Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 442

Cronica Vãii Jiului Marti, 3 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Dupã ce s-a îndrãgostit la locul de muncã

Primarul Dãnuþ Buhãescu este dispus sã divorþeze pentru a-ºi proteja iubirea!

Atacul viperelor, la marginea municipiului Vulcan

S

ituaþie gravã la Vulcan, unde o parte a localnicilor se tem cã în orice moment ei sau copiii lor pot fi muºcaþi de vipere. Reptilele au coborât foarte mult ºi au ajuns foarte aproape de locuinþele oamenilor.

>>> PAGINA A 3-A

Mama care ºi-a aruncat bebeluºul la gunoi judecatã pentru tentativã de omor finalizat cercetarea penalã P în cazul tinerei din Petroºani rocurorii hunedoreni au

care ºi-a aruncat bebeluºul la gunoi. Femeia este judecatã pentru tentativã de omor calificat ºi riscã o pedeapsã cu închisoarea de pânã la zece ani.

>>> PAGINA A 5-A

Interzis pe terenurile de sport ale ºcolilor

N

-au ºtiut sã se joace fãrã sã distrugã, iar acum suportã consecinþele. Nimeni nu mai are voie pe terenurile de sport ale ºcolilor

>>> PAGINA A 7-A

Artã în imagini din Defileul Jiului ncepe proiectul „Lucrãri ÎJniului”. de artã în Defileul Totul ia naºtere în

D

ragostea dãuneazã grav... locului de muncã. Asta a aflat pe pielea ei Adriana Buhãescu (fostã Riti), soþia primarului din Uricani, Dãnuþ Buhãescu, care a fost nevoitã sã renunþe la fotoliul de consilier personal al edilului –ºef. >>> PAGINA A 3-A

urma unei colaborãri dintre Gorj ºi Hunedoara, cu ocazia celor 65 de ani de la inaugurarea cãii ferate dintre Bumbeºti Jiu ºi Livezeni.

>>> PAGINA PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

D

ragostea dãuneazã grav... locului de muncã. Asta a aflat pe pielea ei Adriana Buhãescu (fostã Riti), soþia primarului din Uricani, Dãnuþ Buhãescu, care a fost nevoitã sã renunþe la fotoliul de consilier personal al edilului –ºef. Dãnuþ Buhãescu, primarul Uricaniului, nu mai este consiliat, cel puþin în timpul serviciului, de soþia sa, Adriana. O echipã a Curþii de Conturi Hunedoara s-a interpus între cei doi când, în urma unui control, a decis cã la mijloc este un posibil caz de conflict de interese. „Cei

Dupã ce s-a îndrãgostit la locul de muncã

Primarul Dãnuþ Buhãescu este dispus sã divorþeze pentru a-ºi proteja iubirea!

A

de la Curtea de Conturi au spus cã, la un moment dat, ar putea fi un conflict de interese ºi cã ar putea fi sesizatã Agenþia Naþionalã de Integritate. Mi-au spus cã primarul nu are voie

sã emitã decizii care privesc persoana lui, soþia, sau rude de gradul I, din care sã fie trase foloase materiale”, a declarat primarul oraºului Uricani. Degeaba le-a explicat primarul cã soþia sa

Atacul viperelor, la marginea municipiului Vulcan

copiii lor, care se joacã în zona respectivã. „Am luat legãtura cu domnul viceprimar sã vedem ce se poate face. Poate împreunã cu cei de la Direcþia Silvicã, gãsesc o rezolvare a acestei probleme”, a mai spus Morar.

T

S

ituaþie gravã la Vulcan, unde o parte a localnicilor se tem cã în orice moment ei sau copiii lor pot fi muºcaþi de vipere. Reptilele au coborât foarte mult ºi au ajuns foarte aproape de locuinþele oamenilor. O parte a localnicilor din Vulcan trãiesc cu teama cã vor fi muºcaþi de viperele care au coborât foarte mult ºi au ajuns la mai puþin de 300 de metri de casele ºi blocurile de la intrarea în municipiu. Din fericire, pânã acum nimeni nu a fost muºcat, dar incidente se pot produce oricând, pentru cã s-au înregistrat cel puþin douã

atacuri ale reptilelor. „Un vecin de-al meu a fost atacat de o viperã, în momentul în care vroia sã taie un salcâm. Din fericire, a reuºit sã se fereascã la timp ºi nu a fost muºcat. Probabil ceva s-a întâmplat în habitatul lor, pentru cã niciodatã nu au coborât atât de aproape de locuinþele noastre. ªtiam cã sunt la poalele muntelui, dar nu aici, lângã noi”, povesteºte unul dintre localncii, Gheorghe Morar. Omul a reuºit sã prindã vipera care l-a atacat, dar acesta nu este singurul caz din zona respectivã. Oamenii au cerut ajutorul edililor, pentru cã se tem mai ales pentru

este angajatã a administraþiei publice încã dinainte de a fi cãsãtoriþi ºi cã un contract de muncã nu poate fi asimilat unor relaþii comerciale, pentru cã echipa de control a rãmas fermã pe poziþii.

ãbliþe de avertizare

Pentru cã problema este spinoasã ºi, totodatã, mai puþin obiºnuitã, edilii se gândesc sã monteze, pentru moment, tãbliþe de avertizare. „Într-adevãr, mi s-a comunicat în aceastã dimineaþã (n.r. luni) cã viperele ar fi coborât în zona stadionului din Vulcan. O sã luãm legãtura cu toþi factorii decizionali sã vedem cum putem sã rezolvãm aceastã problemã. O sã montãm niºte plãcuþe de avertizare pe drumul de acces, ca sã atenþionãm populaþia cu privire la prezenþa viperelor”, a declarat viceprimarul municipiului Vulcan, Cristian Meriºanu. Car men COSMAN

demisonat, dar ar putea divorþa

În consecinþã, pentru a se stinge orice urmã de conflict ºi pentru a nu fi nevoiþi sã returneze salariile încasate ori sã se ajungã la un proces de duratã, Adriana Buhãescu s-a sfãtuit cu soþul sãu ºi a decis sã renunþe la postul de consilier al primarului ºi la orice altã funcþie în Primãrie. Dar povestea ar putea sã nu se sfârºeascã aici. Pentru a atrage atenþia asupra acestei probleme, Buhãescu spune cã este dispus chiar sã divorþeze la starea civilã, mai ales cã dragostea lor nu stã în acel act. „Este posibil sã ajung ºi la aceastã formã de a atrage atenþia, dacã statul român, prin unele instituþii ale

Actualitate 3 sale, interpreteazã legea în acest fel. Este o interpretare forþatã ºi abuzivã. Eu mã sacrific ºi renunþ la hârtia care m-a adus în aceastã situaþie, pentru cã oricum suntem cãsãtoriþi în faþa lui Dumnezeu. Dragostea noastrã nu stã în aceastã hârtie”, a mai spus Dãnuþ Buhãescu. Adriana Buhãescu (Riti) este angajatã a Primãriei Uricani din anul 2007. Mai întâi a fost angajatã la Poliþia Localã, iar din 2008 a fost cooptatã în echipa primarului, fiind numitã consilier personal al acestuia. Dãnuþ ºi Adriana Buhãescu s-au cãsãtorit în noiembrie 2010. Car men COSMAN


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

Euro a scãzut la minimul ultimelor patru sãptãmâni

L

eul s-a apreciat faþã de principalele valute, evoluþie cauzatã de faptul cã preºedintele Barack Obama a decis sã solicite autorizarea Congresului pentru o eventualã intervenþie militarã în Siria iar ieri piaþa americanã a fost închisã, sãrbãtorindu-se Ziua Muncii. Cursul euro a coborât de la 4,4367 la 4,4221 lei, o medie mai micã, de 4,4111 lei, fiind înregistratã în 8 august. Piaþa s-a deschis direct pe apreciere, la ,4250 – 4,4280 lei, faþã de 4,43 – 4,4320 lei, la

închiderea de vineri. Volatilitatea cotaþiilor a fost redusã, la fel ca ºi volumul tranzacþiilor, la ora 14:00 ele fiind de 4,42 – 4,4230 lei. Cursul dolarului american a scãzut de la 3,3510 la 3,3441 lei, iar cel al francului

elveþian de la 3,6017 la 3,5904 lei. Monedele din regiune se apreciau, la rândul lor, comparativ cu euro. Cea polonezã se întãrea la 4,248 – 4,273 zloþi iar cea maghiarã la 299,5 –

301,2 forinþi. La rândul ei, perechea euro/dolar a avut o evoluþie calmã, dupã ce tensiunile legate de situaþia din Orientul Mijlociu s-au temperat, Congresul SUA urmând a se

ªcoli ºi grãdiniþe fãrã avize în Valea Jiului

Î

n Valea Jiului sunt 5 ºcoli fãrã aviz de funcþionare ºi 8 grãdiniþe dintr-un numãr total de 10. Aceste unitãþi nu funcþioneazã în spaþii proprii ori nu sunt structurate conform reglementãrilor europene.

funcþionare ºi nici nu-l vor avea. “ Nu sunt autorizate pentru cã multe au ºi grupe de preºcolari ºi nu se asigurã circuite separate pentru ºcolari ºi preºcolari ºi de asemenea, nu se asigurã

Luiza ANDRONACHE Peste 90% din unitãþile de învãþãmânt din tot judeþul Hunedoara îndeplinesc toate normele de igienã. În Valea Jiului, însã, cateva dintre acestea nu au avizul sanitar de

Trei oferte pentru Cupru Min

T

rei companii internaþionale sunt interesate sã cumpere concentrat de cupru de la Cupru Min Abrud, anunþã Ministerul Economiei. Luni, la ora 10.00, a expirat termenul limitã pentru depunerea documentelor necesare înscrierii în procedura de selecþie ºi verificare a eligibilitãþii în vederea achiziþionãrii de concentrat de cupru de la SC Cupru Min SA. Aceasta este prima etapã a pro-

cedurii de vânzare, prin metode combinate, constând în licitaþie cu ofertã în plic, precedatã de negociere pe bazã de oferte preliminare ºi neangajante, cu criterii de eligibilitate, a unei cantitãþi maxime de 331.890 tone de concentrat de cupru. Trei com-

panii au depus documente în termenul specificat: Yildirim Holding Inc. (Turcia), Trafigura (Olanda) ºi Glencore (Elveþia). “Reprezentanþii Ministerului Economiei ºi consultanþii selectati in acest sens deruleazã etapa de verificare ºi analizã a documentelor prezentate privind conformitatea cu criteriile de calificare specificate în documentaþia iniþialã. La finalizarea etapei de evaluare ºi verificare

vor fi date publicitãþii numele companiilor acceptate pentru oferta financiarã angajantã”, au preciuat oficialii MEc. Contractul de vânzare care urmeazã a fi semnat, în urma finalizãrii întregii proceduri, între Cupru Min ºi compania desemnatã câºtigãtoare prevede o perioada de 7 ani pentru livrarea concentratului de cupru, conform graficului specificat în documentaþia iniþialã privind procedura de vânzare.

reuni în 9 septembrie. Euro, care a coborât vineri la 1,3174 dolari, cel mai scãzut nivel începând cu 25 iulie, se tranzacþiona la 1,3192 – 1,3227 dolari. Investitorii aºteaptã publicare, în aceastã sãptãmânã, a mai multor date economice de pe cele douã maluri ale Atlanticului, în special a celor referitoare la piaþa muncii din SUA, un indicator în funcþie de care Rezerva Federalã îºi regleazã politica sa monetarã.

grupuri sanitare corespunzãtoare vârstei copiilor, la fel, separat pentru ºcolari ºi preºcolari ” ,a declarat Cecilia Birãu, director adjunct DSP Hunedoara. De altfel, Valea Jiului nici la capitolul grãdiniþe nu stãm bine, ci din contrã. “ Din 10 grãdiniþe neautorizate, 8 sunt din Valea Jiului. Cele mai multe sunt la

O scãdere a numãrului de ºomeri, ar permite Fed sã reducã, la jumãtatea lunii, programul sãu de relaxare cantitativã, prin care injecteazã lunar 85 miliarde dolari în economia SUA. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pentru scadenþa de vineri la 1,3215 – 1,3228 dolari, respectiv la 1,3222 dolari pentru decembrie, iar uncia de aur cu scadenþa octombrie la 1.399 – 1.392 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00.

parter de bloc, sunt aglomerate si, de asemenea, grupurile sanitare nu sunt corespunzãtoare ”, a mai spus Cecilia Birãu. Elevii ºi preºcolarii trebuie sã înceapã orele în data de 16 septembrie, aºa cã pânã atunci, în unitãþile de învãþãmânt se mai încearcã realizarea unor reparaþii ºi igienizãri pe ultima sutã de metri.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

Mama care ºi-a aruncat bebeluºul la gunoi judecatã pentru tentativã de omor

P

rocurorii hunedoreni au finalizat cercetarea penalã în cazul tinerei din Petroºani care ºi-a aruncat bebeluºul la gunoi. Femeia este judecatã pentru tentativã de omor calificat ºi riscã o pedeapsã cu închisoarea de pânã la zece ani. Maximilian GÂNJU Cecilia Maria Vormair în vârstã de 21 de ani, din Petroºani, a fost trimisã în judecatã de cãtre procurori pentru cã în luna mai a acestui an, dupã ce a nãscut acasã un bãieþel per-

fect sãnãtos, l-a pus într-o gãleatã de gunoi ºi la aruncat la un container din apropierea blocului în care locuia. Micuþul a fost descoperit de cãtre angajaþii de la salubritate ºi dus la spital mai mult mort decât viu. Dupã circa douã sãptãmâni, poliþiºtii din

Petroºani au reuºit sã dea de urma tinerei iar procurorul de caz, dupã audierea femeii, a schimbat încadrarea juridicã a faptei din „punerea în pericol a unei persoane care nu

Poluatorii n-au fost prinºi

P

oliþiºtii locali ºi inspectorii de mediu din cadrul municipalitãþii Vulcan n-au reuºit sã-l prindã pe poluatorul care a umplut zona turisticã Pasul Vâlcan de gunoaie. Maximilian GÂNJU Sãptãmâna trecutã arãtam într-un numãr al cotidianului nostru cum, la adãpostul întunericului, gunoaiele menajere sunt deversate din drumul judeþean care duce spre Staþiunea Pasul Vâlcan. Sesizaþi despre pericolul ca zona turisticã a Vulcanului sã devinã o groapã de gunoi, reprezentanþii municipalitãþii ºi-au trimis imediat la faþa locului angajaþi care sã caute indicii printre resturi, dovezi care sã-i conducã la vinovaþi. N-au descoperit însã cine este cel care ºi-a arun-

cat deºeurile, însã ancheta nu este finalizatã. „Dacã mergi cãtre Cabana Cãpriºoara se vãd toate gunoaiele arun-

cate în râpele de pe marginea drumului. De la telegondolã, dacã te uiþi spre oraº

ai parte de priveliºtea asta urâtã. Gunoaiele cred cã sunt de la ceva magazine, baruri, pentru cã este plin de

se poate apãra” în „tentativã la omor calificat”. Dosarul a fost finalizat iar Cecilia Maria Vormair, aflatã în arest preventiv, are primul termen de judecatã în data de 3 sticle de plastic, ambalaje dar ºi haine vechi. Ar trebui prinºi pentru cã îºi fac o obiºnuinþã ºi stricã tot aspectul zonei. Apoi se îmbolnãvesc ºi animalele, noi mergem pe acolo cu ele la pãscut”, a spus unul dintre localnici. Potrivit primarului localitãþii amenda pe care ar putea sã o primeascã cel care a depozitat deºeurile în locul nepermis este una micã, de doar 300 de lei dacã este persoanã juridicã. Totuºi, edilul ºef al Vulcanului are o posibilitate de a-l face pe poluator sã „simtã” sancþiunea, respectiv sã-l oblige sã strângã gunoaiele din toatã zona turisticã.

octombrie la Tribunalul Hunedoara. Mama denaturatã va fi adusã din arest în faþa judecãtorilor ºi poate risca o pedeapsã de pânã la zece ani de detenþie pentru cã ºi-a premeditat fapta.

A

renunþat la bebeluº pentru iubit Cecilia Maria Vormair a nãscut singurã într-un apartament închiriat din

cartierul AeroportPetroºani, unde stãtea cu iubitul ei. De altfel acesta era în locuinþã când s-a petrecut totul, însã nu a ºtiut nimic de sarcinã ºi de ceea ce avea de gând femeia. Când a simþit cã i-a venit sorocul, tânãra a plecat din pat de lângã iubitul ei, a mers într-o camerã alãturatã ºi a nãscut. Cu o foarfecã a tãiat cordonul ombilical ºi fãrã sã se gândeascã la viaþa bebeluºului, l-a aruncat în gãleata de gunoi, dupã ce în prealabil îl înfãºurase în mai multe haine ºi într-o pungã din plastic. ªi-a luat pe ea un hanorac cu glugã ºi s-a dus la containerul de gunoi din apropiere, unde a aruncat copilul, fãrã sã aibã nici o remuºcare. S-a comportat apoi de parcã nimic nu s-ar fi întâmplat. Motivul pentru care a vrut sã scape cu orice preþ de bebeluº a fost acela de a nu-ºi „periclita relaþia sentimentalã cu iubitul ei”.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

Lista modificãrilor de preþuri valabile de la 1 septembrie

Ce scumpiri aduce toamna în portofelele românilor

D

e la 1 septembrie intrã în vigoare reducerea la 9% a taxei pe valoarea adãugatã la pâine, iar impactul negativ al mãsurii, calculat la 100 milioane lei, va fi compensat prin creºterea accizelor la alcool ºi introducerea de accize la bunuri de lux. De asemenea, preþurile biletelor de tren vor creºte de la 1 septembrie.

Taxa pe valoarea adãugatã va fi redusã la pâine la 9% de la 1 septembrie, iar impactul negativ al mãsurii, calculat la 100 milioane lei, va fi compensat prin creºterea accizelor la alcool ºi introducerea de accize la bunuri de lux, precum maºini cu motor peste 3.000 cmc, bijuterii, aur, cu venituri suplimentare estimate sã fie atrase astfel din accize la 300 milioane lei. Alte bunuri de lux pentru care vor fi aplicate accize sunt iahturi, ceasuri de lux ºi anumite tipuri de armament. Acciza la alcool va creºte de la 750 euro/hectolitru la 1.000 euro/hectolitru, în timp ce pentru bunuri de lux vor fi introduse accize. SCÃDEREA PREÞURILOR la raft la pâine ºi produse de panificaþie va fi proporþionalã cu reducerea TVA pentru aceastã categorie, de la 24% la 9%, potrivit Asociaþiei Marilor Reþele Comerciale din România (AMRCR), care sperã cã aceastã mãsurã va fi extinsã ºi la alte alimente. "Ne aflãm într-o situaþie extrem de dificilã de subconsum ºi suntem cu toþii de acord cã o cotã mare de TVA este o frânã în creºterea consumului ºi implicit a bunãstãrii cetãþenilor.

(...) Marii retaileri îºi propun sã întreprindã toate demersurile care le stau la îndemânã pentru ca preþurile de la raft sã scadã în mod efectiv cu acelaºi procent cu care va scãdea cota taxei. Ne

exprimãm speranþa cã aceastã mãsurã va fi urmatã de reducerea taxei pe valoarea adãugatã la toate produsele, în aºa fel încât sã se relanseze creºterea economicã care a avut atât de mult de suferit printr-o cotã mare de TVA", se aratã într-un comunicat al AMRCR. Taxa pe valoarea adãugatã va fi redusã la 9% ºi pentru vânzarea de covrigi, baghete sau cornuri, alãturi de pâine, dar nu ºi pentru cozonac, chec ºi alte produse din categoria celor de patiserie proaspete, a precizat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. "Existã deja un cod CAEN, 1071, dacã nu mã înºel, la care se va aplica TVA redusã,

dar din acel cod CAEN vor fi exceptate produsele de patiserie proaspete, deci cozonacul, checul ºi alte produse care intrã în aceastã categorie, vor avea tot TVA de 24%. În categoria celor care vor fi exceptate intrã, în primul rând, pâinea de toate categoriile, în al doilea rând covrigii, minibaghetele, cornurile, deci produse care nu sunt catalogate ca fiind proaspete", a spus Constantin. În detaliu, ordonanþa de modificare a

Cãlãtori, cu combustibili, energie sau piese. Pentru rutele scurte (parcurse de trenurile Regio), creºterea va fi operatã prin rotunjirea tarifului la 50 bani sau la leu, prin majorãri cu valori cuprinse între 10 bani ºi 50 bani, în vreme ce pentru rutele lungi, la trenurile InterRegio (IR) scumpirea va fi de pânã la 10%. Facilitãþile de cãlãtorie acordate în prezent se vor aplica ºi dupã majorare, precizeazã compania. "La schimbarea

Codului Fiscal aprobatã de Guvern reduce TVA pentru livrarea tuturor sortimentele de pâine, precum ºi pentru cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluþe ºi împletituri, care se încadreazã în grupa produse de brutãrie la codul CAEN 1071, fãinã albã de grâu, fãinã semialbã de grâu, fãinã neagrã de grâu ºi fãinã de secarã, triticum spelta, grâu comun, meslin ºi secarã. Preþurile biletelor de tren vor creºte diferenþiat de la 1 septembrie, cu pânã la 10%, mãsura fiind aprobatã prin ordin al conducerii Ministerului Transporturilor, luând în calcul evoluþia inflaþiei ºi majorarea din ultimii doi ani a unor costuri ale CFR

mersului de tren 2011-2012, în decembrie 2011 la introducerea noilor ranguri de tren, tarifele la tren Regio (fostul tren personal) au fost menþinute, iar pentru trenurile IR a fost calculat un tarif mediu între tariful de tren accelerat ºi cel de tren rapid, dupã o metodologie ºi principii aprobate de CA. (...) Ultima majorare de tarife din data de 14 august 2011 s-a reflectat în încasãrile anului 2012 cu un procent de creºtere de 6%", se aratã în referatul de aprobare a creºterii de tarife. Autorii documentului noteazã cã inflaþia din perioada august 2011- iunie 2013 a fost de 8,3%. Bijuteriile din aur ºi/sau platinã, cu

excepþia verighetelor, vor fi accizate din septembrie cu 1 euro/gram pentru bijuterii de pânã la 14 K inclusiv ºi cu 2 euro/gram pentru mai mult de 14 K, maºinile cu motor peste 3.000 cmc vor fi accizate cu 1 euro/cmc, acciza la cafea ºi bere nefiind schimbatã. Pentru maºini, acciza va fi aplicatã în cazul autoturismelor ºi autoturismelor de teren, inclusiv cele importate sau achiziþionate intracomunitar, noi sau rulate, a cãror capacitate cilindricã este mai mare sau egalã cu 3.000 centimetri cubi. Confecþiile din blãnuri naturale vor fi accizate cu 50 euro la bucatã pentru produse cu o valoare unitarã între 500-1.500 euro, cu 200 euro/bucata pentru valori cuprinse între 1.501-3.000 euro, cu 450 euro/bucata pentru valori între 3.0014.500 euro, cu 750 euro/bucata pentru valori cuprinse între

4.501-6.000 euro ºi cu 1.200 euro/bucata pentru produse în valoare mai mare de 6.000 euro. Armele de vânãtoare ºi cele de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv, vor fi accizate cu 50-1.500 euro/bucata, în funcþie de valoare, iar cartuºele cu glonþ vor fi de asemenea accizate cu 0,1-0,4 euro/bucata. Pentru nave cu vele care au lungime egalã sau mai mare de 8 metri va fi aplicatã o accizã de 500 euro/metru liniar din lungimea navei. Guvernul va acciza ºi vehiculele ºi motoarele de peste 100 CP destinate iahturilor Guvernul va introduce, din luna septembrie, accize ºi pentru vehicule ºi motoare cu capacitate peste 100 cai putere cu care sunt dotate iahturile, alte nave ºi ambarcaþiunile de agrement, în categoria plãtitorilor de accize fiind introduse ºi persoanele fizice.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

Interzis pe terenurile de sport ale ºcolilor

N-

au ºtiut sã se joace fãrã sã distrugã, iar acum suportã consecinþele. Nimeni nu mai are voie pe terenurile de sport ale ºcolilor fãrã acordul conducerilor unitãþilor de învãþãmânt, altfel riscã sã se aleagã cu amenzi. Carmen COSMAN Sub pretextul cã joacã fotbal, o parte a celor care au folosit în aceastã varã terenurile de sport de la unitãþile ºcolare din Petroºani le-au vandalizat. Porþi distruse, terenul sintet-

ic degradat sau garduri rupte, aºa se prezintã acum terenurile de sport de la ºcoli. Iar administraþia publicã a decis sã ia mãsuri, mai ales cã nu sunt nici fonduri pentru reabilitarea acestora. „În aceastã varã sau produs tot felul de

furturi ºi distrugeri ºi, în consecinþã, s-a luat deciziua ca intrãrile pe terenurile de sport de la unitãþile ºcolare sã

se facã pe bazã de cerere. S-au pus ºi afiºe în acest sens”, a declarat vicreprimarul municipiului Petroºani,

Au furat ºi camerele de supravegheat

A

u furat caloriferele ºcolii ºi, dupã ce au fost montate camere de supraveghere, ca sã nu mai fie probleme, hoþii le-au furat ºi pe acestea cu totul. Incidentul a avut loc la Petroºani, iar cei din conducerea unitãþii de învãþãmânt au reclamat furtul la poliþie. Acum oamenii legii cautã fãptaºii. Diana MITRACHE Poliþia municipiului Petroºani a fost sesizatã în 31 august despre faptul cã persoane neidentificate au pãtruns în incinta unei sãli de sport din localitate, ce aparþine de ºcoala I.G Duca, de unde au furat întreg sistemul de supraveghere video. Este vorba despre 5 camere de supraveghere, care au fost

Dorina Niþã. În plus, Poliþia Localã verificã în teren dacã se respectã aceste reguli, iar mai multe

sustrase prin escaladarea scheletului metalic al clãdirii. Deocamdatã se fac cercetãri pentru a-i identifica pe fãptaºi”, a declarat Adriana Voinea, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Sala de sport a mai fost prãdatã de hoþi, care au furat caloriferele cu care copiii urmau sã se încãlzeascã iarna, iar imedi-

echipe s-au deplasat la ªcoala Generalã „I.G. Duca” sediul nou ºi sediul vechi, la ªcoala Generalã nr. 6 ºi la ªcoala 7, dar la aceasta din urmã nu s-au decsoperit garduri deteriorate sau urme cã s-ar fi pãtruns pe teren.. „Deja s-au dat câteva avertismente ºi urmeazã sã fie aplicate ºi amenzi contravenþionale”, a mai spus viceprimarul Petroºaniului. Cele mai mari ppobleme sunt la ªcoala Generalã „I.G. Duca”, unde persoane din Colonie au vandalizat terenurile de sport.

at ce situaþia a fost reglementatã ºi ºcoala a luat decizia de a investi într-un sistem performant de supraveghere video, hoþii au reuºit sã-l anihileze. Potrivit oamenilor legii, cei care adminsitrau sistemul video al sãlii de sport din Cartierul Aeroport urmeazã sã verifice imaginile ºi apoi sã stabileacã, împreunã cu poliþia., cine sunt hoþii.

Accident mortal provocat de o turmã de oi

U

n ºofer din Petroºani este cercetat penal alãturi de doi ciobani, dupã ce a provocat un accident rutier în urma cãruia o femeie a murit iar alte douã persoane u fost rãnite grav. Maximilian GÂNJU Accidentul a avut loc duminicã seara în localitatea Ciopeia de lângã Haþeg, iar tânãrul din Petroºani conducea un microbuz ºi a încercat sã evite o turmã de oi care ia apãrut în faþã. „În jurul orei 21:00, Bogdan P., de 24 de ani, din Petroºani, în timp ce conducea un microbuz pe DN 66, pe raza localitãþii Ciopeia, a acroºat o turmã de ovine care traversa DN 66, aceasta fiind însoþitã de Silviu ª., de 25 de ani ºi

Mihai U., de 55 de ani, ambii din localitatea Vîlcelele Bune. În urma impactului, microbuzul a pãtruns pe contrasens unde a intrat în coliziune frontalã cu autoturismul condus de Mihãilã J., de 58 de ani, din comuna Pui. În urma accidentului a rezultat decesul unei pasagere a autoturismului, de 60 de ani ºi rãnirea gravã a lui Mihãilã J. ºi a unei pasagere a microbuzului, de 48 de ani, din Petroºani”, a declarat Adriana Voina din cadrul IPJ Hunedoara.


8 Life&Style

A

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

Cum va fi vremea pânã în 15 septembrie

tãmânã, în continuare în jurul a 23 de grade Celsius. Minimele termice se vor situa, pânã în data de 10 septembrie, la medii în jur de 8 grade, apoi vor creºte uºor pânã la 10 grade. Averse slabe se vor semnala în zilele de 2 ºi 3 septembrie, urmând ca în perioada 10 – 15 septembrie probabilitatea de ploaie sã fie extrem de redusã.

dministraþia Naþionalã de Meteorologie a realizat o estimare a valorilor termice ºi a precipitaþiilor ce se vor produce în intervalul 2 - 15 septembrie, în fiecare regiune a þãrii. Estimarea este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia.

O

Sunt prognozate temperaturile maxime ºi minime, mediate pentru fiecare regiune a þãrii ºi adaptate local cu modele statistice ºi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicatã de apariþie a precipitaþiilor.

B

ANAT

În prima sãptãmânã regimul termic diurn va marca o creºtere uºoarã ºi

treptatã, de la valori medii de 21 de grade, în prima zi, pânã la 26 de grade, pe 6 ºi 7 septembrie. A doua sãptãmânã va fi caracterizatã de temperaturi maxime constante, în jurul a 26 de grade Celsius. Minimele termice vor fi cuprinse în medie între 10 ºi 13 grade, iar în ultimele nopþi se vor apropia de 14 grade. Averse slabe se vor semnala în zilele de 3 ºi

10 septembrie, iar în rest probabilitatea de ploaie va fi extrem de redusã.

T

RANSILVANIA

În primele zile temperaturile maxime vor fi, în medie, de 19...20 de grade, dupã care vor creºte uºor ºi vor ajunge la medii de 23 de grade, pe 7 ºi 8 septembrie. Valorile diurne vor fi constante în a doua sãp-

LTENIA

Maximele termice se vor situa la valori medii în jur de 24 de grade Celsius, pânã în data de 6 septembrie. Începând din 7 septembrie valorile diurne vor creºte uºor pânã la medii în jur de 26 grade ºi se vor menþine astfel pânã la sfârºitul intervalului. Temperaturile minime vor fi relativ staþionare pe tot parcursul intervalului ºi vor fi cuprinse, în medie, între 10 ºi 13 grade Celsius. Probabilitatea de ploaie

Problemele legate de trecerea de la un fus orar la altul, dictate de creier

moleculã din creier O care regleazã modul în care organismul percepe

decalajul orar a fost descoperitã de cercetãtorii britanici, fapt care ar putea ajuta la punerea la punct a unui tratament pentru combaterea efectelor neplãcute ale acestui fenomen. Cercetãtorii de la Universitatea Oxford spun cã oamenii care se simt rãu în urma schimbãrilor de fus orar pãþesc acest lucru din cauza unei molecule din creier. În studiul lor, publicat în revistã Cell, aceºtia spun cã se pot pune la punct tratamente care ar permite "reducerea semnificativã" a efectelor perturbatoare ale decalajului orar. Mai precis, aceste tratamente ar împiedica moleculã "vinovatã" din creier sã îºi efectueze activitatea de reglare a percepþiei timpului ºi luminii. Ceasul biologic determina ciclul veghe/somn, influenþînd ºi senzaþia de foame, dispoziþia ºi presiunea

slabã va fi mai mare în noaptea de 3 spre 4 septembrie, dar ºi în jurul datei de 10 septembrie.

L

Cercetãtorii au descoperit cã un numãr uriaº de gene erau activate în acest proces, însã proteinã numitã SIK1 era cea care acþiona ca o "frana", limitînd efectele luminii. Experimentele efectuate pe ºoareci, care au avut ca scop limitarea activitãþii SIK1, au arãtat cã organismul acestora se putea adapta foarte rapid dacã era supus unui decalaj orar de ºase ore - o zi, faþã de ºase zile în cazul ºoarecilor care nu fuseserã supuºi experimentelor.

Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

A MUNTE

În primele trei zile temperaturile maxime se vor situa în medie în jurul a 12 grade Celsius, apoi vor creºte uºor ºi treptat pânã la valori de 16 grade, în data de 8 septembrie. A doua sãptãmânã va fi caracterizatã de un regim termic constant al valorilor diurne în medie tot în jur de 16 de grade Celsius. Temperaturile minime vor coborî uºor de la valori medii de 7 grade în prima noapte pânã spre 4 grade în perioada 3 - 7 septembrie, dupã care vor creºte ºi se vor apropia de o medie în jur de 8 grade Celsius. Averse slabe vor apãrea în zilele de 2 ºi 3 septembrie, în timp ce în perioada 9 - 15 septembrie probabilitatea de ploaie va fi destul de redusã.

Astfel, capacitatea de a gîndi ºi a argumenta este mult diminuatã de efortul epuizant de a gãsi rezolvare problemelor financiare, se menþioneazã într-un studiu publicat de Science.

Automatul care-þi dã bere gratuit, instalat în Bulgaria

Rezultatul: mai puþinã "banda mentalã" disponibilã pentru educaþie, asimilarea informaþiilor, managementul timpului ºi alþi factori care, altfel, ne-ar ajuta sã rupem acest cerc vicios ºi sã ieºim din sãrãcie, se aratã în studiu. Potrivit lui Jiaying Zhao, de la Universitatea British Columbia, coordonatorul

A

arterialã. Lumina acþioneazã ca un buton de resetare, dar, în timpul cãlãtoriilor în diverse zone ale lumii, ceasul biologic are nevoie de mai mult timp pentru a se regla. Astfel, din cauza decalajului orar, organismul se simte obosit, senzaþie care poate dura mai multe zile. Echipa de cercetãtori britanici, al cãrei studiu a fost finanþat de The Wellcome Trust, a analizat secþiuni ale ADN-ului care ºi-ar putea modifica activitatea ca reacþie la influenþa luminii.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

sta trei minute pe loc, nemiºcat, poate fi o provocare în lumea agitatã în care trãim, mai ales într-un oraº mare. Aºa cã o companie producãtoare de bere a gîndit o campanie din care toatã lumea are de cîºtigat.

Sãrãcia te face mai prost

G

rijile financiare legate de ziua de mîine, încercarea de a supravieþui cu cît mai puþini bani ne afecteazã creierul la fel de mult ca o noapte nedormitã, au descoperit cercetãtorii canadieni. Astfel de preocupãri fac creierul sã funcþioneze ca ºi cum IQ-ul ar fi cu 13 puncte mai mic.

Compania Amstel a amplasat într-un oraº din Bulgaria un tonomat care oferã trecãtorilor bere

cercetãrii, sãrãcia consuma atît de multã energie mentalã încît cei în cauzã mai au prea puþine forþe pentru a se concentra pe alte aspecte ale vieþii. Aºa cã nu e de mirare cã cei cu puþine resurse financiare sunt mai predispuºi sã ia decizii proaste, care nu fac sã le perpetueze situaþia bãneascã dezastruoasã. În cadrul cercetãrii s-a arãtat cã subiecþii care îºi fãceau griji legate de situaþia financiarã au avut rezultate mult mai proaste la testele cognitive ºi logice comune, comparativ cu ceilalþi. gratis dacã aceºtia reuºesc sã stea nemiºcaþi timp de trei minute. Dacã, însã, îºi scot telefonul care sunã, în timp ce aºteaptã, rãmîn cu buza umflatã. Producãtorii susþin cã tot ce doresc este sã ajute oamenii sã-ºi limpezeascã mintea în cele trei minute, fiind recompensaþi pentru asta cu cîte o dozã de bere. Pînã în acest moment, circa 1.300 de persoane au primit cîte o dozã, fiind împãrþite circa 84 de zi de la demararea campaniei.


8 Life&Style

A

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

Cum va fi vremea pânã în 15 septembrie

tãmânã, în continuare în jurul a 23 de grade Celsius. Minimele termice se vor situa, pânã în data de 10 septembrie, la medii în jur de 8 grade, apoi vor creºte uºor pânã la 10 grade. Averse slabe se vor semnala în zilele de 2 ºi 3 septembrie, urmând ca în perioada 10 – 15 septembrie probabilitatea de ploaie sã fie extrem de redusã.

dministraþia Naþionalã de Meteorologie a realizat o estimare a valorilor termice ºi a precipitaþiilor ce se vor produce în intervalul 2 - 15 septembrie, în fiecare regiune a þãrii. Estimarea este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia.

O

Sunt prognozate temperaturile maxime ºi minime, mediate pentru fiecare regiune a þãrii ºi adaptate local cu modele statistice ºi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicatã de apariþie a precipitaþiilor.

B

ANAT

În prima sãptãmânã regimul termic diurn va marca o creºtere uºoarã ºi

treptatã, de la valori medii de 21 de grade, în prima zi, pânã la 26 de grade, pe 6 ºi 7 septembrie. A doua sãptãmânã va fi caracterizatã de temperaturi maxime constante, în jurul a 26 de grade Celsius. Minimele termice vor fi cuprinse în medie între 10 ºi 13 grade, iar în ultimele nopþi se vor apropia de 14 grade. Averse slabe se vor semnala în zilele de 3 ºi

10 septembrie, iar în rest probabilitatea de ploaie va fi extrem de redusã.

T

RANSILVANIA

În primele zile temperaturile maxime vor fi, în medie, de 19...20 de grade, dupã care vor creºte uºor ºi vor ajunge la medii de 23 de grade, pe 7 ºi 8 septembrie. Valorile diurne vor fi constante în a doua sãp-

LTENIA

Maximele termice se vor situa la valori medii în jur de 24 de grade Celsius, pânã în data de 6 septembrie. Începând din 7 septembrie valorile diurne vor creºte uºor pânã la medii în jur de 26 grade ºi se vor menþine astfel pânã la sfârºitul intervalului. Temperaturile minime vor fi relativ staþionare pe tot parcursul intervalului ºi vor fi cuprinse, în medie, între 10 ºi 13 grade Celsius. Probabilitatea de ploaie

Problemele legate de trecerea de la un fus orar la altul, dictate de creier

moleculã din creier O care regleazã modul în care organismul percepe

decalajul orar a fost descoperitã de cercetãtorii britanici, fapt care ar putea ajuta la punerea la punct a unui tratament pentru combaterea efectelor neplãcute ale acestui fenomen. Cercetãtorii de la Universitatea Oxford spun cã oamenii care se simt rãu în urma schimbãrilor de fus orar pãþesc acest lucru din cauza unei molecule din creier. În studiul lor, publicat în revistã Cell, aceºtia spun cã se pot pune la punct tratamente care ar permite "reducerea semnificativã" a efectelor perturbatoare ale decalajului orar. Mai precis, aceste tratamente ar împiedica moleculã "vinovatã" din creier sã îºi efectueze activitatea de reglare a percepþiei timpului ºi luminii. Ceasul biologic determina ciclul veghe/somn, influenþînd ºi senzaþia de foame, dispoziþia ºi presiunea

slabã va fi mai mare în noaptea de 3 spre 4 septembrie, dar ºi în jurul datei de 10 septembrie.

L

Cercetãtorii au descoperit cã un numãr uriaº de gene erau activate în acest proces, însã proteinã numitã SIK1 era cea care acþiona ca o "frana", limitînd efectele luminii. Experimentele efectuate pe ºoareci, care au avut ca scop limitarea activitãþii SIK1, au arãtat cã organismul acestora se putea adapta foarte rapid dacã era supus unui decalaj orar de ºase ore - o zi, faþã de ºase zile în cazul ºoarecilor care nu fuseserã supuºi experimentelor.

Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

A MUNTE

În primele trei zile temperaturile maxime se vor situa în medie în jurul a 12 grade Celsius, apoi vor creºte uºor ºi treptat pânã la valori de 16 grade, în data de 8 septembrie. A doua sãptãmânã va fi caracterizatã de un regim termic constant al valorilor diurne în medie tot în jur de 16 de grade Celsius. Temperaturile minime vor coborî uºor de la valori medii de 7 grade în prima noapte pânã spre 4 grade în perioada 3 - 7 septembrie, dupã care vor creºte ºi se vor apropia de o medie în jur de 8 grade Celsius. Averse slabe vor apãrea în zilele de 2 ºi 3 septembrie, în timp ce în perioada 9 - 15 septembrie probabilitatea de ploaie va fi destul de redusã.

Astfel, capacitatea de a gîndi ºi a argumenta este mult diminuatã de efortul epuizant de a gãsi rezolvare problemelor financiare, se menþioneazã într-un studiu publicat de Science.

Automatul care-þi dã bere gratuit, instalat în Bulgaria

Rezultatul: mai puþinã "banda mentalã" disponibilã pentru educaþie, asimilarea informaþiilor, managementul timpului ºi alþi factori care, altfel, ne-ar ajuta sã rupem acest cerc vicios ºi sã ieºim din sãrãcie, se aratã în studiu. Potrivit lui Jiaying Zhao, de la Universitatea British Columbia, coordonatorul

A

arterialã. Lumina acþioneazã ca un buton de resetare, dar, în timpul cãlãtoriilor în diverse zone ale lumii, ceasul biologic are nevoie de mai mult timp pentru a se regla. Astfel, din cauza decalajului orar, organismul se simte obosit, senzaþie care poate dura mai multe zile. Echipa de cercetãtori britanici, al cãrei studiu a fost finanþat de The Wellcome Trust, a analizat secþiuni ale ADN-ului care ºi-ar putea modifica activitatea ca reacþie la influenþa luminii.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

sta trei minute pe loc, nemiºcat, poate fi o provocare în lumea agitatã în care trãim, mai ales într-un oraº mare. Aºa cã o companie producãtoare de bere a gîndit o campanie din care toatã lumea are de cîºtigat.

Sãrãcia te face mai prost

G

rijile financiare legate de ziua de mîine, încercarea de a supravieþui cu cît mai puþini bani ne afecteazã creierul la fel de mult ca o noapte nedormitã, au descoperit cercetãtorii canadieni. Astfel de preocupãri fac creierul sã funcþioneze ca ºi cum IQ-ul ar fi cu 13 puncte mai mic.

Compania Amstel a amplasat într-un oraº din Bulgaria un tonomat care oferã trecãtorilor bere

cercetãrii, sãrãcia consuma atît de multã energie mentalã încît cei în cauzã mai au prea puþine forþe pentru a se concentra pe alte aspecte ale vieþii. Aºa cã nu e de mirare cã cei cu puþine resurse financiare sunt mai predispuºi sã ia decizii proaste, care nu fac sã le perpetueze situaþia bãneascã dezastruoasã. În cadrul cercetãrii s-a arãtat cã subiecþii care îºi fãceau griji legate de situaþia financiarã au avut rezultate mult mai proaste la testele cognitive ºi logice comune, comparativ cu ceilalþi. gratis dacã aceºtia reuºesc sã stea nemiºcaþi timp de trei minute. Dacã, însã, îºi scot telefonul care sunã, în timp ce aºteaptã, rãmîn cu buza umflatã. Producãtorii susþin cã tot ce doresc este sã ajute oamenii sã-ºi limpezeascã mintea în cele trei minute, fiind recompensaþi pentru asta cu cîte o dozã de bere. Pînã în acest moment, circa 1.300 de persoane au primit cîte o dozã, fiind împãrþite circa 84 de zi de la demararea campaniei.


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

Primãria Petrila va avea probleme de funcþionare în ultima parte a anului la primãrie ºi am trimis adreesã la Finanþe ºi aºteptãm acum rãspunsul. Nu avem bani pentru finalizarea proiectelor ºi programelor noastre ,plata utilitãþilor, adicã a programului de funcþionare practic al

P

ersoanele cu handicap, precum ºi însoþitorii acestora de la Petrila, îºi vor primi salariile ºi indemnizaþiile, dupã ce primãria din localitate a fãcut o rectificare bugetarã în ultima ºedinþã de consiliu. Luiza ANDRONACHE „Nu avem bani suficienþi la niciunul din capitolele bugetului, dar am luat bani de la drumuri ºi am dat în altã parte pentru a rezolva probleme mai mult de naturã socialã. Am dat bani pentru a plãti bursele ºcolare, pentru însoþitorii per-

soanelor cu handicap, care sunt în numãr de 253 de persoane, am mai dat bani pentru a plãti utilitãþile la primãrie, spital ºi ºcoli, respectiv apã curent, pazã ºi tot ceea ce trebuie pentru funcþionare”, a afirmat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Însã, primãria de la Petrila nu a rezolvat

problema indemnizaþiilor, a burselor ºcolare, a salariilor funcþionarilor ºi chiar a utilitãþilor. Nici pe departe! „ Pot sã spun cã am rezolvat problema pentru maxim douã luni de zile ºi vom rãmâne descoperiþi în ultima parte a anului.

primãriei pânã la sfârºitul anului”, a mai spus primarul Ilie Pãducel. Dacã administraþia de aici nu va primi un sprijin financiar, sfârºitul anului 2013 se anunþã a fi unul foarte greu.

Spre exemplu, la plata însoþitorilor persoanelor cu handicap, nu avem bani decât pentru luna august. De asemenea, nu a fost rezolvat plafonul de salarii

Emoþii pentru city-manager-ul de la Petrila în prima zi de lucru

E

moþii ºi planuri mari pentru noul city-manager al oraºului Petrila. Luni, 2 august, a fost prima zi de lucru a lui Ciprian Preda, noul city-manager al localitãþii. Noul city-manager spune cã prima zi de lucru a fost una cu emoþii. Monika BACIU ”Cu mari emoþii am început, chiar dacã îi cunosc ºi am lucrat ºapte ani împreunã cu colegii, dar pentru noua funcþie emoþiile sunt mari”, a spus Ciprian Preda, city-

managerul oraºului Petrila. City-managerul de la Petrila are câteva obiective trasate pe care vrea sã le ducã la îndeplinire. Experienþa de ºapte ani din cadrul administraþiei locale îi conferã un avantaj

pentru funcþia pe care o deþine în prezent. ”Mã ocup în continuare de lucrãrile de investiþii din oraº împreunã cu foºtii colegi din biroul de achiziþii ºi investiþii, de serviciul voluntar pentru situaþii de urgenþã ºi în general de toatã partea tehnicã, ce înseamnã lucrãri de reparaþii, lucrãri curente, lucrãri de investiþii de pe raza oraºului. Mã ocup ºi de proiectele pe fonduri europene, în continuare cu echipa de proiecte. Mã ajutã pentru cã acumularea de cei ºase ani în cadrul biroului de investiþii a fost mare, alãturi de colegii cu care am lucrat, cu domnul primar, cu conducerea primãriei”, a mai spus city-man-

agerul oraºului Petrila. Ciprian Preda a obþinut 97 de puncte din 100 la proba scrisã, iar la interviu acesta a fost notat cu 95 de puncte. Rezultatul final a fost de 96 de puncte, acesta fiind declarat admis. De precizat este faptul cã Ciprian Preda a fost singurul candidat pentru postul de citymanager asta dupã ce ºi fostul administrator public Dorin Curtean ºi-a depus dosarul însã a fost declarat respins.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

P

âinea e mai ieftinã. Asta spun cei care o produc ºi care au fãcut calcule ºi au constatat cum e mai avantajos pentru oameni sã cumpere acum acest produs.

S-a ieftinit pâinea înainte. La unele sortimente sau gramaje chiar un pic mai mult. Pâinea de un leu, e 90 de bani. Cea de 2 lei ºi 30 de bani,

acum e un leu ºi 80 de bani. Aici am mers un pic mai jos. Deci, toate sortimentele de pâine s-au ieftinit, în afarã de produsele de

Federaþia Naþionalã Pro Agro a decis înfiinþarea unui fond mutual agricol

august, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara cã ministerul a finalizat partea legislativã de înfiinþare a fondurilor mutuale, iar fermierii care îndeplinesc condiþiile pot veni sã solicite acreditarea. 'Începând de astãzi (9 august - n.r.), fermierii care îndeplinesc condiþiile, organizaþiile non guvernamentale care îndeplinesc condiþiile prevãzute de legislaþie, pot veni sã solicite acreditarea de la Ministerul Agriculturii. În ceea ce priveºte condiþiile, ei trebuie sã deþinã 30% din suprafaþa arabilã a României. Practic, dacã ne luãm dupã acest procent nu putem avea în România mai mult de trei fonduri mutuale", a spus Daniel Constantin. (AGERPRES)

Diana MITRACHE De la 1 septembrie s-a ieftinit pâinea. Preþul este calculat la o taxã pe valoarea adãugatã mai micã, iar cei care sunt producãtori spun cã e în avantajul populaþiei. În tot acest timp, cumpãrãtorii încã nu au sesizat. „Nu am ºtiut ºi nici nu mi-am dat

seama cã e mai ieftinã. E bine cã s-a ieftinit pâinea”, spune un cumpãrãtor. „Habar nu aveam cã am dat mai puþini bani. Poate cu câþiva bani, acolo...dar e bine”,spune un alt cumpãrãtor. Ieftinirea se simte la raft ºi calculele spun asta. „Asta înseamnã cam 15 la sutã din valoarea care a fost

F

ederaþia Naþionalã a Producãtorilor din Agriculturã, Industrie Alimentarã ºi Servicii Conexe din România -'Pro Agro' a decis înfiinþarea Fondului Mutual Agricol 'Pro Agro'.

Potrivit federaþiei, decizia de înfiinþare a Fondului a fost luatã în urma creãrii recente a cadrului legal necesar înfiinþãrii ºi funcþionãrii fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agriculturã. Rolul acestora este de a diminua riscurile la care sunt expuºi producãtorii agricoli prin oferirea de compensaþii financiare membrilor pentru orice pierderi economice cauzate de boli ale animalelor, ale

plantelor sau de un incident de mediu. Fondul Mutual

Agricol Pro Agro va acorda compensaþii membrilor pentru pierderile economice

cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor, de un incident de mediu sau orice alt risc neasigurabil (fenomene meteo etc). Dosarul de acreditare al Fondul Mutual Agricol Pro Agro va fi înaintat Ministerului

Agriculturii pînã la sfîrºitul acestui an. La începutul lunii

specialitãþi ºi cozonaci, care au rãmas cu 24% TVA”, a declarat Adriana Balint, contabila la o brutãrie. Abia de douã zile este pâinea mai ieftinã, iar dacã cei care o cumpãrã simt ceva la buzunar, producãtorii încã nu au vãzut o creºtere a vânzãrilor. „Deocamdatã a fost vorba doar de ziua de duminicã ºi încã nu sesimte cã au cumpãrat mai multãpâine oamenii. Unii încã nu ºtiiu ºi nu se aºteptau. Noi sperãm ca pe viitor,

pentru cã la douã pâini vor câºtiga aproape una ºi atunci noi sperãm sã mai creascã vânzarea”, a mai adãugat Adriana Balint. Guvernul a adoptat luna trecutã ordonanþa simplã în baza cãreia TVA pentru pâine a fost redus la 9%. În compensare, impactul negativ al reducerii TVA la pâine la 9%, de la 1 septembrie, va fi compensat prin creºterea accizelor la alcool ºi introducerea de accize la bunuri de lux.

Euro ºi dolarul, în scãdere

L

eul s-a apreciat, luni, în faþa monedelor principale, pe fondul deciziei Statelor Unite de a aºtepta aprobarea Congresului, care se reuneºte pe 9 septembrie, în legãturã cu o intervenþie militarã în Siria.

Astfel, un euro a fost cotat în prima zi a sãptãmînii la 4,4221 lei/euro, în scãdere cu 0,33% faþã de ºedinþa precedentã. "Cu pieþele globale concentrate asupra evenimentelor din Orientul Mijlociu, leul ºi-a pãstrat o corelaþie ridicatã cu monedele regionale în ultima sãptãmînã, iar întãrirea de 0,25% de vineri pînã la 4,43 lei/euro se înscrie în acest tipar. Cum tensiunile s-au mai diminuat pe fondul deciziei SUA de a aºtepta aprobarea Congresului

asupra unei intervenþii armate în Siria (Congresul SUA se întruneºte pe 9 septembrie), leul ar putea avea o nouã ºedinþã de apreciere astãzi (luni - n.red.). Totuºi, credem cã potenþiale avansuri vor fi limitate, întrucît participanþii la piaþa sînt probabil precauþi înaintea unor date economice de interes global în aceastã sãptãmînã, în vreme ce pieþele din SUA sînt închise de Ziua Muncii", se aratã în nota ING Bank, remisa Ziare.com.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

Planuri pentru Sarmizegetusa Regia

C

onsiliul Judeþean Hunedoara se asociazã cu Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu Bucureºti pentru promovarea ºi punerea în valoare a obiectivului Sarmizegetusa Regia. Acest lucru a fost hotãrît în ultima ºedinþã de Consiliu Judeþean. Luiza ANDRONACHE Specialiºti din cadrul Universitãþii de Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu Bucureºti vor colabora cu reprezentanþi ai consiliului judeþean pentru a conserva, a promova ºi a pune în valoare situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia. “Este un protocol important pentru noi

Fonduri pentru închiderea iazurilor de decantare

B

ani pentru iazurile de decantare ale perimetrelor miniere din Hunedoara. În Monitorul Oficial a fost publicatã o hotãrâre pentru aprobarea finanþãrii din Fondul pentru mediu a lucrãrilor de închidere a iazurilor de decantare din sectorul minier. Douã obiective miniere din judeþul Hunedoara primesc finanþare pentru închiderea iazurilor de decantare. Monika BACIU Este vorba de Mina Certej - iaz V. Mireºului ºi V. Mealu, Hunedoara ºi de Mina Teliuc - iazurile nr. 1, 2 ºi 3, Hunedoara. Mina Certej, lucrãri demarate în octombrie 2012. Potrivit datelor din monitorul oficial,

lucrãrile de închidere la iazurile de decantare ale minei Certej, au început în luna octombrie a anului trecut, termenul de finalizare fiind luna noiembrie, anul 2014. Pentru închiderea acestor perimetre s-a alocat suma de 24.463.967, din care 4.463.967

sunt de la bugetul de stat, iar diferenþa provine de la fondul de mediu. ªi la Mina Teliuc lucrãrile au demarat tot în anul 2012, în luna octombrie, iar termenul de finalizare a lucrãrilor de închidere a iazurilor de decantare este luna noimebrie a anu-

care vine ca urmare a preluãrii cetãþilor dacice de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara. Acum, cã cetãþile dacice sînt acasã, trebuie sã ne ocupãm ºi de conservarea ºi promovarea lor, iar un prim pas este ºi acesta, al colaborãrii cu un institut prestigios de arhitecturã ”, a declarat Tiberiu lui viitor. Pentru lucrãrile de la iazurile minei Teliuc s-a alocat suma de 18.211.064 de lei. Lucrãrile de acoperire a iazurilor care au aparþinut minelor Teliuc (închise în 2005), sunt suspendate în prezent. Halda de steril toxic din zona Silvaº – Teliuc a acaparat o suprafaþã de câteva hectare, iar vântul duce la extinderea ei peste pãºunile din împrejurimi. Halda de steril de la marginea Hunedoarei, înconjuratã de dealurile Silvaºului, este pãzitã în prezent de un hunedorean, iar cei care ajung în zonã sunt atenþionaþi cã au intrat pe un ºantier. Nimeni nu mai lucreazã însã pe aºazisul ºantier pe care la începutul anului trecut a fost demarat un proiect de ecologizare finanþat de statul român. Iazul de decantare din zonã, unul dintre cele trei iazuri ale minelor Teliuc care au intrat în programul de ecologizare este lãsat lãsat de izbeliºte, de care localnicii au ajuns sã se teamã din cauza poluãrii.

Balinþ, vicepreºedintele Consiliului Judeþean. Ideea colaborãrii a venit de la preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Molot, iar reprezentanþii Universitãþii din Bucureºti au rãspuns favorabil ºi ºi-au exprimat interesul în a realiza proiecte, activitãþi ºi evenimente care sã punã în valoare vechea cetate dacicã. “Preºedintele Consiliului Judeþean a luat legãtura cu aceastã prestigiasã

universitate de arhitecturã, iar în urma acestei iniþiative a rezultat protocolul în baza cãruia profesorii ºi studenþii de aici vor colabora cu Consiliului Judeþean la toate proiectele de la Sarmizegetusa Regia”, a mai spus Tiberiu Balinþ. Protocolul de colaborare cu Universitatea de la Bucureºti, a fost semnat pecetluit în ultima ºedinþã de Consiliu Judeþean desfãºuratã sãptãmîna trecutã.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

Job-uri vacante în fiecare lunã, ºomeri dezinteresaþi

ª

omerii din Valea Jiului nu mai prea vin la bursele organizate de Agenþiile Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã, pentru cã nu prea au din unde alge. Asta în timp ce patronii vin mereu cu aceleaºi posturi în fiecare lunã, deºi candidaþi sunt. Luiza ANDRONACHE

În Valea Jiului, de luni de zile, numãrul locurilor de muncã scoase la concurs în cadrul Agenþiilor pentru Ocuparea Forþei de Muncã, este acelaºi. ªomerii care vin la bursele lunare pleacã dezamãgiþi acasã, pentru cã nu prea au ce loc de muncã sã aleagã. “Cele mai multe de muncã disponibile sunt greu ocupabile, deci fluctuaþia pe acestea este foarte mare. Sunt angajatori care lunã de lunã sunt prezenþi

la bursã”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Dar, acest lucru este un fenomen. De cele mai multe ori, angajatorii selecteazã ºomeri interesaþi de un loc de muncã, însã paradoxul face ca postul cu pricina sã fie din nou scos la concurs la toate bursele. “Avem posturi de vânzãtori sau barmani ºi chiar dacã angajatorul vine ºi îºi gãseºte persoanã pentru angajare, acel loc se vacanteazã foarte repede. Nu ºtiu ce se întâmplã de apare acest fenomen”, a mai spus Iudith Babþan. De altfel, la fiecare bursã lunarã organizatã la Petroºani, cel puþin, numãrul ºomerilor care îºi gãsesc un loc de muncã în fapt, este extrem de mic.

Lacrimi de bucurie, dar ºi de tristeþe

14% promovabilitate în cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat

P

romovabilitate de 14% la cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat. Doar puþin peste 14% din candidaþii de la examenul de bacalaureat sesiunea de toamnã au reuºit sã obþinã o medie de minim 6. La aceastã sesiune s-au înscris 2034 de candidaþi dintre care au promovat doar 291. La Petroºani, centrul de examen a fost la Colegiul Naþional Carmen Sylva unde promovabilitatea a fost de aproximativ 22 de procente. Monika BACIU ”Promovabilitate a e situatã între 21 ºi 22%, la anumite licee, ºi aici mã refer la liceele teoretice am avut Carmen Sylva cu promovabilitate puþin mai mare de 40%. Celelalte tehnologice au avut promovabilitate mai redusã”, a declarat Ene Tudorel, preºedintele Comisiei de Bacalaureat de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Cadrele didactice considerã cã promovabilitatea redusã se datoreazã în primul rând lipsei de interes din partea elevilor.

Existã însã ºi un al doilea motiv care duce la eºecul absolvenþilor de liceu în faþa examenului de maturitate. ”Principalul motiv este nepregãtirea candidaþilor, dar ar putea fi ajutaþi, mã refer la cei care au probleme, respectvi filiera tehnologicã ºi cea vocaþionalã. Acolo la Comisia Naþionalã s-ar mai putea umbla la ulti-

ma probã, proba E, D care se referã la specializare ºi ar putea fi introduse ca discipline de examen discipline de specialitate”, a mai spus Ene Tudorel, preºedinte comisie de BAC. Candidaþii care au reuºit sã promoveze examenul de bacalaureat în cea de-a doua sesiune se declarã fericiþi ºi au planuri de viitor. ”Am reuºit sã iau

acum. Am dat de douã ori ºi nu am promovat. Am luat puþin peste 6, dar mã gândesc sã mã înscriu la facultate ºi poate sã ºi lucrez”, spune o candidatã care a obþinut medie de trecere la examenul maturitãþii. Au existat ºi cazuri în care nici de aceastã datã candidaþii nu au obþinut medie de trecere. ”Nu am luat bacul nici acum. Ce sã fac? O sã lucrez ºi o sã învãþ”, spune un alt candidat respins. Cea mai mare notã obþinutã la examenul de bacalaureat din aceastã sesiune este 8.98 ºi apaþine unei eleve de la Liceul Teoretic Sabin Drãgoi din Deva. La cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat s-au înscris 2034 de candidaþi dintre care 1332 au fost declaraþi respinºi, 401 nu s-au prezentat, iar 7 au fost eliminaþi.


14 Program & Horoscop

9:45 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 SCENART 13:00 Împreunã în Europa! 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 SCENART (r) 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Arta spaþiului 19:30 Oameni care au schimbat Lumea (r)

9:30 O varã tra-la-la (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Soþia perfectã (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 În cãutarea norocului 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Talk B1 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 Teleshopping 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Grãnicerul 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Ingredientele dragostei 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Furtuna polarã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Ãla micu’ 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 CSI: Miami 0:05 Ãla micu’ (r)

21 martie *** 20 aprilie Zi favorabilã studiului ºi comunicãrii. Puteþi obþine câºtiguri importante din tranzacþii financiare. În partea a doua a zilei, sunteþi anunþat cã trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de afaceri, iar partenerul de viaþã este nemulþumit. Intuiþia vã ajutã sã luaþi cea mai bunã decizie.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Grupul Vouã (r) Mica mireasã (r) Grupul Vouã (r) Tradiþii de la bunica (r) Natica Jackson (r) ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Baladã din Valea Morþii Destinul regelui (r)

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Poveºtiri de noapte

10:00 11:30 12:30 13:15 14:00 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Restaurant Europa (r) Gaºca (r) Teleshopping Testul de rezistenþã (r) Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Iffet Voinþã de femeie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FANATIK Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Italia 0:45 Rezumat Spania

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Nervozitate vã poate pune într-o situaþie neplãcutã în cãmin. Pãstraþi-vã calmul ºi dedicaþi-vã unor activitãþi de rutinã. N-ar strica sã fiþi mai tandru cu partenerul de viaþã.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Puteþi obþine cu uºurinþã mici câºtiguri financiare, însã fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile de orice fel. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã tensionaþi relaþia cu partenerul de viaþã. Se pare cã aveþi o idee fixã în legãturã cu schimbarea stilului de viaþã. 10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 15:15 16:30 18:30 19:15 20:15 21:15 23:15

21

23 iulie *** 22 august

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã mai veche a familiei. În cursul dimineþii, descoperiþi o ofertã avantajoasã pentru cumpãrarea unei case sau pentru un schimb de locuinþã.

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea sã plecaþi într-o deplasare neaºteptatã. Nu este cazul sã regretaþi schimbarea programului: aceastã cãlãtorie poate reprezenta pentru dumneavoastrã un nou început. Aveþi succes pe plan social ºi financiar. Profitaþi de acest context favorabil.

Sunteþi în formã, iar relaþiile cu anturajul sunt excelente. Ziua de astãzi este favorabilã investiþiilor, demarãrii unei afaceri ºi cãlãtoriilor în interes personal. În partea a doua a zilei vi se propune o colaborare. Nu vã grãbiþi în luarea unei decizii.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Reuºiþi sã faceþi schimbãri majore în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan profesional ºi în privinþa relaþiilor sentimentale. Azi sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, relaþiile de parteneriat ºi cãlãtoriile.

În cursul dimineþii sunteþi anunþat cã aþi moºtenit o sumã mare de bani. Sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, iar seara vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie, împreunã cu partenerul de viaþã. Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile.

23 noiembrie *** 20 decembrie Este momentul sã puneþi în practicã planurile în legãturã cu o afacere foarte promiþãtoare. Relaþiile cu partenerul de viaþã pot avea de suferit din cauzã cã neglijaþi unele probleme.

21 ianuarie *** 20 februarie

Talentul creativ este la cote ridicate ºi vã poate ajuta sã rezolvaþi problemele profesionale într-un mod original. Relaþiile sentimentale sunt în general bune, dar aveþi tendinþa de a-i face reproºuri nejustificate.

21 decembrie *** 20 ianuarie Preocupat de problemele personale, aveþi tendinþa sã neglijaþi cãminul. Pentru rezolvarea problemelor importante, vã puteþi baza pe intuiþie, dar ºi pe sfaturile partenerului de viaþã.

21 februarie *** 20 martie În prima parte a zilei, este posibil sã aveþi mici dificultãþi în cãmin. Cu o vorbã bunã sau un mic cadou, puteþi dezamorsa o situaþie tensionatã.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

Începe ºcoala, fãrã festivitate în parc la Petroºani D eºi ne-am obiºnuit cu o deschidere comunã a anului ºcolar la Petroºani, peste douã sãptãmâni, fiecare ºcoalã va avea propria ceremonie. Profesorii sunt pregãtiþi ºi, dacã elevii mai petrec ultimele zile libere, lucrãrile de igienizare sunt aproape gata. Diana MITRACHE ªcoala începe în 16 septembrie ºi profesorii spun cã deja sunt gata de start. Prima zi de lucru a cadrelor didactice a fost prima zi a acestei sãptãmâni, iar de

Consiliul Judeþean Hunedoara sprijinã olimpicii judeþului

D

iplomã de excelenþã pentru un olimpic hunedorean. Consiliul Judeþean Hunedoara susþine activitatea intelectualã ºi performanþele olimpicilor hunedoreni. În acest sens, instituþia judeþeanã a atribuit suma de 1000 de lei ºi i-a oferit o diplomã de excelenþã lui Raul-Alex Pipis. Acesta este primul olimpic internaþional la Fizicã de la „Iancu de Hunedoara”. Tânãrul are o adevãratã colecþie de diplome ºi medalii câºtigate, de-a lungul anilor, la olimpiade ºi concursuri ºcolare. Palmaresul sãu olimpic include, printre altele: - Menþiune ºi Medalie de Argint la Olimpiada Naþionalã de Fizicã, Premiul II la Concursul Naþional de Fizicã „Evrika” ºi Argint ºi Premiul Special la Olimpiada Internaþionalã Pluridisciplinarã „Tuymaada 2013” – clasa a XI-a. Elevul hunedorean Raul

acum se intrã în line dreaptã. „Noi am început pregãtirile de igienizare chiar de trei sãptãmâni. Acum finalizãm. De azi (n.r luni, 2 septembrie), avem ºi profesorii la ºcoalã. Vom urmãri partea ce þine de manuale, fiindcã am primit

manuale noi ºi urmeazã sã mai primim o parte dintre ele ºi ne pregãtim de noul an ºcolar”, a declarat Nicoleta Demeter Mohora, director ªcoala I. G Duca din Petroºani. În acest an nu va mai fi o festivitate de deschidere unicã la Petroºani. Fiecare instituþie de învãþãmânt va avea prosibilitatea sã-ºi primeascã elevii în curtea ºcolii. Pânã atunci, însã, se fac

ultimele pregãtiri. „Pregãtirile în ceea ce priveºte igienizarea ºi reparaþiile sunt pe terminate, pentru cã timpul este scurt. Mai avem douã sãptãmâni ºi începem anul ºcolar. Pe de altã parte, anul acesta vom avea festivitãþi la fiecare unitate de învãþãmânt în parte. De asemenea, copiii

Argint la Olimpiada Naþíonalã de Fizic ã ºi Menþiune la Concursul Naþional de Fizicã „Evrika ” - clasa a X-a; Menþiune la Olimpiada Naþionalã de Fizicã ºi Menþiune la Concursul Naþional de Fizicã „Ev rika” – clasa a IX-a; Premiul III la Olimpiada Naþionalã de Fizicã ºi Menþiune la Concursul Naþional de Fizicã „Evrika” – clasa a VIII-a; Menþiune la Olimpiada Naþionalã de Fizicã – clasa a VII-a;

Pipis a obþinut medialia de argint la disciplina Fizicã la Olimpiada Internaþionalã Pluridisciplinarã Tuymaada Raul Alex Pipis este elev în clasa a XI-a la Colegiul Naþional „Iancu de Hunedoara” din Hunedoara. În total, olimpicii români au reuºit un rezultat de prestigiu la a XIX-a ediþie a Olimpiadei Internaþionale Pluridisciplinare Tuymaada, care s-au desfãºurat în perioada 17-24 iulie 2013, în localitatea Yakutsk din Republica Sakha, Federaþia Rusã. Monika BACIU

vor primi rechizitele ºcolare în prima zi de ºcoalã ºi le vor gãsi pe bãnci”,a spus Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. În acest an, la Petroºani vor fi distribuite 3.450 de pachete cu rechizite ºcolare la toþi copiii din învãþãmântul primar, iar alþi 350 de copii, din clasa pregãtitoare primesc, pe lângã rechizite, ºi ghiozdane.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Septembrie 2013

Artã în imagini din Defileul Jiului ncepe proiectul „Lucrãri de artã Înaºtere în Defileul Jniului”. Totul ia în urma unei colaborãri dintre Gorj ºi Hunedoara, cu ocazia celor 65 de ani de la inaugurarea cãii ferate dintre Bumbeºti Jiu ºi Livezeni. Diana MITRACHE Trenul de epocã Moldoviþa pleacã din Gorj ºi ajunge la Petroºani, iar din 9 septembrie se dã startul unui proiect denumit „Lucrãri de artã în Defileul Jiului”. Pe tot parcursul traseului feroviar vor fi vizitate lucrãrile considerate de artã din Defileul

vom fi parteneri întrun proiect în care vom sãrbãtori acest eveniment. Partea care ne revine nouã în organizare este o masã rotundã la Teatrul I. D Sîrbu, la care vor par-

ticipa personalitãþi ce ºi-au dedicat cariera transportului feroviar. De asemena, tot acolo va fi rulat primul film de propagare comunistã „Rãsunã Valea”, a spus Dorina Niþã,

Jiului, vor fi expoziþii fotografice ºi, cei interesaþi vor putea urmãri filme documentare. „Administraþia localã de la Petroºani, împreunã cu Consiliul Judeþean Hunedoara ºi cel din Gorj

Valea Jiului are cele mai mule produse tradiþionale atestate

P

e lângã frumuseþea de necontestat, oamenii “faini” ºi dintr-o bucatã, Valea Jiului se poate lãuda ºi cu alte atuuri care ar putea foarte bine sã stârneascã invidia oamenilor din celelalte zone ale judeþului ºi þãrii. Luiza ANDRONACHE Localnicii ºtiu ce înseamnã tradiþia ºi bunul gust, aºa cã dea lungul timpului au reuºit sã pãstreze reþete originale a unor produse care au fost prezentate anii trecuþi publicului la târgurile speciale din Valea Jiului, evenimente care negreºit se vor organiza ºi în aceastã

toamnã. “În Valea Jiului existã cele mai multe produse tradiþionale atestate din întreg judeþul Hunedoara. Avem brânza Burebista, sloiul de oaie, pâine þãrãneascã, pâinea Pita Buncii , cârnaþi tradiþionali proaspeþi Edi Ursu, cârnaþi afumaþi Edi

Ursu, cârnaþi þãrãneºti, salam Valea Jiului, salam din zona de vest a Vãii Jiului, cârnaþi Parângu, cozonac Valea Jiului, plãcinta cu cartofi ºi brânzã” , au afirmat organizatorii târgurile

brand, care au fost acceptate ca produse unicat în România. Acestea sunt sigure ºi foarte sãnãtoase, mult mai bune decât cele produse în industrie, deoarece nu conþin aditivi alimentari, nu

de produse tradiþionale din Valea Jiului. De altfel, la ediþiile precedente, pe lângã produsele ca fiind deja cunoscute, s-au lansat ºi altele, care în scurt timp au prins la cumpãrãtori. Vorbim de pasta de mãceºe Valea Jiului ºi pasta de cãtinã Valea Jiului. Sunt douã produse

conþin E-uri sau substanþe folosite pentru a îmbunãtãþi gustul, culoarea sau mirosul. ªi, pe lângã acestea, sunt ºi multe alte preparate în curs de atestare, aºa cã la evenimentele din aceastã toamnã de genul “Zilele Recoltei”, vom avea o gamã ºi mai bogatã de produse pe care sã le putem gusta ºi cumpãra.

viceprimarul municipiului Petroºani. Cu acest prilej, un tren de apocã va ajunge la Petroºani, iar cei care se vor urca în el vor avea parte de o lecþie de istorie. „Este vorba despre Trenul Moldoviþa, care va pleca din Târgu Jiu ºi va opri în staþia CFR Petroºani. Tot acolo se vor putea vizita expoziþii ce au legãturã cu istoria transportului feroviar

în þarã ºi la noi”, a mai adãugat Dorina Niþã. Totul are loc în perioada 9 - 11 septembrie ºi avenimentele se desfãºoarã alternativ, la Târgu Jiu, Mãnãstirea Lainici, în Defileul Jiului ºi la Petroºani. Filmul documentar ce va putea fi urmãrit la Teatrul „I..D. Sîrbu” din Petroºani este o producþie a anului 1949, în regia lui Paul Cãlinescu. Teatrul va fi locul în care, în cadrul unei mese rotunde se va discuta despre suferinþele îndurate de constructorii cãii ferate în perioada în care au construit ceea ce azi numim lucrãri de artã în defileul Jiului. De asemenea, jurnalistul Genu Tuþu va lasa albumul în imagini ºi cifre denumit „Lucrãri de artã feroviarã în Defileul Jiului”.

CVJ, Nr 442, Marti 3 septembrie 2013  

CVJ, Nr 442, Marti 3 septembrie 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you