Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 456

Cronica Vãii Jiului Luni, 23 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Mafia conduce Valea Jiului

Mircea Ioan Moloþ:

”În Valea Jiului este o mafie a celor care au niºte jocuri”

Apa Serv Valea Jiului a finalizat proiectul de apã ºi canal la Petrila ºi Aninoasa

P

rima etapã a unui proiect european în valoare de 40 de milioane de euro, derulat de operatorul de apã ºi canal în localitãþile Vãii Jiului, s-a încheiat la Petrila ºi Aninoasa.

>>> PAGINA PAGINA A 4-A

A reizbucnit scandalul pentru antenã

redeau cã s-au sistat C lucrãrile în Cimitirul Evreiesc, dar abia acum

începe adevãratul scandal. Cei care locuiesc în apropiere s-au trezit cu drumul degradat, iar evreii cer sprijin Rabinatului din Israel.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Investiþia de peste 200 de milioane de euro de la CEH, blocatã de contestatari

I

nvestiþiile de la Complexul Energetic Hunedoara, blocate de contestatari.

>>> PAGINA PAGINA A 11-A

Campionii României la fotbal-tenis sunt din Lupeni

ampionatul naþional de C fotbal-tenis s-a þinut la Lupeni, în Valea Jiului,

V

alea Jiului este condusã de mafie. Declaraþia îi aparþine preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, în contextul în care investitorii din zonã lipsesc cu desãvârºire. >>> PAGINA A 3-A

pentru cã sunt cei mai buni la acest sport. Mai mult, la Lupeni se antreneazã ºi cea care a câºtigat, ani la rând, tilul mondial la acest sport.

>>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013

V

alea Jiului este condusã de mafie. Declaraþia îi aparþine preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, în contextul în care investitorii din zonã lipsesc cu desãvârºire. Autoritãþile locale au încercat ani la rând sã atragã investitori în Valea Jiului prin punerea la dispoziþia acestora mai multe terenuri, ba mai mult potenþialii investitori ar fi fost scutiþi ºi de anumite taxe. Degeaba însã, pentru cã, în Valea Jiului, ”este o mafie a celor care au jocuri pe aici”. ”Chiar dacã o sã fiu sancþionat dur de mulþi din Valea Jiului, din pãcate în Valea Jiului este o mafie a celor care au niºte jocuri pe aici, a celor care fac tot posibilul ca cei care vin sã nu se stabileascã aici, iar cei care s-au stabilit sã plece. Le convine aceastã situaþie ºi indiferent ce fac

Mafia conduce Valea Jiului

Mircea Ioan Moloþ: ”În Valea Jiului este o mafie a celor care au niºte jocuri” autoritãþilor locale din Valea Jiului au încercat de nenumãrate ori sã atragã investitori în zonã, însã de fiecare datã planurile lor au eºuat. Motivaþia ulterioarã a fost cã investitorii sunt interesaþi sã investeascã pe orizontalã, nu pe verticalã, iar relieful zonei nu le permite acest lucru. Fostele preparaþii minereºti ar putea sã ajungã pe mâna investitorilor. Asta

primarii, consilierii în a îi atrage, se pare cã mult mai multã influenþã au aceºtia”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJH. Mai mult decât atât, Moloþ are ºi exemple concludente de cum potenþialii investitori au fost alungaþi din Valea Jiului. Este vorba de DHS, de

chinezii care au vrut sã realizeze la Petroºani cea mai mare fabricã de biciclete din estul Europei, care însã au renunþat din cauza piedicilor. ”Sã nu uitãm cã Valea Jiului a avut investitor destul de puternic, mã refer aici la fabrica de biciclete, aºa de multe probleme li s-a fãcut încât au tre-

sperã toþi primarii din Valea Jiului, care cautã sã finalizeze proiectele de ecologizare ºi sã gãseascã oamenii potriviþi pentru a crea noi locuri de muncã. Concluzia lui Mircea Ioan Moloþ este cã Valea Jiului este condusã de mafie, indiferent cât ar încerca primarii sau consiliile locale sã rezolve problema investitorilor. Mafia localã îi îndepãrteazã pe potenþialii investitori care nu fac altceva de a-ºi urmãri propriile interese fãrã a le pãsa de necesitãþile oamenilor din zonã. Monika BACIU

bui sã plece ºi sã-ºi gãseascã alt loc ºi uite cã ei se dezvolta la Deva ºi este cea mai puternicã fabricã din estul Europei. Cred cã lumea de aici ar trebui sã înþeleagã cã, dacã vrei sã ai musafiri ºi a doua zi dupã ce au fost prima zi, trebuie sã te porþi frumos cu ei”, a mai spus Moloþ. Reprezentanþii

Amendat pentru cã a vrut sã se plimbe cu maºina poliþiei

U

n bãrbat de 49 de ani din Maramureº a cerut ajutor poliþiºtilor din Deva invocând faptul cã a fost tâlhãrit. Apoi a fãcut un adevãrat spectacol cerând ºi o ambulanþã care sã-l ducã la spital pentru cã-i este rãu. În cele din urmã a fost nevoit sã recunoascã faptul cã a minþit.

Omul vroia doar sã ajungã de la Mintia la Deva ºi nu avea bani de microbuz, aºa cã a cerut o maºinã de poliþie. „În data de 19.09.2013, la ora 14:30, poliþiºtii Postului de Poliþie T.F. Deva au fost sesizaþi telefonic de cãtre ºefa staþiei C.F.R. Mintia despre faptul cã s-a prezentat în staþie o persoanã care a declarat cã a fost agresatã de doi tineri, în zona podului C.F.R. de peste râul Mureº. Poliþiºtii au constituit de urgenþã o echipã operativã care s-a deplasat la faþa locului, unde a fost identificat reclamantul, Vãlean M., de 49 ani, din comuna Moisei, judeþul Maramureº, care a declarat cã în timp ce se deplasa pe jos din direcþia Pãuliº Lunca spre Mintia, la capãtul podului C.F.R. peste râul Mureº a fost acostat de douã persoane care, prin violenþã, i-au sustras suma

de 82 de lei, aruncându-i bagajul în râul Mureº, peste balustrada podului. Reclamantul a fost adus la sediul postului de Poliþie T.F. din Deva, unde a simulat cã se simte rãu, motiv pentru care poliþiºtii au solicitat prezenþa ambulanþei. Dupã ce a fost transportat la Spitalul Judeþean Deva, acesta a refuzat sã fie consultat, declarând cã nu are nicio ocupaþie ºi nu dispune

de niciun venit ºi cã, de fapt, a intenþionat sã ajungã la Deva ºi a simulat faptul cã a fost victima unei infracþiunii pentru a beneficia de transport cu autospeciala de poliþie”, a declarat inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Bãrbatul a fost amendat de oamenii legii pentru cã i-a alarmat fãrã un motiv întemeiat. Maximilian GÂNJU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013

Apa Serv Valea Jiului a finalizat proiectul de apã ºi canal la Petrila ºi Aninoasa

P

rima etapã a unui proiect european în valoare de 40 de milioane de euro, derulat de operatorul de apã ºi canal în localitãþile Vãii Jiului, s-a încheiat la Petrila ºi Aninoasa. Sute de familii din cele douã localitãþi au reþea de canalizare de sãptãmâna trecutã. Maximilian GÂNJU Recepþia finalã a lucrãrilor derulate în Aninoasa ºi Petrila a avut loc zilele trecute, iar peste 760 de familii din localitatea Petrila vor beneficia de reþea de canalizare. Tot în estul Vãii Jiului, au fost realizate ºi reþele noi de apã potabilã fiind branºate 73 de gospodãrii. În Aninoasa au fost racordate la reþeaua de ape uzate 240 de familii ºi tot în cadrul acestui proiect au fost fãcute ºi reþele noi de apã potabilã fiind racordate circa 50 de gospodãrii. Potrivit directorului general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, societate care este beneficiarul proiectului, lucrãrile efectuate de constructor sunt de calitate, au fost complexe ºi s-au executat în timpul prevãzut în

contract. „Se va vedea o îmbunãtãþire pentru oamenii din Petrila ºi Aninoasa, vor avea confort. Nu era normal ca în anul 2013, familii care locuiesc la oraº sã nu aibã apã în case ºi reþea de canalizare. Dacã în perioada cât am fost vicepreºedinte la Consiliul Judeþean Hunedoara m-am ocupat de atragerea acestei finanþãri nerambursabile pentru Apa Serv, acum mã bucur sã iau parte la recepþia lucrãrilor efectuate în baza acestui proiect european, în calitate de director general al acestei societãþi. Din punctul nostru de vedere, lucrãrile sunt de calitate ºi este la fel de important cã firma constructoare a reuºit sã le termine la timp”, a declarat Avram.

P

este 22 de milioane de lei Costul total al lucrãrilor în cele douã oraºe s-a ridicat la peste 22 de milioane de lei ºi au fost realizate la Petrila, reþele noi de apã cu o lungime de 4458 de metri, iar la reþeaua de canalizare extinderile au însumat 13.729 de metri. În Aninoasa reþeaua de apã potabilã a fost extinsã 4027 de metri iar cea de apã uzatã cu 6884 de metri. Totodatã au fost construite ºi trei staþii de pompare la reþeaua de canal în Petrila iar una în Aninoasa. „Apa Serv

Valea Jiului va începe a doua etapã a proiectului, în valoare de aproape 90 de

milioane de euro, bani proveniþi din fonduri europene ºi apoi vom putea spune cã nu mai

avem probleme în Valea Jiului cu reþele de apã ºi canalizare. Suntem pe primul loc în Regiunea Vest în ceea ce priveºte atragerea fondurilor europene ºi pe locul trei la nivel naþional. Cel mai important este însã cã reuºim sã facem aceste reabilitãri pentru locuitorii Vãii Jiului”, a mai declarat directorul general al SC Apa Serv Valea jiului, Costel Avram. Proiectul „Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în Valea Jiului”, proiect finanþat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaþional Sectorial „Mediu”-Axa prioritarã 1, se deruleazã ºi în restul localitãþilor din Valea Jiului.

Curãþenie generalã la Petrila

T

oþi cetãþenii oraºului Petrila sunt invitaþi astãzi, 23 septembrie, sã participe la curãþenia generalã. Administraþia localã organizeazã aceastã acþiune cu ocazia zilei mondiale a curãþeniei, iar cetãþenii sunt aºteptaþi sã facã curat în jurul blocurilor. Monika BACIU ”Cu ocazia Zilei Mondiale a Curãþeniei care are loc în datã de 23 septembrie. Pe aceastã cale rugãm cetãþenii din Petrila sã iasã ºi sã-ºi facã curat în jurul locuinþelor ºi în special pe asociaþilor de locatari care au ºi obligaþia sã-ºi facã curãþenie pe teritoriul asociaþie de locatari”, a declarat Ciprian Preda, city-managerul oraºului Petrila. Puþini mai sunt cei care iasã ºi curãþã împrejurul blocurilor. Toatã lumea aºteaptã ca acþinea de curãþenie sã fie realizatã de angajaþii de la salubritate.

”O parte care sunt conºtienþi, restul nu prea. Foarte greu putem sã îi determinãm sã mai facã ceva mai ales pe cei din cartierele de blocuri”, a mai spus sursa citatã. Cu ani în urmã acest obicei de a face curãþenie în jurul blocurilor era practicat de toþi locatarii. Primãvara ºi toamna, toþi locuitorii imobilelor ieºeau la aceste acþiuni fãrã a fi invitaþi de administraþie. O datã cu trecere timpului obiceiurile s-au schimbat, iar oamenii au devenit mult mai comozi.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013

C

redeau cã s-au sistat lucrãrile în Cimitirul Evreiesc, dar abia acum începe adevãratul scandal. Cei care locuiesc în apropiere s-au trezit cu drumul degradat, iar evreii cer sprijin Rabinatului din Israel. Abia au cerut o ordonanþã de încetare a lucrãrilor pentru montarea unei antene în Cimitirul Evreiesc ºi s-au ºi trezit cu drumul spart. Oamenii ce locuiesc pe strada din apropierea locului de veci au chiar înregistrãri surprinse pe camerele de luat vederi, în care se observã clar cum constructorii au urcat sus în cimitir ºi le-au distrus strada asfaltatã de ei. „Am camerã de înregistrare ºi apare data de 6 septembrie, undeva la ora 17,24. Urca cu spatele o maºinã de tonaj mare ºi de aici au reieºit tot

A reizbucnit scandalul pentru antenã

felul de deformaþii, gropi în asfalt, care se pot vedea”, spune Marius Chiriþescu, unul dintre locatarii de pe strada ce urcã spre cimitir. „Am constatat cã ne-au rupt drumul, lucrãrile nu s-au oprit aºa cum credeam. Starda este deja terminatã, ruptã de sus pânãjos. Speram sã înceteze lucrãrile astea. Am discutat cu toþi vecinii ºi nimeni nu este de acord. O sã vinã iarna, strada se va crãpa mai rãu ºi la primãvarã nu ºtim cine o reparã, cã

am fãcut-o pe banii noºtri”, spune Irina, o altã locatarã a acestei

strãzi. Cel mai afectat pare a fi locatarul din apropierea cimitirului. La el s-au surpat drenajele pentru apã ºi tot în dreptul sãu s-a rupt ºi asfaltul.Omul spune cã la iarnã va avea probleme din cauza acestor lucrãri pe care le credea finalizate ºi care continuã fãrã probleme. Asta chiar dacã omul credea cã lucrãrile s-au sistat. „Am crezut cã nu va începe. Nu ne-a întrebat nimeni. Distanþa pânã la proprietatea mea este de 20 m. Nu m-a întrebat nimeni, Drumul l-am fãcut noi vecinii pe banii noºtri. Acum uitaþi cum aratã!

Mi-au stricat toate drenajele de apã ce veneau din cimitir.

Acum, la iarnã nu ºtim ce vom face. Credeam cã s-au oprit, dar ei au lucrat. Noi nu vedem un ºantier în lucru. Doar ce am vãzut cã au venit cu maºina de 20de t ºi se vede jos cã drumul rezistã la 3,5 t. Suntem stupefiaþi”, a adãugat

Cristinel Zaharia. Nici evreii nu se lasã mai prejos, iar pentru acest caz de la Petroºani a fost sesiuzat Rabinul din Israel. „Noi, toþi considerãm cã e o profanare de morminte ºi membrii familiilor care au aparþinãtorii îngropaþi în cimitir sunt sideraþi ºi total nemulþumiþi de

atitudinea celor care au dat aviz. Din datele pe care le cunosc, foarte mulþi români stabiliþi în Israel s-au sesizat, au citit pe internet toatã aceastã „mãgãrie” ºi sunt revoltaþi ºi ne-au promis cã vor lua legãtura cu Marele Rabinat al Israelului, care se pre-

supune cã ar putea avea o influenþã asupra evreilor din România, sã îi întrebe dacã ei ºtiu despre asemena lucruri. Eu vã spun cã nicãieri în lumea asta, într-un cimitir nu se poate construi nimic”, a menþionat Octavian Popescu, unul dintre cei care are morminte ale celor dragi în acest loc de veci. Constructorii antenei din Cimitirul Evreiesc – o firmã de telefonie mobilã, au primit ceva avize de la primãria din Petroºani, care a acceptat construcþia antenei GSM, dupã ce Federaþia Evreilor de La Bucureºti ºi-a dat avizul. Toþi cei care s-au trezit în acest scandal au acþionat deja firma în instanþã, însã, deocamdatã se pare cã nimic nu îi opreºte pe constructori sã îºi vadã de lucrãri cu orice chip. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013

162 de programe pentru ºomeri în octombrie

J

udeþul Hunedoara ocupã locul II în ceea ce priveºte numãrul de persoane ce s-au înscris în programe de formare profesionalã ce vor fi derulate începând de luna viitoare. Toate sunt adresate ºomerilor prin agenþiile locale, iar meseriile în care se vor califica sunt cele cerute pe piaþa muncii de angajatori. Diana MITRACHE

Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM) va derula, în luna octombrie, 162 de programe de formare profesionalã

pentru un numãr de 3.229 de persoane, care beneficiazã, conform legii, de servicii de formare profesionalã gratuite, organizate de agenþiile judeþene pentru ocuparea forþei de muncã.

Judeþele în care se vor organiza cele mai multe cursuri, cu numãr mare de participanþi, sunt: Alba (213 persoane), Hunedoara (182 de persoane), Iaºi (150 de persoane) ºi Galaþi (126 de persoane).

Meseriile cele mai solicitate pentru care se organizeazã programe de formare profesionalã, în

Ziua Internaþionalã Împotriva Exploatãrii Sexuale ºi Traficului Femeilor ºi Copiilor

D

ata de 23 septembrie este marcatã la nivel mondial ca Ziua Internaþionalã Împotriva Exploatãrii Sexuale ºi Traficului Femeilor ºi Copiilor. Pentru cei care cad victime, existã o linie telefonicã gratuitã. Asta mai ales pentru cei care pleacã peste hotare la muncã, iar mai apoi ajung pur ºi simplu, sclavi. Diana MITRACHE

Traficul de fiinþe umane este responsabil pentru multe drame umane, pentru suferinþe devastatoare provocate victimelor, fie ele exploatate prin muncã, sexual sau sub o altã formã.

Femeile ºi copiii sunt categoriile cele mai expuse ºi mai vulnerabile în faþa traficului de persoane. Informarea populaþiei cu privire la conºtientizarea riscurilor privind traficul de persoane are un rol important în prevenirea acestui

fenomen. Pentru a putea veni în sprijinul victimelor traficului de persoane sau potenþialelor victime, Agenþia Naþionalã Împotriva Traficului de Persoane a pus la dispoziþie o linie telefonicã gratuitã – HELP LINE 0.800.800.678, la

care cei interesaþi pot primi informaþii generale cu privire la plecarea peste hotare la muncã, în scop turistic sau pot anunþa un posibil caz de trafic de persoane. Agenþia Naþionalã împotriva Traficului de Persoane este Coordonator Naþional al aplicãrii politicilor în domeniul luptei împotriva traficului de persoane având rolul de a desfãºura activitãþi de prevenire ºi monitorizare a acestui fenomen infracþional.

La Vulcan, o ºcoalã se construieºte de 20 ani

D

eºi pare incredibil, este totuºi adevãrat. ªcoala generalã nr. 7 din Municipiul Vulcan, se construieºte de circa 20 ani. Luiza ANDRONACHE

Clãdirea gigant, care se doreºte cea mai mare unitate de învãþãmânt din localitate, cu 24 de clase, aºteaptã de la un an la altul fonduri, însã în fiecare an se gãsesc tot felul de scuze sau motive pentru care

banii nu mai vin. Reprezentanþii administraþiei au solicitat bani pentru aceastã ºcoalã ºi mereu li s-a spus cã vor veni. De altfel, pânã acum, preþul materialelor de construcþie a tot crescut ºi clãdirea a fost vandalizatã, iar ce s-a

stricat, a trebuit sã fie refãcut la loc. Pentru finalizarea construcþiei, care de-a lungul timpului a fost

vandalizatã de nenumãrate ori, ar mai trebui câteva zeci de miliarde de lei vechi.

perioada menþionatã, sunt: ospãtar (chelner), vânzãtor în unitãþi de alimentaþie publicã— 361 de persoane,

bucãtar—330 de persoane, operator introducere validare ºi prelucrare date—263 de persoane, lucrãtor în comerþ—218 persoane, instalator pentru instalaþii tehnico-sanitare ºi gaze—163 de persoane, frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist—137 de persoane, inspector (referent) resurse umane—118 persoane, zugrav, ipsosar, tapetar, vopsitor—99 de persoane, contabil—82 de persoane, cofetar patiser74 de persoane.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013

Energie verde pentru Complexul Energetic Hunedoara

P

entru a putea deveni competititv pe piaþa internã ºi externã, Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã scadã preþul de vânzare a energiei produse de cele douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni. Dar, directorul CEH, Daniel Andronache ºi sã amenajeze microhidrocentrale. Carmen COSMAN Complexul Energetic Hunedoara ar putea produce energie verde, din microhidrocentrale, astfel încât sã iasã pe piaþã cu un preþ competitiv la megawatt.

„Mi-am propus sã fac investiþii în energia verde, prin amenajarea de MHC-uri sã putem reduce preþul la MW”,a declarat directorul CEH, Daniel Andronache. Acesta a explicat cã ideea era la îndemâna oricui, dacã ar fi luat în calcul

aceastã posibilitate, pentru cã existã propriile iazuri unde se preteazã amenajarea de microhidrocentrale. Iar Andronache spune cã, de acolo, conectarea la reþea nu mai reprezintã o problemã. Potrivit informaþiilor

de mediu, în judeþul Hunedoara suprafaþa afectatã de aceste iazuri de decantare este de aproximativ 250 de hectare. Astfel, la

Termocentrala Paroºeni existã douã iazuri de decantare: unul numit Cãpriºoara cu suprafaaþa de 46 ha, iar al doilea este un iaz relativ nou

(pentru situaþii de avarie) cu suprafaþa de 10 ha. La SC Electrocentrale SA Mintia existã, de asemenea, douã iazuri de decantare: un iaz la Bejan cu o suprafaþã de 137 ha, iar al doilea pe malul drept al Mureºului (pentru situaþii de avarie) cu o suprafaþã de 50 ha. Toate aceste iazuri sutn acum în administrarea Complexului Energetic Hunedoara, care înglobeazã cele douã termocentrale, de la Mintia ºi Paroºeni.

Dacã vor bani, trebuie sã presteze

Liderii de sindicat din Valea Jiului, trimiºi la muncã adevãratã!

D

acã vor salarii trebuie sã munceascã. ªi nu doar scriptic, ci ºi în realitate. Sindicaliºtii din minerit au fost trimiºi la locurile de muncã de unde îºi încaseazã lunar retribuþiile. ªi, în plus, nu mai pot beneficia nici discreþionar de maºini, aºa cum se întâmpla pânã acum. Carmen COSMAN A înþãrcat Bãlaia, cum se spune, pentru sindicaliºtii de frunte din mineritul Vãii Jiului. Dacã industria extractivã tot tra-

la scarã, pe care sã le foloseascã discreþionar. E drept, conform Contractului Colectiv de Muncã, primesc maºini din partea administraþiei, cu tot cu ºofer, în cazul în care

verseazã o perioadã dificilã, cu ample programe de restructurare, mãcar sã simtã ºi liderii minerilor din Valea Jiului cum e cu recesiunea. Mai întâi au rãmas fãrã maºini

deplasarea este absolut necesarã ºi în interesul oamenilor. În plus, dacã vor cu ºi salarii, trebuie cu adevãrat sã munceascã. Sunt scoºi din producþie, în baza

aceluiaºi CCM, doar atunci când au activitate sindicalã ºi strict în baza prevederilor legale. Ani în ºir, pentru sindicaliºtii de frunte, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani – acum în prag de desfiinþare – a fost vaca lãptoasã de muls a sindicaliºtilor pe diverse cãi. Unii lideri încasau salarii generoase de la unitãþile miniere unde figurau ca angajaþi, deºi erau vãzuþi mai

des prin oraº ori pe la CNH ºi rareori pe la unitãþile miniere. Acum, acest lucru s-a schimbat, iar sindicaliºtii sunt remuneraþi doar dacã presteazã cu adevãrat.

M

ilioane scurse în buzunarele sindicaliºtilor De precizat cã activitatea de lider de sindicat era mai mult decât profitabilã, asta chiar dacã oamenii au reclamat în repetate rânduri cã liderii lor nu-i mai reprezintã ºi cã, de multe ori, fac jocurile administraþiei. Sã nu uitãm cã, în urmã cu doar vreo 3 ani, Curtea de Conturi a descoperit cum era mulsã Compania de cãtre reprezentanþii minerilor. Astfel, CNH a

încheiat cu sindicatele un protocol prin care sindicatele primeau un procent de 5,8 la mie, din fondul de salarii. Ulterior, fondul s-a redus la 3,9 la mie, raportat la fondul de salarii, o sumã, oricum, extrem de generoasã. În urma unui control, reprezentanþii Curþii de Conturi au stabilit cã sindicatele miniere au primit ilegal banii ºi au cerut Companiei Naþionale a Huilei Petroºani sã recupereze prejudiciul calculat la peste 3,3 milioane de lei, pentru perioada 2007-2009. Organele de control

au stabilit cã CNH nu a constituit fondul prevãzut în contractele colective de muncã la nivel de ramurã, respectiv 1 leu/an/angajat ºi nici nu a virat sumele potrivit acestora, ci „a fãcut plãþi pe baza unor deconturi, cãtre organizaþiile sindicale reprezentative la nivel de companie”. Iar pe banii Companiei s-au decontat o mulþime de minunãþii ºi chiar râmele folosite la un concurs de pescuit! Asta în timp ce minerii se plângeau de lipsa materiilor prime ºi a utilajelor.


8 Actualitate

”Pe bãiatul ãsta îl mâncã la dodoaºcã” M

La sfârºitul sãptãmânii trecute, a avut loc, la Petrila, marcarea finalizãrii primului tronson de lucrãri – Petrila, Aninoasa - dintr-un proiect de anver-

gurã, de 40 de milioane de euro, „Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în Valea Jiului”, proiect ce se aflã derulare în Valea Jiului prin fonduri europene obþinute de Apa Serv Petroºani. De precizat cã 85 la sutã din valoarea proiectului este contribuþia Uniunii Europene, 13 la sutã - bugetul de stat ºi 2 la sutã – bugetul local. Datã fiind importanþa acestui proiect, de care au beneficiat locuitorii Petrilei ºi ai Aninoasei, la eveni-

ment au participar directori ai Hidroconstrucþia Bucureºti, Cluj, primarul ºi viceprimarul Aninoasei, tehnicieni ºi responsabili de proiect, cetãþeni ºi presã. Marii absenþi au

fost edilii de la Petrila, lucru ce a bulversat constructorul, care a declarat cã a colaborat intens cu primarul ºi viceprimarul Petrilei în cei doi ani cât a durat construirea celor peste 13,7 km de canalizare ºi alþi 4,45 km de reþea de apã. ”...Ne pare foarte rãu cã oficialitãþile oraºului Petrila nu sunt lângã noi astãzi. Noi am avut o colaborare destul de bunã pe perioada celor doi ani, dar nu înþeleg de ce astãzi au refuzat sã vinã la recepþie” – a declarat constructorul-ºef de lucrãri

ºi ºantier, Ioan Iacob. ªi totuºi, cu 40 de minute întârziere, ºi-a fãcut apariþia viceprimarul oraºului, Vasile Jurca. Impresia generalã a fost aceea cã a venit sã se batã cu

cineva. Întreaga atitudine exprima supãrare, iar hotãrârea cu care venea spre grupul aflat la faþa locului i-a fãcut pe mulþi sã creadã cã se va opri cu mâinile în gâtul cuiva. Nu s-a întâmplat asta, dar a vorbit direct ºi îndelung despre rãul fãcut de cei de la Apa Serv ºi de constructor – drumuri stricate, garduri deteriorate, þevi rupte, grãmezi de pãmânt lãsate în urmã etc., etc. A invocat sumedenia de reclamaþii fãcute de locuitorii Petrilei arãtând un dosar consistent. Ceartã în toatã regula!

Toatã scena pãrea una în care viceprimarul a lipsit în toþi aceºti doi ani în care s-au efectuat lucrãrile ºi acum, la recepþie, edilul este supãrat cã i sau ascuns toate astea. Ca urmare, dupã ce ºi-a vãrsat of-ul, viceprimarul a fost întrebat dacã toate cele invocate au fost discutate, timp de doi ani, cu cei de la Apa Serv ºi cu constructorul pentru cã altfel situaþia pune în luminã proastã administraþia localã, în sensul cã nu i-a pãsat pânã acum ce se întâmplã pe teritoriul localitãþii pe care o pãstoreºte. Viceprimarul Vasile Jurca a afirmat cã s-a discutat de nenumãrate ori, cã au avut loc întâlniri, consultãri... ºi a continuat cu învinuirile. Dupã ce i s-a explicat cã termenele de refacere a drumurilor, a structurii rutiere, acolo unde a mai scãpat, sau unde se mai impune, sunt de la 30 pânã la 95 de zile de la terminarea lucrãrilor, în baza unei anexe la contract dupã care se fac receþiile obiºnuite în asemenea cazuri, viceprimarul a declarat cã vrea aceste refaceri ”pentru cetãþeni” ºi a luat-o de la capãt.

Deputatul Resmeriþã face minuni! A gãsit-plãtit 190 de miliarde pentru Straja

D

oment penibil la recepþia lucrãrilor de extindere apã ºi canalizare de la Petrila pe un amplu proiect cu cofinanþare europeanã. Viceprimarul oraºului a venit cu 40 de minute întârziere, a tunat ºi fulgerat invocând reclamaþii ºi nereguli, fãrã a vorbi de cei peste 800 de cetãþeni care au acum apã ºi canalizare. Aºa a ieºit la ivealã ”fãcãtura” unor reclamaþii, neºtiinþa legii, dar mai ales veniturile aduse unor ”importanþi” ai Petrilei ºi neplata celor 2% contribuþia primãriei pe proiectul cu pricina. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013

eputatul PSD de Valea Jiului, Cristian resmeriþã, a gãsit o comoarã sau cãsãtoria ºi postura de viitor tatã îl inspirã? A deblocat staþiunea Straja – 190 miliarde lei. Ileana FIRÞULESCU

Nici un cuvânt depre proiect ºi ce înseamnã asta pentru cei peste 800 de locuitori ai Petrilei care aveau wc-ul în curte, cum se spune, în plin secol XXI, ºi apã la ciºmea, iar acum au scãpat de acest calvar. ªi vorba lui nea Cornel, petrileanul hâtru de vreo 70 de ani, care a asistat la o parte din scena cu viceprimarul: ”pe bãiatul ãsta îl mâncã la dodoaºcã”. ªi am aflat de ce a spus asta... Petrilenii, începând de la edili pânã la locuitorul de rând au beneficiat ºi de alte... foloase cu ocazia acestor lucrãri: venituri încasate de potentaþi ºi de probleme rezolvate cetãþenilor. În primul rând, organizarea de ºantier, se ºtie, s-a fãcut pe închirieri plãtite consistent celor din Petrila, de care primarul nu este strãin. Apoi alte vreo 15 familii au beneficiat de reþea de apã ºi canalizare, deºi nu

erau prinse în proiect. Zeci de metri de garduri ale cetãþenilor au fost construite din beton ºi fier, s-a mai reparat o poartã colo, s-a turnat o cale de acces dincolo... Mai mult, Primãria Petrila nu ºi-a cam plãtit partea de contribuþie la acest proiect, de 2 la sutã, din lipsã de fonduri. Cât privesc reclamaþiile cetãþenilor invocate de viceprimar, parte dintre ele nu se referã la ”stricãciunile” produse în desfãºurarea acestui proiect. Cel puþin una, în posesia cãreia am intrat, aparþinea unui locuitor de pe o stradã ce nu are canalizare ºi care invocã faptul cã pentru a se face lucrãri de gen în acea zonã va trebui sã-i se traverseze proprietatea, chiar pe sub casã, lucru cu care nu este de acord. ”Noi, chiar ieri, la ora 15,00, am cerut primãriei Petrila eventuale reclamaþii ale cetãþenilor, dacã ele

existã, pentru cã intrã în sarcina noastrã rezolvarea, aºa cum am procedat pânã acum, dar nu am primit nimic. Nu ºtiu cînd au apãrut aceste reclamaþii. Oricum, existã termene clare pentru refacerea traseelor” – a

declarat directorul Dezvoltare, Monica Tarcea, responsabila de proiect a SC Apa Serv Petroºani. În concluzie, toatã tevatura a fost o bãlãcãrealã cu scop politic având în vedere cã la recepþie a fost invitatã presa.

Se pare cã deputatul PSD de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, a dat peste o comoarã prin munþii noºtri sau cãsãtoria ºi faptul cã va deveni tatã îl umple de inspiraþie ºi elan pentru munca sa ºi binele lupenenilor. Asta pentru cã deºi criza e acutã ºi buzunarele primãriilor cam goale, o rectificare de buget a fãcut ca 190 miliarde lei sã fie alocate pentru deblocarea Staþinii Straja, care este atât de doritã de turiºti, dar care poate fi ºi un corn al abundenþei pentru municipiul Lupeni ºi pentru cabanierii staþiuni, care la rândul lor ar avea de lucru ºi deci ar oferi ºi locuri de muncã,

multe puþine, dar ar fi. Rectificare, rectificare, dar din al cui buget? De la Guvern, de la bugetul

parlamentar prin Vale ºi judeþ, scurt, Cristian Resmeriþã ne-a confirmat cã DA, pentru Staja au fost alocaþi niºte bani ºi cã DA a gãsit soluþia ºi cã DA este vorba de 190 miliarde, care au fost primiþi ºi daþi deja pentru ca staþiunea sã fie funcþionalã pentru

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

local sau din vreo comoarã a dacilor? Ocupat cu alegeri la femei, cu acþiuni ºi vizite ale unor membri de grup

sezonul turistic de toamnã-iarnã care se apropie. La mai mare, domn’ parlamentare! Sã mai faci rost, cã e nevoie mare…

Acuzat de conflict de interese

Fostul viceprimar al Hunedoarei a dispus plãþi cãtre firma soþiei lui

F

ostul viceprimar al municipiului Hunedoara, Nicolae Robert Dan, nu scapã de probleme. Pe lângã procesele în instanþã pentru infracþiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice ºi complicitate la conflict de interese, fostul vice are acum ºi o acuzaþie de conflict de interese, din partea ANI, pentru cã ar fi dispus plãþi cãtre firma soþiei lui. Carmen COSMAN Agenþia naþionalã de Integritate a stabilit cã Nicolae Robert Dan ar fi încãlcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativã, întrucât, în timpul exercitãrii mandatului de viceprimar al municipiului Hunedoara- 20 iunie 2008 20 iunie 2012 - a semnat un numãr de 32 ordine de platã

de decontare, având ca obiect plata cãtre furnizorul S.C. MOTEL BOS S.R.L, în sumã de 19.843,05 lei. Practic, în cadrul societãþii respective, soþia acestuia este asociat unic ºi administrator. „Astfel, Dan Nicolae Robert a încãlcat atât dispoziþiile art. 76, alin. (1) din Legea nr.161/2003, potrivit cãrora „[…] viceprimarii […] sunt obligaþi sã nu emitã un act administrativ sau sã nu

încheie un act juridic ori sã nu emitã o dispoziþie, în exercitarea funcþiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soþul sãu […]”, cât ºi dispoziþiile art. 75, lit. a) din Legea nr. 393/2004, potrivit cãrora „Aleºii locali au un interes personal într-o anumitã problemã, dacã au posibilitatea sã anticipeze cã o decizie a autoritãþii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un

dezavantaj pentru sine sau pentru: soþ, soþie, rude sau afini pânã la rude de gradul al doilea inclusiv […]”, se aratã într-un comunicat al Agenþiei Naþionale de Integritate. Reprezentanþii ANI spun cã, pânã acum, ex-viceprimarul municipiului Hunedoara nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apãrare.


8 Actualitate

”Pe bãiatul ãsta îl mâncã la dodoaºcã” M

La sfârºitul sãptãmânii trecute, a avut loc, la Petrila, marcarea finalizãrii primului tronson de lucrãri – Petrila, Aninoasa - dintr-un proiect de anver-

gurã, de 40 de milioane de euro, „Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în Valea Jiului”, proiect ce se aflã derulare în Valea Jiului prin fonduri europene obþinute de Apa Serv Petroºani. De precizat cã 85 la sutã din valoarea proiectului este contribuþia Uniunii Europene, 13 la sutã - bugetul de stat ºi 2 la sutã – bugetul local. Datã fiind importanþa acestui proiect, de care au beneficiat locuitorii Petrilei ºi ai Aninoasei, la eveni-

ment au participar directori ai Hidroconstrucþia Bucureºti, Cluj, primarul ºi viceprimarul Aninoasei, tehnicieni ºi responsabili de proiect, cetãþeni ºi presã. Marii absenþi au

fost edilii de la Petrila, lucru ce a bulversat constructorul, care a declarat cã a colaborat intens cu primarul ºi viceprimarul Petrilei în cei doi ani cât a durat construirea celor peste 13,7 km de canalizare ºi alþi 4,45 km de reþea de apã. ”...Ne pare foarte rãu cã oficialitãþile oraºului Petrila nu sunt lângã noi astãzi. Noi am avut o colaborare destul de bunã pe perioada celor doi ani, dar nu înþeleg de ce astãzi au refuzat sã vinã la recepþie” – a declarat constructorul-ºef de lucrãri

ºi ºantier, Ioan Iacob. ªi totuºi, cu 40 de minute întârziere, ºi-a fãcut apariþia viceprimarul oraºului, Vasile Jurca. Impresia generalã a fost aceea cã a venit sã se batã cu

cineva. Întreaga atitudine exprima supãrare, iar hotãrârea cu care venea spre grupul aflat la faþa locului i-a fãcut pe mulþi sã creadã cã se va opri cu mâinile în gâtul cuiva. Nu s-a întâmplat asta, dar a vorbit direct ºi îndelung despre rãul fãcut de cei de la Apa Serv ºi de constructor – drumuri stricate, garduri deteriorate, þevi rupte, grãmezi de pãmânt lãsate în urmã etc., etc. A invocat sumedenia de reclamaþii fãcute de locuitorii Petrilei arãtând un dosar consistent. Ceartã în toatã regula!

Toatã scena pãrea una în care viceprimarul a lipsit în toþi aceºti doi ani în care s-au efectuat lucrãrile ºi acum, la recepþie, edilul este supãrat cã i sau ascuns toate astea. Ca urmare, dupã ce ºi-a vãrsat of-ul, viceprimarul a fost întrebat dacã toate cele invocate au fost discutate, timp de doi ani, cu cei de la Apa Serv ºi cu constructorul pentru cã altfel situaþia pune în luminã proastã administraþia localã, în sensul cã nu i-a pãsat pânã acum ce se întâmplã pe teritoriul localitãþii pe care o pãstoreºte. Viceprimarul Vasile Jurca a afirmat cã s-a discutat de nenumãrate ori, cã au avut loc întâlniri, consultãri... ºi a continuat cu învinuirile. Dupã ce i s-a explicat cã termenele de refacere a drumurilor, a structurii rutiere, acolo unde a mai scãpat, sau unde se mai impune, sunt de la 30 pânã la 95 de zile de la terminarea lucrãrilor, în baza unei anexe la contract dupã care se fac receþiile obiºnuite în asemenea cazuri, viceprimarul a declarat cã vrea aceste refaceri ”pentru cetãþeni” ºi a luat-o de la capãt.

Deputatul Resmeriþã face minuni! A gãsit-plãtit 190 de miliarde pentru Straja

D

oment penibil la recepþia lucrãrilor de extindere apã ºi canalizare de la Petrila pe un amplu proiect cu cofinanþare europeanã. Viceprimarul oraºului a venit cu 40 de minute întârziere, a tunat ºi fulgerat invocând reclamaþii ºi nereguli, fãrã a vorbi de cei peste 800 de cetãþeni care au acum apã ºi canalizare. Aºa a ieºit la ivealã ”fãcãtura” unor reclamaþii, neºtiinþa legii, dar mai ales veniturile aduse unor ”importanþi” ai Petrilei ºi neplata celor 2% contribuþia primãriei pe proiectul cu pricina. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013

eputatul PSD de Valea Jiului, Cristian resmeriþã, a gãsit o comoarã sau cãsãtoria ºi postura de viitor tatã îl inspirã? A deblocat staþiunea Straja – 190 miliarde lei. Ileana FIRÞULESCU

Nici un cuvânt depre proiect ºi ce înseamnã asta pentru cei peste 800 de locuitori ai Petrilei care aveau wc-ul în curte, cum se spune, în plin secol XXI, ºi apã la ciºmea, iar acum au scãpat de acest calvar. ªi vorba lui nea Cornel, petrileanul hâtru de vreo 70 de ani, care a asistat la o parte din scena cu viceprimarul: ”pe bãiatul ãsta îl mâncã la dodoaºcã”. ªi am aflat de ce a spus asta... Petrilenii, începând de la edili pânã la locuitorul de rând au beneficiat ºi de alte... foloase cu ocazia acestor lucrãri: venituri încasate de potentaþi ºi de probleme rezolvate cetãþenilor. În primul rând, organizarea de ºantier, se ºtie, s-a fãcut pe închirieri plãtite consistent celor din Petrila, de care primarul nu este strãin. Apoi alte vreo 15 familii au beneficiat de reþea de apã ºi canalizare, deºi nu

erau prinse în proiect. Zeci de metri de garduri ale cetãþenilor au fost construite din beton ºi fier, s-a mai reparat o poartã colo, s-a turnat o cale de acces dincolo... Mai mult, Primãria Petrila nu ºi-a cam plãtit partea de contribuþie la acest proiect, de 2 la sutã, din lipsã de fonduri. Cât privesc reclamaþiile cetãþenilor invocate de viceprimar, parte dintre ele nu se referã la ”stricãciunile” produse în desfãºurarea acestui proiect. Cel puþin una, în posesia cãreia am intrat, aparþinea unui locuitor de pe o stradã ce nu are canalizare ºi care invocã faptul cã pentru a se face lucrãri de gen în acea zonã va trebui sã-i se traverseze proprietatea, chiar pe sub casã, lucru cu care nu este de acord. ”Noi, chiar ieri, la ora 15,00, am cerut primãriei Petrila eventuale reclamaþii ale cetãþenilor, dacã ele

existã, pentru cã intrã în sarcina noastrã rezolvarea, aºa cum am procedat pânã acum, dar nu am primit nimic. Nu ºtiu cînd au apãrut aceste reclamaþii. Oricum, existã termene clare pentru refacerea traseelor” – a

declarat directorul Dezvoltare, Monica Tarcea, responsabila de proiect a SC Apa Serv Petroºani. În concluzie, toatã tevatura a fost o bãlãcãrealã cu scop politic având în vedere cã la recepþie a fost invitatã presa.

Se pare cã deputatul PSD de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, a dat peste o comoarã prin munþii noºtri sau cãsãtoria ºi faptul cã va deveni tatã îl umple de inspiraþie ºi elan pentru munca sa ºi binele lupenenilor. Asta pentru cã deºi criza e acutã ºi buzunarele primãriilor cam goale, o rectificare de buget a fãcut ca 190 miliarde lei sã fie alocate pentru deblocarea Staþinii Straja, care este atât de doritã de turiºti, dar care poate fi ºi un corn al abundenþei pentru municipiul Lupeni ºi pentru cabanierii staþiuni, care la rândul lor ar avea de lucru ºi deci ar oferi ºi locuri de muncã,

multe puþine, dar ar fi. Rectificare, rectificare, dar din al cui buget? De la Guvern, de la bugetul

parlamentar prin Vale ºi judeþ, scurt, Cristian Resmeriþã ne-a confirmat cã DA, pentru Staja au fost alocaþi niºte bani ºi cã DA a gãsit soluþia ºi cã DA este vorba de 190 miliarde, care au fost primiþi ºi daþi deja pentru ca staþiunea sã fie funcþionalã pentru

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

local sau din vreo comoarã a dacilor? Ocupat cu alegeri la femei, cu acþiuni ºi vizite ale unor membri de grup

sezonul turistic de toamnã-iarnã care se apropie. La mai mare, domn’ parlamentare! Sã mai faci rost, cã e nevoie mare…

Acuzat de conflict de interese

Fostul viceprimar al Hunedoarei a dispus plãþi cãtre firma soþiei lui

F

ostul viceprimar al municipiului Hunedoara, Nicolae Robert Dan, nu scapã de probleme. Pe lângã procesele în instanþã pentru infracþiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice ºi complicitate la conflict de interese, fostul vice are acum ºi o acuzaþie de conflict de interese, din partea ANI, pentru cã ar fi dispus plãþi cãtre firma soþiei lui. Carmen COSMAN Agenþia naþionalã de Integritate a stabilit cã Nicolae Robert Dan ar fi încãlcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativã, întrucât, în timpul exercitãrii mandatului de viceprimar al municipiului Hunedoara- 20 iunie 2008 20 iunie 2012 - a semnat un numãr de 32 ordine de platã

de decontare, având ca obiect plata cãtre furnizorul S.C. MOTEL BOS S.R.L, în sumã de 19.843,05 lei. Practic, în cadrul societãþii respective, soþia acestuia este asociat unic ºi administrator. „Astfel, Dan Nicolae Robert a încãlcat atât dispoziþiile art. 76, alin. (1) din Legea nr.161/2003, potrivit cãrora „[…] viceprimarii […] sunt obligaþi sã nu emitã un act administrativ sau sã nu

încheie un act juridic ori sã nu emitã o dispoziþie, în exercitarea funcþiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soþul sãu […]”, cât ºi dispoziþiile art. 75, lit. a) din Legea nr. 393/2004, potrivit cãrora „Aleºii locali au un interes personal într-o anumitã problemã, dacã au posibilitatea sã anticipeze cã o decizie a autoritãþii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un

dezavantaj pentru sine sau pentru: soþ, soþie, rude sau afini pânã la rude de gradul al doilea inclusiv […]”, se aratã într-un comunicat al Agenþiei Naþionale de Integritate. Reprezentanþii ANI spun cã, pânã acum, ex-viceprimarul municipiului Hunedoara nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apãrare.


10 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013

Lupeniul s-a schimbat în bine în ultimi doi ani

S-

a lucrat intens la Lupeni în ultimii doi ani, cel puþin. S-a început reabilitarea Palatul Cultural Minerul, s-au finalizat lucrãrile la centrul istoric ºi, de asemenea, s-a ºi realizat drumul de centurã. Aºa se face cã pânã la sfârºitul anului, atunci când se vor termina toate proiectele, localitatea va arãta altfel, mai bine. Luiza ANDRONACHE

C

entrului istoric, finalizat Lucrãrile la centrul istoric au început în toamna anului 2011 ºi s-au finalizat de puþin timp. Acest proiect a cuprins amenajarea a trei parcuri, douã în zona primãriei ºi unul la Cimitirul Eroilor, construirea unei fântâni arteziene, care de altfel a ºi fost fãcutã în faþa Palatului Cultural Minerul, reabilitarea aleilor pietonale, construirea unor locuri de joacã ºi schimbarea iluminatului ornamental. Valoarea totalã a

proiectului a fost de 23 miliarde lei vechi, dar lucrarea a fost licitatã de o firmã din Bihor la suma de aproximativ 15 miliarde lei vechi.

P

alatul “Minerul” de la ruinã, la gloria de altãdatã Cine ºi-ar fi putut închipui cã Palatul Cultural Minerul din Lupeni va putea vreodatã arãta ca în anii de glorie?! Ei bine, puþini oameni mai credeau asta, mai ales cã întreaga clãdire era atât de degradatã încât pãrea mai simplu sã o demolezi decât sã

o refaci. Dar, proiectul de reconstrucþia a început, lucru care nu a fost deloc uºor pentru cã banii au venit cu þârâita, dar iatã cã acum, toþi cei care trec pe lângã clãdire se minuneazã de cât de mult s-a schimbat în ultimele luni. “Lucrãrile în exterior sunt finalizate în proporþie de circa 90 %, iar dacã muncitorii vor lucra în ritmul în care o fac acum, este posibil ca într-o sãptãmânã sã termine. Acum, mai sunt de fãcut reparaþiile ºi reconstrucþia interiorului, aºa cã nu este exclus ca întregul proiect sã fie gata pânã la sfârºitul anului ”, ne-a declarat

Gabriel Lungu, city managerul localitãþii. Sala de spectacole din interiorul palatului a fost proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, iar ulterior a fost modificatã, scaunele fiind ridicate, dând astfel aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii, construcþiei s-au dat mai multe denumiri

dupã regimurile politice care s-au perindat la conducerea þãrii, de la denumirea

iniþialã de Teatru Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind numit Palatul Cultural “Minerul”. Administraþia localã nu exclude ideea de a face un spectacol de zile mari cu ocazie recepþionãrii proiectului de refacere a acestui obiectiv. Ba chiar se încearc�� aducerea la Lupeni a unor artiºti care au apucat sã cânte pe scena palatului pe vremurile când edificiul era încã în glorie.

Medicii navetiºti de la Lupeni nu vor primi bani pe transport

A

interzice acest lucru”, ne-a declarat Gabriel Lungu, city managerul Municipiului Lupeni. Transportul pentru cei

dministraþia localã din Municipiul Lupeni nu va putea deconta cheltuielile cu transportul medicilor care fac naveta. Luiza ANDRONACHE Consiliul Local a votat în unanimitate o hotãrâre care aproba plata navetei medicilor în ºedinþa ordinarã aferentã lunii august a anului trecut, însã Prefectura a atacat-o, iar mai apoi, procesul în contencios administrativ a durat pânã

anului acesta. Din pãcate, însã, sentinþa nu a fost una favorabilã, astfel cã medicii nu vor primi bani de drum, chiar dacã fac naveta din alte oraºe ale Vãii Jiului, ale judeþului ºi chiar din zone mai îndepãrtate ale þãrii. “Noi am vrut sã facem acest lucru, sã decontam transportul

pentru medici fiindcã s-a muncit foarte mult pentru ca Spitalul sã funcþioneze bine ºi sã aducem medici competenþi. Dar, acum nu existã cadru legal prin care

12 medici care fac naveta la acest moment, ar fi costat primãria undeva la 2000 de lei pe lunã.

sã putem deconta aceste cheltuieli cu transportul, nu este legal, pentru cã existã o sentinþã care

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013

Investiþia de peste 200 de milioane de euro de la CEH, blocatã de contestatari

I

nvestiþiile de la Complexul Energetic Hunedoara, blocate de contestatari. Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor (CNSC) a admis la începutul acestei luni cererea de suspendare formulatã de BILFINGER POWER SYSTEMS GmbH, BABCOCK BORSIG STEINMÜLER GmbH ºi BABCOCK Nöell GmbH ºi a suspendat procedura de atribuire a contractului de „Lucrãri la termocentrala Deva privind reabilitarea grupului nr. 4 ºi instalaþii de desulfurare pentru grupurile nr. 3 ºi nr. 4”, organizatã de cãtre S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A., pînã la soluþionarea fondului cauzei. Monika BACIU

Pe 2 septembrie, cele trei firme reprezentate prin SCA Voicu & Filipescu, au constestat procedura de negociere cu publicarea prealabilã a unui anuntde participare, organizatã de autoritatea contractantã S.C. COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A, solicitînd, în principal, modificarea documentaþiei de atribuire, iar în subsidiar, anularea

procedurii de atribuire. Contractul prevede lucrãri la termocentrala Deva privind reabilitarea grupului nr. 4 ºi instalaþii de desulfurare pentru grupurile nr. 3 ºi nr. 4 ce constau în reabilitarea grupului nr. 4, cu o valoare estimatã 532.719.280 lei (119.476.360 euro), din care proiectare 7.000.000 lei (1.570.000 euro), execuþie 474.146.600 lei (106.339.630 euro), costul creditului

29.502.680 lei (6.616.730 euro). Valoarea estimatã totalã cuprinde cheltuieli diverse ºi neprevãzute de 22.070.000 lei, (4.950.000 euro). Ponderea acestor cheltuieli reprezintã un procent de 5% din valoarea lucrãrilor ce se supun achiziþiei. În cadrul contractului ar urma sã fie realizate instalaþii de desulfurare pentru grupurile nr. 3, valoarea estimatã 206.438.130 lei (46.298.830 euro),

Poliþiºti hunedoreni în Italia

O

delegaþie a Poliþiei Române a participat la o vizitã de lucru în Italia, ce a avut ca obiect schimbul de experienþã în domeniul protejãrii patrimoniului cultural naþional. Din delegaþie au fãcut parte ºi poliþiºti din cadrul IPJ Hunedoara, judeþ care s-a confruntat cu braconajul arheologic ºi traficarea unor obiecte de patrimoiu. Maximilian GÂNJU

Delegaþia a fost alcãtuitã din trei ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul I.G.P.R.— Direcþia de Investigaþii Criminale ºi I.P.J. Hunedoara—Serviciul de Investigaþii Criminale, iar întrunirea a avut ca obiect schimbul de experienþã al poliþiºtilor în domeniul protejãrii patrimoniului cultural naþional cu reprezentanþi ai Comandamentului de Carabinieri Protecþia

Patrimoniului Cultural din Roma, Italia, cea mai mare unitate specializatã în domeniul protejãrii moºtenirii culturale din Europa. Discuþiile au vizat metodele specifice de lucru folosite de poliþiile celor douã state, aspectele de interes operativ pe linia traficului internaþional cu bunuri culturale mobile sau efectuãrii de falsuri ale unor opere de artã de mare valoare ºi modul de gestionare a bazelor

de date ale operelor de artã furate. De asemenea, în cadrul întâlnirilor de lucru cu reprezentanþii Secþiei Opere de Artã din cadrul Biroului Interpol Roma, au fost

din care proiectare 2200000 lei (493400 euro), execuþie 178.375.930 lei (40.005.370 euro), costul creditului 16.890.000 lei (3.787.820 euro). Valoarea estimatã totalã cuprinde cheltuieli diverse ºi neprevãzute de 8.972.200 lei (2.012.240 euro). Ponderea acestor cheltuieli reprezintã un procent de 5% din valoarea lucrãrilor ce se supun achiziþiei. Pentru instalaþiile de desulfurare pentru grupurile nr. 4. valoarea estimatã 167.886.494 lei (37.652.500 euro), din care proiectare 2200000 lei (493400 euro), execuþie 144254540 lei (32352800 euro), costul creditului 14150454 lei (3.173.600 euro). Valoarea estimatã totalã cuprinde cheltuieli diverse ºi nepredezbãtute aspecte practice privind modul de aplicare a mãsurilor din Proiectul PSHYCHE, proiect care are în vedere modernizarea ºi diversificarea bazei de date a operelor de artã, gestionatã în prezent de O.I.P.C.—INTERPOL. Totodatã, a fost discutatã oportunitatea creãrii unui nou software care sã permitã identificarea imagisticã a operelor de artã sustrase, într-un timp real.

vãzute de 7.281.500 lei (1.633.100 euro). Ponderea acestor cheltuieli reprezintã un procent de 5% din valoarea lucrãrilor ce se supun achiziþiei. Practica de achiziþii publice a Voicu & Filipescu a crescut semnificativ în ultimii ani ca volum ºi valoare a proiectelor asistate, avocaþii firmei abordînd în principal domeniile energiei, al serviciilor medicale ºi serviciilor informatice. La momentul în care au fost demarate procedurile de licitaþie, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, a subliniat importanþã acestor lucrãri, fãrã de care începînd cu anul 2016 Termocentrala Mintia nu va primi avizul de mediu. Fãrã aceste tehnologii se încalcã prevederile de mediu stabilite de Uniunea Europeanã, iar termocentrala va avea probleme în funcþionare. Voicu & Filipescu a asistat clientul în toate etapele procedurii de achiziþie publicã organizatã în scopul atribuirii acestui contract, încã de la

depunerea ofertei în cadrul procedurii. Rezultatul iniþial al procedurii a fost contestat de cãtre Babcock Noell GmbH, avocaþii firmei obþinînd pentru client clasarea pe locul întîi ca urmare a reevaluãrii de cãtre autoritatea contractantã a ofertei depuse ºi ulterior desemnarea acestuia drept cîºtigãtor al licitaþiei. Babcock Noell GmbH nu este la primul proiect de desulfurare a gazelor de ardere la termocentrale pe piaþa româneascã, societatea cîºtigînd în 2011 un proiect similar la Iºalniþa, în valoare de 76 milioane Euro plus TVA, fiind ºi atunci asistaþi de echipa de avocaþi specializaþi a Voicu & Filipescu. Voicu & Filipescu este una dintre cele mai importante firme de avocaturã de business din România în privinþa cifrei de afaceri ºi a poziþiei pe piaþã. În prezent, echipa firmei include peste 50 avocaþi, consultanþi ºi angajaþi, experienta avocaþilor Voicu& Filipescu fiind recunoscutã internaþional de ghiduri legale de renume precum Chambers and Partners, Legal500, IFLR1000.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013

Teribilismul se plãteºte, scump...

B

ãutura nu merge mâna în mânã cu volanul. Chiar dacã ºi pânã acum acest lucru era cunoscut de cãtre toþi conducãtorii auto, de acum înainte lucrurile vor fi ºi mai drastice conform noului cod rutier care încearcã pe cât posibil sã reducã numãrul persoanelor care dupã ce au consumat un pahar sã se urce la volan. Monika BACIU Astfel ºoferii care sunt depistaþi la volan sub influenþa bãuturilor alcoolice, în cazul în care fapta nu constituie infracþiune, vor avea permisul suspendat o jumãtate de an ºi vor primi o amendã prevãzutã la clasa a V-a de

sancþiuni, adicã 21-50 de puncte-amendã, dacã sunt la prima abatere de acest gen. În cazul în care ºoferul aflat în stare de ebrietate a produs un accident din care au rezultat pagube materiale, fãrã ca fapta sã constituie infracþiune, va primi o amendã încadratã la

clasa a VI-a de sancþiuni, acumulând 51-120 puncteamendã, ºi i se va lua permisul pentru un an, iar în cazul în care conducãtorul auto comite aceeaºi abatere într-un interval de trei ani de când ºi-a recuperat permisul, sancþiunile se majoreazã.

Astfel, el va rãmâne fãrã permis timp de un an dacã a fost prins la volan în stare de ebrietate ºi doi ani dacã a produs un accident din care au rezultat pagube materiale. Aceste noi mãsuri

Dragostea învinge, indiferent de vârstã

D

ragostea nu þine cont de vârstã. Acest lucru este cunosctut de toatã lumea indiferent dacã este vorba de primii ”fluturi” din stomac în perioada adolescenþei sau de persoanele a cãror viaþã de cuplu depãºeºte o jumãtate de secol. Monika BACIU

Existã totuºi ºi persoane care nu au fost

foarte norocoase din acest punct de vedere ºi care poate dupã o dezamãgire în viaþa de

cuplu, dupã mulþi ani de relaþie, îºi încearcã norocul chiar ºi la bãtrâneþe în paginile

Liliana Þolaº detronatã la scor zdrobitor: 267 la 73

D

eputatul Natalia Intotero este noua preºedintã a Organizaþiei de femei PSD filiala judeþeanã Hunedoara. Ileana FIRÞULESCU

Sâmbãtã 21 septembrie, la Deva a avut loc conferinþa de alegeri la Organizaþia Judeþeanã a Femeilor PSD Hunedoara. Au existat douã candidate: Liliana Þolaº, fosta preºedintã timp de 7 ani a OF PSD Hunedoara ºi Natalia Intotero, fost preºedinte TSD Hunedoara, deputat.

Lupta a fost acerbã, cu tensiuni ºi presiuni,

cu vorbe grele ºi lipsa de deminitate pe de o parte, iar pe de alta – cu muncã multã ºi demonstararea forþei politice. Cert este cã organizarea a fost de þinutã,

de matrimoniale, în parcuri unde se adunã de cele mai multe ori persoane varstine sau iar scorul a fost zdrobitor. Fosta preºedintã a femeilor social-democrate din judeþ Liliana Þolaº, care a obþinut 73 de voturi din teritoriu. Deputatul ºi fostul preºedinte al tinerilor PSD, Natalia Intotero, a obþinut 267 de voturi devenind astfel preºedinta OF PSD filiala judeþului Hunedoara. Femeile socialdemocrate din Valea Jiului au votat pentru schimbare dând votul Nataliei Intotero, lucru fãcut public înaintea conferinþei. Liderele organizaþiilor femeilor din Vale fac parte din echipa nou alesei, în calitate de vicepreºedinþi.

care se gãsesc în noul cod rutier nu sunt singure, aici apãrând noutãþi legate de respectarea culorii roºie a semaforului ºi trecerea la nivel de cale feratã. Nu putem spune decât ca toate aceste reguli noi de circulaþie la tot felul de evenimente culturale. Aceste persoane ar da ºi ar face orice sã se simtã din nou iubite ºi respectate de cãtre parteneri. În ultima perioadã de timp aceste persoane varstice dornice de o relaþie au început sã fie tot mai puþine, lucru care se poate vedea în mica publicitate la rubrica de matrimoniale. Puþini sunt aceea care în aceste vremuri mai au curajul dupã mult timp sã înceapã o relaþie nouã la o vârstã înaintatã. Am

au fost luate ca urmare a numãrului tot mai mare de incidente rutiere care din pãcate au fost soldate ºi cu pagube materiale dar în primul rând cu victime în stare gravã sau mai mult decât atât chiar ºi cu decesul. întâlnit totuºi ºi persoane care s-au cunoscut prin intermediul acestor rubrici ºi care ne-au spus cã nu mai credeau cã îºi pot gãsi sufletul pereche chiar dacã sunt de mult trecuþi de prima tinereþe. Acest lucru nu i-a împiedicat sã se lase cuprinºi de dragoste mai ales cã unuii dintre acstia au suferit pierderea persoanei iubite. Indiferent de vârstã, toþi ne dorim o viaþã plinã de fericire, liniºte ºi respect alãturi de persoana iubitã.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013

Fie viaþa cât de grea, mãcar am antena mea

L

ocuitorii Oraºului Aninoasa au o viaþã grea. Rata ºomajului este ridicatã, posibilitãþi de angajare nu se întrevãd prea des, iar pentru mulþi dintre ei, inclusiv condiþiile de viaþã sunt mai mult decât modeste. Cei care locuiesc în casele de colonie situate mai sus de primãria din localitate, nu au aproape nimic, iar când nici becurile de pe stradã nu mai lumineazã pentru cã primãria nu are bani pentru plata energiei, întunericul se instaureazã ºi în casele lor. Luiza ANDRONACHE Au în schimb programe TV la discreþie, însã din pãcate pentru ei, ºi televizoarele funcþioneazã tot cu energie electricã. Casele lor sunt

degradate, acoperiºurile stau sã cadã, faþadele sunt scorojite, iar cei mai mulþi oameni nu au bani de reparaþii. Fostul primar al localitãþii Ilie Botgros, afirma cã administraþia localã va face niºte

B

Monika BACIU Aceºtia trebuie sã se înscrie pânã la data de 1 octombrie în cadrul programului social, prin care elevii vor beneficia de o bursã în valoare de 180 de lei. Beneficiarii programului sunt elevii de liceu care se aflã în întreþinerea familiilor al cãror venit brut lunar pe membru de familie, în ultimele trei luni anterioare depunerii

cererii, este de maximum 150 de lei, precum ºi elevilor care beneficiazã de o mãsurã de protecþie, ori aflaþi sub tutelã. Dosarele depuse vor fi verificate de biroul de asistenþã socialã, iar beneficiarii programului vor fi

mai existã. În anul 2010, aici a avut loc un incident care a pus în pericol

lucrãri în anul 2012, în cadrul unui program de reabilitare. Ei bine, a trecut ºi 2012, au venit alegerile, s-a schimbat primarul, au apãrut alte promisiuni, dar casele au rãmas la fel. Acum, de când primãria a intrat în

Bani de liceu, pentru elevii din familiile modeste ani de liceu. Programul social „Bani de liceu”, derulat de Ministerul Educaþiei, va continua ºi în anul ºcolar 2013 – 2014. Elevii care provin din familii cu venituri mici pot beneficia de programul ”bani de liceu”.

insolvenþã, nici mãcar speranþã cã aceste construcþii vor fi mãcar parþial reparate, nu

viaþa a doua familii. Tavanul unei camere sa prãbuºit peste vecinii de la parter, cu tot cu chiriaºii de deasupra. Din fericire atunci, nimeni nu a fost rãnit.

anunþaþi în 28 octombrie. Elevii care beneficiazã de aceastã bursã nu pot avea mai mult de 20 de absenþe nemotivate în cursul unui an ºcolar. Anul trecut, la nivelul judeþului Hunedoara au fost aproximativ 1.300 de elevi din învãþãmântul liceal care au beneficiat de aceastã bursã socialã.

În aceastã iarnã, petrilenii se încãlzesc cum apucã

L

a Petrila, sistemul de termoficare centralizat nu existã. Astfel, în aceastã iarnã, locuitorii de aici se vor încãlzi cum vor putea sau cum îºi vor permite. Luiza ANDRONACHE Ultima centralã de cartier a fost opritã acum 4 ani În aceastã iarnã, petrilenii se încãlzesc cu ce pot sau cu ce au. Ultima redutã care fãcea parte din sistemul de termoficare centralizat al localitãþii, a fost doborâtã acum circa patru ani. Centrala de cartier, ultima care a funcþionat, a trebuit sã fie închisã ºi dezafectatã, din cauzã cã mai toþi locatarii s-au debranºat.

„Atunci când am oprit punctul termic, la sistemul centralizat de încãlzire mai erau doar 80 de beneficiari. Acum, fiecare se încãlzeºte cu resurse proprii”, au afirmat reprezentanþii admin-

istraþiei de la Petrila. Cei care sunt mai norocoºi ºi ºi-au permis, în aceastã iarnã se încãlzesc cu gaz. Dar, în multe apartamente din Petrila, oamenii au încã sobe pe lemn. Cei mai mulþi, însã, vor bãga în prizã aparate electrice de încãlzit, ceea ce, la finalul sezonului rece va însemna facturi mai mari la curent.


14 Program & Horoscop

9:45 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 SCENART 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 SCENART (r) 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Pregãtind viitorul 19:30 Oameni care au schimbat Lumea (r)

10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Justiþiarul 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 În cãutarea lui Forrester (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Frumuseþe 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Dreptate ºi rãzbunare 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Spartacus: Rãzbunarea 0:15 Dreptate ºi rãzbunare (r)

21 martie *** 20 aprilie Dacã vi se oferã ocazia sã plecaþi într-o excursie împreunã cu persoana iubitã, ar fi bine sã nu staþi mult pe gânduri. Oricum, ar fi bine sã faceþi ceva pentru relaþiile sentimentale. Nu vã ocupaþi astãzi de afaceri, pentru cã s-ar putea sã vã loviþi de lipsa de corectitudine a partenerilor.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Cu capul în nori 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Suflet de gheaþã 14:30 Doctorul casei 15:30 Triumful dragostei (r) 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 0:00 Îngeri pierduþi (r)

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Aveþi o mare putere de convingere ºi relaþiile cu cei din jur sunt excelente. Puteþi sã negociaþi contracte sau sã semnaþi acte oficiale. Aveþi rãbdare ºi nu încercaþi sã obþineþi câºtiguri imediate. Fiþi atent cum discutaþi cu o femeie ºi nu faceþi glume riscante!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Cei din jur vã apreciazã seriozitatea ºi vã cer sfatul. Este o zi bunã pentru a lega noi prietenii. Ar fi bine sã profitaþi de aceastã perioadã, în care aveþi un randament deosebit. Nu neglijaþi persoana iubitã.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Botosani Steaua 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Botosani Steaua 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: CFR Cluj Pandurii Târgu Jiu 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: CFR Cluj Pandurii Târgu Jiu 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Europa League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Digi Sport Special 17:15 Digisport Show 17:30 ªtirile Digi Sport

*** 21 mai

22

Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin ºi vã înþelegeþi foarte bine cu familia. Sunteþi bine dispus ºi comunicaþi cu mare uºurinþã. Puteþi rezolva chiar probleme ale celor din jur. Nu neglijaþi sfaturile unei femei. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

aprile

22

Este o zi bunã pentru întâlniri cu prietenii. Aveþi ºanse sã rezolvaþi o problemã de familie. Sunteþi entuziast ºi doriþi sã începeþi o lucrare planificatã mai demult. Dacã întâmpinaþi dificultãþi, apelaþi la o persoanã mai în vârstã. 9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Iubire de legendã (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Recunoaºteþi cã vã preocupã excesiv propria persoanã! Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale. Ar fi bine sã amânaþi activitãþile importante pentru altã datã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi hotãrât sã vã asumaþi noi responsabilitãþi. Conjunctura este favorabilã activitãþilor intelectuale. Aveþi ocazia sã vã afirmaþi. Cei din jur - ºi în special o persoanã de sex opus - nu pot sã nu vã remarce farmecul.

Nu aveþi o clipã de rãgaz, dar reuºiþi sã terminaþi tot ce v-aþi propus, graþie unor idei originale. Profitaþi de aceastã conjuncturã favorabilã, dar cu mãsurã. Nu neglijaþi odihna! Persoana iubitã vã apreciazã iniþiativele ºi vã susþine.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtorie în interes personal, care vã apropie mai mult de persoana iubitã. Pe drum, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã dispusã sã vã dea sfaturi pentru afaceri. Aveþi grijã sã nu faceþi nici o promisiune.

23 octombrie *** 22 noiembrie Este posibil ca persoana iubitã sã vã facã un cadou deosebit, cu care vã impresioneazã. Dupãamiazã trebuie sã luaþi o decizie importantã în ceea ce priveºte relaþiile sentimentale. Ascultaþivã intuiþia.

21 decembrie *** 20 ianuarie Munca din ultima perioadã începe sã îºi arate roadele. Aveþi satisfacþii pe plan social ºi financiar. Vã puteþi asigura succesul în continuare prin rigurozitatea ºi seriozitatea voastrã.

21 februarie *** 20 martie Sunt favorizate relaþiile cu prietenii ºi cu rudele. Dimineaþa, vã întâlniþi cu o persoanã pe care o apreciaþi ºi cu care nu v-aþi vãzut de multã vreme. Puteþi sã rezolvaþi probleme familiale.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013 Nu pot ei arunca gunoi cât putem noi strânge!

Tone de gunoi adunate din canalul Parcului Dendrologic din Simeria

P

este 100 de oameni au venit sâmbãtã în Parcul Dendrologic din Simeria. Elevi, însoþiþi de profesori, bunici ºi pãrinþi, oameni fãrã nicio o obligaþie, sportivi, prieteni din cadrul Asociaþiei „Familia Verde” din Timiºoara, administraþia parcului ºi toþi cei care au aflat de pe Facebook cã e rost muncã ºi de fãcut curat au venit alãturi de Grupul voluntar de sprijin al arboretumului.

Scopul a fost acela de a aduna gunoaiele din canalul care traverseazã parcul. De la ora 13 a început lupta cu gunoiul. Toþi voluntarii s-au aliniat pe malurile canalului ºi, înarmaþi cu sape, greble, cãngi, saci menajeri ºi bine îmrbãcaþi pentru a face faþã ploii care ameninþa sã înceapã, au pornit la adunat pet-uri, sticle, cauciucuri, spray-uri ºi tot felul de deºuri aruncate la întâmplare. „Considerãm cã e momentul sã tragem ºi un semnal de alarmã cu privire la anumite atitudini mai puþin lãudabile ºi sã subliniem faptul cã acest parc este un bun naþional. Iar dacã

celor prezenþi, acolo toþi au fost oameni care iubesc natura, mediul curat ºi respectã viaþa. De aceea, organizatorii þin sã mulþumeascã tuturor celor care au fost prezenþi, dar ºi celor care ne-au sprijinit de acasã, celor care din motive obiective nu au reuºit sã ajungã în parc. „Considerãm cã reuºita unei asemenea acþiuni nu constã în cantitatea de gunoi adunatã, deºi discutãm astãzi despre tone întregi de deºeuri strânse, ci în mesajul pe care împreunã reuºim sã îl transmitem. Nu putem sã ne lãsãm invadaþi de gunoaiele arun-

împreunã cu toþi prietenii noºtri o sã reuºim acest lucru. Grupul Voluntar de Sprijin al Arboretumului

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 0731.347.645 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 0726.463.456

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI! Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST ANGAJÃM FETE pentru masaj de relaxare, în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim cazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau 0764832433.

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

unii nu-l apreciazã pentru valoarea lui dendrologicã suntem convinºi cã el poate fi respectat pentru ceea ce oferã necondiþionat tuturor, ºi anume oxigen”. Cu o astfel de motivare venitã din partea organizatorilor a început ziua de muncã. A fost greu, frumos ºi multe zâmbete în jur. Pe mãsurã ce se curãþa zona aceasta pãrea cã este alta. ªi chiar aºa era! Era o zonã mai frumoasã, mai curatã ºi cu care ne putem mândri toþi hunedorenii. Iniþiativa acestei acþiunii a avut-o Zoard Bocãniciu, cel care a fost ºi sufletul acþiunii, ceilalþi participanþi fiind „mâinile” lui. Nu a contat vârsta, sexul ºi nici funcþiile

cate la întâmplare. Trebuie sã învãþãm cã gunoiul are locul lui unde ne putem debarasa de el, iar mediul, la rândul lui, are ºi el locul lui, în sufletele noastre. Suntem convinºi cã oamenii vor arunca din ce în ce mai puþine deºeuri în mediu pe mãsurã ce vom fi tot mai mulþi care sã le adunãm”, au fost de pãrere organizatorii zilei de curãþenie în parcul de la Simeria. La finalul zilei peste 4 tone de deºeuri au fost scoase din canalul care traverseazã parcul. Va mai fi nevoie de încã un efort pentru a se finaliza acþiunea pe întregul curs de apã. Suntem convinºi cã


16 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Septembrie 2013

Campionii României la fotbal-tenis sunt din Lupeni

C

ampionatul naþional de fotbal-tenis s-a þinut la Lupeni, în Valea Jiului, pentru cã sunt cei mai buni la acest sport. Mai mult, la Lupeni se antreneazã ºi cea care a câºtigat, ani la rând, tilul mondial la acest sport. Diana MITRACHE Bãieþi ºi fete, finaliºtii campionatului naþional la fotbal-tenis s-au luptat, cu medali-

ile pe masã, la Lupeni. A fost o întrecere durã, cu tineri extrem de talentaþi, toþi legitimaþi la Lupeni, pentru cã Clubul Comexim R Lupeni este cel mai

bun din þarã. Tot de aici, ne dau asigurãri antrenorii, vor pleca la campionatul mondial, câþiva tineri, fete ºi bãieþi. „Am jucat cu medaliile pe masã, pentru titlul de campioni. De acest turneu final depinde chiar formarea lotului României. În finalã sau calificat douã echipe din Salonta ºi

noi, pentru cã Victory din Cluj nu s-au prezentat, deoarece nu aveau ºanse. Noi am condus”, a declarat Dima Druncea, antrenorul echipei de la Lupeni. Campionii României sunt, aºadar din Lupeni, iar aceastã echipã este apreciatã la nivel naþional, pentru cã de aici pleacã la lotul naþional ºi mai apoi devin campioni mondiali, cei mai talentaþi ºi mai deºtepþi tineri. Asta pentru cã, spune preºedintele Federaþiei Naþionale de Fotbal-Tenis, niciun fotbalist ºi nicio fotbalistã care nu are rezultate la ºcoalã, nu ajunge în lot. „A fost un turneu de final de campionat,

cu echipa din Lupeni, ce a plecat ca favoritã ºi la juniori ºi la fete. Mã bucur foarte mult cã am reuºit sã organizãm finala aici la Lupeni, pentru cã e bine sã se joace finala aici la o gazdã ce are ºanse de a câºtiga”, a declarat Sabino Frederico Tereza Da Luz Tavareº, preºedintele Federaþiei Române de Fotbal-Tenis, care a fost ºi arbitru în finala de la Lupeni. De precizat cã, poate cea mai bunã sportivã, la nivel mondial, cu 5 titluri mondiale câºtigate pânã acum este din Lupeni. A ajuns studentã

la Bucureºti, a câºtigat ºi aceastã finalã ºi acum va reprezenta România cu aceleaºi ºanse ca ºi pânã acum. „Tot aici avem ºi cea mai bunã fatã din lume. Ana-Maria Gherghel e jucãtoarea numãrul 1 la monentul actual în lume. A câºtigat ultimele 5 medalii, din 5 posibile”, a mai adãugat preºedintele federaþiei.


CVJ NR. 456, LUNI 23 SEPTEMBRIE 2013