Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 560

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 26 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Din lagãrul siberian în panoplia “Cetãþenilor de Onoare”

Destinul cumplit al lui Ernest Ulrich din lagãrele morþii, pildã pentru urmaºi

Dosarul “Vasile Goldiº”, scos de pe rolul instanþei >>> PAGINA A 3-A

Viaþã în negru, trãitã doar prin sunete >>> PAGINA A 4-A

Universitãþile strãine ne iau tinerii datoritã nivelului ridicat de competenþe >>> PAGINA A 5-A

Haitele de maidanezi fac prãpãd în Defileul Jiului >>> PAGINA A 6-A

Cosmin Nicula, zis Vasilicã, este intransigent cu cei de la ASF banii înapoi sau demisia! >>> PAGINA A 7-A

Tiberiu Iacob Ridzi pe YouTube >>> PAGINILE 8-9

Modificãri interioare, fãrã avize >>> PAGINA A 11-A

Pregãtiri pentru 8 Martie

A

u fost deportaþi în lagãrele siberiene peste 1.500 de etnici germani din Valea Jiului. Astãzi mai trãiesc doar vreo 10, iar printre ei se regãseºte ºi preºedintele de onoare al Forumului Democrat German, Ernest Ulrich. Un bãrbat care la peste 80 de ani poate spune cã a privit moartea în ochi ºi a învins, în cumplitele lagãre siberiene. >>> PAGINILE 8-9

>>> PAGINA A 12-A

Cartierul ªtefan, acoperit de nori de cenuºã >> PAGINA A 13-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Februarie 2014

Dosarul “Vasile Goldiº”, scos de pe rolul instanþei

M

agistraþii de la Tribunalul Bistriþa-Nãsãud, unde se judecã procesul profesorilor ºi secretarelor de la Universitatea de Vest “Vasile Goldiº” au dispus scoaterea de pe rolul instanþei de judecatã a cauzei. Carmen COSMAN - PREDA Dosarul a fost trimis judecãtorului de camerã preliminarã, unde va rãmâne pânã la lãmurirea excepþiilor ridicate în aceastã cauzã. Potrivit prevederilor Noului Cod de Procedurã Penalã, judecãtorul din camera preliminarã, acelaºi care a avut dosarul spre judecatã, verificã toate excepþiile invocate, legalitatea rechizitoriului sau dacã se schimbã competenþa. Iar pânã atunci,

dosarul este scos de pe rolul instanþei de judecatã. Dosarul a ajuns pe masa de lucru a judecãtorilor de la Tribunbalul

Bistriþa-Nãsãud în luna august a anului trecut, fiind înaintat de procurorii de la Parchetului de pe lângã Înalta Curte de

Casaþie ºi Justiþie. Dupã instrumentarea dosarului, procurorii au decis trimiterea în judecatã a doi lectori de la Universitatea “Vasile Goldiº” din Arad, Mihaela Pop ºi Sorin Fildan, cei doi fiind acuzaþi cã fraudau examene ºi vindeau lucrãri de licenþã studenþilor. Mihaela Pop este acuzatã de instigare la trafic de influenþã, trafic de influenþã, instigare la fals intelectual ºi luare de mitã, în timp ce Sorin Fildan este acuzat de fals intelectual. În acelaºi dosar au fost deferiþi justiþiei Violeta Dorina Mârºav, secretarã în cadrul Facultãþii de Drept, filiala Petroºani

Monede antice recuperate de poliþiºti de la un târg din Braºov

P

oliþiºti din cadrul structurilor de investigaþii criminale din mai multe judeþe ale þãrii, inclusiv Hunedoara, au luat parte la o amplã acþiune de recuperare a unor monede antice ºi medievale. Carmen COSMAN - PREDA În total, au fost recuperaze 154 de monede, dupã o acþiune în foþã desfãºuratã la un târg filatelic ºi numismatic din Braºov. “Ofiþerii specialiºti din cadrul Direcþiei de Investigaþii Criminale IGPR, împreunã cu poliþiºtii de investigaþii criminale specializaþi în protejarea patrimoniului cultural naþional din Braºov, Albã, Caraº-Severin, Constanþa, Hunedoara, Neamþ ºi Timiº au desfãºurat o acþiune pentru combaterea infracþiunilor la

regimul patrimoniului cultural naþional mobil, în municipiul Braºov. În urma verificãrii a 125 de participanþi la târgul filatelic ºi numismatic, poliþiºtii au depistat ºapte persoane, cu vârste cuprinse între 35 ºi 61 ani, din judeþele Bihor, Buzãu, Caraº-Severin, Sãlaj ºi municipiul Bucureºti, care ofereau spre

comercializare 154 de monede antice ºi medievale”, au declarat reprezentanþii IGPR. Poliþiºtii spun cã, în urma verificãrilor, a reieºit faptul cã persoanele în cauzã nu deþineau documente legale de provenienþã, monedele fiind susceptibile a fi provenite din braconaj arheologic. Cele 154 de monede au fost ridicate în vederea confiscãrii, fiind ulterior predate reprezentanþilor Direcþiei Judeþene pentru Culturã Braºov. De asemenea, poliþiºtii au aplicat 7

sancþiuni contravenþionale, în valoare totalã de 7.000 de lei, pentru încãlcarea prevederilor Legii 12/ 1990 pentru protejarea populaþiei împotriva unor activitãþi comerciale ilicite. În acest caz, continuã cercetãrile faþã de cele 7 persoane pentru încãlcarea prevederilor Legii 182/ 2000 privind protejarea patrimoniului naþional.

a Universitãþii de Vest “Vasile Goldiº” ºi Bianca Tãnasã, secretarã în cadrul Universitãþii din Petroºani, ambele acuzate de trafic de influenþã. De asemenea, Claudia Dorina Brânduºa, învãþãtoare la ªcoala Gimnazialã Nr. 4 Vulcan, este acuzatã de cumpãrare de influenþã.

A

cuzaþii grave

Procurorii aduc acuzaþii grave ºi spun cã în cadrul Universitãþii “Vasile Goldiº” din Arad exista practica de a fi promovate examenele de cãtre studenþi fãrã ca aceºtia sã le susþinã efectiv, notele fiind trecute în cataloage în mod fictiv, pe bazã de reciprocitate între profesori. În urma autorizãrii de cãtre instanþa de judecatã a interceptãrii convorbirilor telefonice purtate de inculpaþi, a reieºit faptul cã, în perioada ianuarie - februarie 2013, lectorul Mihaela Pop a intervenit pe lângã alþi colegi, cadre didactice, sau le-a determinat pe secretarele Violeta Mârºav ºi Bianca Tãnasã Bianca sã accepte propunerea sa de a promova studenþi

contra unor sume de bani sau sã intervinã ele însele pe lângã alþi profesori în acelaºi scop. Totodatã, aceasta a reuºit sã-l determine pe Sorin Fildan sã acorde, la materia unde era titular, notã de trecere prin înscrierea acesteia în catalog unui student care nu se prezentase la examen, mai spun anchetatorii Pentru studentul în cauzã cumpãrase influenþã mama acestuia, Brânduºa Claudia Dorina. De asemenea, Mihaela Pop ar fi obiºnuit sã vândã lucrãri de licenþã studenþilor, gata elaborate, cu garantarea promovãrii examenului de licenþã, au mai susþinut anchetatorii. La începutul anului trecut, procurori ai Secþiei de urmãrire penalã ºi criminalisticã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, împreunã cu ofiþeri ai Direcþiei Generale Anticorupþie ºi cu sprijinul Brigãzii Speciale de Intervenþie a Jandarmeriei Române, au efectuat mai multe percheziþii la domiciliul unor persoane, precum ºi la sediile unor instituþii de învãþãmânt superior, locaþii aflate pe raza a 8 judeþe, printre care ºi Petroºani ºi Deva.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Februarie 2014

Viaþã în negru, trãitã doar prin sunete

S

unt în jurul nostru, îi tratãm ca pe oricare dintre noi, dar ceva îi deosebeºte. Este vorba de persoanele nevãzãtoare care se adapteazã la mediul înconjurãtor pentru a-ºi trãi viaþa ca un om normal. Doar printr-un simplu exerciþiu de imaginaþie ne putem da seama cum este viaþa nevãzãtorilor. La nivelul judeþului sunt înregistraþi peste 3000 de oameni cu deficienþe de vedere. Monika BACIU

”Pot sã vã spun doar cã la nivelul judeþului Hunedoara sunt undeva la 3000 de persoane cu handicap vizual, aici integrându-se cei cu handicap grav, mediu. Avem ºi copii, iar copiii la nivel de judeþ sunt înregistraþi undeva la 50-60, nu foarte mulþi. Noi colaborãm cu Direcþia de Asistenþã Socialã ºi primim numãrul total la sfârºitul anului ca sã avem ºi noi o statisticã generalã pe judeþ”, a declarat Simona Bucuci, reprezentanta nevãzãtorilor hunedoreni. Asociaþia nevãzãto-

rilor vine în sprijinul celor care ºi-au pierdut vederea. Persoanele cu deficienþe vizuale pot solicita ajutorul asociaþiei. Reprezentantul nevãzãtorilor vine la Petroºani în ultima zi de marþi a fiecãrei luni. ”În primul rând, asociaþia îi îndrumã. În

momentul în care o persoanã descoperã pentru prima datã cã are deficienþe de vedere ºi doreºte sã obþinã pensie de handicap apeleazã la noi. Noi îi putem îndruma ca sã ºtie unde sã meargã, ce trebuie sã facã ºi având un protocol cu Direcþia de Asistenþã

Socialã a judeþului Hunedoara noi venim în sprijinul lor cu biletele de cãlãtorie, cu legitimaþiile de cãlãtorie ºi pentru transport local. Pe lângã toate acestea noi desfãºurãm tot felul de activitãþi caracteristice persoanelor cu handicap vizual, activitãþi culturalsportive, activitãþi de socializare, chiar ºi în excursii mergem. Pe judeþul Hunedoara s-au organizat în ultimii ani trei finale, una de ºah, douã de popice ºi în ultimii cinci ani organizãm Cupa Prieteniei la Cinciº. Aceste finale, pe þarã, la aceste concursuri participã reprezentanþi ai filialelor din întreaga þarã”, a mai spus sursa citatã. Nevãzãtorii vor sã rãmânã independenþi în special cei care au dovândit aceastã afecþiune pe timpul vieþii. În Valea Jiului nu existã niciun

Aºteaptã vremea bunã sã cosmetizeze parcurile

I

arna, zãpada ºi vremea rea, plus zecile de trecãtori care ºi-au adus contribuþia într-un fel sau altul, au lãsat parcurile ca dupã o revoluþie. Bãnci rupte, terasament distrus, leagãne descompletate ºi multe neajunsuri vor fi remediate imediat ce nu va mai fi vremea rea. Diana MITRACHE

acum sã fie primenite. Numai la Petroºani în toate parcurile putem

numãra zeci de astfel de situaþii, în care bãncile fie au fost distruse

Bãnci dãrãpãnate, scrijelite, leagãne ºi locuri de joacã rupte, cârpite ºi ca dupã iarnã, ori coºcovite de umezealã aºteaptã

de oameni, fie de vremea rea, iar mobilierul va fi primenit doar în primãvarã. Este totuºi luna februarie, iar edilii locali cred cã va mai fi vreme rea, aºa încât lucrãrile vor

începe imediat ce va fi mai cald. „Ca ºi în orice parc ieºit din iarnã, vom face toate demersurile sã arate foarte bine în viitorul cât mai apropiat, însã, sigur, depinde ºi de vreme”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din

semafor acustic, iar pentru cei care vor sã fie autonomi viaþa a însemnat adaptare. ”Sunt mulþi care vor sã rãmânã independenþi ºi chiar cei care au un minim rest de vedere îºi asumã riscul de a-ºi pãstra autonomia, dar aceasta presupune un risc pentru cã eu vãd cã ei trec pe lângã mine pe stradã ºi nu observã. Le-ar prinde foarte bine semafoarele acustice, dar foarte mulþi spun cã atunci când trec strada ascult maºinile când vin ºi ºtiu când se opresc maºinile cã pot sã trec. Cei care cât de cât mai vãd îi observã

pe cei de lângã ei cã traverseazã, încearcã sã se adapteze la mediu agãþându-se de tot ce poate sã îi ofere ceea ce este în jurul lui”, a mai spus Simona Bucuci. Societatea îi marginalizeazã pe aceºti oameni cu probleme de vedere. Nu avem infrastructura necesarã pentru a-i integra în rândul tuturor. Specialiºtii în asistenþã pentru persoanele cu handicap spun cã în România sunt în jur de 80.000 de nevãzãtori ºi slab vãzãtori, toþi membri ai Asociaþiei Nevãzãtorilor din România.

Petroºani. În Parcul Central Carol Screter sunt foarte multe parcele din terasament care au fost mutate de la locul lor în spaþiul de joacã ºi tot acolo sunt ºi cele mai multe distrugeri. De la cãsuþele din lemn, care au rãmas fãrã zidurile din bârne, pânã la

leagãnele descompletate, toate au avut de suferit de când copiii nu s-au mai dat pe ele, însã, edilii spun cã le vor completa ºi remedia. La fel se va întâmpla ºi cu bãncile care vor fi vopsite pentru a ºterge urmele lãsate de îndrãgostiþi, sau de vremea rea.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Februarie 2014

Universitãþile strãine ne iau tinerii datoritã nivelului ridicat de competenþe

S

âmbãta ºi duminica trecutã, peste 50 de universitãþi s-au întrecut în oferte de studii pentru Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Franþa, Germania, Olanda sau Spania în cadrul a douã târguri educaþionale organizate la Bucureºti la sfârºitul sãptãmânii trecute. De ce? Pentru cã avem tineri bine pregãtiþi, cu minþi sclipitoare. Aproximativ 7.000 de tineri din România aleg sã plece în fiecare an sã studieze în strãinãtate, potrivit reprezentanþilor Ministerului Educaþiei. Ileana FIRÞULESCU

De câþiva ani încoace, universitãþile strãine se înghesuie la târgul educaþional „World Education“, cu oferte tentante pentru tinerii noºtri care doresc sã studieze în strãinãtate. Reprezentanþii respectivelor universitãþi au dat ºi soluþii pentru venituri în þãrile respective. Organizatorul târgului ºtie de ce existã acest interes pentru România… „România a început sã fie o piaþã bunã pentru universitãþile din strãinãtate datoritã nivelului ridicat de competenþe pe care îl aratã tinerii de aici, mai ales cel de limbã englezã. În plus, cele care vor sã obþinã un punctaj ridicat ºi sã se claseze pe cele mai bune poziþii în topul instituþiilor de învãþãmânt din þara de origine sau de la nivel euro-

pean trebuie sã aibã ºi o diversitate destul de mare din punctul de vedere al naþionalitãþii. În orice caz, interesul pentru România creºte, iar asta se vede ºi din numãrul mare de universitãþi din Marea Britanie care au venit la aceastã ediþie, respectiv 22“, a spus Svetlan Danev, directorul grupului de firme cu activitãþi în domeniul educaþiei Integral, organizator al târgului educaþional „World

Education“ derulat sâmbãtã ºi duminicã în Capitalã. El nu a dorit sã precizeze însã care sunt costurile pe care universitãþile din strãinãtate le suportã pentru a putea participa la un astfel de târg, având în vedere cã o instituþie poate participa la mai multe târguri în diferite þãri în cadrul aceluiaºi eveniment global, scrie într-un amplu material Ziarul financiar. Aproximativ 7.000 de tineri din România aleg sã plece în fiecare an sã studieze în strãinãtate, potrivit reprezentanþilor Ministerului Educaþiei.

Dacã universitãþile din þãrile scandinave încearcã sã atragã potenþialii studenþi cu sisteme de învãþãmânt gratuite, care sã compenseze costurile de trai ridicate, facultãþile din Marea Britanie, Grecia sau Franþa mizeazã pe burse de studiu, reputãþie ºi posibilitatea de a lucra, dupã absolvire, în unele dintre cele mai cosmopolite oraºe ale lumii în ciuda taxelor de ºcolarizare care pornesc de la câteva mii de euro pe an. „România este o piaþã bunã pentru noi pentru cã încã nu avem suficienþi tineri în Danemarca interesaþi de ºtiinþã ºi tehnologie.

Avem experienþã deja în lucrul cu studenþi români, dar ºi profesori. În prezent, în institutul pe care îl reprezint o treime din personalul didactic este format din profesori români ºi avem în jur de 40 de studenþi din România“, a precizat Jens Bo HolmNielsen, director al departa-

mentului de energie din cadrul Aalborg University din Danemarca, instituþie care ºcolarieazã în prezent în jur de 16.000 de studenþi. El a mai spus cã odatã ce tinerii îºi finalizeazã studiile ei îºi pot gãsi relativ uºor un loc de muncã într-o multinaþionalã doar ºtiind limba englezã sau se pot angaja part-time în domeniul serviciilor, spre exemplu. În concluzie, tinerii noºtri sunt interesaþi de mai toatã paleta specializãrilor universitare, chiar ºi de ºtiinþã ºi tehnologie, lucru mai rar la popoarele numite rãsfãþate de soartã… Din Valea Jiului au participat mai mulþi tineri la acest târg, conform celor trei tineri care ne-au povestit cã doresc cu tot dinadinsul sã studieze în strãinãtate ºi sã obþinã o bursã. ”Vreau sã studiez în strãinãtate nu pentru cã universitãþile noastre nu sunt bune, ci pentru cã dupã ce ai terminat studiile, ai ºanse minime sã profesezi. Acolo, chiar dacã o iau de jos, aºa cum este normal, munca este plãtitã la justa valoare. Adicã pot trãi ºi evolua. Aici nu am nici o ºansã sã câºtig ca începãtor 900-1000 de euro. Am vãzut oameni bine pregãtiþi, cu experienþã, care nu pot depãºi aici 300 de euro”- a declarat Andreea M., din Petrila, care a ales Marea Britanie.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Februarie 2014

Haitele de maidanezi fac prãpãd în Defileul Jiului Î

n pustietatea din Defileul Jiului sunt haite de câini maidanezi, înfometaþi, aduºi la adãpostul întunericului din localitãþi din zona judeþului învecinat. Nu doar de acolo ci ºi din zona Vãii Jiului, iar câinii, în lipsa hranei, hãituiesc vânatul. În urmã cu o sãptãmânã un cãprior a fost descoperit mâncat pe jumãtate de haitele de maidanezi. Zeci de câini fãrã crotalii în urechi formeazã haite extrem de periculoase în sãlbãticia din Parcul Naþional Defileul Jiului, nu atât pentru om cât pentru animalele sãlbatice din aria protejatã. La câþiva kilometri de Defileul, în zona limitrofã a Petroºaniului, haitele de câini

flãmânzi dau târcoale gospodãriilor localnicilor. Locuitorii cartierului Saºa spun cã patrupedele sunt aduse de necunoscuþi pe timp de noapte, iar cum câinii nu au crotalii care sã arate de unde provin ºi dacã au fost mãcar sterilizaþi, este greu sã fie gãsiþi „stãpânii”. Nu de puþine ori au fost

Strãzi readuse la stadiul iniþial

M

ai multe strãzi din zona de nord a municipiului Petroºani care au fost sparte pentru introducerea reþelelor de apã ºi canal, au fost refãcute de cãtre firma angajatã sã efectueze lucrãrile. Calvarul locuitorilor de pe strãzile din zona de nord a municipiului Petroºani cum ar fi 1 Mai, Poienilor, Uzinei, Pomilor, etc, a luat sfârºit dupã ce firma angajatã de Apa Serv Valea Jiului sã introducã reþeaua de apã ºi canalizare a prins o perioadã cu timp bun ºi a refãcut zonele unde în toamnã a derulat lucrãri. Potrivit reprezentanþilor Apa Serv Valea Jiului, societatea în cauzã, Zona D SRL Petroºani, nu a putut trece la pietruirea ºi asfaltarea strãzilor imediat dupã ce a încheiat lucrãrile de introducere a conductelor de canalizare, pentru cã, în conformitate cu proiectul, terenul trebuia lãsat o perioadã de timp pentru a se „aºeza”. „Strãzile au fost pietruite iar locuitorii acestora au scãpat de problema noroiului. Accesul auto

se putea face ºi înainte, mai greu, dar se putea ajunge cu autovehiculele. S-a refãcut ºi porþiunea din DN 66, marginea drumului pe unde s-a introdus conducta de canalizare. Când se va încãlzi vremea ºi vor fi pornite ºi staþiile de asfalt de cãtre drumari, în zonele unde firma executantã a gãsit asfaltat se va turna la loc covor asfaltic”, au precizat reprezentanþii beneficiarului. Maximilian GÂNJU

eliberaþi chiar la marginea cartierului Aeroport din Petroºani, în zona urbanã, iar dupã ce autoritãþile locale au descoperit acest lucru ºi au întãrit paza în zonã, câinii sunt lãsaþi liberi în defileu. Cert este cã

dacã nimeni nu-i va aduna pentru a-i duce într-un adãpost, nu va mai trece mult timp pânã când cineva va fi atacat. Deja animalele sãlbatice, ciute, cãpriori ori ale ierbivore din aria protejatã sunt hãituite de patrupedele

flãmânde. Sãptãmâna trecutã un cãprior a fost descoperit rupt de haitele de câini, iar pompierii din Petroºani l-au scos din albia Jiului, iar veterinarii au constatat cã a fost omorât de maidanezi. „De prin ianuarie au

a-ºi þine orele acvatice de sport toþi elevii din Petroºani. Lucrãrile au demarat în 2010 ºi, pânã în prezent, a fost realizatã o mare parte din proiect. Piscina din Petroºani va avea 20 de metri lungime ºi 12 metri lãþime, fiind construitã dupã un model german. Aceasta costã

circa 3 milioane de lei ºi se va afla printre cele 10 construcþii

început sã iar aparã ºi sunt din ce în ce mai mulþi. Pânã acum nu s-a întâmplat nimic rãu, pe la o casã au fugãrit gãinile. Dacã nu vor fi prinºi, cum sunt flãmânzi, o sã ne atace. Sunt ºi oameni bãtrâni care se duc cu vitele pe câmp, avem copii, este pericol. Trebuie sã se facã ceva ca sã nu se întâmple cum a fost în alte pãrþi, sã gãsim oameni omorâþi pe deal”, spune Valer, un locuitor al cartierului Saºa din Petroºani, zonã învecinatã cu Defileul Jiului. Maximilian GÂNJU

Piscina ºcolarã va fi terminatã în acest an

ingura S piscinã ºcolarã din Valea

Jiului va fi finalizatã anul acesta, deºi ar fi trebuit inauguratã în urmã cu trei ani. Lipsa finanþãrii a fãcut ca bazinul cu toate facilitãþile sã intre o perioadã de timp în conservare, însã de la finele lui 2013 lucrãrile au fost reluate. Piscina este amplasatã în zona ªcolii Generale „I. G. Duca” din cartierul Aeroport, aici urmând

similare din România. Maximilian GÂNJU


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Februarie 2014

Dan Radu Ruºanu, reþinut Cosmin Nicula, zis Vasilicã, este intransigent cu cei de la ASF - banii înapoi sau demisia! în “Dosarul Carpatica” returnãrii banilor, pot nici

E

x-deputatul hunedorean Dan Radu Ruºanu, preºedinte al Autoritãþii de Supraveghere Financiarã (ASF) a fost reþinut de procurorii anticorupþie în “Dosarul Carpatica”. Carmen COSMAN - PREDA Dan Radu Ruºanu este acuzat de favorizare a infractorului ºi influenþare a declaraþiilor, în dosarul "Carpatica", iar procurorii DNA au solicitat Tribunalului Bucureºti arestarea lui preventivã pentru 30 de zile. DNA a anunþat cã a extins urmãrirea penalã în cazul preºedintelui ASF, Dan Radu Ruºanu, pentru favorizarea infractorului ºi influenþare a declaraþiilor. Potrivit unui comunicat dat publicitãþii de DNA sãptãmâna trecutã, împotriva lui Dan Radu Ruºanu s-a început urmãrirea penalã în dosarul "Carpatica", pentru constituire a unui grup infracþional organizat ºi complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat cã a întocmit ºi a avizat proiectul OUG privind ASF ºi ar fi acceptat "protejarea frauduloasã" a intereselor soci-

I

eri, marti 25 februarie, a fost termenul limitã pânã la returnarea primelor de mii de euro de cãtre membrii Consiliului Autoritãþii de Supraveghere Financiarã. Preºedintele Comisiei de buget de la Senat Cosmin Nicula, a declarat cã dupã acestã zi se va verifica returnarea banilor. Celor care nu se conformeazã, li se va cere demisia. Ileana FIRÞULESCU

etãþii Carpatica. În 2012, Dan Radu Ruºanu a fost ales deputat în circumscripþia electoralã nr.22 Hunedoara, colegiul uninominal nr.3, fiind ales lider al grupului parlamentar al PNL, dar a plecat din Parlament în 26 aprilie 2013, trecând la ASF. În vârstã de aproape 64 de ani, a mai fost deputat de Hunedoara în legislaturile 2000 – 2004 ºi 2004 – 2008, pentru ca între 2008 – 2012 sã îl regãsim în Senat, unde a fost chestor ºi vicepreºedinte al Senatului României.

Ziarul Financiar, ZF, îl face pe Cosmin Nicula, Vasilicã! Este adevãrat cã senatorul PSD de Valea Jiului poartã ºi numele sfântului Vasile, dar nimeni nu-l foloseºte când i se adreseazã. Cosmin – da!, este numele în care se regãseºte. Cosmin derivã din grecescul Kosmas, care în greca veche avea douã sensuri: "ordine" ºi "ornament, podoabã". Cum sã nu te regãseºti în asemenea nume!!! Publicaþia de specialitate vorbea, dincolo de nume, foarte serios de atitudinea senatorului faþã de mulþimea de bani încasatã, ca prime, de consiliul ASF, al cãrui preºedinte este liberalul hunedorean Dan Radu Ruºanu. ”Vasile Nicula, senator PSD ºi preºedintele Comisiei de buget de la

Pregãtiri de vot

M

ai sunt trei luni ºi mergem la vot ca sã ne alegem europarlamentarii. Guvernul a adoptat hotãrârea prin care data de organizare a alegerilor pentru Parlamentul European este stabilitã pe 25 mai, iar actul normativ a fost publicat luni în Monitorul Oficial, acum fiind vremea sã refacem listele cu votanþii. Misiunea revine celor din cadrul serviciilor de evidenþã a populaþiei, cxa sã nu aparã nume de morþi, sau sã nu fie omiºi cei care au împlinit 18 ani. Diana MITRACHE Campania electoralã va începe la data de 25 aprilie ºi se va încheia pe 24 mai, la ora 7:00. Procesul electoral se va desfãºura în ziua de 25 mai, în intervalul orar 7:0021:00. Toate admin-

istraþiile locake se pregãtesc ºi deja se face trierea listelor cu cei care voteazã. „S-au publicat toate actele necesare pentru pregãtirea alegerilor pentru Parlamentul European. A apãrut ºi o Hotãrâre de Guvern privind cheltuielie, privind registrul elec-

toral. În primul rând implementãm ca primã mãsurã legislaþia privind Registrul Electoral, în sensul cã au fost desemnate douã persoane de la Evidenþa populaþiei, care se ocupã de operaþionalizarea Registrului Electoral. Se fac intervenþii asupra listelor elec-

Senat, le cere celor nouã membri ai Consiliului Autoritãþii de Supraveghere Financiarã (ASF) sã returneze primele încasate la casieria instituþiei, în caz contrar acestora li se va cere demisia” – scrie ZF. „Primele încasate de membrii Consiliului ASF nu sunt ilegale, ci imorale. Le voi cere membrilor sã returneze la casieria instituþiei primele pe care aceºtia le-au încasat, altfel le vom cere demisiile. Marþi, senatorii din cadrul Comisiei de buget vom face o verificare a activitãþii ASF ºi îi vom chema ºi pe membrii Consiliului ASF. Dacã nu au dovada

torale, se radiazã decedaþii, se introduc cei care au împlit 18 ani, se radiazã condamnaþi”, a declarat Adrian Negoe, secretar la Primãria Municipiului Petroºani. În plus, se iau în calcul materialele necesare pentru confecþionarea urnelor de vot ºi a cabinelor.

sã nu mai vinã marþi“, a spus Nicula. Este vorba de ziua de…ieri. Doar cã în toamna anului trecut, comisiile de buget de la Senat ºi Camera Deputaþilor au fost cele care le-au dat ok-ul actualilor membri ASF sã candideze pentru cele nouã locuri în conducerea ASF, în urma unor audieri mai mult formale. Plenul renunit al Parlamentului a fost cel care i-a validat în funcþie. Declaraþia preºedintelui Comisiei de buget are loc în condiþiile în care conducerea ASF ar fi încasat prime de zeci de mii de euro în lunile noiembrie ºi decembrie.

Totuºi, pentru a reduce cheltuielile, edilii locali le vor folosi, în mãsura în care se poate, pe cele de la scrutinele trecute. „Domnul primar a dispus ºi SPADPP a inventariat materialele necesare amenajãrii secþiilor de votare. Cu cheltuieli minime reuºim sã mai

reparãm ce s-a stricat ºi în general vom folosi materialele utilizate ºi pânã acum”, a mai adãugat Negoe. Alegerile pentru Parlamentul European vor intra în linie dreaptã în luna aprilie, ºi tot atunci, cam dupã Paºti va începe ºi campania electoralã.


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Februarie 2014

Din lagãrul siberian în panoplia “Cetãþenilor de Onoare”

Destinul cumplit al lui Ernest Ulrich din lagãrele morþii, pildã pentru urmaºi

A

u fost deportaþi în lagãrele siberiene peste 1.500 de etnici germani din Valea Jiului. Astãzi mai trãiesc doar vreo 10, iar printre ei se regãseºte ºi preºedintele de onoare al Forumului Democrat German, Ernest Ulrich. Un bãrbat care la peste 80 de ani poate spune cã a privit moartea în ochi ºi a învins, în cumplitele lagãre siberiene. Edilii din Petroºani au decis sã-i acorde tiltul de “Cetãþean de Onoare” lui Ernest Ulrich, cel care a trecut prin chinuri cumplite pentru singura “vinã” de a fi fost etnic german. O istorie vie, pentru care suferinþa a avut faþa lagãrelor sovietice, unde a privit de atâtea ori moartea în ochi ºi de unde nu credea cã va mai scãpa viu vreodatã. “Am decis sã îi

decernãm aceastã distincþie pentru cã el, într-un fel, este o enciclopedie în viaþã. Perioada trãitã de el, cât a fost deportat în Rusia, depãºeºte imaginaþia noastrã ºi consider cã este foarte important ca generaþia noastrã ºi generaþiile viitoare sã ºtie despre ce s-a întâmplat, chiar de la unul dintre supravieþuitori. Domnul Ulrich este printre ultimii în viaþã,

care mai poate vorbi ºi chiar scrie despre acele cumplite vremuri”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Suferinþele sale ºi ale tatãlui sãu, deportat de asemenea în Siberia, au fost cuantificate de cãtre instanþa de judecatã la 50.000 de euro. În urmã cu circa 3 ani, Tribunalul Hunedoara a admis cã atât Ernest Ulrich, cât ºi tatãl aces-

despãgubiri trebuie sã aibã rolul de a oferi o satisfacþie moralã celor prejudiciaþi, în sensul de a fi susceptibile sã atenueze suferinþele acestora ºi nu sã realizeze o îmbogãþire fãrã justã cauzã”, se aratã în decizia instanþei.

înghesuiþi în vagoane pentru animale ºi duºi în Siberia. Au ajuns în lagãrul nr. 1031 Dzerjinsk, Regiunea Dombas. Pentru ei au fost pregãtite barãci insalubre, friguroase, ºi trimiºi la lucru în minã,

ºi de varzã muratã, 300 grame de pâine neagrã pe zi. Regimul inuman l-a îmbolnãvit ireversibil pe tatãl lui Ernest Ulrich, care în noiembrie a fost repatriat. Avea doar 26 de kilograme ºi nimeni nu-i

ºi-a vãzut colegii stingându-se unul dupã altul. Aproape 500 de etnic germani din Valea Jiului au rãmas pentru totdeauna în Siberia, rãpuºi de mizerie, boli ºi înfometare. Supravieþuirea la -40 de grade Celsius, munca silnicã ºi regimul de exterminare erau tot mai grele. Nu aveau apã, erau îmbrãcaþi în aceleaºi haine subþiri, de varã, iar în picioare aveau saboþi de cauciuc, în care puneau hârtie cu paie ca sã se mai apere de gerurile siberiene. În lagãr, pe corp le-au

apãrut umflãturi purulente ºi foarte dureroase, de culoare neagrã, mulþi îmbolnãvindu-se de tifos exantematic, pe lângã

pentru unul – doi dintre ei în minã era sfârºitul, iar ºobolanii se înfruptau din corpurile lor. Iar deþinuþii, care îndurau aceleaºi suferinþe, erau obligaþi sã evacueze pe rând cadavrele celor decedaþi. Sunt imagini care, ºi dupã atâta vreme nu s-au putut ºterge din mintea celui care avea sã devinã preºedinte de onoare al Forumului

P

atru ani de chinuri ºi umilinþe

tuia au avut de suferit de pe urma mãsurii administrative a deportãrii lor în Rusia, unde au fost trimiºi în lagãre de muncã ºi a stablit, totodatã, cã suma de 50.000 de euro acoperã suferinþele îndurate. “Aceste

Coºmarul lui Ernest Ulrich a început în ianuarie 1945 când, împreunã cu tatãl sãu a fost ridicat de acasã ºi deportat în Siberia, în lagãrele de muncã. Aceeaºi situaþie au avut-o peste 1.500 de etnici germani din Valea Jiului a cãror singurã “vinã” era originea germanã. Statul român îºi plãtea astfel “datoriile” faþã de “Mama Rusia” de care se apropiase politic. Flãmânzi, doar cu hainele de pe ei, etnicii germani au fost

unde trebuiau sã facã cele mai grele munci aproape morþi de foame. Aveau foarte puþinã apã, iar hrana era la limita subzistenþei. Timp de un an au primit câte un castravete murat, ciorbe de gogonele, de castraveþi

mai dãdea ºanse de supravieþuire. Iar pentru ruºi, era inutil, aºa cã a fost trimis acasã, bolnav grav de dizenterie ºi într-o avansatã stare de anemie. Fãrã tratament era condamnat sã se stingã, dar soþia lui a luptat pânã în ultima clipã. L-a hrãnit cu biberonul cât timp a fost imobilizat la pat ºi, dupã o lungã perioadã, bãrbatul a început sã meargã. Bolile cãpãtate în lagãr i-au adus, însã, sfârºitul înainte de împlinirea vârstei de 56 de ani.

Î

i mâncau ºobolanii

Ernest Ulrich a rãmas, însã, mai departe în lagãr, unde

paraziþii ºi ploºniþele care le chinuiau trupurile împuþinate de neajunsuri. Iar pentru ei singurul tratament era moartea. În fiecare zi

Democrat German din România. Timpul nu a adus binefãcãtoarea uitare, iar bolile cãpãtate în cei patru ani cât a îndurat chinurile din lagãr îi macinã ºi acum trupul lui Ernest Ulrich, cel care ese un exemplu de voinþã ºi demnitate. Iar distincþia pe care

Consiliul Local Petroºani vrea sã i-o acorde este doar o micã repraþie moralã pentru Ernest Ulrich, pentru supravieþuitorul din lagãrele morþii care scris despre toate suferinþele îndurate în volumul „Cartea vieþii mele. Am fost deportat în URSS”. Car men COSMAN-PREDA

Tiberiu Iacob Ridzi pe YouTube vem trei televiziuni locale ºi tot atâtea A ziare ce apar zilnic, plus

câteva sãptãmânale, însã primarul de la Petroºani a ales ºi calea Internetului pentru a-ºi promova activitatea. Prima postare a fost deja fãcutã, iar ei i-au urmat alte câteva. Cea mai nouã metodã prin care primarul de la Petroºani se adreseazã locuitorilor este prin intermediul canalului de comunicare YouTube. Asta deºi sunt 3 televiziuni ºi 3 ziare care apar zilnic, plus unele sãptãmânale, iar primãria are propriul ziar. Totuºi, Tiberiu Iacob Ridzi a mãrturisit cã ºi on-line sunt mulþi oameni care ar putea fi informaþi ºi care nu

au nevoie sã cumpere un ziar, ori sã plãteascã un abonament la televiziunea prin cablu. În plus, pe internet este ºi mai simplu sã vadã feedback-ul. „Este pe YouTube un site, în care eu înregistrez anumite interviuri ºi pe care le postez acolo, aºa cum poate sã facã oricine. E mult spus cã este un canal de televiziune. Este un mijloc de comunicare în masã pe mijloace electronice. Oamenii din Petroºani ºi nu numai, pot sã ºtie cã acolo postez eu filmãrile ºi tot acolo

pot face comentarii pe orice subiect”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. Dacã doriþi sã urmãriþi postãrile video ale primarului municipiului Petroºani, puteþi accesa pagina de internet YouTube, tastându-i numele, sau vã puteþi conecta direct la declaraþiile video ale primarului Tiberiu Iacob Ridzi pe pagina acestuia de pe siteul de socializare facebook, asta pentru cã primele postãri au fost deja fãcute în sãptãmâna trecutã. Diana MITRACHE


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Februarie 2014

Din lagãrul siberian în panoplia “Cetãþenilor de Onoare”

Destinul cumplit al lui Ernest Ulrich din lagãrele morþii, pildã pentru urmaºi

A

u fost deportaþi în lagãrele siberiene peste 1.500 de etnici germani din Valea Jiului. Astãzi mai trãiesc doar vreo 10, iar printre ei se regãseºte ºi preºedintele de onoare al Forumului Democrat German, Ernest Ulrich. Un bãrbat care la peste 80 de ani poate spune cã a privit moartea în ochi ºi a învins, în cumplitele lagãre siberiene. Edilii din Petroºani au decis sã-i acorde tiltul de “Cetãþean de Onoare” lui Ernest Ulrich, cel care a trecut prin chinuri cumplite pentru singura “vinã” de a fi fost etnic german. O istorie vie, pentru care suferinþa a avut faþa lagãrelor sovietice, unde a privit de atâtea ori moartea în ochi ºi de unde nu credea cã va mai scãpa viu vreodatã. “Am decis sã îi

decernãm aceastã distincþie pentru cã el, într-un fel, este o enciclopedie în viaþã. Perioada trãitã de el, cât a fost deportat în Rusia, depãºeºte imaginaþia noastrã ºi consider cã este foarte important ca generaþia noastrã ºi generaþiile viitoare sã ºtie despre ce s-a întâmplat, chiar de la unul dintre supravieþuitori. Domnul Ulrich este printre ultimii în viaþã,

care mai poate vorbi ºi chiar scrie despre acele cumplite vremuri”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Suferinþele sale ºi ale tatãlui sãu, deportat de asemenea în Siberia, au fost cuantificate de cãtre instanþa de judecatã la 50.000 de euro. În urmã cu circa 3 ani, Tribunalul Hunedoara a admis cã atât Ernest Ulrich, cât ºi tatãl aces-

despãgubiri trebuie sã aibã rolul de a oferi o satisfacþie moralã celor prejudiciaþi, în sensul de a fi susceptibile sã atenueze suferinþele acestora ºi nu sã realizeze o îmbogãþire fãrã justã cauzã”, se aratã în decizia instanþei.

înghesuiþi în vagoane pentru animale ºi duºi în Siberia. Au ajuns în lagãrul nr. 1031 Dzerjinsk, Regiunea Dombas. Pentru ei au fost pregãtite barãci insalubre, friguroase, ºi trimiºi la lucru în minã,

ºi de varzã muratã, 300 grame de pâine neagrã pe zi. Regimul inuman l-a îmbolnãvit ireversibil pe tatãl lui Ernest Ulrich, care în noiembrie a fost repatriat. Avea doar 26 de kilograme ºi nimeni nu-i

ºi-a vãzut colegii stingându-se unul dupã altul. Aproape 500 de etnic germani din Valea Jiului au rãmas pentru totdeauna în Siberia, rãpuºi de mizerie, boli ºi înfometare. Supravieþuirea la -40 de grade Celsius, munca silnicã ºi regimul de exterminare erau tot mai grele. Nu aveau apã, erau îmbrãcaþi în aceleaºi haine subþiri, de varã, iar în picioare aveau saboþi de cauciuc, în care puneau hârtie cu paie ca sã se mai apere de gerurile siberiene. În lagãr, pe corp le-au

apãrut umflãturi purulente ºi foarte dureroase, de culoare neagrã, mulþi îmbolnãvindu-se de tifos exantematic, pe lângã

pentru unul – doi dintre ei în minã era sfârºitul, iar ºobolanii se înfruptau din corpurile lor. Iar deþinuþii, care îndurau aceleaºi suferinþe, erau obligaþi sã evacueze pe rând cadavrele celor decedaþi. Sunt imagini care, ºi dupã atâta vreme nu s-au putut ºterge din mintea celui care avea sã devinã preºedinte de onoare al Forumului

P

atru ani de chinuri ºi umilinþe

tuia au avut de suferit de pe urma mãsurii administrative a deportãrii lor în Rusia, unde au fost trimiºi în lagãre de muncã ºi a stablit, totodatã, cã suma de 50.000 de euro acoperã suferinþele îndurate. “Aceste

Coºmarul lui Ernest Ulrich a început în ianuarie 1945 când, împreunã cu tatãl sãu a fost ridicat de acasã ºi deportat în Siberia, în lagãrele de muncã. Aceeaºi situaþie au avut-o peste 1.500 de etnici germani din Valea Jiului a cãror singurã “vinã” era originea germanã. Statul român îºi plãtea astfel “datoriile” faþã de “Mama Rusia” de care se apropiase politic. Flãmânzi, doar cu hainele de pe ei, etnicii germani au fost

unde trebuiau sã facã cele mai grele munci aproape morþi de foame. Aveau foarte puþinã apã, iar hrana era la limita subzistenþei. Timp de un an au primit câte un castravete murat, ciorbe de gogonele, de castraveþi

mai dãdea ºanse de supravieþuire. Iar pentru ruºi, era inutil, aºa cã a fost trimis acasã, bolnav grav de dizenterie ºi într-o avansatã stare de anemie. Fãrã tratament era condamnat sã se stingã, dar soþia lui a luptat pânã în ultima clipã. L-a hrãnit cu biberonul cât timp a fost imobilizat la pat ºi, dupã o lungã perioadã, bãrbatul a început sã meargã. Bolile cãpãtate în lagãr i-au adus, însã, sfârºitul înainte de împlinirea vârstei de 56 de ani.

Î

i mâncau ºobolanii

Ernest Ulrich a rãmas, însã, mai departe în lagãr, unde

paraziþii ºi ploºniþele care le chinuiau trupurile împuþinate de neajunsuri. Iar pentru ei singurul tratament era moartea. În fiecare zi

Democrat German din România. Timpul nu a adus binefãcãtoarea uitare, iar bolile cãpãtate în cei patru ani cât a îndurat chinurile din lagãr îi macinã ºi acum trupul lui Ernest Ulrich, cel care ese un exemplu de voinþã ºi demnitate. Iar distincþia pe care

Consiliul Local Petroºani vrea sã i-o acorde este doar o micã repraþie moralã pentru Ernest Ulrich, pentru supravieþuitorul din lagãrele morþii care scris despre toate suferinþele îndurate în volumul „Cartea vieþii mele. Am fost deportat în URSS”. Car men COSMAN-PREDA

Tiberiu Iacob Ridzi pe YouTube vem trei televiziuni locale ºi tot atâtea A ziare ce apar zilnic, plus

câteva sãptãmânale, însã primarul de la Petroºani a ales ºi calea Internetului pentru a-ºi promova activitatea. Prima postare a fost deja fãcutã, iar ei i-au urmat alte câteva. Cea mai nouã metodã prin care primarul de la Petroºani se adreseazã locuitorilor este prin intermediul canalului de comunicare YouTube. Asta deºi sunt 3 televiziuni ºi 3 ziare care apar zilnic, plus unele sãptãmânale, iar primãria are propriul ziar. Totuºi, Tiberiu Iacob Ridzi a mãrturisit cã ºi on-line sunt mulþi oameni care ar putea fi informaþi ºi care nu

au nevoie sã cumpere un ziar, ori sã plãteascã un abonament la televiziunea prin cablu. În plus, pe internet este ºi mai simplu sã vadã feedback-ul. „Este pe YouTube un site, în care eu înregistrez anumite interviuri ºi pe care le postez acolo, aºa cum poate sã facã oricine. E mult spus cã este un canal de televiziune. Este un mijloc de comunicare în masã pe mijloace electronice. Oamenii din Petroºani ºi nu numai, pot sã ºtie cã acolo postez eu filmãrile ºi tot acolo

pot face comentarii pe orice subiect”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. Dacã doriþi sã urmãriþi postãrile video ale primarului municipiului Petroºani, puteþi accesa pagina de internet YouTube, tastându-i numele, sau vã puteþi conecta direct la declaraþiile video ale primarului Tiberiu Iacob Ridzi pe pagina acestuia de pe siteul de socializare facebook, asta pentru cã primele postãri au fost deja fãcute în sãptãmâna trecutã. Diana MITRACHE


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Februarie 2014

Vânzarea produselor agricole fãrã atestat ar putea fi pedepsitã cu pânã la 15.000 lei

V

alorificarea produselor agricole proprii de cãtre persoanele fizice care nu deþin atestat de producãtor valabil, respectiv carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol care nu sunt produse în ferma proprie ar putea fi pedepsitã cu amendã de pânã 15.000 lei.

Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege pentru stabilirea unor mãsuri de reglementare a pieþei produselor din sectorul agricol. Acesta a avut raport de admitere cu amendamente. "Se interzice vânzarea produselor cumpãrate de la terþe persoane în baza carnetului de comercializare. (...) Desfãºurarea activitãþilor de valorificare

a produselor agricole proprii ºi de exercitare a comerþului cu aceste produse de cãtre persoanele fizice care nu deþin atestat de producãtor valabil, respectiv carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol valabil, ºi care nu sunt produse în ferma proprie cu amendã de la 10.000 lei la 15.000 lei", se aratã în amendamentele admise de

Comisia pentru agriculturã din Senat. Un alt amendament adoptat spune cã vânzarea unor produse agricole altele decât cele din producþie proprie, în baza carnetului de comercializare eliberat, se pedepseºte cu amendã de la 5.000 lei la 10.000 lei. "Valabilitatea atestatului de producãtor este de un an calendaristic de la data emi-

terii ºi se vizeazã semestrial, prin aplicarea ºtampilei ºi semnãturii primarului.

Atestatul de producãtor se elibereazã de cãtre primar în termen de 5 zile lucrãtoare de

la data solicitãrii, cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale/patronale /sindicale din agriculturã, dupã caz, constituite potrivit legii ºi organizate la nivel local ºi judeþean, care

sau a sectoarelor municipiului Bucureºti ºi nominalizeazã cel puþin un reprezentant în acest scop", se mai aratã în amendamente. Iniþiator este Guvernul României,

se înregistreazã la primãriile comunelor, oraºelor, municipiilor

iar Senatul este prima camerã sesizatã. AGERPRES

”Eºti Fermier European. Depune la APIA cererea de sprijin! 2014 - anul tranziþiei cãtre noua Politicã AgricolãComunã”

A

genþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) desfãºoarã în perioada 10 februarie - 9 iunie Campania de informare privind primirea cererilor de platã pe suprafaþã, având sloganul: ”Eºti Fermier European. Depune la APIA cererea de sprijin! 2014 – anul tranziþiei cãtre noua Politicã AgricolãComunã”. Potrivit reprezentanþilor APIA, obiectivul general al campaniei îl reprezintã informarea fermierilor cu privire la fondurile europene ºi naþionale destinate schemelor/mãsurilor de sprijin pe suprafaþã în anul 2014, precum ºi la modalitatea de accesare a acestora. “Se pune accent în continuare pe informarea eficientã a fermierilor cu privire la aplicaþia de identificare online a

parcelelor agricole – IPA Online, prin care beneficiarii îºi pot vizualiza, prin conexi-

une la internet, propriile parcele digitizate în campania anterioarã ºi îºi pot digitiza

ºi mãsura cu exactitate ºi alte parcele prin identificare pe ortofotoplanurile disponibile în baza de date (LPIS) a APIA. De asemenea, aplicaþia IPA Online pune la dispoziþia fermierilor rezultatele controalelor pe teren din anii anteriori precum ºi avertizãri privind calitatea digitizãrii parcelelor agricole ºi avertizãri privind respectarea anumitor cerinþe de ecocondiþionalitate. Totodatã, aplicaþia IPAOnline informeazã fermierul dacã parcelele digitizate sunt situate în zone eligibile pentru plãþile

compensatorii pentru mãsurile de dezvoltare ruralã”, susþin reprezentanþii APIA. Pe durata Campaniei, centrele judeþene ºi locale ale Agenþiei vor organiza sesiuni de informare ºi instruire a fermierilor ºi respectiv a administraþiei agricole din primãrii, cu privire la perioada de depunere a cererilor de sprijn pentru plãþi pe suprafaþã în anul 2014, modalitatea de completare a acestora, condiþiile de eligibilitate impuse de legislaþia europeanã ºi naþionalã, tipurile de controale impuse de regulamentele europene, precum ºi la pachetele financiare care pot fi accesate în

cadrul mãsurilor de sprijin pe suprafaþã. În cadrul sesiunilor de instruire se va acorda o atenþie deosebitã procedurii de completare electronicã a declaraþiei de suprafaþã ºi identificare, respectiv de schiþare corectã, online a parcelelor agricole. De asemenea, se va pune accent pe obligativitatea agricultorilor de a respecta normele de ecocondiþionalitate pe toate suprafeþele agricole utilizate. De aceste instruiri vor beneficia atât fermierii cât ºi administraþia agricolã din primãrii, respectiv personalul din bibliotecile judeþene ºi comunale cuprinse în programul Biblionet.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Februarie 2014

Modificãri interioare, f ã r ã a v i z e

B

irocraþia ºi partea financiarã îi determinã pe proprietarii de imobile din municipiul Petroºani sã efectueze lucrãri de amenajãri interioare fãrã autorizaþii. La nivelul municipiului Petroºani în cursul anului 2013 doar nouã autorizaþii de acest gen au fost eliberate. Majoritatea nu solicitã aceste avize pe motiv cã se împiedicã de procesuol birocratic,

dar ºi ne partea financiarã care este necesarã pentru realizarea unui proiect. ”Anul trecut au fost 9 petroºãneni care au cerut autorizaþia pentru modificarea apartamentelor. Este o oper-

aþiune complexã care presupune acordarea acestei autorizaþii, e vorba de avize, un proiect e un demers destul de amplu. În comparaþie cu anii trecuþi se constatã o scãdere semnificativã a numãrului celor care cer astfel de autorizaþii însã ºi piaþa imobiliarã este în cãdere liberã”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani.

Cresc salariile primarilor amera Deputaþilor a C aprobat, marþi, majorarea salariilor primarilor de la 1 iulie 2014, un amendament în acest sens fiind introdus la ordonanþa 103/2013, la propunerea vicepremierului Liviu Dragnea.

Reprezentantul Guvernului a arãtat cã nu vor fi alocaþi bani în plus la buget ºi cã mãsura se aplicã de la 1 iulie pentru încadrarea în plafonul bugetar. De asemenea, aceasta a arãtat cã la consiliile judeþene nu se va face nicio mãrire de salarii, vor creºte doar salariile primarilor ºi a viceprimarilor de comune. Potrivit articolelor adoptate de deputaþi, începând cu data de 1 iulie 2014, pentru funcþiile de demnitate publicã alese de la nivelul administraþiei publice locale, indemnizaþiile se stabilesc potrivit Legii cadru 284/2010, respectiv prin înmulþirea coeficienþilor de ierarhizare prevãzuþi cu valoarea de referinþã de 600 lei. Pentru cei ale cãror indemnizaþii stabilite pentru luna iunie 2014 sunt mai mari decât cele stabilite în

Legea-cadru 284/2010, se menþine în platã cuantumul indemnizaþiilor avute. Pentru consilierii locali, respectiv consilierii judeþeni, indemnizaþiile de ºedinþã prevãzute în Legea nr.393/2004 privind Statutul aleºilor locali, se stabilesc prin aplicare la indemnizaþiile corespunzãtoare primarilor, primarului general, respectiv preºedinþilor consiliilor judeþene stabilite, conform prevederilor legale în vigoare, pentru luna decembrie 2013. În motivarea amendamentului propus de Liviu Dragnea se aratã cã, astfel, practic se aplicã Legea 284/2010 privind salarizarea personalului din sectorul public pentru aleºii locali, rãmânând în termenii acordului convenit cu

organismele financiare internaþionale. Ordonanþa 103/2013 prevede ºi majorarea cu pânã la 10% a salariilor personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar ºi universitar cu o vechime în învãþãmânt de pânã la 6 ani. Totodatã, se reglementeazã acordarea unei burse de rezidenþiat în cuantum lunar de 670 de lei pentru medicii ºi farmaciºtii rezidenþi din unitãþile sanitare de stat cu un salariu brut lunar mai mic de 3.000 lei. Dupã adoptarea ordonanþei, vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, în plen, cã acesta este un act de dreptate pentru aleºii locali, care, indiferent de culoarea politicã, au dreptul la un salariu decent. (Mediafax)

În mod sigur au existat ºi alte cazuri în care proprietarii au decis sã modifice în interiorul apartamentului fãrã a poseda autorizaþie. În acest caz nu au fost aplicate sancþiuni. ”Nu a fost aplicatã nicio sancþiune în 2013 pentru modificãri fãcute în apartamente fãrã autorizaþie,

au fost însã cazuri în ceea ce priveºte spaþiile comerciale sau alte construcþii de pe raza municipiului Petroºani”, a mai precizat sursa citatã. Modificãrile interioare pot consta în dezafectarea (demolarea) unor pereþi despãrþitori din apartament fãrã a afecta rezistenta ºi stabilitatea

imobilului, construirea unui balcon la parterul blocului, realizarea unui acces din exterior cãtre apartament pentru spaþiu comercial sau includerea spaþiului balconului în apartament. Toate aceste modificãri interioare fac obiectul unei autorizaþii de modificãri interioare. Monika BACIU

Niciun proprietar amendat pentru lipsa poliþei de asigurare a locuinþei

A

sigurãri obligatorii, dar facultative. Asigurarea locuinþelor a devenit obligatorie, iar proprietarii care nu încheie o astfel de poliþã pot fi aspru sancþionaþi de primãrii. La Petroºani nu s-a aplicat nicio sancþiune celor pentru care asigurarea obligatorie a locuinþelor este facultativã. ”Pot fi amendaþi pentru cã este asigurare obligatorie, noi nu am fãcut acest lucru pânã acum însã am sensibilizat de fiecare datã cã aceastã asigurare pentru locuinþã este beneficã pentru proprietar în caz de dezastre, incendii, cutremure. E un lucru bun pe care nu toatã lumea, deºi nu cred cã nu toþi cei care nu au asigurare nu o

fac din rea-credinþã sunt ºi cazuri în care oamenii nu îºi permit acest lucru, chiar dacã asigurarea e de doar 20 de euro pe an”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Aplicarea amenzilor se poate face doar prin dispoziþie de primar, însã edilul de la Petroºani încã nu a fãcut acest lucru. ”Nu sunt adeptul aplicãrii amenzilor, dar dacã este o chestiune ºi este o chestiune legatã de lege ºi de o impunere este ca o taxã sau impozit care trebuie aplicat. Omul dacã nu are asigurare îºi asumã riscul ºi atunci instituþiile statului nu o sã poatã achita integral o pagubã de acest gen”, a mai spus sursa citatã. Numãrul proprietarilor din Petroºani care au încheiat poliþe de asigurare împotriva dezastrelor a scãzut în ultimul an. Monika BACIU


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Februarie 2014

Vine sau nu primãvara?

Pregãtiri pentru 8 Martie Dacã se vor acorda prime doamnelor ºi domniºoarelor din administraþia publicã... ”Nu ºtim dacã vor primi prime, problema aceasta este în studiu, vedem dacã ne permite ºi legea sã facem acest lucru”, a mai spus edilul. În ultimii ani nicio primãrie din Valea Jiului nu a acordat prime angajatelor primãriei cu ocazia zilei de 8 Martie de frica celor de la Curtea de Conturi.

S

pectacol pentru doamnele ºi domniºoarele din Petroºani. Luna femeii se apropie, iar municipalitatea din Petroºani va organiza un spectacol cu aceastã ocazie. Tot în cadrul evenimentului va fi decernatã ºi distincþia Pro Urbe Lucreþiei Gabroveanu. Monika BACIU

”Cu ocazia zilei de 8 Martie vom avea un spectacol pe care îl vom organiza la Sala de Marmurã a primãriei, ocazie cu care vom decerna ºi

LUNI

un premiu important acordat tot de cãtre Consiliul Local doamnei Lucreþia Gabroveanu”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

LUNA FEBRUARIE

• Ciorbã de periºoare/Ciorbã de pui • Ficãþei cu piure/Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã & Desert

MARÞI

• Supã de roºii cu galuºte/Ciorbã de burtã • Aripioare de pui cu orez sârbesc/Pui Shanghai cu cartofi prãjiþi • Salatã&Desert

MIERCURI

• Ciorbã de cartofi cu afumãturã/Ciorbã de pui a la greq • Ciulama de pui cu mãmãliguþã/Chifteluþe cu sos ºi piure de cartofi • Salatã&Desert

JOI

• Supã cremã de þelinã/Ciorbã de varzã cu afumaturã

• File de pangasius cu mãmãliguþã ºi sos þigãnesc/Piept de pui cu mãlai ºi cartofi aurii • Salatã&Desert

VINERI

• Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã de burtã • Caºcaval pane cu cartofi prãjiþi/Gulaº unguresc cu gãluºte • Salatã &Desert

PROMOÞII & OFERTE :

• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi la telefon: 0726.669060 www.3daqua.ro

Î

n cea mai mare parte a intervalului de referinþã, valorile termice se vor situa peste cele climatologic normale pentru sfârºitul lunii februarie ºi prima decadã de martie. BANAT În cea mai mare parte a intervalului de referinþã, valorile termice se vor situa peste cele climatologic normale pentru sfârºitul lunii februarie ºi prima decadã de martie. În zilele de 24 ºi 25 februarie, dar foarte probabil ºi cãtre sfârºitul celor douã sãptãmâni de prognozã, temperaturile vor fi în medie de 9...12 grade ziua ºi 1...4 grade noaptea. Perioada 27 februarie - 5 martie va fi caracterizatã de o vreme chiar deosebit de caldã, abaterea pozitivã a temperaturii faþã de mediile multianuale specifice urmând a fi de pânã la 8…9 grade, astfel cã valorile diurne mediate vor fi de 13…15 grade, iar cele minime nocturne de 3...5 grade. Vor fi ploi slabe, cu caracter local în prima zi a intervalului de prognozã, apoi probabilitatea de ploaie va creºte pe parcursul celei de-a doua sãptãmâni, în special în perioada 4 - 6 martie. TRANSILVANIA În perioada 24 - 26 februarie, regimul termic va fi caracterizat de valori în general apropiate de mediile multianuale specifice, astfel cã ziua vor fi în medie 5…8 grade, iar noaptea temperaturi uºor negative, de 3…-2 grade în medie. Valori mai mici sunt de aºteptat în zonele depresionare, unde minimele vor coborî spre -7…-8 grade. De la mijlocul primei sãptãmâni pânã în jurul datei de 5 martie, vremea va fi în încãlzire, determinând temperaturi mai ridicate decât cele înreg-

istrate în mod obiºnuit în aceastã perioadã din an; ziua vor fi în medie 7…12 grade, iar noaptea doar izolat, cu precãdere în depresiunile din estul regiunii, vor mai fi valori uºor negative. O scãdere de temperaturã este probabilã ºi pentru sfârºitul intervalului de prognozã. Probabilitatea pentru precipitaþii, predominat ploaie, va creºte pe parcursul celei dea doua sãptãmâni de prognozã, în special în jurul datei de 5 martie. MOLDOVA Intervalul de prognozã va debuta cu temperaturi apropiate de cele specifice datei calendaristice, cu valori maxime în medie de 2…5 grade ºi minime de -2…0 grade. În restul perioadei, regimul termic va fi peste cel mediu climatologic, fiind de aºteptat medii ale temperaturilor maxime între 5 ºi 10 grade ºi valori termice în general pozitive noaptea. În primele douã zile se vor semnala precipitaþii mixte, neînsemnate cantitativ. În a doua sãptãmânã creºte probabilitatea pentru ploi slabe. MUNTENIA Pe parcursul celor douã sãptãmâni de prognozã, regimul termic se va situa în general peste cel multianual specific perioadei, astfel cã media maximelor va fi de 9 la 12 grade, iar a minimelor de 1...4 grade. Doar în primele zile (24 - 26 februarie) se vor înregistra temperaturi mai apropiate de cele climatologic normale, astfel cã, în medie,

ziua vor fi 5...7 grade, iar noaptea 1...0 grade. Vor fi ploi slabe sau burniþe, cu caracter local în primele douã zile, apoi probabilitatea de ploaie va creºte, din nou, dupã data de 4 martie. OLTENIA În cea mai mare parte a intervalului de referinþã, valorile de temperaturã se vor situa peste mediile multianuale specifice perioadei din an, astfel cã ziua vor fi în medie 9 la 12 grade, iar noaptea 1 la 4 grade. Doar în primele zile (24 - 26 februarie) se vor înregistra temperaturi apropiate de cele obiºnuite pentru data din calendar, astfel cã, în medie, maximele vor fi 5...7 grade, iar minimele de -1...1 grad. Vor fi ploi slabe, cu caracter local în prima zi, apoi probabilitatea de ploaie va creºte, din nou, dupã data de 3 martie. LA MUNTE În primele zile ale intervalului se vor înregistra temperaturi apropiate de normalul climatologic al perioadei. Astfel, media maximelor se va situa în ecartul 0...3 grade, iar a minimelor între -6 ºi 4 grade. Pentru restul intervalului sunt de aºteptat valori ziua în medie de 3...5 grade ºi temperaturi minime în creºtere, dar încã sub pragul de îngheþ, 4 la -2 grade, reprezentând un regim peste cel mediu multianual. Probabilitatea pentru precipitaþii slabe, mixte, va fi mai mare în prima zi ºi din nou dupã data de 3 martie.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Februarie 2014

Actualitate 13

Cartierul ªtefan, acoperit de nori de cenuºã

O

amenii care îºi au casele aproape de puþul 12, în Cartierul ªtefan din Lupeni, s-au îmbolnãvit. Cei mai mulþi sunt bãtrâni ºi zic cã uneori nici mãcar nu pot sta afarã din cauza cenuºii din depozitul minei Lupeni, care este adusã de vânt în curþi ºi chiar pânã în casele lor. Aceastã situaþie treneazã de ani de zile. “Nu m-a omorât mina, în adâncuri, ºi mor la suprafaþã, cu zile. M-am nenorocit trãind aici de atâþia ani. Toatã cenuºa asta care este adusã de la Termocentrala

Paroºeni ºi pusã în locul acesta, lângã puþ, ne intrã în case, în mâncare, în plãmâni. Nu mai pot sã respir, nu mai pot sa cultiv nimic în grãdinã, nu pot sã pun niºte haine

Din groapã în groapã

ª

oseaua de centurã a municipiului Petroºani lasã cu mult de dorit, în comparaþie cu alte cãi rutiere din localitate. Astfel, dupã topirea zãpezii, au ieºit la ivealã numeroasele cratere ºi gropi din asfalt care împiedicã o circulaþie normalã a autovehiculelor. Asfaltarea integralã a ºoselei ar costa circa 80 de miliarde de lei vechi, bani care nu pot fi, însã, asiguraþi de la bugetul local.

la uscat afarã, în curte… ”, ne-a declarat un localnic din cartierul ªtefan, care are casa chiar lângã depozitul de cenuºã. La fel ca acest om om sunt zeci de alte familii. Toate spun cã fiecare zi este “înnouratã” de cenuºa cumplitã care este peste tot. Totuºi, cenusa care este depozitatã acolo are rolul ei, bineînþeles, se foloseºte la lucrãrile de înãmolire din subteran. Dar, oamenii din zonã nu cer altceva decât o soluþie pentru a putea trãi normal, pentru a putea respira, iar copii ºi nepoþii sã se poatã

“ªtim cã trebuie sã fie asfaltatã din nou aceastã arterã de circulaþie care reprezintã o veche problemã. Din bugetul local, însã, nu putem acoperi aceastã investiþie care ar avea o valoare de aproximativ 80 de miliarde de lei vechi. Asfaltarea ºoselei ar trebui sã fie efectuatã de cãtre Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale ºi Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. ªoseaua de centurã nu este defel unica arterã de circulaþie cu probleme. ªi drumul spre Parâng, unele strãzi din Colonie sau chiar din centrul localitãþii ar avea nevoie, ºi ele, mãcar de niºte petice asfaltice. Mir cea NISTOR

juca afarã. “Aproape m-am bãtut cu ei acum câþiva ani sã punã niºte perdele de cauciuc la... groapa asta de cenuºã. Au pus, dar degeaba, Când bate vântul, perdelele sunt date la o parte ºi cenuºa e la loc, peste tot. Nu vrem decât sã se gãseeascã o modalitate de închidere a depozitului, sã se punã

niºte uºi ceva. Este prea mult?! Am 75 de ani, simt cã nu mai pot respira”, a mai

O simulare slabã...

E

levii de clasa a VIII-a au obþinut rezultate sub aºteptãri la simularea Evaluãrii Naþionale. Mãrturie stau numeroasele note de 1,2 sau 3 obþinute la limba ºi literatura românã sau matematicã. Din acest motiv, elevii ºi profesorii sunt deciºi sã efectueze o muncã suplimentarã. Unul dintre centrele de examen din Valea Jiului a fost ªcoala Generalã

afirmat un localnic. De altfel,mai ales vara, în tot cartierul Stefan este cumplit de trãit. Cenuºa se ridicã în fuioare aduse de vânt ºi se rãspândeºte în toatã zona. Ceea ce li s-a cerut mereu responsabililor de la Mina Lupeni a fost doar o crearea unei modalitãþi de închidere a depozitului de cenuºã. Asta de ani de zile. Luiza ANDRONACHE

“Avram Stanca” din Petroºani. În luna martie sunt chemaþi la simularea Bacalaureatului ºi liceenii din clasele a XI-a ºi a XII-a. Prima probã, cea la limba ºi literature românã este programatã pentru data 3 martie. Mir cea NISTOR


14 Program & Horoscop

10:20 Pe urmele lui Avraam 11:20 Dispãruþi fãrã urmã (r) 11:50 Beneficiar România (r) 12:20 Videoclipuri 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Zeul rãzboiului 18:05 Zeul rãzboiului 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 21:45

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping În formã Teleshopping Mondenii Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Iubiri secrete Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Killer Karaoke Mondenii

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Februarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Intervenþie în adâncuri 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Salvaþi-o pe Sarah! 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Medalionul 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Psihologia minciunii

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã suferiþi pierderi financiare ca urmare a eºecului unei afaceri în care v-aþi pus mari speranþe. Relaþiile cu partenerii de afaceri sunt tensionate ºi din cauza dificultãþilor de comunicare. Înarmaþi-vã cu rãbdare ºi evitaþi speculaþiile financiare.

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Snooki

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Moby Dick 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat UEFA Europa League 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Olympiacos Manchester United 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Olympiacos Manchester United 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Grila de start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Deveniþi irascibil din cauza problemelor financiare. Dacã nu vã temperaþi nervozitatea, riscaþi sã jigniþi un prieten. Nu este o zi bunã pentru a susþine examene sau proiecte ºi nici pentru cãlãtorii. Puteþi, însã, sã petreceþi momente plãcute în compania persoanei iubite.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Întâmpinaþi mai multe obstacole ºi aveþi impresia cã vã irosiþi energia, ceea ce vã creeazã o stare de nervozitate. Cei din jur vã înþeleg ºi încearcã sã vã ajute. Relaþiile cu persoana iubitã au o evoluþie favorabilã.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Piraþii din Insula

21

23 iulie *** 22 august

Aveþi tendinþa de a reacþiona impulsiv ºi riscaþi sã vã îndepãrtaþi partenerii de afaceri ºi prietenii. Ar fi bine sã daþi dovadã de mai multã diplomaþie. Acordaþi mai multã atenþie problemelor personale ale membrilor familiei!

23 august *** 22 septembrie

Un prieten nu îºi respectã promisiunea fãcutã cu puþin timp în urmã, ceea ce vã iritã peste mãsurã. Nu are rost sã vã enervaþi, mai ales cã întârzierea s-ar putea sã aibã cauze obiective. Dacã veþi da dovadã de înþelegere, veþi evita o ceartã.

Astãzi nu este indicat sã vã ocupaþi de probleme care necesitã mult tact. Sunteþi irascibil ºi nu reuºiþi sã fiþi convingãtor. În schimb, relaþiile cu partenerul de viaþã sunt foarte bune, iar cu sãnãtatea nu aveþi probleme.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi de gând sã vã asumaþi prea multe responsabilitãþi ºi s-ar putea sã nu le faceþi faþã singur. Nu este o zi bunã pentru afaceri. Riscaþi sã înregistraþi pierderi financiare. Dacã plecaþi la drum, fiþi precaut.

În prima parte a zilei este posibil sã aveþi dificultãþi de comunicare, ce vã pot afecta relaþiile sociale ºi sentimentale. Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi sau afaceri, oricât ar fi de tentante.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Vã dedicaþi unor activitãþi intelectuale, cu riscul de a va îndepãrta de prieteni, dar satisfacþia moralã este deosebitã. Reuºiþi sã rezolvaþi toate problemele familiei.

Resimþiþi o stare de inhibiþie care vã împiedicã sã vã exprimaþi clar. Din cauza dificultãþilor de comunicare, este indicat sã amânaþi întâlnirile programate pentru azi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus din cauza unor mici probleme de sãnãtate ºi sã deveniþi mai puþin sociabil. Nu refuzaþi comunicarea cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã. Seara sunteþi vizitat de o rudã.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor în interes de afaceri. ªansele de a obþine câºtiguri financiare sunt mici. Relaþiile sentimentale pot fi excelente, dacã acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Februarie 2014

Vineri - prima bursã din 2014

M

ulþi ºomeri, angajatori puþine, oferte ºi mai puþine. Este încã iarnã, iar dacã angajatorii din construcþii încã mai aºteaptã, la bursa de vineri, prima din acest an, ºomerii se pot aºtepta la o ofertã sãracã. Diana MITRACHE Prima bursã din 2014 nu este una la care ºomerii sã se aºtepte la o ofertã generoasã. Pânã acum, la Petroºani ºi-au anunþat participarea 3 firme, care scot nu mai mult de 40 de locuri de muncã, iar în unele cazuri este nevoie de calificare. Cei de la agenþia localã, însã, pun totul pe seama faptului cã iarna încã nu a trecut ºi angajatorii sunt mai puþini ca vara. „Fiind la început de

Azi se ia apa! S.C. ApaServ Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Miercuri 26 Februarie 2014, în oraºele: - Petrila între orele 9:00 14:00. Zona afectatã: Sat Jieþ. Motivul restricþiei: Lucrãri în staþia de tratare Jieþ.

an, fiind prima bursã, abia luna februarie ºi o lunã în care piaþa muncii este blocatã, ne aºteptãm la o situaþie un pic mai slãbuþã. În general, piaþa muncii se

- Petroºani între orele 9:0014:00. Zona afectatã: Str. Maleia, G-ral Vasile Milea bl. 28A, 28B, 28C, 29, 31. Motivul restricþiei: Lucrãri în staþia de tratare Jieþ. - Uricani între orele 9:0015:00. Zona afectatã: Oraº Vechi. Motivul restricþiei: Remediere pierdere în cãmin vane str. Republicii, zona ªcolii Nr. 1.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

deblocheazã din luna martie, iar din decembrie pânã în februarie avem mai puþine locuri de muncã. Pânã în prezent avem 3 angajatori care ºi-au confirmat prezenþa. Doi din comerþ ºi unul din domeniul confecþii încãlþãminte”, a declarat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. În prezent, în baza electornicã de date a AJOFM Hunedoara sunt înregistraþi pe platforma informaticã, peste 3.000 de ºomeri ºi persoane în cãutarea unui loc de muncã ºi peste 250 de angajatori. De asemenea, peste 200 de ºomeri au accesat platforma informaticã pentru a-ºi consulta propriul dosar. Totodatã, baza de date electronicã cuprinde peste 140.000 de dosare de ºomaj, iar pentru ºomerii din Hunedoara abia din martie putem vorbi de oferte viabile pe piaþa muncii.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana


16 Invãtãmânt

ª

coala generalã IG Duca din Petroºani nu mai este ”europeanã”, dupã ce în anul 2011, ºcoalã a primit distincþia de ºcoalã europeanã. Aceasta titulaturã a fost valabilã trei ani, iar anul acesta a expirat. Responsabilii instituþiei de învãþãmînt spun cã vor iniþia un nou proiect pentru a primi din nou aceastã distincþie. În contextul continuãrii susþinerii de cãtre Uniunea Europeanã a programelor din domeniul educaþiei, formãrii profesionale, tineretului ºi sportului prin lansarea noului program "Erasmus +", Ministerul Educaþiei Naþionale lanseazã Apelul naþional pentru înscrierea unitãþilor de învãþãmînt preuniversitar la cea de

R

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Februarie 2014

I.G Duca nu mai este ºcoalã europeanã

a XI-a ediþie a Competiþiei pentru obþinerea certificatului "Scoala Europeanã". Lansatã în 2004 ca semn al recunoaºterii contribuþiei ºcolilor româneºti la sprijinirea eforturilor României de integrare în Uniunea Europeanã, Competiþia pentru obþinerea certificatului "ªcoalã Europeanã" este recunoscutã de instituþiile europene ca un bun exemplu de susþinere ºi valorizare a parteneriatelor ºcolare

dezvoltate în cadrul programelor europene din domeniul educaþiei ºi formãrii profesionale. Deºi politica în materie de educaþie este stabilitã de fiecare stat membru în parte, þãrile Europei convin asupra obiectivelor comune ºi fac schimb de bune practici în domeniu. Uniunea finanþeazã programele în domeniul educaþiei ºi formãrii profesionale care le permit cetãþenilor sãi sã valorifice cît mai bine posibilitãþile

de dezvoltare personalã ºi potenþialul economic al Uniunii. Parteneriatele ºcolare dezvoltate în cadrul acestor programe încurajeazã schimburile, cooperarea ºi mobili-

La acþiune au participat, cu lucrãri, elevi din mai multe þãri europene. Printre acestea s-au numãrat România, Grecia, Italia, Moldova, Israel ºi Albania. „Aceasta este cea de-a

VII-a ediþie a simpozionului ºi pot sã spun cã, din nou, avem foarte mulþi participanþi. Atât din rândul elevilor cât ºi al profesorilor. Manifestarea este binevenitã pentru toþi aceºtia dar mai ales pentru elevi care au susþinut dezbateri pe tema combaterii consumului de substanþe interzise, despre prevenþia abandonului ºi violenþei ºcolare”, a declarat profesoara Camelia Paraschiv, unul dintre organizatorii simpozionului. La acþiune au participat profesori universitari dar ºi reprezentanþi ai agenþilor economici din zonã. Singura þarã strãinã care a avut un participant direct, nu

l-a avut asupra culturii organizaþionale ºi a ethosului ºcolii. Odatã obþinut, certificatul "Scoala Europeanã" este valabil pentru 0 perioada de trei ani, dupã care scoala trebuie sã candideze din nou pentru a reconfirma titlul obþinut. Certificarea ºcolilor cu titlul "ªcoalã Europeanã" le conferã recunoºtere ºi prestigiu în cadrul comunitãþilor educaþionale, iar eforturile pe care le fac pentru menþinerea titlului obþinut, determinã un interes tot mai crescut pentru dezvoltarea de noi ºi noi proiecte, ceea ce conduce la 0 îmbunãtãþire a managementului ºcolar ºi la dezvoltarea unei culturi organizaþionale solide. Monika BACIU

Simpozion internaþional la Petroºani

ecent, în Petroºani, s-au derulat lucrãrile unui simpozion educaþional. Manifestarea s-a derulat pe douã secþiuni: cadre didactice, respectiv elevi, sub titulatura „Orientarea ºi consilierea elevilor în contextul european”, în organizarea Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” din localitate.

tatea între instituþiile ºi sistemele europene de educaþie ºi formare profesionalã. Competiþia se adreseazã tuturor unitãþilor de învãþãmînt preuniversitar care au fost ºi sunt implicate în programele europene din domeniul educaþiei ºi formãrii profesionale ºi constã în evaluarea calitãþii ºi coerentei managementului ºcolii, reflectat în documentele manageriale, precum ºi a impactului pe care activitãþile derulate în cadrul proiectelor europene

prin internet, a fost Israel. „Mã bucur cã am reuºit sã vin pânã aici ºi sã vãd România ºi frumoasa Vale a Jiului, zonã în care locuiesc niºte oameni deosebiþi. Temele care au fost dezbãtute la acest simpozion sunt de actualitate ºi în Israel deºi nu suntem componenþi ai Uniunii Europene. Doresc sã revin în România, chiar la varã, dar cu familia”, a declarat Amos Carmeli, preºedinte Perach Institute Tutoring & Mentoring Project. Elevii din Valea Jiului prezenþi la manifestare au recunocut cã astfel de manifestãri sunt deosebit de utile. „Mã bucur cã am putut participa la un astfel de simpozion, axat pe niºte teme de actualitate ºi interesante pentru noi, elevii. Cu atât mai mult cu cât este vorba despre probleme cu care ne confruntãm în ziua de azi. Mai exact, consumul de substanþe interzise sau violenþa în unitãþile ºcolare”, a spus eleva de liceu Ioana Aspru. La încheierea simpozionului internaþional toate materialele prezentate au fost încãrcate pe un site dedicat acestuia. Mir cea NISTOR

CVJ Nr 560, miercuri 26 februarie 2014  

CVJ Nr 560, miercuri 26 februarie 2014

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you