Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 557

Cronica Vãii Jiului Vineri, 21 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Proiectul de suflet al lui Emil Pãrãu

Întoarcerea la naturã într-un sat vechi de peste 100 de ani!

Nici salvarea nu ajunge la ei >>> PAGINA A 3-A

39 de lei pentru depozitarea molozului lângã tomberoane >>> PAGINA A 3-A

Muzeu al minerilor, fãrã mineri >>> PAGINA A 4-A

Straja are cea mai lungã nocturnã din þarã >>> PAGINA A 4-A

Directorul celui mai mare proiect de învãþãmânt din lume tatoneazã Petroºaniul ºi Petrila >>> PAGINA A 5-A Dosarul Uricani 2011

Deturnarea atenþiei de la cauzele reale ale producerii evenimentului >>> PAGINA A 7-A

ªcoli reabilitate ºi transformate >>> PAGINA A 10-A

PNR cere desfiinþarea Autoritãþii conduse de ex-deputatul Dan Radu Ruºanu

U

n sat vechi de sute de ani va fi readus la viaþã graþie unui proiect implementat de omul de afaceri Emil Pãrãu care se ambiþioneazã sã-l transforme în sat turistic. Turiºtii nu numai cã vor avea posibilitatea sã vadã cum se trãia cu peste 100 de ani în urmã, ci ºi sã participe efectiv la activitãþile rurale ºi sã-ºi agoniseascã singuri hrana. >>> PAGINILE 8-9

>>> PAGINA A 12-A În cadrul Galei Premiilor “Exclusiv” 2014

Cronica Vãii Jiului, cel mai bun ziar >>> PAGINA A 13-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

Nici salvarea nu ajunge la ei

A

bia dacã reuºesc sã iasã din casã din cauza noroiului. Zeci de oameni care locuiesc în Cartierul Colonie din Petroºani spun cã nu mai rãzbesc la luminã ºi se plâng cã nici salvãrile nu ajung pe strada lor. Totul din vina canalizãrii, iar edilii locali le promit cã vor remedia situaþia. Diana MITRACHE Au acum canalizare ºi apã curentã, însã, plãtesc prea scump pentru asta. Este vorba despre zeci de oameni care mai de care cu argumente bine întemeiate, care susþin cã s-au sãturat de noroi. Asta, dupã ce lucrãrile de canalizare le-au rãstur-

nat tot terasamentul, iar recent, nici maºina salvãrii nu a mai putut ajunge la ei, iar maºinile personale sunt distruse de gropi ºi noroaie. „Maºinile nu pot sã intre aici. O salvare dacã vine, rãmâne aici blocatã. Vecina mea a chemat salvarea într-o noapte

ºi s-a blocat salvarea pe stradã ºi a trebuit sã ducem noi femeia în braþe pânã la maºinã. Vecinul meu a dat 15 mii de euro pe o maºinã ºi a fãcut plângere la primãrie cã îºi distruge maºina

ºi a primit atunci o maºinã de noroi, mai rãu i-a fãcut”, spune

39 de lei pentru depozitarea molozului lângã tomberoane

D

epozitarea molozului provenit din construcþii lângã punctele gospodãreºti nu mai este interzisã. Singurul lucru care li se cere celor care efectueazã lucrãri de construcþii în apartamente ºi vor sã depoziteze molozul rezultat pe domeniul public este sã se adreseze celor de la SPADPP ºi sã plãteascã o taxã pentru depozitare. Suma este una modicã. Monika BACIU ”Cei care depoziteazã molozul lângã punctele gospodãreºti sau în vecinãtatea acestora, care depoziteazã fãrã sã ne înºtiinþeze pe noi vor fi amendaþi de cei de la Compartimentul de Mediu Protecþia Mediului, care depoziteazã pot sã se prezinte la Serviciul Public Administrarea domeniului Public plãtesc o taxã de 39 de lei pe metru cub, iar noi cu utilajele pe care le avem în dotare ridicãm acest moloz depozitat lângã punctele gospodãreºti”, a declarat Daniel Viºan, director

executiv SPADPP Petroºani. În ultimul timp, petroºãnenii respectã aceste prevederi ºi majoritatea dintre cei care aruncã acest moloz plãtesc taxa la primãrie. ”Sunt persoane care depoziteazã ºi nu vin sã îºi plãteascã acea taxã, iar împotriva lor se iau mãsuri prin amendã contravenþionalã, iar

majoritatea cunsoc aceastã speþã, se prezintã la noi la casierie ºi plãtesc pentru cantitatea depozitatã ºi noi ridicãm acel moloz”, a mai spus Viºan. Existã ºi cazuri în care unii se sustrag de la plata taxei, însã aceºtia riscã amenzi care depãºesc cu mult valoarea taxei aferente depozitãrii molozului.

un locuitor de pe strada Egalitãþii din Petroºani. „Noi plãtim ºi noi taxe, impozite, rovignete, ºi avem maºini ºi e mocirlã pe stradã de când au fãcut canalizarea ºi au stricat toatã strada. Soluþia ar fi sã ia o parte din pãmântul de pe stradã ºi sã o astfalteze”, spune un alt bãrbat din zona cu pricina, care vine ºi cu soluþia decopertãrii unei pãrþi din stradã, iar apoi omul spune cã ar trebui pietruitã artera. Alþii, însã, se plâng cã au copii mici, care sunt expuºi mizeriei. „Nu putem ieºi cu cãrucior, nu putem

aduce lemne, nimic! Am copil mic ºi nu pot sã ies cu cãruciorul, trebuie sã îl car în braþe. ªi degeaba zicem cã nu ne bagã nimeni în seamã”, susþine o femeie, care susþine cã, din cauza terasamentului strãzii care este supraînãlþat de straturile de pãmânt care au fost aºezate pentru a nivela gropile, toatã apa pluvialã i se scurge în curte. De bãgat în seamã, îi bagã cei din primãrie, care au discutat cu constructorul ce a introdus canalizarea, iar acum existã un proiect de amenajare a tuturor strãzilor care sunt în aceastã situaþie. „Vreau sã vã spun cã s-a luat legãtura cu beneficiarul lucrãrii ºi cu constructorul ºi urmeazã în cel mai

scurt timp posibil sã intre cu material, pentru zonele afectate. În câteva zile, o sãptãmânã, sau douã, majoritatea strãzilor vor fi readuse la forma iniþialã. Nu vorbesc decât în cunoºtinþã de cauzã ºi vã spun cã s-au demarat procedurile ºi exemplu sunt strãzile de la intrarea în Petroºani, dinspre Petrila, unde se poate vedea cã terenul a fost adus la forma iniþialã. Urmeazã ºi celelalte strãzi”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP Petroºani. Toate strãzile pe care s-au efectuat lucrãri de reabilitare a sistemului de canalizare aratã la fel, iar încãlzirea vremii ºi topirea zãpezii i-au fãcut pe oamenii care locuiesc acolo sã rãbufneascã din cauza tonelor de noroi.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

Muzeu al minerilor, fãrã mineri

A

vem un Muzeu al Mineritului la Petroºani, dar oamenii locului au început sã simtã lipsa minerilor de valoare dintre exponatele învechite. Fãrã a contesta valoarea obiectelor aflate în acest muzeu, cei care au de-a face cu turiºtii care vin la noi, recunosc cã am lãsat deoparte sau am uitat pur ºi simplu de minerii de valoare. Diana MITRACHE Ladisalau Schmidt, Iosif Tellmann, sau I.D Sîrbu sunt câþiva truditori ai pãmântului de care muzeul dedicat mineritului nu aminteºte nimic. Asta au observat toþi cei care au trecut pragul acestei instituþii unicã

sorii universitari ºi la recomandarea noastrã, au venit ºi au vizitat muzeul. Apoi au venit înapoi ºi ne-au mulþumit, dar ne-au întrebat dacã noi doar pe Brâncuºi l-am avut ca om de culturã (n.r doar pentru Constantin Brâncuºi existã în muzeu un

în România, dar care are exponate ce pot fi utile studenþilor din domeniul minier ºi ei foarte puþini în ultima vreme. Locul artiºtilor mineri, care au dus faima strãfundului, peste hotare este inexistent ºi asta o simt cei care vin aici, ca turiºti. „De exemplu, au venit din Cluj niºte profe-

Straja are cea mai lungã nocturnã din þarã

C

ea mai lungã nocturnã din þarã este în Straja. În timp ce responsabilii Ministerului Turismului nu au date actualizate referitoare la numãrul de kilometri a pârtiilor din þarã ºi în special din Valea Jiului, investitorii privaþi fac tot posibilul sã atragã turiºtii. În Straja se schiazã pe 18 kilometri de pârtii, în timp ce statisticile ministerului de resort aratã cã în Straja sunt doar aproape patru kilometri. Monika BACIU ”Pe noi ne intereseazã cã turiºtii sã ºtie cã avem pârtii multe ºi cei care deja au fost pe ele, le cunosc, nu îi putem minþi, avem camere pe ele, datoritã investiþiilor

spaþiu special amenajat). ªi mi-am dat seama cã nu este I.D Sîrbu, Ladislau Schmidt, Tellmann. De ce nu avem un loc în care sã se spunã cã Irimie, marele sculptor a realizat monumentul din Uricani? Acolo sunt exponate din anii 59, bune pentru studenþi, importante pentru ei, dar noi vrem sã

din Straja, datoritã telegondolei. La ora actualã în Straja se schiazã pe 18 kilometrii de pârtie. Cred cã avem cele mai lungi ºi cele mai multe pârtii din þarã pentru cã în alte zone se face caz ºi pe o porþiune

de 500 de metri de pârtie. Avem ºi cea mai lungã nocturnã din þarã, douã pârtii a câte un kilometru care sunt luminate, Constantinescu ºi Mutu, deci sunt doi kilometri. Mai este pârtia Platoul Soarelui

de aproximativ 400 de metri, Sfântu Gheorghe de 700 de metri. În Straja se schiazã ºi noaptea ca ºi ziua ºi sã sperãm cã vom face ºi mai mult de atât”, a declarat Emil Pãrãu, investitor Straja. În decursul anilor, staþiunea montanã Straja a devenit preferata multor turiºti din þarã, dar ºi de peste hotare. Proprietarii de pensiuni ºi administratorii pârtiilor încearcã pe cât posibil sã dezvolte infrastructura astfel ca numãrul celor ce aleg aceastã staþiune montanã sã fie din ce în ce mai mare.

promovãm oraºul”, spune cu regret Imre Szuhanek, membru Petro Aqua ºi custode al Peºterii Bolii, un loc turistic vizitat frecvent de turiºtii care ajung în Valea Jiului. Muzeul Mineritului este structurat aºa

are o casã memorialã la Petrila, iar teatrul din Petroºani îi poartã numele. Sculpturile lui Schmidt sunt peste tot în instituþii importante, iar Casa de Culturã din Petrila îi poartã numele, la fel cum

încât, în interiorul sãu, în cele câteva încãperi sã fie expuse ustensile vechi ale minerilor, schiþe ºi profile minereºti, dar nici un miner de valoare nu are colþul lui. Asta deºi, lucrãrile artiºtilor noºtri din Valea Jiului sunt expuse peste tot, prin oraºe. I.D Sîrbu

galeria de artã din Lupeni îi poartã numele lui Iosif Tellmann. Totuºi, turiºtii ar putea afla o parte din istoria acestor foºti mineri, mari nume ale culturii româneºti, ºi la muzeu, însã, deocamdatã acest lucru nu este posibil.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

Directorul celui mai mare proiect de învãþãmânt din lume tatoneazã Petroºaniul ºi Petrila

P

rofesorul Amos Carmeli, directorul celui mai mare proiect de susþinere a copiilor ºi tinerilor defavorizaþi din lume - PERACH Tutoring and Mentoring Internaþional, din Israel, se aflã la Petroºani, cu scop de informare ºi documentare pentru deschiderea unui ”punct de lucru”, România alãturându-se astfel celor 25 de þãri unde proiectul a avut success. În Israel, PERACH a devenit platformã naþionalã. Ileana FIRÞULESCU Profesorul Amos Carmeli, de la Institutul de ºtiinþã - Weismann, Israel, directorul celui mai mare proiect de învãþare ºi îndrumare din lume, PERACH, o formã de educaþie care a devenit program naþional în Israel ºi care a fost preluat ºi alte þãri, se aflã, de ieri, în Valea Jiului. Dupã ce a poposit la Unversitatea Tg. Jiul ºi a admirat operele lui Brâncuºi, ieri s-a aflat la Universitatea din Petroºani, unde au fost invitaþi reprezentanþi ai Primãriilor Petroºani ºi Petrila ºi ONGuri pentru prezentare, informare ºi eventual colaborare, iar sâmbãtã se va afla în mijlocul liceenilor ºi cadrelor didactice de la Colegiul Tehnic ”Dimitrie Leonida” din Petroºani , la a VII-a ediþie a Simpozionului Internaþional

- Consilierea ºi orientarea elevilor în context European, lucru confirmat de directorul Colegiului Tehnic, Zina Galeº. Dupã simpozin, profesorul se va afla la Clubul Copiilor din Petrila.

Amos Carmeli, director of PERACH International, va avea întâlniri cu reprezentanþi ai Inspectoratului ªcolar Judeþean ºi ai Consiliului Judeþean Hunedoara, dupã care va pleca spre Braºov. Scopul acestei vizite este acela de informare ºi stabilire de contacte în ved-

erea deschiderii unui ”punct de lucru” al acestei platforme educaþionale în România, care se adaugã la cele peste 25 de þãri, inclusiv peste Ocean, ne-a precizat prof. Nicoleta Cîndea. Omul de legãturã cu directorul aceastei mari platforme de educaþie este prof. Nicoleta Cîndea, din Petrila, preºedinta Asociaþiei ”Tineri pentru viitor 2006”, membrã a EFIL (Federaþie Europeanã pentru Învãþarea Interculturalã) ºi care activeazã la Centrul de informare ONU pentru România. Cu ani în urmã, Nicoleta Cîndea a participat în Israel, la un proiect al prof. Amos Carmeli, ºi de atunci au colaborat… Oameni discreþi din Petroºani ºi Petrila susþin acest demers, pentru cã Valea Jiului ºi România, în general, are nevoie ca de aer ca un asemenea proiect ca PERACH sã existe ºi pe aceste meleaguri. Sãrãcia

nu-i ocoleºte pe români, ci dimpotrivã, iar copii de excepþie s-au pierdut ºi se pierd… Un suport de acest gen este manã cereascã! Conform Global University Network for Innovation, PERACH Tutoring and Mentoring Project s-a nãscut prin anul 1974, când un grup de studenþi israelieni au hotãrât

mentori. În fiecare an PERACH Tutoring and Mentoring susþine minim 40.000 de copii ºi tineri, care se aflã în ”grija” studenþilor buni, bine pregãtiþi, care se comportã precum profesorii ºi care sunt un model pentru copii. Aceºtia opereazã ca tutori de 30 la 60.000 de copii. Perach este cea mai

sã devinã mentori ai unor copii defavorizaþi , devenindu-le exemplu, au reuºit sãi determine sã le placã studiul ºi sã descopere talentele. Astãzi, acest proiect este unul naþional în Israel, cu rezultate de excepþie, în care s-au implicat unul din cinci studenþi devenind

mare platformã de acest gen din lume fiind sursã de inspiraþie ºi care oferã suport pentru þãri care vor sã-ºi implementeze un astfel de sistem. Platforma a fost extinsã an de an ºi acum de acordã ajutor elevilor de liceu pentru a devein studenþi, pentru dislectici, orbi etc.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

CONVOCATOR

I

n temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 28 februarie 2014, orele 11:00, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi Regulamentului de organizare ºi

funcþionare ale aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organi-

gramei ºi a statului de funcþii ale Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad; 4.Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu; 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Hunedoara – Deva; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii la Boblioteca Judeþeanã „Ovid Densuºianu” Hunedoara; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii la Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara; 8. Proiect de hotãrâre privind înfiinþarea Serviciului public de administrare a monumentelor istorice;

9. Proiect de hotãrâre privind atribuirea licenþelor de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 10. Proiect de hotãrâre privind stabilirea preþurilor medii ale produselor agricole pentru anul 2014; 11. Proiect de hotãrâre privind stabilirea preþului mediu la masa verde de pe pajiºti pentru anul 2014. 12. Proiect de hotãrâre privind consemnarea sumelor individuale reprezentând plata despãgubirilor la dispoziþia proprietarilor de imobile aflate pe coridorul de expropriere al aducþiunii de apã Sîntãmãrie Orlea – Deva; 13. Proiect de hotãrâre privind modificarea bugetului proiectului „Modernizare DJ 664: Pas Vulcan-Vulcan, km 38+000 – 41+700” din cadrul Programului Operaþional Regional 2007-2013; 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului general

pentru unele obiective de investiþii ale consiliului judeþean; 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu Asociaþia Veteranilor de Rãzboi Hunedoara într-o acþiune de interes judeþean; 16. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu Asociaþia Cabanierilor „Mândra” Parîng, în vederea accesãrii fondurilor europene nerambursabile pentru modernizarea ºi dezvoltarea staþiunii Parâng; 17. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu Federaþia Românã de Judo ºi Sport Club Municipal Deva; 18. Proiect de hotãrâre privind aprobarea conþinutului cadru al contracului de finanþare pentru proiectul „Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”; 19. Proiect de hotãrâre privind aprobarea achiziþiei de activitãþi juridice de asistenþã ºi reprezentare a intereselor Spitalului Judeþean de Urgenþã

Deva în justiþie; 20. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 21. Proiect de hotãrâre privind aprobarea utilizãrii fondului de rezervã bugetarã la dispoziþia Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2014; 22. Proiect de hotãrâre pentru modificarea art.9 din Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Comisiei de evaluare ºi selecþionare a persoanelor fizice autorizate/atestate, asociaþiilor, fundaþiilor sau organizaþiilor neguvernamentale fãrã scop patrimonial care iniþiazã ºi organizeazã acþiuni, programe, proiecte culturale ºi educativ-ºtiinþifice, sportive, a unitãþilor de cult ºi a ofertelor formulate pentru editarea unor publicaþii culturale pentru care se pot acorda finanþãri nerambursabile din fonduri publice, aprobat prin Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.6/2014. PRESEDINTE, Mircea Ioan Moloþ

ANUNÞ DE INTERES PUBLIC Consiliul Judeþean Hunedoara, în calitate de administrator al drumurilor judeþene, în conformitate cu prevederile art.22 din Ordonanþa Guvernului României nr.43/1997, privind regimul drumurilor, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, a solicitat Poliþiei Rutiere în urma prãbuºirii podului rutier peste râul Strei de la km. 0+898, eliberarea avizului de principiu în vederea închiderii circulaþiei rutiere pe sectorul DJ 668C cuprins între km. 0+000 (DN 66) ºi km. 1+200 (intersecþie cu DJ 668 – Bretea Românã). Sectorul de drum menþionat va rãmâne închis circulaþiei rutiere pânã la reabilitarea podului rutier, iar semnalizarea rutierã a închiderii va fi realizatã în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Variantele ocolitoare sunt: DN66 – Cãlan – DC 51A – DJ 668 – Bretea Românã; DN 66 – DJ 686 – Subcetate – Bucium Orlea – Bercu – Gânþaga – Bretea Românã; DN 66 – DJ 686 – Subcetate – drum contur baraj – Covragiu – Gânþaga – Bretea Românã.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

Dosarul Uricani 2011

Deturnarea atenþiei de la cauzele reale ale producerii evenimentului

N

icio altã expertizã realizatã în dosarul Uricani 2011 nu va avea aceeaºi acurateþe precum cea realizatã de cercetãtorii de la INSEMEX. Avocaþii pãrþilor implicate în dosarul Uricani 2011 au solicitat instanþei de la Petroºani, în repetate rânduri, efectuarea unei noi expertize în acest caz. Au fost numiþi mai mulþi experþi, unii dintre aceºtia au renunþat între timp fiind înlocuiþi cu alþii. Cercetãtorii de la Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã au realizat la momentul producerii evenimentului din data de 5 februarie 2011 expertiza la faþa locului. Monika BACIU ”Legat de evenimentul produs la exploatarea minierã Uricani pot sã vã spun cã Institutul NAþional de Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã Petroºani a efectuat la data respectivã o cercetare amãnunþitã la faþa locului, a participat la prelevarea ºi expertizarea în laboratoarele INSEMEX pentru o serie mare de echipamente, s-au fãcut la vremea respectivã în cadrul Institutului modelãri ºi simulãri de reproducere a evenimentului, s-a reconstruit o machetã la scarã a traseelor, galeriilor miniere, s-au machetat abatajele implicate la vremea respectivã în eveniment, concluziile, constatãrile efectuate în cadrul expertizei tehnice au fost susþinute cu probe

obþinute în laborator, rezultate care confirmau efectele termice ºi dinamice constatate la faþa locului. Ce ar putea aduce o nouã expertizã constatatã de altcineva nu aº putea sã vã spun ce substanþã ar putea avea, ce elemente credibile noi ar putea scoate la luminã dupã atâta vreme mai ales cã aceastã nouã expertizã se face fãrã

a se lua amprenta evenimentului la faþa locului aºa cum s-a reflectat expertiza INSEMEX”, a declarat Emilian Ghicioi, director tehnic în cadrul INSEMEX Petroºani. Dupã trei ani de la

data producerii evenimentului, experþii nu ar putea gãsi alte elemente noi care sã ducã la o rãsturnare de situaþie. Legal este permisã efectuarea unor contra-expertize care pot însã sã deturneze atenþia de la

adevãratele cauze care au dus la producerea evenimentului. ”Elemente noi sau elemente în plus nu cred cã ar mai fi. S-ar mai face doar o interpretare ºi eventual s-ar reliefa anumite aspecte neimportante în producerea evenimentului, dar care sã deturneze atenþia de la cauzele producerii evenimentului. Este o prevedere legislativã

cã pentru efectuarea expertizelor tehnice nu doar în cadrul exploziilor, pãrþile implicate într-un astfel de proces sã solicite efectuarea unor expertize tehnice judiciare fie de pe lista experþilor judiciari, fie la institutele abilitate de statul român. INSEMEX are aceste abilitãri la nivel naþional, fiind singurul institut de acest fel din România care poate efectua expertize tehnice pentru producerea exploziilor sau a altor procese pirogene care au urmat unei explozii sau nu au avut neaparat legãturã cu o explozie”, a mai declarat Ghicioi. Noii experþi care vor efectua contraexpertiza nu deþin mijloacele tehnice necesare pentru a obþine aceleaºi rezultate ca ºi cercetãtorii de la INSEMEX. Experþii acceptaþi de instanþã vor obþine rezultate pe baza unui suport teoretic, nu practic. ”Nu ºtiu dacã nouã celor de la INSEMEX ni se va pune la dispoziþie sau ne va cere cineva opinia în legãturã cu ceea ce fac alþii. Ceea ce vreau sã subliniez este cã în cadrul INSEMEX existã laboratoare specializate pe cercetarea fenomenelor legate de explozii, pe analizarea ºi determinarea paramentrilor de securitate

pentru echipamentele electrice ºi mecanice utilizate în subteranul minelor, lucruri care nu se gãsesc decât la INSEMEX. Orice altã expertizã tehnicã fãcutã se va face doar pe hârtie ºi din literatura de specialitate. Una din diferenþe ar fi aceasta cã opiniile noastre ºtiinþificetehnice sunt susþinute de rezultate de teste, experimentãri ºi probe, pe când celelalte expertize se fac doar pe raþionamente tehnico-ºtiinþifice fãrã a avea suportul tehnic ºi rezultatele înregistrate în laborator”, a mai precizat directorul tehnic din cadrul INSEMEX Petroºani. La ultimul termen de la Judecãtoria Petroºani instanþa a încuviinþat ”cererea formulatã de dl expert Mihai Florin Marian privind înlocuirea sa cu un alt expert. Dispune înlocuirea acestui expert cu dl Nanu Vasile cãruia i se va emite adresã pentru a proceda la efectuarea expertizei dispusã în cauzã. Se va face adresã cãtre EM Uricani pentru a permite accesul inculpaþilor la efectuarea expertizelor dispuse în cauzã. Încuviinþeazã cererea formulatã de avocat Zgripcea Ion privind emiterea unei adrese cãtre dl expert parte Zoler Carol, astfel cã dispune emiterea acesteia”.


8 Actualitate

Proiectul de suflet al lui Emil Pãrãu

Întoarcerea la naturã într-un sat vechi de peste 100 de ani!

U

n sat vechi de sute de ani va fi readus la viaþã graþie unui proiect implementat de omul de afaceri Emil Pãrãu care se ambiþioneazã sã-l transforme în sat turistic. Turiºtii nu numai cã vor avea posibilitatea sã vadã cum se trãia cu peste 100 de ani în urmã, ci ºi sã participe efectiv la activitãþile rurale ºi sã-ºi agoniseascã singuri hrana. Carmen COSMAN – PREDA Maximilian GANJU Satul Roºia din judeþul Hunedoara este chiar la graniþa cu judeþul Alba în munþii Metalifer, iar pentru a ajunge la el trebuie sã strãbaþi un drum lung ºi extrem de greu prin sãlbãticie. Zãpada stã aici pânã la sfârºitul lui aprilie, ceea ce face viaþa ºi mai grea din cauza izolãrii. Aproape tot satul a fost pãrãsit în anii 80, când la Orãºtie apãreau fabricile, iar viaþa la oraº era mai uºoarã, cu luminã ori apã în casã. În ciuda tuturor vitregiilor un singur locuitor a rãmas pânã astãzi în cãtun, un bãtrân de 77 de ani care n-ar vrea sã-ºi pãrãseascã glia strã-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

moºeascã pentru nimic în lume. Restul s-au dus la consãteanul lor care a ajuns mare afacerist, pentru a-l îmbia sã le cumpere pãmânturile din satul uitat de lume. Aºa începe povestea lui Emil Pãrãu, afaceristul din Valea Jiului, care în decurs de zece ani de zile s-a trezit cu 300 de hectare de teren ºi case, toate cumpãrate mai mult de ruºine decât de nevoie. „Am mers într-o zi la Deva ºi de acolo am zis hai sã vãd ce mai este în sat. Când am ajuns acolo totul era plin de vegetaþie, drumul se împãdurise, casa se lãsase, era totul praf. Am zis cã dacã ar veni tata, ar muri când ar vedea ce s-a ales de munca lui. ªi m-am dus cu echipã de zidari, muncitori, eram 30 de persoane ºi ne-am apucat de

muncã. Douã sãptãmâni a durat renovarea casei ºi curãþarea câtorva terenuri. Am aranjat mormintele bunicilor, am venit acasã ºi i-am zis lui tata sã mergem sã vedem ce mai e pe acolo. Casa am refãcut-o cum era odinioarã, din lut cu balegã de cal, tot cum a fost. Interiorul doar lam mai aranjat puþin. Când a vãzut-o tata, se citea pe chipul lui bucuria”, povesteºte Emil Pãru.

„N

oi ne-am pierdut nu doar identitatea naþionalã, ci ºi identitatea ca om”... .....este de pãrere omul de afaceri Emil Pãrãu. ªi tocmai pentru cã vrea sã arate ºi altora cum trãiau þãranii români, cum reuºeau sã se gospodãreascã împreunã, fãrã ca nimeni sã nu aibã de suferit, a decis sã transforme satul pãrintesc în

sat turistic. O muncã laborioasã, care implicã dãruire, pe lângã fondurile necesare, pentru cã fiecare cãsuþã trebuie restauratã, refãcutã, aºa încât sã poatã fi din nou locuitã. Emil Pãrãu a cumpãrat, pentru a-l salva de la pieire, tot satul sãu pãrintesc, Roºia, locul copilãriei sale, acolo unde pãrinþii ºi strabunii sãi au muncit alãturi de ceilalþi sãteni într-o comuniune perfecta cu natura. Un sat pustiu, care mai gãzduia un singur locuitor, pãstrator al vechilor obieceiuri dacice. Un om care îºi cultiva pãmântul cu unelte rudimentare, cu plug de lemn, scule ca acum sute de ani, foale de

fierãrie ºii care îºi face pâine în cuptorul construit de mâinile lui, care are stupi, zeci de ierburi de leac, oi ºi vaci care îi asigurã traiul de zi cu zi. „Era unul Adam care mai venea pe acolo prin sat, avea terenurile întreþinute, curãþate, om gospodar. Îmi zice: mãi Milule, numi cumperi ºi mie terenul ºi casa, eu nu mai vin pe aici. Pãi ºi eu ce sã fac cu ele îi zic. Întreb cât vrea ºi-mi spune 110 milioane (n.r. lei vechi) în ideea sã rãmânã la 100 de milioane, adicã 10 mii de lei noi. A lui era cea mai frumoasã casã din sat, teren, grajduri. I-am zis, mã Adam e munca ta, munca a generaþii

întregi aici. Bineînþeles cã nu era mult cât a cerut ºi i-am dat fãrã sã negociem cum se aºtepta el, ba i-am dat chiar mai bine decât a cerut. Ca sã înþelegeþi, ca investiþie financiarã n-a fost mult, alþii dau bani aceºtia pe o maºinã bunã. Am pus mult suflet dar nici nu am simþit când am cumpãrat satul pentru cã a fost în decursul anilor”, povesteºte Emil Pãrãu. Aºa se face cã din 2003 ºi pânã astãzi, la Pãrãu au mers rând pe rând cei care aveau proprietãþi în Roºia pentru a-l convinge sã cumpere ºi ale lor. S-a trezit anul trecut cã este proprietar peste tot

satul, mai puþin o gospodãrie în care trãieºte Aron Truþã, singurul locuitor al satului pânã acum un an. Când s-a trezit cu 300 de hectare de teren ºi o mulþime de ruine, Pãrãu n-a ºtiut ce va face cu ele, dar îi era ruºine sãºi refuze mulþi dintre foºti sãteni cu care a copilãrit. Întâi a refãcut casa pãrinteascã pentru ca, mai apoi, sã cumpere una câte una toate casele de la localnicii care îl rugau sã le salveze. În total 50 de gospodãrii ºi vreo 300 de hecatre de pãmânt. Emil Pãrãu nu ºtia ce va face cu ele, dar nu putea sta nepãsãtor atunci când cãtunul sãu natal dispãrea. Apoi i-a încolþit în minte ideea transformãrii acestuia în

gospodarii se uneau ºi povesteau. De anul trecut s-a apucat de renovarea caselor, iar trei vor fi gata în iunie anul acesta . “Vreau sã fac o întoarcere în timp. Sã înþelegem viaþa celor care trãiau aici cu sute de ani în urmã. Sã readuc în actualitate viaþa satului de odinioarã, relaþiile interumane, tot ceea ce a dispãrut din actuala societate. Satul ca teren este aranjat, dar mai sunt casele. Acum, peste iarnã, nu am putut lucra, dar din primãvarã de apucãm de treabã ºi sper ca anul acesta sã reuºim sã finalizãm proiectul. Pentru început o sã fac zece case în satul turistic. De fapt vreau sã fie o întoarcere în timp, pentru cã obiceiurile de

sat turistic. Un loc unde cei veniþi sã se integreze în naturã, sã trãiascã aºa cum o fãceau strãbunii noºtri.

acum 100 de ani care s-au pãstrat, sunt aproape identice cu cele ale dacilor. Fiecare casã are o poveste, iar turiºtii o pot afla.”, spune Emil Pãrãu. Este mai mult decât un simplu proiect pentru investitorul hunedorean, care nu a uitat nicicând de unde a plecat. Este o promisiune de suflet, pe care ºi-a fãcut-o lui însuºi. Practic, vorbim despre întoarcerea la acele vremuri în care omul agonisea atât cât sã trãiascã, când tot ce avea nevoie îºi producea pe lângã casã. Fiecare putea trãi din munca lui, omul se

Î

ntoarcerea la naturã

Viseazã acum sã transforme toatã aºezarea într-un fel de staþiune, un fel de Valea Zãlanului cum este cea a prinþului Charles, unde oamenii sã trãiascã în comuniune cu natura ºi departe de tot ce înseamnã tumultoasa lume modernã. Sã participe la acþiuni comune care sã-i apropie, la clacã ºi ºezãtori unde

mulþumea cu ce avea ºi se gândea ºi la semenii lui. “În sat trãia unul foarte avut, Bogatul se numea. Fiind foarte bogat a fost omorât de fiica sa, nevasta ºi ginerele lui, pentru avere. Vezi dacã ai prea mult ºi dacã nu-l ai ºi pe Dumnezeu cu tine, vezi unde ajungi”, spune Pãrãu, explicând astfel cã banii nu aduc ºi liniºtea sau satisfacþia sufleteascã. Un sat unde toatã suflarea participa la clãci, unde munca se împletea cu distracþia când treburile erau gata, unde se ajutau ºi la bucurie ºi la necaz, unde moartea era privitã, la fel ca ºi la daci, un fapt firesc ºi nicidecum o tragedie. O comunitate care trãia dupã rânduielile naturii.

P

roprietar temporar pe casa unde îºi petrece concediul Despre asta este vorba când omul de afaceri spune cã vrea sã facã un salt în timp. ªi nu înainte, ci înapoi, atunci când þãranii noºtri trãiau cu sufeltul curat. Iniþial, 10 case vor fi transformate în „reºedinþe” pentru cei care vor sã înveþe cum este viaþa la þarã. ªi nu agropensiuni, ci efectiv case temporare, unde turiºtii sã poatã învãþa pe viu cum este sã mãnânci ceea ce îþi

agoniseºti. „Vor avea o vacã, porc, gãini, o micã grãdiniþã de legume de care trebuie sã se îngrijeascã. Bineînþeles cã vor fi ºi ajutaþi, dar fiecare este proprietar ca sã spun aºa pe perioada în care stã acolo. Vara facem clãci la care sã participe cei care vin aici”, explicã Emil Pãrãru. ªi, demn de menþionat, pe lângã fiecare casã va fi înfiinþat un atelier, de fierãrie, cojocãrie, etc. unde vor lucra tot proprietarii temporari ai caselor respective, exact cum fãceau strãbunii noºtri. Emil Pãrãu îºi doreºte doar sã vadã iarãºi satul plin, cu oameni îmbracaþi in straie þãraneºti, oameni strãini care apoi vor povesti minunãþiile unui

sat din muntii Apuseni, înþepenit în istorie. Omul de afaceri este cunoscut în judeþul Hunedoara ca un filantrop, dar ºi un om foarte credincios. A ajutat sute de oameni care aveau necazuri, a botezat zeci de copii ºi a ctitorit biserici. Are afaceri în turism ºi industria lemnului dar ºi în servicii, însã o parte din avuþia sa se duce în fiecare an pentru cazuri sociale. În acest spirit ºi-a educat ºi cei doi bãieþi ai sãi, astfel cã nimeni din familie nu epateazã, nu ºi-au luat maºini de lux ºi nu ºi-au fãcut vile impunãtoare.


8 Actualitate

Proiectul de suflet al lui Emil Pãrãu

Întoarcerea la naturã într-un sat vechi de peste 100 de ani!

U

n sat vechi de sute de ani va fi readus la viaþã graþie unui proiect implementat de omul de afaceri Emil Pãrãu care se ambiþioneazã sã-l transforme în sat turistic. Turiºtii nu numai cã vor avea posibilitatea sã vadã cum se trãia cu peste 100 de ani în urmã, ci ºi sã participe efectiv la activitãþile rurale ºi sã-ºi agoniseascã singuri hrana. Carmen COSMAN – PREDA Maximilian GANJU Satul Roºia din judeþul Hunedoara este chiar la graniþa cu judeþul Alba în munþii Metalifer, iar pentru a ajunge la el trebuie sã strãbaþi un drum lung ºi extrem de greu prin sãlbãticie. Zãpada stã aici pânã la sfârºitul lui aprilie, ceea ce face viaþa ºi mai grea din cauza izolãrii. Aproape tot satul a fost pãrãsit în anii 80, când la Orãºtie apãreau fabricile, iar viaþa la oraº era mai uºoarã, cu luminã ori apã în casã. În ciuda tuturor vitregiilor un singur locuitor a rãmas pânã astãzi în cãtun, un bãtrân de 77 de ani care n-ar vrea sã-ºi pãrãseascã glia strã-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

moºeascã pentru nimic în lume. Restul s-au dus la consãteanul lor care a ajuns mare afacerist, pentru a-l îmbia sã le cumpere pãmânturile din satul uitat de lume. Aºa începe povestea lui Emil Pãrãu, afaceristul din Valea Jiului, care în decurs de zece ani de zile s-a trezit cu 300 de hectare de teren ºi case, toate cumpãrate mai mult de ruºine decât de nevoie. „Am mers într-o zi la Deva ºi de acolo am zis hai sã vãd ce mai este în sat. Când am ajuns acolo totul era plin de vegetaþie, drumul se împãdurise, casa se lãsase, era totul praf. Am zis cã dacã ar veni tata, ar muri când ar vedea ce s-a ales de munca lui. ªi m-am dus cu echipã de zidari, muncitori, eram 30 de persoane ºi ne-am apucat de

muncã. Douã sãptãmâni a durat renovarea casei ºi curãþarea câtorva terenuri. Am aranjat mormintele bunicilor, am venit acasã ºi i-am zis lui tata sã mergem sã vedem ce mai e pe acolo. Casa am refãcut-o cum era odinioarã, din lut cu balegã de cal, tot cum a fost. Interiorul doar lam mai aranjat puþin. Când a vãzut-o tata, se citea pe chipul lui bucuria”, povesteºte Emil Pãru.

„N

oi ne-am pierdut nu doar identitatea naþionalã, ci ºi identitatea ca om”... .....este de pãrere omul de afaceri Emil Pãrãu. ªi tocmai pentru cã vrea sã arate ºi altora cum trãiau þãranii români, cum reuºeau sã se gospodãreascã împreunã, fãrã ca nimeni sã nu aibã de suferit, a decis sã transforme satul pãrintesc în

sat turistic. O muncã laborioasã, care implicã dãruire, pe lângã fondurile necesare, pentru cã fiecare cãsuþã trebuie restauratã, refãcutã, aºa încât sã poatã fi din nou locuitã. Emil Pãrãu a cumpãrat, pentru a-l salva de la pieire, tot satul sãu pãrintesc, Roºia, locul copilãriei sale, acolo unde pãrinþii ºi strabunii sãi au muncit alãturi de ceilalþi sãteni într-o comuniune perfecta cu natura. Un sat pustiu, care mai gãzduia un singur locuitor, pãstrator al vechilor obieceiuri dacice. Un om care îºi cultiva pãmântul cu unelte rudimentare, cu plug de lemn, scule ca acum sute de ani, foale de

fierãrie ºii care îºi face pâine în cuptorul construit de mâinile lui, care are stupi, zeci de ierburi de leac, oi ºi vaci care îi asigurã traiul de zi cu zi. „Era unul Adam care mai venea pe acolo prin sat, avea terenurile întreþinute, curãþate, om gospodar. Îmi zice: mãi Milule, numi cumperi ºi mie terenul ºi casa, eu nu mai vin pe aici. Pãi ºi eu ce sã fac cu ele îi zic. Întreb cât vrea ºi-mi spune 110 milioane (n.r. lei vechi) în ideea sã rãmânã la 100 de milioane, adicã 10 mii de lei noi. A lui era cea mai frumoasã casã din sat, teren, grajduri. I-am zis, mã Adam e munca ta, munca a generaþii

întregi aici. Bineînþeles cã nu era mult cât a cerut ºi i-am dat fãrã sã negociem cum se aºtepta el, ba i-am dat chiar mai bine decât a cerut. Ca sã înþelegeþi, ca investiþie financiarã n-a fost mult, alþii dau bani aceºtia pe o maºinã bunã. Am pus mult suflet dar nici nu am simþit când am cumpãrat satul pentru cã a fost în decursul anilor”, povesteºte Emil Pãrãu. Aºa se face cã din 2003 ºi pânã astãzi, la Pãrãu au mers rând pe rând cei care aveau proprietãþi în Roºia pentru a-l convinge sã cumpere ºi ale lor. S-a trezit anul trecut cã este proprietar peste tot

satul, mai puþin o gospodãrie în care trãieºte Aron Truþã, singurul locuitor al satului pânã acum un an. Când s-a trezit cu 300 de hectare de teren ºi o mulþime de ruine, Pãrãu n-a ºtiut ce va face cu ele, dar îi era ruºine sãºi refuze mulþi dintre foºti sãteni cu care a copilãrit. Întâi a refãcut casa pãrinteascã pentru ca, mai apoi, sã cumpere una câte una toate casele de la localnicii care îl rugau sã le salveze. În total 50 de gospodãrii ºi vreo 300 de hecatre de pãmânt. Emil Pãrãu nu ºtia ce va face cu ele, dar nu putea sta nepãsãtor atunci când cãtunul sãu natal dispãrea. Apoi i-a încolþit în minte ideea transformãrii acestuia în

gospodarii se uneau ºi povesteau. De anul trecut s-a apucat de renovarea caselor, iar trei vor fi gata în iunie anul acesta . “Vreau sã fac o întoarcere în timp. Sã înþelegem viaþa celor care trãiau aici cu sute de ani în urmã. Sã readuc în actualitate viaþa satului de odinioarã, relaþiile interumane, tot ceea ce a dispãrut din actuala societate. Satul ca teren este aranjat, dar mai sunt casele. Acum, peste iarnã, nu am putut lucra, dar din primãvarã de apucãm de treabã ºi sper ca anul acesta sã reuºim sã finalizãm proiectul. Pentru început o sã fac zece case în satul turistic. De fapt vreau sã fie o întoarcere în timp, pentru cã obiceiurile de

sat turistic. Un loc unde cei veniþi sã se integreze în naturã, sã trãiascã aºa cum o fãceau strãbunii noºtri.

acum 100 de ani care s-au pãstrat, sunt aproape identice cu cele ale dacilor. Fiecare casã are o poveste, iar turiºtii o pot afla.”, spune Emil Pãrãu. Este mai mult decât un simplu proiect pentru investitorul hunedorean, care nu a uitat nicicând de unde a plecat. Este o promisiune de suflet, pe care ºi-a fãcut-o lui însuºi. Practic, vorbim despre întoarcerea la acele vremuri în care omul agonisea atât cât sã trãiascã, când tot ce avea nevoie îºi producea pe lângã casã. Fiecare putea trãi din munca lui, omul se

Î

ntoarcerea la naturã

Viseazã acum sã transforme toatã aºezarea într-un fel de staþiune, un fel de Valea Zãlanului cum este cea a prinþului Charles, unde oamenii sã trãiascã în comuniune cu natura ºi departe de tot ce înseamnã tumultoasa lume modernã. Sã participe la acþiuni comune care sã-i apropie, la clacã ºi ºezãtori unde

mulþumea cu ce avea ºi se gândea ºi la semenii lui. “În sat trãia unul foarte avut, Bogatul se numea. Fiind foarte bogat a fost omorât de fiica sa, nevasta ºi ginerele lui, pentru avere. Vezi dacã ai prea mult ºi dacã nu-l ai ºi pe Dumnezeu cu tine, vezi unde ajungi”, spune Pãrãu, explicând astfel cã banii nu aduc ºi liniºtea sau satisfacþia sufleteascã. Un sat unde toatã suflarea participa la clãci, unde munca se împletea cu distracþia când treburile erau gata, unde se ajutau ºi la bucurie ºi la necaz, unde moartea era privitã, la fel ca ºi la daci, un fapt firesc ºi nicidecum o tragedie. O comunitate care trãia dupã rânduielile naturii.

P

roprietar temporar pe casa unde îºi petrece concediul Despre asta este vorba când omul de afaceri spune cã vrea sã facã un salt în timp. ªi nu înainte, ci înapoi, atunci când þãranii noºtri trãiau cu sufeltul curat. Iniþial, 10 case vor fi transformate în „reºedinþe” pentru cei care vor sã înveþe cum este viaþa la þarã. ªi nu agropensiuni, ci efectiv case temporare, unde turiºtii sã poatã învãþa pe viu cum este sã mãnânci ceea ce îþi

agoniseºti. „Vor avea o vacã, porc, gãini, o micã grãdiniþã de legume de care trebuie sã se îngrijeascã. Bineînþeles cã vor fi ºi ajutaþi, dar fiecare este proprietar ca sã spun aºa pe perioada în care stã acolo. Vara facem clãci la care sã participe cei care vin aici”, explicã Emil Pãrãru. ªi, demn de menþionat, pe lângã fiecare casã va fi înfiinþat un atelier, de fierãrie, cojocãrie, etc. unde vor lucra tot proprietarii temporari ai caselor respective, exact cum fãceau strãbunii noºtri. Emil Pãrãu îºi doreºte doar sã vadã iarãºi satul plin, cu oameni îmbracaþi in straie þãraneºti, oameni strãini care apoi vor povesti minunãþiile unui

sat din muntii Apuseni, înþepenit în istorie. Omul de afaceri este cunoscut în judeþul Hunedoara ca un filantrop, dar ºi un om foarte credincios. A ajutat sute de oameni care aveau necazuri, a botezat zeci de copii ºi a ctitorit biserici. Are afaceri în turism ºi industria lemnului dar ºi în servicii, însã o parte din avuþia sa se duce în fiecare an pentru cazuri sociale. În acest spirit ºi-a educat ºi cei doi bãieþi ai sãi, astfel cã nimeni din familie nu epateazã, nu ºi-au luat maºini de lux ºi nu ºi-au fãcut vile impunãtoare.


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

ªcoli reabilitate ºi transformate

T

oate ºcolile din Petroºani vor intra într-un program de reabilitare termicã. Ideea îi aparþine primarului Tiberiu Iacob Ridzi, care spune cã astfel va face economie la termoficare. În plus, o clãdire care acum împlineºte 102 ani, va fi transformatã în grãdiniþã ºi nu va mai fi un pericol pentru elevi. Asta, dupã ce vor fi gãsite fondurile necesare. Mircea NISTOR Diana MITRACHE A scãzut mult factura la întreþinere în blocurile ce au fost anvelopate termic, iar aceeaºi metodã va putea fi aplicatã ºi la ºcoli. Asta susþine acum primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care cautã sursa de finanþare. „Vreau, pe viitor, sã accesãm fonduri europene pentru anveloparea tuturor ºcolilor din oraº. Am observat la blocurile pe care le-am reabilitat ºi sunt anvelopate, cã a scãzut factura la termoficare ºi ne-am gândit sã facem asta ºi pentru ºcoli. Rãmâne sã identificãm o sursã de finanþare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În plus, în reabilitare ar putea intra ºi una dintre clãdirile vechi din Colonia Petroºani, care se aflã chiar în încinta ºcolii nr 2. Profesorii de la aceastã ºcoalã stau mai mereu cu fricã, din cauza construcþiei care este un adevãrat pericol. Totul stã sã cadã ºi copiii din ºcoalã au aflat de la orele de dirigenþie, cã nu au voie sã ajungã în apropierea ei. „Am scris în regulament lucrurile astea. Copiii au luat act de

regulamentul de ordine interioarã. Ei trebuie sã ºtie cã nu au acces la doi trei metri de ºcoala asta ºi, pe de altã parte, avem un paznic ºi în fiecare pauzã, el se ocupã ºi de partea exterioarã a ºcolii ºi îi supravegheazã atât cât poate”, susþine Claudiu Todeciu, unul dintre profesorii ªcolii nr 2 din Petroºani. „Ne dorim sã reabilitãm clãdirea respectivã care, de câteva zeci de ani, nu a mai funcþionat ca unitate ºcolarã. Sãlile ºi clãdirea sunt degradate ºi au nevoie de reparaþii capitale. A mai existat un proiect de reabilitare a clãdirii dar, pânã la urmã, acesta a cãzut pentru cã nu au fost bani. Avem, însã, pentru acest an, promisiuni ºi speranþa cã vor fi disponibilizate niºte sume de bani, ori de la bugetul local, ori printr-un proiect european”, a declarat Gabriela Rus, directorul ªcolii Generale Nr. 2 din Petroºani. Clãdirea, care va împlini venerabila vârstã de 102 ani, ar putea intra în reabil-

itare, iar locul ei ar putea fi luat de o grãdiniþã modernã. Cei de la ºcoalã îºi pun mari speranþe în asta, iar primarul le promite sprijin. „E vorba

despre clãdirea care se aflã lângã ºcoalã, unde vrem sã amenajãm o grãdiniþã. Vom vedea ce fonduri putem sã accesãm pentru asta”, spune Tiberiu Iacob

Ridzi, primarul municipiului Petroºani, care crede cã acolo vor putea fi mutate toate cele 4 grupe de grãdiniþã care acum îºi desfãºoarã cursurile în locaþii improprii. Unitatea care, dupã modernizare, va dispune de 3 clase de grãdiniþã se aflã înscrisã pe lista clãdirilor din patrimoniul naþional. Construcþia este

O realitate ºcolarã „tristã”

Î

n urma unei analize efectuate de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale, cu privire la rezultatele elevilor obþinute la sfârºitul clasei a VIII-a, ºcolile hunedorene pot fi catalogate drept „mediocre”. În cadrul acþiunii a fost comparatã media de absolvire a ciclului gimnazial cu cea a notelor obþinute la Evaluarea Naþionalã, la sfârºitul clasei a VIII-a. Diferenþa a fost calculatã, în parte, pentru fiecare elev ºi apoi centralizatã la nivel de judeþ. Mircea NISTOR

Potrivit analizei, cea mai bunã ºcoalã gimnazialã din judeþul Hunedoara este Colegiul Naþional „Decebal” din Deva, aflat pe locul 186 la nivel naþional. Pe locul al II-lea, în

singura din Petroºani, care reprezintã un pericol, ea fiind în apropierea unei ºcoli, iar dacã va fi transformatã în grãdiniþã, atunci acolo vor merge toþi copiii din Colonie. În parantezã fie spus, prima ºcoalã din Petroºani a funcþionat în clãdirea în care în prezent se aflã sediul Clubului Sportiv ªcolar din localitate. simulare a Evaluãrii Naþionale. Potrivit reprezentanþilor ministerului care au efectuat analiza, în ºcolile româneºti, la loc de cinste, se aflã lipsa de exigenþã, însoþitã de o „uºurinþã” în ceea ce priveºte acordarea notelor mari.

judeþ, (631 pe þarã) se aflã ªcoala Generalã „I. G. Duca” din Petroºani. Aici funcþioneazã, în perioada 18 – 20 februarie, unul dintre centrele din Valea Jiului în care elevii susþin probele din cadrul examenului de

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

Mii de copii sunt aºteptaþi la clasa pregãtitoare

A

proape 4.000 mii de copii din judetul Hunedoara vor merge, din acest an, in clasa pregatitoare. Potrivit reprezentantilor Inspectoratului Scolar Judetean Hunedoara, au fost aprobate 162 de clase, iar prima etapa de inscriere va fi in perioada 24 februarie-14 martie. Luiza ANDRONACHE Pãrinþii viitorilor elevi de clasa pregãtitoare, pot începe demersurile pentru a-ºi înscrie copiii într-una dintre cele 162 de clase, aprobate de Ministerul Educaþiei pentru judeþul Hunedoara. Prima etapã de înscriere este în perioada 24 februarie-14 martie, iar cea de-a doua in 25 martie-4 aprilie. Pentru prima etapã, lista cu elevii înscriºi va fi afiºatã în 2122 martie, iar pentru cei din etapa a doua, în 11 aprilie.

“Existã un program de activitãþi. De exemplu, în perioada 19 – 20 februarie, fiecare unitate de învãþãmânt care va avea clasã pregãtitoare a desfãºurat o zi a porþilor deschise în care a

prezentat pãrinþilor ºi comunitãþii locale, oferta educaþionalã. De asemenea, în perioada 18 februarie – 12 martie, se realizeazã evaluarea psiho-somaticã a copiilor. Aici trebuie sã precizez cã nu

toþi copii trebuie supuºi acestei evaluãri ”, a declarat Lavinia Ilina, inspector ºcolar adjunct al I.ª.J. Hunedoara. La nivelul judeþului existã 12 centre de evaluare unde pãrinþii îºi pot duce copiii. Din fericire, în anul ºcolar 20142015 vor fi suficiente locuri libere în aºa fel încât sã nu rãmânã niciun copil pe dinafarã. “În anul ºcolar 2014 – 2015, numãrul de clase aprobate la nivelul judeþului Hunedoara este de 162”, a mai precizat inspectorul ºcolar adjunct al I.ª.J. Hunedoara. În clasa pregãtitoare pot fi înscriºi toþi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani pânã pe data de 31 august 2014. Cei care au împlinit vârsta de 7 ani ºi care nu au parcurs clasa pregãtitoare pot fi înscriºi direct în clasa I.

„Ziua Porþilor Deschise” în ºcoli

Î

n perioada 19 - 28 februarie, în unitãþile ºcolare hunedorene se deruleazã „Ziua Porþilor Deschise”. În cadrul acþiunii, pãrinþii au ocazia sã viziteze spaþiile dedicate claselor pregãtitoare ºi pot purta discuþii cu personalul unitãþilor de învãþãmânt. Mircea NISTOR

„Potrivit deciziei Ministerului Educaþiei Naþionale pãrinþii copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani pânã pe 31 august (inclusiv) au obligaþia de a-i înscrie la clasa pregãtitoare. Pe de altã parte, cei care

împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie pot fi înscriºi în clasa pregãtitoare dacã dezvoltarea lor psihosomaticã este corespunzãtoare. În ceea ce-i priveºte pe pãrinþii care ne-au trecut pragul în prima zi a acþiunii pot sã spun cã numãrul acestora a fost unul destul de mare, semn cã sunt interesaþi de viitorul ºcolar al copiilor lor”, a declarat gabriela Rus, director ªcoala Generalã Nr. 2 Petroºani. Pentru anul

ºcolar 2014 – 2015, oferta ºcolii din cartierul Colonie constã într-o singurã clasã pregãtitoare, cu 25 de elevi. „La fel ca ºi anul trecut ºi în viitorul an ºcolar vom avea o clasã pregãtitoare. Deocamdatã, pentru aceasta, avem 20 de opþiuni de înscriere. Dacã numãrul solicitãrilor va fi mai mare de 25, vom vedea ce putem face dar, cert este cã nu va rãmâne niciun copil pe dinafarã”, a mai spus Gabriela Rus. În anul ºcolar viitor, în judeþul Hunedoara, vor fi înfiinþate 159 de clase pregãtitoare care vor putea primi circa 3.900 de copii. Programul de înscriere se va derula în douã etape. Prima este programatã pentru perioada 24 februarie – 14 martie iar cea de-a doua se va desfãºura în intervalul 24 martie – 4 aprilie. Listele cu elevii admiºi vor fi afiºate, la fiecare unitate ºcolarã, în data de 11 aprilie.

Absenþele anuleazã bursele

I

n anul scolar trecut, dintre cei 1.260 de elevi care au beneficiat de „bani de liceu”, 162 nu au mai primit fondurile din cauza absentelor nemotivate. Incepand de anul trecut si elevii care studiaza in invatamantul profesional beneficiaza de burse, in cuantum de 200 de lei. Daca acumuleaza insa mai mult de 10 absente nemotivate acestia raman fara sprijinul financiar, pe luna respectiva. Luiza ANDRONACHE

Elevii de liceu, dar ºi cei din învãþãmântul profesional, beneficiazã de bani din partea statului român, cu mici diferenþe. Una dintre acestea ar fi cã liceenii beneficiazã de

profesional, unde de anul trecut se acordã burse ºcolare pentru toþii elevii înscriºi, observãm o scãdere realã a acestui fenomen”, au declarat reprezentanþii I.ª.J. Hunedoara. Anul ºcolar trecut, dintre cei 1.268 de liceenii

180 de lei pe lunã, doar dacã venitul pe membru de familie este de sub 150 de lei, pe când cei de la profesionalã primesc toþi 200 de lei pe lunã. De asemenea, în cazul liceenilor care acumuleazã mai mult de 20 de absenþe nemotivate rãmân fãrã bursã pe tot parcursul anului, pe când cei de la profesionalã doar în luna respectivã. „Toate mãsurile sunt binevenite când vine vorba de remedierea acestui fenomen. Întradevãr, la învãþãmântul

care au primit burse, 162 le-au pierdut din cauza absenþelor nemotivate. „Important este sã-i þinem pe elevi în ºcoalã ºi aºteptãm ºi aportul familiei, astfel încât ei sã fie conºtienþi cã este vorba de meseria lor”, au mai afirmat inspectorii ºcolari. Cei care studiazã în învãþãmântul profesional mai beneficiazã ºi de alte sume de bani, oferite de diferite firme, în situaþia în care reuºesc sã se califice într-un anumit domeniu de activitate.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

PNR cere desfiinþarea Autoritãþii conduse de ex-deputatul Dan Radu Ruºanu

P

artidul Noua Republicã cere desfiinþarea Autoritãþii de Supraveghere Financiarã (ASF), structura condusã de ex-deputatul Hunedorean Dan Radu – Ruºanu, cel care s-a dovedit cã încaseazã lunar o micã avere din aceastã posturã. Noua Republicã cere, totodatã, revenirea la forma de organizare a reglementãrii pieþelor financiare anterioarã înfiinþãrii acestui organism. Carmen COSMAN - PREDA

“Înfiinþatã de guvernul Ponta prin Ordonanþã de urgenþã în martie 2013, ASF a preluat atribuþiile a trei agenþii de supraveghere distincte: Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisia de

Supraveghere a Asigurãrilor (CSA) ºi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Considerãm cã nu existã nici un fundament economic sau administrativ pentru reunirea activitãþii de reglementare ºi supraveghere a unor pieþe distincte, cu car-

acteristici ºi modalitãþi de funcþionare diferite. Costurile de funcþionare ale unei agenþii supradimensionate cresc substanþial, puterea de negociere în relaþia cu politicienii este imensã, operaþiunile devin mai birocratice ºi greu de controlat. Piaþa de capital, asigurãrile ºi pensiile private trebuie

supravegheate ºi reglementate de organisme distincte”, spun reprezentanþii PNR. Aceºtia atrag atenþia cã, de la înfiinþare, activitatea ASF a fost grav afectatã de conflicte de interese, nepotism ºi creºteri de salarii nejustificate. “Competiþia serveºte cel mai bine interesele consumatorilor. Ne dorim pieþe libere ºi competitive, supuse unui grad minim de supraveghere ºi reglementare, activitãþi implementate de agenþii mici ºi profesioniste, care opereazã transparent ºi cu costuri scãzute ºi

Social-democraþii, favoriþi la alegerile europarlamentare; popularii pierd teren

S

ocial-democraþii europeni se aflã în fruntea preferinþelor alegãtorilor pentru alegerile europarlamentare, în timp ce popularii, liberalii ºi verzii par sã piardã teren, iar partidele eurosceptice de stânga ºi de dreapta progreseazã în opþiunile de vot, este concluzia studiului PollWatch 2014, realizat pe baza unor sondaje efectuate în cele 28 de state ale Uniunii Europene.

Conform previziunilor incluse în acest studiu, grupul Partidului Socialist European (PSE), care are în prezent 194 de eurodeputaþi, ar urma sã obþinã 221 de locuri în Parlamentul European, în schimb numãrul eurodeputaþilor din grupul Partidul Popular European (PPE) ar urma sã scadã de la 275 la 202, cel al Alianþei Democraþilor ºi Liberalilor pentru Europa (ALDE) de la 85 la 64 ºi cel al Verzilor ar urma de asemenea sã scadã de la 58 la 44. Dacã aceastã creºtere de popularitate înregistratã de social-democraþi, mai

ales în Marea Britanie ºi Germania, se va confirma la scrutinul europarlamentar din luna mai, atunci liderul lor, Martin Schulz, actualul preºedinte al Parlamentului European, va avea prima ºansã pentru a-l

înlocui pe Jose Manuel Barroso la preºedinþia Comisiei Europene. Însã aceste alegeri ar putea permite ºi extremei drepte sã-ºi constituie un grup în Parlamentul European. Conform studiului PollWatch

2014, Frontul Naþional (FN) francez, Partidul pentru Libertate (PVV) din Olanda, Partidul Libertãþii (FPO) din Austria, Interesul Flamand (Vlaams Belang) din Belgia, Liga Nordului italianã ºi Democraþii din Suedia (SD), ar putea sã obþinã împreunã 38 de mandate, caz în care le va fi suficient sã se alieze cu un alt partid de extremã dreapta, din Slovacia sau Bulgaria de exemplu, pentru a constitui un grup. Aceste formaþiuni au exclus orice alianþã cu partidul Jobbik din Ungaria sau cu Zorii Aurii din Grecia. Potrivit estimãrilor din studiul citat, 'circa 29% din mandatele europarlamentare ar putea fi obþinute de partide care ori manifestã o poziþie criticã faþã de Uniunea Europeanã, ori sunt radical împotriva acesteia'. AGERPRES

Dan Radu Ruºanu a dat Camera Deputaþilor pentru Autoritatea pentru

euro drept salariu, la care se adaugã douã prime, una de Crãciun ºi una de vacanþã, în valoare de 14.000 de euro fiecare. Practic, într-un an, Dan Radu Ruºanu încaseazã echivalentul a 270 de mii de dolari. Spre comparaþie, ºeful Bãncii Centrale a

Supraveghere Financiarã pentru o retribuþie net superioarã. Ex-deputatul de Hunedoara este plãtit mai bine chiar decât ºeful FED, Banca Centralã Americanã, iar contractul pe care l-a încheiat pentru ºefia ASF îl situeazã în topu celor mai bine plãtiþi angajaþi ai statului român. Lunar, câºtigã 14.000 de

Statelor Unite a încasat, în 2013, 200 de mii de dolari. În 2012, Dan Radu Ruºanu a fost ales deputat în circumscripþia electoralã nr.22 Hunedoara, colegiul uninominal nr.3, fiind ales lider al grupului parlamentar al PNL, dar a plecat din Parlament în 26 aprilie 2013, trecând la ASF.

care rãspund prompt controlului parlamentar”, au mai precizat reprezenzanþii PNR.

R

uºanu, un ºef bogat


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

Actualitate 13

În cadrul Galei Premiilor “Exclusiv” 2014

Cronica Vãii Jiului, L

cel mai bun ziar

a cea de a 14-a ediþie a Galei Premiilor Exclusiv, organizatã de Exclusiv Media Grup, cotidianul Cronica Vãii Jiului, coordonat de Marius Mitrache, a obþinut, pentru al doilea an consecutiv, premiul pentru cel mai bun ziar al Vãii Jiului. De asemenea, redactorul ºef al cotidianului Cronica Vãii Jiului, Ileana Firþulescu, a fost desemnat cel mai bun reporter. Cel mai bun ziarist, la ediþia din 2014 a Galei Premiilor Exclusiv, a fost desemnatã Carmen Cosman. Un alt coleg al colectivului nostru, Maximilian Gânju este cel mai bun corespondent de presã din Valea Jiului. Vom reveni cu lista completã a premianþilor în ediþia noastrã viitoare.

Cãldurã „interioarã” pânã în aprilie

Þ

inând cont de preþurile ridicate la plata termoficãrii dar ºi de zilele de primãvarã din ultima perioadã mulþi dintre abonaþii societãþilor de termoficare din Valea Jiului ar dori ca sistemul sã fie oprit mãcar câteva ore pe zi. Acest lucru, însã, nu se va întâmpla. “Chiar dacã în ultimele zile au fost înregistrate temperaturi exterioare de 11 – 12 grade Celsius în cursul dupã-amiezelor nu se pune problema sã sistãm furnizarea agentului termic. În primul rând, pentru cã

Demoralizaþi de perspectiva unui viitor incert,

Tinerii din Valea Jiului se pregãtesc sã dea piept cu viaþa, cu ce li se oferã

iaþa muncii este din ce P în ce mai greoaie, fãrã locuri suficiente pentru clasa medie.

Cum absolvenþii de liceu care nu vor sã urmeze cursurile unei facultãþi sau care nu pot, pentru cã nu au luat Bacalaureatul, nu prea au ºanse sã se angajeze, strãinãtatea pare o alternativã la îndemânã. Pe siteurile de specialitate, de recrutare a forþei de muncã,

dãm cãldurã la instituþii publice, precum ºi la unitãþile ºcolare aflate pe raza municipiului. Nu putem sã-i lãsãm pe copiii din grãdiniþe, ºcoli ºi licee fãrã cãldurã. În ultimii ani, am sistat furnizarea agentului termic abia pe la mijlocul lunii aprilie, lucru care cred cã se va întâmpla ºi în acest an”, a precizat Ovidiu Muntean, directorul societãþii de termoficare din Petroºani. Pe de altã parte, conducerea SC Termoficare SA a demarat o acþiune de “vizitare” a celor cu datorii foarte mari pentru a-i convinge sã mai plãteascã o parte din restanþe. Vizaþi, în principal, sunt cei care deja au fost acþionaþi în judecatã. Mir cea NISTOR

Concursuri în familie la schi

C

opiii sunt aºteptaþi sã afle cât sunt de rapizi ºi pricepuþi pe schiuri, iar pãrinþii lor la un test pe saltele. Competiþia se va desfãºura în primul week-end de luna viitoare, iar organizatorii sunt pregãtiþi cu premiile. „Va fi o competiþie în familie la Ski Resort Transalpina. Pãrinþii care cred cã au copii rapizi pe schiuri, au ocazia sã-i punã la încercare. Pe 2 martie

e cazul sã vedeþi dacã lecþiile acelea scumpe de schi au fost folositoare, sau dacã vorba “lasã cã merge ºi aºa” nu a fost cumva o greºealã atunci când aþi refuzat un instruc-

tor”, spun organizatorii competiþiei. Ski Resort Transalpina organizeazã la începutul lunii viitoare cea de-a doua ediþie a Cupei de slalom uriaº pentru

au început din nou sã aparã anunþuri cu angajãri de zilieri sau muncitori în construcþii ori la ferme din þãri din Europa. În ultimii doi ani, cel puþin, contractele în afara þãrii au fost mai greu de realizat, pentru cã firmele intermediare nu erau serioase ºi urmãreau doar sã obþinã anumite sume de bani de la cei uºor de înselat. Aºa se face cã acum, cel puþin, mai mulþi tineri din Valea Jiului se pregãtesc sã-ºi ia viaþa în piept printre strãini. “Eu am dat anul trecut Bac-ul, dar am picat la românã. Anul ãsta nu cred

copii. În paralel, va avea loc ºi concursul de vitezã pe saltele, adresat pãrinþilor. Concursul se desfãºoarã pe urmãtoarele categorii: - Categ. I. Copii FETE/BÃIEÞI nãscuþi în 2008-ºi mai mici - Categ. II. Copii

cã mai încerc. Asta e, nu sunt pregãtit. Vreau sã mã angajez ca sã am banii mei, Am mai lucrat puþin, dar salariul era mic. Acum mi-a promis cineva un contract în Germania ºi vreau ca din Mai sã plec”, a declarat Alexandru, un tânãr de 19 ani din Petroºani. Ca ºi Alexandru mai sunt ºi alþi tineri, care sunt dezamãgiþi de faptul cã Valea Jiului nu le oferã nicio ºansã la un viitor cert ºi decent. În egalã mãsurã, însã, ei sunt conºtienþi cã nici nu s-au strãduit foarte tare sã se integreze, pentru cã “oricum nu ajung prea departe”. “ªtiu cã

FETE/BÃIEÞI nãscuþi în 2006-2007 - Categ.III. Copii FETE/BÃIEÞI nãscuþi în 2004-2005 - Categ. IV. Copii FETE/BÃIEÞI nãscuþi în 2002-2003 - Categ. V. Copii FETE/ BÃIEÞI nãscuþi în 2000-2001 - Categ. VI Copii FETE/ BÃIEÞI nãscuþi în 1997-1999 Organizatorii spun cã înscrierile au inceput deja ºi dureaza pânã pe 2 martie, la ora 9.30. Competiþia se va desfãºura pe pârtia din apropierea teleschiului de la Ski Resort Transalpina. Întrecerea va avea loc într-o singurã manºã, respectând particula-

ar fi fost bine sã iau Bac-ul, dar ºi dacã îl luam, la ce mã ajuta?! Nu am bani sã fac o facultate trei ani, apoi încã doi masterul fãrã sã lucrez. ªi unde sã o fac, cã am tot încercat, dar muncesc de dimineaþa pânã noaptea pe 800 de lei. Dacã mai fac ºi naveta, aproape nu îmi mai rãmâne nimic”, ne-a spus ºi Darius. ªi el, la fel ca alþi zeci de tineri, vrea sã ia calea strãinãtãþii, conºtient însã cã nici în þãrile din Europa nu umblã câinii cu covrigi în coadã sau cã de acolo te întorci chiabur. Luiza ANDRONACHE

ritãþile de vãrstã. Timpii realizati de participanþi sunt cei ce vor determina cãºtigãtorii concursului pentru fiecare categorie. Traseul va avea aproximativ 15 – 20 de porþi. Organizatorul va oferi diplome, medalii ºi premii participanþilor aflaþi pe primele trei locuri în clasamentul final al etapei. De asemenea, toþi participanþii vor primi diplome de participare. La Ski Resort Tranalpina a fost organizata in luna februarie prima ediþie a Cupei la slalom uriaº pentru adulþi, aceasta fiind la prima ediþie.


14 Program & Horoscop

10:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 11:20 Oameni care au schimbat Lumea 11:30 Când se zideau catedralele 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Oameni cu minte 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Jocurile Olimpice de Iarnã Soci 2014 16:30 Parlamentul României 17:20 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:00 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:40 Clubul celor care muncesc în România 18:45 Sport 19:00 Jocurile Olimpice de Iarnã Soci 2014

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:00

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Sport, dietã ºi o vedetã Teleshopping Mondenii Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Iubiri secrete Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Mãrul discordiei Mondenii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Piraþii din Caraibe: Blestemul Perlei Negre 23:45 Ultimul glonþ

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pe urmele vinovatului 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Rãpirea: douã zile de teroare 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 23:00 Vitezomanu’ Ricky

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã fiþi indispus ºi sã nu aveþi chef de nimeni ºi de nimic. Riscaþi sã vã izolaþi. Fiþi mai sociabil. Problemele care vã frãmântã nu sunt chiar atât de grave cum credeþi.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Cuceritorul Teleshopping Grupul Vouã (r) Mica mireasã (r) Baronii (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 21:30 23:30

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Pe banii pãrinþilor Fete deºtepte Faci faþã, faci bani

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Talk B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 Furtuna din adâncuri 22:00 Forþa destinului

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA EL 10:45 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Campionii Digi Sport 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Campionii Digi Sport 13:30 Interviurile Speciale DGS Gabi Balint 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Rezumat UEFA EL 15:00 Avanpremierã Ligue 1 15:30 Avanpremierã Serie A 16:00 Avanpremierã La Liga 16:30 Avanpremierã Liga 1 17:00 UCL Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: Sãgeata Nãvodari - Botoºani

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor ºi câºtigurilor financiare. Inhibiþia ºi lipsa de sociabilitate ar putea sã vã conducã la eºecuri în afaceri ºi deziluzii in plan social. Relaþiile sentimentale nu au de suferit, dacã acordaþi mai mult timp problemelor.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa, colegii ºi familia fac eforturi sã vã scoatã din starea de apatie care vã face de nerecunoscut. Ar putea fi de vinã obosela acumulatã sau problemele financiare care vã frãmântã. Nu luaþi decizii importante de unul singur.

23 august *** 22 septembrie

Nu este o zi favorabilã întâlnirilor cu prietenii. Resimþiþi o stare de inhibiþie care vã împiedicã sã vã exprimaþi clar. Nu faceþi investiþii ºi nu cumpãraþi obiecte de valoare, pentru cã s-ar putea sã regretaþi. Încercaþi sã vã relaxaþi ºi sã faceþi planurilor de viitor.

Astãzi simþiþi nevoia sã schimbaþi ceva sau sã faceþi lucruri noi. Este o zi favorabilã relaþiilor sentimentale ºi treburilor casnice. S-ar putea ca cei din jur sã nu vã aprecieze ideile la adevãrata lor valoare. Nu semnaþi documente oficiale ºi nu faceþi afaceri.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

De dimineaþã aveþi multe probleme de rezolvat, dar aveþi suficientã energie pentru a le face faþã. S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi de naturã financiarã. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale ºi familiei. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

aprile

22

Astãzi sunteþi puþin inhibiat, motiv pentru care puteþi avea dificultãþi de comunicare. Evitaþi ieºirile cu prietenii ºi, mai ales, cu persoanele importante. Evitaþi investiþiile ºi nu cumpãraþi obiecte de valoare! Riscaþi sã regretaþi. 10:45 11:00 12:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:15

21

23 noiembrie *** 20 decembrie De dimineaþã aveþi ocazia sã demaraþi o afacere. Mai staþi douã-trei zile înainte de a lua o hotãrâre! Astãzi sunt favorizate relaþiile cu partenerul de viaþã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Aveþi succes în activitãþile legate de familie ºi cãmin. Stabiliþi-vã clar prioritãþile, ca sã nu pierdeþi timpul. Ascultaþi ºi pãrerile partenerului de viaþã!

Lãsaþi-o mai uºor cu munca ºi aplecaþi-vã mai mult spre problemele sentimentale. Amânaþivã proiectele de afaceri, pentru cã s-ar putea sã pierdeþi o sumã importantã! Ocupaþi-vã de treburi casnice, de rutinã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Nu sunteþi prea comunicativ, motiv pentru care relaþiile sociale ºi sentimentale pot avea de suferit. Nu începeþi activitãþi noi, nu începeþi noi afaceri, chiar dacã primiþi propuneri.

21 februarie *** 20 martie Simþiþi nevoia sã vorbiþi cu o persoanã de sex opus, despre problemele dumneavoastrã sentimentale. Este posibil sã credeþi cã sunteþi neglijat. Nu vã lãsaþi pradã melancoliei.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

În Elveþia, doar cu vizã

E

lveþia ar putea reintroduce vizele pentru cetãþenii þãrilor care nu sunt membre ale spaþiului Schengen.

Consiliul federal a aprobat miercuri, cu efect imediat, aplicarea unei prevederi din acquis-ului Schengen destinatã luptei împotriva unui aflux abuziv de imigranþi. Dispozitivul permite reintroducerea temporarã a vizelor pentru un stat terþ atunci când o þarã membrã Schengen suferã dezavantaje de pe urma liberalizãrii regimului de vize.

Guvernul invocã sosirea unui numãr mare de imigranþi ilegali sau solicitanþi de azil a cãror cerere este nefondatã. Fiecare þarã poate cere activarea mecanismului pe lângã Comisia Europeanã. Aceasta þine cont de numãrul þãrilor afectate ºi de impactul asupra situaþiei globale privind imigraþia în spaþiul Schengen. Ea poate, în ultimã instanþã, sã propunã

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

reintroducerea definitivã a vizelor pentru un stat terþ. Elveþia aplicã politica statelor europene privind acordarea vizelor. Favorabilã unui sistem de scutire de vize, ea apreciazã cã mãsurile sunt necesare pentru a lupta împotriva unor eventuale abuzuri. Potrivit ei, acest mecanism de suspendare nu ar trebui activat decât cu reþinere ºi în ultimã instanþã. Reforma politicii comune a vizelor consolideazã mecanismul de reciprocitate care vrea ca un stat terþ care beneficiazã de scutirea de vize sã acorde acelaºi tratament cetãþenilor din spaþiul Schengen. Un stat terþ vizat de reintroducerea temporarã a obligaþiei vizelor ar putea lua aceleaºi mãsuri pentru cetãþenii unor state Schengen. sursa: Realitatea.net

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Februarie 2014

Cetatea Mãlãieºti, introdusã în circuitul turistic al þãrii

Cetate de interes naþional, aflatã în paraginã va fi reabilitatã cu fonduri europene

D

upã ani de zile de paraginã, Cetatea Mãlãieºti va fi reabilitatã. Primãria comunei Sãlaºu de Sus a atribuit un contract pentru restaurarea Cetãþii Mãlãieºti. Scopul contractului de reabilitare este acela de a introduce cetatea în circuitul turistic al þãrii. Contractul în valoare de 146 de mii de lei este finanþat prin P.O.R. 2007-2013, în cadrul Axei prioritare 5 Dezvoltarea durabilã ºi promovarea turismului, Domeniu de intervenþie 5.1. Restaurarea ºi valorificarea durabilã a patrimoniului cultural, precum ºi crearea /modernizarea infrastructurii conexe. Monika BACIU

Judeþul Hunedoara are o încãrcãturã istoricã de neimaginat. În Tara Hategului sunt locuri cu semnificaþii istorice care ne aratã câteva din originile noastre. Mergând spre poarta de intrare în Parcul Naþional Retezat descoperim o cetate pierdutã în negura timpurilor, poate uitatã ºi de istorie. Este vorba de cetatea Mãlãieºti. Uºor accesibilã, ea are, pe lângã farmecul specific, dat ºi de ambianþa naturalã ºi farmecul micilor cetãþi construite de feudali în întreaga Europã. Ridicatã de cãtre familia Sãrãcin, aflatã în vecinãtatea geograficã ºi la concurenþã socialã cu Cândeºtii din Râu de Mori, ea conservã încã elemente demne de vizitat. Turnul-locuinþã central, este conservat integral. În jurul sãu este vizibilã o parte a curtinei, la care, în secolul al XVI-lea, s-au adãugat patru turnuri exterioare, cu forme neregulate, vizibile acum doar aproape de suprafaþa solului. Credeþi cã aþi fi putut locui într-o cetate medievalã? Imaginaþivã cã într-un turn mic, cu ferestre prin care abia pãtrundea lumina, locuiau la începutul Evului Mediu cei mai înstãriþi

oameni din zonã, ºi anume nobilii.

D

espre istoria Cetãþii

La început nose ridica turnul fortificat pentru a avea o locuinþã feritã de pericole. Mai târziu, când au început sã aibã curþi nobiliare mai confortabile, cetatea era locul unde îºi pãstrau lucrurile de valoare ºi se retrãgeau în caz de nevoie.nu puteai intra oricum în cetate. Dumul înconjura practic cetatea ºi oricine s-ar fi apropiat rãmânea suficient de mult timp în bãtaia armelor. Poarta din interior era un obstacol în plus care proteja donjonul în cazul în care s-ar fi reuºit sã se pãtrundã în cetate. Apoi au fost construite bastioanele. Acestea erau turnuri umplute cu pãmânt, ridicate pentru a întãri cetatea în caz de atac cu

tunuri. Se pare cã însã nu erau prea rezistente ºi au fost distruse într-un rãzboi civil. Astãzi, mãrturie timpurilor de mult apuse au rãmas doar temeliile. De urcat în turn nu era uºor. Uºa era mai sus de nivelul solului ºi nu se putea urca decât cu ajutorul unei scãri de lemn care noaptea, sau în caz de pericol, era trasã sus. Astãzi încã se mai vãd spãrturile în locurile unde mica platformã de lemn din faþa uºii era prinsã în zid. La sfârºitul secolului al XIV-lea Cetatea Mãlãieºti a fost ridicatã, de cãtre cnejii din Sãlaºu de Sus, donjonul ale cãrui ruine pot fi vãzute ºi astãzi. Cetatea Mãlãieºti se gãseºte intre valea omonimã ºi Valea Domneasca, la extremitatea sudicã a satului. Pe o culme micã ºi abruptã la vest a fost construit iniþial

un turn-donjon cu baza rectangulara cu grosimea la baza de 1,90m aceasta restrângându-se treptat pânã la 1,30m. Înãlþimea turnului era de 11m separaþi în 3 nivele cu planºee de scândurã pe câte cinci bârne plantate la fiecare etaj în opoziþie cu cele de la etajul precent. Turnul avea rol de apãrare ºi de locuinþã în acelaºi timp. Pereþii groºi ºi ferestrele înguste permiteau arcaºilor sã tragã fãrã putea fi la rândul lor þintiþi. La nivelele I ºi ÎI a existat câte o fereastrã, la ultimul nivel fiind construite trei. În interior tencuielile pãstreazã amprentele unor scãri de lemn ºi a unei sobe. Zidãria e din piatrã de râu localã sparta neglijent împreunã cu puþine calcare romane. Nu exista referinþe documentare desprea aceasta cetate din epoca, unica atestare provenind de la începutul secolului al XVII-lea. Se spune ca edificiul a fost înãlþat pe pãmânturile cnejilor ºi nobililor romani, familia Mara din Sãlaºul de Sus. Perioada de con-

strucþie trebuie sã fi fost aceeaºi cu aceea a cetãþilor foarte asemãnãtoare de la Suseni ºi Rãchitova, cãtre sfârºitul secolului XIV.

A

cces

Din drumul naþional ce leagã Hategul de Petroºani, în localitatea Ohaba de sub Piatra exista un indicator spre satul

Nucºoara. Se strãbat pe rând satele Sãlaºu de Jos, Sãlaºu de Sus, apoi urmeazã satul Mãlãieºti. Indicatoarele vã duc foarte aproape de ruinele cetãþii.

P

e lista monumentelor istorice Cetatea Mãlãieºti din comunã Sãlaºu de Sus se aflã pe lista monumentelor istorice. Ministerul Culturii ºi a Patrimoniului Naþional a clasificat cetatea ca fiind un ansambu de arhitecturi de interes naþional.

Preþul biletelor: spectacol maturi: 15 lei spectacol copii: 8 lei-adulþi, 5 lei-copii Sâmbãtã 22 februarie 2014, ora 18:00 „O mireasa de împrumut” Duminicã 23 februarie 2014, ora 12:00 „Povestea Porcului”

CVJ Nr 557 vineri 21 februarie 2014  

CVJ Nr 557 vineri 21 februarie 2014

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you