Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 441

Cronica Vãii Jiului Luni, 2 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Planuri da, bani ba!

Râsu’ - plânsu‘ la Valea de Brazi

Obligaþi sã sarã trei garduri pentru a ajunge în propria gospodãrie!

D

e circa doi ani, în Valea Jiului existã intenþia construirii unor puncte de informare turistice în trei localitãþi, Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, însã pânã acum, niciunul nu s-a concretizat.

>>> PAGINA A 4-A

Capace de canal descoperite la centrele de colectare a fierului vechi

P

robleme fãrã soluþii. Reprezentanþii ApaServ Valea Jiului se ”luptã” de mult timp încoace cu furtul capacelor de canal. În Valea Jiului acest fenomen este unul greu de stãpînit.

>>> PAGINA A 5-A

Chinezii, singurii ofertanþi la Mintia

A

siaticii ºi-au manifestat intenþia de a investi la Complexul Energetic Hunedoara, mai exact la Termocentrala Mintia.

>>> PAGINA A 11-A Protest inedit la 30 de kilometri de Petroºani

Lanþ uman pe pîrtia Transalpina Schi Resort

Î

T

rei familii din localitatea Valea de Brazi se judecã pentru fosta uliþã, un drum de þarã folosit de peste 100 de ani fãrã probleme, dar pe care unul dintre vecini a pus stãpânire ºi l-a blocat peste noapte. Situaþia pare fãrã ieºire, iar de câteva luni o femeie de 78 de ani ºi fiica ei, care are un copil de nici doi ani, sunt nevoite sã sarã trei garduri ca sã ajungã la drumul principal ºi asta pe proprietãþile altora. >>> PAGINA A 3-A

n timp ce în Staþiunea Parâng lucrãrile de modernizare a domeniului schiabil sînt blocate, fãrã ca cineva sã ia o poziþie fermã, la doar cîteva zeci de kilometri de Petroºani sute de persoane au luat parte la un protest inedit, pe pîrtia Transalpina Schi Resort.

>>> PAGINA PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septembrie 2013

Râsu’ - plânsu‘ la Valea de Brazi

Obligaþi sã sarã trei garduri pentru a ajunge în propria gospodãrie!

T

rei familii din localitatea Valea de Brazi se judecã pentru fosta uliþã, un drum de þarã folosit de peste 100 de ani fãrã probleme, dar pe care unul dintre vecini a pus stãpânire ºi l-a blocat peste noapte. Situaþia pare fãrã ieºire, iar de câteva luni o femeie de 78 de ani ºi fiica ei, care are un copil de nici doi ani, sunt nevoite sã sarã trei garduri ca sã ajungã la drumul principal ºi asta pe proprietãþile altora. Carmen COSMAN La 78 de ani, o femeie din localitatea Valea de Brazi – Uricani este nevoitã sã sarã trei garduri pentru a ajunge la „Sfânta Bisericã”, dupã cum singurã mãrturiseºte. E singurul loc unde se mai duce, în rest stã doar acasã. E prea obositor sã mai iasã ºi pânã la magazinul alimentar, pentru cã nu are nici un drum de acces, iar la vârsta ei sã mai sarã gardul este mult prea mult. În aceeaºi situaþie este ºi fiica femeii, care sare gardurile ºi cu copilul de doar un an ºi ºapte luni în braþe. O situaþie apãrutã în urmã cu câteva luni, când un vecin s-a împroprietãrit, cu acordul instanþei, cu vechiul drum de acces, practic o uliþã folositã din moºi strãmoºi de peste 100 de ani, ºi a blocat accesul pentru vecinii lui. „Mã afecteazã foarte mult. Eu sunt nevoitã sã sar trei garduri ca sã ajung acasã la mine, cu copil mic în braþe. Mai încalc ºi proprietatea altora ºi am fost chiar bãtutã pentru acest lucru. Dacã am nevoie de o ambulanþã sau de pompieri, nu ºtiu ce fac. Nu mai am acces la drum. Mi s-a sistat unul, dar nu mi-au dat nimic în loc”, povesteºte Raveca Bucãtaru. ªi mai sunt ºi alte familii care au terenuri mai jos de uliþa blocatã, dar nimeni nu a þinut cont de ele.

D

rum blocat prin decizia instanþei Problemele privind aceastã cale de servitute au apãrut în urmã cu mai mulþi ani, când familia Cimponer a

invocat în instanþã faptul cã i-au apãrut crãpãturi în casã din cauza unei maºini de mare tonaj pe care ar fi folosit-o Raveca Bucãtaru ºi concubinul acesteia. În consecinþã a cerut magistraþilor nu numai sã blocheze drumul pentru maºini, dar ºi sã-i împiedice sã mai treacã cu piciorul, cum se spune. În proces a fost chematã ºi o a treia vecinã, Marina Vãgãun, prin curtea cãreia s-ar fi dorit înfiinþarea unei noi uliþe. A venit chiar ºi un expert, care, din drumul principal, a trasat liniile imaginare ale viitoarei cãi de servitute. Un raport de

expertizã topograficã halucinant, care ar fi sfãrâmat mormintele pãrinþilor Marinei Vãgãun, fosa septicã, conductele ce trec prin pãmânt sau fântâna. „Expertul nici nu a intrat în curtea mea ºi a dat

douã posibilitãþi de drum: peste mormintele pãrinþilor mei, fosã septicã, þevi de canalizare sau pe lângã fântâna ziditã din piatrã, aºa cum se construia la 1900”, povesteºte Marina Vãgãun. Mai mult, aceasta a rãmas surprinsã sã constate cã în Cartea Funciarã i-au apãrut, peste noapte

peste 400 mp de teren în plus, „luaþi” de la altã vecinã, aºa încât sã se creeze aparenþa existenþei unei suprafeþe suficient de mari de teren pentru amenajarea unei noi cãi de servi-

tute. ªi, mai mult decât atât, sãtenii aratã hãrþi ºi vechi înscrisuri din CF care relevã faptul cã vechea uliþã nu a aparþinut niciodatã vecinilor lor ori vechilor proprietari ai casei, iar încurcãtura ar fi apãrut odatã cu deschiderea de cãtre familia Cimponer a unui proces de ieºire din indiviziune, când calea de servitute a fost intabulatã greºit pe numele lor.

C

u vaca în spate peste gard?! La petroºani, reclamanþii nu au avut câºtig de cauzã, sentinþa pronunþatã anul trecut fiindu-le defavorabilã, dupã ce

instanþa a fãcut chiar ºi cercetarea la faþa locului pentru a vedea exact cum stã situaþia. La recurs, însã, au câºtigat, iar vechea uliþã a fost blocatã. Cei care au solicitat blocarea cãii de acces pe motiv cã ar fi proprietari pe aceasta spun cã au fost nevoiþi sa apeleze la aceastã soluþie radicalã pentru ca le era pusa in pericol integritatea casei. Ei spun cã accesul cu maºini grele pe vechiul drum le-a crãpat zidurile casei, dar nu s-

au gândit nicio secundã cã vecinii lor nu pot ajunge la propria gospodãrie. Scandalul este departe de a se fi încheiat, iar pe rolul instanþei se aflã o nouã cerere, însã termen în decembrie. Grav este cã vine iarna, iar familia Bucãtaru riscã sã moarã de frig în casã, pentru cã nu poate sãºi aducã nici mãcar o roabã de lemne pentru a se încãlzi. ªi, mai în glumã, mai în serios, Raveca Bucãtaru se gândeºte ce va face când vaca aflatã la pãºune în munte alãturi de cireadã va veni acasã, al iernat. Cum o va trece, spate, peste trei garduri?!


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septembrie 2013

Planuri da, bani ba! D

e circa doi ani, în Valea Jiului existã intenþia construirii unor puncte de informare turistice în trei localitãþi, Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, însã pânã acum, niciunul nu s-a concretizat Luiza ANDRONACHE

L

a Petroºani....

Punctul de informare turisticã trebuia sã fie construit ºi sã funcþioneze déjà, însã birocraþia ºi avizele dinspre centru au fãcut ca acum, dupã mai

bine de un an, sã ne mai punem problema infiinþãrii sau nu a acestui obiectiv. “ Noi sperãm cã acest obiectiv se va face. Am fãcut tot ceea ce ni s-a cerut de cãtre Organismul Intermediar pentru Turism din cadrul Ministerului Dezvoltãrii ºi Turismului , iar acum mingea este în terenul lor. Ei trebuie sã facã toate demersurile necesare ºi sã ne dea aprobarea, pentru cã acest proiect a fost depus pe POR 2007- 2013. Pânã la sfârºitul anului trebuie sã finalizeze toate procedurile,

iar noi sã demarãm acest proiect ”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. În cazul în care lucrurile nu se vor miºca mai repede, este clar cã banii europeni pentru acest obiectiv se vor pierde. Punctul de informate turisticã ar trebui sã fie ridicat în zona Parchetului Petroºani, iar asta pentru o informare corectã a turiºtilor care ajung în Valea Jiului. Valoarea proiectului este de 600.000 de lei, dintre care 2 % contribuþia primãriei.

L

a Lupeni...

ªi aici, administraþia localã vrea con-

strucþia unui asemenea obiectiv pentru o informare în timp real a turiºtilor care vor sã ajungã în Straja. Pentru ca acest lucru sã fie posibil, administraþia localã a demarat demersurile, dar lucrurile se miºcã destul de greu. „ Avem mare nevoie de un punct de informare turisticã în municipiul nostru ºi sperãm la asta, chiar dacã primãria Lupeni ºi nu numai, ci toate primãriile duc o mare lipsã de fonduri. Sperãm sã reuºim aplicarea acestei intenþii prin proiecte europene. Se lucreazã la asta, iar proiectul îl avem deja ”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni.

L

doi ani, cei din primãrie se gândeau unde sã-l facã, existând la acea vreme o dilemã vizavi de spaþiu, mai apoi nu s-a mai spus nimic. Nici de locaþie ºi nici de intenþia continuãrii acestui proiect.

P

unct de informare înfiinþat de un operator privat Din fericire, însã, în Valea Jiului existã un punct în care turiºtii pot obþine date despre locurile turistice din

Valea Jiului ºi care nu sunt deloc puþine. Acesta este amplasat în spatele Parcului Carol Schreter din Petroºani ºi este funcþional datoritã unui operator privat de turism, Romeo Roºia.

a Vulcan…

De altfel, aici s-a vorbit pentru prima datã despre un asemenea loc, iar dacã la început, acum mai bine de

Termen de înscriere prelungit la ªcoala Sanitarã de la Casa de Culturã Petroºani

C

ei care vor sã urmeaze cursurile unei ºcoli postliceale sanitare, pot sã se înscrie pânã la data de 1 octombrie. Conducerea ºcolii care funcþioneazã la Casa de Culturã, a decis prelungirea perioadei de depunere a dosarelor. Luiza ANDRONACHE Înscrierile la ªcoala Sanitarã din cadrul Casei de Culturã de la Petroºani se fac zilnic, iar conducerea a decis sã prelungeascã termenul pânã la 1 octombrie. “ Avem în fiecare zi înscrieri, au început sã vinã, iar noi îi aºteptãm pânã la data de 1 octombrie. Vreau sã menþionez faptul cã aceastã ºcoalã sanitarã este una acreditatã, cu toate avizele, iar acest

lucru se poate verifica pe site-ul Ministerului Educaþiei. De asemenea, cine vrea sã obþinã mai

multe informaþii, poate veni la noi ”, ne-a declarat Mia Albescu, director ªcola Sanitarã Petroºani. De altfel, cursurile se vor stabili de comun acord cu elevii, în funcþie de timpul lor. “ ªtim cã majoritatea elevilor lucreazã pentru a-ºi putea plãti ºi ºcoala ºi de aceea, orele de curs sau cele de practicã, vor fi sta-

bilite ºi în funcþie de timpul lor”, a mai precizat Mia Albescu. Iar, lectorii care predau aici, sunt medici ºi asistente de la Spitalul de Urgenþã. Un avantaj pentru viitorii cursanþi ai acestei ºcoli postiliceale, este acela cã la dosarul de înscriere nu se cere ºi diploma de bacalaureat.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septembrie 2013

Simota rãmâne în arest preventiv

Verificãri la ALOFM

C

onducerea AJOFM Hunedoara verificã mai multe informaþii potrivit cãrora angajaþi ai instituþiei din municipiul Vulcan deruleazã ºi alte activitãþi care le aduc venituri, în afara celor cuprinse în fiºa postului. Maximilian GÂNJU Mai mulþi absolvenþi de liceu care au mers sã-ºi depunã dosarele pentru a primi ajutor de ºomaj au susþinut cã de la Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã din Vulcan li s-au fãcut formele pentru a contribui la Pilonul II de pensii private. Practic, tinerii sunt asiguraþi pentru pensiile private, iar când se vor angaja vor contribui direct la fond. Numai cã, activitatea nu este legalã pentru cã s-a

derulat în incinta instituþiei de stat ºi în interesul unei bãnci private. Afacerea, dacã se confirmã, aduce venituri ºi celor care încheie aceste asigurãri, în

M

agistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au decis prelungirea mandatelor de arestare preventivã în cazul afaceristului Alin Simota cât ºi al complicilor sãi. telefonic, a preferat sã nu comenteze. În schimb, conducerea AJOFM Hunedoara spune cã va demara o anchetã pentru a vedea dacã se confirmã informaþiile. “În timpul programului nu au voie sã desfãºoare alte activitãþi decât cele legate de fiºa postului. Este prima datã când aud aºa ceva. Aº fi avut nevoie ºi de o reclamaþie scrisã dacã poate cineva sã o facã, pentru a descoperi adevãrul. Noi o sã facem o verificare acolo, la

Vulcan”, a declarat directorul executiv al Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara, Vasile Iorgovan-Velichi. Oficialul îi încurajeazã pe cei care susþin cã li s-au întocmit aceste asigurãri fãrã a putea alege singuri la ce societate sã îºi încheie contract pentru pensie privatã, sã trimitã sesizãrile direct pe adresa sa de e-mail publicatã pe site-ul AJOFM Hunedoara.

Capace de canal descoperite la centrele de colectare a fierului vechi

O problemã a fost identificatã ºi în curtea societãþilor care au ca profil colectarea fierului vechi. Deºi s-au purtat discuþii cu aceºtia se pare cã în continuare achiziþioneazã capacele de canal furate. ”Au fost identificate, capacele de canal sînt rupte în douã, în trei. Nimeni nu ia capacele de canal ca sã le þinã acasã în vitrinã, le ia ca sã facã bani”, a mai precizat sursa citatã. Chiar ºi pe drumul care duce spre societatea de apã au fost furate capacele de canal. La cîþiva metri distanþã de sediul societãþii sînt capace lipsã care au fost înlocuite cu...plãci de beton. Existã ºi cazuri mai rele în care lipsa capacelor de canal este semnalizatã cu...crengi.

urma comisionului oferit de firma privatã pentru fiecare contract în parte. ªeful ALOFM Vulcan, Mariana Nedelea, contactatã

P

robleme fãrã soluþii. Reprezentanþii ApaServ Valea Jiului se ”luptã” de mult timp încoace cu furtul capacelor de canal. În Valea Jiului acest fenomen este unul greu de stãpînit. Reprezentanþii societãþii de apã spun cã mai mulþi facturi ar trebui sã se implice la stoparea acestui fenomen. Monika BACIU ”Este o problemã la care doresc sã gãsesc soluþie nu doar eu ci ºi împreunã cu administratile locale, am sperat sã gãsim o soluþie de rezolvare dar încã nu am ajuns la acea situaþie. În continuare se furã capace de canal care sunt duse la fier vechi. Dacã nu vom face un front comun între administraþie,

poliþie ºi celelalte instituþii ca sã îi prevenim pe cei care iau fierul vechi ca nu este bine ºi este în detrimentul celor din Valea Jiului sã primeascã capacele de canal, nu vom rezolva nimic. Din pãcate cei de la fier vechi nu au

înþeles acest lucru, profitul lor este mai important decît situaþia din Valea Jiului”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Maximilian GÂNJU Afaceristul din Valea Jiului a mai avut o tentativã de a ieºi din arest, însã judecãtorii Curþii de Apel Alba

Iulia au decis cã nu poate fi judecat în libertate pentru infracþiunile cu violenþã, cãmãtãrie sau ºantaj de care este acuzat de cãtre procurori. Alin Simota a mai avut douã încercãri pânã acum de a-i convinge pe judecãtori cã nu reprezintã un pericol social ºi poate fi judecat în stare de libertate, ambele au fost însã soldate cu eºecuri. Alin Simota este cercetat penal de cãtre procurorii DIICOT pentru cã ar fi condus o grupare extrem de violentã care se ocupa

de cãmãtãrie, ºantaj, bãtãi la comandã sau chiar rãpiri. Afaceristul era chiar capul acestei grupãri susþin anchetatorii. Alãturi de el mai

sunt cercetaþi tot în stare de arest prevenit ºi Cristian Litera, Mircea Vorodi, Ioan Moldovan dar ºi Florin Muntean. Alþi suspecþi care fãceau parte din grupare sunt cercetaþi penal în stare de libertate, printre ei fiind ºi fosta soþie a lui Alin Simota, actuala soþie a lui Cristian Litera. Decizia magistraþilor de la Curtea de Apel Alba a fost atacã cu recurs de cãtre cei cinci, iar dosarul se va judeca la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septembrie 2013

Aleg calea strãinãtãþii în lipsa locurilor Telescaun gol, turiºti puþini urismul montan de varã nu a T avut nicio semnificaþie pentru de muncã din Valea Jiului

ª

omerii au lipsit la bursã. Vineri la Petroºani a avut loc o nouã bursã a locurilor de muncã adresatã ºomerilor. Dacã la nivelul municipiului Petroºani sînt înregistraþi în evidenþele Agenþiei Locale Pentru Ocuparea Forþei de Muncã peste 1200 de persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã, la bursa de vineri au venit doar cîþiva zeci, care spun cã oferta pe piaþa muncii este redusã.

„Nu am gãsit nimic. Caut din februarie loc de muncã. Am mai multe calificãri, dar nu am experienþã ºi nu mã angajeazã nimeni”, spune un ºomer. ªomerii spun cã în lipsa unui loc de muncã trãiesc de pe urma ajutorului de ºomaj, însã se gîndesc serios sã plece peste hotare. ”Am ajutor de ºomaj. Din asta trãiesc. Mã gîndesc sã îl întrerup ºi sã plec în strãinãtate. Aici nu avem ce face”, spune un alt ºomer. Angajatorii sînt puþini cei care au gãsit candidatul ideal. ”Cãutãm vopsitori industriali. Nu am gãsit niciun candidat pentru cã nu au experienþã”,

spune un angajator. La bursa organizatã vineri la Petroºani, angajatorii au fost cam aceeaºi ca ºi dãþile trecute. ”Am avut ºase angajatori prezenþi, din care trei sunt din domeniul serviciilor, un angajator din domeniul confecþiilor, unul pe construcþii. Numãrul locurilor de muncã puse la dispoziþia ºomerilor a fost de 41, iar participanþii au fost foarte puþini. Numãrul participanþilor cred cã este redus ºi datoritã faptului cã locurile de muncã care apar sînt aproximativ aceleaºi. Nu am avut nicio modificare ca ºi meserii pe care noi le oferim”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Douã persoane din cele 52 prezente la bursa locurilor de muncã au fost angajate de cei 6 angajatori. 42 de locuri au fost vacante la bursa organizatã, vineri, la Petroºani însã locurile de muncã au fost cam aceleaºi care ºi la bursele trecute.

Valea Jiului în acest an. În Staþiunea Parâng de-abia dacã au urcat câþiva turiºti, iar in rest nicio miºcare în afarã de telescaunul care a rulat gol în cea mai mare parte a timpului. Luiza ANDRONACHE

Sâmbãtã, 31 august, în ultima zi calendaristicã de varã, de dimineaþã, cu prima cursã spre Parâng s-au îmbarcat câþiva turiºti, dar care au coborât mai apoi în jurul prânzului. În rest, angajaþii

telescaunul au rulat instalaþia goalã, în speranþa cã poate, poate, mai vine vreunul. “ Instalaþia merge, pentru cã, cine ºtie, poate mai vine vreun turist. În plus de asta, unii din ei mai sunt pe traseu, cu scaunul, în

coborâre”, au spus angajaþii de acolo. De altfel, toatã aceastã vara a fost una cum nu se poate mai pãguboasã pentru cei care închiriazã camere, pentru cã nu au avut clienþi mai deloc. Turiºtii puþini care au fost la munte au ºi plecat în aceeaºi zi, dupã plim-

barea prin staþiune. De altfel, numãrul redus de turiºti la munte în aceastã varã s-a datorat ºi faptului cã instalaþia nici nu a funcþionat câteva sãptãmâni, pentru cã a fost în revizie.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septembrie 2013

Gropile din Aninoasa, astupate de operatorul de apã ºi canalizare

L

ocalnicii din Aninoasa vor avea nu numai apã potabilã ºi canalizare în case, dar ºi un drum reparat în unele puncte. Nu de administraþia publicã localã, care este în insolvenþã ºi nu are bani de investiþii, ci de operatorul de apã din Valea Jiului. Carmen COSMAN Oraºul Aninoasa are, cu siguranþã, unul dintre cele mai degradate drumuri de acces din judeþ. Sutele de gropi pun la grea încercare nervii ºoferilor, nevoiþi sã facã slalom printre cratere, dar chiar ºi aºa tot nu pot evita toate gropile din carosabil. O parte dintre ele vor dispãrea

însã, odatã cu proiectul de reabilitare a conductelor de apã ºi canalizare din oraº, derulat cu fonduri europene de SC ApaServ Valea Jiului SA. Iar la finele sãptãmânii trecute, executanþii proiectului turnau deja asfalt în zonele unde au lucrat la introducerea noilor conducte. „Conform autorizaþiei de construcþie, trebuie sã rea-

ducem trenul la starea iniþialã. În data de 16 septembrie trebuie sã facem recepþia la prima lucrare, care a vizat oraºele Petrila ºi Aninoasa. Per total, la nivelul Vãii Jiului s-a realizat peste 50% din proiect ºi suntem pe primul loc în regiune ºi pe primele trei locuri la nivel naþional la acest capitol”, a declarat directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram.

R

eþele noi pentru toatã Valea Jiului Contractul de finanþare pentru Proiectul “Extinderea

Primãria Vulcan modernizeazã stadionul

A

dministraþia publicã localã de la Vulcan a alocat 25 de mii de lei pentru modernizarea stadionului localitãþii, însã investiþia preconizatã la bazã sportivã este mult mai mare. Lucrãrile se vor face etapizat însã, în funcþie de banii disponibili la bugetul localitãþii. Maximilian GÂNJU

„Am alocat suma de 25.000 de lei pentru lucrãri de modernizare la stadion. Treptat, vrem sã facem cîte ceva, þinînd cont ºi de posibilitãþile financiare. Mã mîndresc însã cu faptul cã în acest moment în municipiul Vulcan se lucreazã la ºase obiective. Iar acest lucru nu este deloc puþin. Într-

un timp foarte scurt vom începe lucrãrile ºi în Cartierul Centru Vechi, acolo unde am început în urmã cu

ceva vreme”, au declarat reprezentanþi ai administraþiei locale. La stadionul din Vulcan unde sunt deru-

ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara – Valea Jiului” a fost semnat în data de 28.03.2011, durata de finanþare fiind de 50 de luni, pânã în data de 31 mai 2015. Valoarea eligibilã a proiectului, conform Programului Operaþional Sectorial Mediu, este de 168.500.000 lei, din care 85 % contribuþia Uniunii Europene, prin Fondul de Coeziune – 143.225.000 lei; 13 % Buget de Stat – 21.905.000 lei, respectiv 2 % din bugetul local – 3.370.000 lei. Proiectul cuprinde trei late o serie de evenimente ºi de cãtre municipalitate, au fost efectuate reparaþii la tribune, astfel încît sã nu mai existe pericolul pentru spectatorii care vin la meciuri.

contracte de asistenþã tehnicã, ºapte contracte de lucrãri ºi un contract de furnizare utilaje, respectiv Asistenþa Tehnicã pentru Managementul Proiectului, Asistenþa Tehnicã pentru Supervizarea Lucrãrilor, Audit, Extinderea Staþiei de epurare a apei uzate Dãnuþoni, Valea Jiului, Reabilitarea Staþiei de Tratare a apei Valea de Peºti ºi a Captãrii Lazãru, Valea Jiului, Reabilitarea Staþiei de Tratare a apei Jieþ ºi sistemele de clorinare pentru localitãþile Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa,

Extinderea ºi reabilitarea sistemului de alimentare cu apã ºi de canalizare în aglomerarea Petroºani – Municipiul Petroºani, Extinderea ºi reabilitarea sistemului de alimentare cu apã ºi de canalizare în aglomerarea Petroºani – localitãþile Petrila ºi Aninoasa, Extinderea ºi reabilitarea sistemului de alimentare cu apã ºi de canalizare în aglomerarea Petroºani – Municipiul Vulcan, Zonarea sistemelor de alimentare cu apã din Valea Jiului ºi Contract de furnizare utilaje.


8 Actualitate

ª

oc în lumea fotbalului din Valea Jiului. Preºedintele Clubului de Fotbal Jiul Petroºani, Boboc George, s-a stins din viaþã vineri, 30 august, la vîrsta de 52 de ani. Boboc George este caracterizat de cunoscuþi ca fiind o legendã, care a oferit prea mult ºi a primit prea puþin. Boboc George s-a nãscut în 19 septembrie 1961 ºi-a stins din viaþã, la spitalul de Urgenþã din Petroºani în 30 august 2013. Monika BACIU Acesta ºi-a început cariera la Flacãra Odobeºti, a continuat la Unirea Focºani. Cel mai important moment al tinereþii sale a fost în anul 1982 cînd a fost convocat la Lotul Naþional de Juniori. În anul 1986 soseºte în Valea Jiului unde continuã

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septembrie 2013

George Boboc s-a stins din viaþã

cariera fotbalisticã pînã în august 2013. ”S-a stins din viaþã o legendã, o legendã în viaþã putem spune pînã acum cîteva zile. George Boboc pentru mine a fost, în primul rînd un prieten, ºi apoi omul care s-a ocupat de destinele echipele Jiului Petroºani din punct de vedere al administraþiei ºi al

staff-ului de îndrumare a echipei. George Boboc a stat 22 de ani pe diferite funcþii la Jiul, a venit în aprilie 1991 ºi din pãcate august 2013 ne gãseºte în situaþia de a vorbi de el la trecut. A fost un om care a ºtiut sã depãºeascã momentele foarte dificile prin care a trecut Jiul, începînd de la retrogradarea din 2001 în Divizia C, sau în campionatul judeþean 8 ani mai tîrziu, dar ºi în cele de glorie cum au fost, spre exemplu, promovarea Jiului în anul 2005-2006 în Divizia A unde a jucat timp de douã sezoane. El a ºtiut sã fie mereu un liant între jucãtori ºi conducãtori, între jucãtori ºi jucãtori pentru cã ºi acolo au existat numeroase probleme, dar mai ales a fost omul care a fãcut zeci de mii, dacã nu peste sutã de mii de kilometri în momentele relaþionale pe care le impunea fotbalul prin relaþiile cu federaþia sau liga profesionistã cu clubul Jiul Petroºani. George Boboc nu s-a dat înapoi sã lucreze fie cu mari conducãtori ai fotbalului, începînd cu Bella Karoly, Mircea Sandu sau Miticã Dragomir pînã la a

se

duce la fel, cu inimã deschisã, cãtre conducãtorii de la echipele Certej, Ghelari, Haþeg, Uricani sau Vulcan la nivelul Ligii a patra. Cam acesta a fost George Boboc”, a spus Genu Tuþu, gazetar sportiv ºi prieten cu Boboc George. Genu Tuþu spune cã vestea morþii lui Boboc George a cãzut ca un trãsnet, asta chiar dacã acesta s-a zbãtut între viaþã ºi moarte timp de o sãptãmînã cât a fost internat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani în comã. ”El se ºtie, de ºapte zile se afla menþinut în viaþã doar de aparate ºi probabil mãi puþã fi menþinut, dar era evidentã comã ºi faptul cã nu mai putea fi readus la viaþã. A cãzut ca un trãsnet ceea ce s-a întîmplat în duminca aceea, datoritã efortului ºi poate datoritã unui ºpriþ mai prelungit cu prietenii, dar asta nu înseamnã cã trebuie sã mori, a ajuns în situaþia aceea dupã atacul cerebral, acea stare medicalã de comã indusã. Faptul cã a murit în 30 august suprinde doar prin faptul cã eram obiºnuit cu George Boboc, prietenul meu de caterincã cu care

am împãrþit camera fie în Cipru, fie în Croaþia, Satu Mare, la Predeal, sau unde ne-au mai dus de-a lungul anilor drumurile fotbalului, în calitatea mea de cronicar legat de echipa Jiul Petroºani, care la anul va împlini 95 de ani fãrã George Boboc”, mai spune Genu Tutu. Probleme din ultima perioadã cu care s-a confruntat Jiul Petroºani ºi arestarea lui Alin Simota au contribuit la decesul legendei fotbalului din Valea Jiului. ”George Boboc ºi Jiul Petroºani au prins mai multe perioade grele din 1991 încoace, dar ceea ce s-a întîmplat acum a fost dupã pãrerea mea peste puterile umane, el nu-ºi mai luase salariul de foarte multã vreme, dispariþia lui Alin Simota a lãsat foarte multe treburi încurcate în curtea clubului pe care George a trebuit sã le rezolve, fugi la Bucureºti, fugi la Deva, fugi dupã jucãtori. L-am vãzut într-o nefireascã stare de stres cu atît mai mult cu cît el a fost un om foarte liniºtit. Toate aceste lucruri l-au afectat într-un mod tragic, toate aceste lucruri chiar înainte cu doau sãptãmîni de a împlini 52 de ani”, mai spune gazetarul sportiv. Cum îl caracterizeazã prietenii pe cel care a fost George Boboc? Un om simplu, modest, care s-a bucurat pentru reuºitele echipei, dar din umbrã. ”George Boboc nu a avut perioade de glorie, Jiul a avut perioade bune, promovarea din 1996 ºi cea din 2005, deci la un interval de nouã ani ºi chiar ºi revenirea din Divizia C în vara anului 2003. George Boboc a fost un om modest care nu venea nici la fotografia de grup pentru cã zicea cã nu este vedetã, s-a bucurat doar singur dupã un meci s-au o campanie de promovare la un vin, la un ºpriþ de varã cu prietenii. Nu se potriveºte termenul de glorie a lui

Campanie pentru copiii aflaþi în risc de abandon ºcolar

C

ampanie pentru strângere de rechizite noi pentru copiii cu potenþial intelectual ridicat, dar care sunt în risc de abandon ºcolar, organizatã de CARITAS, Erste Stitfund cu sprijinul Primãriei municipiului Petroºani. Organizatorii se aºteaptã la o reuºitã, Caritas Alba Iulia ºi magazinul Diverta fiind primii care dau “tonul”. “"RECHIZITE PENTRU MINÞI ISCUSITE" reprezintã a treia acþiune în cadrul proiectului Turn Things Around, al cãrui principal finanþator este ERSTE Stiftung, cu sprijinul Primãriei Municipiului Petroºani.

George Boboc, gloria a fost a fotbaliºtilor iar George Boboc, aºa cum spunea ºi Ion Danciu într-o discuþie pe care am avut-o la telefon în cursul zilei, a dat prea mult ºi a primit prea puþin”, a mai spus Genu Tutu. George Boboc a fost de mai bine de douã decenii la Jiul, timp în care a fost mîna dreaptã a tuturor preºedinþilor care au trecut pe la Jiul. A rãmas la echipã indiferent de vremuri ºi a pus suflet pentru culorile alb-negru. George Boboc avea probleme cu tensiunea. ”A fost obosit a lucrat mult ºi acasã, a fost ºi stresat sã înscriem echipa în campionat” spune Marin Tudorache, managerul echipei de fotbal Jiul Petroºani. Boboc George va fi înmormîntat astãzi (lunin.r.) în Odobeºti Vrancea.

Urmãrim sensibilizarea membrilor comunitãþii cu privire la nevoile celor din jur, prin dezvoltarea spiritului civic ºi a responsabilitãþii sociale, concentrîndune pe susþinerea educaþiei copiilor ºi adolescenþilor. Campania constã în strîngerea de rechizite noi ce vor fi donate unor copii cu potenþial intelectual ridicat, dar care sunt în risc de abandon ºcolar din cauza imposibilitãþii familiei de achiziþionare a minimului de rechizite necesar la începutul anului ºcolar. Astfel, ne vom adresa persoanelor care vor cumpãra rechizite ºcolare în perioada premergãtoare începerii anului ºcolar de la librãria Diverta, partener oficial al campaniei, sã achiziþioneze rechizite ce vor fi donate unor copii sãraci, care pot fi chiar colegi ai copiilor lor. Caritas Alba Iulia ºi Diverta vor face de la bun început propriile donaþii în cadrul acestei campanii, pentru a servi ca un exemplu de bunã practicã pentru comunitatea petroºãneanã. Rechizitele donate vor intra în posesia copiilor chiar în prima zi de ºcoalã.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro


8 Actualitate

ª

oc în lumea fotbalului din Valea Jiului. Preºedintele Clubului de Fotbal Jiul Petroºani, Boboc George, s-a stins din viaþã vineri, 30 august, la vîrsta de 52 de ani. Boboc George este caracterizat de cunoscuþi ca fiind o legendã, care a oferit prea mult ºi a primit prea puþin. Boboc George s-a nãscut în 19 septembrie 1961 ºi-a stins din viaþã, la spitalul de Urgenþã din Petroºani în 30 august 2013. Monika BACIU Acesta ºi-a început cariera la Flacãra Odobeºti, a continuat la Unirea Focºani. Cel mai important moment al tinereþii sale a fost în anul 1982 cînd a fost convocat la Lotul Naþional de Juniori. În anul 1986 soseºte în Valea Jiului unde continuã

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septembrie 2013

George Boboc s-a stins din viaþã

cariera fotbalisticã pînã în august 2013. ”S-a stins din viaþã o legendã, o legendã în viaþã putem spune pînã acum cîteva zile. George Boboc pentru mine a fost, în primul rînd un prieten, ºi apoi omul care s-a ocupat de destinele echipele Jiului Petroºani din punct de vedere al administraþiei ºi al

staff-ului de îndrumare a echipei. George Boboc a stat 22 de ani pe diferite funcþii la Jiul, a venit în aprilie 1991 ºi din pãcate august 2013 ne gãseºte în situaþia de a vorbi de el la trecut. A fost un om care a ºtiut sã depãºeascã momentele foarte dificile prin care a trecut Jiul, începînd de la retrogradarea din 2001 în Divizia C, sau în campionatul judeþean 8 ani mai tîrziu, dar ºi în cele de glorie cum au fost, spre exemplu, promovarea Jiului în anul 2005-2006 în Divizia A unde a jucat timp de douã sezoane. El a ºtiut sã fie mereu un liant între jucãtori ºi conducãtori, între jucãtori ºi jucãtori pentru cã ºi acolo au existat numeroase probleme, dar mai ales a fost omul care a fãcut zeci de mii, dacã nu peste sutã de mii de kilometri în momentele relaþionale pe care le impunea fotbalul prin relaþiile cu federaþia sau liga profesionistã cu clubul Jiul Petroºani. George Boboc nu s-a dat înapoi sã lucreze fie cu mari conducãtori ai fotbalului, începînd cu Bella Karoly, Mircea Sandu sau Miticã Dragomir pînã la a

se

duce la fel, cu inimã deschisã, cãtre conducãtorii de la echipele Certej, Ghelari, Haþeg, Uricani sau Vulcan la nivelul Ligii a patra. Cam acesta a fost George Boboc”, a spus Genu Tuþu, gazetar sportiv ºi prieten cu Boboc George. Genu Tuþu spune cã vestea morþii lui Boboc George a cãzut ca un trãsnet, asta chiar dacã acesta s-a zbãtut între viaþã ºi moarte timp de o sãptãmînã cât a fost internat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani în comã. ”El se ºtie, de ºapte zile se afla menþinut în viaþã doar de aparate ºi probabil mãi puþã fi menþinut, dar era evidentã comã ºi faptul cã nu mai putea fi readus la viaþã. A cãzut ca un trãsnet ceea ce s-a întîmplat în duminca aceea, datoritã efortului ºi poate datoritã unui ºpriþ mai prelungit cu prietenii, dar asta nu înseamnã cã trebuie sã mori, a ajuns în situaþia aceea dupã atacul cerebral, acea stare medicalã de comã indusã. Faptul cã a murit în 30 august suprinde doar prin faptul cã eram obiºnuit cu George Boboc, prietenul meu de caterincã cu care

am împãrþit camera fie în Cipru, fie în Croaþia, Satu Mare, la Predeal, sau unde ne-au mai dus de-a lungul anilor drumurile fotbalului, în calitatea mea de cronicar legat de echipa Jiul Petroºani, care la anul va împlini 95 de ani fãrã George Boboc”, mai spune Genu Tutu. Probleme din ultima perioadã cu care s-a confruntat Jiul Petroºani ºi arestarea lui Alin Simota au contribuit la decesul legendei fotbalului din Valea Jiului. ”George Boboc ºi Jiul Petroºani au prins mai multe perioade grele din 1991 încoace, dar ceea ce s-a întîmplat acum a fost dupã pãrerea mea peste puterile umane, el nu-ºi mai luase salariul de foarte multã vreme, dispariþia lui Alin Simota a lãsat foarte multe treburi încurcate în curtea clubului pe care George a trebuit sã le rezolve, fugi la Bucureºti, fugi la Deva, fugi dupã jucãtori. L-am vãzut într-o nefireascã stare de stres cu atît mai mult cu cît el a fost un om foarte liniºtit. Toate aceste lucruri l-au afectat într-un mod tragic, toate aceste lucruri chiar înainte cu doau sãptãmîni de a împlini 52 de ani”, mai spune gazetarul sportiv. Cum îl caracterizeazã prietenii pe cel care a fost George Boboc? Un om simplu, modest, care s-a bucurat pentru reuºitele echipei, dar din umbrã. ”George Boboc nu a avut perioade de glorie, Jiul a avut perioade bune, promovarea din 1996 ºi cea din 2005, deci la un interval de nouã ani ºi chiar ºi revenirea din Divizia C în vara anului 2003. George Boboc a fost un om modest care nu venea nici la fotografia de grup pentru cã zicea cã nu este vedetã, s-a bucurat doar singur dupã un meci s-au o campanie de promovare la un vin, la un ºpriþ de varã cu prietenii. Nu se potriveºte termenul de glorie a lui

Campanie pentru copiii aflaþi în risc de abandon ºcolar

C

ampanie pentru strângere de rechizite noi pentru copiii cu potenþial intelectual ridicat, dar care sunt în risc de abandon ºcolar, organizatã de CARITAS, Erste Stitfund cu sprijinul Primãriei municipiului Petroºani. Organizatorii se aºteaptã la o reuºitã, Caritas Alba Iulia ºi magazinul Diverta fiind primii care dau “tonul”. “"RECHIZITE PENTRU MINÞI ISCUSITE" reprezintã a treia acþiune în cadrul proiectului Turn Things Around, al cãrui principal finanþator este ERSTE Stiftung, cu sprijinul Primãriei Municipiului Petroºani.

George Boboc, gloria a fost a fotbaliºtilor iar George Boboc, aºa cum spunea ºi Ion Danciu într-o discuþie pe care am avut-o la telefon în cursul zilei, a dat prea mult ºi a primit prea puþin”, a mai spus Genu Tutu. George Boboc a fost de mai bine de douã decenii la Jiul, timp în care a fost mîna dreaptã a tuturor preºedinþilor care au trecut pe la Jiul. A rãmas la echipã indiferent de vremuri ºi a pus suflet pentru culorile alb-negru. George Boboc avea probleme cu tensiunea. ”A fost obosit a lucrat mult ºi acasã, a fost ºi stresat sã înscriem echipa în campionat” spune Marin Tudorache, managerul echipei de fotbal Jiul Petroºani. Boboc George va fi înmormîntat astãzi (lunin.r.) în Odobeºti Vrancea.

Urmãrim sensibilizarea membrilor comunitãþii cu privire la nevoile celor din jur, prin dezvoltarea spiritului civic ºi a responsabilitãþii sociale, concentrîndune pe susþinerea educaþiei copiilor ºi adolescenþilor. Campania constã în strîngerea de rechizite noi ce vor fi donate unor copii cu potenþial intelectual ridicat, dar care sunt în risc de abandon ºcolar din cauza imposibilitãþii familiei de achiziþionare a minimului de rechizite necesar la începutul anului ºcolar. Astfel, ne vom adresa persoanelor care vor cumpãra rechizite ºcolare în perioada premergãtoare începerii anului ºcolar de la librãria Diverta, partener oficial al campaniei, sã achiziþioneze rechizite ce vor fi donate unor copii sãraci, care pot fi chiar colegi ai copiilor lor. Caritas Alba Iulia ºi Diverta vor face de la bun început propriile donaþii în cadrul acestei campanii, pentru a servi ca un exemplu de bunã practicã pentru comunitatea petroºãneanã. Rechizitele donate vor intra în posesia copiilor chiar în prima zi de ºcoalã.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septembrie 2013

Platformã online pentru studenþii de la UPET

învãþare”, a precizat rectorul Universitãþii Petroºani, profesorul Aron Poantã. Timp de trei ani, beneficiarii proiectului s-au confruntat cu lipsa fondurilor, însã aceste bariere au fost înlãturate, iar acum se

deci totul merge bine. Cã am aºteptat mult timp, asta a fost, dar totul a mers bine. Noi ne bucurãm cã am terminat aºa formal proiectul pentru cã de fapt noi îl continuãm la univesitate, am avut ºi noi achiziþii care acum le punem ºi noi la dispoziþia cadrelor didactice pentru a le putea folosi în continuare pentru a beneficia de ce s-a cumpãrat din proiect, ceea ce au învãþat din proiect, totul pentru cã grupul þinta sã fie mulþumit de acest proiect. Pregãtirea resurselor

culeg roadele. ”Bariere nu au fost, se ºtie cã au mers greu finanþãrile. Universitatea ne-a ajutat foarte mult iar noi ne-am fãcut treaba conform graficului ºi totul a fost bine. În general la proiectele europene dacã îþi faci treaba la zi nu se întîmpla nimic rãu,

umane este foarte importantã nu diar într-o univestitate, ci în orice firmã, dacã ai un om bine pregãtit faci treaba. Pentru acest lucru trebuie sã-i motivezi ºi sã-i încurajezi. În primul rînd ca rezultat este pregãtirea oamenilor. Un alt rezultat foarte bun este acela cã s-a dezvoltat o

U

niversitatea din Petroºani este beneficiara unui important proiect finanþat din fonduri europene. Astãzi a avut loc simpozionul pentru închiderea proiectului denumit ”Dezvoltarea Resurselor Umane din învãþãmîntul superior pentru utilizarea sistemului E-learning”. Monika BACIU Alãturi de Universitatea Petroºani care a fost solicitant ºi beneficiar s-au aflat ºi partenerii Universitatea de Petrol ºi Gaze Ploieºti, dar ºi douã societãþi private din judeþul Hunedoara. 224 de cadre didactice au luat parte la acest proiect important, majoritatea dintre acestea, în proporþie de 75% fiind din Dealul Insitutului. ”Acest proiect care estede foarte mare anvergurã aduce foarte munlte beneficii Universitãþii din Petroºani ºi Universitãþii de Petrol ºi Gaze Ploieºti. În primul rînd acest proiect va permite predarea ºi învãþarea studenþilor, asta înseamnã cã vom economisi în primul rînd foarte multe resurse financiare ºi materiale pentru cã dupã cum se cunoaºte în acest moment universitãþile duc o mare lipsã de resurse financiare. E-learning-ul face ca sã se elimine necesitatea cã studentul sã fie în permanenþã la ºcoalã ºi astfel se va folosi mai bine sursa umanã a universitãþii. În acest fel se va face un învãþãmînt

aproape virtual unde cadrul didactic reuºeºte foarte bine sã-ºi prezinte cunoºtinþele iar studentul este atras de aceste cursuri”, a spus managerul de proiect Emil Pop.

M

anagerul de proiect comparã acest sistem e-learning cu cel din America de Nord. ”Am fost în 1995 în America de Nord ºi am vizitat atunci cinci state ale SUA ºi acolo am vãzut cum se face învãþãmîntul apropiat de e-learning. În acest moment în Canada în aproape toate universitãþile mari indiferent dacã sînt stintifice sau tehnice peste tot elearning-ul este la mare cãutare. Începînd de la intrarea pe poarta din universitate, începînd din holurile universitãþii se gãsesc calculatoare unde fiecare student poate folosi calculatorul pentru a putea vedea ce se preda sau ce lucruri noi sunt. Totul este informatizat, absolut totul este computerizat, absolut totul este e-learning. Este foarte mare lucru pentru un tînãr care doreºte sã se pregãteascã într-un

domeniu sã poatã sã-ºi deschidã tableta sãu calculatorul ºi sã poatã sã-ºi înveþe un curs pentru cã în e-learning cursurile sînt altfel scrise iar studentul are posibilitatea de a se putea autocorecta”, a mai spus fostul rector al Universitãþii din Petroºani.

P

regãtirea resurselor umane ºi orientarea sistemului de predare spre student este punctul forte al proiectului. ”Importantã pentru Universitatea din Petroºani este enormã prin ceea ce rãmîne Universitãþii din Petroºani. în primul rînd cã aici sunt niºte resurse hard ºi soft care ar fi fost imposibil de achiziþionat prin fondurile universitãþii. Platforma e-learning înseamnã învãþãmînt modern, s-a impus foarte mult faþã de învãþãmîntul clasic. Pe lîngã beneficile hard ºi soft aferente, este un beneficiu foarte mare ºi pentru studenþi ºi pentru cadrele didactice pentru cã pot beneficia de aceastã metodã modernã de

bazã materialã de cursuri pe care le vor folosi nu doar la învãþãmîntul de la distanþã, acest tip de învãþãmînt e-learning se poate folosi în orice tip de învãþãmînt, în strãinãtate aceastã formã de învãþãmînt virtual este foarte cãutatã. În strãinãtate toate univetsitatile mari au aceste cursuri gratuite pentru oricine doreºte sã se înscrie ºi sã înveþe. Noi am reuºi sã achiziþionãm niºte cãrþi foarte importante care ne vor ajuta în continuare sã realizãm cursuri”, a spus Gabriela Moise, profesor al Universitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti. Cei care au avut cel mai mult de învãþat de pe urma acestui proiect au fost cadrele didactice. Acestea au specificat care sunt beneficiile ce le aduce aceatsã platformã online. Chiar dacã a avut loc simpozionul pentru încheierea proiectului, acesta va continua ºi pe viitor. Educaþia este centratã pe student care poate acumula informaþii atît de la diatnþã, iar cel mai important aspect este faptul cã prin intermediul platformei se prezintã ºi practic anumite informaþii.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septembrie 2013

C

Chinezii, singurii ofertanþi la Mintia

hinezii, singurii interesaþi de proiectul de la Mintia. Asiaticii ºiau manifestat intenþia de a investi la Complexul Energetic Hunedoara, mai exact la Termocentrala Mintia. În urmã cu o sãptãmânã contractul de peste 200 de milioane de euro ce prevede modernizarea grupurilor 3 ºi patru de la termocentralã a

Î

fost scos la licitaþie. Pânã acum doar chinezii au achiziþionat caietul de sarcini.

Potrivit directorului CEH, este bligatoriu ca în acest an sã înceapã lucrãrile pen-

Încasãri record la facturile la apã

ncasãri record la ApaServ Valea Jiului. Reprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului se laudã cu încasãri record în luna iulie. Nici statisticile pentru luna august nu sunt negative. Chiar ºi în condiþiile de faþã, restanþieri încã existã ºi nu sunt puþini la numãr. ”Luna iulie a fost o lunã record la încasarea banilor, luna record de când existã SC ApaServ Valea Jiului. Luna aceasta suntem foarte puþin în spatele lunii iulie dar în continuare recuperãm din datorii. Dacã nu am recupera din datorii ºi dacã nu am face încasãri multe atunci nici preþul apei nu ar putea rãmâne la fel.

Am promis cã în anul 2013 preþul apei nu va fi mãrit în Valea Jiului chiar dacã în toatã þara operatorii au mãrit preþul apei”, a declarat Costel Avram directorul SC ApaServ Valea Jiului. Cele mai mari datorii le înregistreazã abonaþii casnici. Peste 12 mii de lei este valoarea restanþelor. ”Peste 120 de milioane de lei vechi sunt în continuare restante de la abonaþii casnici, aici vin ºi penalitãþile care sunt foarte mari. Nu voi mãri preþul apei în detrimentul celor care plãtesc, dacã aº mãri preþul apei tot cei care plãtesc vor suferi, cei care nu plãtesc acum aºa o vor face ºi în continuare, dar le vom tãia apa pentru cã oamenii trebuie sã ºtie cã dacã consuma trebuie sã plãteascã”, a mai precizat sursa citatã. În condiþiile în care restanþierii nu ajung la un acord cu reprezentanþii societãþii de apã pentru a-ºi încheia angajamente de platã vor rãmâne fãrã apã la robinete. Monika BACIU

tru cã altfel termocentrala nu va putea funcþiona cã nu îndeplineºte condiþiile de mediu. ”Nu existã altã variantã decât sã-l terminãm în acest an, nu avem altã variantã decât cã în acest an sã semnãm un contract. Sunt chinezii, sunt alþii dar în acest an trebuie sã pornim desulfurarea pentru cã altfel Termocentrala Deva nu va putea funcþiona. Pânã în acest moment

nu a mai venit nimeni”, a declarat Daniel Andronache directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Mai mult, chinezii

Parc fotovoltaic la CEH

E

nergia pe cãrbune este o energie scumpã, care îºi face greu loc pe piaþã, iar conducerea CEH vrea sã-ºi realizeze mai multe investiþii de pe urma cãrora sã producã energie ieftinã.

Actualitate 11 sunt interesaþi sã investeascã la Complexul Energetic Hunedoara pentru a-ºi vinde utilajele. Dacã se va încheia un contract în chinezi ºi Complex, Termocentrala Mintia ar scãpa de închidere, pentru cã investiþiile în mediu trebuie finalizate pânã în anul 2014. CEH va trebui sã plãteascã apoi, chinezilor, suma de aproximativ 12 milioane de euro pe an, dacã aceºtia vor finaliza colaborarea cu noi. Monika BACIU

Directorul Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache spune cã proiectul sãu cuprinde un parc de celule fotovoltaice, o microhidrocentralã ºi un grup pe gaz. „Am pornit investiþia în desulfurarea de la Paroºeni, suntem într-o fazã foarte avansatã pentru a realiza desulfurarea ºi retehnologizarea la Termocentrala Mintia, ceea ce ar însemna cã practic partea energeticã nu ar trebui sã mai aibã niciun fel de probleme de mediu ºi de rentabilitate. Am reuºit sã demarãm cele douã IPP-iuri pentru microhidrocentralã ºi grupul pe gaz. Am îndrãznit sã gândim, ºi suntem destul de avansaþi în discuþii, sã facem un parc de celule fotovoltaice, toate acestea în ideea de a produce mai ieftin Megawattul”, a declarat Daniel Andronache. Toate aceste investiþii ar urma sã producã energie ieftinã începând cu anul 2016. Maximilian GÂNJU


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septembrie 2013

Secrete pentru murãturi gustoase

Furnicar de gospodine în piaþa din Petroºani

G

ogoºari în oþet, varzã ºi castraveþi muraþi sau legume asortate. În fiecare an, în aceastã perioadã, pieþele sînt luate cu asalt, iar aprovizionarea pentru iarnã e în toi. Monika BACIU Acum sunt la mare cãutare legumele care pot fi puse peste iarnã

la murat. Gospodinele din Petroºani preferã murãturile fãcute acasã în detrimentul

celor cumpãrate de la magazine. Petroºãnencele care se aflau în piaþa centralã din Petroºani au spus cã au propriile reþete dupã care pun murãturile, mai mult au ºi mici secrete care le plaseazã aceste preparate gastronomice în preferinþele familiei.

”Nici nu concep sã nu pun murãturi. E o tradiþie în familia noastrã. Avem reþetele de la strãbunici ºi sunt foarte bune. Nici nu se comparã cu cele cumpãrate din magazine”, spune o petroºãneancã. O altã petroºãneancã dezvãluie ºi un mic secret al murãturilor. ”Eu fac murãturi în fiecare an. Am 70 de ani ºi pun peste iarnã de peste 50 de ani, de cînd eram tînãrã, dar sã vã zic care e secretul meu. Apa de la murãturi este apã de izvor. ªi mama ºi bunica la fel fãceau cu apã de izvor care nu conþine impuritãþi sau clor. Vã spun sigur cã

A venit toamna, vine ºi D vremea tulburelului!

e poftã sau pentru a umple cãmara pentru iarnã, oamenii cumpãrã

D

e mai bine de o sãptãmânã, pieþele din Valea Jiului sunt practic “invadate” de struguri. Comercianþii sunt cu zecile, iar clienþi se gãsesc, chiar dacã marfa nu este toatã româneascã. Deocamdatã, pe tarabe se gãsesc doar unul, douã soiuri, pentru cã pentru celelalte nu a venit încã vremea, iar preþurile variaþã de la 2, 5 lei pe kg pânã la 4 lei pentru cei mai mari.

V

ânzãtori mulþi

Cei care vând struguri sunt rãspândiþi în toate pieþele din Valea Jiului, însã cei mai mulþi sunt în Piaþa Centralã de la Petroºani ºi în cea Agroalimentarã de la Vulcan. Ei sunt fie la

mese, fie în parcãrile cu platã ºi vând direct din maºinã. “Suntem întradevãr mulþi comercianþi de struguri în aceste zile. Cei mai mulþi vin în week-end, pentru cã

atunci sunt ºi cumpãrãtori. Sâmbãtã ºi duminicã dimineaþa avem cele mai mari vânzãri”, ne-a declarat unul dintre vânzãtori.

Deºi se gândesc deja la vinul dulce din prima producþie, cumpãrãtorii din Valea Jiului încearcã mai întâi strugurii de poftã. Preþurile nu sunt mai mari decât anul trecut, ci din contrã. “Dacã nu în fiecare zi, mãcar odatã la douã zile tot cumpãrãm câte un kg, douã de struguri. ªi preþurile sunt bune”, ne-a declarat un cumpãrãtor din piaþa de la Vulcan. În sãptãmânile care urmeazã, în pieþele din Valea Jiului se vor gãsi struguri din soiuri precum Nova, Restling sau Tãmâioºi cu preþuri începând de la 1, 5 la 4 lei pe kilogram, în funcþie de sortiment. De altfel, perioada în care se recolteazã strugurii ºi se face vinul dureazã pânã undeva la sfârºitul lunii octombrie, ba chiar începutul lunii noiembrie. Luiza ANDRONACHE

acesta este motivul pentru care murãturile stau ºi sunt gustoase”, spune o altã petroºãneancã. Chiar ºi în condiþiile în care gospodinele nu renunþã la murãturile puse acasã, comercianþii se plîng de vînzãri slabe. ”Nu merge vînzarea. Puþinã lume vine sã mai cumpere. Eu cred cã fiecare cumpãrã cîte un bor-

can de murãturi cînd are nevoie”, spune un comerciant din piaþa centralã din Petroºani. Legumele din piaþã au preþuri accesibile, însã în ultima perioadã cumpãrãtorii spun cã se simte o uºoarã creºtere.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septembrie 2013

Piatra prinde viaþã. Expoziþie ineditã la Petroºani

Zeci de artiºti din lume animeazã marmura prin sculpturi

F

luturi din piatrã. Cine ºi-ar fi imaginat cã un fluture, o vietate atît de plãpîndã poate fi expusã ºi sub alte forme. Este vorba de fluturi scupltaþi din marmurã, un material dur, dar care exemplificã lucruri inspirate din naturã. Viziunea unor artiºti plastici va fi pusã în luminã în Parcul Central din petroºani unde zilele acestea are loc o expoziþie ineditã, în premierã. Iliopous Iorgos, este artist plastic ºi a venit tocmai din Grecia la invitaþia lui Cristian Ianza, care a pus bazele unei expoziþii de scuplturã în piatrã. Monika BACIU ”Am venit un grup de artiºti plastici din diferite þãri, ºi am venit din Grecia. În primul rînd am trãit în România 40 de ani dupã care m-am repatriat, dar în fiecare an am posibilitatea de a participa la aceste tabere care se organizeazã în diferse locuri din România. Anul acesta am venit în România ºi acum douã sãptãmîni am participat la un alt simpozion de sculpturã internaþionalã din Blaj organizat de un coleg de-al nostru ºi acum la invitaþia colegului nostru Cristian Ianza am venit sã organizeze primul simpozion din oraºul Petroºani care meritã pentru a da posibilitatea oamenilor sã poatã sã vadã cum se lucreazã o lucrare de artã plasticã. Sã vadã cum se începe ºi unde se ajunge, pentru cã majoritatea vãd un bolovan ºi nu nu ºtiu ce facem cu bolovanul acesta. Cred cã acest

simpozion joacã rolul de a aduce oamenii cît mai aproape de artiºti plastici contemporani”, spune Iliopoulos Iorgos, sculptor. Artistul spune cã pentru ca marmura sã

tãiat ºi se pierde o bucatã de marmurã nu se mai poate repara. Spre exemplu unii îºi fac macheta în lut, care este considerat un material ajutãtor, dupã care vin ºi

prindã o formã este nevoie de multã muncã, dar ºi de inspiraþie. Cel mai prielnic loc care îi inspirã pe artiºti este natura. ”Ca material, marmurã, este consideratã regele materialelor, adicã este cel mai nobil material, se lucreazã puþin mai greu decît piatra, dar trebuie avutã foarte mare grijã unde se taie. Pentru cã o datã

transpui macheta la dimensiunea mare. Alþii fac o schiþã. Eu

am o schiþã, ca titlu încã nu l-am denumit, dar are o formã de fluture, de pasãre, adicã o chestie de cum concepe artistul ºi unde vrea sã ajungã. Laºi privitorul sã vinã ºi vadã ºi sã îºi închipuie el ce vrea sã reprezinte artistul respectiv”, a mai spus sculptorul grec. Iliopous Iorgos sculpteazã de peste 50 de ani. Pasiunea pentru aceastã artã ºi-a descoperit-o încã din copilãrie ºi instinctele nu l-au înºelat. A urmat cursurile de specialitate în România. ”De 50 ºi ceva de ani sculptez, de cînd

am terminat facultatea, am fost la 60-70 de simpozioane în Italia, Bulgaria. Aceste simpozioane au posibilitatea de a apropia oamenii, adicã te simþi în largul tãu, nu ai un orar, artistul trebuie sã fie lãsat sã creeze în momentul în care crede cã are inspiraþie, adicã dacã nu ai inspiraþie nu poþi sã forþezi treaba pentru cã se vede ºi la lucrare. Din cauza asta artistul se simte liber ºi are posibilitatea sã facã lucrãri de dimensiuni mari, adicã sã poatã fi puse oriunde. Fiecare copil are niºte vise. Unul vrea sã fie

doctor, altul vrea sã fie arhitect, noi am cãzut sã fim artiºti plastici. Încã de copil am fost ºi am terminat ºcoala primarã, am dat examenul ºi am intrat la ºcoala medie de arte plastice în Bucureºti unde am fãcut patru ani, apoi am intrat la Facultatea de arte Plastice Nicolae Grigorescu. Am terminat în 1965. De atunci sculptez în continuu”, mai spune Iliopous Iorgos. Operele de artã pot fi admirate pe parcursul a zece zile în parcul central din municipiul Petroºani. Sculpturile vor rãmîne la Petroºani, iar administraþia localã va decide unde le va amplasa.


14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 Vara pe val (r) 13:00 Împreunã în Europa! 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vara pe val 17:30 O9ãtitudine Protecþia Consumatorilor 17:40 Legendele palatului - Gyebaek

9:30 O varã tra-la-la (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Fete Bune

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

10:00 Hercule 11:10 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Mireasã pentru fiul meu

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Moarte în Los Angeles (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Sã câºtige cel mai bun 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Mesaj de departe 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog!

21 martie *** 20 aprilie Un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere. Nu luaþi o decizie astãzi, pentru cã riscaþi sã nu fie cea mai bunã. Relaþiile sentimentale decurg foarte bine. Petreceþi o searã romanticã în compania partenerului de viaþã.

10:15 Que bonito amor 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz

10:00 Cei 7 ani de acasã 11:30 ªatra (r) 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa 14:00 Gaºca (r) 14:45 Teleshopping 15:30 Dragostepunctro (r) 16:45 Dragoste ºi pedeapsã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 WTC Iron Man 2013 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Ar fi bine sã nu vã faceþi un program strict, pentru cã veþi fi nevoit sã-l schimbaþi de câteva ori pe parcursul zilei. Faceþi mai multe drumuri scurte în interesul familiei. Este o zi favorabilã rezolvãrii unor probleme financiare. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþi cam confuz. Lãsaþi afacerile pe mâine, oricât ar pãrea de urgente, altfel riscaþi sã luaþi decizii greºite, cu consecinþe grave. În schimb, pe plan sentimental parcurgeþi o perioadã favorabilã.

9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Fãrã alibi

21

23 iulie *** 22 august

În prima parte a zilei nu vã reuºeºte mai nimic ºi simþiþi cã vã irosiþi energia. Prietenii ºi familia vã înþeleg ºi vã ajutã. Fiþi prudent ºi nu refuzaþi ajutorul pe care vi-l oferã o persoanã mai în vârstã din familie.

23 august *** 22 septembrie

Nu este o zi bunã pentru investiþii sau pentru afaceri. În cursul dimineþii primiþi o veste de la o rudã apropiatã, care vã schimbã planurile în legãturã cu o cãlãtorie. Evitaþi activitãþile care necesitã atenþie ºi putere de concentrare.

Astãzi nu este recomandabil sã vã asumaþi noi responsabilitãþi la locul de muncã. Amânaþi deciziile importante ºi pãstraþi-vã calmul în discuþiile cu colegii! Situaþia financiarã este destul de bunã, dar simþul practic este redus.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Grijile pe care vi le faceþi nu sunt justificate. Aveþi ºanse reale de reuºitã, atât pe plan social, cât ºi sentimental. Nervozitatea pe care o resimþiþi se datoreazã oboselii acumulate. Ocupaþi-vã de activitãþi de rutinã.

Sunteþi cam confuz ºi s-ar putea sã nu-i înþelegeþi corect pe cei din jur. Se pare cã nici intuiþia nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sfaturile unei rude mai în vârstã. Evitaþi întâlnirile de afaceri.

23 noiembrie *** 20 decembrie Nu sunteþi în formã ºi nu vã simþiþi înstare sã terminaþi o lucrare importantã. Nu vã asumaþi noi responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã vã irosiþi energia.

21 ianuarie *** 20 februarie

O rudã mai în vârstã vã ajutã sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale. Simþul practic nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sprijinul familiei ºi al prietenilor. Evitaþi discuþiile în contradictoriu!

21 decembrie *** 20 ianuarie În prima parte a zilei, o cunoºtinþã vã solicitã sprijinul într-o problemã de afaceri, de pe urma cãreia veþi avea de câºtigat ºi dumneavoastrã pe plan financiar.

21 februarie *** 20 martie Se pare cã traversaþi o perioadã în care lipsa banilor vã neliniºteºte. În prima parte a zilei, nu este exclus sã întâmpinaþi dificultãþi la locul de munca.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septebrie 2013

Siria: Pericol major – pãrãsiþi imediat zona sau þara!

R

omânii aflaþi în Siria sunt sfãtuiþi sã pãrãseascã imediat þara de cãtre Ministerul Afacerilor Externe. Zona este una deosebit de periculoasã la aceastã orã. Carmen COSMAN Potrivit MAE, situaþia de pe întreg teritoriul Siriei a cunoscut o deteriorare majorã în ultima perioadã. În consecinþã, Ministerul Afacerilor Externe recomandã cetãþenilor români care se mai aflã în aceastã þarã sã o parãseascã cât mai curând posibil prin mijloacele de transport încã operaþionale. „Forþele înarmate ale opoziþiei sunt concentrate în zone aglomerate ºi dens populate. În acþiunea de reprimare, forþele guvernamentale utilizeazã inclusiv armament greu ºi aviaþie militarã. Pe fondul deteriorãrii accelerate a situaþiei, pe linie de securitate, existã temeri legate de posibilitatea declanºãrii unor violenþe extreme, de amploare mai mare decât cele care au avut loc la Homs, Hama ºi Alep”, se aratã într-o avertizare a MAE. De asemenea, oficialii români mai spun cã, în baza deciziei Consiliului UE din iulie 2012 privind trecerea

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

companiei de stat „Syrian Airlines” pe lista de sancþiuni a UE, singurele rute de evacuare ale cetãþenilor români din Siria sunt cele tereste, spre statele vecine, în primul rând spre Liban, apoi spre Iordania ºi Turcia. La aceastã orã nu mai existã nici o cursã directã cãtre România. Cetãþenii români sunt avertizaþi cã existã în continuare riscul ca autostrãzi importante (TartousLatakia, Latakia-Alep, Homs-Alep ºi Damasc-Iordania) sã fie temporar închise. Legãturile de comunicaþie în Siria pot suferi unele întreruperi sau

limitãri. Existã, de asemenea, riscul de producere de atacuri teroriste în locuri publice. Cetãþenilor români care se aflã încã pe

teritoriul acestui stat le este recomandat sã evite în totalitate deplasãrile în localitãþile Alep, Daraa, Deir Ezzour, Hama, Homs, Idleb ºi Damasc. Cetãþenii români care ignorã avertismentele MAE ºi se deplaseazã în zone de risc, sunt atenþionaþi cã o fac pe propria rãspundere ºi vor suporta consecinþele unor astfel de cãlãtorii, având în vedere cã, de la caz la caz, pot interveni limitãri privind posibilitãþile de intervenþie ale misiunilor diplomatice ºi oficiilor consulare de carierã în situaþii de

urgenþã.

C

ontactarea autoritãþilor române

Cetãþenii români prezenþi pe teritoriul Siriei sunt sfãtuiþi sã contacteze Ambasada României la Damasc (prin telefon, fax sau internet), pentru a-ºi

RESTRICÞII LA APÃ!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru luni, 2 septembrie 2013, in orasul Lupeni, intre orele 10,00 13,00. Zona afectata: Cartier Barbateni. Motivul restrictiei eliminare pierdere pe str. Pacii, bl. 8. .Mulþumim pentru

înþelegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

înregistra prezenþa ºi transmite propriile coordonate, precum ºi pe cele ale rudelor lor, astfel încât, în eventualitatea unei situaþii de urgenþã, sã poatã beneficia, la cerere, de asistenþa statului român. În cadrul Departamentului Consular funcþioneazã o linie telefonicã +40.21.319.21.37 la care cetãþenii români afectaþi de actuala situaþie din Siria pot suna oricând pentru asistenþã ºi informaþii consulare. De asemenea, Departamentul Consular rãspunde solicitãrilor de informaþii transmise prin Internet, la adresa de mail: drco@mae.ro.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Septembrie 2013

Protest inedit la 30 de kilometri de Petroºani

Lanþ uman pe pîrtia Transalpina Schi Resort Î

n timp ce în Staþiunea Paring lucrãrile de modernizare a domeniului schiabil sînt blocate, fãrã ca cineva sã ia o poziþie fermã, la doar cîteva zeci de kilometri de Petroºani sute de persoane au luat parte la un protest inedit, pe pîrtia Transalpinã Schi Resort. Carmen COSMAN Peste 500 de iubitori ai sporturilor de iarnã au format un lanþ uman, manifestîndu-ºi astfel nemulþumirea faþã de decizia Guvernului de a bloca investiþia de la Voineasa. Din acest proiect ar

mai fi de realizat doar 8 la sutã, însã finanþarea a fost opritã, dupã cum spun cei din grupul de iniþiativã care au organizat acþiunea. „Tare ne e teamã cã totul se va deteriora. Vrem sã ne asigurãm cã ºi la iarnã vom putea schia aici, aºa cum au fãcuto 60.000 de oameni iarna trecutã. Vor cei din Guvern sã ne ducem doar în Austria? Nu cred! Vom protesta în continuare la ministere, la Preºedinþie, peste tot pe unde va fi nevoie pentru a ne asigura cã ceea ce s-a fãcut pînã acum va fi pãstrat ºi proiectul va fi dus la bun sfîrºit", a menþionat Deniºa Pîrnea, unul dintre iniþiatorii protestului. De asemenea, aceasta a dat foc, în mod simbolic, la o machetã a staþiunii, precum ºi unui afiº cu ea schiind, afiº pe care anterior sem-

naserã mulþi dintre cei prezenþi. Dupã ce macheta s-a transformat în scrum, participanþii la protest au urcat pîrtia ºi au format aici un lanþ uman care s-a întins pe sute de metri distanþã, pe sub cablurile telegondolei. La final, protestatarii au coborît pîrtia tot în cadrul unui lanþ

uman, lãsînd impresia cã ar schia, mulþi dintre ei avînd asupra lor ºi echipamentul de schi pe care îl folosesc iarna. Participanþii la ineditul protest au strigat "Pârtieee", dar ºi "Vreau sã schiez în România, nu în Austria".

„M

urã-n gurã pentru Ponta” La acþiunea de protest organizatã de grupul independent de iniþiativã „Noi vrem sã schiem în România" a participat ºi elena Udrea, care i-a felicitat pe organizatori. “Am fost astãzi (nr. 31 august) pe pîrtia de la Voineasa la protestul grupului de iniþiativã „Noi vrem sã schiem în România”, care militeazã pentru finalizarea investiþiilor la Domeniul Schiabil Transalpina. Mã bucur

sã vãd cã societatea civilã funcþioneazã ºi se luptã pentru cauzele juste. Le mulþumesc, pe aceastã cale, celor cîteva sute de participanþi pentru invitaþia pe care mi-au adresat-o ºi-i asigur de sprijinul meu în continuare. E o mîndrie pentru mine cã au decis sã se implice în susþinerea unui proiect pe care eu l-am iniþiat ºi promovat în mandatul de ministru, un proiect pentru care am fost criticatã, dar care, iatã, este acum privit ca un mare plus de toþi aceºti iubitori ai muntelui. La fel cum e un motiv de satisfacþie sã vãd cã sunt o mulþime de oameni simpli, fãrã legãturi politice, care se implicã activ pentru a ajuta România sã progreseze. E un semn cã românii încep sã aprecieze mai mult politicienii care ºi fac ceva, nu numai dau din gurã. Sper cã strigãtul lor cã „vor sã schieze în România” va fi auzit ºi de Premierul Ponta ºi va avea drept finalitate acordarea celor 10 milioane de euro necesare finalizãrii proiectului. Asta ar însemna peste 3.000

de locuri de muncã, peste 200.000 de turiºti încã din aceastã iarnã ºi sume importante de bani din taxe ºi impozite la bugetul de stat, dar ºi la bugetul administraþiei locale”, a declarat Elena Udrea, prezentã la Transalpina Ski Resort Aceasta a lansat ºi un plan, denumit simbolic „Murã-n gurã pentru Ponta”, prin care îi explicã premierului paºii care trebuie urmaþi pentru dezvoltarea domeniului schiabil de la Voineasa. ªi iatã care este acest plan: „1. Alocaþi fon-

durile pentru finalizarea lucrãrilor la pîrtia Transalpinã din domeniul schiabil Voineasa. 2. Plãtiþi datoriile existente cãtre firmã care a executat deja 92% din proiect. 3. Emiteþi o Hotãrîre de Guvern prin care staþiunea Vidra este preluatã în administrare de primãria Voineasa. 4. Bugetaþi ºi finanþaþi repararea ºi modernizarea DN7A Brezoi – Petroºani. 5. Modificaþi Codul

Silvic astfel încît micii investitori sã poatã construi cabane ºi pensiuni lîngã atracþiile turistice. Dacã nu ºtiþi cum, luaþi exemplul Elveþiei sau al Franþei. 6. Cînd negociaþi planul de absorbþie al fondurilor europene pentru perioada 2014-2020, alocaþi

cel puþin 1 miliard de Euro pentru infrastructura de turism. 7. Eliminaþi impozitul pe profit reinvestit pentru cei care aleg sã

se implice în dezvoltarea turismului românesc” Domeniul schiabil de la Vidra are pînã acum nouã kilometri de pîrtie, ºapte pîrtii amenajate pentru turiºti, precum ºi o telegondolã cu 94 de cabine. De asemenea, aici existã douã staþii de telescaun ºi patru staþii de teleschi, investiþia totalã a proiectului fiind de 35 de milioane de euro. Manifestanþii au solicitat executivului alocarea de fonduri pentru a se realiza ºi restul lucrãrilor din proiect, respectiv racordul cu ºoseaua principalã, construirea a douã nivele de parcare, dar ºi accesul spre locurile de parcare ºi realizarea unui restaurant, la care a fost construitã deja fundaþia.

CVJ NR. 441, LUNI 2 SEPTEMBRIE 2013  

CVJ NR. 441, LUNI 2 SEPTEMBRIE 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you