Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 457

Cronica Vãii Jiului Marti, 24 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Alþi bani pentru un proiect ce a mai dat greº

Sentinþã defavorabilã

Simota nu a scãpat de executarea silitã

hiar dacã a încercat sã scape în instanþã de C executarea silitã, miliardarul Alin Simota nu a reuºit sã înduplece judecãtorii.

>>> PAGINA A 4-A

Gunoi, în urma alimentelor UE

ute de oameni stau de cu searã la cozi S interminabile ca sã

primeascã alimentele din comunitatea europeanã, dar în urma lor e dezastru.

>>> PAGINA A 7-A

Sute de cereri de cazare în cãminele de la UPET

P

este 400 de cereri de cazare în cãminele studenþeºti de la Petroºani au fost depuse pânã acum. Pregãtirile sunt pe ultima sutã de metri la cãminele din campusul universitar de la Petroºani.

>>> PAGINA A 11-A

A plecat dr. Popescu din PSD, se pregãteºte Postolache

n rândul membrilor PSD Îvehiculeazã Petroºani se mai un nume care va pãrãsi partidul, dupã cel al lui Octavian Popescu.

>>> PAGINILE 8-9

V

om cumpãra recipiente noi pentru a colecta selectiv gunoiul. Afirmaþia aparþine celor de la serviciul de gospodãrie din Petroºani, care sunt gata sã cumpere cel puþin 10 containere noi, deºi cu câþiva ani în urmã au mai încercat sã convingã populaþia sã colecteze selectiv, contra sumei de un milion de euro. >>> PAGINA A 13-A

Ortacii riscã sã-ºi piardã raþiile de cãrbune

inerii din cadrul fostei M Societãþi Naþionale a Huilei Petroºani nu ºtiu

dacã-ºi vor mai putea recupera raþiile de cãrbune...

>>> PAGINILE 8-9


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013

C

hiar dacã a încercat sã scape în instanþã de executarea silitã, miliardarul Alin Simota nu a reuºit sã înduplece judecãtorii. Magistraþii de la Judecãtoria Petroºani i-au respins cererea, dar sentinþa poate fi atacatã cu recurs. Timp de 9 luni, omul de afaceri Alin Simota a încercat sã blocheze executarea silitã în contul creditului luat în luna ianuarie 2009 de la Banca Intesa Sanpaolo România ºi nerambursat în totalitate. Acþiunea în instanþã a fost depusã de miliardarul din Petroºani la finele lunii decembrie, iar procesul s-a judecat

Actualitate 3

Sentinþã defavorabilã

Simota nu a scãpat de executarea silitã zona Spitalului de Urgenþã Petroºani. Tocmai pentru construcþia imobilului, Alin Simota a contractat acest credit bancar, iar calculele iniþiale erau profitabile. Apartamentele, cu finisaje de lux, au fost scoase la vânzare la preþuri cuprinse între 35.000 ºi 50.000 de la Petroºani timp de 9 luni, însã sentinþa i-a fost defavorabilã lui Simota care nu a putut împiedica executarea silitã. Intesa Sanpaolo IMI Bank România a câºtigat încã de acum doi ani procesul cu firma controlatã de Alin Simota ºi a

învestit chiar sentinþa cu formulã executorie, însã omul de afaceri a mai încercat odatã sã se opunã executãrii silite. De precizat cã pentru Simar Comimpex s-a deschis procedura falimentului, societatea fiind îngropatã în datorii,

inclusiv la bugetul de stat.

I

-a scos blocul la vânzare

Oricum, în contul datoriei pe care o înregistreazã, banca a scos la licitaþie blocul de locuinþe pe care Alin Simota îl deþine în

Însoþitorii persoanelor cu handicap din Lupeni, la mâna Guvernului

L

a Lupeni, primãria aºteaptã rectificarea bugetarã pentru a plãti salariile tuturor însoþitorilor persoanelor cu handicap Primãria Municipiului Lupeni aºteaptã rectificarea bugetarã din toamna acestui an pentru a putea plãti salariile tuturor însoþitorilor persoanelor cu handicap. La acest moment, administraþia localã, conform conducerii, a reuºit sã se achite de plãþile salariale doar pentru acei însoþitori care au ºi contract de muncã, însã nu ºi pentru cei care beneficiazã de indemnizaþie. “Avem douã luni restanþã, respective iulie care trebuie plãtit în august ºi pentru august, care trebuie plãtit în septembrie. Am fãcut mai multe adreese cãtre

Fiul lui Miron Cozma -

condamnat pentru cã a condus bãut

D

an Cozma, fiul fostului lider al minerilor din Valea Jiului, a fost condamnat la un an ºi patru luni de închisoare. Finanþele Publice pentru a ne accepta sã trecem niºte sume de bani din trimestrul IV în trimestrul III, dar nu ni s-a aprobat. Banii trebuie sã vinã prin Direcþia Finanþelor Publice, pentru cã aceste fonduri se asigurã de la bugetul de stat ”, ne-a declarat Gabriel Lungu, city manager la primãria Lupeni.

genO problemã eralã

De altfel, aceastã problemã, a plãþii salarilor ºi indemnizaþiilor însoþitorilor persoanelor cu handicap este una aproape generalã, la nivelul întregii Vãii a Jiului. Mai multe administraþii se confruntã cu lipsa fondurilor care sã acopere salariile pânã la finalul anului. Exemple în acest sens

euro, dar preþul a fost considerat prea ,mare pentru piaþa Vãii Jiului. Niciun apartament nu a fost vândut, iar creditul nu a fost rambursat în totalitate, aºa cã banca a decis sã execute silit firma omului de afaceri. Licitaþia publicã este programatã pentru data de 27 septembrie, iar preþul de plecare pentru acest imobil pleacã de la suma de 5. 280.000 de lei, fãrã TVA. Carmen Carmen COSMAN

sunt primãriile de la Petrila ºi de la Aninoasa. “ªi anul trecut am avut aceeaºi situaþie, dar la ultima rectificare a bugetului de stat, ne-au fost alocaþi banii. Nouã personal, ne pare rãu de situaþia creatã, pentru cã e un lucru grav ca oamenii sã nu beneficieze de veniturile care ºi aºa sunt mici”, a mai spus Gabriel Lungu. Rectificarea bugetarã urmãtoare, aºteptatã cu mare nerãbdare de multe primãrii, ar trebui sã aibã loc undeva în luna octombrie a acestui an. Solicitãri suplimentare de fonduri au fãcut mai toate administraþiile locale, pentru cã banii alocaþi la început de an nu au ajuns pentru toate plãþile ºi cheltuielile curente. Luiza ANDRONACHE

Fiul lui Miorn Cozma a fost trimis în judecatã pentru cã a condus sub influenþa bãuturilor alcoolice, dar ºi pentru cã a refuzat sã i se recolteze probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei. Dan Cozma de 32 de ani, a fost oprit în luna iunie a.c., pe principalul bulevard din Petroºani, de cãtre

poliþiºtii rutieri ºi dupã ce i s-a pus „fiola”, s-a constatat cã avea o alcoolemie peste limita admisã. A fost dus la Spitalul de Urgenþã Petroºani, pentru a i se lua sânge, însã acesta a refuzat. Poliþiºtii i-au fãcut dosar penal lui Cozma junior, iar judecãtorii de la Petroºani au decis sã-l condamne la o pedeapsã de 1 an ºi 4 luni închisoare. Magistraþii Judecãtoriei Petroºani au decis sã-i suspende condiþionat executarea pedepsei ºi au stabilit un termen de încercare de 3 ani ºi 4 luni. Fiul lui Miron Cozma a fost obligat ºi la plata sumei de 200 lei (150 de lei aferente urmãririi penale ºi 50 lei aferente judecãþii în primã instanþã) cu titlu de cheltuieli judiciare cãtre stat. Dan Cozma poate ataca decizia primei instanþe cu recurs. Maximilian GÂNJU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013

Toamna Petrileanã,

cu mãrgele ºi licurici, fãrã legume, fructe ºi must T

oamna Petrileanã a fost o manifestare de cântec ºi joc, cu mici ºi bere, cu gablonþuri, adidaºi, licurici etc. Nu a avut nimic specific toamnei. Petrilenii au sperat cã vor gãsi legume ºi fructe, un fel de zilele recoltei, zile în care sã-ºi facã provizii pentru iarnã, la preþuri accesibile ºi sã bea un must... Nimic de acest gen nu a fost... Vineri, pe la ora 20,30, în prima zi a Toamnei Petrilene, un grup de trei bãrbaþi înjurau ca la uºa cortului ºi aruncau bãutura din paharele mari de plastic aburinde licoarea pe care o comandaserã la

taraba de alãturi. Era vin fiert, cã de, e toamnã... Doar cã vinul cu pricina era atât de iute încât gâturile oamenilor au luat foc, iar scorþiºoara pusã peste piperul în cantitãþi generoase a fãcut ca stomacul lor

sã se revolte murdãrind zona verde... Sâmbãtã, pe la ora 11,00, un grup de trei

pensionari din zona de jos a Petrilei, ºi-au luat câte douã-teri sacoºe ºi au plecat la Toamna

Petrileanã. Pe lista de cumparaturi a unuia dintre ei scria: 5 kg gogoºari, 10 kg vinete,

5 kg cartofi. Doar cã nu au gãsit la târgul de pe strada mare decât poºete, adidaºi, mãrgele, farduri, licurici, perinuþe etc., ºi mici, grãtare, bere, vin fiert ºi kurtos-kalacs... ”Am crezut cã e piaþã mare ca la zilele recoltei, cã aºa ne-a zis o doamnã care lucrã la primãrie cã sunt zilele de toamnã, dar nu-i nimic. Nici mãcar un kil de struguri nu am avut de unde lua. Am mâncat un mic ºi am venit cu traista goalã” – a declarat Ioan Molnar. Mulþi petrileni au crezut la fel, dar nu a fost sã fie. Cu toate acestea, muzica a fost de calitate, iar tinerii s-au distrat pe cinste. ”Pentru noi, este un eveniment cã altundeva nu ai unde sã mergi sã te distrezi, cã pentru noi, tinerii, nu existã mai nimic pe aici, prin Petrila. Nici un local de calitate, care sã nu fie crâºmã, în afarã de ãla de la strada Minei, nu este, ca sã ai unde mãnânci o pizza cu prietenii”- a declarat Monica, 17 ani, elevã la Colegiul Tehnic ”Constatin Brâncuºi” Petrila. Destui petrilenii au ieºit la manifestare, cu mic cu mare, dar nu s-au înghesuit la mâncat ºi bãut pentru cã mesele special amenajate nu au fost ocupate aºa cum au fost în varã, la Zilele Petrilene. Ileana FIRÞULESCU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013

Iarnã în toatã regula, în Parâng S tratul de zãpadã cãzut în staþiunea de lângã Petroºani, la cota 2000, este considerabil, ieri-luni ningea iar temperaturile erau foarte scãzute. Toate anunþã un sezon de schi lung dacã nu timpuriu. Maximilian GÂNJU Mulþi cabanieri din Parâng îºi freacã mâinile de bucurie dupã ce iarna a pus stãpânire pe masiv, cel puþin la cota 2000, unde stratul de zãpadã mãsoarã mai bine de cinci centimetri. Zãpada cãzutã în septembrie, la peste 2000 de metri altitu-

Temperaturile sunt foarte scãzute, pãmântul e deja rece ºi cred cã zãpada va rezista ceva vreme. În staþiune la cota 1700 abia dacã sunt patru grade

Celsius. Oricum, încã nu putem vorbi de un sezon deschis mai devreme pentru cã vremea se va mai încãlzi, dar nu ar fi o surprizã ca de la

sfârºitul lunii viitoare sã ningã puternic ºi mai jos de cota 2000”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful Salvamont Petroºani.

C

oncurenþã puternicã Cabanierii au început sãºi facã pregãtirile de iarnã pentru a-i atrage pe turiºti. „Nu suntem mulþi care încercãm sã facem ceva, sã vinã ºi aici turiºti. Sunt probleme destul de mari cu accesul în staþiune, telescaunul

dine, dacã ne raportãm la ultimii ani, aratã cã sezonul de schi s-ar putea deschide mai devreme de finele lunii noiembrie, ceea ce înseamnã, cel puþin teoretic, profit pentru cabanieri. „A venit cu adevãrat prima ninsoare din acest sezon în Parâng. A nins bine la peste 2000 de metri pe Parângul Mare.

Început de octombrie bogat în tradiþie, la Petroºani

Î

nceputul lui octombrie va abunda în produse tradiþionale la Petroºani. Zona primãrie va fi practic invadatã de comercianþi ºi producãtori din toatã þara, care vin în Valea Jiului sã-ºi vândã mãrfurile atent culese ºi preparate, cu gustul ºi savoarea de altãdatã. Luiza ANDRONACHE Târgul de produse tradiþionale, un eveniment deja etalon pentru municipalitate, va avea loc în perioada 4 - 6 octombrie, iar administraþia localã împreunã cu Administraþia Pieþelor au început deja sã se ocupe de detaliile de organizare. Începutul lui octombrie va abunda în produse tradiþionale la Petroºani. Zona primãrie va fi practic invadatã de comercianþi ºi producãtori din toatã þara, care vin în Valea Jiului sã-ºi vândã mãr-

furile atent culese ºi preparate,cu gustul ºi savoarea de altãdatã. Târgul de produse tradiþionale, un eveniment deja etalon pentru municipalitate, va avea loc în perioada 4 - 6 octombrie, iar administraþia localã împreunã cu Administraþia Pieþelor au început deja sã se ocupe de detaliile de organizare. “ Am aprobat în ultima ºedinþã de consiliu un proiect de hotãrâre privind organizarea târgul de produse tradiþionale în perioada 4 - 6 octombrie. Anul acesta am renunþat la spectacol, vom avea

doar târgul din faþa primãriei ”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Suma alocatã de municipalitate este de 20.000 de lei ºi pânã acum, la eveniment ºi-au anunþat prezenþa com-

ercianþi din tot judeþul, dar ºi din alte zone precum Gorj, Bihor, Maramureº ºi chiar din partea Moldovei.

V

alea Jiului are cele mai mule produse tradiþionale atestate Pe lângã frumuseþea de necontestat, oamenii “faini” ºi dintr-o bucatã, Valea

Jiului se poate lãuda ºi cu alte atuuri care ar putea foarte bine sã stârneascã invidia oamenilor din celelalte zone ale judeþului ºi þãrii. Localnicii ºtiu ce înseamnã tradiþia ºi bunul gust, aºa cã de-a lungul timpului au reuºit sã pãstreze reþete originale a unor produse care au fost prezentate ºi anii trecuþi publicului la târgurile speciale din Valea Jiului. Avem brânza Burebista, sloiul de oaie, pâine þãrãneascã, pâinea Pita Buncii , cârnaþi tradiþionali proaspeþi Edi Ursu, cârnaþi afumaþi Edi Ursu, cârnaþi þãrãneºti, salam Valea Jiului, salam din zona de vest a Vãii Jiului, cârnaþi Parângu, cozonac Valea Jiului sau plãcinta cu cartofi ºi brânzã. De altfel, la ediþiile precedente alte

este singurul mijloc ºi mai este de lucru la amenajarea pârtiilor, pentru cã sunt pline de bolovani ºi ºanþuri. Trebuie fãcut ceva urgent pentru cã riscãm sã avem un sezon ca ºi cel trecut, adicã slab”, spune unul dintre cabanieri. Parângul a avut în 2012 cel mai slab sezon în privinþa turiºtilor care au ales mai noua staþiune Transalpina Schi Resort ori Straja, unde au fost atraºi de cãtre principalul investitor din staþiune, Emil Pãrãu, cu competiþii sãptãmânale ºi oferte foarte convenabile la cazare ºi accesul pe pârtii.

târgurilor de toamnã, pe lângã produsele ca fiind deja cunoscute, sau lansat ºi altele, care în scurt timp au prins la cumpãrãtori. Vorbim de pasta de mãceºe Valea Jiului ºi pasta de cãtinã Valea Jiului. Sunt douã produse brand, care au fost acceptate ca produse unicat în România. Acestea sunt sigure ºi foarte sãnãtoase, mult mai bune decât cele produse în industrie, deoarece nu conþin aditivi alimentari, nu conþin E-uri sau substanþe folosite pentru a îmbunãtãþi gustul, culoarea sau mirosul. ªi, pe lângã acestea, sunt ºi multe alte preparate în curs de atestare, aºa cã nu ar fi exclus ca la evenimentele din aceastã toamnã sã avem o gamã ºi mai bogatã de produse pe care sã le putem gusta ºi cumpãra.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013

La 40+ încearcã sã-ºi ofere a doua ºansã profesionalã

D

oamne trecute de 35 de ani sau chiar de 40 de ani încearcã sã-ºi ofere a doua ºansã profesionalã. Pentru cã meseriile în care s-au calificat iniþial nu mai au cãutare, chiar dacã sunt absolvente de învãþãmânt superior, ori locurile de muncã pe care le ocupã sunt în pericol sã se desfiinþeze, femeile încearcã sã o ia de la capãt din punct de vedere profesional, aºa încât perspectiva ºomajului sã nu le prindã pe picior greºit. Carmen COSMAN Trecute de prima tinereþe, se gândesc totuºi la reconversia profesionalã. Cele mai multe se îndreaptã cãtre meseria de asistent medical generalist, dar ºi spre cea de asistent medical de farmacie. Sperã ca la finalizarea cursurilor ºcolii postliceale sã îºi gãseascã un loc de muncã într-unul din spitalele româneºti sau chiar în strãinãtate, unde sunt acceptate ºi dacã au peste 40 de ani. Sã luãm exemplul unei femei în vîrstã de 42 de ani, cãreia o sãi spunem „Irina”, dupã ce ne-a rugat sã nu-i dezvãluim identitatea realã, care a finalizat de curând cursurile ºcolii postliceale

sanitare. De profesie este inginer minier ºi o viaþã întreagã a lucrat în domeniul minier. Industria extractivã este însã în plin proces de restructurare, iar mina la care s-a angajat încã de la absolvirea facultãþii a intrat pe program de închidere, dupã ce a fost catalogatã drept neviabilã. „Nu m-am gândit niciodatã cã voi fi obligatã sã mã recalific ºi mai ales într-o meserie care nu are nimic în comun cu profesia mea de bazã. Nu am, însã, de ales, ºi nu pot sã stau la nesfârºit la mila statului. Am doi copii, cãrora trebuie sã le asigur un trai decent ºi numai din salariul

soþului nu ne vom putea descurca”, povesteºte Irina, care a înþeles cã trebuie sã treacã la o nouã etapã în viaþã. Sperã sã ajungã sã lucreze în strãinãtate, într-un spital sau chiar într-un cãmin de bãtâni ºi munca nu o sperie. „M-am gândit mult înainte sã mã înscriu la postlicealã. Nu ºtiam cum o sã fie, mã gândeam cã deja am o vârstã, dar pânã la urmã mi-am luat inima în dinþi ºi deja am finalizat cursurile. Am aplicat pentru mai multe posturi în strãinãtate ºi sper sã fie bine, pentru cã mineritul nu mai prezintã nicio siguranþã a locului de muncã”, mai spune femeia.

S

e pregãtesc pentru strãinãtate Ca Irinia sunt multe alte cazuri. Sunt femei care au trecut peste ideea preconceputã de „handicap al vârstei” ºi au ales sã o ia de la zero din punct de vedere profesional. „Pe lângã faptul cã sunt absolvenþi de liceu care îmbrãºiºeazã aceastã meserie imediat dupã terminarea cursurilor liceale, existã ºi o ºansã pentru cei care au îmbrãþiºat o altã meserie, o altã calificare, dar, din dorinþa de a se orienta aleg aceastã ºcoalã pentru calificarea de asistent medical generalist ori asistent medical de farmacie. ªansa aceasta le dã posibilitatea ca, la terminarea cursurilor, sã se angajeze în þarã, în unitãþi sanitare sau farmacii, sau în strãinãtate”, explicã managerul ªcolii Postliceale sanitare

Ziua Mondialã a Contracepþiei - 26 septembrie 2013

C

onform Calendarului Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii în perioada 26 septembrie – 15 octombrie 2013 se desfãºoarã Campania „Ziua Mondialã a Contracepþiei”, ºi are ca slogan „Tinerilor le place sã încerce. Ia atitudine!”. Reprezentanþii DSP Hunedoara susþin cã acþiunile au drept scop reducerea apariþiei sarcinilor nedorite ºi creºterea conºtientizãrii importanþei contracepþiei. Scopul campaniei este de a atrage atenþia asupra importanþei sãnãtãþii reproducerii ºi a planificãrii familiale ºi de conºtientizare a tinerelor ºi tuturor femeilor de vârstã fertilã asupra riscului unei sarcini nedorite.

Campania stimuleazã populaþia sã-ºi însuºeascã informaþii corecte privind metodele contraceptive ºi sãnãtatea reproducerii. În perioada 22 – 25 mai 2013 a avut loc prima Conferinþã globalã asupra contracepþiei, sãnãtãþii reproductive ºi sexuale, la Copenhaga, la care au participat 92 de þãri. Potrivit responsabililor din cadrul DSP Hunedoara obiectivele

campaniei din 2013 sunt creºterea numãrului de femei informate corect asupra metodelor contraceptive, creºterea interesului femeilor faþã de contracepþie; scãderea numãrului de sarcini nedorite; reducerea numãrului de avorturi la tinere, în special. Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara- Deva, organizeazã în data de 26 septembrie 2013

ora 13°° la sediul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara Str. Gh. Baritiu nr. 2, Deva ºi la Biblioteca Municipalã Hunedoara simpozionul care va avea ca temã: “TINERILOR LE PLACE SÃ ÎNCERCE. IA ATITUDINE!" Acþiunile de informare, educare ºi comunicare se concentreazã spre informarea femeilor de vârstã fertilã ºi cuplurilor care sunt încurajate sã înþeleagã de ce metodele contraceptive sunt atât de importante pentru bunãstarea fizicã, mentalã ºi socialã.

Carol Davilla, prof. Gabriela Stanca. Iar conexiunile cu locurile de muncã din strãinãtate pot fi fãcute chiar din timpul ºcolii. „Având în vedere cã suntem membri ai unei asociaþii internaþionale a educatorilor de nursing, avem posibiliutatea sã facem legãturi cu diferitele ºcoli în care existã posibilitatea ca ei sã efectueze un schimb de experienþã. Prin proiectul Leonardo da Vinci de

mobilitate se efectueazã practicã de cãtre elevi ºi absolvenþi în diferitele þãri ale Uniunii Europene, de asemenea ei având posibilitatea sã revinã la unitãþile sanitare unde au efectuat practica ºi sã se ºi angajeze”, a mai spus sursa citatã. ªi cum salariul pentru un asistent medical în þãri ale UE poate ajunge ºi la 3.000 de euro, tentaþia este mare, cu atât mai mult cu cât în þarã alternativa este din ce în ce mai micã.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013

Gunoi, în urma alimentelor UE

S

ute de oameni stau de cu searã la cozi interminabile ca sã primeascã alimentele din comunitatea europeanã, dar în urma lor e dezastru. Asta se întâmplã la Petroºani, în centrul oraºului, acolo unde este punctul de distribuþie al alimentelor. Nimeni nu înþelege logica acestei acþiuni, dar toþi observã cum, în centrul oraºului, gunoaiele zac în urma lor. Diana MITRACHE

Pentru cã se instaleazã de seara la coadã, mulþi îndurã frigul de peste noapte cum pot, iar pentru a se încãlzi folosesc tot felul de licori. Nu e greu de observat, pentru cã recipientele pe care le folosesc peste noapte rãmân pânã a doua zi peste tot. Cu ele e „ornatã” scara oficiului local de Poºtã, ori geamurile

unui magazin din apropiere. Toate din cauzã cã oamenii se tem cã nu vor mai prinde alimente ºi atunci stau ore bune pe stradã.

Pãrerea mea e cã ei se tem cã vor pãþi ca ºi anul trecut când nu a fost ulei, dar acum avem promisiunea cã alimentele ajung pentru toþi. Ei, însã, fac liste ºi stau aici de pela 8 seara”,a declarat Cristina Mraz, ºefa Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã din Petroºani. Cât despre gunoiul

„E opþiunea lor sã stea de cu seara la rând. Noi i-am anunþat cã ajung alimentele pentru toþi ºi le vom distribui pânã epuizãm toþi beneficiarii.

Adãpostul de câini de la Uricani, aproape de finalizare A dãpostul de câini de la Uricani este aproape de finalizare, însã oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara intenþioneazã sã solicite suplimentarea terenului ºi dublarea capacitãþii. Carmen COSMAN Dupã o bâlbã a aleºilor locali din Uricani, care s-au

teren ales era prea aproape de casele oamenilor, problema s-a rezolvat, iar adãpostul este aproape finalizat.

vãzut nevoiþi sã schimbe locaþia viitorului adãpost de câini pentru cã primul

„Se lucreazã la amenajarea acestui adãpost ºi este aproape de finalizare.

rãmas, cei care distrubuie alimentele, pot doar sã confirme cã lucrurile

Chiar astãzi le-am spus celor de la Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân sã solicite Primãriei Uricani încã 1.500 mo de teren, pentru dublarea capacitãþii acestuia”, a declarat luni preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Adãppstul pentru câini este situat pe un teren ce a aparþinut fostei Mine Valea de Brazi, acum dezafectatã,în zona Puþului 8, departe de casele localnicilor. Aleºii locali din Uricani au dat deja în folosinþã gratuitã, cãtre Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân, pe o perioada de 25 de ani, un teren în suprafaþã de 1500 mp, situat în incinta fostei Mine Valea de Brazi. Acolo va funcþiona un adã-

post cu o capacitate de 130 de câini, dar pentru cã edilii din Vulcan ºi Lupeni nu au gãsit niciun teren disponibil pentru construirea unei locaþii similar, oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara vor sã dubleze capacitatea adãpostului de la Uricani. Aici vor fi

aduºi maidanezii, vor fi deparazitaþi, sterilizaþi ºi crotaliaþi, pentru ca apoi sã se întoarcã pe strãzi, acolo de unde au fost ridicaþi. Un alt adãpost, cu 75 de cuºti ºi o capacitate de 150 de locuri, funcþioneazã în Colonia Petroºani. Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” a fost înfiinþatã dupã ce Consiliul Judeþean

stau aºa cum le vede toatã lumea. „Din pãcate, aºa este. Rãmân guoaie în urma lor ºi se vede cu ochiul liber ce lasã”, a mai spus Cristina Mraz. Numai în Petroºani sunt aproximativ 3.200 de oameni pe liste, pentru a lua alimentele din spaþiul european. Cei de la serviciul de asistenþã socialã, însã, au dat asigurãri cã alimentele vor ajunge pentru toatã lumea, chiar dacã mulþi nu vor sta la cozi. Hunedoara a decis, în 2012, sã gestioneze în mod unitar, la nivel judeþean, problema câinilor fãrã stãpân ºi sã finanþeze aceastã activitate. Noul serviciu implementeazã un sistem cu acoperire judeþeanã de identificare, marcare, vaccinare ºi sterilizare a maidanezilor. De asemenea, va fi realizatã o reþea de adãposturi deservite de personal calificat ºi se va þine o evidenþã unicã a câinilor trataþi.


8 Actualitate

Î

n rândul membrilor PSD Petroºani se mai vehiculeazã un nume care va pãrãsi partidul, dupã cel al lui Octavian Popescu. Este vorba de fostul primvicepreºedinte ºi al doilea om, dupã Ioan Rus, în preferinþele social-democraþilor, Costel Postolache, care este cu un picior afarã din partid pe aceleaºi motive: somnolenþã ºi letargie bolnãvicioasã a organizaþiei de la Petroºani. În urmã cu mai bine de douã sãptãmâni, dr. Octavian Popescu, ºef Circa Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani, a semnat actele de apartenenþã la PNL, plecând cu mult înainte de la PSD pentru cã organizaþia de la Petroºani este una care se

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013

A plecat dr. Popescu din PSD, se pregãteºte Postolache

complace în a nu face nimic ºi în care nu se mai regãsea. Un alt membru marcant al PSD Petroºani, Costel Postolache, este pe picior

de plecare din acelaºi motiv. Acesta a fost în legislatura trecutã a PSD prim-vicepreºedinte, iar la noile alegeri a fost un contracandidat redutabil al

Aurel Anghel despre Roºia Montana:

Mineritul trebuie sprijinit M

ineritul trebuie sã fie sprijinit. O spune directorul general al minelor care se închid în Valea Jiului ºi aici face referire la Roºia Montanã. Aurel Anghel crede cã dacã exploatarea respectã niºte reguli, atunci se poate face minerit rentabil. Se poate sã fie interese la mijloc, dar mineritul trebuie sã fie sprijinit în România. Aceasta este pãrerea unui ºef care coordoneazã activitatea minierã a unor unitãþi ce scot huilã ºi care în câþiva ani se vor închide. Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului spune cã la

Roºia Montanã ar putea fi exploatat zãcãmântul, dar cu câteva condiþii. „Cred cã sunt implicaþii la nivel guvernamental, parlamentar, cred cã acele persoane sunt îndreptãþite sã dea verdicte. Noi, întotdeauna am sprijinit mineritul ºi tot ce a fost pozitiv în minerit. Personal, orice activitate din minerit am susþinut-o, dacã este în condiþii de rentabilitate, siguranþã ºi sunt respectate toate condiþiile de desfãºurare a activitãþii”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNIM. Mineritul de la Roºia Montanã a împãrþit România în douã ºi, dacã unii sunt împotriva exploatãrii, cei de aici, din Valea Jiului au agreat, în mare parte, ideea extracþiei zãcãmântului. Diana MITRACHE

preºedintelui Ioan Rus suflându-i acestuia în ceafã, la doar 60 de voturi diferenþã. Deºi acest lucru era dovada ruperii în douã a partidului, Ioan Rus nu s-a strãduit sã reuneascã pãrþile ºi l-a marginalizat pe Postolache, chiar dacã este unul din cei 6 consilieri locali ai PSD. Nu a mai fost niciodatã solicitat la partid, în vreo acþiune, nici pus la treabã. Nici nu prea avea unde, cã acþiunile PSD Petroºani nici nu prea existã. ªi cum timpul trece, deci ºi viaþa, Costel Postolache a deschis o afacere în colaborare cu alte persoane pentru a-ºi ocupa timpul pentru cã partidul pare sã nu aibã nevoie... De curând s-a zvonit cã va pleca ºi el din PSD. ”Nu ºtiu cum sã vã

V

arianta viabilã pentru Valea Jiului este turismul. Aceasta este pãrerea preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, care considerã cã Valea Jiului se poate dezvolta ºi la suprafaþã, nu doar subteran. Acesta a subliniat faptul cã încã de acum 9 ani a spus cã mineritul din Valea Jiului va dispãrea însã nu a fost luat în seamã la momentul acela. Acum, însã toþi sunt de acord cu aceastã ipotezã, potrivit cãreia mineritul va dispãrea. ”Am spus-o ºi rãmân la aceastã pãrere, de aceea din anul 2004 când mi-au spus cã sunt nebun cã spun eu cã nu va mai fi minerit în Valea Jiului ºi cã o variantã este turismul, avem posibilitatea sã o înlocuim prin turism. Turismul nu înseamnã doar sã te duci pe pârtie ºi sã schiezi, turistul care vine trebuie sã desfãºoare o activitate ºi dupã ce coboarã de pe pârtie, asta înseamnã sã ai cluburi,

spun. Eu am fost lider de sindicat, deci locul meu este la social-democraþi. Dar în momentul de faþã, 90% sunt hotãrât sã nu mai candidez în viitor pe listele PSD... Zilele acestea s-au împlinit 6 luni de la alegerile locale, iar noi, la Petroºani, am bãtut pasul pe loc, fãrã acþiuni, fãrã iniþiative, am aºteptat sã fiu pus la treabã, dar constat o somnolenþã, o letargie bolnãvicioasã. ªi cum sunt un om de acþiune, m-am îndreptat spre zona de afaceri. Nu plec deocamdatã ºi nici nu am avut discuþii pe aceastã temã cu alte partide, dar mesaje pe diverse canale au fost. Mai aºtept, poate se schimbã ceva la noi. În afarã de acþiunea femeilor, acþiune de þinutã, nu am vãzut nimic. Ne-ar trebui multe de genul ãsta. M-a pus serios pe gânduri

plecarea doctorului Popescu. Mã aºteptam sã fie chemat de dl. Rus ºi sã fie întrebat care sunt motivele plecãrii sale. Este adevãrat cã PSD este un partid de stânga, dar asta nu înseamnã cã trebuie sã aibã ca membri doar muncitori, ci trebuie sã cuprindã toatã paleta pro-

fesionalã cu vederi de stânga. În acest timp, adversarii politici nu dorm! Liberalii s-au miºcat imediat dupã alegeri ºi nu stau. Or, nu numai în an electoral se munceºte, pentru cã de aceea cetãþenii spun, pe bunã dreptate: doar în campanii electorale ne cãutaþi. Ca urmare, avem 6

luni pierdute pe care nu le vom mai recupera niciodatã. Timpul trece peste noi ºi nu ne avantajeazã, chiar dacã prtidul nostru este la guvernare, pentru cã se ºtie cã guvernarea erodeazã imaginea ºi cu atât mai mult trebuie muncit în teritoriu. În condiþiile astea, fãrã sã exagerez, nu ºtiu dacã la alegerile locale viitoare vom mai avea 3 consilieri

Nu doar aceste voci s-au auzit prin PSD Petroºani. Sunt destule care au articulat mãcar o datã cã le vine sã plece din organizaþia de la Petroºani, care pare hotãrât sã stopeze activismul ºi sã submineze menirea sa politicã. Ileana FIRÞULESCU

Ortacii Toþi oamenii din Valea Jiului îºi riscã sã-ºi pot gãsi loc la suprafaþã piardã raþiile de cãrbune Mineritul dispare, apare turismul

hoteluri, de aceea am propus ºi dorim sã facem douã aqualanduri în zona pentru cã cei care vin la schi este posibil sã vinã familie sau copilul vine cu bunica sau cu bunicul, acela poate nu mai schiazã ºi de aceea trebuie sã faci ceva ºi pentru el, sus se va dezvolta domeniul schiabil ºi sunt convins de acest lucru dar jos pentru cã adevãrata viaþã se desfãºoarã aici”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean

Hunedoara. Potrivit sursei citate, Valea Jiului nu va mai fi zonã industrialã, ci trebuie sã devinã zonã turisticã iar ”toþi oamenii care lucreazã aici îºi gãsesc loc ºi la suprafaþã”, a mai spus Moloþ. ”Trebuie sã fie ceva în plus adecvat omului care vine sã-ºi petreacã weekend-ul, sejurul sau concediul la noi în vale. Dacã nu se va întâmpla acest lucru nu vom reuºi sã facem nimic, o sã aparã ici colo o fãbricuþã, ceva. Mi-e greu sã cred cã

locali. Deci, dacã 90% sunt hotãrât sã nu mai candidez ºi, poate, o sã plec, cei 10% rãmaºi îmi pot rãsturna hotãrârea dacã lucrurile se miºcã în PSD Petroºani. Nici de partea cealaltã a eºichierului politic nu mã duc de dragul de a pleca, ci doar dacã acolo viziunea despre rolul unui partid în societate, pentru oameni, este cea corect alesã” – a declarat Costel Postolache, fost prim-vicepreºedinte ºi al doilea om în preferinþele membrilor PSD ai Petroºaniului.

judeþul Hunedoara ºi în mod implicit Valea Jiului va mai fi numãrul unu industrial în România, dar putem fi numãrul unu din punct de vedere turistic. Toþi oamenii care lucreazã aici îºi gãsesc loc ºi la suprafaþã”, a mai precizat preºedintele CJH. Alternativa mineritului este turismul, care la momentul de faþã, în Valea Jiului se dezvoltã greu din cauza alocãrilor financiare reduse de la Guvern. Monika BACIU

M

inerii din cadrul fostei Societãþi Naþionale a Huilei Petroºani nu ºtiu dacã-ºi vor mai putea recupera raþiile de cãrbune pentru care au plãtit impozit.

Este vorba de ortacii care locuiesc la case ºi care primeau bonuri pe baza cãrora îºi ridicau cantitatea de cãrbune la care aveau dreptul. Numai cã, odatã cu dispariþia CNH Petroºani ºi mai apoi a SNH, ortacii au rãmas cu banii daþi ºi nimeni nu le poate spune nimic. „Eu am plãtit impozit de ºase milioane de lei (n.r. 600 de lei) pentru bonurile de cãrbune ºi nu ºtie nimeni nimic, nimeni nu ne poate spune dacã îl vom mai primi vreodatã ºi dacã am pierdut banii. O variantã care ni s-a spus,

celor care stãm la case, ar fi sã dãm fosta CNH în judecatã, sã ne putem recupera banii traºi drept impozit. Nouã ne-ar fi trebuit cãrbunele, dar ne luam lemne pe banii ce s-au tras drept impozit. Acum nu avem nici una ºi nici ailaltã. În schimb cei care sunt branºaþi la termoficare îºi primesc bonurile”, spune unul dintre ortacii care ar fi trebuit sã-ºi primeascã raþia de

cãrbune, cotã stabilitã ca un drept prin Contractul de muncã. Directorul adjunct al CEH, responsabil pe partea minierã ºi fost conducãtor al CNH ºi SNH, Nicolae Drãgoi, n-a putut fi contactat pentru a-i îndruma pe mineri ca sã-ºi primeascã raþiile de cãrbune sau banii plãtiþi drept impozit. Maximilian GÂNJU

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.


8 Actualitate

Î

n rândul membrilor PSD Petroºani se mai vehiculeazã un nume care va pãrãsi partidul, dupã cel al lui Octavian Popescu. Este vorba de fostul primvicepreºedinte ºi al doilea om, dupã Ioan Rus, în preferinþele social-democraþilor, Costel Postolache, care este cu un picior afarã din partid pe aceleaºi motive: somnolenþã ºi letargie bolnãvicioasã a organizaþiei de la Petroºani. În urmã cu mai bine de douã sãptãmâni, dr. Octavian Popescu, ºef Circa Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani, a semnat actele de apartenenþã la PNL, plecând cu mult înainte de la PSD pentru cã organizaþia de la Petroºani este una care se

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013

A plecat dr. Popescu din PSD, se pregãteºte Postolache

complace în a nu face nimic ºi în care nu se mai regãsea. Un alt membru marcant al PSD Petroºani, Costel Postolache, este pe picior

de plecare din acelaºi motiv. Acesta a fost în legislatura trecutã a PSD prim-vicepreºedinte, iar la noile alegeri a fost un contracandidat redutabil al

Aurel Anghel despre Roºia Montana:

Mineritul trebuie sprijinit M

ineritul trebuie sã fie sprijinit. O spune directorul general al minelor care se închid în Valea Jiului ºi aici face referire la Roºia Montanã. Aurel Anghel crede cã dacã exploatarea respectã niºte reguli, atunci se poate face minerit rentabil. Se poate sã fie interese la mijloc, dar mineritul trebuie sã fie sprijinit în România. Aceasta este pãrerea unui ºef care coordoneazã activitatea minierã a unor unitãþi ce scot huilã ºi care în câþiva ani se vor închide. Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului spune cã la

Roºia Montanã ar putea fi exploatat zãcãmântul, dar cu câteva condiþii. „Cred cã sunt implicaþii la nivel guvernamental, parlamentar, cred cã acele persoane sunt îndreptãþite sã dea verdicte. Noi, întotdeauna am sprijinit mineritul ºi tot ce a fost pozitiv în minerit. Personal, orice activitate din minerit am susþinut-o, dacã este în condiþii de rentabilitate, siguranþã ºi sunt respectate toate condiþiile de desfãºurare a activitãþii”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNIM. Mineritul de la Roºia Montanã a împãrþit România în douã ºi, dacã unii sunt împotriva exploatãrii, cei de aici, din Valea Jiului au agreat, în mare parte, ideea extracþiei zãcãmântului. Diana MITRACHE

preºedintelui Ioan Rus suflându-i acestuia în ceafã, la doar 60 de voturi diferenþã. Deºi acest lucru era dovada ruperii în douã a partidului, Ioan Rus nu s-a strãduit sã reuneascã pãrþile ºi l-a marginalizat pe Postolache, chiar dacã este unul din cei 6 consilieri locali ai PSD. Nu a mai fost niciodatã solicitat la partid, în vreo acþiune, nici pus la treabã. Nici nu prea avea unde, cã acþiunile PSD Petroºani nici nu prea existã. ªi cum timpul trece, deci ºi viaþa, Costel Postolache a deschis o afacere în colaborare cu alte persoane pentru a-ºi ocupa timpul pentru cã partidul pare sã nu aibã nevoie... De curând s-a zvonit cã va pleca ºi el din PSD. ”Nu ºtiu cum sã vã

V

arianta viabilã pentru Valea Jiului este turismul. Aceasta este pãrerea preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, care considerã cã Valea Jiului se poate dezvolta ºi la suprafaþã, nu doar subteran. Acesta a subliniat faptul cã încã de acum 9 ani a spus cã mineritul din Valea Jiului va dispãrea însã nu a fost luat în seamã la momentul acela. Acum, însã toþi sunt de acord cu aceastã ipotezã, potrivit cãreia mineritul va dispãrea. ”Am spus-o ºi rãmân la aceastã pãrere, de aceea din anul 2004 când mi-au spus cã sunt nebun cã spun eu cã nu va mai fi minerit în Valea Jiului ºi cã o variantã este turismul, avem posibilitatea sã o înlocuim prin turism. Turismul nu înseamnã doar sã te duci pe pârtie ºi sã schiezi, turistul care vine trebuie sã desfãºoare o activitate ºi dupã ce coboarã de pe pârtie, asta înseamnã sã ai cluburi,

spun. Eu am fost lider de sindicat, deci locul meu este la social-democraþi. Dar în momentul de faþã, 90% sunt hotãrât sã nu mai candidez în viitor pe listele PSD... Zilele acestea s-au împlinit 6 luni de la alegerile locale, iar noi, la Petroºani, am bãtut pasul pe loc, fãrã acþiuni, fãrã iniþiative, am aºteptat sã fiu pus la treabã, dar constat o somnolenþã, o letargie bolnãvicioasã. ªi cum sunt un om de acþiune, m-am îndreptat spre zona de afaceri. Nu plec deocamdatã ºi nici nu am avut discuþii pe aceastã temã cu alte partide, dar mesaje pe diverse canale au fost. Mai aºtept, poate se schimbã ceva la noi. În afarã de acþiunea femeilor, acþiune de þinutã, nu am vãzut nimic. Ne-ar trebui multe de genul ãsta. M-a pus serios pe gânduri

plecarea doctorului Popescu. Mã aºteptam sã fie chemat de dl. Rus ºi sã fie întrebat care sunt motivele plecãrii sale. Este adevãrat cã PSD este un partid de stânga, dar asta nu înseamnã cã trebuie sã aibã ca membri doar muncitori, ci trebuie sã cuprindã toatã paleta pro-

fesionalã cu vederi de stânga. În acest timp, adversarii politici nu dorm! Liberalii s-au miºcat imediat dupã alegeri ºi nu stau. Or, nu numai în an electoral se munceºte, pentru cã de aceea cetãþenii spun, pe bunã dreptate: doar în campanii electorale ne cãutaþi. Ca urmare, avem 6

luni pierdute pe care nu le vom mai recupera niciodatã. Timpul trece peste noi ºi nu ne avantajeazã, chiar dacã prtidul nostru este la guvernare, pentru cã se ºtie cã guvernarea erodeazã imaginea ºi cu atât mai mult trebuie muncit în teritoriu. În condiþiile astea, fãrã sã exagerez, nu ºtiu dacã la alegerile locale viitoare vom mai avea 3 consilieri

Nu doar aceste voci s-au auzit prin PSD Petroºani. Sunt destule care au articulat mãcar o datã cã le vine sã plece din organizaþia de la Petroºani, care pare hotãrât sã stopeze activismul ºi sã submineze menirea sa politicã. Ileana FIRÞULESCU

Ortacii Toþi oamenii din Valea Jiului îºi riscã sã-ºi pot gãsi loc la suprafaþã piardã raþiile de cãrbune Mineritul dispare, apare turismul

hoteluri, de aceea am propus ºi dorim sã facem douã aqualanduri în zona pentru cã cei care vin la schi este posibil sã vinã familie sau copilul vine cu bunica sau cu bunicul, acela poate nu mai schiazã ºi de aceea trebuie sã faci ceva ºi pentru el, sus se va dezvolta domeniul schiabil ºi sunt convins de acest lucru dar jos pentru cã adevãrata viaþã se desfãºoarã aici”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean

Hunedoara. Potrivit sursei citate, Valea Jiului nu va mai fi zonã industrialã, ci trebuie sã devinã zonã turisticã iar ”toþi oamenii care lucreazã aici îºi gãsesc loc ºi la suprafaþã”, a mai spus Moloþ. ”Trebuie sã fie ceva în plus adecvat omului care vine sã-ºi petreacã weekend-ul, sejurul sau concediul la noi în vale. Dacã nu se va întâmpla acest lucru nu vom reuºi sã facem nimic, o sã aparã ici colo o fãbricuþã, ceva. Mi-e greu sã cred cã

locali. Deci, dacã 90% sunt hotãrât sã nu mai candidez ºi, poate, o sã plec, cei 10% rãmaºi îmi pot rãsturna hotãrârea dacã lucrurile se miºcã în PSD Petroºani. Nici de partea cealaltã a eºichierului politic nu mã duc de dragul de a pleca, ci doar dacã acolo viziunea despre rolul unui partid în societate, pentru oameni, este cea corect alesã” – a declarat Costel Postolache, fost prim-vicepreºedinte ºi al doilea om în preferinþele membrilor PSD ai Petroºaniului.

judeþul Hunedoara ºi în mod implicit Valea Jiului va mai fi numãrul unu industrial în România, dar putem fi numãrul unu din punct de vedere turistic. Toþi oamenii care lucreazã aici îºi gãsesc loc ºi la suprafaþã”, a mai precizat preºedintele CJH. Alternativa mineritului este turismul, care la momentul de faþã, în Valea Jiului se dezvoltã greu din cauza alocãrilor financiare reduse de la Guvern. Monika BACIU

M

inerii din cadrul fostei Societãþi Naþionale a Huilei Petroºani nu ºtiu dacã-ºi vor mai putea recupera raþiile de cãrbune pentru care au plãtit impozit.

Este vorba de ortacii care locuiesc la case ºi care primeau bonuri pe baza cãrora îºi ridicau cantitatea de cãrbune la care aveau dreptul. Numai cã, odatã cu dispariþia CNH Petroºani ºi mai apoi a SNH, ortacii au rãmas cu banii daþi ºi nimeni nu le poate spune nimic. „Eu am plãtit impozit de ºase milioane de lei (n.r. 600 de lei) pentru bonurile de cãrbune ºi nu ºtie nimeni nimic, nimeni nu ne poate spune dacã îl vom mai primi vreodatã ºi dacã am pierdut banii. O variantã care ni s-a spus,

celor care stãm la case, ar fi sã dãm fosta CNH în judecatã, sã ne putem recupera banii traºi drept impozit. Nouã ne-ar fi trebuit cãrbunele, dar ne luam lemne pe banii ce s-au tras drept impozit. Acum nu avem nici una ºi nici ailaltã. În schimb cei care sunt branºaþi la termoficare îºi primesc bonurile”, spune unul dintre ortacii care ar fi trebuit sã-ºi primeascã raþia de

cãrbune, cotã stabilitã ca un drept prin Contractul de muncã. Directorul adjunct al CEH, responsabil pe partea minierã ºi fost conducãtor al CNH ºi SNH, Nicolae Drãgoi, n-a putut fi contactat pentru a-i îndruma pe mineri ca sã-ºi primeascã raþiile de cãrbune sau banii plãtiþi drept impozit. Maximilian GÂNJU

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.


10 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013

Energia electricã,

Creºte numãrul persoanelor care vor primi ajutor de încãlzire

N

umãrul persoanelor care vor beneficia în acest an de ajutoare de încãlzire va creºte. Creºterea beneficiarilor se datoreazã introducerii de cãtre Guvern a acordãrii ajutorului de încãlzire ºi pentru cei care folosesc energia electricã. Mai multe categorii de persoane pot beneficia de ajutor de încãlzire, în funcþie de venitul înregistrat. Monika BACIU ”Anul acesta a apãrut o modificare la ordonanþa 70/2011 privind protecþia socialã pe perioada sezonului rece. Ca noutate apar ajutoarele pentru încãlzirea locuinþei cu energie electricã, dar pentru cei care nu au altã sursã de încãlzire ºi care au contract cu furni-

zorul de energie electricã. Ca ºi tranºe de venituri, în mare sunt tot cele de anul trecut. Pentru gaze naturale, pentru energie electricã, lemne, cãrbune, combustibili petrolieri venitul pe persoanã trebuie sã fie de 615 lei/membru de persoanã. Pentru energia termicã pânã la 786/membru/persoanã, iar pentru persoanele singure 1082

de lei, bineînþeles cã vor fi acele compensãri procentuale aºa cum au fost ºi anul trecut, ajutoarele vor fi diferite în funcþie de tranºele de venituri pe membru de familie”, a declarat Cristina Mraz, ºef SPLAS Petroºani. Dacã anul trecut au beneficiat de ajutor de încãlzire câteva mii de per-

Licitaþie publicã pentru bursele studenþeºti

C

onducerea administrativã a Universitãþii din Petroºani vrea cea mai bunã ofertã pentru studenþii care încaseazã burse, iar în octombrie ar urma sã scoatã la licitaþie serviciul de „împãrþire” a burselor. Maximilian GÂNJU Mai exact, instituþia de învãþãmânt superior din municipiul Petroºani vrea ca studentul bursier sã plãteascã, pentru a-ºi retrage bursa, cãtre unitãþile bancare, cele mai mici comisioane. Potrivit directorului administrativ al Universitãþii din

Petroºani, Dacian Ciodaru, luna viitoare se doreºte organizarea unei licitaþii la care vor fi invitate bãncile, iar oferta cea mai bunã pentru studenþi, va fi acceptatã. „Noi aºa ne dorim, sã scoatem la licitaþie acest serviciu. În luna octombrie sperãm sã organizãm licitaþia, ºi vor fi invi-

tate toate bãncile care au sucursale în Petroºani ºi ATMuri. Vrem o ofertã care sã-i avantajeze pe studenþi, comisioanele de retragere a banilor sã fie cât mai mici”, a explicat Ciodaru. În prezent Universitatea din Petroºani are contracte cu mai multe bãnci, iar angajaþii instituþiei trebuie sã umble pe la toate unitãþile unde bursierii au cont. „Nici personal sufi-

soane din Petroºani, anul acesta numãrul beneficiarilor va creºte considerabil. Cei care depun cereri pentru a beneficia de ajutor de încãlzire vor primi vizita reprezentanþilor Serviciului Local de Asistenþã Socialã care vor fi nevoiþi sã constate dacã cei care au depus respectivele cereri cient care sã nu au alte surse de meargã la toate încãlzire. ”Se va mãri bãncile, în fiecare numãrul persoanelor care lunã, cu un braþ de vor beneficia de ajutor de diskete, pentru cã încãlzire pentru cã ºi aºa trebuie, nu pânã acum am avut peravem. Dacã reuºim soane care au venit ºi au sã organizãm liciîntrebat. taþia publicã ar fi Singura lor sursã de mult mai simplu ºi încãlzire era energia elececonomic, dar ºi în tricã ºi ne întrebau dacã avantajul studentupot sã beneficieze, erau lui”, a mai precizat debranºaþi ºi de la energia directorul administermicã, nu aveau centrativ al Universitãþii tralã pe gaz ºi atunci se din Petroºani. încãlzeau cu curent, dar nu puteam sã le acordãm.

Acum va fi altã situaþie ºi vom putea sã le acordãm. Ca o noutate legea prevede la data depunerii cererii pentru încãlzirea locuinþei cu energie termicã în termen de 15 zile existã obligativitatea noastrã sã facem anchetele sociale ºi sã constatãm cã aceºtia se încãlzesc cu energia electricã ºi cã asta ar fi singura sursã de încãlzire”, a mai spus Cristina Mraz.

Încã nu se primesc cereri pentru acordarea ajutorului de încãlzire pentru cã nu au apãrut normele metodologice ale legii. ”Nu am început încã preluarea cererilor pentru cã aºteptãm sã aparã normele metodologice care vor impune acele cereri tip pentru acordarea ajutoarelor ºi vor fi modificate faþã de anul trecut, apãrând un nou tip de ajutor pentru încãlzire”, a mai precizat sursa citatã. Numãrul persoanelor carevor beneficia de ajutor de încãlzire va fi din ce în ce mai mare începând cu acest an.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013

Sute de cereri de cazare în cãminele de la UPET

P

este 400 de cereri de cazare în cãminele studenþeºti de la Petroºani au fost depuse pânã acum. Pregãtirile sunt pe ultima sutã de metri la cãminele din campusul universitar de la Petroºani. Cereri de cazare la cãmine pot fi depuse pânã în data de 25 septembrie, iar începând cu data de 27 septembrie studenþii vor fi cazaþi. Monika BACIU ”Cu pregãtirile stãm foarte bine, am fãcut toate demersurile ºi formularele tip pentru

studenþi sau pentru alte persoane care doresc sã se cazeze în cãmine. De listat ca numãr de cereri ºi aproximativ numãr de

locuri în cãmine noi avem aproximativ 600 de locuri, tot atâtea cereri ºi contracte am fãcut. Aºteptam sã se centralizeze cererile. Din informatile pe care le avem pânã acum de la administratorii cãminelor numãrul cererilor este destul de mare, undeva la 400, deci stãm destul de bine din punctul nostru de vedere. Acum mai aºteptãm datã de 25, miercuri, pânã când se pot depune cererile, iar în datã de

27 vom începe efectiv activitatea de cazare”, a declarat Vlad Cãpraru, ºef Serviciu Social Universitatea Petroºani. În cazul în care pânã la terminarea perioadei de depunere a cererilor numãrul acestora va depãºi numãrul locurilor din cãmine se va face o

UPET organizeazã cursuri de pregãrire pentru viitoarele cadre didactice

F

ormare pentru viitoarele cadre didactice. Universitatea din Petroºani formeazã studenþii pentru o carierã de dascãl. Departamentul pentru Pregãtirea Personalului Didactic aºteaptã studenþii sã se înscrie la aceste cursuri. Taxele sunt diferenþiate pentru studenþi. Monika BACIU ”Pentru studenþii care frecventeazã cursurile unei secþii a Universitãþii din Petroºani ºi nu numai pentru aceºti studenþi, noi oferim posibilitatea unor cursuri post universitare, le oferim ocazia de a deveni cadre didactice. Pentru studenþii care frecventeazã cursurile Universitãþii din Petroºani regimul este de fãrã taxã sau cu taxa în funcþie de încadrarea lor la specializãri, iar pentru ciclul de master la fel este numai cu taxa dar pentru studenþii la master în cadrul universitãþii taxa este mai micã. Pentru studenþii bugetati taxa este de 10 lei pentru înscriere la aceste cursuri, pen-

tru studenþii de la licenþa cu taxa este de 150 de lei pe an, aceste taxe se discutã anual, pentru studenþii la master în cadrul Universitãþii din Petroºani taxa este de 400 de lei pe an, cu o taxã de înscriere de 50 de lei, ºi o taxã de susþinere a portofoliului final tot de 50 de lei iar în regimul de cursuri postuniversitare care se desfãºoarã numai pe un an de zile, ata

nivelul unu cât ºi nivelul doi, taxa este de 1200 de lei”, a declarat Sorin Mihãilescu, conferenþiar universitar doctor DPPD UPET. Singurul inconvenient este faptul cã studenþii pot opta doar pentru specializãrile pe care le are universitatea. Alte specializãri care nu sunt în cadrul UPET nu pot fi urmate în cadrul DPPD. ”Specializãrile pentru care pot opta sunt specializãrile Universitãþii din Petroºani. nu putem ºcolariza pe alte tipuri de specializãri. Perioada de înscrieri corespunde cu perioada de înscrieri la master ºi la licenþa, ºi pânã în datã de 10 octombrie când trebuie sã finalizãm pentru cã ministerul impune acest lucru”, a mai precizat sursa citatã. Anul trecut peste 500 de studenþi au urmat specializãrile din cadrul Departamentului de Pregãtire a Personalului Didatic de la Universitatea din Petroºani.

departajare a studenþilor care vor beneficia de cazare în campus. ”Unul dintre criterii este anul de studiu, îi vom lua pe cei care sunt în anii mai mari, pentru studenþii din Republica Molduva pentru care suntem obligaþi sã avem câte un loc în cãmin, avem deja un cãmin

care este repartizat pentru ei, nu cred cã va fi cazul pentru aºa ceva cã cererile de înscriere sã fie mai multe decât locurile pe care le avem dar tot ce se poate”, a mai spus sursa citatã. Cãminele studenþeºti au fost

renovate, iar condiþiile de aici sunt foarte bune. Chiar ºi pretenþioºii pot fi mulþumiþi de condiþiile de cazare. ”Conditile sunt destul de bune, dacã ne raportãm cã cãminele studenþeºti din þarã cum ar fi Bucureºti, Cluj, Timiºoara, Iaºi, putem spune cã stãm mai bine decât ei, adicã ca ºi condiþii sunt mai bune, niciunde în România în cãminele studenþeºti nu se sta câte douã persoane în camera cu baie în camerã, la noi am

putea spune cã este regim hotelier”, a mai precizat Vlad Cãpraru. La finele acestei sãptãmâni studenþii care au solicitat cazare în campus îºi vor prelua camerele din cãmin. Taxele încã sunt în dezbatere la Senatul Universitãþii.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013

copt Toamna se cunoaºte în piaþã „S-au gutuile

P

ieþele din Valea Jiului sunt pline de culoare în ultimele zile. Cum a venit vremea recoltei, þãranii au de toate la vânzare, iar tarabele gem de fructe ºi legume. Luiza ANDRONACHE

S

truguri pentru tulburel

Producãtorii din zona Olteniei, în special, sunt în aceste zile în toate pieþele ºi încearcã sã-ºi vândã strugurii, chiar ºi la preþuri mai mici, doar pentru a nu se

întoarce cu ei acasã. “Eu sunt de la Gorj ºi vin în fiecare an cu struguri aici, la Vulcan. Am o producþie de aproape 2 tone pe an, dar scot la vânzare circa 600 de kilograme. Restul este pentru consum propriu. Voi sta câteva zile aici sã vând 200 de kilograme, dacã am cui”, a declarat un producãtor din Gorj. “E slab pânã acum. Ce are mare trece sunt strugurii de masã. Din ãºtia mai cumpãrã lumea”, spune ºi o producãtoare din Piaþa Agroalimentarã Vulcan.

V

ânzãtori mulþi, clienþi puþini Cei care vând struguri sunt rãspândiþi în toate

pieþele din Valea Jiului, însã cei mai mulþi sunt în Piaþa Centralã de la Petroºani ºi în Piaþa Agroalimentarã de la Vulcan. Ei sunt fie la mese, fie în parcãri ºi vând direct din maºinã. “Avem, întradevãr, mulþi comercianþi de struguri în aceste zile Ei vin cel mai des în week-end,

pentru cã atunci sunt ºi cumpãrãtori mai mulþi”, a afirmat un reprezentant al Pieþei din Vulcan.

P

reþuri pe mãsura muncii Problema din cauza cãreia producãtorii deabia reuºesc sã-ºi dea marfa este aceeaºi de când lumea: preþul! Unii mai fac concesii ºi mai lasã, însã alþii

se þin tare ºi nu-l coboarã nici mãcar cu 1 ban. “Am muncit pentru fiecare bãnuþ pe care îl câºtig acum. Nu pot sã dau kilogramul mai jos de 2,5 lei. Nu am cum!”, spune un comerciant. “Eu am încercat sã dau kilogramul cu 3,5 lei, dar când am vãzut cã nu merge, am coborât la 3 lei, mai ales dacã gãsesc ºi vreun client care este de acord sã cumpere mai mult”, ne-a declarat un alt producãtor. Struguri din soiuri

precum Nova, Restling sau Tãmâioºi, se gãsesc în aceste zile în pieþele ºi târgurile din întreaga Valea Jiului cu preþuri începând de la 3 la 6 lei pe kilogram, în funcþie de sortiment. De altfel, perioada în care se recolteazã strugurii a început deja ºi dureazã pânã undeva la sfârºitul lunii octombrie, ba chiar începutul lunii noiembrie.

pufoase”

De câteva zile, pe tarabele vânzãtorilor au apãrut ºi gutuile. Mai mici sau cel mult de dimensiuni medii, ce-i drept, gustoasele fructe care negreºit prevestesc vremea recoltei, fac cu ochiul clienþilor, care cumpãrã mai mult de poftã. Preþurile încep undeva de la 3, 5 lei ºi merg pânã la 5 lei, în funcþie de dimensiunile fructelor.

N

ucile, “medicamentul toamnei” In fiecare toamna, medicina naturista recomanda o cura de nuci, pentru cã aceste fructe gustoase sunt extrem de sãnãtoase. Cura este indicatã cã adjuvant în tulburãrile de stomac ºi intestine: ulcere, dispepsii, iritaþii, diaree sau constipaþie. Deocamdatã, aceste “miraculoase” fructe au apãrut timid, la doi, trei comercianþi din piaþã, însã într-o sãptãmânã, cel mult, piaþa va abunda. Preþul unui kg este de circa 10 lei acum.

A

rdei kapia, gogoºari, castraveþi ºi gogonele la sac În ultima sãptãmânã, în piaþã nu existã tarabã pe care sã nu vezi legumele

numai bune de pus la murat, atent cântãrite ºi ambalate în saci de câte 10 kg. Cei mai gospodari oameni cumpãrã ardeii, gogonelele sau castraveþii cu zecile de kg, pentru cã iarna care vine se anunþã a fi lungã. Un kg de ardei costã undeva la 2, 5 lei, unul de castraveþi la 2 lei, iar gogonelele circa 1, 5 pânã la 2, 5 lei.

S

feclã, conopidã, dovlecei ºi vinete Sfecla roºie este considerat un produs cu proprietãþi miraculoase de cãtre nutriþioniºti. Energizanta ºi foarte nutritivã, se recomandã ca atare, în salatã, sub forma de suc sau fiartã ori coaptã, în caz de anemie, demineralizare, boli grave de plãmâni

ºi chiar cancer, deoarece fortifica organismul, îmbunãtãþeºte metabolismul, creºte conþinutul de hemoglobinã, normalizeazã tensiunea si contribuie la pãstrarea prospeþimii tenului. De aceea, cumpãrãtorii, cei care cunosc aceste proprietãþi uimitoare, cumpãrã aceastã legumã cu circa 2, 5 lei pe kg ºi îºi fac stoc pentru lunile reci. La fel se întâmplã ºi cu dovleceii, vinetele sau conopida, care au trecere la fel de mare ca ºi ardeii sau castraveþii în ultimele zile, Iar, partea bunã este cã sezonul murãturilor de-abia a început, aºa cã la finalul lunii octombrie, cel puþin, cei mai fericiþi vor fi micii producãtori, care nu vor rãmâne cu marfa pe tarabe, anul acesta, cel puþin.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013

Alþi bani pentru un proiect ce a mai dat greº V

om cumpãra recipiente noi pentru a colecta selectiv gunoiul. Afirmaþia aprþine celor de la serviciul de gospodãrie din Petroºani, care sunt gata sã cumpere cel puþin 10 containere noi, deºi cu câþiva ani în urmã au mai încercat sã convingã populaþia sã colecteze selectiv, contra sumei de un milion de euro. Diana MITRACHE Deºi au cheltuit aproape un milion de euro pentru implementarea unui proiect ce a dat greº la Petroºani, autoritãþile locale vin acum cu încã o achiziþie în acest domeniu. Este vorba despre cel puþin 10 recipiente de dimensiuni mai mari,

ºcoli, urmând ca transportul sã fie efectuat de cãtre angajaþii noºtri în staþia de pe Strada Cãrbunelui (n.r în Colonia din Petroºani), urmând ca aceastea sã fie valorificate”, a precizat Daniel Viºan, director SPADPP Petroºani. Cã nu sunt selectate deºeurile se vede cu ochiul liber, însã, la Petroºani sunt oameni

lnic din Petroºani. Alþii dau vina pe gunoieri. „Am încercat sã colectez selectiv, dar gunoierii când rãstoarnã containerele le pun la grãmadã. Pãi mai are rost atunci sãîmi fac acasã 3 gãleþi de gunoi?”, a adãugat alt localnic. Asta o recunosc chiar ºi cei de la primãrie, care ne spun cât vom cheltui acum

care vor ajunge în curând pe strãzi. În acestea va ajunge gunoiul menajer selectat, iar cei care le vor monta sperã sã aibã mai mult succes decât cele de pânã acum. „În cel mai scurt timp posibil, sper eu ca într-o lunã, o lunã ºi jumãtate, urmeazã sã achiziþionãm containere de tip clopot care sunt de diferite culori, pentru plastic, pentru hârtie ºi pentru sticlã. Acestea vor fi amplasate pe domeiul public din Petroºani în zonele de interes: la piaþa centralã, la piaþa Dacia, în Mirco Piaþa Aeroport, la licee ºi

care reclamã faptul cã mizeria este la tot pasul în apropierea blocurilor, iar unii locatari folosesc tuburile vechi ºi uzate, deºi acestea au fost anulate. Tomberoanele colorate sunt, însã, ignorate, cã nu sunt inscripþionate corespunzãtor. „ªi vecinii sunt de vinã, cã aruncã pe burlan acolo, fãrã sã coboare pânã la container. Aºa a fost contruit blocul, dar ar trebui sã ne civilizãm. Nu colecteazã nimeni selectiv cã nu sunt scrise containerele ºi dacã ar fi, ar fi mai bine”, spune un loca-

pentru aceste noi recipiente. Vor fi 10 cumpãrate anul acesta, iar costul unuia se ridicã la 400, ori chiar 500 de euro. Oamenii vor fi sensibilizaþi prin campanii ºi poate chiar amendaþi ulterior, dacã nu strâng selectiv. „O sã fie informaþi prin mass-media, o sã facem întruniri periodice cu cetãþenii ca sã îi sensibilizãm. Dacã nu vor înþelege cã nu mai putem duce gunoiul anapoda la container, atunci poate chiar vom trece la amenzi,deºi acest lucru nu ni-l dorim acum”, a mai adãugat Viºan.

Programul de colectare selectivã a deºeurilor, implementat de Primãria Petroºani, în urmã cu câþiva ani, nu a dat roade. Pentru achiziþionarea pubelelor ºi pentru staþia de sortare s-a cheltuit un milion de euro, însã campaniile de educare a populaþiei nu au dat nici un rezultat. Oamenii au continuat sã arunce gunoiul de-a valma, dar acum nu va mai fi posibil. Asta pentru cã la deponeul ecologic nu vom mai duce decât gunoi sortat ºi compactat.

Singurii care fac colectarea selectivã sunt cei care trec, cât e ziua de lungã, pe la container, cu saci imenºi, traºi de cãrucioare, în care adunã sticle deplastic. Ei sunt singurii care scotocesc la container dupã sticle ºi singurii care deocamdatã câºtigã din aceastã activitate. „Mã trezesc de dimineaþa ºi vin aici, la container. Înainte adunam ºi cartoane, dar acum numai PET. Scot 40, 30, sau 50 de lei în zilele bune. Nu e uºor, dar nu murim de foame ºi de

câþiva ani m-am obiºnuit sã fac asta”, spune Marian Liteanu, unul dintre oamenii care trãiesc din vânzarea PET-urilor, pe care le carã cu un cãruþ imens. Situaþia este valabilã aproape în toate oraºele Vãii Jiului ºi nicãieri nu sunt adunate gunoaiele selectiv. Oamenii de aici nu au învãþat sã-ºi sorteze deºeurile ºi asta ar putea sã îi coste pe viitor,pentru cã în curând nu vom mai putea arunca orice tip de deºeuri la gunoi ºi nici în orice cantitate.


14 Program & Horoscop

9:45 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa! 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Pregãtind viitorul 19:30 Oameni care au schimbat Lumea (r)

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 La volan 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping (r) 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Adevãrul Live 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Mireasã pentru fiul meu 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Frumuseþe (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Intervenþie în adâncuri 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rãpirea 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Spartacus: Rãzbunarea 0:15 Rãpirea (r)

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa primiþi o veste proastã de la o rudã din altã localitate. Sunteþi nevoit sã faceþi cheltuieli neprevãzute, peste posibilitãþile dumneavoastrã. Nu vã faceþi griji! Un prieten vã ajutã sã treceþi peste aceastã perioadã mai dificilã.

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de povestiri 0:00 Îngeri pierduþi (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 14:30 UCL Magazin 15:00 Fotbal Club 16:00 Fotbal: Bihor Oradea ACS Poli Timiºoara 17:45 Fotbal Club 18:30 Fotbal: Ripensia Timiºoara - U Cluj 19:15 ªtirile Digi Sport 19:30 Fotbal: Ripensia Timiºoara - U Cluj 20:15 Fotbal European

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai S-ar putea sã vã supãraþi pe un prieten care nu vã returneazã un împrumut. Nu vã ambalaþi, s-ar putea sã nu o facã intenþionat! Aveþi rãbdare ºi fiþi înþelegãtor cu cei din jur. Evitaþi sã vã certaþi cu persoana iubitã!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Relaþiile sentimentale se pot tensiona ºi mai mult, din cauza discuþiilor în contradictoriu. Fiþi mai atent cum vorbiþi. La nervi, este posibil sã rostiþi cuvinte grele. Ascultaþi sfaturile unei femei cu experienþã!

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite

21

23 iulie *** 22 august Relaþiile sociale ar putea fi afectate de o deziluzie pe plan sentimental. Nu refuzaþi comunicarea cu cei din jur ºi exprimaþi-vã clar, pentru a evita neînþelegerile! Nu mai fiþi atât de orgolios, pentru cã riscaþi sã rãmâneþi fãrã prieteni

Ar fi bine sã vã rezolvaþi problemele importante dimineaþa, când sunteþi mai energic. Dupãamiazã, s-ar putea sã fiþi dezamãgit de un prieten iî care aþi avut încredere. Pe plan sentimental, traversaþi o perioadã favorabilã.

23 august *** 22 septembrie Aveþi tendinþa sã criticaþi pe toatã lumea. Nu exageraþi, pentru cã este posibil sã jigniþi o persoanã mai în vârstã din familie. Dupã-amiazã plecaþi într-o vizitã la prieteni, unde vã simþiþi foarte bine. Acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Totul pare sã vã meargã perfect ºi nimic nu vã poate indispune. Sunteþi nerãbdãtor sã vã exprimaþi ºi sã acþionaþi. Nu vã grãbiþi, pentru cã riscaþi sã faceþi gafe regretabile. Dupã-amiazã este posibil sã deveniþi capricios.

Sunteþi decis sã faceþi schimbãri radicale în privinþa relaþiilor sentimentale. Planurile pe care vi le-aþi fãcut pentru azi au mari ºanse de reuºitã, dar trebuie sã aveþi rãbdare. Ascultaþi-vã intuiþia!

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã care vã streseazã de câteva zile. Este o zi bunã pentru consolidarea prieteniilor ºi întâlniri cu persoane importante. Ascultaþi sfaturile partenerului.

Dimineaþa aveþi de fãcut câteva drumuri scurte în interes personal. Fiþi foarte atent cu banii ºi cu documentele, sã nu le uitaþi pe undeva. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu persoana iubitã!

21 ianuarie *** 20 februarie

Vã indispun pierderile pe care leaþi suferit cu o afacere nerentabilã. Traversaþi o perioadã în care credeþi cã toþi vã sunt împotrivã ºi cã nu vã iese nimic. Nu fiþi pesimist, în curând va fi mai bine!

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Nervozitatea cauzatã de problemele financiare poate sã vã creeze probleme la serviciu. Pãstraþi-vã calmul, pentru cã o ceartã cu partenerul de viaþã nu poate decât sã agraveze situaþia.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013

Producãtorii din panificaþie “feliaþi” de poliþiºti

P

oliþia Românã continuã acþiunile pentru prevenirea ºi combaterea ilegalitãþilor în domeniul producerii, prelucrãrii, achiziþionãrii ºi comercializãrii produselor cerealiere ºi de panificaþie. În judeþul Hunedoara, peste 110 de poliþiºti ai structurilor de investigare a fraudelor, ordine publicã, poliþie rutierã ºi transporturi, sub coordonarea I.G.P.R., au acþionat pentru prevenirea ºi combaterea ilegalitãþilor în domeniul producerii, prelucrãrii, achiziþionãrii ºi comercializãrii produselor cerealiere ºi de panificaþie. În urma verificãrilor ºi controalelor efectuate la societãþi comerciale, persoane fizice ºi în trafic, în perioada 16 – 20 septembrie a.c., au fost constatate la nivelul judeþului Hunedoara 3 infracþiuni la Legea 241/2005 (pentru prevenirea ºi combaterea evaziunii fiscale), cu un prejudiciu estimat la 42.864lei.

În cursul perioadei menþionate au fost efectuate peste 120 de controale, fiind vizate atât societãþi comerciale cât ºi persoane Vând teren intravilan în fizice ºi mijloace de transport, iar în urma abaterilor suprafaþã de 800 mp în zona parc constatate, au fost aplicate Brãdet. Contact 0727150264. 22 de sancþiuni contraPreþ negociabil.

VÂNZÃRI

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 0731.347.645 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 0726.463.456

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST ANGAJÃM FETE

venþionale, în valoare totalã de 12.500 de lei. Reamintim faptul cã, din dispoziþia ºefului Poliþiei Române, chestor-ºef Petre

Comunicat de presã Biroul Politic Local al Organizaþiei PNL Petrila, întrunit in ºedinþã extraordinara în data de 23.09.2013, a decis sa propuna Biroului Politic Teritorial Hunedoara excluderea din partid a consilierului local Daniela Viºãnescu. In ultima ºedinþã a biroului, care a avut loc în data de 19.09.2013, când s-a analizat activitatea consilierului local Daniela Viºãnescu, dupã ce membrii biroului în unanimitate au ajuns la concluzia cã doamna consilier a adus deservicii pentru organizaþia localã ºi înainte de a se hotãrî cu privire la propunerea de excludere din partid, doamna Viºãnescu, care a fost prezenta la toatã sedinta, a solicitat sã nu se ia o astfel de hotãrîre întrucât a doua zi urmeaza sã-ºi prezinte

Tobã, la data de 1 septembrie a.c. au fost demarate, în toatã þara, controale pentru combaterea evaziunii în domeniul panificaþiei, fiind efectuate controale de la producãtori pânã la cei care vând produsul finit cãtre populaþie.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

demisia. Membrii biroului au fost de acord cu solicitarea, considerând cã este un mod elegant de se pune capãt acestei situatii. ONOAREA doamnei doctor Viºãnescu lasã însã de dorit, întrucât aceasta nu ºi-a mai depus demisia. Având în vedere acest fapt, BPL propune Biroului Politic Teritorial Hunedoara excluderea din partid a doamnei Daniela Viºãnescu. Pentru a pune capãt oricãror speculaþii, în situaþia în care BPT Hunedoara va hotãrî excluderea din partid, Biroul Politic Local va propune ca funcþia vacantã de consilier local sã fie ocupatã de doamna profesor Beatrice Andrei. PREªEDINTE Costel Avram

pentru masaj de relaxare, în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim cazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau 0764832433.

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Septembrie 2013 Destinaþii ecoturistice în Hunedoara

Þara Haþegului, destinaþie cu multiple obiective turistice

T

ara Haþegului, destinaþie ecoturisticã. Þara Haþegului a fost inclusã de Autoritatea Naþionalã pentru Turism în cadrul destinaþiilor ecoturistice din România. România este în acest moment printre primele þãri (dacã nu chiar prima) care a dezvoltat un sistem de recunoaºtere a destinaþiilor de ecoturism pe baza Standardului European de Ecoturism (EETLS), primul sistem recunoscut la nivel global de Consiliul Mondial pentru Turism Durabil (GSTC) în septembie 2012, iar calitatea serviciilor ºi destinaþiilor în ecoturism se raporteazã deja la acesta. Monika BACIU Un proiect de promovare a zonei Þara Haþegului – Retezat, este implementat începând din luna aprilie a acestui an, în baza unei finanþãri de peste 22.000 lei. Activitãþile, în cadrul acestui proiect, s-au desfãºurat pânã în data de 15 septembrie, ºi au avut ca obiectiv principal „promovarea primei zone propuse ca destinaþie eco-turisticã din România, mai ales prin creºterea gradului de informare asupra valorilor naturale, istorice, culturale ºi tradiþionale, la nivelul a 500 de tineri, viitori ambasadori ai Þãrii Haþegului, toþi elevi ai Colegiului Naþional I.C. Brãtianu”. Þara Haþegului este o destinaþie ecoturisticã care se suprapune peste provincia etnofolcloricã a Þãrii Haþegului. Din punct de vedere geografic, aceasta se suprapune peste Depresiunea Haþegului ºi parþial peste masivele muntoase ce o mãrginesc: Munþii

ªureanu, Munþii Poiana Ruscã ºi Munþii Retezat. Þara Haþegului este situatã în partea central-vesticã a României, în sudul judeþului Hunedoara, iar principala poartã de intrare în zona ruralã a destinaþiei o reprezintã oraºul Haþeg. Parcul Naþional Retezat a fost înfiinþat în anul 1935 la iniþiativa lui Alexandru Borza ºi Emil

care cel mai întins (Bucura) ºi cel mai adânc (Zãnoaga). La acestea se adaugã peste o treime din speciile de plante din România care se gãsesc aici (1190), dintre care 90 nu mai pot fi vãzute nicãieri altundeva în lume. În prezent aria protejatã acoperã o suprafaþã de aproximativ 38.000 ha ºi este protejatã la nivel internaþional, fiind declaratã în 1979

Racoviþã, fiind astfel primul parc naþional din România. Acesta se evidenþiazã îndeosebi prin relieful glaciar unic în Carpaþii româneºti, cu peste 20 de vârfuri mai mari 2000 de metri, numeroase lacuri glaciare, printre

Rezervaþie a biosferei, iar din 2004 a fost inclusã în reþeaua PAN Parks. Geopacul Dinozaurilor – Þara Haþegului reprezintã un tip de arie protejatã distinct de un parc naturalobiºnuit, principalele deosebiri fiind legate de modul de abordare al patrimoniului natural, ce include alãturi de biodiversitatea regiunii, ºi suportul acesteia – geodiversitatea, ambele integrându-se în patrimoniul cultural ºi istoric al zonei. Factorul cheie care personalizeazã acest teritoriu cu o suprafaþã

de peste 100.000 ha este reprezentat de siturile cu fosile de dinozauri de acum aproximativ 65 de milioane de ani. Dinozaurii pitici din Depresiunea Haþeg sunt unici în lume, importanþa ºtiinþificã ºi atractivitatea lor fiind sporitã prin descoperirile de cuiburi cu ouã ºi embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor ºi a unei reptile zburãtoare (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor.

A

tracþii naturale Rezervaþia de zimbrii Dupã dispariþia zimbrului european de pe teritoriul þãrii noastre de la sfârºitul secolului XVIII, aceste animale maiestoase au fost reintroduse în România în 1958 prin aducerea a douã exemplare din Polonia la rezervaþia de la Slivuþ, la doar trei kilometri de oraºul Haþeg. În cei mai bine de 50 de ani care s-au scurs de la acel eveniment, au apãrut mai multe astfel de rezervaþii în þarã, iar în 2011 au fost eliberaþi ºi primii zimbri în pãdurile din Parcul Natural VânãtoriNeamþ. Deºi în momentul de faþã efectivul de zimbri de la Slivuþ este redus, aceastã rezervaþie rãmâne în continuare unul dintre puþinele locuri din þarã unde pot fi vãzute aceste animale impresionante.

cu F âneþe narcise Pe lângã narcise, aceastã rezervaþie este renumitã pentru flora relictã, specificã

perioadelor glaciare din urmã cu mai bine de 10.000 de ani. Acest lucru este posibil deoarece prin bolovãniºul de granit de sub sol curg ape reci ce vin din Munþii Retezat ºi care contribuie la pãstrarea unei insule cu un climat rece ºi umed unde puteþi vedea plante relicte postglaciare ºi fluturi rari. De obicei, mijlocul lunii mai este perioada propice pentru a admira fâneþele înflorite cu narcise.

T

ãul fãrã fund

Mlaºtina, numitã de sãteni Tãul fãrã fund, s-a format prin colmatarea unui lac pleistocenic (perioadã geologicã care a început acum 2,5 milioane de ani si s-a terminat

acum aproximativ 12.000 de ani). Tãul fãrã fund este una din cele mai sudice mlaºtini oligotrofe din þara noastrã, în flora cãreia se remarcã populaþiile de Drosera rotundifolia (roua cerului), un ade-

vãrat relict glaciar, una dintre puþinele plante carnivore din flora României. Legendele spuse la gura sobei povestesc despre aceastã mlaºtinã cum cã ar fi un lac fãrã fund, unde în trecut, când animalele intrau sã se adape, erau pur ºi simplu înghiþite de acesta, cu car cu tot.

R

âuri glaciare

Retezatul, cunoscut ºi ca Tãrâmul fermecat, cu ochi albaºtri, se remarcã prin multitudinea de lacuri ºi tãuri de origine glaciarã, aproximativ 80, din care 53 permanente. Aici întâlnim atât cel mai întins lac glaciar din þarã, Bucura, cu o suprafaþã de aproape nouã hectare, cel mai

adânc, Zãnoaga, care atinge 29 de metri adâncime, cât ºi unul din lacurile situate la cea mai mare altitudine, Tãul Agãþat, situat la 2230 m. Traseele turistice marcate asigurã accesul cãtre majoritatea lacurilor din masiv.


CVJ NR. 457, MARTI 24 SEPTEMBRIE 2013