CVJ NR. 426, JOI 8 AUGUST 2013 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 426

Cronica Vãii Jiului Joi, 8 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Canicula ne topeºte la foc mic

“Dorel” de la firma de curierat a fãcut ravagii în urma lui

ai multe familii din cartierul Colonie au rãmas fãrã televiziunea prin cablu, internet sau electricitate din cauza unui ºofer neatent.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Bilanþ pozitiv pentru Apa Serv

egia de apã nu are nici un leu datorie cãtre furnizori, angajaþi ori bugetul statului ºi n-a mãrit preþul apei deºi a primit mai multe directive pentru a face acest lucru.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

La pescuit în „vãlaiele” lui Ile

>>> PAGINA PAGINA A 6-A

Nu mai doresc studii superioare sau ar vrea, dar fãrã examen de admitere

emperaturile crescute ne þin în case. Totuºi, sunt ºi oameni care trebuie sã iasã din casã chiar ºi la orele prânzului, iar pentru ei se iau mãsuri în aceste zile. >>> PAGINA A 11-A

ntroducerea examenelor de admitere în învãþãmântul superior era sã închidã porþile multor facultãþi din þarã. La Petroºani, multe specializãri au avut doar între 2 ºi 10 studenþi.

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

“Dorel” de la firma de curierat a fãcut ravagii în urma lui ai multe familii din cartierul M Colonie au rãmas fãrã televiziunea prin cablu, internet sau electricitate din cauza unui ºofer neatent. Dupã ce a fãcut ravagii, conducãtorul auto ºi-a vãzut de drum de parcã nimic nu s-a întâmplat, însã a fost prins repede de poliþiºti. Incidentul care a lãsat mai multe gospodãrii ca în epoca felinarului a avut loc marþi în cartierul Colonie din Petroºani. ªoferul unui camion a ignorat indicatorul carei interzicea accesul pe o strãduþã ºi a smuls toate cablurile de telefonie, internet sau chiar electricitate în goana sa.

Deºi localnicii i-au fãcut semn cã a fãcut ravagii în urma sa, omul nici mãcar nu s-a sinchisit sã opreascã. „Era ºoferul unei firme de curierat zicea el ºi avea ceva de livrat. A intrat pe strada noastrã pentru a scurta drumul deºi avea o altã rutã pentru a ajunge unde vroia el. Dupã ce i-am fãcut

Bãgat în spital de prietenii de pahar candal cu bãtãi ºi poliþie, în Cartierul S Aeroport din Petroºani. Doi tineri au ajuns bãtuþi-mãr la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, în urma unui scandal, iar unul a fost la un pas de moarte.

Totul a pornit dupã mai pahare de bãuturã ºi o încãierare pe cinste. Poliþiºtii

semn cã rupe cablurile în loc sã opreascã ºi-a vãzut de drum. Noi am chemat poliþiºtii ºi nici mãcar atunci nu pãrea

au fost alertaþi de vecini ºi acum fac cercetãri. Când au ajuns la faþa locului, oamenii legii au gãsit doi bãrbaþi bãtuþi, care zãceau pe jos. „Poliþia Municipiului Petroºani a fost sesizatã despre faptul cã în zona unui bloc situat pe strada Aviatorilor are loc un scandal. La faþa locului au fost identificate de cãtre poliþiºti douã victime de sex masculin, iar în urma verificãrilor s-a stabilit cã aceºtia au 38 ºi 39 de ani ºi sunt din Petroºani. Cei doi au fost transportaþi la Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru acordarea de îngrijiri medicale, unul dintre ei rãmânând internat”, a declarat Adriana Voinea,

cã-l intereseazã cã a lãsat atâtea case fãrã cablu tv. Ba chiar se lãuda cã firma de asigurãri plãteºte pentru cã

purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Oamenii legii susþin cã au stabilit cã cei doi au fost agresaþi, în urma unui conflict spontan ºi dupã multe pahare cu alcool, pe care le-au bãut cu alþi doi tineri din Petroºani. „În cauzã s-a întocmit dosar penal, din cercetãrile efectuate rezultând faptul cã cei doi suspecþi i-au provocat unuia dintre bãrbaþi mai multe leziuni care - potrivit concluziilor medico-legale - i-au pus viaþa în primejdie. În urma probelor administrate în cauzã, faþã de învinuiþi s-a luat mãsura reþinerii pentru 24 de ore pentru sãvârºirea infracþiunii de vãtãmare corporalã gravã, cei doi fiind prezentaþi în cursul zilei de ieri Judecãtoriei Petroºani, care a emis pe numele acestora mandate de arestare preventivã pentru 29 de zile”, a mai adãugat purtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara. Cei doi au ajuns în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv al IPJ Hunedoara. Diana MITRACHE

el a mai rupt ºi în alte pãrþi caburile de pe stâlpi”, spune unul dintre locuitorii afectaþi de isprava ºoferului.

Poliþiºtii din Petroºani, sosiþi la faþa locului, n-au fost însã atât de îngãduitori ca localnicii ºi dupã ce au fãcut o constatare la faþa locului l-au sancþionat pentru cã a încãlcat legea prin accesul cu autospeciala de marfã pe o stradã unde nu avea permisiunea. În plus au întocmit ºi o notã de constatare ca ºi în cazul accidentelor rutiere pentru ca firmele ºi locuitorii cartierului sã poatã cere despãgubiri dacã au fost prejudiciaþi. Maximilian GÂNJU

Peºte la suprapreþ pentru braconieri

ase braconieri care dãdeau la peºte au fost taxaþi usturãtor de jandarmii hunedoreni care i-au prins fix în exerciþiul funcþiunii.

Trei dintre pescarii de ocazie au fost prinºi pe Jiul de Vest, iar alþi trei pe malul Mureºului, pe raza localitãþii Gothatea. Niciunul dintre cei care dãdeau la peºte pe Jiu nu avea permis de pescuit, iar cei prinºi pe Mureº au plecat la pescuit fãrã sã deþinã permis sau cu un numãr mai mare de cârlige decât cel legal. Cei ºase pescari au fost sancþionaþi contravenþional cu avertismente ºi amenzi în valoare totalã de 600 lei. (Car Car men COSMAN)

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

Note vesele în spatele unei poveºti triste

ântã pentru copii. Puþini petroºãneni cunosc povestea lui Jan Drosu. În primul rând Jan Drosu este bãrbatul care C poate fi zãrit pe Strada 1 Decembrie din Petroºani cu un

acordeon. Acesta le cântã zilnic trecãtorilor, însã puþini ºtiu ce se ascunde în spatele notelor vesele pe care omul le scoate cu acordeonul. Este o poveste tristã. Bãrbatul cântã pentru a-ºi întreþine familia, însã mai grav este faptul cã el încearcã prin aceastã metodã sã adune o sumã importantã de bani pentru cei patru copii ai sãi care sunt bolnavi. Cei mici nu aud sunetele pe care tatãl lor le

interpreteazã cu acordeonul ºi nici nu pot vorbi pentru cã sunt surdo-muþi. ”Aceºtia bani care îi strâng sunt pentru familia mea, pentru cei patru copii surdo-muþi care au nevoie de aparate, dar prima datã trebuie sã le fac o

audiogramã. Nu pot sã le cumpãr la voia întâmplãrii. Audiograma costã undeva la 1000 de euro. Toþi patru sunt surdo-muþi, aºa s-au nãscut. Nevasta mea e surdo-mutã, am luat-o surdo-mutã pentru cã bunul Dumnezeu mi-a pus-o pe suflet ca sã o iau. Cel mai mic are 3 ani, apoi aproape 5 ani, 7 ani ºi o fatã de 9 ani. Eu stau ºi cânt ca sã le strâng bani la copii, am un cont pe numele soþiei. Eu nu cerºesc, eu cânt pentru a-mi ajuta familia. Cânt ºi pentru mâncare ºi ca sã fac ceva în casã”, ne povesteºte Jan Drosu, acordeonistul din Petroºani. Chiar ºi cu problemele cu care se confruntã, cei mici

urmeazã cursuri speciale. Aceºtia merg la o ºcoalã specialã din Craiova. ”Toþi trei copiii merg la ºcoalã. În septembrie îl voi duce ºi pe cel mic. Toþi vor fi la ºcoalã la Craiova.

Ne descurcãm foarte greu. Sunt zile în care m-am dus acasã cu mâinile în buzunar. Am venit o datã cu copiii ºi mi-au zis cã îi expun la cerºit”, a mai povestit bãrbatul cu lacrimi în ochi.

Aparatele auditive sunt ºansa copiiilor de a auzi. Pânã acum ei nu au auzit cele mai simple sunete, precum sunetul scos de pãsãri sau sunetul scos de acordeonul tatãlui lor. ”Cu aceste aparate existã ºansa sã audã. Am nevoie de 8 aparate, câte douã de fiecare copil. Costã mult, de la 1000 de euro în sus dupã audiogramã. Nu am niciun ban pus deoparte pentru cã ce strâng aici dau pe mâncare. Când iau banii nu ºtiu pe ce sã-i dau, pe mâncare sau pe medicamente. Trebuie pentru copii sã cumpãr de mâncare pentru cã ei au nevoie, noi ca adulþi putem mânca ºi numai pâine”, a mai spus Jan Drosu. Familia trubadurului din Petroºani trãieºte într-o garsonierã în oraºul Petrila situatã la etajul nouã a unui bloc rãu famat în zonã. Locuinþa însã este de mult timp debranºatã de la curent. Monika BACIU

Persoanele cu handicap, evaluate în Valea Jiului

eprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþie a Copilului Hunedoara se vor afla în Valea Jiului pentru evaluarea ºi reevaluarea persoanelor cu handicap. Este vorba atât despre adulþi, cât ºi despre copii. Carmen COSMAN Potrivit directorului general al DGASPC Hunedoara, Monica Georgescu, evaluarea ºi reevaluarea persoanelor cu handicap, adulþi ºi copii, se face, în conformitate cu prevederile legale, de cãtre specialiºtii din cadrul Serviciilor de Evaluare Complexã, formate din medici de specialitate, asistent social, psiholog, psihopedagog, instructor de educaþie, inspectori de specialitate. „Având în vedere solicitãrile persoanelor cu handicap (copii ºi adulþi) care au domiciliul în zona Vãii Jiului, specialiºtii Serviciilor de Evaluare Complexã din cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara efectueazã deplasãri în aceastã

zonã în vederea evaluãrii /reevaluãrii persoanelor cu handicap”, a declarat sursa citatã. Astfel, pentru luna septembrie 2013, deplasarea va avea loc în data de 3 septembrie la ora 10:00, atât pentru

Serviciul Evaluare Complexã a Persoanelor Adulte cu Handicap – pe Strada Brazilor nr. 8, cât ºi pentru Serviciul Evaluare Complexã a Copilului - Centrul de orientare, supraveghere ºi sprijin a reintegrãrii sociale a copilului „CUORE” Petroºani, str. N. Titulescu. De asemenea, în 10 septembrie, tot de la ora 10:00, specialiºtii DGASPC vor fi prezenþi din nou în aceleaºi locaþii.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

egia de apã nu are nici un leu datorie cãtre furnizori, angajaþi ori bugetul statului ºi n-a mãrit preþul apei deºi a primit mai multe directive pentru a face acest lucru. ªi-a redus pierderile ºi a atras fonduri europene de 40 de milioane de euro într-un prim proiect, iar acum deruleazã un altul care-i va aduce circa 89 de milioane de euro pentru modernizãri. Acestea ar fi cele mai importante realizãri ale actualei conduceri a SC Apa Serv Valea Jiului sub noua conducere numitã de acþionari exact cu un an de zile în urmã. La bilanþul de ieri, prezentat de directorul general al societãþii, Costel Avram, societatea de apã ºi canal din Valea Jiului a reuºit sã iasã

Bilanþ pozitiv pentru Apa Serv

din declinul înregistrat pânã în anul 2009 când era înglodatã în datorii ºi falimentul pãrea iminent. „Încã de când a fost schimbatã conducerea în 2009 declinul acestei societãþi s-a oprit. Din anul 2012, de când am preluat noi aceastã societate trendul este acelaºi, de creºtere, însã nu fãrã sacrificii. Preºedintele Consiliului

Reþea nouã de apã,

Hidranþi, la fiecare 100 de metri

00 de hidranþi în Valea Jiului. Societatea de apã din Valea Jiului a inventariat hidranþii, iar o parte dintre aceºtia au fost reparaþi. Aglomeraþiile mari de case ºi coteþe, cum sunt în coloniile din fiecare oraº, sunt locurile cele mai vulnerabile ºi acolo sunt ºi probleme cu hidranþii. ”În Valea Jiului existã aproximativ 300 de hidranþi dispuºi în diverse locuri. Sunt funcþionali aproape toþi, existã probleme la un numãr de

Judeþean (n.r. Mircea Moloþ) spunea cã a avut mânã bunã când a decis sã mã numeascã la conducerea Apa Serv, cã nu l-am dezamãgit. O colaborare la fel de bunã am avut ºi cu ceilalþi acþionari, respectiv primarii de la est la vestul Vãii Jiului. Este adevãrat cã am luat mãsuri mai dure care au dus la rezultate, iar fãrã ele nu

vreo 40 de hidranþi. Probleme înseamnã cã sunt mici scurgeri pe care aceºtia le au, dar funcþioneazã într-o formã sau alta. Am avut o campanie de reparare a hidranþilor, am reparat peste 80 de hidranþi. Împreunã cu Inspectoratul de Pompieri am fãcut ºi un inventar periodic, aceºtia au hãrþi ºi le comunicãm orice mãsurã luãm în sensul cã îi reparãm sau facem diverse acþiuni pentru funcþionarea corectã a hidranþilor”, a declarat Florin Donisã, director tehnic SC ApaServ Valea Jiului. Pompierii sunt informaþi despre situaþia din teren ºi atunci când sunt probleme, ºtiu de unde se pot aproviziona cu apã. ”Detaºamentele de Pompieri au sarcinile foarte bine împãrþite. Au oameni care ºtiu fiecare zonã ºi fiecare hidrant cu probleme sau nu. Nu am avut situaþii în ultima perioadã”, a mai precizat sursa citatã. Potrivit reprezentanþilor de la societatea de apã hidranþii se defecteazã, în special, pe timpul iernii când se înâlneºte fenomenul de îngheþ-dezgheþ. Mai mult, potrivit unor noi reglementãri, în zonele în care existã reþea nouã de apã este prevãzutã montarea hidranþilor la fiecare 100 de metri. Monika BACIU

eram unde suntem astãzi. Apa Serv nu are un lei datorie astãzi, nici la stat, nu are împrumuturi ºi nu a cerut bani de la acþionari, Consiliul Judeþean sau primãrii. Tot ce am realizat, investiþii, au fost fãcute din fonduri proprii. Am redus mult cheltuielile, risipa ºi astãzi suntem în situaþia de a putea sã ne opunem majorãrii preþului apei. Vã garantez cã în anul 2013 preþul apei nu va fi majorat în condiþiile în care toþi operatorii din þarã au mãrit preþul, începând cu 1 iulie 2013. Gradul de încasare a crescut atât la factura curentã cât ºi la cele restante, iar în luna iulie spre exemplu, s-a înregistrat un record la încasãri. Niciodatã în istoria societãþii nu s-a încasat atât, însã am fost

nevoiþi sã recurgem ºi la debranºãri în cazul rãu-platnicilor. Am luat aceste mãsuri pentru ca omul de rând care-ºi plãteºte la zi consumul sã nu aibã de suferit, sã nu fim nevoiþi sã acoperim aceste pierderi prin majorãri de preþ. Au venit oameni la mine în audienþã care mi-au mulþumit pentru modul cum funcþioneazã astãzi aceastã societate ºi pentru modul cum angajaþii îºi fac datoria”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului.

ebranºãrile rãu-platnicilor continuã Acesta are ºi câteva reproºuri sã-ºi facã pentru cã nu a reuºit într-un an de mandat sã-i determine ºi pe consumatorii care au gospodãrii sã-ºi achite facturile la zi. Avram spune cã lucrurile se

Actualitate 5 vor schimba pentru cã a trecut la somarea acestor consumatori ºi apoi îi va debranºa dacã nu plãtesc ceea ce consumã. O altã problemã care încã nu ºi-a gãsit rezolvare pe deplin este reprezentatã de pierderile de pe reþea care însumeazã 40 de procente. „Pierderile s-au redus semnificativ, însã încã mai avem pierderi mari. Dupã implementarea celui de-al doilea proiect european privind modernizarea reþelelor de apã ºi canal, aceste pierderi vor fi reduse spre minim. Per ansamblu a fost un an greu însã am reuºit sã facem multe lucruri care sã ne aducã în postura de a oferi servicii de calitate consumatorilor. Acest lucru nu ar fi fost posibil fãrã implicarea angajaþilor ºi de aceea þin sã le mulþumesc”, a mai spus directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului. Maximilian GÂNJU

INVITAT:

Dãnuþ BUHÃESCU primarul oraºului Uricani

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

2014, anul reabilitãrii drumului spre Parâng

rumul spre Parâng, inclus în proiectele Consiliului Judeþean Hunedoara pentru anul 2014. Instituþia judeþeanã va lansa proiectul de investiþii pentru anul viitor. Potrivit reprezentanþilor CJH, acesta cuprinde ºi drumul spre staþiunea montanã Parâng, drum care pânã acum nu a fost reabilitat, doar petecit. ”Sãptãmâna viitoare vom lansa viitorul proiect bugetar pentru anul 2014. Este foarte bogat iar el cuprinde ºi drumurile judeþene ºi drumul din Parâng”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. În ceea ce priveºte celelalte douã drumuri judeþene din Valea Jiului, respectiv drumul spre Straja ºi Pasul

Vâlcan aici existã mici probleme. ”Straja este licitat deja, fonduri europene au venit pentru Pasul Vulcan, din pãcate constructorul nu s-a miºcat aºa cum ne doream ºi nu ºi-a stabilit bazã ºi nici nu ºi-a adus încã utilajele aici dar într-o sãptãmânã maxim douã le va aduce. Anul acesta lucrãrile nu vor fi gata ºi nu are rost sã credem cã lucrurile se pot face peste noapte, pentru anul viitor toate aceste proiecte pentru Strajã ºi Pasul Vulcan vor fi finalizate ºi în plus ºi drumul din Dealul Babii pe care îl facem în asociere cu o firmã privatã care construieºte acolo un parc eolian”, a mai spus sursa citatã. În Valea Jiului sunt trei drumuri care sunt în administrarea Consiliului Judeþean. Este vorba de tronsonul care face legãtura între municipiul Petroºani ºi Parâng, drumul Pasul Vâlcan-Dealu Babii ºi drumul spre Straja. Toate aceste drumuri au fost incluse în Planul Naþional de Dezvoltare a Infrastructurii, însã dupã ce acesta a fost stopat de actualul Guvern, tronsoanele au trecut din nou la instituþia judeþeanã. Monika BACIU

La pescuit în „vãlaiele” lui Ile

ãldura ºi mizeria fac cu bazinele de pe Bulevardul Mihai Vitzeazul din Vulcan un adevãrat spectacol grotesc cu copii murdari ce se chinuesc sã pescuiascã mormoloci într-o apã galbenverzuie ºi urât mirositoare. În plus, dacã ai geamul portierei deschis, riºti sã fii spãlat direct pe ochi cu zoaiele recircuitate prin sistemele care mai mult scuipã, decât stropesc, aºa cum, probabil, au fost proiectate. Spectacolul este unul demn de cascadorii râsului, sau plânsului, iar oamenii locului sunt de-a dreptul oripilaþi de ceea ce vãd. „Uitaþi cum se joacã acolo copiii! Alþii se scaldã ca în vanã în apa aia.E o mizerie infectã!”,spune o femeie din Vulcan. Alþii ne povestesc cum, la primele ore ale dimineþilor, pe rãcoare, niºte angajaþi

ai primãriei, ies cu gãleþi ºi încearcã sã desfunde canalele pline cu peºtiºori, mormoloci de broaºte ºi frunze. „Sãracii oameni, vin ºi cautã sã scoatã din vãlaiele alea mizeria ce se adunã peste zi. E mizerabil!”, spune un alt localnic. Lucrarea pentru amenajarea Bulevardului Mihai Viteazul din Vulcan a fost finanþatã în proporþie de peste 80 la sutã din fonduri europene ºi a costat 20.566.754 de lei. Puþini îºi mai aduc aminte cã în noiem-

brie 2011, panglica tãiatã de oficialitãþi a fost împãrþitã localnicilor adunaþi în numãr mare sã vadã investiþia pe care au aºteptat-o atât, ºi zeci de porumbei albi, aduºi special, ºi-au luat zborul la momentul inaugural. Povestea s-a terminat atunci ºi tragedia a început imediat ce traficul a fost mult îngreunat de bazinele aflate pe mijloc, iar acum copiii care pescuiesc ºi bazinele murdare dau bulevardului un aspect ce lasã de dorit. Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

Primarul Lupeniului încearcã sã scape oraºul de câini

upeniul este oraºul în care câinii sunt cu miile, iar oamenii sunt pur ºi simplu terorizaþi. Nu de puþine ori au fãcut reclamaþii ºi sesizãri la toate instituþiile care pot sã facã ceva în acest sens. Atunci când comunitarii sunt agresivi, adicã mai tot timpul, oamenii care au de suferit mai sunt ºi blamaþi de cãtre cei care se dau mari iubitori de animale, pe motiv cã “cei muºcaþi nu ar ºti sã se poarte cu ele”. Luiza ANDRONACHE Pentru cã de ani de zile încearcã sã rezolve problema câinilor din oraº, dar nu reuºeºte, conducerea primãriei Lupeni s-a gândit sã adopte o hotãrâre de consiliu local care prevede pur ºi simplu amendarea celor care hrãnesc câinii comunitari. “Prin acest proiect încercã sã restabilim ordinea în localitatea noastrã pentru cã pur ºi simplu nu se mai poate scãpa de câinii care sunt foarte mulþi. ªi, avem ºi foarte mulþi oameni care dau de

mâncare câinilor. Chiar nu pot sã-i înþeleg pe cei care aruncã pur ºi simplu de pe geam oalele cu ciorbã, supã sau mai ºtiu eu ce, ca sã mãnânce câinii. Dupã aceea, tot ei se mai plâng dacã acele animale pãþesc ceva ºi bineînþeles, încep cu reclamaþii cãtre Primãrie, Poliþie, Prefecturã ºi alte instituþii”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Numãrul comunitarilor a crescut atât de mult în ultimii ani încât nu existã cartier, stradã sau bloc unde

Nu toþi sunt la fel… …este o greºealã sã îi bagi pe toþi sub acelaºi capac, în aceeaºi oalã . Sã spui “…toþi sunt la fel…” nu este drept. M-am ferit, ºi o voi face cât voi putea, sã generalizez, sã vorbesc despre oameni ca despre “cioporu de oi” din Coasta lu’ Rus. Sunt de pildã miliþieni, însã nu toþi… mai sunt ºi poliþiºti. Oameni drepþi, care nu îºi atârnã chipiu-n prun ºi se bãga-n tufã, fãcându-se cã nu vãd bagabontelile din oraº. Sunt judecãtori care suie clientele pe birou pentru o soluþie favorabilã, însã nu toþi… mai sunt ºi magistraþi care dau cu ciocanu’ în spiritu legii ºi nu

dupã cum le poruncesc “biluþele” de sub roba. Sunt oameni care fac politicã doar din interes strict material ( majoritatea ), însã mai sunt ºi oameni (din ce în ce mai puþini) care cred în idealuri, în doctrine, în dreapta, în stânga… Întâlnim, în spitalele din România, medici care nu pun mâna dreaptã pe bisturiu decât dupã ce îndeasã cu stânga plicul în buzunarul anume croit, sã încapã mult. Sunt, însã, ºi doctori care dorm în spital pe salarii de mizerie pentru a însãnãtoºi oameni. Sunt preoþi care nu bãga mortul în groapa decât

sã nu îºi facã veacul câte o haitã de câte 15-20 de câini. Hrãnirea lor face ca ei sã stea printre blocuri, iar dacã cu unii, de la cei care primesc mâncare, nu sunt agresivi, în rest sunt imprevizibili. De zeci de ori s-a întâmplat ca oamenii adulþi ºi mai ales copiii, sã fie atacaþi de maidanezi fãrã niciun motiv. Însã, cei care se dau mari iubitori de animale, printre care ºi reprezentanþii multor asociaþii de protecþie a câinilor, care de fapt existã doar cu numele, sar imediat în sus ºi proclamã drepturi egale ºi protecþia dupã ce numãrã leu cu leu suma cerutã, pentru care nu elibereazã chitanþa. Pentru aceºtia nu trebuie sã judecãm bisericã ºi pe toþi slujitorii acesteia. Sunt, ºi nu puþini, slujitori ai altarului, preoþi, care din puþinul lor întind o mânã, ascultã, dau un sfat, suferã alãturi de cel de sub patrafir ºi merg mai departe. Stau în genunchi pentru o lume mai bunã. Sunt ºi jurnaliºti care scriu la comandã, nu puþini. O fac, unii pe mai mult, alþii pe mai puþin. Sunt, însã, ºi jurnaliºti care nu pun man… tocmai pentru asta, omul de rând le strânge mâna când îi întâlneºte pe stradã.

“bieþilor cãþeluºi”. În schimb, de protecþia bietelor victime muºcate nu mai zice nimeni nimic. Suntem în vremurile în care câinii vagabonzi au mai mulþi “avocaþi” decât noi, oamenii, care pledeazã în favoarea lor.

ºi sã-l ducã acasã, sã-l spele ºi sã-l îngrijeascã tot timpul ºi sã aibã grijã ca nici ceilalþi de lângã ei sã nu aibã de suferit”, a mai precizat primarul Cornel Resmeriþã.

Jiului

menzile încep de la 1000 de lei În curând, administraþia de la Lupeni va aplica aceastã hotãrâre a Consiliului Local, ceea ce înseamnã amenzi consistente. “Vom pune hotãrârea în aplicare ºi vom da amenzi de la 1000 de lei în sus pentru cei pe care îi vom prinde cã vor da de mâncare câinilor. Ei trebuie sã înþeleagã un lucru: ºi eu iubesc animalele ºi câinii, dar dacã ei vor sã aibã grijã de ei, sã îºi ia fiecare animalul Este cea mai mare mulþumire, încrederea celor mulþi. Nu toþi sunt la fel! Nu suntem pierduþi! Datoritã celor enumerate mai sus, VALEA JIULUI încã mai are o ºansã. Important este, însã, sã îi încurajãm pe cei care îºi fac treaba, pe cei care îºi respectã profesia. Dacã îi vom bãga în aceiaºi oalã cu cei mulþi, aceºtia se vor pierde, îºi vor pierde entuziasmul sãu puterea de luptã ºi, în cele din urmã, vor ceda. Odatã cu aceºtia, va pieri ºi ultimul sâmbure de speranþã pentru un mâine aºa cum nu este astãzi.

ii de câini în Valea

În toatã Valea Jiului, câinii vagabonzi sunt la tot pasul, iar în afarã de faptul cã sunt sute, chiar mii ºi nu doar în zonele periferice ale localitãþilor, ci ºi în cele centrale, ei sunt ºi agresivi, reprezentând un pericol pentru oricine. La acest moment, în Valea Jiului nu existã zonã fãrã câini ºi oricât de mulþi dintre ei ar aduna de pe strãzi cei de la Serviciul de Ecarisaj nou înfiinþat de Consilul Judeþean, patrupedele ajung mai apoi tot în oraº. Oamenii se duc ºi

recupereazã animalele din adãposturi chiar ºi contra unei sume consistente, aclamând faptul cã s-au obiºnuit cu ele pe lângã bloc. Întreþinerea unui câine comunitar costã în jur de 25 de lei pe zi. Dupã ce patrupedele sunt prinse de hingheri, acestea sunt duse într-un loc special unde primesc îngrijiri medicale ºi hranã vreme de circa douã sãptãmâni. Dupã acest interval de timp, comunitarii sunt eliberaþi din nou pe stradã. ªi, în afarã de acest aspect, mai existã unul la fel de grav. Când ajung la Spital, oamenii muºcaþi de câini sunt trimiºi înapoi acasã, pentru cã unitãþile medicale din Valea Jiului nu au doze de vaccin antirabic. Ei sunt sfãtuiþi sã ia antibiotice, în schimb, pentru cã aceste fiole nu se gãsesc nici mãcar în farmacii.

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

”Ion fãrã de þarã”, Radu Sorin, se îndreaptã câte izvoare Mineritul, prin ochi de pensionar

”I

on fãrã de þarã”, cum a fost numit Radu Sorin dupã ce a fost ”împins afarã” de la PSD Petroºani cu câþiva ani în urmã, se va întorce la izvoare. Cel puþin aºa doreºte, doar cã Aninoasa îl vrea în continuare, dar ºi parte din cei de la Petroºani. Toamna va hotãrî... Ileana FIRÞULESCU Rãmas ca ”Ion fãrã de þarã”, cu câþiva ani în urmã, prof.univ.dr. ing. Radu Sorin, un social-democrat autentic, a fost adoptat de organizaþia PSD Aninoasa. A fãcut parte din colectivul de la Petroºani, dar, spun surse din PSD, a fost practic împins afarã în perioada când mulþi intelectuali de aici, cu oarecare notorietate, au fost îndepãrtaþi printr-o formã sau alta

care mai de care mai ingeniosã. ªi cum, în Aninoasa, viaþa politicã s-a diluat considerabil, ca o consecinþã a ”decesului” economic al oraºului din fundãturã, cum mai este numitã Aninoasa, mai volte voci social-democrate s-au ridicat disputânduºi oameni care au crescut politic singuri, practic fãrã rampa de lansare, cum sunt considerate organizaþiile locale ºi funcþiile ocupate de aceºti oameni

în interiorul lor. Aceste voci considerã cã aducerea lui Radu Sorin, spre exemplu, la Petroºani ar fi un câºtig considerabil de ambele pãrþi – om ºi organizaþie. Cu Radu Sorin se conlucreazã perfect, spun cei de la Aninoasa, ºi în plus, profesorul nu s-a jenat niciodatã sã spunã cã face parte din organizaþia cea mai micã a Vãii Jiului, care se stinge pe zi ce trece prin plecarea oamenilor spre alte zone unde îºi pot câºtiga

existenþa. ”Cei de la Aninoasa ar dori sã rãmân aici pentru cã am lucrat bine împreunã. Este o idee plecarea mea la Petroºani, dar trebuie

sã discut înainte cu preºedintele Rãdoi (de la Aninoasa, n.n.) ºi preºedintele Rus (de la Petroºani, n.n.), dupã perioada concediilor. Am dorit mai demult sã fac acest pas, dar

pentru a nu crea discuþii cã mi-aº dori vreo funcþie la nivel de organizaþie, am lãsat sã se desfãºoare alegerile din interiorul partidului. Da, am avut niºte discuþii privind mutarea mea la Petroºani, dar probabil pe undeva prin toamnã le vom continua” – a declarat prof.univ.dr.ing. Radu Sorin. Datoritã rezultatelor profesionale, dar ºi datoritã atitudinii faþã de comunitate, Radu Sorin a fost numit în conducerile administrative ale unor societãþi publice sau private care par multumite de contribuþia sa pe acest palier.

Nu mai doresc studii superioare sau ar vrea, dar fãrã examen de admitere

ntroducerea examenelor de admitere în învãþãmântul superior era sã închidã porþile multor facultãþi din þarã. La Petroºani, multe specializãri au avut doar între 2 ºi 10 studenþi. Existã tineri nu mai doresc sã-ºi continue studiile, dar mulþi sunt ºi cei care vor sã devinã studenþi prin simpla înscriere la facultatea doritã. Sesiunea din toamnã le este favorabilã... Ileana FIRÞULESCU

În timp ce recorul Universitãþii din Petroºani, Aron Poantã, fãcea o analizã a situaþiei în care la sesiunea de admitere în facultãþi nu s-au ocupat toate locurile bugetate, Universitãþi cu specializãri aºazis bãnoase ºi cãutate din þarã se aflã în situaþii critice. Acest lucru pare sã confirme ipoteza rectorului Poantã, cum cã existã un dezinteres al tinerilor de a-ºi continua studiile. Dacã la Petroºani, la facultãþile pentru ingineri pe specializãri precum cea industrialã, civilã, a mediului etc., au fost admiºi între 2 ºi 10 tineri, acelaºi lucru se poate spune ºi despre facultãþi considerate cu mare trecere în þarã, unde examenul de admitere a fost

considerat un aºec punând în pericol latura economicã. De exemplu la Academia de Studii Economice trebuia sã fii foarte bine pregãtit pentru a puntea deveni student, concurenþa fiind ºi de cinci pe un loc. În cea de-a doua sesiune, ASE nu mai organizeazã concurs de admitere, ci selecþia se va face ”pe dosare” pentru a ocupa cele 1500 locuri

rãmase libere. Locuri neocupate au rãmas ºi la Universitatea din Bucureºti - facultãþile de Chimie, Fizicã, Matematicã, Informaticã ºi ªtiinþe Politice-, la Universitatea de Vest din Timiºoara - facultãþile de Litere, Fizicã ºi Sociologie au anunþat cã organizeazã sesiune de admitere în toamnã -, dar ºi la Universitatea „BabeºBolyai” din Cluj -toate facultãþile, cu excepþia Dreptului, vor organiza o nouã sesiune de admitere. Examenele de admitere au redus la jumãtate numãrul tinerilor care ajung la facultate. Cei mai mulþi vor sã ajungã studenþi doar prin simpla înscriere. De exemplu la Academia de Studii Economice nu a avut destui candidaþi la examen, dar când a anunþat încã o sesiune în toamnã, cu admitere pe baza mediei de bacalaureat, amatorii au apãrut în numãr considerabil.

Existã totuºi ºi facultãþi unde toate locurile s-au ocupat. De exemplu Facultatea de matematicã informaticã unde nu mai existã locuri pentru sesiunea din toamnã, nici la cele cu taxã, nici la cele bugetate. Conducerea acestei facultãþi spune cã reþeta succesului sunt orele de pregãtire suplimentarã atât în cadrul liceelor cât ºi în cadrul facultãþii. Dar mulþi spun cã atunci când vrei calitate, prin introducerea examenelor de admitere, are de suferit latura economicã a Universitãþilor. Adicã o universitate/facultate fãrã studenþi riscã sã-ºi închidã porþile.

ostalgie asupra vremurilor de mult apuse. Este vorba despre mineritul din Valea Jiului care s-a schimbat foarte mult în ultimii 20 de ani. Pensionarii mineri din Valea Jiului îºi aduc aminte cu nostalgie de acea perioadã a ”epocii de aur” când mineritul ºi minerii erau într-adevãr o forþã ºi erau apreciaþi de toatã lumea din þarã ºi nu numai, periada în care nu trebuia sã-ºi cerºeascã drepturile sau sã ajungã în imposibilitatea de a-ºi plãti facturile la întreþinere ºi medicamentele. Monika BACIU ”Înainte de 1989 mineritul era foarte apreciat de conducerea de atunci a statului român. Toatã lumea zice cã atunci a fost o dictaturã dar eu zic cã nu a fost, a fost mai multã democraþie cã acum iar mineritul avea un loc de

cinste în ochii conduceri centrale. Aºa ar trebui sã fie ºi acum, mineritul sã fie la fel de apreciat pentru cã nu numai România trebuie sã mulþumeascã mineritului ci întreaga lume pentru civilizaþia care existã acum. Altfel ºi acum se plimbau cu roata de lemn prin Bucureºti. Nu

Minele din Vale-verificate de Corpul de control al Apa Serv

nspectorii din cadrul Corpului de control al operatorului de apã din Valea Jiului verificã unitãþile miniere dupã ce au fost raportate consumuri lunare nefireºti. Maximilian GÂNJU

Un consum de patru metri cub la o subunitate minierã pare o picãturã într-un pahar cu apã, în condiþiile în care o garsonierã cu o singurã persoanã consumã cel puþin 5 metri cub lunar. Aºa ºi-au spus ºi inspectorii din cadrul Corpului de control al SC Apa Serv Valea Jiului, acesta fiind ºi motivul pentru a demara mai multe acþiuni surprizã la aceºti consumatori. Totuºi, Corpul de control n-a plecat de la ideea cã la minele din Valea Jiului se furã apã, explicã directorul general al societãþii, Costel Avram. Potrivit acestuia, minele au ºi

sursã proprie de apã iar consumul lor extrem de mic de la reþeaua operatorului de apã ºi canal, raportat lunar, poate fi cel real. Acest lucru însã nu înseamnã cã nu se pot face verificãri periodice, a mai explicat Avram. Ca un exemplu, mina Vulcan a raportat un ultim consum lunar de circa 4 metri cub de apã din reþeaua publicã, iar ieri aici au descins la verificãri ºi inspectorii de la Apa Serv Valea Jiului.

se poate sã îþi baþi joc de o zonã minierã ºi sã nu pui nimic în loc. Noi suntem pensionari dar avem copii ºi nepoþi care nu au locuri de muncã ºi trebuie sã meargã sã munceascã în altã þarã sau în altã parte a þãrii când ar putea aici sã ducã mai departe tradiþiile zonei” Mai mult decât atât chiar dacã ºi în acele vremuri munca era la fel de

dificilã ca în prezent nimeni nu ducea lipsã de materiale chiar dacã ºi atunci mai aveau loc incidente tragice. ”Munca era la fel de grea ca ºi acum dar atunci se dãdea o atenþie, existau materiale, se dãdea totul oamenilor pentru a-ºi putea

realiza planul fãrã accidente mortale. Erau ºi atunci accidente pentru cã mineritul îºi cere tributul dar oricum nu erau conditile de astãzi pentru cã acum nu se dau materiale, nu se dau destui bani

pentru a se putea desfãºura activitatea” Cu toate cã acele timpuri au apus de mult pensionarii din mineritul Vãii Jiului încã mai trag speranþa cã poate autoritãþile centrale îºi vor întoarce fata ºi spre aceastã zonã care deºi deþine bogaþii importante atât în

adâncul pãmântului cât ºi din punct de vedere turistic în ultimii ani au dat-o uitãri ne mai fãcând investitile necesare pentru ca oamenii sã-ºi poatã desfãºura activitatea de zi cu zi în condiþii normale ºi în siguranþã.

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

”Ion fãrã de þarã”, Radu Sorin, se îndreaptã câte izvoare Mineritul, prin ochi de pensionar

”I

existenþa. ”Cei de la Aninoasa ar dori sã rãmân aici pentru cã am lucrat bine împreunã. Este o idee plecarea mea la Petroºani, dar trebuie

sã discut înainte cu preºedintele Rãdoi (de la Aninoasa, n.n.) ºi preºedintele Rus (de la Petroºani, n.n.), dupã perioada concediilor. Am dorit mai demult sã fac acest pas, dar

Nu mai doresc studii superioare sau ar vrea, dar fãrã examen de admitere

Minele din Vale-verificate de Corpul de control al Apa Serv

nspectorii din cadrul Corpului de control al operatorului de apã din Valea Jiului verificã unitãþile miniere dupã ce au fost raportate consumuri lunare nefireºti. Maximilian GÂNJU

10 Actualitate

emperaturile ridicate se menþin ºi în continuare, iar joi ºi vineri judeþul Hunedoara se aflã sub avertizare de cod galben de caniculã. Administraþia Naþionalã de Meteorologie a emis, miercuri, o avertizare COD PORTOCALIU ºi una COD GALBEN de caniculã valabilã joi ºi vineri pentru mai multe judeþe din þarã. Sunt anunþate temperaturi de pânã la 40 de grade ºi disconfort termic accentuat. Judeþul Hunedoara se aflã sub avertizare de cod galben de caniculã. Potrivit meteorologilor, se vor înregistra temperaturi de 35-38 de grade, disconfortul termic va fi accentuat ºi indicele

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

Intrãm pe cod galben de caniculã

temperaturã-umezealã va depãºi pragul critic de 80 de unitãþi.

tenþie la temperaturile ridicate! Iar medicii avertizeazã cã trebuie respectate anumite

reguli, aºa încât sã fim afectaþi cât mai puþin de temperaturile caniculare. Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud.Hunedoara avertizeazã cã ieºitul din casã la orele prânzului, când asfaltul frige ºi aerul pare de nerespirat, este imprudenþã curatã.Atunci când termometrele aratã la umbrã peste 35 de grade Celsius, trebuie sã evitãm pe cât posibil sã ieºim afarã. Pe strãzile cu asfalt încins ºi printre blocurile ce radiazã caldura, chiar ºi cel mai sãnãtos organism poate sã cedeze. Epuizarea cauzatã de temperaturile ridicate apare dupã cateva zile de cãlduri excesive ºi se manifestã prin somnolenþã, senzaþie de slãbiciune ºi obosealã, somn agitat sau insomnie. Aceste stãri

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

pot fi combãtute prin odihnã în locuri rãcoroase, consumul lichidelor, iar dacã simptomele continuã va fi solicitat ajutorul medicului. Fãrã o hidratare corespunzãtoare, care sã menþinã temperatura corpului în jur de 37 grade Celsius, pot apãrea crampele de caldurã, insolaþie, epuizare sau ºoc hipertermic.

diluate cu apã. Dacã aceste crampe dureazã mai mult de o orã, este necesar consultul medical. Insolaþia este datã de expunerea directã ºi prelungitã a capului la soare. Se manifestã prin: dureri de cap violente, somnolenþã, greaþã ºi eventual pierderea cunoºtinþei, febrã ºi uneori arsuri ale pielii. Riscul de insolaþie este mult mai ridicat la copii. De aceea, trebuie evitatã expunerea prelungitã la soare, mai ales între orele 11-17. Cel care a fãcut insolaþie va fi dus la umbrã, încercându-se rãcirea corpului cu gheaþã sau apã rece, ventilaþie, administrarea unei cantitãþi consistente de lichid. ªocul hipertermic este o urgenþã medicalã. Apare ca urmare a incapacitãþii organismului de a-ºi menþine temperatura normalã, aceasta

crescând repede, ajungând sau depãºind 40 grade Celsius. Simptomele ºocului sunt: pielea este foarte caldã, roºie ºi uscatã, dureri de cap violente, dezorienatare ºi pierderea cunoºtinþei (leºin), eventual convulsii. În acest caz va fi solicitat serviciul de urgenþe medicale (Ambulanþa). Pânã la sosirea acesteia, bolnavului i se va acorda mãsuri de prim ajutor. Fãrã acordarea rapidã a ingrijirilor medicale, ºocul hipertermic poate fi fatal.

ãsuri anti - caniculã

Pentru a reduce temperatura din casã este bine ca lumina artificialã sã fie menþinutã la intensitate scãzutã ºi utilizatã pentru perioade mai scurte. In plus, orice aparat electro-casnic de care nu este nevoie va fi închis.

fecte ale expunerii la soare

Crampele de cãldurã apar la nivelul abdomenului, braþelor, membrelor inferioare, mai ales atunci când transpirãm abundent în timpul unor activitãþi fizice solicitante. În aceste condiþii, orice activitate fizicã va fi sistatã, iar pacientul va intra în repaos într-un loc rãcoros. Activitãþile fizice intense pot fi reluate dupã mai multe ore, când canicula s-a mai potolit. Este recomandat consumul de lichide precum sucuri de fructe naturale sau de bãuturi energizante

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

Canicula ne topeºte la foc mic emperaturile T crescute ne þin în case. Totuºi, sunt ºi oameni care trebuie sã iasã din casã chiar ºi la orele prânzului, iar pentru ei se iau mãsuri în aceste zile. De asemenea, pentru a limita efectele temperaturilor ridicate în locuinþe, ferestrele expuse la soare vor fi inchise, fiind trase jaluzelele sau draperii. Ferestrele vor ramâne închise pe toatã perioada cât temperatura exterioarã este superioarã celei din locuinþã ºi vor fi deschise seara târziu, noaptea ºi dimineaþa devreme, provocând curenþi de aer, pe perioada cât temperatura exterioarã este inferioarã celei din locuinþã. Vestimentaþia în zilele cu temperaturi ridicate trebuie sã fie lejerã ºi amplã, din fibre naturale, de culori deschise. Pe cap vor fi purtate pãlãrii sau ºepci în culori deschise. O mare atenþie trebuie acordatã copiilor, vârstnicilor ºi persoanelor cu dizabilitãþi, oferindu-le periodic lichide, chiar dacã nu sunt solicitate. Parinþii trebuie sã evite sã iasã cu copilul din casã în orele cu temperaturile ridicate, mai ales dacã este vorba despre nou-nãscuþi (0-12 luni). În cazul în care este necesarã deplasarea, atunci copilul va fi îmbrãcat lejer, chiar dacã are pânã la 9 luni, iar capul va fi acoperit cu o pãlãrie de soare. Copilul trebuie lãsat dezvelit atunci când doarme. În schimb, nu este recomandat scãldatul în apã rece deoarece diferenþele mari de temperaturã pot sã determine apariþia ºocului. Este bine ca în zilele cu temperaturi ridicate sã fie evitate activitãþile în exterior care necesitã un consum mare de energie (sport, grãdinãrit, etc). Pe parcursul zilei vor fi fãcute duºuri calduþe, apa fiind lãsatã pe corp. In zilele cu temperaturi ridicate, consumul de lichide trebuie sã depãºeascã doi litri, fãrã a aºtepta sã aparã senzaþia de sete. Consumul de alcool (inclusiv bere sau vin) este interzis întrucât acesta favorizeazã deshidratarea ºi diminueazã capacitatea de luptã a organismului împotriva cãldurii. De asemenea, va fi evitat consumul bãuturilor cu conþinut ridicat de cofeinã (cafea, ceai, cola) sau de zahãr (sucuri rãcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice. Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud.Hunedoara recomandã consum ridicat de fructe ºi legume proaspete (pepene galben, roºu, prune, castarveþi, roºii) deoarece acestea conþin o mare cantitate de apã. O dozã de iaurt produce aceeaºi hidratare ca ºi un pahar de apã. Dacã avem aer condiþionat, aparatul trebuie reglat astfel încât temperatura sã fie cu 5 grade mai micã decât temperatura ambientalã. Car men COSMAN

Codul galben de caniculã îi face pe oameni sã stea mai mult în casã. Temperaturile au trecut frecvent de 35 de C, chiar ºi în zona de munte de la noi, iar canicula ne topeºte zilnic. Cei mai mulþi ºtiu ce au de fãcut, însã, prea puþini sunt cei care þin cont de acest lucru. Totuºi, la nivel declarativ, toþi ºtiu ce e de fãcut pe caniculã, chiar dacã recunosc cã mai încalcã regula. „Ce sã facem? Ca la munte, ne adãpostim prin parcuri, ne ferim de soare. Am ieºit cu nepotul de dimineaþã ºi recunosc cã e foarte cald. Nu suntem de aici, dar chiar dacã e o localitate de munte, noi pensionarii mai mult stãm în casã”, spune un bãtrân. Alþii, însã, recunosc cã se hidrateazã ºi cã nu ies din casã la prânz. „Bem apã cât de multã, ne îmbrãcãm în culori deschise, mai stãm pe la umbrã, iar între 9,00 – 11,00 ºi dupã amiazã, dupã 18,00 ieºim în parc”,a adãugat un alt pensionar din Petroºani. „Mã hidratez cu apã ºi stau la umbrã ºi între 10,00 ºi 4,00 chiar 5,00 dupã amiazã stau în casã. Sunt temperaturi destul de mari, vãd cã sunt 34 C., iar parcul e plin ºi stãm la umbrã. În parc sunt ciºmele, dar de regulã umblu cu sticlã la mine”, a adãugat un alt pensionar . Pentru a veni în spriji-

nul cetãþenilor, cel puþin la Petroºani, a fost amenajat un punct de alimentare cu apã rece, la primrie, iar strãzile au fost stropite cu apã. În plus, toate ciºmelele sunt funcþionale. „Noi am luat mãsuri încã din prima zi în care am avut cod galben ºi apoi

portocaliu. Avem amenajate ºi puncte de prim ajutor în oraº, unde existã ºi apã ºi sperãm sã nu fie deloc probleme”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani

Mai sunt ºi muncitorii, care nu þin cont de caniculã ºi care sunt obligaþi sã munceascã afarã. ªi pentru ei, autoritãþile locale spun cã sunt pregãtite ºi nu i-au lãsat sã se topeascã de cald. „Muncitorii noºtri îºi primesc aceste drepturi ºi nu sunt lãsaþi fãrã apã ºi fãrã pauze la umbrã”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi. Potrivit legii, în perioadele de caniculã, angajatorii au obligaþia sã asigure mãsuri de protecþie a salariaþilor, printre cele minime înscriindu-se cele de alternare a perioadelor de lucru cu cele de repaus în locuri umbrite, reducerea efortului ºi a ritmului activitãþilor fizice. În plus, pentru menþinerea stãrii de sãnãtate a personalului expus la temperaturile ridicate, angajatorii au obligaþia sã asigure minim doi litri de apã mineralã de persoanã, pe timpul unui schimb. Diana MITRACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

Ziua minerului, fãrã mineri Î

n data de 6 august, în toatã Valea Jiului a fost celebratã „Ziua Minerului”, la acþiunea care a semãnat mai mult a comemorare fiind prezenþi aproape toþi capii judeþeni ºi locali. Singurii care au lipsit au fost minerii adevãraþi, adicã tocmai acei cãrora li se adresa de fapt sãrbãtoarea.

Mircea NISTOR Ce-i drept, au fost totuºi ºi câþiva ortaci, dar aceºtia erau îmbrãcaþi prea ceremonios, în salopete de miner nou-nouþe, iar singurul lor rol a fost cel de a cãra ºi depune coroanele de flori la monumentele sau plãcile comemorative dedicate celor care sau jertfit în lupta capitalistã sau comunistã pentru cât mai mult cãrbune. În rest, nici urmã de truditor în subteran, nici la locurile de muncã (era zi liberã), nici în locurile în care au fost organizate activitãþi omagiale ºi nici mãcar în zonele de agrement unde în urmã cu doar câþiva ani erau prezenþi minerii, împreunã cu soþiile ºi copiii, pentru a degusta o bere ºi un mic cârnat. Adevãrul este cã minerul a ajuns o specie pe cale de dispariþie, de la aproape 55.000 de angajaþi în industria extractivã, în Valea Jiului anului 1990, numãrul acestora fiind în prezent de doar vreo 7.000. ªi

va continua sã se reducã în viitorul apropiat... Dacã minerii au preferat sã stea pe acasã ºi sã-ºi drãmuiascã prima în valoare de câteva sute de lei, în schimb, numãrul celor care nu au vãzut niciodatã mina pe dinãuntru continuã sã creascã pe an ce trece. În anul de graþie 2013, la celebrarea zilei celor care încã mai dau cãrbune þãrii, au fost prezenþi (mai mult sau mai puþin convocaþi) sute de cetãþeni. Printre ei, reprezentanþi ai Prefecturii, Consiliului Judeþean, primari, consilieri locali, poliþiºti, angajaþi ai primãriilor, sindicaliºti, ºefi din CEH, directori de mine, politicieni, ziariºti ºi alþi oameni de bine. Vorba ceea, numai sãrbãtoritul a lipsit, aproape cu desãvârºire. În urmã cu ceva ani, Ziua Minerului chiar însemna ceva pentru ortacii din Valea Jiului, pe atunci când minerul era mândru cã reprezintã o

categorie profesionalã de care þara are nevoie. Îmbrãcaþi în costumele de miner, muncitorii din subteran umpleau, alãturi de soþii, copii ºi rude, zonele de agrement din întrega Vale a Jiului. La Brãdet, în Petroºani, de exemplu, au fost ani în care câteva mii de oameni erau prezenþi pentru a consuma bonurile de bere ºi mici oferite de sindicatul condus pe atunci de Miron Cozma. La fel era însã ºi în celelalte localitãþi ale Vãii când totul depindea de minerit. În acest an, însã, toate aceste zone au rãmas pustii. Adevãrul este cã nici mineri nu prea mai sunt, iar în viitorul apropiat s-ar putea ca statuile de mineri împrãºtiate prin localitãþile Vãii Jiului sã rãmânã singura dovadã cã pe aici se scoatea cândva cãrbune, dar ºi lehamitea

faþã de celebrãri, comemorãri, aniversãri sau sãrbãtoriri mai mult sau mai puþin oficiale este tot mai pregnantã. În condiþiile în care vântul le ºuierã prin buzunare ºi nu au nici mãcar singuranþa cã mâine vor mai avea unde lucra, minerii (viabili sau neviabili) se pare cã nu mai au niciun chef de a ieºi la „iarbã verde, mici ºi grãtare, în mod organizat”. Oricum, liderii de sindicat se distreazã între ei, ºefii minelor viabile sau neviabile la fel, politicienii idem, adevãraþii sãrbãtoriþi nefiind nici invitaþi ºi nici prea agreaþi la chefurile ºtabilor. De fapt, truditorii de prin subterane nici nu prea mai sunt în numãr prea mare ºi oricum li se pregãteºte o nouã reducere a numãrului. În schimb, s-au înmulþit „ceilalþi”, care îi omagiazã cu cea mai mãruntã ocazie pe cei în numele cãrora (dar în lipsa acestora) organizeazã manifestãri peste manifestãri. Rãmâne de vãzut ce ºi cine va mai celebra ceva în Valea Jiului peste câþiva ani...

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

Au cerut parcãri la bloc

ai mulþi oameni care locuiesc în apropierea stadionului Jiul din Petroºani cer administraþiei publice din Petroºani locuri amenajate pentru parcarea maºinilor. Diana MITRACHE Numãrul posesorilor de maºini a crescut considerabil, iar târgul sãptãmânal de la stadion, precum ºi traficul din zonã, i-a determinat pe oamenii ce locuiesc pe strada Viºinilor sã cearã spijin primãriei. Asta pentru cã, spun ei, au tot fãcut cereri ºi nu au

primit niciun rãspuns. Printr-o adresã ce au înaintat-o administraþiei locale, oamenii

au motivat ºi faptul cã stau într-o zonã consideratã centralã, iar acolo fiecare îºi parcheazã autovehiculul unde gãseºte loc, chiar ºi pe trotuar. „Vrem sã fie amenajat un loc în care sã ne parcãm maºinile, pentru cã aici eo adevãratã aventurã sã îþi

scoþi maºina când mai e ºi târg. Credem cã dacã stãm în tona asta, consideratã centralã, avem acest drept ºi am formulat o cerere la primãrie”, spune un bãrbat care locuieºte pe strada Viºinilor din Petroºani. Nemulþumiþi sunt ºi pietonii, pentru cã fac slalom printre maiºinile parcate pe trotuar. În replicã, primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã le va lua în calcul cererea, pentru cã încã se fac lucrãri în mai multe locuri. „Programul de amena-

Parc auto, doar privat la Petroºani

aºini de vânzare tot pe domeniul public. Deºi administraþia localã din Petroºani a interzis expunerea autoturismelor de vânzare pe domeniul public, acest lucru nu poate fi respectat din cauza faptului cã nu existã un spaþiu special amenajat pentru acest lucru. Mai mult, nici municipalitatea nu poate sã înfiinþeze un parc auto. Monika BACIU

”A existat un astfel de spaþiu pe strada Lunca. Este o iniþiativã privatã. Dacã cineva doreºte sã facã acest lucru noi îi vom acorda tot sprijinul însã noi cã administratei publicã localã nu putem amenaja un astfel de târg în acest moment”, a declarat primarul

municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În fapt, cei care vând au afiºat pe parbriz un simplu numãr de telefon ºi chiar dacã au fost sancþionaþi, nimeni nu a putut dovedi cã ar vinde autoturismul. Legea nu interzice propri-

etarilor de autovehicule sã-ºi afiºeze diverse înscrisuri pe parbriz, sau gea-

murile laterale ale maºinii, iar oamenii profitã de acest lucru. Aºa se face cã, foarte aproape de primãria din Petroºani, la vad comercial ideal, maºinile sunt scoase la vânzare ºi, nu o datã, i-au încurcat pe cei de la Salubritate.

Noul cod rutier cu bune ºi cu rele

e astãzi (joi-n.r.) a intrat în vigoare noul Cod Rutier. Acesta aduce câteva reguli noi. Modificãrile îi vizeazã pe bicicliºti, pe posesorii de mopede, dar ºi pe cei care au doar permis categoria B. Conducãtorii auto care au categoria B vor putea conduce ºi tractoare. Monika BACIU Noul regulament prevede ca niciun vehicul nu mai are voie sã circule pe banda de

urgenþã, biciliºtii vor merge doar câte unul pe benzile speciale ºi nu mai au voie sã foloseascã trecerile pentru pietoni. Mai mult, sunt

obligaþi sã aibã asupra lor un act de identitate. Mai mult decât atât modificãrile introduc interdicþia conducãtorilor de mopede ºi alte motorete de mici dimensiuni sã transporte pasageri în stare de ebrietate. Noul Cod Rutier se referã ºi la examenul pentru permisul auto, unde proba teoreticã va fi valabilã timp de un an de la absolvire.

jãri de parcãri pe acest an continuã ºi o sã vedem exact în ce zone sunt prioritare. ªtiu problema depe stada Viºinilor ºi o sã încercãm sã o rezolvãm”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cartierul se aflã în

apropierea stadionului Jiul din Petroºani, iar traficul este intens,mai ales în zilele când în acest loc este organizat un târg sãptãmânal. În plus, din cauzã cã nu sunt parcãri, trotuarele sunt înþesate cu maºini ºi, în trafic, se produc frecvent blocaje.

14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 Vara pe val (r) 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:00 11:10 13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30

9:30 Suporterii 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 0:30 Academia lui Horia 22:00 Mondenii 22:15 Trãsniþii

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

În gura presei Mireasã pentru fiul meu Observator Mireasã pentru fiul meu Observator Roºcovanul Observator Observator special Burlacul IV În puii mei

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pe aripile vântului (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cucerirea Hollywoodului 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Asasinul din Bangkok 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Jane ºi Maura

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi preocupat de probleme legate de cãmin. Dimineaþa aveþi ocazia sã cumpãraþi o casã nouã sau sã faceþi un schimb de locuinþã. Partenerul de viaþã este de acord cu iniþiativele dumneavoastrã. Evitaþi speculaþiile. Bazaþi-vã pe intuiþie

10:00 11:30 12:30 13:15 14:00 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:00

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Restaurant Europa (r) Gaºca (r) Teleshopping Dragostepunctro (r) Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Moby Dick Vacanþa Mare (r)

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Fotbal European 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:00 ªtirile Digi Sport 23:30 Fotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa primiþi o sumã importantã ºi reuºiþi sã vã puneþi în practicã planurile de a face schimbãri în casã. Puteþi sã începeþi lucrãri de reparaþii sau sã zugrãviþi. Evitaþi o ceartã cu partenerul de viaþã din cauza cheltuielilor pe care le aveþi de fãcut !

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Vã concentraþi asupra familiei ºi a cãminului. Doriþi sã cumpãraþi un obiect de valoare pentru casã. S-ar putea ca o rudã apropiatã sã vã dea un sfat bun ºi sã economisiþi bani. Nu luaþi nici o hotãrâre fãrã sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã!

23 august *** 22 septembrie

Dacã intenþionaþi sã faceþi schimbãri în casã, acum este momentul. Vã puteþi baza pe ajutorul rudelor ºi al prietenilor. Este o zi bunã pentru mutat mobila, pentru reparaþii sau zugrãvit. Sfaturile unei femei ar putea declanºa un scandal.

Chiar dacã aveþi multe probleme de rezolvat, nu vã neglijaþi sãnãtatea. Gãsiþi-vã timp ºi pentru odihnã! Reuºiþi sã faceþi schimbãri în cãmin, care vã vor îmbunãtãþi mult viaþa sentimentalã. Sunteþi tentat sã cheltuiþi o sumã prea mare.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dacã puteþi sã plecaþi într-o excursie cu partenerul de viaþã, nu ezitaþi. O ieºire în mijlocul naturii vã poate apropia ºi mai mult. Aveþi idei originale, apreciate de anturaj, dar þineþi cont ºi de pãrerile celorlalþi. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 X-Press 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu

aprile

Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu vã aflaþi într-un moment foarte bun. Nu luaþi decizii importante. Ar fi bine sã vã gãsiþi mai mult timp pentru problemele familiei. Seara, faceþi planuri pentru o cãlãtorie. Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Rãzboinicul (r) Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Rãzboinicul

23 noiembrie *** 20 decembrie Începeþi o serie de schimbãri în cãmin. Þineþi cont ºi de pãrerile partenerului de viaþã. Puteþi sã vã faceþi de planuri de viitor. Nu începeþi mai multe treburi deodatã.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã primiþi un cadou consistent pentru casã. Aveþi o zi foarte aglomeratã, dar ºi satisfacþia este pe mãsurã. Dupãamiazã staþi acasã împreunã cu câþiva prieteni care v-au dat o mânã de ajutor.

Traversaþi o perioadã favorabilã relaþiilor sentimentale ºi iniþiativelor cu privire la cãmin. Dimineaþa aflaþi cã nu mai trebuie sã plecaþi într-o delegaþie. Nu este cazul sã regretaþi.

21 decembrie *** 20 ianuarie Doriþi foarte mult sã faceþi schimbãri în casã ºi reuºiþi sã faceþi rost de banii necesari. Mergeþi la cumpãrãturi împreunã cu partenerul de viaþã.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa sunteþi hotãrât sã terminaþi o serie de modificãri începute în casã. Vã ajutã cu bani o persoanã mai în vârstã din familie, dar va încerca sã-ºi impunã punctul de vedere.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

Stresul ºi oboseala, doi factori care pot face victime

boseala ne afecteazã din ce în ce mai mult. Oboseala este principalul factor din cauza cãruia nu putem da randament la locul de muncã.

RESTRICÞII APÃ S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru joi 8 august 2013 în

Acest factor nu se datoreazã în totalitatea volumului mare de muncã sau din cauza conditilor cotidiene de trai. Existã mai mulþi factori care ne pot influenþa capacitatea de muncã ºi implicit orele de odihnã. orasul Petroºani, între orele 8,00 - 16,00. Zona afectatã: Cartier Dimitrov (str. Aleea Florilor, 9 Mai, Carpaþi, 13 Septembrie, Aleea Liliacului, Aleea Pinului, Aleea Crângului. Motivul restricþiei -montare vanã automatã str. 13 Septembrie. Mulþumim pentru înþelegere. Cu deosebitã stimã, Director General, Costel AVRAM

Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã – Insemex Petroºani, cu sediul în localitatea Petroºani, str. Gral. Vasile Milea, nr. 32 – 34, cod 332047, Jud. Hunedoara, organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de

inginer mecanic ºi a unui post de tehnician electrotehnist (privind promovarea personalului propriu), ambele în activitatea administrativã ºi pe duratã nedeterminatã. Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs la secretariatul institutului este 23.08.2013, ora 15:30. Concursul se va desfãºura în data de 26.08.2013, ora 10:30 la sediul institutului. Criteriile minime obligatorii, probelor de concurs ºi informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, precum ºi tematicile pe domenii de activitate ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutului – Comp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, tel. 0254/541621 – 541622 int. 192. Director general, Dr. Ing. Constantin Lupu

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

Director economic, Ec. Elena David

ªef comp. R.U.P.A, Ing. Olga Miclea

Astfel pentru a ne putea odihni cât mai bine trebuie sã ºtim cã nu trebuie sã dormim cu telefonul mobil lângã cap. Ideal ar fi ca atunci când ne punem în pat trebuie sã fim relaxaþi, camera sã fie aerisita ºi sã fi bãut un ceai liniºtitor. Foarte importantde ºtiut este faptul cã în camerã nu trebuie sã existe calculator sau televizor. Un alt factor foarte important care þine de sãnãtatea atât fizicã cât ºi mentalã îl reprezintã þigara care conþine o mulþime de substanþe nocive, printre care ºi monoxidul de carbon, care scade fluxul de oxigen la nivelul þesuturilor. Mai mult decât atât chiar statul degeaba oboseºte, spune o expresie ºtiinþific adevãratã. Adoptarea unui stil de viaþã activ creºte ºi

energia din organism, eliminând oboseala. Se ºtie cã persoanele care fac miºcare au un tonus mai bun, atât fizic, cât ºi mental. Sportul creºte fluxul de sânge oxigenat la nivelul þesuturilor, inclusiv la nivel cerebral ºi creºte capacitatea de concentrare. Nu putem spune decât o tristã realitate aratã faptul cã

în ultima perioadã de timp tot mai multã lume se îmbolnãveºte din cauza oboselii ºi a stresului, acest lucru ducând în unele cazuri chiar pânã la deces. Monika BACIU

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 August 2013

Castelul Huniazilor, în topul celor mai frumoase locuri din România astelul HuniaC zilor de la Hunedoara atrage ca un magnet. A fost inclus în mai multe top-uri realizate de site-uri sau publicaþii româneºti ºi strãine ºi, întotdeauna a prins primele locuri. Iar frumuseþea sa ºi arhitectura impunãtoare atrage mii de turiºti. Construcþia impunãtoare sau legendele þesute în jurul lui plaseazã Castelul Corvinilor (Huniazilor) din Hunedoara pe primele locuri în ceea ce priveºte locurile ori construcþiile atractive pentru turiºti. Construcþia medievalã ce se pãstreazã atât de bine este an de an vizitatã de mii de turiºti, care vin la Hunedoara pentru a descoperi frumuseþea Castelului sau chiar pentru a cãuta fantome în ungherele ascunse ale fostului domeniu al Corvinilor. De data aceasta, Castelul Huniazilor a ajuns pe locul doi în topul celor mai frumoase 10 locuri din þara noastrã., realizat de reporterii Realitatea, dar asta dupã ce strãinii s-au înclinat în faþa con-

strucþiei impunãtoare. „Magnifica structurã, dupã cum numesc jurnaliºtii strãini Castelul Huniazilor, a fost construitã în secolul al XIV-lea, în stil gotic, fiind cunoscutã ºi sub numele de Castelul Hunedoara. Ridicat de Iancu de Hunedoara, castelul este una dintre cele mai importante construcþii gotice nu numai din Transilvania, ci din întreaga þarã”, scriu cei de la Realitatea. Iar Castelul nu ºi-a dezvãluit nici acum în totalitate misterele ce îl înconjoarã.

du-l cu turnuri, sãli ºi camere de onoare. Dupã ce ºi-a pierdut utilitatea iniþialã, castelul a fost restaurat ºi transformat în muzeu. Unic în România ca arhitecturã, monumentul este vizitat anual de mii de turiºti. “Bântuit” chiar de legenda lui Dracula, Castelul Corvinilor din Hunedoara este recomandat de experþii de la Lonely Planet drept o destinaþie “de vis” ºi este inclus în topul celor mai frumoase 10 castele din Europa.

itul contelui Dracula, M magnet pentru

storia apreciatã de strãini

Castelul Corvinilor a fost înãlþat pe locul unei vechi întãrituri, pe o stâncã la picioarele cãreia curge pârâul Zlaºti. A fost una dintre cele mai mari ºi vestite proprietãþi ale lui Iancu de Hunedoara ºi, din acest motiv, castelul a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformãri. El devine astfel o somptuoasã locuinþã, nu numai un punct strategic întãrit. Cu trecerea anilor, diverºii stãpâni ai castelului iau modificat înfãþiºarea, îmbogãþin-

turiºti

Pe de altã parte, un clasament realizat în 2010 plaseazã Castelul Huniazilor pe poziþia a doua a celor mai înfricoºãtoare clãdiri din lume. Americanii cred cã arhitectura goticã ºi istoria întunecatã ºi adevãratã a familiei Corvinilor sunt suficiente pentru a-þi bãga ceva fricã în oase. Cunoscut ºi sub denumirea de Castelul Huniazilor sau Cetatea Hunedoarei, Castelul Corvinilor atrage prin construcþia impunã-

toare, cu acoperiºuri înalte, cu turnuri ºi turnuleþe, ferestre înguste cioplite în piatrã ºi balcoane împodobite cu dantelãrie de piatrã. Dupã ce ºi-a pierdut utilitatea iniþialã, castelul a fost restaurat ºi transformat în muzeu. Unic în România ca arhitecturã, din 2009 ºi Dracula ºi-a fãcut simþitã prezenþa între zidurile fortãreþei. Vlad Þepeº, mai cunoscut peste hotare sub numele de Dracula, nu este chiar strãin de meleagurile hunedorene sau de Castelul Corvinilor. Potrivit istoricului Radu Florescu, în 1452 Vlad Þepeº l-ar fi vizitat pe Iancu de Hunedoara la castel pentru prima datã, iar 10 ani mai târziu Þepeº, care cãuta refugiu dupã atacul de noapte asupra unei tabere turceºti, a fost judecat ºi întemniþat pentru mai bine de un an la castel, dupã care a avut domiciliu forþat la Viºegrad. Toate aceste elemente îmbracã acest castel într-o aurã de legendã, fie ea înfricoºãtoare sau nu, care atrage an de an mii de turiºti care vor sã vadã istoria Corvinilor la ea acasã. Car men COSMAN