Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 534

Cronica Vãii Jiului Marti, 21 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Le cad mormintele în curte

Rechizitoriu refãcut în dosarul ex-managerului Spitalului Lupeni >>> PAGINA A 3-A

Doi ani de ProUrbis >>> PAGINA A 4-A

Pãrinþii unui copil se luptã pentru a obþine un certificat de naºtere >>> PAGINA A 5-A

ªpaga în ºcoli ºi în Valea Jiului >>> PAGINA A 7-A Dosarul „Amantul familiei”

Poliþistul Adrian Sucilã strânge probe pentru expertiza criminalisticã ce ar trebui sã-i demonstreze nevinovãþia >>> PAGINA A 7-A

NLP intrã ºi în Valea Jiului, dupã 2000 de ani >>> PAGINILE 8-9

Problemele din minerit, pe masa ministrului Economiei >>> PAGINA A 13-A

O

bunã parte din mormintele aflate în Cimitirul Central din Petroºani sunt în pericol sã se prãbuºeascã peste casele oamenilor ce locuiesc în apropiere. De ani de zile oamenii se cãznesc sã tragã un semnal de alarmã, dar se pare cã abia acum au fost auziþi. Locuiesc în apropierea cimitirului central din Petroºani, dar trãiesc cu coºmarul cã pãmântul cu câteva morminte s-ar putea prãbuºi în curtea lor. >>> PAGINA A 3-A

Centrul de informare turisticã de la Petroºani va fi realizat >>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

O

bunã parte din mormintele aflate în Cimitirul Central din Petroºani sunt în pericol sã se prãbuºeascã peste casele oamenilor ce locuiesc în apropiere. De ani de zile oamenii se cãznesc sã tragã un semnal de alarmã, dar se pare cã abia acum au fost auziþi. Locuiesc în apropierea cimitirului central din Petroºani, dar trãiesc cu coºmarul cã pãmântul cu câteva morminte s-ar putea prãbuºi în curtea lor. Zeci de locuri de veci au fost construite aici haotic, fix lângã gardul oamenilor, iar acum, ceea ce a rãmas din gardul de sprijin nu mai poate þine tonele de pãmânt îmbibat cu apã. Totul s-a precipitat când oamenii au observat cã, de câteva zile, cineva încearcã sã sape noi morminte ºi mai aproape de gard. Iar dupã ce din gard nu a mai rãmas mai nimic ºi totul este acum susþinut cu o plasã firavã de sârmã, oamenii s-au alarmat. „Cea mai gravã problemã ar fi gardul, dupã ce s-au furat panourile de beton. Nici nu am avea voie sã avem panouri de sârmã, ca sã se vadã în curte ºi noi sã vedem toate crucile. Zilele trecute am observat cã încercau

Le cad mormintele în curte

sã sape din nou morminte ºi sã ne bage cavouri fix în gard ºi am cerut sã se opreascã”, spune Diana Popovici, proprietara uneia dintre casele de lângã gard. Imediat ce au observat asta, oamenii au cerut oprirea lucrãrilor ºi asta s-a ºi întâmplat, iar gropile sãpate pentru cavou, au fost deja acoperite. „Este o zonã unde, pânã nu demult, era un depozit de gunoi ºi noi am curãþat locul ºi, pentru cã nu mai sunt locuri în cimitir, am zis sã mai facem loc la câteva morminte, dar în urma sesizãrilor, am oprit lucrãrile”, a recunoscut ªtefan Hodoº, responsabilul care s-a ocupat de lucrãrile din cimitirul central, în ultimul an. Cei care locuiesc în centrul municipiului Petroºani, pentru cã cimitirul este chiar în zona zero a oraºului, în apropierea unui cartier de vile, se tem cã într-o zi totul se va

prãbuºi peste curtea lor, iar unii deja nu îºi mai pot folosi bucãtãriile de varã, din cauzã cã pâmântul din cimitir le-a distrus pereþii de susþinere. Asta, în condiþiile în care legea prevede ca orice contrucþie sã se facã la cel puþin 3 metri distanþã de gardul oamenilor. „Cade totul, implicit fundaþia, gardul vine spre noi. Vecinul meu are probleme mai mari, cu toatã umezeala, cã la el în curte e toatã apa ºi

mucegaiul, iar bucãtãria de varã nu a mai putut sã o foloseascã, deoarece îi cade tencuiala, zidul. Gunoiul se aruncã la gardul nostru ºi toatã vara stãm ºi îi rugãm pe cei care fac curat în coimitir sã nu o mai facã. Acum au curãþat cei de la primãrie, dar nu se vedea gardul de mizerie”, mai spune femeia. Situaþia a ajuns ºi la urechile edililor locali, iar primarul promite cã va remedia situaþia din

cimitir. „Avem în vedere acest aspect. Am primit mai multe sesizãri ºi vom aloca banii necesari pentru consolidarea terenului din apropierea cimitirului, aºa încât oamenii sã nu mai aibã astfel de probleme”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Lipsa locurilor de

Rechizitoriu refãcut în dosarul ex-managerului Spitalului Lupeni

R

echizitoriul refãcut de procurorii de la Petroºani în cazul ex-managerului Spitalului Municipal Lupeni, Mariana Mateescu, a ajuns în instanþã, iar apãrãtorul acesteia a cerut un nou termen pentru studierea documentului. Tot la urmãtorul termen se va pronunþa instanþa cu privire la cererea de restituire a cauzei pentru refacerea urmãririi penale. Procesul în care este judecat ex-managerul Spitalului Municipal Lupeni, dr. Mariana Mateescu, a fost amânat pentru luna februarie. „A fost depus la dosar rechizitoriul refãcut ºi am solicitat un nou termen pentru a putea sã-l studiem ºi noi”, a declarat avocatul Daniel Tomescu, apãrãtorul Marianei Mateescu. La termenul de judecatã din luna decembrie, instanþa a decis restituirea dosarului la procurorul de caz pentru refacerea rechizitoriului, dupã ce au constatat neregularitatea actului de sesizare a instanþei. De asemenea, judecãtorul de caz

trebuie sã se pronunþe asupra cererii formulate de apãrãtor de restituire a cauzei pentru refacerea urmãririi penale, solicitarea urmând sã fie luatã în

discuþie în data de 17 februarie, când a fost stabilti urmãtorul termen de judecatã. Mariana Mateescu a fost acþionatã în judecatã de administraþia

Actualitate 3 veci ºi modul haotic în care s-au construit cavouri în toate cimitirele din Petroºani genereazã astfel de probleme. Nu mai târziu de luna trecutã, un alt incident a ºocat opinia publicã, dupã ce s-a descoperit cã mormintele erau construite în apropierea unei þevi de termoficare, care, dupã ce s-a spart a inundat toate cavourile. Diana MITRACHE

publicã din Lupeni ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara, pentru fapte ce ar fi fost comise în perioada în care aceasta deþinea funcþia de manager al Spitalului Municipal Lupeni. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei la începutul lunii iunie 2013, prejudiciul fiind calculat la 70.000 de lei, despre cele douã instituþii susþin cã au fost cheltuiþi de fostul director al Spitalului Municipal Lupeni. Dupã ce a descoperit faptele, conducerea spitalului a formulat o plângere penalã împotriva fostului manager, iar procurorii au decis trimiterea acesteia în judecatã pentru abuz în serviciu. Dupã ce a plecat de la Lupeni, Mariana Mateescu a preluat funcþia de manager al Spitalului Municipal Vulcan, de unde a fost demisã în luna martie a anului trecut. Car men COSMAN-PREDA


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

Asigurãrile, mai scumpe ºi doar de nevoie

N

u prea ne facem asigurãri decât dacã e musai. Locuitorii din Valea Jiului pot beneficia de tarife mai mici atunci când îºi asigurã maºinile, dar atunci când vine vorba despre locuinþe, mai toþi cred cã nu îi ajutã o astfel de asigurare. Diana MITRACHE Asigurãrile pe casã sunt obligatorii, dar puþini se gândesc sã plãteascã banii necesari. Nu costã mult, însã pãrerile oamenilor sunt împãrþite, iar dacã pensionarii

sunt mai conºtiincioºi ºi plãtesc cam 20 de euro pentru o astfel de asigurare, alþii o fac doar dacã e nevoie, sau considerã cã nu au nevoie de ea ºi atunci nici nu mai plãtesc bani. „Eu îmi fac asigurare demult, de la început. Nu în

fiecare an, la 6 luni, chiar. Am trecut acolo pentru calamitãþþi, incendii, imobiliare, dar nu ºtiu dacã ºi funcþioneazã. Nu s-a întâmplat sã vãd dacã ne dã ceva sau nu…”, recunoaºte o pensionarã din Valea Jiului, în timp

Doi ani de ProUrbis

L

a Primãria municipiului Petroºani vor avea loc vineri, 24 ianuarie, douã aniversãri. În primul rând se vor marca cei 155 de ani scurºi de la Unirea Principatelor Române, moment cu o încãrcãturã istoricã majorã pentru români. În al doilea rând, Forumul ProUrbis aniverseazã doi ani de existenþã.

Marmurã a Primãriei Petroºani, la ora 12,00”, se aratã în comunicatul remis de reprezentanþii Forumului. În urmã cu doi ani, mai exact la data de 24 ianuarie 2012, într-o sugestivã Zi a Unirii, la Petroºani a luat naºtere un forum

Monika BACIU ”Îmi face o deosebitã plãcere sã vã anunþ cã în data de 24 ianuarie 2014 , Forumul Pro Urbis împlineºte 2 ani de existenþã ºi activitate. Totodatã în acestã zi evocãm ºi momentul aniversar al Unirii Principatelor Române. Într-o aceastã zi importantã pentru comunitatea noastrã, îmi face o deosebitã plãcere sã vã invit în

calitatea de membru Pro Urbis pe care o aveþi, pentru a ne reuni în acelaºi cadru festiv, în Sala de

de dezbatere ºi implicare a cetãþenilor în viaþa comunitãþii locale. Iniþiat de primarul Tiberiu Iacob

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 28.02.2014, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani) facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 31.12.2013. Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat nu mai putem accepta documente pentru decontare ºi eliberare de bonuri de cãrbune (SOBE). Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

ce alþii susþin cã îºi asigurã casa, doar dacã pleacã din ea. „Încã nu. Maºinã nu am. Pentru locuinþã nu fac încã, decât luna viitoare, cã vreau sã plec din localitate ºi abia atunci o fac, când plec”, susþine omul. Alþii, însã, nici nu vor audã ºi mizeazã pe faptul cã lor nu Ridzi, din dorinþa declaratã de a implica un numãr cât mai mare de cetãþeni în luarea deciziilor care privesc dezvoltarea comunitãþii locale ºi promovarea spiritului civic, forumul sugestiv intitulat “Pro Urbis” sa bucurat de un impact deosebit în rândul oamenilor. Graþie acestui demers, câteva idei lansate, spre exemplu, de pãrintele ortodox Octavian Pãtraºcu (“Ziua Verde”) sau de profesorul Lucia Muntean (“Ziua Familiei”), dar ºi mulþi, mulþi alþii, au devenit, în scurt timp, tot atâtea evenimente de succes în calendarul acþiunilor publice derulate de cãtre Consiliul local ºi Primãria municipiului Petroºani.

li se poate întâmpla nimic. „Nu îmi fac, deºi s-ar putea sã nu se ºtie. Nu am încredere. Îs bani pierduþi. Eu stau la bloc, nu am inundaþii, nu am cutremure, nu am nimic…”, afirmã un alt localnic. Cã sunt puþini cei care îºi fac asigurãri, asta o recunosc ºi brokerii, care spun cã fac nu mai mult de 10 contracte sãptãmânal ºi îºi pun speranþe în edilii locali, care ar trebui sã le cearã proprietarilor sã îºi facã astfel de asigurãri. „Anul trecut nu s-a simþit o aºa mare avalanºã de încheiere de poliþe obligatorii. Sperãm ca anul acesta sã fie altfel. Mai ales acum, când la început de an, oamenii plãtesc impozite ºi probabil cei de la primãrie le vor solicita ºi acele asigurãri obligatorii”, a afirmat Filip Ene

Emanuel, broker de asigurãri din Valea Jiului. În ceea ce priveºte RCA-urile pentru maºini, aici ºoferii din Valea Jiului ar putea fi avantajaþi datoritã traficului mai puþin aglomerat ºi sumele de asigurare ar putea fi ceva mai mici. „Tarifele sunt individualizate ºi chiar dacã unuia îi iese un preþ mai mic, pentru persoane de aceeaºi vârstã, va putea costa mai mult. Preþurile au crescut cu 5 - 10% faþã de anul trecut, dar cei din Valea Jiului ar fi în avantaj faþã de oraºele aglomerate, cum este capitala”, a mai adãugat brokerul Filip Ene Emanuel. ªi dacã românii îºi asigurã mai ales maºina, nu la fel fac cu casa în care stau, iar cei din Valea Jiului cred cã nici nu ar avea sens sã se asigure la cutremure, inundaþii sau calamitãþi naturale, dat fiind istoricul zonei, pentru cã astfel de evenimente nu se prea petrec aici.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

Pãrinþii unui copil se luptã pentru a obþine un certificat de naºtere

C

az incredibil în Petroºani, unde un bãieþel de trei ani nu poate fi luat în evidenþe de autoritãþile române pentru cã îi lipseºte un certificat de naºtere “confiscat” de autoritãþile din Africa de Sud. Pãrinþii micuþului sunt disperaþi ºi umblã de doi ani de zile pe la ambasadele ºi ministerele din þarã pentru a le determina sã se implice în rezolvarea problemei. Se lovesc însã de dezinteresul funcþionarului român. Maximilian GÂNJU O familie din municipiul Petroºani se luptã cu autoritãþile sud africane dar ºi cu dezinteresul autoritãþilor române pentru a obþine un simplu certificat de naºtere pentru bãieþelul lor. De doi ani de zile bat pe la uºile ambasadelor, ale Ministerului de Externe ori sunã pe la consulat pentru a gãsi o rezolvare astfel ca Sebastian, bãieþelul lor de trei aniºori, sã devinã cetãþean român. Copilul s-a nãscut în Africa de Sud, unde pãrinþii sãi au plecat cu contracte de muncã încã din anul 2007, iar timp de cinci ani de zile lucrurile au fost în regulã. Ba chiar micuþul apare pe prima paginã a unei reviste din regiunea unde locuia, dovadã cã pãrinþii sãi nu aveau niciun motiv sã se ascundã. “Am primit rezidenþa permanentã în Africa de Sud, ne-am luat actele cam dupã un an de zile. Eu am lucrat la o facultate foarte cunoscutã în Adrica de Sud. În 2010 s-a nãscut cel mic, totul a decurs normal ºi copilul a fost înregistrat conform legii. În anul 2012 am vrut sã venim în România, în vizitã. Copilul nu avea paºaport ºi ne-am dus sã aplicãm pentru paºaportul lui, totul a decurs normal ºi am

întrebat dacã ºi noi, cu rezidenþa permanentã, putem aplica pentru paºapoarte. Am mers la Imigrãri ºi de acolo mi s-a spus cã toate actele noastre sunt false. Apoi a venit ºeful de acolo foarte iritat ºi-mi spune cã de unde am actele acelea. Eu i-am rãspuns cã de la ei, am amplicat ca orice cetãþean strãin, iar el mi-a spus cã nu este adevãrat, cã sunt false. Buletinul primit avea amprenta mea, nu este ca la noi, practic e imposibil de falsificat. (...) A început sã mã ameninþe ºi ne-au zis cã trebuie sã se întoarcem în þarã. Leam cerut actele ºi miau spus cã nu ne pot înmâna actele decât dacã plãtim o taxã de repatriere de 500 de euro. Ne-am întors în þarã din cauza unei nedreptãþi, a unui abuz în serviciu”, a povesteºte Gabi Tãnãsescu, mama bãieþelului.

Î

n þarã au dat peste alte necazuri Ajunºi în România aveau sã constate cã tot calvarul lor nu s-a sfârºit. “Am apelat la Evidenþa Populaþiei ca sã reuºim sã facem un certificat de naºtere românesc copilului, dat fiind cã el are paºaport sud-african iar certificatul lui ne-a fost ridicat de cãtre cei de la Imigrãri. Cei de le Evidenþa Populaþiei mi-au spus

cã nu ne pot ajuta pentru cã nu am certificatul în original ºi sã fac o adresã cãtre Ministerul de Externe. Am trimis un memoriu ºi m-au sunat cei de la Ambasada Românã din Africa de Sud, dar mi-au spus ºi ei cã trebuie sã încerc cu Ambasada Africii de Sud din Bucureºti ca sã-mi elibereze un certificat, cã sunt obligaþi pentru cã avem dreptate. De anul trecut sunãm în fiecare zi ºi nu ne ajutã nimeni”, susþine mama lui Sebastian.

R

ãspuns halucinant

Soþii Tãnãsescu primesc de fiecare datã rãspuns de la Ambasada Africii de Sud, cum cã nu este

disponibil consulul, este în ºedinþã ori nu e de gãsit. Ieri - luni au sunat iarãºi iar funcþionara le-a dat un rãspuns halucinant. “Consulul nu are telefonul pornit ºi ar fi bine sã-i trimiteþi un e-mail în care sã-i spuneþi sã-l porneascã, pentru cã aveþi ceva de vorbit”, le-a spus funcþionara celor doi soþi. Sebastian nu poate fi înscris nici la grãdiniþã, ori la ºcoalã ºi nici mãcar la spital nu poate primi îngrijiri dacã pãrinþii lui nu plãtesc consultaþiile. “Expulzat” din Africa de Sud împreunã cu pãrinþii, copilul are un certificat de naºtere ºi

un paºaport sudafrican, dar practic este apatrid. Pãrinþii lui au o copie legalizatã a certificatului de naºtere al bãieþelului cu apostila de la Haga, document legal ºi recunoscut internaþional, însã autoritãþilor române le este necesar ºi certificatul în original pentru a-l lua în evidenþe pe Sebastian. “Am apelat la Consulat, la Ambasadã, la Ministerul Afacerilor Externe, la toatã lumea la care ºtiam cã se poate apela ºi dupã doi ani de zile nimeni nu ne-a ajutat cu nimic. Nu mai ºtim ce sã facem, pe noi cine

ne reprezintã, cine ne ajutã? Suntem românii ãia care muncesc în strãinãtate cu contract legal ºi nimeni nu ne ajutã. Ambasada de acolo nu ne-a ajutat cu absolut nimic, funcþionarii de acolo sunt plãtiþi doar ca sã stea în Africa de Sud în concediu, probabil, pentru cã nu fac nimic. Nu ne-am simþit reprezentaþi sau ajutaþi, mãcar bãgaþi în seamã absolut de nimeni. Nu mai avem la cine sã apelãm, la toate instituþiile la care am cerut sprijin ne-au amânat ºi ne-au întors spatele”, spune Bogdan Tãnãsescu, tatãl lui Sebastian.

Au primit sume mai mici decât sperau

S

uma primitã de municipalitatea Petroºani de la bugetul Consiliului Judeþean Hunedoara este foarte micã. Maximilian GÂNJU

Primãriile din Valea Jiului, în mare parte conduse de PSD, nu au avut trecere prea mare nici în acest an pe lângã ºefii de la judeþ, care au împãrþit bugetul iar administraþiilor din cele ºase localitãþi, o micã excepþie face Aninoasa, s-au ales cu sume de bani foarte mici. Ba chiar în unele cazuri suma alocatã în 2014 a fost mai micã

decât cea primitã anul trecut, iar un exemplu în acest sens este Primãria Petroºani. Municipalitatea din “capitala” Vãii Jiului a primit 300 de mii de lei faþã de 400 de mii de lei cât i s-a alocat la începutul anului trecut. “Sutem nemulþumiþi de sumele alocate pentru cã am primit mult mai puþin decât ar fi fost corect ºi nor-

mal”, a declarat purtãtorul de cuvânt al municipalitãþii, Nicu Taºcã. Nemulþumiþi

sunt ºi primarii PSD din Valea Jiului, care sperau ca în acest an sã primeascã un ajutor mai consistent chiar dacã sumele primite în comparaþie cu cea a Petroºaniului (condus de PDL) sunt mai mari ºi chiar duble în unele cazuri.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

Reþele modernizate ºi o nouã microhidrocentralã, în beneficiul clienþilor ApaServ Valea Jiului

C

onducerea SC ApaServ Valea Jiului SA face eforturi ca preþul apei din Valea Jiului sã rãmânã nemodificat cel puþin în primul trimestru al acestui an. Iar pentru realizarea obiectivului propus, la ApaServ continuã investiþiile.

canalizare din Valea Jiului. Vorbim aici atât de prima etapã, aflatã deja în derulare, cât ºi de cea de a doua etapã, deja aprobatã ºi care acum se pregãteºte sã fie implementatã. “Proiectul cel mai important pentru

noi, pentru SC ApaServ Valea Jiului SA, este cel care vizeazã continuarea investiþiilor din fonduri europene ºi accesarea fondurilor europene pentru partea a doua a proiectului. La începutul lunii februarie

Directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, a precizat cã, pentru societatea pe care o conduce, cel mai important proiect urmãrit în acest an este cel derulat cu fonduri europene de modernizare ºi extindere a reþelelor de apã ºi

avem licitaþia pentru asistenþa tehnicã la partea a doua a proiectului, care va prevede realizarea studiilor de fezabilitate ºi a caietelor de sarcini pentru viitoarele lucrãri cuprinse în proiect. Dacã nu vor fi opreliºti, pânã la sfârºitul acetsui an vor fi scoase la licitaþie toate lucrãrile pe care noi le-am prins, iar de anul viitor sã începe lucrãrile propriu – zise”, a declarat Costel Avram. De asemenea, operatorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului pregãteºte punerea în funcþiune a unei noi microhidrocentrale, amenajate în zona Vulcanului, la Brazi. “Aºteptãm sã vinã utilajul din Cehia, respectiv acea turbinã, ºi sper cã undeva la

mijlocul lunii februarie MHC-ul sã dea energie electricã. Investiþia a fost fãcutã din fonduri proprii, ale SC ApaServ Valea Jiului SA. Punând în funcþiune ºi acest MHC, pe lângã faptul cã ne acoperim tot necesarul de energie, avem ºi un plus ºi chiar putem sã vindem. Este un avantaj mare, care contribuie foarte mult la veniturile proprii ale ApaServ ºi face ca tariful apei sã rãmânã neschimbat”, a precizat Avram.

Zonele verzi, inventariate la Petroºani P âþi copaci, de

C

ce fel, de ce vârstã ºi câte zone verzi avem? La aceastã intrebare vor gãsi rãspunsul cei de la Primãria municipiului Petroºani care au lansat un proiect care prevede inventarierea copacilor ºi a zonelor verzi de pe raza localitãþii. Potrivit legilor în vigoare fiecare unitate administrativ-teritorialã trebuie sã inventarieze spaþiile verzi, astfel încât fiecare locuitor sã beneficieze de astfel de zone. ”Acest lucru este prevãzut de legislaþia în vigoare, este vorba de Legea 24/2007 care reglementeazã zonele verzi aflate în intravilanul localitãþilor. Acest lucru îl realizãm acum ºi noi, am depãºit faza de depunere a ofertelor, acum suntem în evaluare. Cel care va câºtiga aceastã licitaþie

va trebui sã inventarieze toate zonele verzi aflate în intravilanul municipiului Petroºani respectiv pe o suprafaþã de 2625 de hectare cât considerãm noi cã este intravilan. Aceastã suprafaþã urmeazã sã se împartã pe numãrul de locuitori ai municipiului Petroºani ºi noi am dori ca un interval unde ar trebui sã ne încadrãm sã fie de 27 metri pãtraþi pe cap de locuitor”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Scopul inventarierii

zonelor verzi este unul bine stabilit. Odatã identificate aceste spaþii acestea nu vor putea fi folosite pentru a se construi anumite edificii. ”Scopul pentru care se realizeazã o astfel de identificare este de a preveni sã se construiascã diverse imobile, construcþii care afecteazã astfel zona verde. Existã o oarecare contradicþie pentru cã progresul presupune sã construieºti, iar acest lucru se face de cele mai multe ori nu pe clãdiri existente ci afectând

zonele verzi tocmai de aceeea este nevoie sã vedem cum stãm pentru cã atunci când vom decide cã anumite zone sunt spaþii verzi, pe aceste zone nu se va mai putea interveni pentru a da avize pentru a se realiza alte construcþii”, a mai spus sursa citatã. Evidenþa spaþiilor verzi are drept scop organizarea folosirii raþionale a acestora, a regenerãrii ºi protecþiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbãrilor cantitative ºi calitative. Importanþa acestui proiect derivã din necesitatea creãrii unui sistem de management al spaþiilor verzi ºi a spciilor de arbori existenþi în municipiul Petroºani pentru o mai bunã gestionare a potenþialului acestora, cu implicaþii atât asupra echilibrului ecologic cât ºi asupra siguranþei calitãþii vieþii locuitorilor municipiului. Monika BACIU

reþul apei, capitol important

Iar toate aceste investiþii au ca numitor comun pãstrarea preþului apei la parametri de pânã acum, aºa încât sã nu punã presiune financiarã suplimentarã asupra beneficiarilor direcþi ºi, mai ales, asupra populaþiei.

“Mi-am propus pentru acest an sã þin preþul apei nemodificat. Chiar dacã bugetul este realizat pe o creºtere a preþului apei, am înfiinþat acel Birou de Recuperare a Creanþelor ºi cred cã ºi în anul 2014 putem þine preþul apei nemodificat. Este foarte greu, dar voi încerca ºi, cel puþin în primele trei luni ale acestui an, nu voi modifica preþul la apã în Valea Jiului. Asta deºi din 43 de operatori de apã din þarã, preþul apei din Valea Jiului este pe locul 39. Deci, chestiunea conform cãreia apa din Valea Jiului este cea mai scumpã din þarã nu este realã. Apa din Valea Jiului este printre cele mai ieftine”, a sublinat directorul SC ApaServ Valºea Jiului SA, Costel Avram. Car men COSMAN-PREDA


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

ªpaga în ºcoli ºi în Valea Jiului

P

rofesori ºpãgari ºi în Valea Jiului. Dupã scandalurile din þarã care au avut loc la diferite unitãþi de învãþãmânt ministrul educaþiei a dispus întocmirea unui cod etic al dascãlilor. Potrivit liderilor de sindicat acest cod a existat ºi pânã acum însã sub altã formã. ”Este în lucru acest cod de eticã în învãþãmânt. Acesta a existat ºi pânã acum sub formã de regulament de ordine inte-

rioarã în care erau prevãzute toate aceste articole care vor fi introduse în codul de eticã. Din pãcate nu s-au prea respectat ºi ne legãm de ultimele evenimente pe care le-am vãzut în presã ºi normal cã dupã aceste evenimente s-a trecut la aplicarea noului cod de eticã. Este foarte normal sã se dea sancþiuni pentru profesori pentru cã nu este normal sã ceri bani de la elevi sau de la pãrinþi. Aceºti bani care se strângeau erau sume mici pânã acum, erau sume pentru a se cumpãra cretã, pentru a se zugrãvi o salã, dar nu pentru a

U

ltimii trei martori din dosarul poliþistului vulcãnean Adrian Sucilã - acuzat de corupere sexualã ºi act sexual cu un minor – au fost audiaþi de magistraþii din Petroºani, la termenul de luni. Dar pânã la pronunþarea unei sentinþe mai trebuie efectuatã ºi expertiza asucpra vocii solicitate chiar de insulpat. Poliþistul Adrian Sucilã, acuzat cã l-a corupt sexual pe fiul minor al ex-viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, vrea sã îºi dovedeascã nevinovãþia cu ajutorul unei expertize criminalistice asupra vocii ºi vorbirii. Expertiza urmeazã sã fie efectuatã de Laboratorul de Expertize Criminalistice Cluj, dar numai dupã trimiterea probelor ce urmeazã sã fie analizate. „La ter-

lua bani foarte mulþi sã cumperi mobilier pentru clasã sau cadouri”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de Sindicat Învãþãmântul Preuniversitar Valea Jiului. Dascãlii considerã cã un cod etic ar trebui întocmit ºi pentru elevi ºi pãrinþi. mai mult, profesorii spun cã subfinanþarea sistemului de învãþãmânt duce la astfel de probleme. ”Dacã vorbim de un cod de eticã pentru profesori ar trebui un cod de eticã ºi pentru pãrinþi ºi pentru elevi, în afarã de aceasta noi avem prin lege alocaþi 6% din produsul intern

brut. Din pãcate anul trecut am avut sub 3%, anul acesta o sã avem sub 3,2%. Este foarte clar cã nu este suficient ºi atunci se trece la aplicarea acestor bani care se iau de la pãrinþi”, a mai precizat sursa citatã. ªi în Valea Jiului existã dascãli care apeleazã la metoda ”fondul

clasei”, ”fondul ºcolii” sau ”bani de cadouri”. ”Nu aº putea sã spun cã ºtiu, ºtiu doar cã se practicã, dar nominal nu aº putea sã spun. Se practicã peste tot în toatã þara”, a mai precizat Fãgaº. În ultimele sãptãmâni, confruntaþi cu un val de scandaluri, dar ºi cu presiuni din partea

Dosarul „Amantul familiei”

Poliþistul Adrian Sucilã strânge probe pentru expertiza criminalisticã ce ar trebui sã-i demonstreze nevinovãþia

menul de luni au fost audiaþi ultimii trei martori, dar mergem mai departe cu expertiza asupra vocii ºi vorbirii. Acum suntem în faza de a strânge elementele ce urmeazã sã fie expertizate”,a declarat avocatul Daniel Tomescu, apãrãtorul poliþistului

Adrian Sucilã. Încã de la termenul din luna octombrie, magistraþii de la Petroºani au admis cererea de efectuare a unei expertize criminalistice a vocii ºi vorbirii ºi s-a înaintat o adresã în acest sens la Laboratorul de Expertize Criminalistice Cluj, pentru a

se comunica elementele ce trebuie înaintate, în vederea efectuãrii acestei expertize, precum ºi demersurile care trebuie întreprinse de instanþã prin care sã stabileascã dacã interceptãrile audio (telefonice ºi ambientale) sunt autentice ºi dacã aceste discuþii au avut loc între pãrþi. Judecãtorii urmãresc sã verifice autenticitatea înregistrãrilor audio, identificarea persoanelor dupã voce ºi vorbire; verificarea suporturilor ce conþin înregistrãrile, dacã acestea sunt originale; verificarea înregistrãrilor în vederea stabilirii dacã acestea au fost realizate odatã cu desfãºurarea eveni-

premierului Ponta, oficialii de la Educaþie au anunþat cã Legea Educaþiei va fi gata pânã la 15 iunie sau chiar mai devreme, iar în momentul în care ar intra în vigoare ar trebui sã se rezolve toate problemele învãþãmântului românesc. Monika BACIU

mentelor descrise în dosar, verificarea dacã înregistrãrile au fost efectuate de un echipament tehnic deþinut de cãtre Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, în condiþiile în care Adrian Sucilã contestã discuþiile telefonice. Ridicat de la domiciliu în data de 4 iulie 2012, poliþistul Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor. În acelaºi dosar, fiica fostului viceprimar, Mihaela Stoica, este judecatã pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexualã. Sucilã a fost arestat dupã o descindere a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, dar în cele din urmã nu s-a mai prelungit mãsura de arestare preventivã, judecata având loc cu poliþistul în stare de libertate. Car men COSMAN


8 Actualitate

NLP intrã ºi în Valea Jiului, dupã 2000 de ani P

rogramarea neuro-lingvisticã – NLP este o metodã de eficientizare a comunicãrii ºi de modificare a comportamentului, ale cãrei principii se bazeazã pe cunoaºterea de sine ºi pe comunicare. Ne putem schimba viaþa în bine ºtiind cu adevãrat cine suntem, la care se adaugã arta relaþionãrii. Primii care au înfiinþat ºcoli de acest gen au fost Platon ºi Aristotel, apoi Einstein a explicat principiile de bazã ale NLP, în special în axioma fundamentalã conform cãreia întotdeauna avem 3 posibilitãþi de alegere. Occidentul o practicã de mult! În Valea Jiului, se zbate pentru a introduce aceastã ºcoalã, Carmen Notigher, din Petroºani, prin Diana Petrec, specialist în domeniu. ”Din dorul pentru Adevãr, omenirea s-a întrebat de multe veacuri unde este cu adevãrat omul? Care este mãsura tuturor lucrurilor ºi cum îºi gãseºte fiecare individ sensul în lume? ... Acest glas profund se adreseazã omului asemenea unui tunet: O,Om! Cunoaºte-te pe tine!”, spune o parte a unui dicton care a iniþiat discipoli ºi au creat ºcoli de autocunoºtere pentru a ºtii cum sã comunici, cum sã înþelegi oamenii din jur ºi societatea în care trãieºti. Platon ºi Aristotel au format primele ºcoli de

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

acest gen, de cunoºtere de sine ºi de realþionare cu cosmosul uman ºi divin. Americanii ºi o bunã parte a Europei o practicã de foarte mulþi ani, dar în România acest curent a pãtrus timid dupã 1989, ºi gradual a fost cunoscut de o mare parte dintre români. În Valea Jiului nimeni nu a îndrãznit sã pãtrundã, zona fiind consideratã una cu o populaþie fãrã prea mare deschidere spre spiritual, care refuzã înainte sã întelegã informaþia, sau o catalogheazã în zona suburbanului. Dar, vorba aceea ”pânã nu încerci, nu ai de unde

Diana PETREC

sã ºtii”, iar încercarea se face printr-un om al Vãii Jiului. Ce este aceastã ºtiinþã de dezvotare a personalitãþii ºi a comunicãrii? Manualele de sociologie ºi sociologii o propovãdiuesc de mult timp, dar deºteptarea omului, conºtientizarea calitãþilor sale, a talentelor ascunse, conºtientizarea importanþei comunicãrii ºi a ºtiinþei de a comunica, nu a fost pe placul conducãtorilor politici, nici chiar pe partea economicã, pe relaþia salariat-angajator. Dezvoltarea acestei ºtiinþe NLP, ar aduce armonie în toate sectoarele de activitate, începând de la relaþia copil-pãrinte, la cea de soþ-soþie ºi mai departe în carierã ºi în gestionarea corectã, curatã ºi eficientã a problemelor din viaþa unui om. Existã destui ”gicã contra” ale cãror interese ar fi afectate de o societate sãnãtoasã, care poate sã ia atitudine. Carmen Notingher, este prima femeie din Valea Jiului, cunoscutã de noi, care vrea sã introducã în oraºele de pe Jiul de Est ºi cel de vest, cursuri NLP, de dezvoltare personalã, cunoºtere personalã, comunicare. Carmen

Notingher are o diplomã în domeniu atestat de Ministerul Muncii - ºi ne-a povestit cum a început singurã sã tatoneze aceastã ºtiinþã, sã aplice învãþãturile pe propria piele. Dupã o vreme ºi-a gãsit ºi un mentor mult calificat – Diana Petrec, licenþiatã în Litere, Psihologie ºi ªtiinþe ale Educaþiei, din Ploieºti, care activeazã pe acest tãrâm din anul 1999.

P

Este vorba de cursuri care au fãcut oameni fericiþi, care ºi-au câºtigat încrederea în sine, care au descoperit cã sunt capabili sã înfãptuiascã multe lucruri de care nu se credeau în stare. Aceste work shop-uri, cuprind cursuri de Inteligenþã emotionalã, Psihologia relaþiilor de cuplu, Managementul conflictelor, Tehnici avansate de comuni-

care, Limbaj NonVerbal, Managementul timpului, Cãlãtoria interioarã, Arta meditaþiei, Metoda Silva, Constelaþii sistemice, Autocunoaºtere prin tehnica mandalei etc. Eficienþa acestor cursuri a fost maximã. Cursanþii declarã cã vieþile lor s-au schimbat, iar ei sunt alþi oameni, lucru declarat ºi de Carmen Notingher.

Impresia unui trainer NLP, fãcutã public în toamna anului trecut este emiþionantã, cu referire la frumuseþea umanã atunci când este descoperitã, conºtientizatã. ”Parafrazându-l pe Petre Þuþea, eu n-am cerut sa fiu româncã eu am avut noroc! ... ºi multã onoare mi-au mai fãcut românii, astfel cã 20 de oameni minunaþi sã-ºi deschidã porþile inimilor ºi sã mã primeascã în sufletul lor. Am cãlãtorit împreunã o bucatã de vreme ºi am cules de pe drum toate binecuvântãrile care ne-au ieºit în cale. Cu onoare ºi recunoºtinþã, mã înclin!” – spune Maria Cotoi, preºedinte NLP Integrativ Ro.

(nobleþea) ºi crezul personal sunt primii paºi cãtre dezvoltarea unei motivaþii puternice care repercuteazã deopotrivã pe plan personal ºi profesional, în relaþiile cu semenii ºi cu lumea. Albert Einstein spunea "încearcã sã nu fii un om de succes, ci un om de valoare!" Tinereþea se asociazã cu expresia unui entuziasm nãscãtor

de viaþã, de altfel firesc vârstei la care potenþialul creator este în plinã ascensiune. Însuºi cuvântul entuziasm care derivã dintr-un etimon latin se traduce ca întru Dumnezeu, ceea ce comportã o atitudine harismaticã, în sens creºtin, desigur... O astfel de ipotezã psihosociologicã se regãseºte, într-o formã

Cei care doresc sã se auto descopere ºi sã înveþe ºtiinþa comunicãrii, care este soluþia tuturor problemelor o pot contacta pe Carmen Notingher, pentru formarea unei grupe de curs. ”Pentru cã eu nu am ajuns la un asemenea nivel, cursurile vor fi susþinute de Diana Petrec, cea care a obþinut rezultate incredibile. Comportamentul fiecãruia dintre noi are valoare comunicativã. Prin modul în care vorbim, acþionãm, ne îmbracãm , prin mimicã nu facem altceva decât sã transmitem mesaje despre noi” – a declarat Carmen Notingher.

CARMEN NOTINGHER

ªi Ortodoxia Românã susþine ºi îndeamnã spre cunoaºterea de sine pentru a deveni om de valoare. Ziarul Lumina scrie sub titlul ” Religia, Filosofia ºi ªtiinþele în dialog - Cunoaºterea de sine ºi motivaþia personalã”, scrie: ”Cunoaºterea de sine, stima de sine

Ileana FIRÞULESCU

Pentru pensionari, ajutoare nerambursabile cu 50% mai mari, ajutoare de deces cu 20% în plus

entru cã CAR Pensionari Petrila a avut un beneficiu pe fond de 197.197 lei, membrii cotizanþi vor avea parte de beneficii pe diverse paliere de ajutorare între 4% ºi 50%. De la operaþii, proteze dentare ºi auditive, pânã la bilete de bãi ºi ajutoare de deces, subvenþionarea este subtaþial mai mare. Sãptãmâna trecutã, la CAR Pensionari Petrila a avut loc ºedinþa de aprobare a bugetului pentru anul 2014 a Consiliului director ºi a direcþiei economice. Beneficiul obþinut pe anul 2013, de 197.197 lei a fost redirecþionat cãtre cetãþenii care se încadreazã la ”beneficiari pe fond

social” ºi cãtre ajutoarele nerambursabile. Preºedintele CAR Pensionari Petrila, Martin Borºa, ne-a fãcut cunoscute avantajele de a fi membru al acestei instituþii. În primul rând, Consiliul director a decretat cã

nivelul de cotizare rãmâne acelaºi pentru toþi cei 3500 de

edificatoare, în scrierile Noului Testament: "Adevãrul vã va face liberi" (In. 8, 32), iar cel care este liber nu se simte condiþionat de contextul extern sau de temeri patologice, pentru cã are ca scop faptul cã este dupã fiinþã creatã dupã chipul lui Dumnezeu în vederea asemãnãrii cu El”.

membri, dar va creºte cuantumul la acordarea ajutoarelor specifice unui CAR al pensionarilor. ”Noi am avut un beneficiu pe fond, pe anul 2013, de 197.197 lei. Cei circa 80 de beneficiari de fond social, cei care cotizeazã doar pentru ajutor de deces, vor avea cu 4% mai mult. S-a aprobat, de asemenea mãrirea ajutoarelor nerambursabile cu 50%. Pentru o intervenþie chirurgicalã, ajutorul a crescut de la 200 lei, la 300 lei; pentru proteze dentare ºi auditive se vor acorda 150 lei; pentru bilete de bãi – 150 lei; pentru membrii care au împlinit 50 de

ani de cãsãtorie, ”premiul” a crescut de la 200 lei, la 300 lei. Apoi, am mãrit ajutoarele de deces cu 20%. De exemplu, dupã un an de cotizare se acorda 50 lei, iar acum se acordã 132 lei, ceea ce înseamnã mult mai mult. La cei cu 20 de ani vechime, se acordã 1584 lei ajutor de deces. La echipamentele funerare reducerea este de 20% , în condiþiile în care preþurile au rãmas aceleaºi” – a declarat Martin Borºa, preºedinte CAR Pensionari Petrila. În anul 2013, la casa de ajutor reciproc s-au înscris 300 de membri la filiala din Petrila ºi alþi 31, la filiala din Petroºani. Totalul membrilor la CAR Petrila este de 3.500. Ileana FIRÞULESCU


8 Actualitate

NLP intrã ºi în Valea Jiului, dupã 2000 de ani P

rogramarea neuro-lingvisticã – NLP este o metodã de eficientizare a comunicãrii ºi de modificare a comportamentului, ale cãrei principii se bazeazã pe cunoaºterea de sine ºi pe comunicare. Ne putem schimba viaþa în bine ºtiind cu adevãrat cine suntem, la care se adaugã arta relaþionãrii. Primii care au înfiinþat ºcoli de acest gen au fost Platon ºi Aristotel, apoi Einstein a explicat principiile de bazã ale NLP, în special în axioma fundamentalã conform cãreia întotdeauna avem 3 posibilitãþi de alegere. Occidentul o practicã de mult! În Valea Jiului, se zbate pentru a introduce aceastã ºcoalã, Carmen Notigher, din Petroºani, prin Diana Petrec, specialist în domeniu. ”Din dorul pentru Adevãr, omenirea s-a întrebat de multe veacuri unde este cu adevãrat omul? Care este mãsura tuturor lucrurilor ºi cum îºi gãseºte fiecare individ sensul în lume? ... Acest glas profund se adreseazã omului asemenea unui tunet: O,Om! Cunoaºte-te pe tine!”, spune o parte a unui dicton care a iniþiat discipoli ºi au creat ºcoli de autocunoºtere pentru a ºtii cum sã comunici, cum sã înþelegi oamenii din jur ºi societatea în care trãieºti. Platon ºi Aristotel au format primele ºcoli de

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

acest gen, de cunoºtere de sine ºi de realþionare cu cosmosul uman ºi divin. Americanii ºi o bunã parte a Europei o practicã de foarte mulþi ani, dar în România acest curent a pãtrus timid dupã 1989, ºi gradual a fost cunoscut de o mare parte dintre români. În Valea Jiului nimeni nu a îndrãznit sã pãtrundã, zona fiind consideratã una cu o populaþie fãrã prea mare deschidere spre spiritual, care refuzã înainte sã întelegã informaþia, sau o catalogheazã în zona suburbanului. Dar, vorba aceea ”pânã nu încerci, nu ai de unde

Diana PETREC

sã ºtii”, iar încercarea se face printr-un om al Vãii Jiului. Ce este aceastã ºtiinþã de dezvotare a personalitãþii ºi a comunicãrii? Manualele de sociologie ºi sociologii o propovãdiuesc de mult timp, dar deºteptarea omului, conºtientizarea calitãþilor sale, a talentelor ascunse, conºtientizarea importanþei comunicãrii ºi a ºtiinþei de a comunica, nu a fost pe placul conducãtorilor politici, nici chiar pe partea economicã, pe relaþia salariat-angajator. Dezvoltarea acestei ºtiinþe NLP, ar aduce armonie în toate sectoarele de activitate, începând de la relaþia copil-pãrinte, la cea de soþ-soþie ºi mai departe în carierã ºi în gestionarea corectã, curatã ºi eficientã a problemelor din viaþa unui om. Existã destui ”gicã contra” ale cãror interese ar fi afectate de o societate sãnãtoasã, care poate sã ia atitudine. Carmen Notingher, este prima femeie din Valea Jiului, cunoscutã de noi, care vrea sã introducã în oraºele de pe Jiul de Est ºi cel de vest, cursuri NLP, de dezvoltare personalã, cunoºtere personalã, comunicare. Carmen

Notingher are o diplomã în domeniu atestat de Ministerul Muncii - ºi ne-a povestit cum a început singurã sã tatoneze aceastã ºtiinþã, sã aplice învãþãturile pe propria piele. Dupã o vreme ºi-a gãsit ºi un mentor mult calificat – Diana Petrec, licenþiatã în Litere, Psihologie ºi ªtiinþe ale Educaþiei, din Ploieºti, care activeazã pe acest tãrâm din anul 1999.

P

Este vorba de cursuri care au fãcut oameni fericiþi, care ºi-au câºtigat încrederea în sine, care au descoperit cã sunt capabili sã înfãptuiascã multe lucruri de care nu se credeau în stare. Aceste work shop-uri, cuprind cursuri de Inteligenþã emotionalã, Psihologia relaþiilor de cuplu, Managementul conflictelor, Tehnici avansate de comuni-

care, Limbaj NonVerbal, Managementul timpului, Cãlãtoria interioarã, Arta meditaþiei, Metoda Silva, Constelaþii sistemice, Autocunoaºtere prin tehnica mandalei etc. Eficienþa acestor cursuri a fost maximã. Cursanþii declarã cã vieþile lor s-au schimbat, iar ei sunt alþi oameni, lucru declarat ºi de Carmen Notingher.

Impresia unui trainer NLP, fãcutã public în toamna anului trecut este emiþionantã, cu referire la frumuseþea umanã atunci când este descoperitã, conºtientizatã. ”Parafrazându-l pe Petre Þuþea, eu n-am cerut sa fiu româncã eu am avut noroc! ... ºi multã onoare mi-au mai fãcut românii, astfel cã 20 de oameni minunaþi sã-ºi deschidã porþile inimilor ºi sã mã primeascã în sufletul lor. Am cãlãtorit împreunã o bucatã de vreme ºi am cules de pe drum toate binecuvântãrile care ne-au ieºit în cale. Cu onoare ºi recunoºtinþã, mã înclin!” – spune Maria Cotoi, preºedinte NLP Integrativ Ro.

(nobleþea) ºi crezul personal sunt primii paºi cãtre dezvoltarea unei motivaþii puternice care repercuteazã deopotrivã pe plan personal ºi profesional, în relaþiile cu semenii ºi cu lumea. Albert Einstein spunea "încearcã sã nu fii un om de succes, ci un om de valoare!" Tinereþea se asociazã cu expresia unui entuziasm nãscãtor

de viaþã, de altfel firesc vârstei la care potenþialul creator este în plinã ascensiune. Însuºi cuvântul entuziasm care derivã dintr-un etimon latin se traduce ca întru Dumnezeu, ceea ce comportã o atitudine harismaticã, în sens creºtin, desigur... O astfel de ipotezã psihosociologicã se regãseºte, într-o formã

Cei care doresc sã se auto descopere ºi sã înveþe ºtiinþa comunicãrii, care este soluþia tuturor problemelor o pot contacta pe Carmen Notingher, pentru formarea unei grupe de curs. ”Pentru cã eu nu am ajuns la un asemenea nivel, cursurile vor fi susþinute de Diana Petrec, cea care a obþinut rezultate incredibile. Comportamentul fiecãruia dintre noi are valoare comunicativã. Prin modul în care vorbim, acþionãm, ne îmbracãm , prin mimicã nu facem altceva decât sã transmitem mesaje despre noi” – a declarat Carmen Notingher.

CARMEN NOTINGHER

ªi Ortodoxia Românã susþine ºi îndeamnã spre cunoaºterea de sine pentru a deveni om de valoare. Ziarul Lumina scrie sub titlul ” Religia, Filosofia ºi ªtiinþele în dialog - Cunoaºterea de sine ºi motivaþia personalã”, scrie: ”Cunoaºterea de sine, stima de sine

Ileana FIRÞULESCU

Pentru pensionari, ajutoare nerambursabile cu 50% mai mari, ajutoare de deces cu 20% în plus

entru cã CAR Pensionari Petrila a avut un beneficiu pe fond de 197.197 lei, membrii cotizanþi vor avea parte de beneficii pe diverse paliere de ajutorare între 4% ºi 50%. De la operaþii, proteze dentare ºi auditive, pânã la bilete de bãi ºi ajutoare de deces, subvenþionarea este subtaþial mai mare. Sãptãmâna trecutã, la CAR Pensionari Petrila a avut loc ºedinþa de aprobare a bugetului pentru anul 2014 a Consiliului director ºi a direcþiei economice. Beneficiul obþinut pe anul 2013, de 197.197 lei a fost redirecþionat cãtre cetãþenii care se încadreazã la ”beneficiari pe fond

social” ºi cãtre ajutoarele nerambursabile. Preºedintele CAR Pensionari Petrila, Martin Borºa, ne-a fãcut cunoscute avantajele de a fi membru al acestei instituþii. În primul rând, Consiliul director a decretat cã

nivelul de cotizare rãmâne acelaºi pentru toþi cei 3500 de

edificatoare, în scrierile Noului Testament: "Adevãrul vã va face liberi" (In. 8, 32), iar cel care este liber nu se simte condiþionat de contextul extern sau de temeri patologice, pentru cã are ca scop faptul cã este dupã fiinþã creatã dupã chipul lui Dumnezeu în vederea asemãnãrii cu El”.

membri, dar va creºte cuantumul la acordarea ajutoarelor specifice unui CAR al pensionarilor. ”Noi am avut un beneficiu pe fond, pe anul 2013, de 197.197 lei. Cei circa 80 de beneficiari de fond social, cei care cotizeazã doar pentru ajutor de deces, vor avea cu 4% mai mult. S-a aprobat, de asemenea mãrirea ajutoarelor nerambursabile cu 50%. Pentru o intervenþie chirurgicalã, ajutorul a crescut de la 200 lei, la 300 lei; pentru proteze dentare ºi auditive se vor acorda 150 lei; pentru bilete de bãi – 150 lei; pentru membrii care au împlinit 50 de

ani de cãsãtorie, ”premiul” a crescut de la 200 lei, la 300 lei. Apoi, am mãrit ajutoarele de deces cu 20%. De exemplu, dupã un an de cotizare se acorda 50 lei, iar acum se acordã 132 lei, ceea ce înseamnã mult mai mult. La cei cu 20 de ani vechime, se acordã 1584 lei ajutor de deces. La echipamentele funerare reducerea este de 20% , în condiþiile în care preþurile au rãmas aceleaºi” – a declarat Martin Borºa, preºedinte CAR Pensionari Petrila. În anul 2013, la casa de ajutor reciproc s-au înscris 300 de membri la filiala din Petrila ºi alþi 31, la filiala din Petroºani. Totalul membrilor la CAR Petrila este de 3.500. Ileana FIRÞULESCU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

Ger ºi ninsori pânã pe 2 februarie

A

dministraþia Naþionalã de Meteorologie a realizat o estimare a evoluþiei valorilor termice ºi a precipitaþiilor în intervalul 20 ianuarie - 2 februarie, pentru toate regiunile din þarã. Estimarea este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime ºi minime, mediate pentru fiecare regiune a þãrii ºi adaptate local cu modele statistice ºi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicatã de apariþie a precipitaþiilor.

B

anat

Pânã în 27 ianuarie temperaturile vor marca o scãdere treptatã, mai accentuatã în primele trei zile ale intervalului de prognozã, astfel încât maximele diurne ajung, în medie, de la o valori de 14 grade Celsius în prima zi, pânã la 2 grade pe 26-27 ianuarie. În ceea ce priveste evoluþia minimelor nocturne, acestea vor scãdea de la 6...7 grade la începutul intervalului, pânã la valori medii de -4 grade la sfârºitul primei sãptãmâni de prognozã. În a doua sãptãmânã, regimul termic va marca o creºtere treptatã, spre medii de 3...4 grade ale valorilor maxime diurne ºi de -3...-2 grade ale minimelor nocturne, în perioada 29 ianuarie – 2 februarie. Probabilitatea pentru precipitaþii va fi mai ridicatã în primele zile ale intervalului, când va ploua temporar ºi, din nou, dupã data de 24 ianuarie, când vor fi mai ales ploi, dar trecãtor ºi

lapoviþe sau ninsori slabe cantitativ.

T

ransilvania

Pânã duminicã 26 ianuarie, temperaturile maxime vor scãdea cu aproximativ 10 grade Celsius, ajungând la valori medii de -2...-1 grad în jurul datei menþionate. În urmãtoarele zile va avea loc o uºoarã încãlzire, astfel încât, între 29 ianuarie ºi 2 februarie, media maximelor diurne va atinge 1 grad Celsius, apropiatã de norma climatologicã a perioadei. Media temperaturilor minime va deveni negativã dupã primele trei zile, iar cel mai

frig va fi în intervalul 26 - 28 ianuarie, când se vor înregistra medii termice nocturne de 9 ... -8 grade Celsius. Probabilitatea de precipitaþii va fi mai ridicatã între 20 ºi 23 ianuarie, când va ploua slab cantitativ ºi, ulterior, dupã data de 25 ianuarie, când vor fi precipitaþii slabe mixte.

M

oldova

În prima sãptãmânã media valorilor maxime va scãdea de la 2 la -8 grade Celsius, iar în a doua sãptãmânã va creºte spre aproximativ 1 grad în ultimele zile ale intervalului.

Evoluþia temperaturilor nocturne va fi asemãnãtoare, în scãdere de la 1 la -11 grade Celsius în prima sãptãmânã, apoi în creºtere spre -4 grade la sfârºitul perioadei de prognozã. Probabilitatea de precipitaþii, mai ales lapoviþe ºi ninsori, în general slabe cantitativ, va fi mai mare în primele zile ale prognozei, precum ºi în intervalul 24-27 ianuarie.

M

untenia

Pânã pe 26...27 ianuarie vremea se va rãci de la o zi la alta, astfel încât maximele termice vor scãdea de la o medie de 8...9 grade în primele zile spre -1...0 grade la sfârºitul primei sãptãmâni de prognozã. În acelaºi interval minimele nocturne vor scãdea de la 4 la -6 grade, în medie. În a doua sãptãmânã vremea se va încãlzi, maximele diurne atingând în medie, dupã 29 ianuarie, 3... 4 grade

Celsius, iar minimele nocturne aproximativ -3 grade Celsius. Va ploua slab pe 22-23 ianuarie, iar între 24 ºi 27 ianuarie, temporar, vor fi precipitaþii mixte, în general slabe cantitativ.

prognozei, iar în jurul datei de 26-27 ianuarie creºte probabilitatea pentru lapoviþe sau ninsori, slabe cantitativ.

O

Pânã la sfârºitul primei sãptãmâni temperaturile maxime vor scãdea treptat, de la medii de 4...5 grade la început spre -5 grade în jurul datei de 26...27 ianuarie, când minimele nocturne vor coborî spre valori medii de -11 grade, faþã de 0...1 grad la începutul intervalului. În a doua sãptãmânã va avea loc o creºtere a regimului termic, astfel încât, în ultimele zile, se vor atinge maxime diurne de -2 grade ºi minime nocturne de -8 grade Celsius, în medie, vremea devenind normalã termic pentru început de februarie. Trecãtor vor fi precipitaþii, mixte la început, apoi predominant sub formã de ninsoare, cu o probabilitate mai mare pe 21 - 22 ianuarie, dar ºi în intervalul 24 – 27 ianuarie.

ltenia

În primele trei zile vremea va fi cu mult mai caldã decât în mod normal la aceastã datã, apoi temperaturile vor scãdea cu aproximativ 8 grade pânã în jurul datei de 27 ianuarie, cand se vor atinge valori medii de aproximativ 1 grad Celsius la valorile maxime diurne ºi -6 grade la cele minime nocturne. În urmãtoarele zile, vremea se va încãlzi uºor, astfel încât ultimele zile ale perioadei de prognozã vor fi caracterizate de un regim termic apropiat de cel normal în aceastã perioadã a anului, cu medii ale temperaturilor maxime de 2...3 grade ºi ale celor minime de -4...-3 grade. Va ploua temporar în primele zile ale

L

a munte

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

Lansarea proiectului „10 pentru Europa” în judeþul Hunedoara

L

a Casa de Culturã „Drãgan Muntean” din Deva va avea loc joi 23.01.2014, ora 17:00, la lansarea proiectului „10 pentru Europa” în judeþul Hunedoara. „10 pentru Europa” este proiectul prin care tinerii

competenþi ai României vor ajunge pe lista Partidului Naþional Liberal pentru alegerile europarlamentare din mai 2014. „10 pentru Europa” este un proiect interactiv de construire a unei cariere politice ºi un nou standard de transparenþã în selecþia candidaþilor, susþin iniþiatorii proiectului.

Olimpiadã ºi simulãri

E

levii din Valea Jiului au participat, sâmbãtã, la Olimpiada de fizicã. Acþiunea a fost organizatã de cãtre ªcoala Generalã „Avram Stanca” din Petroºani care a obþinut ºi cele mai bune rezultate. Mai exact, eleva Carmen Chiferiuc a fost cea care s-a clasat pe primul loc. „La olimpiada de fizicã am avut 6 reprezentanþi care, cu toþii, au obþinut rezultate foarte bune. Cea mai bunã reprezentantã a noastrã a fost eleva Carmen Chefiriuc, din clasa a VI-a, care s-a situat pe primul loc. Suntem foarte mândri de rezultatele obþinute de cãtre toþi aceºti copilaºi care ne-au reprezentat cu cinste”, a declarat Robert Hummel, directorul ªcolii Generale „Avram Stanca” din Petroºani. În ceeea ce priveºte simulãrile pe care le-au susþinut elevii din clasa a VIII–a , rezultatele acestora au fost afiºate luni. „În funcþie de notele obþinute de cãtre elevii noºtri urmeazã sã stabilim ce trebuie sã facem, pe mai departe, pentru a obþine rezultate ºi mai bune în vederea îmbunãtãþirii procesului educaþional”, a mai spus Robert Hummel. La ºcoala din Petroºani studiazã, în prezent, circa 1.050 elevi. (Mir cea NISTOR) NISTOR)

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

„Prin probele variate, proiectul va perfecþiona pregãtirea celor mai talentaþi tineri politicieni din România. Axat pe inovaþie, „10 pentru Europa” aduce în prim plan individul, tânãrul pasionat de politicã, liderul interesat de evoluþia þãrii sale ºi a construcþiei europene, ca factor de dezvoltare naþionalã. Plaftorma online le permite competitorilor sã-ºi împãrtãºeascã ideile, viziunea ºi strategia pentru dezvoltarea României în cadrul Uniunii Europene. Prin organizarea evenimentelor locale ºi regionale, ei îºi vor prezenta strategiile în faþa cetãþenilor României. „10 pentru Europa” va crea o nouã

elitã de tineri liberali, un nou val în politica româneascã. Asfel vom promova responsabilitatea ºi dezvoltarea individualã, în perfectã concordanþã cu valorile liberalismului”, aratã Daniela Logofãtu, secretar Tineretul Naþional Liberal judeþul Hunedoara. Potrivit reprezentanþilor PNL, „10 pentru Europa”

este un proiect unic la nivel european, un proiect meritocratic prin excelenþã, care promoveazã principiul liberal al competiþiei deschise. „Prin intermediul sãu, tinerii competenþi ºi motivaþi, liderii de mâine beneficiazã de ºansa de autopromovare ºi de oportunitatea de a-ºi construi o carierã politicã de succes. Fiecare concurent îºi va dovedi abilitãþile de comunicare, cunoºtinþele despre Uniunea Europeanã, leadershipul ºi puterea de argumentare în cadrul evenimentelor de dezbatere a agendei europene. De asemenea, fiecare competitor îºi va putea promova soluþiile privind temele actuale de dezbatere din Parlamentul European”, mai spune Daniela Logofãtu. Marius MITRACHE

73 de cazuri noi de cancer de col uterin în judeþul Hunedoara

N

u mai putin de 9.583 de hunedorence ar fi trebuit sa fie testate prin programul naþional de depistare precoce activã a cancerului de col uterin, anul trecut. Dintre acestea putin peste 5.600 au facut acest pas, dintre care 73 au fost depistate cu acest tip de cancer. Imbucurator este faptul ca de la an, la an, numarul hunedorencelor care merg de buna voie la medic pentru un simplu test Babes Papanicolau a crescut considerabil. De la an la an, hunedorencele au devenit din ce în ce mai conºtiente de importanþa testãrii împotriva cancerului de col uterin. Dacã în 2012, doar 1.721 de femei au

ales sã fie testate gratuit prin programul naþional de depistare precoce activã a cancerului de col uterin, anul trecut nu mai puþin de 5.697 de hunedorence s-au prezentat la medic. „ La femeile testate cu vârste cuprinse între 25 ºi 65 de ani, au fost gãsite modificãri, care nu înseamnã neapãrat diagnosticul de cancer. Acest modificãri au fost gãsite la un numãr de 362 de persoane, iar pe

anul 2013, din statisticã , am avut un numãr de 73 de cazuri noi de cancer”, a declarat dr. Cecilia BIRÃU, purtãtor de cuvânt D.S.P. Hunedoara Numãrul cazurilor noi de cancer depistate din 2010, pânã în prezent, a oscilat între 70 ºi 90. „Este bine sã se facã aceastã testare Papanicolau care nu implicã nici un fel de durere. Personale gãsite cu modificãri au urmat alte investigaþii de tip onco-

logic ºi ginecologic, iar apoi au urmat tratament ”, a mai precizat Cecilia Birãu. Din pãcate, doar 25 % dintre femeile care ajung la medic sunt în stadii curabile, restul fiind în stadii avansate ale bolii. Þara noastrã se situeazã pe primul loc în Europa, în ceea ce priveºte mortalitatea prin cancer de col uterin. Acesta reprezintã a doua cauzã de mortalitate prin cancer la femeile din România, dupã cancerul mamar ºi prima cauzã de mortalitate la femeile între 25 ºi 44 de ani. Sãptãmâna viitoare va fi marcatã sãptãmâna europeanã de luptã împotriva acestei maladii. Luiza ANDRONACHE


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

Au venit cu întârziere dar, au venit

D

ascãlii au intrat în posesia salariilor cu câteva zile mai târziu decât data normalã. Asta, datoritã Ministerului Finanþelor Publice precum ºi punerii în aplicare a Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 88 / 2013, referitoare la adoptarea unor mãsuri fiscal – bugetare. Problema nu a fost legatã de lipsa banilor ci de noul sistem de prezentare a datelor în trezorerie. Mircea NISTOR

Noua formulã de raportare este mult mai analiticã, pentru a se putea face distincþia între diferite categorii de capitole bugetare, corelate cu activitatea. “Salariile au venit cu o micã întârziere dar important este cã au venit. Întârzierea a fost de doar 3-4 zile, în cazul unora dintre dascãli, iar alþii le-au

primit chiar la timp, în data de 15 ianuarie. Luna viitoare, în februarie, am fost înºtiinþaþi cã nu vor

mai exista întârzieri”, a declarat Vasile Fãgaº, unul dintre liderii sindicali din Valea Jiului.

Deºi nemulþumiþi de întârzierea sosirii salariilor, de aceastã datã, profesorii nu au recurs la miºcãri de protest. “Nu au fost înregistrate niciun fel de evenimente pentru cã oamenii au înþeles cã întârzierea din ianuarie a fost una de doar câteva zile ºi, în plus, doar în prima lunã a anului”, a mai spus Vasile Fãgaº. Pe de altã parte, cu începere din acest an, dascãlii au pierdut sporul de “Valea Jiului”. Mai exact, în funcþie de nivelul salariilor aceºtia au rãmas fãrã sume cuprinse între 300 ºi 600 de lei.

Firme cu afaceri de 2,6 miliarde euro ºi datorii de 1,3 miliarde euro au intrat în insolvenþã anul trecut

F

irmele care au intrat în insolvenþã anul trecut aveau datorii cumulate de 5,7 miliarde de lei (circa 1,3 miliarde euro), la o cifrã de afaceri de 11,4 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro) ºi în total 61.217 de angajaþi. Iar judeþul Hunedoara se aflã pe un loc fruntaº în ceea ce priveºte numãrul de angajaþi. Perioada analizatã este 1 ianuarie-30 noiembrie 2013, interval în care 26.806 firme au intrat în insolvenþã. Cifrele privind afacerile, numãrul de angajaþi ºi datoriile companiilor intrate în insolvenþã sunt aferente anului 2012. În ceea ce priveºte cifra de afaceri ºi nivelul datoriilor, sumele ar putea fi însã mult mai mari având în vedere cã din cele 26.806 firme care au intrat în insolvenþã doar 7.966 au depus situaþiile financiare pentru anul 2012. Repartizarea pe judeþe aratã cã municipiul Bucureºti conduce detaºat dupã cifra de afaceri a celor 3.565 de firme intrate în

insolvenþã în 2013 (din care 703 au publicat bilanþul pe 2012), cu 4,7 miliarde de lei. Datoriile firmelor din Bucureºti se ridicã la 1,7 miliarde de lei, în condiþiile în care în total în aceste companii lucreazã peste 15.700 de persoane. Pe locul doi se aflã judeþul Timiº, unde firme cu afaceri de 553 milioane de lei au intrat în insolvenþã, acesta fiind urmat de Buzãu 529 milioane de lei, Bihor -548 milioane lei ºi Ilfov - 497 milioane de lei. Din punct de vedere al datoriilor, firmele din Ilfov sunt, dupã cele din Bucureºti, cele mai îndatorate, cumulând obligaþii la platã de

aproape 1,3 miliarde de lei. În cele 690 de firme intrate în insolvenþã în Ilfov (141 care au depus bilanþul pe 2012) lucreazã 2.491 de persoane. ªi judeþul Argeº se aflã în topul celor mai îndatorate firme în insolvenþã, cu datorii totale de aproape 370 de milioane de lei. În acest judeþ 1.111 de firme au intrat în insolvenþã anul trecut, din care 143 au depus situaþiile financiare pe anul 2012. Ca numãr de angajaþi, dupã Bucureºti, cei mai mulþi lucreazã în firmele din Timiº 3.397 de persoane, Vâlcea - 3.296 ºi Hunedoara - 3.277 persoane. Potrivit ONRC, numãrul firmelor care

au intrat în insolvenþã anul trecut a ajuns la aproape 30.000, cu 10,4% mai multe decât în 2012, peste o treime dintre acestea fiind active în domeniul comerþului. La sfârºitul anului trecut erau activi circa un milion de agenþi economici. Valorile în euro au fost calculate la cursul mediu al BNR pentru finele anului 2012, de 4,456 lei/euro. (Mediafax)

Au început simulãrile ºi la „Leonida”

C

u începere de luni, elevii de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani au intrat în febra examenelor. La întâlnirea cu examinatorii au fost aºteptaþi elevii din clasa a XII-a precum ºi cei din clasa a VIII-a. Mircea NISTOR

Prima probã pe care au susþinut-o aceºtia este cea le limba ºi literatura românã. Simulãrile sunt dedicate, în special, pentru reglarea activitãþii, mai exact, pentru a vedea pe ce domeniu trebuie sã-ºi concentreze pregãtirea elevii ºi profesorii, pentru a obþine rezultate bune la examenele din varã.

Din pãcate, numãrul elevilor participanþi la pregãtirile ante-simulãri a fost extrem de redus. Lucrãrile de la simulãrile judeþene ale examenelor de Bacalaureat ºi Evaluarea Naþionalã vor fi corectate de cãtre profesorii de la unitatea ºcolarã. În luna februarie sunt programate noi simulãri, ale aceloraºi examene dar, la nivel naþional.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

Actualitate 13

Iarnã mai uºoarã, cu întreþinere tot scumpã

N

u am avut parte de o iarnã grea, dar tarifele la întreþinere nu prea au scãzut. Cei de la termoficare dau vina pe locatarii, care nu ºtiu sã-ºi drãmuiascã prea bine consumul ºi stau în blocuri cu subsolurile inundate ºi atunci costurile cresc. Diana MITRACHE Facturile la termoficare pot fi comparate cu cele de anul trecut, deºi iarna aceasta nu a fost foarte frig. Totuºi, responsabilii din sistemul de termoficare al municipiului Petroºani spun cã vina este a celor care nu au termostate în locuinþe, dar ºi a subsolurilor inundate, care scad temperatura agentului termic, sub

efectul unui termoplonjon. „Mai puþin conteazã cã afarã au fost zero grade sau 10 C. Tot e diferenþã. þeava care este în subsol,

aia se rãceºte, de multe ori este în apã, iar locatarii nu realizeazã asta. Toate blocurile care au subsolul induntat au þevi care funcþioneazã pe

post de termoplonjon, vã daþi seama ce costuri, cu care încãlzim marea aceea imensã”, a explicat Virgil Briciu, responsabil de sistem. Costurile de pe facturi variazã în funcþie de cât de economi au fost beneficiarii ºi anul acesta pentru un apartament cu douã

Problemele din minerit, pe masa ministrului Economiei

R

eprezentanþii din minerit s-au întâlnit cu ministrul Economiei. Ministrul Economiei, Andrei Dominic Gerea, s-a intalnit luni, 20 ianuarie a.c. cu o delegaþie a liderilor de sindicat din unele companii cu activitate în domeniul resurselor minerale, condusã de Marin Condescu, preºedintele Federaþiei Naþionale Mine Energie. Monika BACIU La discuþii au participat Lucian Þãran, preºedintele sindicatului Cuprumin Abrud, Ilie Scarlat, preºedintele sindicatului Carbonifera Ploieºti ºi Mugurel Huþuleac, preºedintele sindicatului Companiei Naþionale a Uraniului. Au fost prezenþi Dian Popescu, senator precum ºi Sorin Gãman, director general în cadrul

Ministerului Economiei. ”Pe parcursul discuþiilor, reprezentanþii sindicatelor au prezentat unele dintre dificultãþile cu care se confruntã sectorul resurselor minerale, referindu-se la probleme legate de producþie ºi valorificare produselor, chestiuni juridice ºi de patrimoniu, financiare ºi de personal. Ministrul Economiei i-a asigurat pe cei prezenþi la dis-

cuþie de totala sa deschidere pentru colaborare, pentru un dialog periodic eficient cu toþi factorii implicaþi în rezolvarea problemelor cu care se confruntã acest sector de activitate”, se aratã în comunicatul Ministerului Economiei. ªi minerii din Valea Jiului au un reprezentant la nivelul Federaþiei. Petre Nica de la Sindicatul Muntele din Valea Jiului este noul primvicepreºedinte al Federaþiei Naþionale Mine Energie, post rãmas vacant prin demisia lui Ion Ruºeþ. Funcþia de vicepreºedinte pentru sindicatele din industria extractivã va fi ocupatã de Mugurel Huþuleac, de la Sindicatul Exploatare Preparare Uraniu.

camere sunt oameni care au plãtit 100 de lei, dar sunt ºi alþii care au plãtit 400 de lei. „În general, cei care au avut branºamente individuale ºi-au gestionat în funcþie de cum au dorit costurile, iar cei care sunt branºaþi în pauºal, au

dezavantajul cã, trendul fiind spre branºãri individuale, rãmân tot mai puþini în sistem în pauºal ºi acea cotã care se împãrþea la 20 sau 12 apartamente, se împarte la tot mai puþini ºi asta înseamnã ºi o facturã mai mare”, a mai adãugat Virgil Briciu. Cei de la termoficare mai spun ºi cã s-au trezit cu aproximativ 200 de noi cereri de branºare, numai din partea celor care au centrale pe gaz, iar faptul cã preþul GigaCaloriei nu prea a crescut în ultimii 5 ani, vine în avantajul celor branºaþi la sistemul centralizat de termoficare.


14 Program & Horoscop

10:20 Oameni care au schimbat Lumea 10:30 Distractis - Distilat de comedie (r) 11:30 Din Þara de Foc la Tijuana 12:00 Maºini, teste ºi verdicte 12:30 România vãzutã altfel 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 România vãzutã altfel 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În vitezã! 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:30 Cireaºa de pe tort (r) 20:30 Dragoste ºi alte dezastre

9:00 ªtirile dimineþii 9:55 Business B1 la zi 10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Identitatea lui Bourne 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Salvatorii lumii 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mihai Viteazul I 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Lupta cu mafia 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Centrul pãmântului

21 martie *** 20 aprilie La o întâlnire cu prietenii, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã care vã va ajuta sã intraþi în afaceri. Vã puteþi îndeplini visele destul de repede, cu condiþia sã evitaþi orice fel de speculaþii. Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune.

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti!

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 11:45 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat Italia 13:45 Digisport Show 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Spania 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Franþa 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 Fotbal European

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai O cunoºtinþã vã propune sã colaboraþi într-o afacere. Acceptaþi, pentru cã sunt ºanse sã scãpaþi de problemele financiare. Ar fi bine sã vã ocupaþi ºi de problemele de familie. Încercaþi sã terminaþi ce aþi început!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

O întâlnire neaºteptatã vã dã programul peste cap. Se pare cã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã cu care veþi putea face afaceri. Abþineþi-vã de la speculaþii. Ar fi bine sã nu promiteþi nimic dacã nu sunteþi sigur cã vã puteþi þine de cuvânt. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Iubire interzisã (r)

21

23 iulie *** 22 august

Aveþi un spirit practic deosebit ºi prindeþi din zbor o afacere profitabilã. În plus, s-ar putea sã vi se propunã o colaborare. Nu luaþi nici o decize importantã fãrã sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi musafiri.

23 august *** 22 septembrie

Nu începeþi nimic nou pânã nu terminaþi treburile urgente. Comunicaþi cu multã uºurinþã ºi aveþi posibilitatea sã vã faceþi prieteni noi. Puteþi avea succes în activitãþi casnice, dar este recomandabil sã nu luaþi decizii de unul singur.

Sunteþi într-o formã deosebitã, de care vã sfãtuim sã profitaþi. Este o zi bunã pentru investiþii, dar ºi relaþiile sentimentale sunt favorizate. Pe plan financiar nu aveþi probleme, iar cu sãnãtatea staþi bine. Petreceþi seara în mijlocul familiei.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Intuiþia vã poate ajuta sã rezolvaþi probleme importante, dar ar fi bine sã þineþi seama ºi de pãrerile partenerului de viaþã. Nu neglijaþi problemele casnice! Dupãamiazã s-ar putea ca o rudã bolnavã sã vã cearã ajutorul.

Sunteþi hotãrât sã începeþi o viaþã nouã ºi intenþionaþi sã vã apucaþi de afaceri. Puteþi fi optimist: pentru cã aveþi ºanse mari de reuºitã. Staþi bine cu sãnãtatea, dar nu neglijaþi odihna.

23 noiembrie *** 20 decembrie Ar fi bine sã puneþi în practicã ideile de afaceri care vã vin dimineaþa. La nevoie, nu ezitaþi sã vã împrumutaþi de la o rudã mai în vârstã! Þineþi cont ºi de sugestiile partenerului de viaþã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Planurile dumneavoastrã de afaceri încep sã se materializeze. Nu este exclus sã începeþi o activitate nouã, cu mari ºanse de reuºitã. Se întrevede o cãlãtorie în care puteþi avea satisfacþii pe plan material ºi sentimental.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã viziteazã un prieten de familie care vã propune o colaborare pe termen lung. Spre searã, vã schimbaþi programul ºi acceptaþi sã mergeþi la o petrecere. Fiþi cumpãtat.

21 februarie *** 20 martie Este o zi bunã pentru a vã consolida relaþiile sociale ºi de afaceri. Relaþiile cu persoana iubitã sunt favorizate în mod special. Aveþi ocazia sã faceþi investiþii care vã vor aduce profituri frumoase.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

Organizaþia Municipalã PNL Lupeni Organizaþia Municipalã a Partidului Naþional Liberal Lupeni convoacã Adunarea Generalã de Alegeri în data de 12.02.2014, orele 17:00, la sediul PNL Lupeni aflat pe B-dul Pãcii, bl.4 (fostul sediu CEC). În cazul în care Adunarea Generalã de Alegeri nu este statutarã, ºedinþa Conferinþei locale de Alegeri va avea loc în aceeaºi zi, respectiv în data de 12.02.2014, orele 18:00, aceeaºi locaþie. Organizaþia Municipalã PNL Lupeni

Pierdere Pierdut acte pe numele UNGUR ENêEL SANDU: certificat de pregãtire profesionalã auto (atestat) ºi atestat ADR pentru mãrfuri periculoase. Le declar nule.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Cu adâncã durere în suflet, soþia Daniela, fiul Daniel ºi fiica Adriana anunþã trecerea la cele veºnice a dragului lor soþ ºi tatã, Pavel Gheorghiþã (49 de ani) Corpul neînsufleþit este depus la capela din Vulcan. Dumnezeu sã-i odihneascã sufletul în pace! Colectivul cotidianului Cronica Vãii Jiului îi transmite sincere condoleanþe ºi este alãturi de colega lor Adriana Pavel în aceste momente grele pricinuite de despãrþirea prematurã de tatãl sãu. Dumnezeu sã-l odihneascã!

Azi se ia apa! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Marþi 21 ianuarie 2014, în oraºele: - Petroºani între orele:

9.00-14.00. Zona afectatã: Str. Aviatorilor, bl.10-30. Motivul restricþiei: Montare distribuitor str. Aviatorilor, bl.22 - Vulcan între orele: 9.0015.00. Zona afectatã: Cartier Sohodol. Motivul restricþiei: Remontãri apometre în sistem.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

S.C CARPATICA ASIGURÃRI angajeazã

INSPECTORI ºi MANAGERI PORTOFOLIU Relaþii la numerele de telefon : 0747045311; 0735775721

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014

Cetatea Mãlãieºti, transformatã într-un muzeu medieval

U

nul dintre monumentele istorice care folosea ca refugiu cnezilor din Sãlaºul de Sus, respectiv Cetatea Mãlãieºti, se pregãteºte sã intre în circuitul turistic. Primãria comunei Sãlaºul de Sus ºi-a propus, cu bani europeni, sã o doteze ºi sã o transforme într-un real muzeu, asta dupã ce anul trecut administraþia publicã a organizat ºi licitaþia pentru restaurarea ºi reabilitarea monumentului de interes naþional. Carmen COSMAN - PREDA Cetatea de la Mãlãieºti va fi transformatã într-un real muzeu medieval. Administraþia publicã din comuna Sãlaºu de Sus a lansat licitaþia pentru furnizarea de dotãri pentru proiectul cu denumirea “Restaurarea ºi reabilitarea functionalã a Cetãþii Mãlãieºti din Sãlaºu de Sus, în vederea introducerii in cir-

cuit turistic”, proiect finanþat prin Programul Operational Regional. Primãria pºune la bãtaie peste 151.000 de lei noi în vederea achiziþionãrii, în principal, de sãbii, spade, baionete ºi lãnci. Conform fiºei tehnice vor fi achiziþionate o panoplie pentru arme, o armurã medievalã, steaguri cu tematicã heraldicã, de luptã sau de breaslã, scuturi, coifuri, o cãmaºã de

zale, lance, buzdugan, bici de luptã, halebarde, sabie, costum medieval, dar ºi o sobã rudimentarã de gãtit, un clopot, farfurii din lut ars, linguri din lemn, un pãtuþ de copil, mese, scaune sau bãnci din lemn masiv. Toate acestea pentrui ca interiorul cetãþii medievale sã arate cât mai aproape de perioada în care folosea drept refugiu cnezilor din Þara Haþegului.

Centrul de informare turisticã de la Petroºani va fi realizat

A

dministraþia localã de la Petroºani a avut în plan realizarea unui centru de informare turisticã pe raza localitãþii. Dupã câþiva ani în care autoritãþile din capitala Vãii Jiului au aºteptat un rãspuns favorabil de la ministerul de resort, acum la început de an acesta a sosit. Monika BACIU ”Am primit o hârtie de la Ministerul Dezvoltãrii, în perioada urmãtoare sã facem contractul de prefinanþare ºi apoi sã semnãm contractul de finanþare. E vorba de eproximativ 6 miliarde de lei vechi. Centrul de informare turisticã va fi lângã

Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani, în zona sensului giratoriu de la Biserica Catolicã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Înfiinþarea unui Centru de informare turisticã pe raza municipiului Petroºani este un lucru absolut necesar în vederea informãrii corecte a turiºtilor despre obiectivele din zonã. ”Cu siguranþã un centru de informare turtisticã este mai mult decât necesar la nivelul municipiului Petroºani”, a

mai precizat edilul. Pentru realizarea lucrãrilor la Centrul de informare turisticã, administraþia localã de la Petroºani a emis ºi o autorizaþie de construcþie. Acesta ar urma sã fie construit pe strada Mihai Viteazu, lângã Parchetul de pe lângã judecãtoria Petroºani.

De precizat cã, la începutul lunii februarie a anului trecut, Primãria Sãlaºu de Sus a organizat ºi licitaþiua pentru restauraea propriu – zisã ºi reabilitarea funcþionalã a Cetãþii Mãlãieºti, un proiect în valoare de peste 5 milioane de lei care a inclus ºi amenajarea cãilor de acces.

V

estigiile istorice ce au rezistat timpului Potrivit datelor istorice, începututile Cetãþii Mãlãieºti au fost fãcute cândva la finele secolului al XIVlea, de cãtre cnejii din familia Sãrãcin din Sãlaºul de Sus. Ambiþiile lor au atins apogeul odatã cu imaginea nouã a

cetãþii, în secolul al XVI-lea. La scurt timp dupã începutul secolului al XVII-lea, cetatea a fost treptat lãsatã în paraginã. La început de secol al XVIII-lea, o încercare de apãrare s-a finalizat fãrã lupte, în faþa demonstraþiei de forþã a tunurilor habsburgilor. Turnul principal dominã o curtinã aproape circularã, chiar dacã de o mãrime modestã, ºi a conservat toate atributele unui astfel de element militar ºi rezidenþial. Curtina simplã, cu creneluri libere, a apãrut în secolul urmãtor întemeierii, iar în a doua parte a sa a fost clãdit acolo un mic palat, în interiorul cãruia trona o superbã sobã cu cavaleri în turnir. În jurul

anului 1588 au apãrut la exterior patru turnuri pentru armele de foc, odatã cu înãlþarea incintei ºi a elevaþiei turnului. Prãbuºirea unei pãrþi de curtinã a dat forma curioasã, ciuntitã, a traseului ei. Cetatea Mãlãieºti este situatã pe o culme micã ºi abruptã în vest, culme ce se aflã între Valea Mãlãieºti ºi Valea Domneascã, în localitatea Mãlãieºti, comuna Sãlaºu de Sus. Monumentul are un farmec aparte, specific micilor cetãþi construite de diverse familii nobiliare pentru a servi ca locuinþã ºi ca refugiu în caz de atacuri. În prezent zidurile ºi donjonul sunt considerate monumente istorice de interes naþional.


CVJ NR. 534, MARTI 21 IANUARIE 2014