adrian Negoe, secretar la Primãria Petroºani. Înfiinþate pentru a le fi de ajutor locatarilor în cazul în care au izolat termic blocurile, ori atunci când au efectuat diferite lucrãri de întreþinere a spaþiilor comune, asociaþiile de proprietari au devenit, la Petroºani, de temut. ªi asta din cauzã cã toatã lumea fuge acum de acest sistem care le-a adus numai probleme, din vina gestionarilor.

A

sociaþiile de proprietari au devenit din necesare, de evitat. Asta dupã ce s-a dovedit cã la Petroºani, locatarii mai mult au avut de pierdut decât de câºtigat, iar acum administraþia localã face verificãri contabile.

Diana MITRACHE Mii de locatari din Petroºani s-au trezit cã au neplãceri, din cauza asociaþiilor de proprietari. Ori sunt datori, ori nu mai pot pleca din asociaþii, ori sunt la zi cu plata întreþinerii, dar s-au trezit, spre exemplu, debranºaþi în grup de la apã. ªi asta pentru proasta gestionare a situaþiei.

Fiecare om a avut de

suferit, chiar dacã unii spun cã asociaþiile i-au ajutat, cei mai mulþi sunt de pãrere cã mai mult au fost încurcaþi ºi afundaþi într-un sistem în care au intrat doar pentru cã locuiesc la bloc. „Nu prea se implicã nimeni de la asociaþie.

Preºedinþii de asociaþii urmãresc interesul propriu, în general. Fac niºte calcule, nu ºtiu cum, cã ar trebui din punctul acesta de vedere sã se facã un con-

trol asupra modului în care calculeazã ei, pentru cã vin taxe foarte mari. Depinde de zonã.

De exemplu, unde stau eu, nu mai ajutã ºi am avut multe de tras din acest motiv”, spune un locatar din centrul municipiului

Clãdiri abandonate, pericol pentru cetãþeni

I

mobilele proprietate privatã reprezintã un pericol public pentru siguranþa cetãþenilor. Scheletul unui imobil din Aeroport se degradeazã pe zi ce trece tot mai mult. Au început sã cadã plãcile de beton, iar structura mãcinatã de condiþiile meteorologice nu face altceva decât sã accentueze starea de degradare continuã. Responsabilii Primãriei Petroºani sunt legaþi de mâini ºi de picioare pentru cã imobilul nu le aparþine.

Monika BACIU

”În ceea ce priveºte acel schelet, Primãria municipiului

Petroºani nu poate face foarte multe, acesta se aflã în proprietatea ENEL, este o discuþie care dureazã de câþiva ani, au existat nenumãrate adrese pe care municipalitatea cãtre ENEL însã reprezentanþii societãþii nu par sã fie sensibilizaþi de modul în care aratã

zona respectivã”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Clãdirea este într-un stadiu avansat de degradare, iar aici pericolul pândeºte la orice pas.

Imobilul a fost înconjurat de garduri, însã porþiuni din acestea au dispãrut. ”Reprezintã un pericol ºi cu siguranþã ar fi necesar

sã se intervinã în acel loc, fiind în proprietatea ENEL-ului este ºi responsabilitatea acestora”, a mai precizat sursa citatã.

În urmã cu câþiva ani un copil care se juca în zona respectivã a cãzut de la etajul superior al scheletului ºi a fost rãnit grav.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

Salarii mai mari pentru angajaþii ApaServ fãrã creºteri de tarife!

P

reþul apei din Valea Jiului rãmâne printre cele mai mici din þarã, în ciuda „legendelor” care îl plaseazã în topul tarifelor naþionale. În tot acest timp, conducerea SC ApaServ Valea Jiului SA a gãsit soluþii ºi fonduri pentru majorarea salariilor pentru angajaþi.

Carmen COSMAN - PREDA Angajaþii ApaServ Valea Jiului SA vor primi salarii mai mari, iar conducerea furni-

zorului de apã din Valea Jiului încearcã sã menþinã nemodificate tarifele. La ora actualã, chiar dacã mulþi s-au obiºnuit sã spunã cã apa din

zonã este printre cele mai scumpe din þarã, realitatea este cu totul diferitã. Concret, în ceea ce priveºte tarifele aplicate, ApaServ Valea Jiului SA se aflã

pe locul 39 din 43 de operatori naþionali. „Bugetul este fãcut pe o creºtere a tarifelor de 4,7%, dar eu mã strãduiesc sã încasez banii, pentru a nu mãri preþul. Voi mai avea discuþii cu acþionarii, dar cert este cã, pânã la 1 aprilie nu vom mãri preþul apei, dar sper ca prin mãsurile pe

Au început controalele “miniere”

S

erviciul de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã a demarat o campanie de control în industria minierã. În cadrul acesteia, vor fi verificate, în special, mãsurile stabilite de cãtre angajator în vederea prevenirii incendiilor ºi exploziilor din subteran.

Mircea NISTOR

Campania se va derula în douã etape (control ºi recontrol) în perioada 10 februarie – 31 martie 2014. “În cadrul acþiunii, urmãrim evitarea formãrii atmosferelor explozive legate de metan ºi praf de cãrbune precum ºi evitarea apariþiei în subteran a surselor de aprindere. Aici

ar fi vorba despre scânteie electricã, scânteie mecanicã sau alte surse de aprindere.

Campania se deruleazã în douã etape. Prima dintre acestea este programatã pentru perioada 10 februarie – 14 martie, iar cea de-a 2-a pentru intervalul 24 – 31 martie 2014, în cazul celei din urmã fiind vorba despre un recontrol privind verifi-

carea mãsurilor dispuse iniþial”, a precizat Ileana Bodea, ºef Serviciu Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani. În cazul în care vor fi constatate abateri grave (de genul, de exemplu, necercetãrii acumulãrii de metan) controalele vor fi urmate de sancþiuni contravenþionale încã din prima fazã a campaniei. De asemenea, amenzi ar urma sã fie aplicate ºi în cea de-a doua etapã, cea de recontrol, în cazul în care nu vor fi realizate mãsurile dispuse de cãtre inspectorii de muncã în prima etapã.

Vizatã, doar, munca la “negru”

D

eºi în presa hunedoreanã au apãrut o serie de informaþii potrivit cãrora inspectorii de muncã din Valea Jiului au efectuat, alãturi de colegii lor din Deva, o serie de controale pe linia muncii “la negru”, faptul nu este real. Controalele derulate (ºi în Valea Jiului) au fost fãcute doar de cãtre Corpul de Control judeþean pe Relaþii de Muncã iar acestea nu au vizat domeniul “securitatea muncii”.

Mircea NISTOR “Ceea ce a apãrut în presã se referã la controalele executate de cãtre cei de la Corpul de Control pe Relaþii de Muncã. Nu au fost efectuate niciun fel de controale privind sãnãtatea ºi securitatea în muncã. În plus, nu am fãcut niciun fel de controale comune cu colegii de la Deva, în acest debut de an. Nu ºtiu de unde au apãrut astfel de informaþii false”, a declarat Ileana Bodea, ºeful Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din Valea Jiului.

În urma acþiunilor de control întreprinse sãptãmâna trecutã de cãtre inspectorii ITM Hunedoara, în judeþ, au fost

aplicate o serie de amenzi cu valori cuprinse între 10.000 ºi 20.000 de lei. Controalele au vizat doar munca “la negru”.

care le voi lua, de creºtere a productivitãþii muncii, cetãþenii din Valea Jiului sã beneficieze de acelaºi tarif”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA. ªi, în tot acest context, salariile angajaþilor vor creºte, e drept, diferenþiat,

pe categorii de personal.

De precizat cã este pentru prima datã când bugetul ApaServ se bazeazã numai pe veniturile încasate ºi, mai mult decât atât anul 2013 a fost încheiat fãrã datorii cãtre furnizori sau cãtre bugetul consolidat al statului ºi nu are nici un credit.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

Carnetul de ºomer, devine card european

C

ardul Profesional European este destinat ºomerilor ºi tuturor persoanelor aflate în cãutarea unui loc de muncã ºi reprezintã o alternativã modernã la cel încã utilizat, ºi anume carnetul de ºomer, informeazã Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM), citatã de realitatea.net.

Diana MITRACHE Cardul Profesional European este destinat ºomerilor ºi tuturor persoanelor aflate în cãutarea unui loc de muncã, înregistrate în evidenþele ANOFM. ”Totodatã, ca purtãtor de informaþii, Cardul Profesional European este un instrument inovativ care se va putea constitui ca o

alternativã modernã la cel încã utilizat,ºsi anume carnetul de ºomer”, potrivit ANOFM. 570.000 de ºomeri ar trebui sã primeascã de la Agenþia de Ocuparea Forþei de Muncã în evidenþa cãrora figureazã, carduri profesionale europene. Declarativ, scopul acestor carduri este sporirea ºanselor ºomerilor de a se angaja ºi reducerea

birocraþiei pentru cei care beneficiazã de venit minim garantat.

Cardurile ºi implementarea sistemului informatic în care ele pot fi folosite sunt finanþate din bani europeni, prin POSDRU. Nota de plata pâna acum: peste 3 milioane de euro. ªomerul va primi cardul de la agenþia de Ocupare la care este inrolat, împreunã cu o parola ºi user-ul cu

Vineri aflãm noul lider al PDL Petroºani

P

DL Petroºani îºi va desemna noul lider vineri, când se va întruni Biroul Permanent Local.

Carmen COSMAN-PREDA Preºedintele Organizaþiei Judeþene Hunedoara a PDL; Dorin Gligor, spune cã a avut deja discuþii cu democrat – liberalii din Petroºani încã de la finele sãptãmânii trecute, însã pânã vineri nu este posibilã întrunirea Biroului Politic. „Sãptãmâna aceasta av fi o ºedinþã în care va fi desemnat nou lider al PDL Petroºani. Douã persoane din Birou sunt plecate pânã joi, aºa cã ºedinþa a fost programatã pentru

vineri, a declarat Dorin Gligor.

Postul de preºedinte al PDL Petroºani a rãmas vacant în urmã cu o sãptãmânã, dupã ce primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi ºi-a depus demisia din toate funcþiile politice deþinute.

Ridzi s-a declarat nemulþumit de modul în care s-a transformat PDL în ultima perioadã ºi a anunþat cã rãmâne simplu membru. „În urmã cu 17 ani, când am intrat în viaþa politicã împreunã cu soþia mea, mi-am imaginat cã într-un partid cum este PDL suntem ca întro mare familie. Întotdeauna am pus pe primul plan al vieþii mele munca de partid, sacrificând de

nenumãrate ori viaþa de familie. În toþi aceºti ani am fost alãturi de PDL ºi la bine, dar mai ales la greu.

Am trecut prin campanii electorale deosebit de grele, atât în petroºani cât ºi în Valea Jiului sau în judeþul Hunedoara.

Din 2007 am adus PDL 3 mandate de primar obþinând întotdeauna un numãr de voturi situat peste media generalã a partidului.

Din pãcate, am simþit în ultimii ani, tot mai multe rezerve ale partidului faþã de mine, faþã de rezultatele mele politice ºi faþã de comunitatea pe care o prezint. Nu am abandonat familia PDL nici atunci când cei care ºtiau cã soþia mea este o victimã a unei fãcãturi josnice, în loc sã ia atitudinea normalã ºi moralã a unui partid politic de þinutã cãutau soluþii pentru a o da afarã din viaþa politicã”, a declarat la momentul respectiv Tiberiu Iacob - Ridzi.

care va intra în sistemul cardului. Dupã autentificare, persoana aflatã în cãutarea unui loc de muncã vede în contul sãu informaþiile din CV ºi ofertele de angajare care corespund profilului sãu, primite din partea agentului de Ocupare care i-a înmânat cardul. Candidatul aplicã în sistem la oferta de angajare doritã, agentul de mediere vede în sistem aplicaþia sa ºi mediazã intâlnirea candidatului cu angajatorul. Abia la interviu, angajatorul intrã în sistem ca sã vadã toate

informaþiile profesionale ºi personale ale candidatului, înscrise în baza de date. ªomerul va merge cu cardul la interviul de angajare ºi de fiecare datã când acceseazã servicii oferite de ANOFM. Proiectul celor 570.000 de carduri profesionale europene

costã aproape 21 de milioane de lei.

Valoarea eligibilã a proiectului cardurilor profesionale europene depãºeºte 20,94 de milioane de lei, din care peste 15,71 milioane de lei sunt bani europeni, iar contribuþia solicitantului este de circa 5,23 milioane de lei.

Pazã dublatã de monitorizarea anti-efracþie

M

inele viabile incluse în Complexul Energetic Hunedoara vor fi dublu asigurate împotriva hoþilor. Pe lângã paza propriu - zisã, oficialii CEH se bazeazã ºi pe sistemele de alarmare împotriva efracþiei.

Carmen COSMAN - PREDA Furturile de la unitãþile miniere au dat ºi continuã sã dea bãtãi de cap reprezentanþilor Complexului Energetic Hunedoara.

Tot ce poate fi valorificat la fier vechi face cu ochiul „magneþilor” care nu o datã au pãtruns ilegal în perimetrele miniere. În consecinþã, reprezentanþii CEH dubleazã paza asiguratã de firmele

de profil cu echipamente performante anti –efracþie. Astfel, reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara au scos la licitaþie serviciile de monitorizare ºi de întreþinere a sistemelor de alarmare împotriva efracþiei de la punctele de lucru EM Lonea, EM Vulcan ºi EM Lupeni.

Un contract a cãrui valoare a fost estimatã la 145.096 de lei, însã câºtigãtoare va fi declaratã oferta

cea mai micã.

Pe de altã parte, CEH plãteºte alte 7.852.489 de lei pentru paza obiectivelor înglobate.

Firma care ºi-a adjudecat contractul în urma licitaþiei este Compact Security SRL, care presteazã servicii de pazã a obiectivelor beneficiarului, a bunurilor ce fac obiectul activitãþii acestora, a tuturor valorilor, mijloacelor ºi instalaþiilor precum, dar asigurã ºi accesul în ºi din incinta obiectivelor. Practic, Compact Security pãzeºte atât sectorul energetic, cât ºi minele viabile din Valea Jiului, unde i-a înlocuit pe cei de la Lux Guard cãrora le-a expirat contractul.

8 Actualitate

Zilnic, opt medici pãrãsesc þara A

nul trecut au pãrãsit România, pentru a muncã în þãrile Uniunii Europene, peste 3000 de medici, iar fenomenul continuã ºi în acest an. Presa strãinã a preluat datele Colegiului Medicilor ºi scriu cã decidenþii români rãmân indiferenþi la acest lucru deºi existã o crizã de personal calificat în sitemului de sãnãtate românesc.

Preºedintele Colegiului Medicilor îi face ipocriþi ºi ridicã pretenþii aberante.

Datele Colegiului Medicilor din România despre plecarea medicilor din þarã aratã cã peste 3.000 de medici români au plecat

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

sã munceascã în strãinãtate în 2013. Aceastã informaþie Colegiului este completatã de mai multe citate din publicaþii precum Guardian

sau British Medical Journal care au analizat migraþia medicilor români în þãri din Uniunea Europeanã, scrie ZF. Spre exemplu, The Guardian noteazã cã sistemul de sãnãtate românesc a intrat în crizã ºi se confruntã cu lipsa specialiºtilor, în vreme ce mii de medici pleacã sã lucreze în Marea Britanie ºi alte þãri europene. „Este trist cã presa din alte þãri semnaleazã acest fenomen ºi cã decidenþii din România rãmân indiferenþi ºi nu iau nicio o mãsurã concretã pentru a motiva medicii sã rãmânã în România.

Trebuie sã remarcãm, totodatã ºi un grad

de ipocrizie din partea þãrilor care primesc medicii români, deoarece ele îºi rezolvã problema de sãnãtate publicã, dar nu iniþiazã nici un program prin care cheltuielile educaþionale ale statului român sã fie recuperate prin programe ºi proiecte de pregãtire profesionalã în România ºi investiþii în sistemul de sãnãtate”, a spus Vasile Astãrãstoae, preºedintele Colegiului Medicilor din România pentru ZF. Spusele preºedintelui Colegiului Medicilor au stârnit în cercurile medicilor discuþii care dãrâmã teoria sa privitor la

ipocrizie. Nu existã nici o lege în lume care sã returneze banii chetuiþi pe educaþia cetãþenilor altor þãri care aleg sã practice într-o altã þarã. ªi acele þãri pãþesc la fel ºi de lor le pleacã cetãþeni înalt calificaþi care pentru diferite motive aleg sã trãiascã în altã þarã. Decidenþii români ar trebui sã-ºi motiveze cetãþenii

pentru a rãmâne acasã, pentru cã nu este o fericire ca la o anumitã vârstã sã-þi iei lumea în cap, spun medici din Valea Jiului.

Peste 20.000 de medici români salveazã vieþi în strãinãtate, statul plãtind pentru pregãtirea lor aproape 230 milioane de euro.

Din Valea Jiului au plecat mulþi, dar s-au întors câþiva, cei care nu pot trãi cu dorul de acasã pleacã doar periodic pentru a-ºi acoperi gãuri în buget. Ceilalþi cred ca este mai bine sã trãieºti cu dorul, decât sã nu te poþi realiza profesional ºi uman, sã nu-þi poþi creºte copiii civilizat, iar viaþa sã devinã o continuã luptã de supravieþuire…

Ileana FIRÞULESCU

Noi doi pe un peron... ai vino S “Miar în gara

Chiar dacã nu v-aþi hotãrât asupra destinaþiei din considerente financiare ori de altã naturã, dacã vã ajutã cu ceva, puteþi afla cã mãcar drumul pânã acolo este mai ieftin.

e apropie Ziua Îndrãgostiþilor ºi nu aveþi nicio idee unde sã mergeþi sau ce sã faceþi? Ei bine, nicio problemã!

noastrã micã…”

Reprezentanii CFR Cãlãtori au lansat pe piaþã, printr-un comunicat de presã, o ofertã aproape de nerefuzat. În zilele de 14 ºi 24 f ebruarie, cãlãtorii CFR îºi pot cumpãra bilete la jumãtate de preþ, prin Oferta pentru cãlãtorie în doi! Reducerea de 50% din tariful biletului întreg se acordã la achiziþionarea a douã bilete pentru acelaºi tren InterCity ºi este disponibilã doar la casele de bilete. ªi, mizând proba-

S

D

acã Ministerul Sãnãtãþii îºi va respecta cuvântul dat, din luna martie va fi introdus pachetul de servicii medicale de bazã pentru populaþia asiguratã. Ca o noutate, vor apãrea listele de aºteptare ºi faptul cã pacienþii trebuie sã respecte un anumit traseu pentru a putea beneficia de servicii de sãnãtate. care calendarul anunþat de Ministerul sãnãtãþii va fi respectat. Mult dezbãtut ºi mult criticat de medici ºi pacienþi deopotrivã, pachetul de

servicii medicale minime trebuie sã se nascã odatã ºi-odatã.

Acest pachetul de bazã se referã la serviciile la care pacienþii au

acces în baza contribuþiilor obligatorii la sãnãtate. În baza acestui pachet, asiguraþii beneficiazã de toate serviciile de care au nevoie pen-

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani Vineri, 14 februarie, ora 17.00 z Biletele se pun în vânzare VINERI începând cu ora 15.00 z Preþ 10 lei/persoanã z Informaþii la telefon 0761.562454 z Locuri limitate!!!

Simeria, Deva ºi Arad.

De asemenea, îndrãgostiþii mai pot cãlãtorii la jumãtate de preþ pe ruta Cluj Napoca – Bucureºti Nord. ªi, dupã toate acestea, mai rãmâne o întrebare: Cum vom putea dovedi cã suntem îndrãgostiþi atunci când ne cumpãrãm bilet la tren?

Trebuie sã ne “pupãm” la casa de bilete? Sau poate în faþa “ naºului” dacã nu mai avem timp sã trecem pe la casierie înainte de a urca în vagoane.

Luiza ANDRONACHE

Vernisaj de picturã la muzeu

Din martie, va fi introdus pachetul de servicii medicale de bazã

Luna martie 2014 ar putea aduce implementarea pachetului de servicii de bazã pentru asiguraþii din sistemul sanitar, în condiþiile în

bil pe numãrul mare de îndrãgostiþi care au de gând cã cãlãtoreascã cu trenul de Valentine’s Day ori de Dragobete, în anunþul cu pricina se precizeazã destul de clar faptul cã oferta e valabilã în limita locurilor disponibile. De altfel, reducerile se aplicã la trenuri precum IC „Dacia” 346 ºi 347 Bucureºti Nord – Curtici & retur, IC „Ister” 472 ºi 473 Bucureºti Nord – Curtici & retur cu opriri în Ploieºti Vest, Sinaia, Predeal, Braºov, Sighiºoara, Mediaº, Blaj, Teiuº, Alba Iulia,

tru a rezolva o problemã nouã de sãnãtate, au acces la servicii de prevenþie, urgenþã sau vaccinare.

Ca noutate pentru legislaþia românã, spune ZF, apar listele de aºteptare ºi faptul cã pacienþii trebuie sã respecte un anumit traseu pentru a putea beneficia de servicii de sãnãtate. De exemplu, pentru anumite boli, spitalele nu vor mai putea interna pacienþii, problemele acestora urmând sã fie rezolvate

prin intermediul spitalizãrii de zi - mai micã de 24 de ore - sau prin ambulatoriu.

Aceste trieri vor burversa o perioadã sistemul ºi aºa înnebunit de ordine ºi metodologii, care parcã au fost fãcute de ingineri ºi mecanici ºi nu de speciliºti cu experienþã în domeniul medical. Vorba aceea: cu teoria stãm bine, dar practica ne omoarã.

ub egida Consiliului Judeþean Hunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, organizeazã joi, 13 februarie 2014, vernisajul expoziþiei de picturã intitulatã „Sentimentul naturii”, cuprinzând creaþii ale d-nei Adriana Popa Cãnija, artist plastic, doctor în arte vizuale.

Potrivit organizatorilor, evenimentul se va desfãºura începând cu ora 13.00 în Palatul Magna Curia ºi va cuprinde o introducere în universul operei artistei, dar ºi o prezentare realizatã de d-na dr. Doina Ionescu Reghiº.

Ileana FIRÞULESCU

Adriana Popa Cãnija, membrã a Uniunii Artiºtilor Plastici din România, se aflã la a cincea expoziþie personalã pe care pe care o prezintã publicului dupã anul 2002, la care se adaugã zeci de prezenþe în cadrul unor expoziþii colective organizare atât în þarã (Bucureºti, Bacãu, Arad, Piatra Neamþ, Timiºoara, Iaºi sau Deva), cât ºi în strãinãtate (Ungaria, Belgia, Franþa, Spania sau Republica Moldova).

8 Actualitate

Zilnic, opt medici pãrãsesc þara A

nul trecut au pãrãsit România, pentru a muncã în þãrile Uniunii Europene, peste 3000 de medici, iar fenomenul continuã ºi în acest an. Presa strãinã a preluat datele Colegiului Medicilor ºi scriu cã decidenþii români rãmân indiferenþi la acest lucru deºi existã o crizã de personal calificat în sitemului de sãnãtate românesc.

Preºedintele Colegiului Medicilor îi face ipocriþi ºi ridicã pretenþii aberante.

Datele Colegiului Medicilor din România despre plecarea medicilor din þarã aratã cã peste 3.000 de medici români au plecat

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

sã munceascã în strãinãtate în 2013. Aceastã informaþie Colegiului este completatã de mai multe citate din publicaþii precum Guardian

sau British Medical Journal care au analizat migraþia medicilor români în þãri din Uniunea Europeanã, scrie ZF. Spre exemplu, The Guardian noteazã cã sistemul de sãnãtate românesc a intrat în crizã ºi se confruntã cu lipsa specialiºtilor, în vreme ce mii de medici pleacã sã lucreze în Marea Britanie ºi alte þãri europene. „Este trist cã presa din alte þãri semnaleazã acest fenomen ºi cã decidenþii din România rãmân indiferenþi ºi nu iau nicio o mãsurã concretã pentru a motiva medicii sã rãmânã în România.

Trebuie sã remarcãm, totodatã ºi un grad

de ipocrizie din partea þãrilor care primesc medicii români, deoarece ele îºi rezolvã problema de sãnãtate publicã, dar nu iniþiazã nici un program prin care cheltuielile educaþionale ale statului român sã fie recuperate prin programe ºi proiecte de pregãtire profesionalã în România ºi investiþii în sistemul de sãnãtate”, a spus Vasile Astãrãstoae, preºedintele Colegiului Medicilor din România pentru ZF. Spusele preºedintelui Colegiului Medicilor au stârnit în cercurile medicilor discuþii care dãrâmã teoria sa privitor la

ipocrizie. Nu existã nici o lege în lume care sã returneze banii chetuiþi pe educaþia cetãþenilor altor þãri care aleg sã practice într-o altã þarã. ªi acele þãri pãþesc la fel ºi de lor le pleacã cetãþeni înalt calificaþi care pentru diferite motive aleg sã trãiascã în altã þarã. Decidenþii români ar trebui sã-ºi motiveze cetãþenii

pentru a rãmâne acasã, pentru cã nu este o fericire ca la o anumitã vârstã sã-þi iei lumea în cap, spun medici din Valea Jiului.

Peste 20.000 de medici români salveazã vieþi în strãinãtate, statul plãtind pentru pregãtirea lor aproape 230 milioane de euro.

Din Valea Jiului au plecat mulþi, dar s-au întors câþiva, cei care nu pot trãi cu dorul de acasã pleacã doar periodic pentru a-ºi acoperi gãuri în buget. Ceilalþi cred ca este mai bine sã trãieºti cu dorul, decât sã nu te poþi realiza profesional ºi uman, sã nu-þi poþi creºte copiii civilizat, iar viaþa sã devinã o continuã luptã de supravieþuire…

Ileana FIRÞULESCU

Noi doi pe un peron... ai vino S “Miar în gara

Chiar dacã nu v-aþi hotãrât asupra destinaþiei din considerente financiare ori de altã naturã, dacã vã ajutã cu ceva, puteþi afla cã mãcar drumul pânã acolo este mai ieftin.

e apropie Ziua Îndrãgostiþilor ºi nu aveþi nicio idee unde sã mergeþi sau ce sã faceþi? Ei bine, nicio problemã!

noastrã micã…”

Reprezentanii CFR Cãlãtori au lansat pe piaþã, printr-un comunicat de presã, o ofertã aproape de nerefuzat. În zilele de 14 ºi 24 f ebruarie, cãlãtorii CFR îºi pot cumpãra bilete la jumãtate de preþ, prin Oferta pentru cãlãtorie în doi! Reducerea de 50% din tariful biletului întreg se acordã la achiziþionarea a douã bilete pentru acelaºi tren InterCity ºi este disponibilã doar la casele de bilete. ªi, mizând proba-

S

D

acã Ministerul Sãnãtãþii îºi va respecta cuvântul dat, din luna martie va fi introdus pachetul de servicii medicale de bazã pentru populaþia asiguratã. Ca o noutate, vor apãrea listele de aºteptare ºi faptul cã pacienþii trebuie sã respecte un anumit traseu pentru a putea beneficia de servicii de sãnãtate. care calendarul anunþat de Ministerul sãnãtãþii va fi respectat. Mult dezbãtut ºi mult criticat de medici ºi pacienþi deopotrivã, pachetul de

servicii medicale minime trebuie sã se nascã odatã ºi-odatã.

Acest pachetul de bazã se referã la serviciile la care pacienþii au

acces în baza contribuþiilor obligatorii la sãnãtate. În baza acestui pachet, asiguraþii beneficiazã de toate serviciile de care au nevoie pen-

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani Vineri, 14 februarie, ora 17.00 z Biletele se pun în vânzare VINERI începând cu ora 15.00 z Preþ 10 lei/persoanã z Informaþii la telefon 0761.562454 z Locuri limitate!!!

Simeria, Deva ºi Arad.

De asemenea, îndrãgostiþii mai pot cãlãtorii la jumãtate de preþ pe ruta Cluj Napoca – Bucureºti Nord. ªi, dupã toate acestea, mai rãmâne o întrebare: Cum vom putea dovedi cã suntem îndrãgostiþi atunci când ne cumpãrãm bilet la tren?

Trebuie sã ne “pupãm” la casa de bilete? Sau poate în faþa “ naºului” dacã nu mai avem timp sã trecem pe la casierie înainte de a urca în vagoane.

Luiza ANDRONACHE

Vernisaj de picturã la muzeu

Din martie, va fi introdus pachetul de servicii medicale de bazã

Luna martie 2014 ar putea aduce implementarea pachetului de servicii de bazã pentru asiguraþii din sistemul sanitar, în condiþiile în

bil pe numãrul mare de îndrãgostiþi care au de gând cã cãlãtoreascã cu trenul de Valentine’s Day ori de Dragobete, în anunþul cu pricina se precizeazã destul de clar faptul cã oferta e valabilã în limita locurilor disponibile. De altfel, reducerile se aplicã la trenuri precum IC „Dacia” 346 ºi 347 Bucureºti Nord – Curtici & retur, IC „Ister” 472 ºi 473 Bucureºti Nord – Curtici & retur cu opriri în Ploieºti Vest, Sinaia, Predeal, Braºov, Sighiºoara, Mediaº, Blaj, Teiuº, Alba Iulia,

tru a rezolva o problemã nouã de sãnãtate, au acces la servicii de prevenþie, urgenþã sau vaccinare.

Ca noutate pentru legislaþia românã, spune ZF, apar listele de aºteptare ºi faptul cã pacienþii trebuie sã respecte un anumit traseu pentru a putea beneficia de servicii de sãnãtate. De exemplu, pentru anumite boli, spitalele nu vor mai putea interna pacienþii, problemele acestora urmând sã fie rezolvate

prin intermediul spitalizãrii de zi - mai micã de 24 de ore - sau prin ambulatoriu.

Aceste trieri vor burversa o perioadã sistemul ºi aºa înnebunit de ordine ºi metodologii, care parcã au fost fãcute de ingineri ºi mecanici ºi nu de speciliºti cu experienþã în domeniul medical. Vorba aceea: cu teoria stãm bine, dar practica ne omoarã.

ub egida Consiliului Judeþean Hunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, organizeazã joi, 13 februarie 2014, vernisajul expoziþiei de picturã intitulatã „Sentimentul naturii”, cuprinzând creaþii ale d-nei Adriana Popa Cãnija, artist plastic, doctor în arte vizuale.

Potrivit organizatorilor, evenimentul se va desfãºura începând cu ora 13.00 în Palatul Magna Curia ºi va cuprinde o introducere în universul operei artistei, dar ºi o prezentare realizatã de d-na dr. Doina Ionescu Reghiº.

Ileana FIRÞULESCU

Adriana Popa Cãnija, membrã a Uniunii Artiºtilor Plastici din România, se aflã la a cincea expoziþie personalã pe care pe care o prezintã publicului dupã anul 2002, la care se adaugã zeci de prezenþe în cadrul unor expoziþii colective organizare atât în þarã (Bucureºti, Bacãu, Arad, Piatra Neamþ, Timiºoara, Iaºi sau Deva), cât ºi în strãinãtate (Ungaria, Belgia, Franþa, Spania sau Republica Moldova).

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

Ne încurcãm cu maºina în urºi ºi cãprioare

A

m construit poduri pentru cãprioare ºi broaºte, facem acum tuneluri pentru urºi, dar prea puþini se întreabã ºi cum convingem animalele sã treacã prin locurile special amenajate.

Pe „drumul lui Bãsescu”, constructorii din Valea Jiului au fost nevoiþi sã þinã seama de o serie de cãi pe care se presupune cã treceau animalele din Parcul Naþional Retezat, iar lucrãrile tot nu sunt finalizate. Nu avem infrastructura, iar o altã artera importantã care va traversa judeþul Hunedoara este acum în aceeaºi situaþie. Vorbim de autostrada Deva –Lugoj, care potrivit site-ului ziare.com, s-a încâlcit ºi ea în traseul urºilor.

Prima autostadã ecologicã din România va fi construitã, potrivit site-ului mai sus menþionat, în vestul þãrii, aceasta fiind dotatã cu pasaje speciale pentru animale sãlbatice, dupã ce activiºtii de mediu s-au opus iniþial proiectului, deoarece bloca migraþia urºilor bruni între Munþii Banatului ºi Apuseni.

Este vorba despre al doilea tronson al Autostrãzii Lugoj-Deva, care va reprezenta o

premierã pentru þara noastrã. Prima parte a arterei a fost inaunguratã la sfîrºitul anului trecut, autoritãþile fãcîndu-ºi planuri mari pentru al doilea tronson.

Ziare.com a vrut sã afle ce înseamnã, mai exact, acest proiect ºi cum vor ºti animalele sã foloseascã pasajele, aºa cã a stat de vorbã cu Cristian Remus Papp, coordonator al departamentului Arii Protejate al WWFRomania.

Ecologistul a explicat cã pasajele reprezintã, de fapt, un complex de stucturi, format din tuneluri conectate de un viaduct, dar ºi din "poduri verzi". El a lãmurit cum vor fi atrase animalele sã foloseascã pasajele ºi de ce nu exista riscul sã ajungã pe autostradã.

E

ste vorba de pasaje subterane sau construite deasupra autostrãzii?

Este vorba de un complex de structuri,

adaptate condiþiilor locale, pentru a permite urºilor ºi altor animale sã traverseze autostradã. De exemplu, vor fi sãpate douã tuneluri, interconectate de un viaduct (viaducte sînt prevãzute ºi în alte zone). Vor fi construite ºi poduri verzi, pentru traversarea supraterana.

um vor ºti C animalele sã foloseascã complexul special amenajat?

În cazul tunelurilor, vorbim practic de pãstrarea intactã a habi-

redea fidel o parte a habitatului animalelor ºi sã fie corespunzãtor integrate în peisaj.

Animalele vor trebui sã se obiºnuiascã întîi cu aceste structuri, iar în momentul în care se vor simþi în siguranþã, le vor folosi.

u existã, N totuºi, riscul ca ani-

malele sãlbatice sã ajungã pe autostrada sau sã ignore pasajele destinate lor?

Totul depinde de modul în care va fi construitã autostrada ºi

unde se ºtie cã animalele folosesc zona respectivã în deplasãrile lor zilnice sau sezoniere. Totul depinde de studiile de impact pînã la urmã.

Dacã sînt realizate profesionist, propunerile de reducere a impactului autostrãzilor asupra mediului ar trebui sã rãspundã cerinþelor animalelor.

ste singurul E proiect de acest fel din þara noastrã?

Este primul de o asemenea anvergurã.

Podete ºi casete s-au mai fãcut ºi în altã

unor astfel de structuri în zonele critice poate duce la coliziuni ºi accidente grave pe autostradã.

e unde a D venit inspiraþia pentru aceastã soluþie?

Este un model european?

În fond nu este ceva nou. Statele civilizate ºi cele cu preocupãri legate de conservarea naturii au implementat astfel de mãsuri cu mult timp în urmã. Existã ghiduri de bunã practica în acest sens, inclusiv la nivel de UE. Însã cineva trebuie sã le aplice, în mod ideal din momentul planificãrii autostrãzii ºi analizãrii alternativelor/variantelor de traseu.

M

ai exista cazuri de animale afectate de infrastructurã în þara noastrã?

tatelor de deasupra, ceea ce înseamnã cã animalele pot trece peste autostradã nestingherite. În cazul podurilor verzi, se foloseºte un sistem de ghidare (un gard de lemn), care direcþioneazã animalele cãtre aceste structuri.

Podurile, dar ºi viaductele trebuie sã fie realizate în aºa fel încît sã fie cît mai atractive pentru animale, pentru a nu le încuraja sã se îndepãrteze de ele.

Podurile trebuie sã

elementele conexe, cum ar fi gardurile. În zonele naturale ºi seminaturale, recomandarea noastrã a fost ca gardurile ce mãrginesc autostrada sã aibã o înãlþime de doi metri.

Asta spune practica þãrilor care s-au confruntat cu probleme similare.

Pasajele ºi celelalte elemente de infrastructurã verde funcþioneazã în cazul în care sunt amplasate corespunzãtor, mai exact, acolo

parte, însã tuneluri pentru un asemenea scop ºi supratraversãri dedicate animalelor nu s-au mai realizat pînã în prezent. Speram cã, pe viitor, toate proiectele de construire a autostrãzilor (de exemplu ComarnicBraºov sau Tîrgu Mureº - Iaºi) sã includã de la bun început astfel de mãsuri, care sã vinã în sprijinul animalelor, dar ºi al oamenilor pînã la urmã, avînd în vedere cã inexistenþa

Sunt afectate în special animalele cu mobilitate mare în cadrul peisajului (de la carnivore mari la ierbivore de talie mare). Orice proiect de infrastructurã reduce ºi fragmenteazã habitate naturale ºi, implicit, afecteazã/influenþeazã deplasarea animalelor.

Dacã animalele rãmîn izolate, cu timpul geneofondul lor de degradeazã ºi dispar în cele din urmã.

La intrabarea cît va costa acest complex, Cristian Remus Papp nu a putut rãspunde, menþionînd cã aceastã informaþie poate fi obþinutã de la constructori.

Sursa ziare.com

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

Animalele de companie fac praf Centrul civic

C

sentrul civic din “capitala” Vãii Jiului, reabilitat cu fonduri europene, a devenit un focar de infecþie în loc de o zonã de promenadã. La o plimbare de searã, este aproape imposibil sã nu te întorci cu excremente de câine pe pantofi.

Maximilian GÂNJU S Pe lângã gunoaiele aruncate la întâmplare de trecãtori, toate aleile din centrul Petroºaniului sunt pline de excremente. De vinã sunt câinii, sau mai bine zis stãpânii lor care locuiesc în zonã ºi-i scot la plimbare dar nu se deranjeazã sã strângã în urma lor. Zona este supravegheatã video ºi imaginile ajung în dispeceratul Poliþiei Locale Petroºani, însã pânã acum nimeni n-a primit vreo amendã pentru cã-ºi scoate câinele sã-ºi facã nevoile pe granitul pus cu milioane de lei. Edilii au montat mai multe pancarte prin care îi îndeamnã pe localnici sã-ºi “iubeascã oraºul” ºi sã cureþe dupã patrupede, însã cu vorba bunã nici gând de bun simþ. “În zona asta se zice cã stau domni, oameni cu educaþie. Dar oare lor nu le este jenã sau greaþã când ies dimineaþa sã meargã la servici îºi întind rahatul de câine pe papuci? Nu le este mai uºor sã strângã cu o pungã dupã ce cãþelul îºi face nevoile.

Dacã vã uitaþi puþin, cam

Parcul "Comunitatea Europeanã", de lângã Teatrul de Stat "Ion D.

Sîrbu". Zona pietonalã, plinã acum de excremente de câine, a fost reabilitatã

cu pavaj din piatrã ºi granit, dar a fost construite ºi “oaze” verzi, deasemenea pline ºi ele de resturile animalelor de companie.

peste tot pe dalele astea gãsiþi c…, mã iertaþi, de câine. Pe orice bancã te aºezi în faþã ai resturi de la câini”, spune un localnic ieºit la aer proaspãt.

V

or face curãþenie

Conducerea SPADPP din cadrul municipalitãþii spune cã va curãþa zona, însã de “educaþia” celor care îºi scot animalele de companie la plimbare prin centrul civic nu se poate ocupa.

“Vom merge mâine dimineaþã (n.r. miercuri) ºi o sã curãþãm zona. Noi doar atât putem face, de sancþionarea celor care fac mizerie nu ne putem ocupa pentru cã nu avem atribuþii”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP. Centrul civic a fost realizat din fonduri europene ºi a costat 19,5 milioane de lei, în acestã sumã fiind inclusã ºi zona de agremenet de la Brãdet.

Conform planului detaliat de lucrãri, în cadrul proiectului a fost reabilitatã zona pietonalã cuprinsã între Piaþa Victoriei ºi

Dunca cere sprijin primarilor din Vulcan ºi Lupeni

E

dilul ºef din Aninoasa cere primarilor din Vulcan ºi Lupeni sã-l ajute sã obþinã finanþarea necesarã construirii unui bloc social.

Primarul ar putea demola cartierul din Iscroni care este un focar de infecþie ºi-i oripileazã pe turiºtii care merg spre staþiunile Pasul Vâlcan ºi Straja.

Maximilian GÂNJU Colonia „cãrbunarilor” din Aninoasa se aflã pe lista autoritãþilor locale de a fi demolatã de ani de zile, iar pentru familiile care trãiesc în adevãrate cocioabe, urma sã fie ridicat un bloc social care sã le ofere condiþii decente de viaþã.

Numai cã, în afarã

de promisiuni, de la Guvern n-a venit nici un leu pentru blocul social. Acum, edilul din Aninoasa cere sprijin public colegilor sãi din Vulcan ºi Lupeni, sã facã demersuri pentru a obþine finanþarea. Primarii din cele douã municipii sunt direct afectaþi de focarul de infecþie de la Iscroni. „Toatã lumea

spune cã trebuie fãcu ceva cu cartierul acesta pentru cã toþi turiºtii care merg spre Pasul Vâlcan ºi Straja trec ºi observã aceastã nenorocire. Am proiectul depus pentru acel bloc de locuinþe ca sã pot muta cetãþenii din zona respectivã, am avut promisiuni cã sigur vor fi alocaþi banii necesari.

Fac apel la primari, la politicienii Vãii Jiului, sã ne ajute sã scãpãm de problema aceea”, a declarat primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca. Încã din anul 2008 se vorbeºte de un bloc social în care sã fie mutaþi romii de la Iscroni, însã finanþarea rãmâne doar o promisiune. Blocul are studiu de fezabilitate, dar ºi proiect tehnic.

Beneficiari de ajutoare sociale, oamenii locuiesc în case de colonie ce stau sã se dãrâme ºi împart cele câteva sute de metri pãtraþi pe care sunt amplasate pavilioanele cu animalele.

Infractori prinºi de poliþiºtii de la Petrila

P

olitistii de la Petrila au prins mai multi infractori dati in urmarire nationala in ultimele zile. Printre acestia se numara si un barbat cautat pentru viol.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Luiza ANDRONACHE Au fost cateva zile pline pentru oamenii legii de la Petrila. Eu au retinut trei barbat cautati pentru mai

multe infratiuni. “ În urma acþiunilor intreprinse de poliþiºtii oraºului Petrila, au fost depistate 3 persoane care posedau mandate de arestare. Unul din-

tre ei era urmãrit naþional ºi a fost gãsit pe raza Municipiului Petroºani ºi depus la Penitenciarul Bârcea. Ceilalþi doi au fost depistaþi la Petrila ”, a declarat Alexandru Scafariu, adjunct sef Politia Petrila.

Faradelegile pe care acestia le-au comis au fost diverse, insa cea mai grava este acuzatia de viol care

i se aduce unuia dintre ei.

“Unul dintre ei era cãutat pentru furt calificat, altul pentru infracþiuni privind nerespectarea regimului circulaþiei, iar cel care a avut pedeapsa cea mai mare, a fost cel cãutat pentru infracþiunea de viol cu un mandat de executare a pedepsei de trei ani ºi trei luni ”, a mai precizat Scafariu.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

Ziua Mondialã a bolnavului

V

oluntarii Organizaþiei Caritas au dat o mânã de ajutor bãtrânilor din Petroºani. Totul a fãcut parte din manifestãrile dedicate Zilei Mondiale a Bolnavului, iar dupã ce au luat parte la o slujbã, mai mulþi bãtrâni au aflat cum stau cu sãnãtatea.

Diana MITRACHE ªi-au luat tensiunea ºi glicemia ºi au aflat cât de bolnavi pot fi.

Au primit sfaturi medicale de la asistente ºi duhovniceºti de la bisericã, iar apoi au venit la Centrul Cartitas ca sã vadã cum stau, la propriu, cu sãnãtatea.

Fiecare bãtrân, sau voluntar a stat la coadã ºi apoi ºi-a mãsurat nivelul glicemiei ºi tensiunea. „Am venit sã ne luãm tensiunea ºi glicemia.

Cã nouã ne este mai greu sã mergem la cabinete medicale, cã avem pensii mici. E foarte bine venitã aceastã acþiune ºi am

aflat de ea de la bisericã”, a spus o bãtrânicã. „Eu am venit astãzi pentru cã am aflat cã este Ziua Mondialã Bolnavilor.

Am fost la slujbã ºi acum am venit sã vãd cum stau cu sãnãtatea, cã ºtiu cã sunt bolnavã cu inima”, a mãrturisit o altã femeie. „Am fost invitaþi de pãrintele paroh ca sã participãm la o micã întâlnire cu bolnavii ºi bãtrânii. Am dorit sã mi se mãsoare tensiunea ºi glicemia, sã ºtiu care este situaþia.

O fac destul de rar ºi am participat la Sfânta Liturghie, cã este Ziua Mondialã a Bolnavilor ºi o celebrãm pe Fânta Fecioarã Maria de la Fatima”, a mai adãugat un alt bãtrân.

La 11 februarie, se sãrbãtoreºte Ziua Mondialã a Bolnavului.

Evenimentul a fost instituit de cãtre papa Ioan Paul al II-lea, la 13 mai 1992, în

cadrul celei de-a 75-a aniversãri a revelaþiilor de la Fatima ºi a 11 ani de la tentativa de la asasinarea lui în Piaþa Sf. Petru din Roma. Ziua Bolnavului a fost fixatã pentru 11 februarie, pentru cã în acea zi a anului 1984, a fost procla-

matã prima Scrisoare Apostolicã "Salvifici doloris" din istoria Bisericii, dedicatã valorii suferinþei umane. „Este Ziua Internaþionalã a Bolnavilor, celebratã nu numai în comunitatea noastrã, ci pe întreaga planetã. Noi încercãm sã sãrbãtorim ºi sã îndreptãm atenþia oamenilor

Locuri romantice pentru îndrãgostiþi

C

oncursuri romantice. Îndrãgostiþii din Petroºani care pleacã de Ziua Îndrãgostiþilor la Verona pot câºtiga diferite premii dacã îºi aratã dragostea pentru partener. Ziua Îndrãgostiþilor, peste hotare. Tot mai mulþi petroºãneni îndrãgostiþi au ales sã îºi petreacã o minivacanþa de Valentine`s Day peste hotare, asta deºi preþurile sunt mai pipãrate faþã de cele din þarã.

Monika BACIU Reprezentanþii agenþiilor de turism spun cã cererile au fost foarte mari pentru un sejur la Verona sau Paris. ”De Valentine`s Day cu toate cã ºi România oferã diferite pachete pentru petrecerea acestei zile a îndrãgostiþilor, petroºãnenii au ales în special destinaþii din strãinãtate, cum ar fi Verona. În cadrul programului se orga-

nizeazã anual Verona In Love, în piaþa centralã, câºtigãtorul trebuie sã aibã cea mai bunã scrisoare de

dragoste ºi câºtigã o excursie în care poate merge pe urmele lui Romeo ºi Julieta cu jumãtatea sa. Restul

au ales Parisul pentru cã îl considerã mai romantic cu prlimbarea pe Sena cu vaporaºele”, a declarat Gabriela ªipoº, reprezentantul unei agenþii de turism din Petroºani.

Preþurile variazã în funcþie de locaþia aleasã pentru acest eveniment. ”Care aleg strãinãtatea plãtesc începând de la 230 de euro de persoanã, iar cei care aleg România plãtesc începând de la 500 de lei de persoanã”, a mai precizat sursa citatã.

Pentru cei care aleg sã îºi petreacã Ziua Îndrãgostiþilor peste hotare sejurul este de 3 nopþi ºi patru zile sau douã nopþi ºi o trei zile.

cãtre cei vârstnici ºi cei bolnavi. De aceea a fost liturghia de la ora 9,00, pentru bolnavi”, a adãugat ºi Janos Szasz, preotul Bisericii Catolice Sfânta Varvara din Petroºani, Principalele manifestãri ale primei aniversãri a Zilei Mondiale a Bolnavului au avut loc în 1993 la Lourdes în Franþa, cu participarea lui Ioan Paul al II-lea. Deºi creatã în sânul Bisericii Apusene, sãrbatoarea a pãtruns ºi în spaþiul ortodox, unde, aºa

cum spun reprezentanþii Episcopiei Romanului, “prin misiunea noastrã, marcãm acest eveniment în fiecare zi”. „Este pentru al doilea an consecutiv, când facem acest eveniment la noi la Petroºani, noi, membrii Organizaþiei Caritas, împreunã cu Biserica Catolicã. La seduiul organizaþiei, am luat glicemia ºi tensiunea în mod gratuit, apoi fiecare a primit un sandviº un ceai, iar lumea a putut sã ne cearã ºi sfaturi”, a spus Adina Roman, asistentã medical, care a luat parte la aceastã acþiune. Bãtrânii care s-au prezentat la acest eveniment nu stau tocmai rãu cu sãnãtatea.

Fiecare a primit un sfat, dupã consultaþii ºi fiecare a plecat mai încrezãtor în sãnãtatea sa.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

Actualitate 13

Iarna, noaptea, spre piscuri, în Parâng!

I

ubitorii întrecerilor extreme, unde adrenalina creºte la nivel maxim, sunt aºteptaþi în Parâng, la o competiþie ineditã, aflatã la prima ediþie.

Carmen COSMAN-PREDA Ineditul concurs, denumit generic “Parângul Night Challenge” este organizat de Asociaþia Sportivã Bike & Run Petroºani ºi va avea loc în data de 22 februarie. Participanþii

înscriºi în competiþie sunt invitaþi sã dea “nãvalã spre Vârful Parângul Mic, într-un mod organizat ºi în acelaºi timp, inedit. O puteþi face în douã moduri: în alergare sau împingând în beþele skiurilor de turã”, dupã cum spun organizatorii. În total,

traseul mãsoarã 4,5 kilometri, cu o diferenþã de nivel de 1.000 de metri. Un traseu deloc uºor, extrem de solicitant, însã peisajul ºi adrenalina compenseazã din plin efortul depus de cei ce vor lua startul.

“Startul, ce va avea loc din apropierea

telescaunului, se va da cu un decalaj de 5 minute între cele douã categorii. Traseul ce va strãbate întreaga Pârtie B - una dintre cele mai frumoase ºi solicitante pârtii din þarã- va continua pânã pe piscul amintit, ce bifeazã o altitudine de +2000 m, mai exact, 2.074 m. De acolo, priveliºtea de ansamblu asupra tuturor oraºelor Vãii Jiului,

Întrecerea salvamontiºtilor- anulatã de vreme

C

ampionatul naþional al salvatorilor montani, o întrecere cu scop principal de verificare a cunoºtinþelor, a fost anulat din cauza vremii cãlduroase. Echipa judeþeanã a Salvamont Hunedoara este campioanã naþionalã, titlu obþinut anul trecut.

Salvatori montani din toate staþiunile turistice ale judeþului urmau sã alcãtuiascã echipa hunedoreanã care ar fi trebuit sã concureze cu cel puþin 25 de grupe similare care intervin în zonele de munte din þarã. Întrecerea salvamontiºtilor din România trebuia sã aibã loc în acest week-end la Gura Humorului, însã vremea primãvãraticã a topit zãpada de pe pârtii iar competiþia a fost anulatã.

Salvatorii hunedoreni au rãmas astfel cu titlul de campioni naþionali, obþinut în sezonul trecut, mai exact Salvamont Petroºani a obþinut locul trei, la categoria de vârstã peste 50 de ani, în timp ce, echipa judeþeanã, formatã din Ovidiu Bodean, ºef Salvamont pe Hunedoara ºi Gheorghe Pancu de la Salvamont Uricani a reuºit performanþa de a deveni campioanã naþionalã la aceeaºi categorie de vârstã. „De fapt este vorba de o verificare a cunoºtinþelor profesionale ºi a aptitudinilor.

Sunt douã etape ale acestui aºa zis concurs, una vara ºi a

doua iarna.

Se adunã punctele de la ambele etape ºi se face un clasament. Anul trecut am ieºit pe primul loc, însã diferenþierea se face la secunde pentru cã toate echipele sunt foarte bine pregãtite. Din pãcate etapa de iarnã care era programatã pentru week-end nu se mai þine dupã ce am aflat astãzi cã stratul de zãpadã se topeºte ºi prognoza meteo dã vreme cãlduroasã. Va fi etapa din varã”, ne-a declarat Ovidiu Bodean, ºef Salvamont Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

luminate în noapte, vã vor face sã vã felicitaþi pentru alegerea de a fi acolo”, dau asigurãri reprezentanþii Asociaþiei Sportive Bike & Run Petroºani.V Iar dupã concurs, oboseala se “stinge” la o petrecere "after race", când va avea loc ºi festivitatea de premiere. Vor fi premiate primele 3 locuri la categoriile de vârstã -35, +35 de ani masculin ºi open feminin, atât la alergare, cât ºi la schi de turã.

S

chiul de turã, alternativa variantei clasice Pentru iubitorii schiului, care s-au sãturat de varianta clasicã,

schiul de turã este o alternativã din ce în ce mai cãutatã.

Un echipament complet nu este cu mult mai scump decât unul obiºnuit, dar schiorul trebuie sã aibã o condiþie fizicã foarte bunã.

Iar pe crestele Parângului, zeci de iubitori ai sporturilor de iarnã experimenteazã an de an acest mod de a schia.

Schiurile sunt asemãnãtoare cu cele de fond, fiind mai înguste decât cele clasice, iar clãparii sunt mai scurþi. În plus, pe talpa schiului se prind piei de focã, care sã împiedice alunecarea, iar aceste piei pot fi lipite sau prinse în ºuruburi.

14 Program & Horoscop

10:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 11:20 Oameni care au schimbat Lumea 11:30 Dispãruþi fãrã urmã 12:00 Beneficiar România (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Sport

9:30 Mediumul (r) 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Killer Karaoke

8:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?

22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 O mare cumpãnã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Experiment infernal 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Furã ºi fugi 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Psihologia minciunii 0:00 CSI New York

21 martie *** 20 aprilie Este o zi bunã pentru a trece la schimbãri în domeniul afacerilor ºi pe plan sentimental. Sunt ºanse mari sã prindeþi un contract de colaborare. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune, însã fiþi mai îngãduitor cu o persoanã în vârstã.

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 21:45 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Jumãtatea mea ºtie (r) Asta-i România! (r) WOWbiz

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Atletico Madrid - Real Madrid 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Atletico Madrid - Real Madrid 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa nu prea reuºiþi sã faceþi ce v-aþi propus, pentru cã intervin o mulþime de evenimente neprevãzute. Nu vã enervaþi ºi fiþi perseverent. Dupãamiazã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care vã dã câteva idei de afaceri.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Sunteþi foarte bine dispus, iar relaþiile cu cei din jur decurg fãrã probleme. Pe plan financiar nu staþi grozav, dar puteþi avea succes în chestiuni casnice ºi în societate. Seara vã simþiþi foarte bine într-o vizitã la prieteni, unde sunteþi în centrul atenþiei.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa nu vã vedeþi capul de treabã. Organizaþi-vã cât mai eficient! Dupã-amiazã aveþi ocazia sã puneþi bazele unei afaceri. Ca sã nu aveþi probleme, apelaþi la persoane cu experienþã. Pe plan sentimental puteþi sã fiþi optimist.

Situaþia financiarã nu vã mulþumeºte deloc. În schimb, sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Puteþi avea succes la examene, concursuri etc.

Analizaþi-vã serios perspectivele profesionale ºi cãutaþi noi oportunitãþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Colaboraþi foarte bine cu un partener de afaceri ºi reuºiþi sã încheiaþi o tranzacþie strãlucitã.

Relaþiile cu persoana iubitã trec printr-un moment delicat. Dar, dacã sunteþi dispus sã discutaþi calm, totul se poate rezolva.

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

aprile

22

Este foarte posibil sã se petreacã ceva deosebit pe plan social sau în relaþiile sentimentale. Sunt favorizate relaþiile de parteneriat, întâlnirile de afaceri ºi investiþiile pentru cãmin. Spre searã, un prieten vã dã o veste bunã.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Aventurã de o noapte 22:00 Alb orbitor

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunt ºanse sã începeþi o activitate comercialã din care veþi câºtiga bine. Sunteþi apreciat de ºefi, ceea ce stârneºte invidia colegilor. Acceptaþi munca în echipã. Nu faceþi eforturi mari!

21 ianuarie *** 20 februarie

Creativitatea vã ajutã sã aveþi succes la locul de muncã sau în afaceri. Planurile referitoare la o investiþie serioasã încep sã prindã contur. Nu vã neglijaþi familia. Ar fi bine sã vã faceþi timp ºi pentru odihnã.

Dimineaþa s-ar putea ca relaþiile sentimentale sã fie mai încordate. Se pare cã sunteþi nevoit sã plecaþi într-o delegaþie care se anunþã destul de dificilã. Vã puteþi descurca foarte bine, dar fiþi foarte atent la acte.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi un farmec deosebit ºi atrageþi admiraþia celor din jur.

Cu puþinã atenþie, vã puteþi descurca excelent în afaceri. Aveþi ocazia sã faceþi o investiþie importantã pentru casã.

21 februarie *** 20 martie La serviciu reuºiþi sã vã afirmaþi aproape fãrã nici un efort.

Sunteþi plin de energie ºi meritã sã valorificaþi momentul ca sã terminaþi tot v-aþi propus. Dupãamiazã s-ar putea sã aveþi o discuþie cu un prieten.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

Anunþ Consiliul Judeþean Hunedoara, cu sediul în municipiul Deva, Bld.1 Decembrie 1918 nr.28, judeþul Hunedoara, numãr telefon 0254 211 350, fax. 0254 230 030, invitã asociaþiile, fundaþiile sau organizaþiile neguvernamentale fãrã scop lucrativ care iniþiazã ºi organizeazã acþiuni, programe sau proiecte culturale, sportive, de tineret ºi unitãþile de cult din judeþul Hunedoara sã depunã cereri pentru selecþionare în vederea acordãrii de finanþãri nerambursabile de la bugetul propriu al judeþului Hunedoara în limitele sumelor alocate pentru

anul 2014.

Documentaþia necesarã întocmirii proiectelor, procedura de selecþie cât ºi alte informaþii în acest sens se obþin de pe site-ul www.cjhunedoara.ro.

Proiectele trebuie sã se deruleze conform specificaþiilor din Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Comisiei de evaluare ºi selecþionare a persoanelor fizice autorizate/atestate, asociaþiilor, fundaþiilor sau organizaþiilor neguvernamentale fãrã scop patrimonial care iniþiazã ºi organizeazã acþiuni, programe ºi proiecte culturale, educativ-ºtiinþi-

Azi se ia apa!

COMEMORARE

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Miercuri 12 Februarie 2014, în oraºul: - Aninoasa între orele 8:00 14:00. Zona afectatã: Str. Libertãþii, Simion Bãrnuþiu, Republicii, Sadoveanu, Bucureºti.

Motivul restricþiei: Remediere pierdere str. Libertãþii, nr. 70.

La împlinirea a 7 ani de la trecerea în nefiinþã a celei care a fost o mamã, o soacrã ºi o bunicã deosebitã,

CORNELIA NICULA (ROMANCICI),

cei care te-au iubit îþi adreseazã un pios omagiu.

Dumnezeu sã te odihneascã în pace!

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european.

Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 0721225359 0768406987

fice, sportive, unitãþilor de cult ºi a ofertelor formulate pentru editarea unor publicaþii culturale pentru care se pot acorda finanþãri nerambursabile din fonduri publice.

Documentaþiile de solicitare a finanþãrii nerambursabile se depun la registratura generalã a Consiliului Judeþean Hunedoara, (douã exemplare, în plic închis pe care se va menþiona ºi Codul Unic de Înregistrare al solicitantului), camera nr. 2, pânã la data de 11.03.2014.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la Compartimentul culte, sport, turism, activitãþi culturale, camera 110, numãr telefon 0254 211 350, interior 152.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Februarie 2014

Valea Jiului, încotro?

T

oate investiþiile în turism din Valea Jiului, sunt blocate! Ceea ce se dorea o alternativã la mineritul care este deja pe butuci si nici nu se mai întrevede atât de bine sau cel puþin nu mai bate cu entuziasmul arãtat de guvernanþii care au venit de-a lungul ultimilor ani aici ºi au promis marea cu sarea.

Luiza ANDRONACHE

Proiectul care prevede unirea staþiunilor Pasul Vâlcan cu Straja bate pasul pe loc, cel de dezvoltare a staþiunii de la Vulcan, la fel, la Petrila, construcþia staþiunii Dobraia este în aceeaºi fazã de câþiva ani, de plimbat hârtii ºi cerut aprobãri de pe la ministere, iar la

Petroºani, în Parâng, lucrurile stau ºi mai rãu. Aici se vorbeºte de mulþi ani de construcþia domeniului schiabil ºi mai ales de cea a telegondolei spre Parâng, iar astãzi, nici mãcar telescaunul intermediar TS3, de la Rusu pânã în staþiunie, nu este gata. Bani pentru continuarea lucrãrilor nu sunt în bugetul local ºi tocmai de

aceea primaria trebuie sa faca un credit.

Insa de începerea altora, mai de anvergurã, nici nu se pune problema la acest moment.

Acum cateva luni, deputatul din Colegiul de est, Monica Iacob Ridzi, a adunat peste 12.000 de semnãturi pentru continuarea lucrãrilor în Parâng, dar tot degeaba.

Rãspunsurile care se

dau peste tot au fost aceleaºi, cã nu sunt bani.

Odatã cu dezvoltarea turismului, este bine ºtiut cã se vor crea ºi locuri de muncã pentru localnici, veniturile la bugetele locale vor fi mai mari, iar economia pe întreaga zonã va fi mai bunã. Însã, cum ºi alternativa la mineritul care stã sã se prãbuºeascã ne este aproape luatã, ne întrebãm din ce în ce mai des ce se va întâmpla cu Valea Jiului, cu oamenii de aici ºi oare ce are de gând Guvernul cu noi?!

Oferte timpurii pentru perioada de varã

G

oana dupã oferte. Agenþiile de turism le-au pregãtit celor care vor sã îºi petreacã concediul din timpul verii în þãri strãine tot soiul de oferte timpurii. Pânã în acest moment, cea mai cãutatã destinaþie este Antalya.

Monika BACIU

Vacanþã la munte la jumãtate de preþ

T

uriºtii care vor sã meargã în aceastã perioadã la munte se bucurã de reduceri importante de tarife. E drept, nu peste tot, însã multe dintre hoteluri ºi pensiuni sunt incluse în programul „O sãptãmânã la munte”, lansat de Federaþia Patronatelor din Turismul Românesc.

Carmen COSMAN-PREDA Anul acesta, programul a ajuns la cea de a XI-a ediþie ºi se deruleazã pânã în data de 28 martie. Iar tarifele practicate acum sunt reduse cu pânã la jumãtate faþã de preþurile normale din aceastã perioadã.

Astfel, tarifele maximale pentru un singur loc, per sejur sunt urmãtoarele: la hotel,

vilã, cabanã de douã stele -161 lei (fãrã mic dejun); la hotel, vilã, cabanã trei stele – 259 lei (fãrã mic dejun); la hotel, vilã patru stele – 368 lei (fãrã mic dejun).

Durata unui sejur este de cinci nopþi, începând duminicã ºi terminând vinerea, în perioada 09 februarie – 28 martie 2014.

Rezervarea locurilor se contracteazã prin agenþiile de turism, iar

solicitãrile vor fi onorate în ordinea înscrierilor ºi în funcþie de numãrul de locuri de cazare puse la dispoziþie.

Oficialii agenþiilor de turism din judeþul Hunedoara spun cã o mare parte dintre hotelurile ºi pensiunile din þarã care s-au înscris în acest program sunt din Sinaia, Predeal, sau Poiana Þapului dar se întâlnesc oferte ºi pentru Poiana Braºov ºi Moeciu. De asemenea cine preferã Bucovina poate petrece “O sãptãmânã la munte” la Vatra Dornei sau Gura Humorului.

Din judeþul Hunedoara, însã, nici un hotel sau pensiune nu sunt înscrise în acest program.

”În ceea ce priveºte early-booking-ul am intrat în a doua decadã de reduceri de înscrieri timpurii de pânã la 20% unde avem înscriºi deja 30 de turiºti. Majoritatea au ales Antalya pentru cã este o zonã frumoasã ºi serviciile diferitã foarte mult de cele din România”, a declarat Gabriela ªipoº, reprezentant agenþie de turism Petroºani.

Preþurile în aceastã perioadã

sunt mult mai mici decât cele pentru biletele cumpãrate în plin sezon. Asta îi ºi îndeamnã pe petroºãneni sã îºi facã rezervãrile din timp. ”Pentru doi adulþi pleacã de la 800 de euro, la hotel de 4 stele cu all-inclusive”, a mai spus sursa citatã. În cadrul acestor pachete, turiºtii beneficiazã de mai multe servicii, printre care ºi diferite vizite la obiectivele turistice din zonã.