Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 423

Cronica Vãii Jiului Luni, 5 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

S-a tuns aproape zero pentru a fi solidarã cu bolnavii de cancer

Omenia Petrilei a fost... completatã

O

mânã întinsã pentru sprijin la greu poate veni de unde nu te aºtepþi în situaþii dramatice, precum cea de la Petrila. Ajutor personal ºi discret al omului Mircea Ioan Moloþ...

>>> PAGINA A 4-A

Un „metaphone” pentru Petrila

ª

tiþi ce este un „metaphone”? Nimeni nu ºtie, pentru cã este unic în lume, dar vor afla toþi cei care se vor trece prin Oignies, orãºel din bazinul minier din NordPas-de-Calais din Franþa.

>>> PAGINILE 8-9

Terorizaþi de asistaþii social

M

ai mulþi locuitori ai unui cartier din Petroºani sunt terorizaþi de asistaþii social cantonaþi într-un bloc din apropiere. Asaltaþi cu memorii ºi plângeri, reprezentanþii municipalitãþii au de gând sã le retragã ajutorul social celor care au pus pe jar întreaga comunitate din Lunca Jiului.

>>> PAGINA A 10-A

Accidentaþi sub pãmânt, fiindcã muncesc manual

S

A

ura Risipitu, realizatoare cu cea mai cunoscutã voce de radio din Valea Jiului, s-a tuns aproape zero pentru a fi solidarã cu bolnavii de cancer. Într-o þarã în care bolnavii de cancer par mai degrabã condamnaþi decât ajutaþi, în care cumplita boalã este ca o pecete pusã pe fruntea bolnavului ºi pe care scrie “Condamnat la moarte”, sã-þi pese, sã vrei sã faci ceva pentru ei, chiar dacã vorbim doar de suportul moral, sunt lucruri care se întâlnesc rar, mai ales cele izvorâte din simplitate ºi sinceritate. >>> PAGINA A 3-A

unt multe cazurile în care minerii se accidenteazã sub pãmânt. Inspectorii de muncã spun cã accidentele sunt inerente, din cauzã cã lipseºte mecanizarea, iar ultimul caz s-apetrecut sãptãmâna trecutã, când un miner s-a lovit la cap la Mina Lupeni.

>>> PAGINA A 11-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul în Cãlan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce ºi comercializeazã la Baza de Producþie din Petroºani (fost CONPET), str. Fabricii, nr. 11 urmãtoarele produse: pavele, borduri carosabile ºi de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preþuri avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013

S-a tuns aproape zero pentru a fi solidarã cu bolnavii de cancer A

ura Risipitu, realizatoare cu cea mai cunoscutã voce de radio din Valea Jiului, s-a tuns aproape zero pentru a fi solidarã cu bolnavii de cancer Luiza ANDRONACHE Într-o þarã în care bolnavii de cancer par mai degrabã condamnaþi decât ajutaþi, în care cumplita boalã este ca o pecete pusã pe fruntea bolnavului ºi pe care scrie “Condamnat la moarte”, sã-þi pese, sã vrei sã faci ceva pentru ei, chiar dacã vorbim doar de suportul moral, sunt lucruri care se întâlnesc rar, mai ales cele izvorâte din simplitate ºi sinceritate. A ajuta un bolnav de cancer, mãcar a-l susþine, poate nu este mare lucru ca privit din exterior, dar, atunci când este fãcut, nu ai cum sã nu te implici, sã nu plângi, ºi sã nu-þi fie teamã. O cunoscutã realizatoare de radio din Valea Jiului a ales o metodã simplã, dar plinã de semnificaþii, prin care sã-ºi arate susþinerea ºi aprecierea faþã de bolnavii de cancer, care depun un efort uriaº pentru a se reintegra în societate, în societatea crudã ºi de cele mai multe ori ipocritã, dupã ce au fost diagnosticaþi cu

aceastã boalã. Aura Risipitu este una din cele mai cunoscute voci din eterul judeþului Hunedoara, iar de curând a ales sã se tundã aproape la zero, pentru a ne arãta noi, tuturor, cã frumuseþea poate fi privitã ºi altfel, cu ochi minþii, ai sufletului. “Oamenii se uita ciudat atunci când vãd pe strada o femeie cãreia i-a cãzut pãrul, se uita ciudat atunci când întâlnesc un om despre care ºtiu cã este bolnav de cancer. Îl condamna din priviri. Oare ce este în sufletul unui om care ºtie cã este privit ca un mort?”, ne spune Aura, atunci când am întrebat-o de ce a ales o asemenea metodã aproape radicalã de a se exprima. Echilibratã, profesionistã, perseverentã, dar în acelaºi timp misterioasã, Aura se dovedeºte a fi o companioanã efervescentã în viaþa de zi cu zi. Uneori, replicile ei sunt la fel de tãioase precum cele emise în eter, dar poate acestã caracteristicã a fãcut ca ea sã fie mereu înconjuratã de prieteni ºi

cunoscuþi. Însã, cu toatã buna-dispoziþia emanatã de ea zi de zi, recunoaºte cã are momente când este tristã ºi dezamãgitã atunci când priveºte nepãsarea poate a multora dintre noi atunci când vine vorba acei bolnavi care sunt singuri, fãrã nimeni ºi care nu se au decât pe ei în lupta cu moartea. De o bunã bucatã de vreme, Aura Risipitu s-a gândit sã iniþieze o campanie de solidarizare cu bolnavii de cancer din Valea Jiului. Dincolo de radio, ea îºi desfãºoarã activitatea ºi la EUROMEDIC România, în Centrul de Diagnostic Imagistic ºi Tratament de la Petroºani ºi zilnic întâlneºte zeci de oameni veniþi pentru investigaþii de specialitate ºi mulþi dintre aceºtia primesc aici cumplita veste. Prima reacþie? “Aºa este cã nu am cancer ?”. Ea vede mereu cum oamenii se schimbã complet dupã ce medicul specialist stabileºte un diagnostic. “Îmi propun sã atragem atenþia ºi sã creºtem implicarea persoanelor active din Valea Jiului. Dacã fiecare om din Vale ar putea sã meargã la Cluj de pildã, la Institutul Oncologic

“„Ion Chiricuþã”, sã vadã copii mici, cãrora le-a cãzut pãrul abia crescut, vulnerabili, dar plini de speranþã, care vor doar sã meargã acasã, lucrurile s-ar schimba”, a declarat realizatoarea de radio pentru Cronica Vãii Jiului. David Servan Schreiber spunea “Fiecare dintre noi are celule canceroase în corp, dar nu toþi ne vom îmbolnãvim de cancer”. ªi dacã ne îmbolnãvim? Dincolo de familie, societatea trebuie sã reacþioneze. Cancerul nu înseamnã moarte ! Aceºti oameni nu trebuie lãsaþi sã îºi trãiascã singuri dramele. Noi toþi putem sã-i sprijinim, sã le arãtãm cã suntem la fel ca ei, OAMENI ºi cã putem lupta împreunã pentru viaþã. Oricând , printre cei bolnavi poate fi pãrintele nostru, bunicul, fratele, sora, soþul sau copilul. Dar, solidaritatea este un principiu care trebuie sã ne întãreascã ºi mai mult apropirea de aceºtia, chiar dacã încã nu am ajuns sã trãim noi o astfel de dramã personalã, în familia noas-

trã. “ Am fãcut demersurile necesare pentru o serie de acþiuni în Valea Jiului pe care intenþionãm sã le organizãm în parteneriat cu I.O.C.N, Asociaþia P.A.V.E.L, Liga Românã de Cancer, Federaþia Asociaþiilor Bolnavilor de Cancer etc. Sunt acþiuni prin intermediul cãrora intenþionãm sã întindem o mânã spre cei aflaþi în nevoie, bolnavi de cancer pãrãsiþi de rude, prieteni, de noi toþi. Lumea se vede altfel atunci când stai de vorbã cu un om care ºtie cã

suferã de o astfel de boalã. Cei mai mulþi se prãbuºesc psihic. Nu rezistã. Din pãcate oamenii nu înþeleg cã în zilele noastre un astfel de diagnostic nu mai înseamnã o condamnare la moarte ” , a mai spus Aura Risipitu. Prin simplu fapt de a renunþa la pãrul ei, fãrã a-i pãsa de cum o vor privi oamenii dupã aceea, Aura Risipitu ne-a dat o importantã lecþie de viaþã ºi curaj ºi despre cum ar trebui cã poate noi, toþi, sã încetãm mãcar pentru o clipã sã ne mai fie teamã de societate, de

cum vom fi priviþi de aceasta. Trãim zi de zi închistaþi în mrejele a ceea ce vrem sã arãtãm, sã fim, legaþi de zalele unei moralitãþi defecte, impocrite ºi superficiale, iar atunci când un gest simplu ca acesta este fãcut, ar trebui sã ne facã pe toþi sã ne întrebãm “ Oare noi de ce nu putem sã ajutãm, sã simþim cã ne pasã?”. Dincolo de gestul ei, Aura Risipitu se gândeºte ºi la alte forme de sprijin pentru bolnavii de cancer, care sã atingã poate coarda sensibilã a celorlalþi oameni, care pot sã fie solidari. “Vom încerca sã venim în primul rând în sprijinul bolnavilor de cancer singuri, pãrãsiþi. Aceºti oameni nu trebuie sã simtã cã sunt izolaþi, ignoraþi, abandonaþi. Lucram la o formã prin care orice persoanã interesatã sã sprijine, sã mângâie, sã ajute un om singur, bolnav, sã o poatã face. Suntem în discuþii cu mai multe asociaþii, medici ºi chiar instituþii ale statului. Vom identifica aceºti oameni, cazurile lor vor fi mediatizate. Sunt mulþi oameni cu suflet mare în Valea Jiului. Sunt sigurã cã nu vor rãmâne indiferenþi”a mai declarat Aura Risipitu, realizatoare Mondo FM ºi Mondo TV. Pânã când ºi noi vom putea fi capabili sã întreprindem un gest mic, dar atât de plin de semnificaþii, fãrã teama de a-l face, nu putem spune decât “ Jos pãlãria”!


4 Actualitate

O

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013

Omenia Petrilei a fost... completatã

mânã întinsã pentru sprijin la greu poate veni de unde nu te aºtepþi în situaþii dramatice, precum cea de la Petrila. Ajutor personal ºi discret al omului Mircea Ioan Moloþ...

spate... Era evident cã îºi masca stângãcia, nãscutã din emoþie, cu umor ºi îi îmbãrbãta pe cei prezenþi smulgându-le zâmbete.

Un om coplicat ºi imprevizibil, un om dur ºi totuºi nu e, un sensibil ºi totu ºi nu e, la care gãseºti umor sarcastic ºi atitudini intransigente, înþelegere profundã faþã de oamenii ºi situaþii, dar ºi respingeri descumpãnitoare... Mircea Ioan Moloþ nu pare sã se fi schimbat prea mult în toþi anii din urmã, de când este ºeful ales al judeþului Hunedoara, chiar dacã a fost ºi este þinta atacurilor/criticilor, ca orice politician din linia întâi a zonei, chiar dacã a fost þinta linguºelilor, uneori deºãnþate, ale ”micilor” faþã de ºef. Valea Jiului

o tot bate cu pasul de prin anul 2000, de când era viceprimar al Devei, ba în calitate de invitat la diverse eveni-

mente, ba cu ocazia lansãrii unor proiecte, ba alãturi de miniºtrii ºi parlamentari ºi chiar cu preºedintele þãrii, pe la Cheile Buþii pentru a-l convinge cã ”drumul Bãsescu” e absolut necesar Vãii... Recent, Moloþ a fost la Petrila, în ziua când PNL Petrila a lansat ”Cina Creºtinã”, loc unde a socializat cu mamele cu copii în braþe, cu oameni care duceau ani grei în

,,

ªi a venit ziua când Cronica VJ a arãtat drama doctorului Emilia Delica, medic de familie al Petrilei, de vreo 30 de ani, care a suferit un grav accident în strãinãtate ºi pentru care s-a iniþiat o acþiune de ajutorare pentru a fi adusã acasã, printre ai ei. Acþiunea nu a fost dusã la bun sfârºit, pentru cã mobilizarea necesarã în astfel de momente - când este vorba de o situaþie de viaþã ºi de moarte - a fost extrem de înceatã dându-se vina pe sistemul de sãnãtate, pe statul-tãtic. Au fost câþiva edili ºi medici care au sãrit în ajutor, cãrora le pasã, dar nu a fost suficient. Un gest umanitar, fãrã un efort deosebit, ar fi adus Petrilei mai mult repect ºi consideraþie. Într-o sãptãmânã se adunearerã circa 30 de milioane lei din necesarul de 70.

tele CJH, Mircea Ioan Moloþ, a sunat la redacþie ºi a rugat sã ducem diferenþa de bani necesarã, 40 milioane lei vechi... Suma a dãruit-o în nume personal... Mircea Ioan Moloþ este catalogat un om imprevizibil doar pentru cã îºi mascheazã, în public, de prea multe ori, aºa-zisele slãbiciuni, dar care constituie latura umanã atât de

Citind Cronica VJ despre drama familiei Delica ºi iniþiativa pe jumãtate realizatã de la Petrila, în materialul ” Petrila a înregistrat un mare eºec la capitolul omenie”, http://cronicavj.ro/wp /?p=17765 , preºedin-

datorie esenþialã Cea dintâi ºi singura ea, adicã o a omului este caritat a bucuriei existenþei. neobositã justificare permanentã bucurie A face din viaþa ta o riilor, ºi întunecim în pofida tuturor mize putinþelor, ºi dezailor, ºi pãcatelor, ºi ne rie adevãratã a omumãgirilor - iatã o dato e. Cred cã binele se lui ºi a omeniei din tin te prin bucurie. justificã ºi se recunoaº ntra umanitãþii este Cel mai mare pãcat co icatã la valoarea tristeþea disperatã rid þii”, spune Mircea supremã a spiritualitã ie. Eliade, în Oceanograf

necesarã în manifestarea noastrã, a românilor, în general. Dacã ne-am manifesta, cu toþii, mult mai des bucuria de a dãrui, locurile unde trãim ar arãta cu totul altfel. ªi acest lucru ai repetat-o înþelepþii lumii de atâtea ori, dar urechuile noastre par înfundate... Ileana FIRÞULESCU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013

A început modernizarea ambulatoriului din Lupeni

L

ucrãri demarate la ambulatoriul din Lupeni. Administraþia localã din municipiul Lupeni a atribuit contractul pentru dotarea ºi modernizarea ambulatoriului din localitate. Lucrãrile au fost deja demarate de firma câºtigãtoare, iar acum se lucreazã la partea exterioarã a clãdirii. Monika BACIU

R

Legenda Jupânesei, editatã la Peºtera Bolii

âul ce strãbate Peºtera Bolii are o legendã ce dateazã de pe vremea regelui Zamolxis. Cei care au în grijã acum peºtera au editat legenda, iar fiecare vizitator o poate afla la intrarea în grotã. A sãpat locul gol din munte ºi a ieºit sã îºi caute drumul. Este vorba despre pârâul ce poartã denumirea Jupâneasa ºi pe care orice vizitator al Pestrii Bolii îl priveºte cum a ros din roca muntelui. Membrii echipei de ecologiºti de la Petro Aqua i-au scris legenda ºi au afiºat-o sãptãmânãa trecutã la gura peºterii, pentru ca vizitatorii sã îi afle istoria nescrisã pânã acum. „Chiar acum câteva zile l-am montat. Noi am cules aici o leg-

endã a pârârului Jupâneasa care traverseazã peºtera ºi am pus, cum se vede, legenda pe un panou, ca toþi turiºtii sã o citeascã ºi sã ºtie de ce pârâul este Jupâneasa”, spune Ovidiu Rizopol, membru Petro Aqua. . Jupâneasa este perceputã de oamenii

locului ca o femeie frumoasã ºi elegantã ce ºi-a aºteptat iubitul sã se întoarcã din luptã. Rugãciunile ei au transformat-o într-un pârâu ce mereu îl cautã de atunci. „Aceastei jupânease i-a plecat iubitul la luptã, chemat de Lupii Albi. A trecut un timp, nu mai venea, i s-a fãcut dor de el ºi atunci s-a dus în peºterã, unde în mod miraculos, a apãrut o icoanã a fecioarei Maria cu pruncul în braþe. A rugat-o pe fecioara Maria sã îi indice o cale prin care sã îºi aducã de grabã iubitul acasã. Fecioara a transformat-o într-un pârâiaº cristalin ºi i-a dat drumul la vale ºi de atunci îl cautã. Încã nu l-a gãsit”, a mai adãugat Ovidiu Rizopol. Apa a sãpat caverne uriaºe în peºterã, iar locul este vizitat azi de zeci de oameni, care aflãcã aici au locuit oameni încã de pe vremea Dacilor ºi chiar înainte de ei. Diana MITRACHE

”Avem un proiect european care se numeºte Reabilitarea ambulatoriului spitalului ºi dotarea cu echipamente moderne a acestui spital. Prima parte

este de reabilitare lucrãrile deja au început printr-un proiect în valoare de 7,50 milioane de lei, deja lucrãrile au început de douã sãptãmâni, este vorba de reabilitarea ambulatoriului, de dotarea cu celule voltaice, iar cealaltã jumãtate a proiectului, tot de 7,5 milioane de lei, este pentru dotarea cu echipamente. Cel mai performant va fi un tomograf comput-

erizat pentru un act medical de calitate”, a declarat Gabriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni. În cadrul proiectului care vizeazã dotarea cabinetelor medicale vor fi achiziþionate mai multe aparaturi.

Cel mai important aparat medical cu care va fi dotat ambulatoriul este un tomograf. ”Dacã totul decurge normal, pentru cã la dotarea cu echipamente noi am cerut la Ministerul Dezvoltãrii actualizarea caracteristicilor aparaturii pentru cã proiectul era de câþiva ani ºi între timp aparatele au evoluat, putem spune cã dacã totul decurge normal într-un an de zi vom rezolva totul”, a mai spus sursa citatã. Lucrãrile de modernizare constau în demolari ºi recompartimentari, lucrari de pardoseala, lucrari pereþi, lucrari tavane ºi lucrari de tâmplarie interioara. Totodatã, în cadrul contractului se va construi o rampa exterioara de acces din beton armat pentru persoanele cu dizabilitaþi locomotorii. Valoarea contractului este în valoare de 7.818.560 de lei.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013

Planuri da, bani ba. Primãria Lupeni vrea sã construiscã un punct de informare turisticã

D

upã Petroºani ºi Vulcan, ºi la Lupeni se doreºte înfiinþarea unui punct de informare turisticã. Obiectivul ar urma sã fie ridicat cu fonduri europene, atunci când se va obþine ºi finanþarea.

Primãria de la Lupeni vrea sã construiascã un punct de informare turisticã în localitate, pentru ca cei care vin din alte pãrþi sã viziteze oraºul, sã obþinã toate informaþiile în timp real. Pentru ca acest lucru sã fie posibil, administraþia localã a demarat deja demersurile. „Avem mare nevoie de un punct de informare turisticã în municipiul nostru ºi sperãm la asta, chiar dacã primãria Lupeni ºi nu

numai, ci toate primãriile duc o mare lipsã de fonduri. Sperãm sã reuºim aplicarea acestei intenþii prin proiecte europene. Se lucreazã la asta, iar proiectul îl avem deja”, ne-a declarat Cornel Resmeriþã, primarul

Municipiului Lupeni. Iniþiative pentru construirea unor puncte de informare turisticã existã ºi în alte oraºe ale Vãii Jiului, însã niciuna nu a fost concretizatã pânã acum. Luiza ANDRONACHE

Terenuri adjudecate în Pasul Vâlcan Petreceri la Lupeni -a adjudecat mare S Pasul parte din terenurile de Ziua Minerului din Vâlcan. Primãria

A

început distracþia la Lupeni. Aici, în zilele urmãtore vor avea loc trei spectacole în aer liber cu ocazia Zilei Minerului.

a scos la licitaþie parcelele de teren pentru construcþia cabanelor ºi a pensiunilor din staþiune. Primãria din Vulcan a scos la licitaþie sãptãmâna trecutã peste 20 de parcele de teren în Pasul Vâlcan. Investitorii privaþi s-au luptat pe câte o bucãþicã de pãmânt pe care sã construiascã hoteluri, pensiuni ºi restaurante, în interesul dezvoltãrii viitoarei staþiunii turistice. „S-au licitat 21 de parcele ºi rãmâne ca în data de 16 august sã continuãm

Petrecere trei zile ºi trei nopþi în vestul Vãii Jiului. Ziua Minerului se celebreazã la Lupeni începând de duminicã seara ºi pânã marþi inclusiv. Primãria din localitate organizeazã o serie de spectacole în aer liber în Parcul Copiilor din Bãrbãteni, cu sprijinul unor sponsori din mediul privat. “În Municipiul Lupeni se þin zilele minerului pe care reuºim sã le þinem fãrã niciun ban alocat din bugetul local, iar pentru asta þin sã mulþumesc firmei care ne sprijinã. Noi nu avem bani ºi nici nu putem aloca fonduri pentru astfel de manifestãri, aºa cum fãceam în alþi ani. Noi punem la dispoziþie spaþiul unde vor avea loc aceste manifestãri”, ne-a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. De altfel, aici, aproape în fiecare an au avut loc spectacole în aer liber de Ziua Minerului. Se estimeazã cã ºi la cele de anul anul acesta, numãrul participanþilor va fi de câteva mii. Luiza ANDRONACHE

licitaþiile pentru cele rãmase neocupate. În continuare, lucrãm la înregistrarea celorlalte parcele din zonele II ºi III”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan.

Concesiunea se va realiza pe o perioadã de 49 de ani ºi fiecare proprietar are obligaþia de a construit totul într-un timp cât mai scurt. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013

S

ute de grupãri destructurate ºi tot atâtea kilograme de droguri capturate. Acesta este bilanþul primului semestru din acest an al DIICOT în România. În primul semestru al anului 2013, poliþiºtii au destructurat, 249 de grupãri infracþionale, formate din aproximativ 2.000 de persoane ºi au confiscat peste 250 de kilograme de droguri ºi aproape 25.000 de comprimate, în valoare de cinci milioane de euro, informeazã siteul Poliþiei Române. În primele ºase luni ale anului, poliþiºtii de

Actualitate 7

Bilanþ al mascaþilor, în jumãtate de an

la combaterea criminalitãþii organizate au organizat 776 de acþiuni operative, sub supravegherea Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism (DIICOT), dintre care 311 au fost intervenþii de amploare. În cadrul acestor acþiuni au fost

fãcute 2.826 de percheziþii domiciliare, informeazã Poliþia Românã, într-un comunicat de presã. În urma celor 776 de acþiuni au fost destructurat 156 de grupãri, constituite din 1.467 de persoane, dintre care 752 au fost arestate. În cadrul acþiunilor pentru combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri au fost prinse 55 de grupãri, formate din 454 de persoane, dintre care 255 au fost

Au gãsit o grenadã la Petroºani

O

grenadã a fost descoperitã sâmbãtã la prânz la Petroºani, în Cartierul Colonie. Obiectul a fost preluat de specialiºti ºi dus într-un loc sigur, chiar dacã nu avea focos. Sâmbãtã la prânz, mai mulþi oameni se aflau pe malul Jiului în zona Cartierului Colonie, au descoperit o grenadã. Imediat au sunat la 112 ºi au cerut sprijin specialiºtilor. Muncitorii lucrau la salubritate ºi dezafectau spaþiul din spatele unitãþii de jandarmi din localitate ,moment în care au gãsit obiectul. „Din datele noastre rezultã cã grenada este una de

tip defensiv, fãrã focos. Ea a fost gãsitã de cãtre muncitorii care efectuau lucrãri de igienizare a unei clãdiri dezafectate. Au sunat

la 112 ºi obiectul a fost ridicat ºi depozitat într-un spaþiu sigur, aºa cum este procedura”, a declarat locotenetul Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara.

Practic, grenada a fost descoperitã în fundaþia ruinelor care au rezultat dupã ce „magneþii” au furat cam tot ce au putut din

arestate. De asemenea, au fost confiscate 251,99 kilograme de droguri, dintre care 84,02 kilograme de droguri de mare risc ºi 167,92 kilograme de droguri de risc, precum ºi 24.421 comprimate, în valoare totalã de aproximativ cinci milioane de euro, a precizat Poliþia Românã. În cadrul acþiunilor din primul semestru au mai fost destructurate 33 de grupãri suspectate de trafic de persoane, formate din 197 de persoane, dintre care 127 au fost arestate. Alte 45 de grupãri, formate din 557 de persoane, dintre care 236 au fost fosta clãdire a garnizoanei militare aflatã pe marginea Jiului, la Petroºani, în spatele Jandarmeriei. Diana MITRACHE

arestate, au fost destructurate pe linia combaterii finanþãrii terorismului ºi spãlãrii banilor, iar 23 de grupãri, formate din 259 de persoane, dintre care 134 au fost arestate, erau specializate în infracþiuni informatice. Poliþiºtii Direcþiei de Combatere a

Criminalitãþii Organizate, sub coordonarea DIICOT sau în acþiunile proprii de urmãrire penalã, au confiscat 962.840 de euro, 31.997 de dolari, 23,81 kilograme de aur, 1.446 de milioane de lei, bani proveniþi din operaþiuni ilicite, precum ºi 174 de cãrþi de credit false.


8 Cultura

Cultura 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013

Un „metaphone” pentru Petrila

tului. Asta înseamnã cã îºi poate gãsi încã „metafonul” sãu. Cã nu e prea tîrziu, aºa cum s-a întîmplat în alte locuri din România, la Iaºi, de pildã, unde din situri industriale generoase precum CUG (combinatul de utilaj greu) sau Nicolina (fabrica de utilaje), sub presiunea

plu dãrîmat la începutul anului 2013. Conversia unui sit costã bani, de ordinul milioanelor de euro. Pînã la banii publici (inclusiv europeni) necesari unei conversiuni de o asemenea complexitate, e nevoie în amonte de interes, de idei, ºi concret, de studii de (pre)fezabilitate. Culmea este cã, în cazul Petrila, ele deja existã. În mai a avut loc la Petrila a doua parte a programului „Petrila. Patrimoniul industrial ca sursã de regenerare urbanã. Atelier românofrancez de arhitecturã”. Organizat de artistul Ion Barbu prin Fundaþia culturalã Condiþia Românã ºi arhitecþii Cristina Sucalã prin ADERF (Asociaþia Studenþilor ºi Doctoranzilor din Franþa),

România s-au întîlnit la Petrila în douã etape, în 2012 ºi 2013, pentru a identifica structurile cu valoare patrimonialã ºi pentru a cãuta soluþii adaptate pentru ca aceastã parte a sitului minier sã poatã fi pãstratã, securizatã ºi convertitã în mod funcþional. Ce vor de fapt sã evite viitorii arhitecþi ºi profesorii lor? ªtergerea definitivã a identitãþii locului, îngroparea trecutului industrial care, regenerat inteligent, poate deveni, pe termen lung, sursã de activitate economicã. Aºadar, dãrîmãm tot sau imaginãm cã „hala de steril” poate deveni o fabricã de materiale de construcþii? Deocamdatã, cu bani dela Banca mondialã ºi la cerinþele Uniunii Europene, statul român s-a

se pot vedea pe site-ul ministerului economiei, ump.minind.ro: „Proiectul Închiderea Minelor, Refacerea Mediului ºi

potenþialului imbiliar, n-a mai rãmas nimic: devalizate ºi lichidate sistematic, în locul lor a rãsãrit, în cel mai bun caz pentru comunitate, o halã de supermarket. Deºi în 2002 se pare cã figura pe lista monumentelor istorice ale direcþiei locale de specialitate, Turnul de apã, cu o istorie de 120 de ani, din incinta fostei fabrici Nicolina, a fost pur ºi sim-

Ilinca Paun ºi Ina Stoian prin UAUIM (Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu) ºi Dragoº Dascãlu de la Facultatea de Arhitectura Cluj, proiectul a fost finanþat parþial de Ordinul Arhiecþilor ºi de Uniunea Arhitecþilor din România, în parteneriat cu autoritãþile locale. Studenþi la arhitecturã, profesori, arhitecþi, peisagiºti ºi sociologi din Franþa ºi din

angajat sã închidã minele nerentabile ºi sã reabiliteze situl din punctul de vedere al impactului în mediu. Soluþia tehnicã, care rezolvã problemele de securitate fizicã ºi chimicã a terenului ºi a mediului, este cea de demolare a structurilor existente, decaparea solului la o adîncime de doi metri ºi replantarea unui strat vegetal. (costurile acestei operaþiuni ºi detalii

Regenerare SocioEconomicã (Minerit II), în valoare de 120 milioane USD, este finanþat prin împrumtul BIRD 4759 RO aprobat prin legea nr. 167/2005 ºi se extinde pe o perioada de 5 ani”). Cristina Sucalã, arhitect care lucreazã în Franþa, preºedintã pînã de curînd a ADERF, spune cã situl minier de la Petrila are o frumuseþe aparte:„S-au

ª

tiþi ce este un „metaphone”? Nimeni nu ºtie, pentru cã este unic în lume, dar vor afla toþi cei care se vor trece prin Oignies, orãºel din bazinul minier din Nord-Pas-de-Calais din Franþa. Un fel de Valea Jiului din România. De acelasi autor O lunã în Tailanda ºi în Franþa Croaþia în UE: Europa îºi atârnã de gît o salbã de coral De ce pleacã medicii ºi un nou brand de þarã „Metaphone”-ul este o imensã clãdire-instrument-muzical, o salã de spectacole care produce ea însãºi muzicã: este cãptuºitã cu o carapace sonorã din plãci din materiale diverse, iar în pereþii exteriori ºi în bolþi sunt încastrate diverse corpuri de instrumente - orgã, percuþii, xilofoane – legate la un sistem central de megafoane. Cristina HERMEZIU

Un ovni arhitectural ºi muzical, care poate adãposti concerte ºi spectacole ca o salã clasicã cu o mie de locuri, dar care respirã ºi singur, producînd muzicã precum o orchestrã. Locul unde este creat acest metafon îl face de fapt sã fie excepþional. Excrescenþã culturalã a zonei (post)industriale, timpan al pãmântului, corzi vocale ale galeriilor subterane: acest instrument de muzicã urbanã a fost conceput de designerul – arhitect de sunete Louis Dandrel ca parte a proiectului de conversie a unui fost sit minier al Franþei. Clasat astãzi Monument Istoric ºi înscris în patrimoniul mondial al UNESCO ca „peisaj cultural evolutiv”, situl „99bis” aparþine fostului bazin minier din Nord-Pasde-Calais, care, înfloritor prin exploatarea cãrbunelui în anii 30, a fost închis definitiv de francezi în 1990. ªi reconvertit. 23 de ani mai tîrziu zona nu e

un deºert postindustrial, clãdirile n-au fost rase de pe faþa pãmîntului ca o plagã ruºinoasã, ci integrate identitãþii în evoluþie a locului. 3 zile de concerte de muzicã experimentalã, actualã, dar ºi de fanfarã (o tradiþie în regiunea de nord a Franþei) ºi prima operã muzicalã creatã pentru „metafon” dau viaþã în aceastã varã localitãþii Oignies, aflatã la 25 de km sud de Lille ºi la 20 de km de Lens, într-o zonã, în logica trecutului, de ºomaj ºi dezafectare economicã. Metafonul e însã un plãmîn nou: în locul minerilor care altãdatã scobeau pãmîntul, noii coloni vor fi turiºtii ºi artiºtii invitaþi sã experimenteze, compunã, creeze în ateliere ºi rezidenþe de creaþie muzicalã prin care urbea îºi dã sieºi o nouã ºansã. Dãrîmare. Decapare. Plantare Zona e un fel de Valea Jiului, orãºelul metafonului este un fel de Petrila. Patrimoniul industrial minier de la Petrila n-a fost încã ras de pe faþa pãmîn-

conservat clãdiri ºi structuri care sunt vestigii ale unei arhitecturi industriale foarte frumoase. E cazul puþului construit în 1930, cu o adîncime de 600 de metri, cu o balustradã intactã, o construcþie încãrcatã de viaþa a generaþii de mineri care au colonizat zona începînd cu 1865.” Plecînd de la ceea ce au vãzut pe loc, printre cîinii maidanezi - astãzi paznici ai locurilor, ºi dupã ce au stat de vorbã cu localnici ºi foºti mineri, studenþii participanþi la ateliere au imaginat numeroase proiecte autosustenabile economic care sã încurajeze autoantreprenoriatul local ºi aproprierea locurilor de cãtre petrileni. Tinerii s-au gîndit cã centrul civic al oraºului Petrila (care nu are propriu-zis un centru) s-ar putea foarte bine reamenaja, cu toate utilitãþile sale - primãrie, poºtã, bancã etc, în clãdirile restaurate ale sitului minier, recuperîndu-se funcþional ºi creativ arhitectura industrialã de sfîrºit de secol XIX ºi în acelaºi timp locul geometric a ceea ce a fost cândva inima Petrilei. O parte din clãdiri ar putea fi investite de localnicii cu spirit întreprinzãtor pentru a dezvolta aici o fabricã de materiale de construcþii, dincolo una de artizanat. Printre idei se aflã chiar ºi construcþia

unei hidrocentrale. Participanþii la atelierul de industrii creative au imaginat punerea în practicã a unui „muzeu difuz” al vieþii cotidiene a minerului care ar include coloniile ºi ansamblurile de locuit interbelice ºi din anii 50, fostele sãli ºi cazinouri ale muncitorilor ºi funcþionarilor, etc. Obiectele de infrastructurã, precum podurile rulante din exterior sau puþul cu skip ar putea fi pãstrate ca sculpturi cu valoare memorialã. Muzeul, în faza finalã, ar fi articulat cu sãli de conferinþe, centru de cercetare ºi arhiva mineritului, ceea ce va putea atrage fonduri ºi granturi de cercetare. De asemenea, în clãdirile „salvate”, restaurate ºi securizate, locuitorii vor putea, în schimbul plãþii utilitãþilor, desfãºura diverse activitãþi ale comunitãþii, precum nunþi, petreceri locale, dar ºi expoziþii sau proiecþii de film. Colonia Rîsa-Plînsa La rîndul sãu, artistul petrilean Ion Barbu – care s-a investit, cu spirit, în proiectul de salvare a Petrilei, imagineazã situl minier convertit într-un vast muzeu antropologic, funcþional ºi ludic în acelaºi timp. Într-o varã, da, m-aº duce la Petrila ca sã vãd sau sã vizitez : Galeria Mondialã a Caricaturii Negre – colecþie de desene

umoristice despre umorul subteran; Colonia RîsaPlînsa - un spaþiu artistic virtual, al primelor aºezãri minereºti; Diaporama Mineriadelor - o asumare ludicã a istoriei recente; Centrul Contemporan de Teatru, Muzicã ºi Film în spaþiul care adãpostea casa cazanelor ºi a compresoarelor; ”Casei Epocii de Aur” – construcþia unei case de colonie chiar în incinta Minei Petrila, echipatã de la A la Z cu recuzita ‘’Epocii de Aur’’; restaurantul ‘’Abataj Camera Str. 5’’ ºi barul ‘’Abataj Frontal Str. 3’’... (alte proiecte ºi idei pot fi gãsite la http://www.colonialiterarapetrila.ro/amintir i.htm , http://petrilafeeria.tripod.com/ ) Se cautã, aºadar, un „metafon” pentru Petrila. O utopie? Nu chiar... Primul pas ar fi depunerea unei cereri la Ministerul Culturii pentru ca situl de la Petrila sã fie clasat de urgenþã „sit de patrimoniu”. Aceastã clasare ar împiedica soluþia radicalã actualã, respectiv dãrîmarea sa. În sfîrºit s-ar putea afirma, în România: nu e prea tîrziu. http://adevarul.ro/news/s ocietate/un-metaphonepetrila 1_51fa5d41c7b855ff5695 f777/index.html Aparut in Dilema veche, nr. 493, 25-31 iulie 2013


8 Cultura

Cultura 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013

Un „metaphone” pentru Petrila

tului. Asta înseamnã cã îºi poate gãsi încã „metafonul” sãu. Cã nu e prea tîrziu, aºa cum s-a întîmplat în alte locuri din România, la Iaºi, de pildã, unde din situri industriale generoase precum CUG (combinatul de utilaj greu) sau Nicolina (fabrica de utilaje), sub presiunea

plu dãrîmat la începutul anului 2013. Conversia unui sit costã bani, de ordinul milioanelor de euro. Pînã la banii publici (inclusiv europeni) necesari unei conversiuni de o asemenea complexitate, e nevoie în amonte de interes, de idei, ºi concret, de studii de (pre)fezabilitate. Culmea este cã, în cazul Petrila, ele deja existã. În mai a avut loc la Petrila a doua parte a programului „Petrila. Patrimoniul industrial ca sursã de regenerare urbanã. Atelier românofrancez de arhitecturã”. Organizat de artistul Ion Barbu prin Fundaþia culturalã Condiþia Românã ºi arhitecþii Cristina Sucalã prin ADERF (Asociaþia Studenþilor ºi Doctoranzilor din Franþa),

România s-au întîlnit la Petrila în douã etape, în 2012 ºi 2013, pentru a identifica structurile cu valoare patrimonialã ºi pentru a cãuta soluþii adaptate pentru ca aceastã parte a sitului minier sã poatã fi pãstratã, securizatã ºi convertitã în mod funcþional. Ce vor de fapt sã evite viitorii arhitecþi ºi profesorii lor? ªtergerea definitivã a identitãþii locului, îngroparea trecutului industrial care, regenerat inteligent, poate deveni, pe termen lung, sursã de activitate economicã. Aºadar, dãrîmãm tot sau imaginãm cã „hala de steril” poate deveni o fabricã de materiale de construcþii? Deocamdatã, cu bani dela Banca mondialã ºi la cerinþele Uniunii Europene, statul român s-a

se pot vedea pe site-ul ministerului economiei, ump.minind.ro: „Proiectul Închiderea Minelor, Refacerea Mediului ºi

potenþialului imbiliar, n-a mai rãmas nimic: devalizate ºi lichidate sistematic, în locul lor a rãsãrit, în cel mai bun caz pentru comunitate, o halã de supermarket. Deºi în 2002 se pare cã figura pe lista monumentelor istorice ale direcþiei locale de specialitate, Turnul de apã, cu o istorie de 120 de ani, din incinta fostei fabrici Nicolina, a fost pur ºi sim-

Ilinca Paun ºi Ina Stoian prin UAUIM (Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu) ºi Dragoº Dascãlu de la Facultatea de Arhitectura Cluj, proiectul a fost finanþat parþial de Ordinul Arhiecþilor ºi de Uniunea Arhitecþilor din România, în parteneriat cu autoritãþile locale. Studenþi la arhitecturã, profesori, arhitecþi, peisagiºti ºi sociologi din Franþa ºi din

angajat sã închidã minele nerentabile ºi sã reabiliteze situl din punctul de vedere al impactului în mediu. Soluþia tehnicã, care rezolvã problemele de securitate fizicã ºi chimicã a terenului ºi a mediului, este cea de demolare a structurilor existente, decaparea solului la o adîncime de doi metri ºi replantarea unui strat vegetal. (costurile acestei operaþiuni ºi detalii

Regenerare SocioEconomicã (Minerit II), în valoare de 120 milioane USD, este finanþat prin împrumtul BIRD 4759 RO aprobat prin legea nr. 167/2005 ºi se extinde pe o perioada de 5 ani”). Cristina Sucalã, arhitect care lucreazã în Franþa, preºedintã pînã de curînd a ADERF, spune cã situl minier de la Petrila are o frumuseþe aparte:„S-au

ª

tiþi ce este un „metaphone”? Nimeni nu ºtie, pentru cã este unic în lume, dar vor afla toþi cei care se vor trece prin Oignies, orãºel din bazinul minier din Nord-Pas-de-Calais din Franþa. Un fel de Valea Jiului din România. De acelasi autor O lunã în Tailanda ºi în Franþa Croaþia în UE: Europa îºi atârnã de gît o salbã de coral De ce pleacã medicii ºi un nou brand de þarã „Metaphone”-ul este o imensã clãdire-instrument-muzical, o salã de spectacole care produce ea însãºi muzicã: este cãptuºitã cu o carapace sonorã din plãci din materiale diverse, iar în pereþii exteriori ºi în bolþi sunt încastrate diverse corpuri de instrumente - orgã, percuþii, xilofoane – legate la un sistem central de megafoane. Cristina HERMEZIU

Un ovni arhitectural ºi muzical, care poate adãposti concerte ºi spectacole ca o salã clasicã cu o mie de locuri, dar care respirã ºi singur, producînd muzicã precum o orchestrã. Locul unde este creat acest metafon îl face de fapt sã fie excepþional. Excrescenþã culturalã a zonei (post)industriale, timpan al pãmântului, corzi vocale ale galeriilor subterane: acest instrument de muzicã urbanã a fost conceput de designerul – arhitect de sunete Louis Dandrel ca parte a proiectului de conversie a unui fost sit minier al Franþei. Clasat astãzi Monument Istoric ºi înscris în patrimoniul mondial al UNESCO ca „peisaj cultural evolutiv”, situl „99bis” aparþine fostului bazin minier din Nord-Pasde-Calais, care, înfloritor prin exploatarea cãrbunelui în anii 30, a fost închis definitiv de francezi în 1990. ªi reconvertit. 23 de ani mai tîrziu zona nu e

un deºert postindustrial, clãdirile n-au fost rase de pe faþa pãmîntului ca o plagã ruºinoasã, ci integrate identitãþii în evoluþie a locului. 3 zile de concerte de muzicã experimentalã, actualã, dar ºi de fanfarã (o tradiþie în regiunea de nord a Franþei) ºi prima operã muzicalã creatã pentru „metafon” dau viaþã în aceastã varã localitãþii Oignies, aflatã la 25 de km sud de Lille ºi la 20 de km de Lens, într-o zonã, în logica trecutului, de ºomaj ºi dezafectare economicã. Metafonul e însã un plãmîn nou: în locul minerilor care altãdatã scobeau pãmîntul, noii coloni vor fi turiºtii ºi artiºtii invitaþi sã experimenteze, compunã, creeze în ateliere ºi rezidenþe de creaþie muzicalã prin care urbea îºi dã sieºi o nouã ºansã. Dãrîmare. Decapare. Plantare Zona e un fel de Valea Jiului, orãºelul metafonului este un fel de Petrila. Patrimoniul industrial minier de la Petrila n-a fost încã ras de pe faþa pãmîn-

conservat clãdiri ºi structuri care sunt vestigii ale unei arhitecturi industriale foarte frumoase. E cazul puþului construit în 1930, cu o adîncime de 600 de metri, cu o balustradã intactã, o construcþie încãrcatã de viaþa a generaþii de mineri care au colonizat zona începînd cu 1865.” Plecînd de la ceea ce au vãzut pe loc, printre cîinii maidanezi - astãzi paznici ai locurilor, ºi dupã ce au stat de vorbã cu localnici ºi foºti mineri, studenþii participanþi la ateliere au imaginat numeroase proiecte autosustenabile economic care sã încurajeze autoantreprenoriatul local ºi aproprierea locurilor de cãtre petrileni. Tinerii s-au gîndit cã centrul civic al oraºului Petrila (care nu are propriu-zis un centru) s-ar putea foarte bine reamenaja, cu toate utilitãþile sale - primãrie, poºtã, bancã etc, în clãdirile restaurate ale sitului minier, recuperîndu-se funcþional ºi creativ arhitectura industrialã de sfîrºit de secol XIX ºi în acelaºi timp locul geometric a ceea ce a fost cândva inima Petrilei. O parte din clãdiri ar putea fi investite de localnicii cu spirit întreprinzãtor pentru a dezvolta aici o fabricã de materiale de construcþii, dincolo una de artizanat. Printre idei se aflã chiar ºi construcþia

unei hidrocentrale. Participanþii la atelierul de industrii creative au imaginat punerea în practicã a unui „muzeu difuz” al vieþii cotidiene a minerului care ar include coloniile ºi ansamblurile de locuit interbelice ºi din anii 50, fostele sãli ºi cazinouri ale muncitorilor ºi funcþionarilor, etc. Obiectele de infrastructurã, precum podurile rulante din exterior sau puþul cu skip ar putea fi pãstrate ca sculpturi cu valoare memorialã. Muzeul, în faza finalã, ar fi articulat cu sãli de conferinþe, centru de cercetare ºi arhiva mineritului, ceea ce va putea atrage fonduri ºi granturi de cercetare. De asemenea, în clãdirile „salvate”, restaurate ºi securizate, locuitorii vor putea, în schimbul plãþii utilitãþilor, desfãºura diverse activitãþi ale comunitãþii, precum nunþi, petreceri locale, dar ºi expoziþii sau proiecþii de film. Colonia Rîsa-Plînsa La rîndul sãu, artistul petrilean Ion Barbu – care s-a investit, cu spirit, în proiectul de salvare a Petrilei, imagineazã situl minier convertit într-un vast muzeu antropologic, funcþional ºi ludic în acelaºi timp. Într-o varã, da, m-aº duce la Petrila ca sã vãd sau sã vizitez : Galeria Mondialã a Caricaturii Negre – colecþie de desene

umoristice despre umorul subteran; Colonia RîsaPlînsa - un spaþiu artistic virtual, al primelor aºezãri minereºti; Diaporama Mineriadelor - o asumare ludicã a istoriei recente; Centrul Contemporan de Teatru, Muzicã ºi Film în spaþiul care adãpostea casa cazanelor ºi a compresoarelor; ”Casei Epocii de Aur” – construcþia unei case de colonie chiar în incinta Minei Petrila, echipatã de la A la Z cu recuzita ‘’Epocii de Aur’’; restaurantul ‘’Abataj Camera Str. 5’’ ºi barul ‘’Abataj Frontal Str. 3’’... (alte proiecte ºi idei pot fi gãsite la http://www.colonialiterarapetrila.ro/amintir i.htm , http://petrilafeeria.tripod.com/ ) Se cautã, aºadar, un „metafon” pentru Petrila. O utopie? Nu chiar... Primul pas ar fi depunerea unei cereri la Ministerul Culturii pentru ca situl de la Petrila sã fie clasat de urgenþã „sit de patrimoniu”. Aceastã clasare ar împiedica soluþia radicalã actualã, respectiv dãrîmarea sa. În sfîrºit s-ar putea afirma, în România: nu e prea tîrziu. http://adevarul.ro/news/s ocietate/un-metaphonepetrila 1_51fa5d41c7b855ff5695 f777/index.html Aparut in Dilema veche, nr. 493, 25-31 iulie 2013


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013

Terorizaþi de asistaþii social M

ai mulþi locuitori ai unui cartier din Petroºani sunt terorizaþi de asistaþii social cantonaþi într-un bloc din apropiere. Asaltaþi cu memorii ºi plângeri, reprezentanþii municipalitãþii au de gând sã le retragã ajutorul social celor care au pus pe jar întreaga comunitate din Lunca Jiului. Maximilian GÂNJU De când au fost mutaþi în cartierul Colonie, chiar la porþile momârlanilor, mai

mulþi asistaþi social le dau de furcã oamenilor încât aceºtia au ajuns ca aproape zilnic sã cearã ajutor autoritãþilor. Aproape nici o gospodãrie n-a scãpat fãrã sã fie cãlcatã de hoþi, iar dupã ce n-au mai avut ce fura, de supãrare, au trecut la distrugeri ºi ameninþãri. Localnicii care au de furcã cu cei care trãiesc chiar pe banii lor spun cã hoþii asistaþi social ºi-au fãcut acum alei de promenadã prin curþile lor ºi dacã încearcã sã-i scoatã de pe proprietãþi

sunt ameninþaþi. „De vreo trei ani nu mai avem liniºte, de când au fost mutaþi în blocul de la fosta unitate militarã care este chiar lângã casele

noastre. Este un grup, nu toþi ce care stau acolo sunt tâlhari, doar vreo câþiva. Ne-au furat tot gardul, tot ce era fier prin curte au dus la fier vechi. Acum o lunã, când s-au fãcut cireºele au intrat în livada din spatele casei ºi au fãcut prãpãd. Au pus la pãmânt toþi pomii de rãi ce sunt. Când am încercat sã-i dau afarã din grãdinã m-au ameninþat ºi am chemat poliþia. Seara, ca sã se rãzbune au venit ºi mi-au fãcut prãpãd toate

geamurile de la casã. Trec prin curþile noastre ca pe bulevard”, spune unul dintre momârlani.

Z

eci de solicitãri

Omul a fãcut zeci de solicitãri la Poliþia Petroºani, atât el cât ºi vecinii lui, de fiecare datã când n-a mai putut þine piept hoþilor din blocul social. Oamenii legii au numeroase dosare în lucru,

hoit. Suntem terorizaþi de ei ºi vom ajunge sã ripostãm dacã nu se gãseºte o soluþie pentru potolirea lor. M-am interesat ºi ei primesc mâncare, bani, gratuitãþi la apã ºi curent. Nu fac nimic toatã ziua pentru cã îi þine statul pe banii noºtri. Într-o zi au venit vreo cinci vlãjgani la gard la mine, era pe la ora zece dimineaþa. Toþi cu ochii umflaþi de somn, mi-au zis cã ei pe la mine pe proprietate trec ca sã ajungã la un magazin de lângã stadion. Le-am zis sã meargã pe drum, n-au ce cãuta prin curtea mea ºi noaptea pe la trei m-am trezit atacat cu bolovani. Ei ziua dorm ºi noaptea merg la furat ºi sã se rãzbune pe cei care le stau în cale”, mai spune bãrbatul.

R

ãmân fãrã ajutoare

La finele sãptãmânii trecute, localnicii care au necazuri cu hoþii din blocul asistaþilor au mers încã o datã sã se plângã la edili. Au fãcut memorii peste memorii iar edilii au ajuns la concluzia cã doar o mãsurã care sã-i afecteze imediat i-ar putea liniºti pe hoþi. Astfel, dupã ce au discutat cu ei, s-a ajuns la concluzia cã sistarea ajutoarelor pentru cei care creeazã probleme ar fi o soluþie. „Li s-a spus cã li se vor tãia ajutoarele dacã ne mai fac probleme. Imediat au fãcut ochii cât cepele când au auzit ce li se pregãteºte. Sunt trei zile de când este liniºte ºi sunt curios cât îi va þine”, mai spun momârlanii din Lunca Jiului.

însã în zadar. „Sunt ca muºtele. Le goneºti acum ºi dupã cinci minute sunt înapoi pe

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013

Accidentaþi sub pãmânt, fiindcã muncesc manual

S

unt multe cazurile în care minerii se accidenteazã sub pãmânt. Inspectorii de muncã spun cã accidentele sunt inerente, din cauzã cã lipseºte mecanizarea, iar ultimul caz s-apetrecut sãptãmâna trecutã, când un miner s-a lovit la cap la Mina Lupeni. Diana MITRACHE

Manipuleazã utilaje ºi piese grele sub pãmânt, în spaþii greu accesibile ºi, ceea ce mai important, manual. Lipsa mecanizãrii duce la zeci de accidentãri în subteran, iar cel mai recent a avut loc la mina Lupeni. Un miner de la aceastã a ajuns la spi-

tal, dupã ce o rocã s-a desprins în frontul de lucru ºi l-a lovit. Omul are mai multe leziuni, iar accidentul este acum cercetat de inspectorii de muncã. „A fost surpins, minerul respectiv, la front, lovindu-l roca ºi a cãzut cu faþa în jos. Are leziuni în special la nivelul feþei, la nivelul coastelor. Din fericire, noi am luat

informaþii despre el, ºi deºi pãrea mai grav, se pare cã nu are leziuni interne, ci doar traumatisme, nici mãcar fracturã nazalã, dar are leziuni la faþã ºi traumatisme la nivelul coastelor, fãrã ca acestea sã îi punã viaþa în pericol”, a

precizat Ileana Bodea ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din ITM Petroºani. Inspectorii de muncã spun cã accidentele uºoare predominã în subteran ºi asta pentru cã în minele din Valea Jiului nu existã mecanizare, iar manipularea utilajelor se face manual. Tocmai de aceea existã lunar astfel de evenimente sub pãmânt. „Având în vedere cãile de circu-

Încrengãturi la accidentul din pãdure

A

ccidentul mortal în care un bãrbat de 33 de ani ºi-a pierdut viaþa în timp ce manipula un lemn într-un greifer, scoate în evidenþã modul haotic în care se lucreazã la exploatãrile forestiere din Valea Jiului. Nu mai puþin de 4 firme sunt implicate în acel incident ºi ITM cautã sã descurce iþele. Diana MITRACHE Un tânãr de 33 de ani a murit, joi dupã amiazã, în zona Voievodu. Accidentul s-a petrecut pe un fond forestier, iar inspectorii ITM cautã sã vadã cum s-au petrecut lucrurile. Asta pentru cã acolo sunt mai multe firme implicate. „Sunt implicate mai multe fime. Parchetul este al unei firme. masa lemnoasã a fost cumpãratã de

altã firmã. Maºina e a altei firme, iar omul este angajat la alta. Cercetarea va scoate în evidenþã dacã va fi vorba ºi se va putea încadra ca ºi accident de muncã, pe de o parte, iar pe de altã parte, din punct de vedere al cauzei, aceasta este legatã de sistemul hidraulic, care putea sã aibã o deficienþã tehnicã ºi asta a fãcut sã scape lemnul, ori vorbim de o deficienþã de manipulare”,a declarat Ileana

Bodea,ºefa SSM din ITM Valea Jiului. Accidentul mortal s-a petrecut sãptãmâna trecutã, iar din primele date reiese cã bãrbatul de 33 de ani ajuta la încãrcarea unei maºini cu buºteni. Inspectorii ITM vin cu precizãri, în ceea ce priveºte moartea muncitorului Frunzã Mihãiþã, de 33 de ani. „La încãrcarea buºtenilor în maºinã. (ºtim cã maºinile au un sistem de încãrcare hidraulic de tip

greifer), lemnul respectiv, care avea 0,6 m diametru, lung, gros, a scãpat din greifer, cu toate cã omul manipula lemnul din zona unde era sistemul de comandã. Lemnul a scãpat din greifer ºi, în cãdere l-a lovit ºi a decedat pe loc”, a mai precizat Ileana Bodea. Accidentele din domeniul forestier sunt extrem de dese, dar inspectorii de muncã spun cã în Valea Jiului, în ultimii aproape doi ani, nu au mai fost astfel de accidente mortale.

laþie neîntreþinute, iluminat artificial ºi faptul cã se face mult transport manual ºi nu avem dotãri trehnice ºi materialele sunt cu greutãþi mari, avem foarte multe accidente: o prindere de deget, în general la nivelul mâinilor, sau omul scapã materialul la nivelul picioarelor ºi pot afirma cã dacã s-ar îmbunãtãþi ceva aici ºi în ceea ce priveºte accidentele prin cãdere de roci, am reduce ºi mai mult accidentele din minerit. Acestea sunt principalele

cauze: pe traseu la transport ºi prin cãdere de roci”, a mai menþionat Ileana Bodea. Inspectorii de muncã spun cã accidentele de muncã în subteran nu sunt foarte grave, iar acesta e un lucru îmbucurãtor. Asta pentru cã se poate interveni asupra cauzelor care le provoacã, iar angajatorii pot lua mãsuri.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Iulie 2013 Douã secole, prezentate în imagini

Muzeul Mineritului din Petroºani, între trecut ºi prezent

B

ucãþi din istoria Vãii Jiului, expuse la Muzeul Mineritului din Petroºani. Marþi, 6 august, când minerii îºi sãrbãtoresc ziua, reprezentanþii Muzeului Mineritului din municipiul Petroºani organizeazã o expoziþie de fotografie cu specific minier. Monika BACIU ”În acest an m-am gândit sã fac o expoziþie de fotografie legatã de minerit pentru cã avem o colecþie foarte frumoasã legatã de fotografie ºi fiind intrarea liberã m-am gândit sã le fac ºi o surprizã, pe lângã intrarea liberã le voi da ºi câte un imn al minerilor. De regula este foarte cerut ºi este singurul suvenir pe care îl pot da cu aceastã ocazie”, spune Erika Muºa, administratorul Muzeului Mineritului din Petroºani. La organizarea expoziþiei a dat o mânã de ajutor ºi fostul angajat al Muzeului, Puiu Puºcaº. ”Pentru cã expoziþia din acest an pentru ziua minerului va fi

bazatã în marea majoritate pe fotografii, povestea lor începe odatã cu amabilitatea domnului Velica care a donat 80 de imagini din Lupeni. Având aceastã bazã am continuat cãutãrile ºi am gãsit imagini vechi la unii domni care au avut bunãvoinþa de a-mi permite ca sã le reproduc. Imagini foarte frumoase am primit de la domnul director Jujan de la Petrila, am mai obþinut câteva imagini de la Combinat de la domnul Bodeanu ºi astfel s-a inbogatit colecþia muzeului. Prin ”sãpãturi” am gãsit câteva persoane care au donat câteva imagini ºi aºa am reuºit sã facem o micã colecþie de fotografie de subteran. Cuprinde aspecte de la începutul

mineritului pânã în zilele noastre. Unele materiale s-au pierdut dar sunt persoane care mai au astfel de materiale ºi este pãcat sã le arunce, mãcar sã ne permitã sã le scanãm ºi sã le putem reproduce pentru a le putea arãta ºi altora. Imaginile sunt cele mai sugetive ºi doar aºa oamenii îºi pot da seama de pericolele care existã în mânã”, a spus Puiu Puºcaº, fost angajat al Muzeului Mineritului din Petroºani. Muzeul Mineritului din localitate este un colþ de istorie a zonei. Aici se regãsesc utilaje ºi fotografii de la începuturile activitãþii miniere din Valea Jiului. ”Este cea mai

importantã pentru cã mineritul în Valea Jiului are aproape 200 de ani de când oamenii îºi câºtigã pâinea cãutând cãrbune. Este pãcat sã ne pierdem istoria ºi trecutul. Fac apel la toþi cei care pot sã aducã inclusiv la cei care au posibilitatea pentru cã se închid atâtea mine”, a mai spus Puiu Puºcaº.

M

uzeul Mineritului, doar pentru turiºti Potrivit reprezentanþilor Muzeului Mineritului, acest obiectiv este vizitat îndeosebi de turiºti. Oamenii locului nu sunt atât de interesaþi de istoria mineritului precum turiºtii.

Primãria Petroºani cautã utilaje de deszãpezire!

D

upã principiul „Bunul gospodar îºi face vara sanie ºi iarna car”, edilii din Petroºani achiziþioneazã servicii de deszãpezire. Carmen COSMAN

Chiar dacã mercurul din termometre ne împiedicã sã ne gândim la iarna îndepãrtatã, administraþia publicã din Petroºani este ceva mai prevãzãtoare. Ca sã nu îi ia iarna prin surprindere, aºa cum în þarã s-a întâmplat de atâtea ori, edilii au lansat licitaþia pentru atribuirea contractului „Servicii de deszãpezire prin închiriere utilaje, cu operator

ºi combustibil”. Practic, Primãria Petroºani – prin Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat – are nevoie de 3 utilaje de deszãpezire a drumurilor (Unimog sau echivalent) echipate cu lamã ºi rãspânditor mecanic de materiale antiderapante, cu capacitatea de stocare a materialului antiderapant între 2 ºi 4 mc ºi cu lãþimea lamei între 2, 5 metri - 3, 5 metri;

precum ºi de un utilaj de deszãpezire trotuare echipat cu lama si rãspânditor mecanic de materiale antiderapante cu capacitatea de stocare a materialului antiderapant de maximum 1 mc ºi o lãþime a lamei de cel mult 1 metru. Pentru acest contract, Primãria Petroºani este dispusã sã plãteascã cel mult 570. 374 de lei, banii fiind asiguraþi din bugetul propriu al municipalitãþii.

”Vin cei care sunt în zona în momentul respectiv ºi atunci fiind intrarea liberã vin sã vadã ceea ce am pregãtit ºi cu ce îi aºteptãm. Majoritatea cunosc mineritul de la locul de muncã ºi atunci nu mai vin dar în schimb vin familile acestora sau copii”, a declarat Erika Muºa, adminis-

tratorul Muzeului. Cel mai cãutat colþ al muzeului este cel unde sunt expuse utilajele miniere vechi, care dateazã de aproape douã secole. ”Prima salã, începutul mineritului cu cãruciorul, cu pompa de apã, cu ventilatorul. În sala cu echipamente de salvare avem un aparat de salvare cu burduf. Sunt câteva obiecte mai vechi ºi care reprezintã o atracþie mai specialã”, a mai spus Erika Muºa. În data de 6 august, la Muzeul Mineritului din Petroºani intrarea este liberã. Persoanele care deþin obiecte sau fotografii cu specific mineresc le pot dona muzeului, îmbogâþind astfel zestrea istoricã a locului.


Reportaj 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013

În pas alergãtor pentru cunoaºterea localitãþilor înfrãþite

Municipalitatea de la Petroºani vrea sã organizeze un maraton pânã la Varpalota A

u alergat 600 de kilometri pentru a cunoaºte oraºul înfrãþit. Opt maratoniºti din Varpalota au marcat o premierã pentru localitatea înfrãþitã Petroºani. Aceºtia au plecat din oraºul maghiar de joi ºi au ajuns la Petroºani, sâmbãtã. Drumul cãtre municipiul Petroºani le-a fost ”deschis” de parapantistul Toma Coconea, care a alergat cu cei opt maratoniºti din Varpalota pânã la primãria Petroºani. Temerarii au fost întâmpinaþi, aici, de edilul localitãþii, Tiberiu Iacob Ridzi. Monika BACIU ”E o premierã, ei au alergat aproape 600 de kilometri, de la Varpalota pânã aici, e o iniþiativã a acestei asociaþii sportive din Varpalota de a alerga pânã la oraºele înfrãþite. A venit ºi rândul Petroºaniului ºi au sosit foarte greu, pentru cã a

aºa cãldurã mare ºi ne-a creeat un disconfort termic ºi a fãcut ca traseul sã fie mai greu decât ne-am gândit”, a spus Jozsef Mereg, conducãtorul grupului de maratoniºti. Cei opt maghiari au recurs la aceastã iniþiativã pentru a descoperi frumuseþile oraºelor cu care sunt înfrãþiþi. Nu sunt sportivi, însã acest mod de a

fost foarte cald. E o iniþiativã lãudabiºã ºi probabil cã vom întoarce aceastã iniþiativã de a alerga ºi noi pânã la Varpalota”, a declarat pri-

vizita alte þãri este un îndemn la miºcare ºi viaþã sãnãtoasã. ”Toate oraºele înfrãþite care au semnat protocolul cu oraºul nostru, cu Varpalota

marul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Nu distanþa le-a dat bãtãi de cap maratoniºtilor, ci cãldura. ”Am venit 600 de kilometri de la Varpalota. Este bun traseu nu foarte lung pentru noi, suntem obiºnuiþi cu aceste distanþe pentru cã le-am parcurs de mai multe ori, însã nu am crezut cã va fi

au fost vizitate de noi. Noi avem patru secþii, printre care secþia de maraton ºi noi am crezut de cuviinþã cã trebuie sã cunoaºtem oraºele înfrãþite cu oraºul nostru fãcând maraton”, a mai spus conducãtorul maratoniºtilor. Cel care i-a întâmpinat pe maratoniºti a fost Tomi Coconea. Acesta a alergat cu cei opt maratoniºti pânã la primãria Petroºani. Tomi ºtie cel mai bine ce înseamnã sã ai pe cineva alãturi pe ultima sutã de metri. ”Chiar ne-am gândit la o iniþiativã de acest gen. Când am auzit azi dimineaþã (sâmbãtã-n.r.) mi-a pãrut rãu cã nu am aflat mai devreme sã îi întâmpin la Arad, dar mi-am dat tot planul peste cap ºi ºtiu ce înseamnã sã fii motivat ºi însoþit aproape de final. E un lucru de încurajare. Când veneam la primãrie ne-am gândit cã în octombrie sã întoarcem ºtafeta ºi sã o ducem ºi pe retur”, a spus parapantistul Tomi Coconea. Mai mult decât atât, administraþia localã de la Petroºani vrea sã le întoarcã aceastã vizitã ineditã vecinilor din Ungaria. Iniþiativa a venit de la Tiberiu Iacob Ridzi ºi Tomi care spune cã pentru el distanþa pânã la Varpalota nu este una mare. În plus, pentru Coconea, acest maraton ar fi o ocazie de a se antrena pentru o competiþie la care vrea sã batã un record mondial. ”Nu sunt chiar mulþi kilo-

metri, e ºi un antrenament pentru mine pentru cã în luna noiembrie voi participa la un concurs la Monaco la care vreau sã bat un record mondial de peste 1000 de kilometri, la ora actualã este

1050 de kilometri în 7 zile, eu vreau sã depãºesc acest recod, astfel cã maratonul spre Varpalota vine chiar întro perioadã optimã pentru mine”, a spus Tomi. Acest maraton internaþional este primul de acest gen care are ca punct de sosire municipiul Petroºani. Maratoniºtii din Varpalota au mai parcurs distanþe considerabile ºi cãtre alte localitãþi europene cu care sunt înfrãþiþi.


14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 Vara pe val (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vara pe val 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Ora de business 19:45 Sport

10:00 În gura presei 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Mr. Bean 17:30 Pistruiatul 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Câºtigi în 60 de secunde 22:00 În puii mei

9:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 10:30 NCIS: L. A. (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Taxi Driver (r) 16:15 Contra cronometru (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Întâlnindu-l pe Bill

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

10:15 11:10 11:15 11:30 12:30 12:45 13:45 13:50 14:15 15:15 15:30 16:30 17:30

Que bonito amor (r) Doamne de poveste Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Iubiri vinovate (r) Doamne de poveste Teleshopping Dragostea învinge 100 de poveºti celebre Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cursa din Hazzard (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Femeia din umbrã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Prinþesa ºi soldatul 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Dispariþia 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Jane ºi Maura: Detectivi în Boston

10:00 11:30 12:30 13:15 14:00 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Restaurant Europa (r) Gaºca (r) Teleshopping Dragostepunctro (r) Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Iffet Voinþã de femeie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Flamengo Atletico Mineiro 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Flamengo Atletico Mineiro 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua - Rapid 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Steaua - Rapid 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Rezumat Jocurile Mondiale 15:00 WTC IronMan 2013 15:30 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal European 19:00 Fotbal: ACS Poli Timiºoara - Gaz Metan Mediaº 19:45 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa nu vã vedeþi capul de treabã. Organizaþi-vã cât mai eficient! Dupã-amiazã aveþi ocazia sã puneþi bazele unei afaceri. Ca sã nu aveþi probleme, apelaþi la persoane cu experienþã. Pe plan sentimental puteþi sã fiþi optimist.

21 aprile *** 21 mai Situaþia financiarã nu vã mulþumeºte deloc. În schimb, sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Puteþi avea succes la examene, concursuri. Analizaþivã serios perspectivele profesionale ºi cãutaþi noi oportunitãþi.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Colaboraþi foarte bine cu un partener de afaceri ºi reuºiþi sã încheiaþi o tranzacþie strãlucitã. Relaþiile cu persoana iubitã trec printr-un moment delicat. Dar, dacã sunteþi dispus sã discutaþi calm, totul se poate rezolva.

Dimineaþa s-ar putea ca relaþiile sentimentale sã fie mai încordate. Nu vã ambiþionaþi ºi aveþi rãbdare ca partenerul de viaþã sã se calmeze. Se pare cã sunteþi nevoit sã plecaþi într-o delegaþie care se anunþã destul de dificilã.

23 iulie *** 22 august

23 august

Sunt ºanse sã începeþi o activitate comercialã din care veþi câºtiga bine. Sunteþi apreciat de ºefi, ceea ce stârneºte invidia colegilor. Acceptaþi munca în echipã. Nu faceþi eforturi mari! Riscaþi sã aveþi probleme cu sãnãtatea sau chiar un accident.

*** 22 septembrie Aveþi un farmec deosebit ºi atrageþi admiraþia celor din jur. Cu puþinã atenþie, vã puteþi descurca excelent în afaceri. Aveþi ocazia sã faceþi o investiþie importantã pentru casã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu persoane mai în vârstã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Creativitatea vã ajutã sã aveþi succes la locul de muncã sau în afaceri. Planurile referitoare la o investiþie serioasã încep sã prindã contur. Nu vã neglijaþi familia. Ar fi bine sã vã faceþi timp ºi pentru odihnã.

La serviciu reuºiþi sã vã afirmaþi aproape fãrã nici un efort. Sunteþi plin de energie ºi meritã sã valorificaþi momentul ca sã terminaþi tot v-aþi propus. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi o discuþie cu un prieten.

23 noiembrie *** 20 decembrie Este o zi bunã pentru a trece la schimbãri în domeniul afacerilor ºi pe plan sentimental. Sunt ºanse mari sã prindeþi un contract de colaborare. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune.

21 ianuarie *** 20 februarie

Este foarte posibil sã se petreacã ceva deosebit pe plan social sau în relaþiile sentimentale. Sunt favorizate relaþiile de parteneriat, întâlnirile de afaceri ºi investiþiile pentru cãmin. Ascultaþi-vã intuiþia.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa nu prea reuºiþi sã faceþi ce v-aþi propus, pentru cã intervin o mulþime de evenimente neprevãzute. Nu vã enervaþi ºi fiþi perseverent.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi foarte bine dispus, iar relaþiile cu cei din jur decurg fãrã probleme. Pe plan financiar nu staþi grozav, dar puteþi avea succes în chestiuni casnice ºi în societate.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013

Cãldura, inamicul principal al angajatorilor

S

ezonul cãlduros ne face sã ne pierdem concentrarea la locul de muncã. Chiar dacã suntem la muncã sau suntem în concediu, în acest anotimp parcã nu ne putem gândi la nimic productiv. Vara, când soarele strãluceºte ºi cerul este senin, oamenii de gândesc mai mult la concedii, la ce ar putea sã facã afarã pentru a se destinde sau le ce vor face în week-end. Monika BACIU Productivitatea la locul de muncã este scãzutã ºi dorinþa de a lenevi este din ce în ce mai mare. Unul dintre ele-

mentele cheie este motivaþia. Când vremea este neplãcutã, nimeni nu vrea sã iasã din casã, însã atunci când soarele strãluceºte, cerul este albastru, iar aerul este

cald, oamenii experimenteazã un fel de chemare la destindere.

Chiar dacã în fiecare anotimp mintea umanã ar putea sã

Lichidele din PET-urile þinute la soare, nocive pentru sãnãtate

L

ichidele îmbuteliate pãstrate în bãtaia razelor solare sunt periculoase pentru organism. Potrivit specialiºtilor, la temperaturi mari recipientele din plastic eliminã o substanþã toxicã, numitã bisfenol A, care ajunge în apã ºi ulterior în organism. Monika BACIU ”Se contraindicã a se pãstra alimentele chiar ºi preambalate chiar ºi sucurile ºi apã mineralã la pet-uri în bãtaia razelor de soare pentru cã în urma acþiunii razelor solare se produc niºte fenomene chimice prin care se elibereazã cantitãþi mici de dioxina, un produs toxic pentru sãnãtatea omului”, a mai spus

sursa citatã. La fel se întâmpla ºi cu ftalaþii, alþi compuºi chimici care se gãsesc în ambalajele de plastic. Efectul pe care aceºtia îl pot avea asupra sãnãtãþii este ºocant, acþioneazã ca un distructor hormonal, potrivit cercetãtorilor. Este vorba despre un surplus de substanþã ce imitã estrogenul ºi care, în timp, poate duce la boli grave, mai ales la

VÂNZÃRI

RESTRICÞII APÃ

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

copii. Reprezentanþii DSV au efectuat mai multe controale în pieþele din Valea Jiului. Potrivit acestora, comercianþii au adoptat o nouã metodã de a se sustrage verificãrilor...se ascund. ”Ne ascundem nu doar de razele soarelui ci ºi de

gãseascã activitãþi relaxante

cei care efectueazã controale în aceastã perioadã. Este o practicã greºitã pentru cã punem în pericol sãnãtatea consumatorilor”, a spus Gheorghe Cristea, medic coordonator CSVSA Valea Jiului. Cumpãrãtorii care nu sunt atenþi sau nu þin cont de normele de igienã practicate de comercianþi se expun unor pericole care le pot afecta sãnãtatea.

potabile pentru luni 5 august 2013 în oraºul Petroºani, între orele 8,00 - 17,00. Zona afectatã: Colonia Petroºani. Motivul restricþiei - montare vanã regulatoare pe str. George Enescu. Mulþumim pentru înþelegere. Cu deosebitã stimã, Director General, Costel AVRAM

la care sã se gândeascã, existã dovezi care sugereazã cã vara, devenim leneºi ºi nu mai gândim la fel de profund ca în alte perioade. Atfel oricât de înceti am deveni vara ºi oricât de redusã ar fi activitatea la locul de muncã, este pânã la urmã un lucru cât se poate de normal pentru ca dupã un an întreg de muncã ºi plin de greutãþi fiecare persoanã încearcã sã se destindã ºi sã nu se mai gândeascã la nimic, doar sã se relaxeze în liniºte.


16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013

Ecologizeazã Transalpina levii din Petrila vor participa la ecologizarea celei E mai înalte ºosele din România, Transalpina, alãturi de colegi de generaþie din ªugag (judeþul Alba), Jina (judeþul Sibiu) ºi Novaci (judeþul Gorj). Acþiunea, aflatã la cea de a doua ediþie, se va desfãºura pe parcursul a douã zile, la sfârºitul sãptãmânii viitoare. Anul trecut copiii au adunat nouã camioane pline cu deºeuri ºi, mai ales, PET-uri. Carmen COSMAN Acþiunea se deruleazã de la ªugag ºi pânã la Novaci, pe o lungime de 107 kilometri. La acþiune vor lua parte 120 de copii, inclusiv din Petrila, care vor fi distribuiþi pe sectoare, care vor amplasa ºi coºuri de gunoi pe marginea drumului. De

asemenea, o parte dintre copii, echipaþi cu banderole albe, vor înmâna pliante celor care vor trece cu maºinile prin zonã în încercarea de a-i conºtientiza sã nu mai lase gunoaie pe marginea drumului. În seara de 10 august, participanþii la acest proiect interjudeþean se vor întâlni la Luncile Prigoanei,

în judeþul Alba, unde vor fi premiaþi pentru acþiunea de ecolo-

gizare. DN 67C, mai cunoscut ca Transalpina,

Maraton nocturn în Retezat Î

n a doua jumãtate a acestei luni are loc o competiþie ineditã care se va derula în Retezat ºi care adunã iubitorii de maraton montan. „Iorgovanu Night Run” este un concurs derulat în miez de noapte, iar startul este programat desfãºura în 24 august 2013, începând cu ora 22.00. Maximilian GÂNJU

Sunt douã zile de competiþie, iar traseul stabilit în masivul Piule-Iorgovanu din Munþii Retezat, mai exact în zona Retezatului Mic din raza localitãþii Uricani, Hunedeoara

are porþiuni de gol alpin, grohotiº, cãrãri alpine dar ºi asfalt. „Competiþia vine în întâmpinarea celor care doresc sã-ºi depãºeascã limitele într-un cadru natural deosebit. Retezatul Mic, parte a Parcului Naþional Retezat, aduce competitorilor

posibilitatea descoperirii naturii în forma ei brutã”, spun organizatorii evenimentului. Participanþii vor trece în alergare prin mai multe check point-uri. Fiecare dintre punctele de control va fi luminat cu fãclii astfel încât con-

curenþii sã poatã vedea traseul cât mai uºor. Startul se va da în zona Câmpuºel, Uricani, dupã care vor urma punctele de reper Scocul Scorota Seacã, Stâna Scorota, Culmea Drãgºanu, Vârful Albele ºi cea mai înaltã porþiune, vârful Piatra Iorgovanului, de 2.015 de metri. Prin organizarea acestui concurs se urmãreºte promovarea zonei turistice din vestul Vãii Jiului ºi a Retezatului Mic, în special.

face legãtura între Transilvania ºi Oltenia, de la Sebeº, judeþul Alba, pânã la Bengeºti, judeþul Gorj. Drumul, lung de 148 de kilometri, a fost asfaltat în cea mai mare parte, iar odatã cu debutul sezonului turistic a crescut considerabil ºi numãrul maºinilor care strãbat

aceastã arterã de circulaþie, cea mai înaltã din România. Drumul a fost construit în timpul romanilor, având o importanþã strategicã, ºi a fost modernizat în perioada interbelicã, în timpul lui Carol al IIlea, fiind cunoscut ºi ca „Drumul Regelui”.

CVJ NR. 423, LUNI 5 AUGUST 2013  

CVJ NR. 423, LUNI 5 AUGUST 2013

Advertisement