Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 439

Cronica Vãii Jiului Joi, 29 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Terenuri inutile pentru revoluþionari

Cum a ajuns o limbã de pãmânt din domeniul public sã fie proprietate privatã

Fondul de Protecþie a Victimelor Strãzii, parte în procesul lui Constantin Grecu

Î

n procesul pentru care omul de afaceri Constantin Grecu este judecat pentru ucidere din culpã a fost introdus ca parte responsabilã civilmente ºi Fondului de Protecþie a Victimelor Strãzii.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Nemulþumiþi pentru cã sunt puºi pe drumuri

M

ai mulþi proprietari de terenuri care primesc ajutor din partea APIA ºi vroiau sã obþinã credite pentru finanþarea lucrãrilor de toamnã, pânã când primesc prima tranºã din subvenþie, susþin cã sunt purtaþi pe drumuri.

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9

Afacere de familie

Roºii ºi castraveþi, direct de la sursã

A

gricultura, afacere de familie. În urmã cu doi ani o familie din Iscroni s-a gândit sã punã bazele unei afaceri în agriculturã.

>>> PAGINA PAGINA A 12-A

Aurul dacic se rãzbunã

Traficant de comori dacice, trimis în judecatã

A

dministraþia publicã de la Petroºani pare sã nu fi þinut cont de nicio noimã atunci când a decis, conform legii, sã acorde terenuri celor care au luptat în revoluþia de la 1989. Aºa se face cã au apãrut situaþii halucinante, când terenurile au ajuns aproape… pârloagã, pentru cã nimeni nu le poate folosi. >>> PAGINA A 3-A

U

n hunedorean care traficat peste graniþã piese importante din patrimoniul naþional, a fost trimis în faþa judecãtorilor de procurorii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia.

>>> PAGINA PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

Terenuri inutile pentru revoluþionari

municipalitatea nu s-a gândit la aceastã variantã.

Cum a ajuns o limbã de pãmânt din domeniul i la Uricani sunt situaþii ª public sã fie proprietate privatã aberante dministraþia A publicã de la Petroºani pare sã nu fi þinut cont de nicio noimã atunci când a decis, conform legii, sã acorde terenuri celor care au luptat în revoluþia de la 1989. Aºa se face cã au apãrut situaþii halucinante, când terenurile au ajuns aproape… pârloagã, pentru cã nimeni nu le poate folosi. Unii dintre revoluþionarii din decembrie 1989 s-au ales cu terenuri în Staþiunea Parâng, alþii cu parcele în buricul Petroºaniului. Cã acestea din urmã

nu pot fi folosite, este deja o altã poveste care a ieºti recent la ivealã. Într-o zonã centralã a municipiului Petroºani, la o aruncãturã de bãþ de viitoarea Catedralã, un teren de

circa 100 mp aratã ca un maidan abandonat. Este practic o limbã de pãmânt, la care s-ar putea renunþa, la o adicã, pentru lãrgirea strãduþei pe care o mãrgineºte. Sau, cel puþin, la asta s-au gândit unii dintre localnicii ce traverseazã zona. Numai cã, surprizã! Terenul nu este al administraþiei publice de la Petroºani, ci proprietate privatã. De fapt, aparþine unei revoluþionare, care l-a primit prin anul 2006

embrii Asociaþiei Membrii M Cultul Eroilor de la Petroºani solicitã adminisCultului Eroilor traþiei locale sã urgenteze demersurile în vederea vor urgentarea ridicãrii unui monument în cinstirea eroilor neamului construcþiei cãzuþi la datorie. Autoritãþile locale au promis monumentului construirea unui astfel de monument, însã deocamdatã nu au eroilor reuºit decât sã amenajeze soclul,

de la municipalitate. Iar femeia nu are decât sã planteze acolo panseluþe, pentru cã altceva nu poate sã facã pe parcela primitã de la edili. De vinã ar fi, în principal, conducta de gaz metan care traverseazã zona ºi care împiedicã orice construcþie. ªi oricum, suprafaþa este atât de micã, în pantã ºi amplasatã între douã strãzi, încât cu greu îºi imaginezi cã acolo s-ar putea amenaja ceva, în afarã de o zonã verde.

în faþa Casei de Culturã, respectiv sã cadã de acord în ceea ce priveºte felul în care va arãta acel monument. Soclul stã gol însã de mai mulþi ani de zile, dupã ce acolo a fost un ceas, care cândva marca sonor ora exactã, fiind chiar un reper important al municipiului Petroºani. Întârzierea construcþiei acestui edificiu a fost generatã de lipsa banilor la buget, problemã care este pe cale sã se rezolve, dupã ce urmeazã sã se aloce bani de la buget în acest sens. În aceste condiþii, reprezentanþii Asociaþiei Cultul EroilorRegina Maria din municipiul Petroºani au transmis o adresã administraþiei locale prin care îi solicitã primarului Tiberiu Iacob Ridzi, sã întreprindã demersurile necesare pentru ducerea la bun sfârºit a construcþiei monumentului dedicat eroilor cãzuþi, monument care urmeazã a fi amplasat în faþa Casei de Culturã “ Ion Dulãmiþã” din municipiul Petroºani.

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, recunoaºte situaþia, dar spune cã terenul în cauzã a devenit proprietate privatã în urmã cu câþiva ani. „Într-adevãr, acea limbã de teren este proprietate privatã. Prin 2006 i s-a dat unei femei, revoluþionare, 100 de mp. Nu ºtiu cã locatarii din zonã sã fi cerut lãrgirea strãzii respectiv, ci doar sã o reparãm”, a declarat edilul.

Nu este singurul caz în care luptãtorii din revoluþia de la 1989 au primit terenuri inutile. Astfel, la Uricani, revoluþionarii au intrat în posesia a câte unui hectar de teren fix în Parcul Naþional Retezat, acolo unde nu ai voie sã faci nimic. Mai exact, conform legii, este interzisã camparea, construirea ºi chiar accesul cu autovehicule cu ardere internã. Singura activitate permisã este

Pe de altã parte, deºi parcela de teren este inutilã, proprietara ei nu a solicitat pânã acum schimbarea amplasamentului ºi nici

pãºunatul, în cazul în care revoluþionarii uricãneni au capre, vaci sau oi pe care sã le ducã la pãscut. Car men COSMAN


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

P

Tren de epocã la Petroºani

entru a marca cei 65 de ani de la darea în folosinþã a liniei de cale feratã BumbeºtiLivezeni, un tren de epocã va ajunge sã tranziteze Defileul Jiului. Deja se fac pregãtiri pentru evenimentul ce are loc în 9 septembrie. Trenul regal va poposi în Defileul Jiului, cu prilejul evenimentelor ce se vor desfãºura simultan în judeþul Gorj ºi Hunedoara. Este vorba despre marcarea celor 65 de ani de când linia

Bumbeºti – Livezeni este funcþionalã. Potrivit primelor date, trenul regal va parcurge traseul dintre Gorj ºi Hunedoara, pe toatã lungimea Defileului Jiului.

Se scumpeºte cãlãtoria cu trenul! ãlãtoria cu trenul va fi mai scumpã. C De duminicã, cu 10

procente cresc tarifele, iar la Petroºani sunt oameni care spun cã nu cred cã vor mai lua trenul pentru cãlãtoriile mai lungi. Biletele la tren se scumpesc ºi cãlãtoriile cu acest mijloc de transport devin un lux pentru mulþi oameni. Cei mai afectaþi par a fi pensionarii, care spun cã, deºi vor avea reduceri, tot nu îºi vor mai permite sã ia trenul. „ªi aºa am dat mulþi bani acum. Plec pânã în Moldova, schimb douã trenuri. E greu, cã suntem bãtrâni ºi nu ºtiu cât ne vom mai permite, chiar

Cãlãtoria cu trenul regal este programatã pe 9 septembrie, când, în zona Mãnãstirii Lainici, va fi pusã piatra de temelie a unui monument dedicat tuturor celor care au

dacã noi avem acea reducere la cãlãtoriile cu trenul, dar nu se simt” , spune o pensionarã. Alþii se tem cã nici reducerile nu vor mai fi valabile. „Cred cã nici reducerile nu le vom mai primi ºi atunci, ca sã plec cu trenul de aici, pânã la þarã, mai bine renunþ. O sã caut, probabil, o soluþie alternativã. Poate o maºinã, plãtesc benzina ºi cu trenul nu cred, cã ºi acum e scump, cu reducere”, spune un alt pensionar. Cãlãtoriile cu trenul din Petroºani devin rentabile pentru rutele mai scurte. Astfel cã, dupã majorãrile ce intrã în vigoare de duminicã, oamenii vor plãti mai mult pentru fiecare cãlãtorie. Cei de la CFR Cãlãtori ne dau niºte preþuri. „Societatea Naþionalã de Trnasport Cãlãtori, începând cu data de 1 septembrie 2013 la ora 0,00, majoreazã tarifele cu 10 %.

lucrat la amenajarea Defileului Jiului. ªi la Petroºani evenimentul va fi marcat ºi, cel mai probabil în zona Livezeni vor coborî din garnitura regalã oficialitãþile. Construcþia liniei a început în martie 1924, dar în 1931 au fost întrerupte. În anul 1937 lucrãrile au fost reluate ºi s-a lucrat într-un ritm susþinut astfel încât la data de 4 noiembrie 1941 a fost terminatã pânã în staþia Meri. Erau primii 8 km din totalul de 31 de km de cale feratã. Între anii 1941 ºi 1944 au fost începute lucrãri pe tot traseul,

Vã dau câteva exemple de preþuri: la trenul Regio, pe relaþia Petroºani - Târgu Jiu, biletul costã 12,60 lei. La trenul interRegio, 24,50 de lei. Pe relaþia Petroºani – Simeria, trenul Regio, clasa a II-a, biletul costã 19,80 lei, iar la Inter Regio 38, 70 lei. Pe relaþia Petroºani – Bucureºti Nord, la Inter Regio, biletul va fi 149,30 lei”, a spus Florin Ardelean, ºeful staþiei CFR Cãlãtori din Petroºani. Preþul biletelor de tren se va majora, diferenþiat, pe zone kilometrice, cu procente de 0,9 pânã 10% de la 1 septembrie 2013, potrivit Ordinului pentru aprobarea tarifelor de deservire generalã din transportul feroviar public de cãlãtori publicat în Monitorul Oficial. Tariful de rezervare a locului va creºte ºi el, de la 3,3 lei în prezent la 4 lei. Diana MITRACHE

dar România era în rãzboi. Reluate dupã rãzboi, lucrãrile au continuat pânã în anul 1948, dar ritmul a fost mai lent, înreaga atenþe fiind concentratãpe refacerea porþiunilor distruse în rãzboi. Specialiºtii spun cã în iunie 1947 linia era întinsã pe 9 km dinspre Bumbeºti ºi pe alþi 5 km dinspre Livezeni. Lucrãrile au fost reluate în 1948. Dupã aproape 7 luni de muncã, linia a fost terminatã la 22

octombrie 1948 ºi inauguratã dupã 9 zile. Linia urca continuu ºi a fost construitã pe o rampã, iar întreg traseul are o înclinare de la 300,74 în zona Bumbeºti, la 572,38 la Livezeni. Diana MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

Î

n procesul pentru care omul de afaceri Constantin Grecu este judecat pentru ucidere din culpã a fost introdus ca parte responsabilã civilmente ºi Fondului de Protecþie a Victimelor Strãzii. Reprezentanþii acestui fond vor fi prezenþi în instanþã în data de 2 septembrie, când a fost programat un nou termen de judecatã.

Dosarul constituit pe numele lui Constantin Grecu se aflã pe masa judecãtorilor de la Petroºani, asta deºi procurorii au stabilit cã victima omului de afaceri nu se afla pe trecerea de pietoni ci doar „lângã zebrã”. La ultimul termen de judecatã, magistraþii au decis amânarea cauzei pânã la data de 2 septembrie 2013 ºi au admis cererea privind introducerea în cauzã în calitate de

parte responsabilã civilmente a Fondului de Protecþie a Victimelor Strãzii. De asemenea, la termenul viitor se va discuta ºi cererea de introducere în cauzã în calitate de parte civilã, a fiicei victimei - Mihaela Rodica Zoica. Pânã acum, procesul a suferit mai multe amânãri, din diverse motive. Reamintim cã, la mijlocul lunii septembrie 2011, un bãrbat

Fondul de Protecþie a Victimelor Strãzii, parte în procesul lui Constantin Grecu de 40 de ani, din Petroºani, care se întorcea acasã de la lucru, a fost ucis în perimetrul trecerii de pietoni din zona Gãrii Petroºani de Constantin Grecu, care s-a urcat bãut la volan. ªoferul a fost testat cu aparatul etilotest pentru a se stabili dacã a consumat bãuturi alcoolice, iar rezultatul a fost pozitiv, de 0,33 la sutã în aerul expirat, dupã care Grecu a fost condus la spital pentru recoltarea de probe biologice. Poliþiºtii l-au reþinut pe omul de afaceri pentru 24 de ore, iar ulterior a fost dus la audieri la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani, poliþiºtii solicitând arestarea preventivã a lui. Procurorii l-au pus, însã, în libertate, dupã ce au concluzionat cã victima nu era pe trecerea de pietoni, ci în apropierea ei. În cauzã a fost efectuatã ºi o expertizã criminalisticã auto, aflatã la dosarul ce a ajuns pe rolul instanþei din Petroºani.

Investiþie blocatã de birocraþie

O

bþinerea unor avize ºi aprobãri de la Guvern, chiar pentru o investiþie privatã, fãrã fonduri de la stat, s-a dovedit un lucru mai greu decât s-a crezut iniþial. Construcþia unei staþiuni de schi la Petrila, în masivul ªureanu nu poate începe din cauza birocraþiei.

Primãria Petrila vrea sã construiascã o staþiune de ski dupã ultimele norme europene, dar nu cu bani

C

e este Fondul de Protecþie a Victimelor Strãzii

Fondul de Protecþie a Victimelor Strãzii este o asociaþie profesionalã, fãrã scop lucrativ, iar membrii acestuia sunt toþi asigurãtorii care au dreptul sã încheie pe teritoriul României asigurarea de rãspundere civilã ce rezultã din folosirea autovehiculelor (R.C.A.) indiferent dacã sunt persoane juridice române sau strãine. Fondul intervine, în principiu, dacã accidentul cauzator de prejudicii s-a produs pe teritoriul României ºi

de la Guvern sau cu fonduri strãine, ci pe banii unui investitor privat. Un om de afaceri din Alba, care a construit domeniul schiabil ªureanu, vrea sã se extindã ºi pe partea cealaltã a versantului, spre Valea Jiului. Dar, chiar ºi aºa, demersurile fãcute la centru sunt greoaie, iar obþinerea avizelor parcã dureazã de o veºnicie. „Din pãcate, dureazã de foarte mult timp, de la sfârºitul anului trecut, obþinerea acestor avize. Aºa cã, în zilele urmãtoare ne vom duce noi la

autovehiculul care a provocat accidentul a rãmas neidentificat sau autovehiculul identificat era neasigurat ºi avea locul obiºnuit de staþionare în România sau într-un stat terþ faþã de statele din S.E.E.; pe teritoriul unui stat al cãrui Birou Naþional a aderat la Sistemul Carte Verde ºi autovehiculul neasigurat care a provocat accidentul este considerat a avea locul obiºnuit de staþionare în România, dacã pãgubitul este rezident în alt stat decât cel în care s-a produs accidentul ºi dacã intervenþia Fondului nu contravine legislaþiei statului respectiv.

Bucureºti, sã vedem cum stã treaba cu documentaþiile ºi sperãm sã fim sprijiniþi, iar proiectul sã intre în ºedinþã de Guvern”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Staþiunea turisticã ce ar urma sã fie construitã aici, asta pânã când investitorul nu se rãzgândeºte, ar trebui, conform planului, sã fie una mare cu tot ceea ce însemnã facilitãþi ºi confort pentru turiºti. Luiza ANDRONACHE

Pentru a-ºi îndeplini obligaþia de despãgubire ºi pentru a-ºi acoperi cheltuielile de funcþionare, Fondul dispune de o structurã financiarã proprie care se constituie din contribuþia membrilor cu o cotã procentualã din încasãrile realizate din vânzarea asigurãrii R.C.A. Dupã platã acestora, Fondul va recupera, pe cale de executare silitã dacã va fi cazul, despãgubirile plãtite, cheltuielile legate de platã acestora precum ºi dobânda legalã, de la persoanele vinovate sau de la alte entitãþi responsabile. Car men COSMAN


6 Actualitate

S

MURD la Lupeni. Începând de lunã viitoare, la Lupeni, va funcþiona un modul SMURD. Acest lucru este posibil prin relocarea gãrzii de intervenþie de la Uricani la Lupeni.

Garda de intervenþie va avea sediul în fosta Casã a Muzicii din Lupeni, unde pregãtirile sunt pe ultima sutã de metri. ”În acest moment avem totul finalizat, s-a fãcut o construcþie nouã pentru sediul pompierilor pentru garaj, pentru maºinile pompierilor, dar ºi

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

La Lupeni va funcþiona un modul SMURD

pentru o maºinã SMURD. În plus, în apropierea garajului va fi sediul ºi dispeceratul pompierilor. Avem o construcþie care a fost recent reabilitatã cu spaþii pentru toþi pom-

pierii în care ei vor sta, condiþiile sunt extraordinar de bune. În puþine locuri din þarã sunt condiþiile acestea atât pentru pompieri cât ºi pentru SMURD. În plus intenþionãm ca

Proiect de 70 de milioane de euro, implementat de CJH

P

roceduri pentru groapa ecologicã de la Bârcea Mare. Consiliul Judeþean (CJ) Hunedoara a finalizat, marþi, procedurile prealabile ce trebuie îndeplinite în vederea construirii unei gropi ecologice. Aici va fi depozitat gunoiului colectat din toate localitãþile judeþului. Proiectul se realizeazã în baza finanþãrilor europene, acesta având o valoare de 70 de milioane de euro. Amplasamentul deponeului ecologic a fost stabilit pe un teren ce a aparþinut unei foste unitãþi militare din localitatea Bârcea Mare, la circa 20 kilometri de municipiul Deva. Consilierii judeþeni au aprobat ca drumul de acces spre locul investiþiei sã fie preluat în administrarea CJ Hunedoara, asigurând astfel cadrul necesar pentru derularea proiectului. "Este ultimul pas pe care îl aveam de fãcut în vederea aprobãrii finanþãrii pentru un proiect în valoare de 70 de milioane de euro, care se

referã la un sistem integrat de management al deºeurilor. El va rezolva, în circa doi ani, problema depozitãrii deºeurilor din localitãþile judeþului Hunedoara, având în vedere faptul cã actualele gropi de gunoi trebuie închise pânã în anul 2015", a declarat vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, potrivit Agerpress. CJ Hunedoara ºi Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã, formatã din administraþiile locale din judeþ, au câºtigat un proiect cu finanþare europeanã în valoare de 70 de milioane de euro, care are ca scop instituirea unui sistem integrat de gestionare a deºeurilor. Fondurile necesare pentru punerea în practicã a proiectului sunt asigurate în proporþie de

80% de Uniunea Europeanã, iar diferenþa revine bugetului de stat ºi celui judeþean. Cofinanþarea localã este de numai 2%.

de Ziua Pompierilor sã facem aceastã inaugurare a acestui centru pentru noi pentru lupeneni, dar nu numai, pentru cã vor deservi ºi alte localitãþi”, a declarat Gabriel Lungu, Proiectul prevede cã toate deºeurile vor fi sortate ºi doar 30% din masã totalã de gunoi va fi depozitatã. Sortarea gunoiului va pleca de la populaþie, care va avea containere speciale pentru deºeuri. Monika BACIU

city-managerul municipiului Lupeni. La începutul acestui an administraþia localã din Lupeni a renunþat la asocierea cu Salvital, asociaþia în subordinea cãreia funcþioneazã SMURD-ul în judeþul Hunedoara, însã din luna septembrie aici va funcþiona un astfel de echipaj. ” Totul va fi relocat la Lupeni, dar va deservi inclusiv oraºul Uricani. A fost total diferitã problema. Era o asociere cu salvital, au fost probleme de comunicare, nu au reuºit sã se rezolve aceste probleme, suntem într-un litigiu juridic, ei au mai avut o acþiune împotriva noastrã, dar au pierdut, vom vedea ce se va rezolva”, a mai precizat sursa citatã.

Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale, relocarea gãrzii de intervenþie de la Uricani aduce beneficii ºi staþiunii montane Straja. ”În plus mai avem ºi staþiunea Straja, dar spre deosebire de alþi ani acolo vor fi rezolvate ºi problemele cu apa þinând cont cã s-a fãcut acel lac de acumulare de 75 de mii de metri cubi pentru tunurile de zãpadã, deci staþiunea Straja nu va mai întâmpina ca în alþi ani probleme cu incendiile, pentru cã nu se putea ajunge cu apa în diferite locuri din staþiune”, a mai spus Lungu. Mutarea în casã nouã a pompierilor ºi paramedicilor va avea loc în data de 13 septembrie, cu ocazia Zilei Pompierului. Monika BACIU


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

Dupã rezidenþiat,

Doi medici noi la spitalul din Lupeni

S

Moftul uºilor în nas…

A

sta se întâmplã de o vreme la multe dintre acþiunile organizate în Valea Jiului de P.S.D. Nu înþeleg de ce socialdemocraþii proptesc uºa pe dinãuntru atunci când vine vorba despre alegeri la nivelul unor organizaþii locale. Cã doar nu s-or turna filme “deocheate” în dosul uºilor închise. Liderii “roºiaticilor” rãspund în colþu’ gurii cã este “bucãtãria internã” a partidului ºi, aici se “gãteºte” departe de ochii "pulimii". “Sunt lucruri care þin de partid, de……. înþelegeþi? ”Asta este argumentul liderilor P.S.D. Dar oare cei pe care îi numiþi, cãci de alegeri nu poate fi vorba, nu tot pentru “pulime”, pentru noi, cei mulþi ºi bãgaþi în seama din patru în patru ani ar trebui sã se facã politicã? De ce sã nu vadã ºi omul cãruia îi cerºiþi votul cum se “bat” cãrþile în politica localã. Omul se întreabã din patru în patru ani pe cine sã voteze, cã nu prea are alternative. Lipsa alternativelor, lipsa oameniilor de valoare pleacã de la lipsa unei competiþii reale în interiorul formaþiuniilor politice. Jocurile de culise, umplu de cãcat politicã din Valea Jiului. Oamenii capabili cu personalitate sunt puºi dupã uºã cu “genunchii pe bobu' de fasole” , în timp ce slugi pline de zoaie în colþu gurii, stau în prezidiu. Fufe cu fustã-n cur ºi diploma obþinutã la apelu’ de noapte sunt aºezate în primele rânduri, în timp ce oamenii cu proiecte ºi idei sunt, nu de puþine ori, marginalizaþi ºi dacã se impune, excluºi. Un om capabil îºi impune ideile, nu pune organizaþia la picioarele unor lideri cu influenþa zonala. Asta însã, nu convine. Mai bine sunt susþinuþi ºi numiþi, în spatele unui paravan transparent numit vot, oameni slabi, care pot fi controlaþi, care nu iau decizii decât dupã ce sunã la 072….sã întrebe “astãzi, putem respira, ori ba?“. Astfel de oameni nu ne sunt de folos, tovarãºi, iar partidul, cât o fi el de partid pânã la urmã, tot

pentru omul de rând trebuie sã fiinþeze, nu? Ori, dacã voi, trageþi oblonu, proptiþi uºa, daþi drumul la câini, vã numiþi liderii ºi apoi vreþi sã îi ºi voteze lumea, nu-i a bunã. Cum vreþi “drajelor ºi drajilor” sã câºtigaþi alegerile, de exemplu la Petroºani ? Vã bate Ridzi de vã ascultã cu urechea “sã vazã dacã mai suflaþi ori ba”. Rus nu este om rãu, însã mai mult nu poate. A dovedit asta. La Vulcan, noroc cã l-aþi luat pe Ile, altfel va mânca ruºinea cu zdrenþe cu tot. Dar la Petrila? Dacã va candida Pãducel ºi în 2016, îºi “burduºeºte” urna, ia mandatul, iar Jurca/Bobar rãmân aºa cum sunt, amatori din punct de vedere politic, molfãind patru ani seminþe de dovleac pe malul Jiului. Veþi câºtiga la Lupeni, unde Cornel Resmeriþã ºtie cum se câºtigã alegerile ºi la Uricani, acolo unde pe Buhãescu nu are cine-l bate. La Iscroni, în umbra monumentului naturii, Copacul cu Lalele, trebuie ridicat un alt monument, pentru cel mai slab primar din istoria Vãii Jiului, pãdurarul Dunca. Ce mãsuri au fost luate împotriva celor care au pierdut alegerile în 2012? Au fost recompensaþi cu un nou mandat. Dacã oamenii nu i-au vrut în 2012, când U.S.L era pe val, de ce s-ar impune aceiaºi oameni, ciuca bãtãilor politice ºi în 2016? Nu îmi este indiferent ceea ce se întâmplã în spatele uºilor închise-n nas. De ce? Pentru cã voi, prin modul în care organizaþi aceste alegeri interne, sunteþi direct responsabili pentru lipsa oameniilor de valoare din politica localã, pentru lipsa de alternative la Ridzi, Pãducel ºi care or mai fi. Nu poate exista o competitive realã în campania electoralã atât timp cât în interiorul celui mai puternic partid din România, în multe cazuri “sare discu`”, adicã se face play-back. Poate, în ultimul ceas, Laurenþiu Nistor, un om politic redutabil, va înþelege cã aºa cum aratã acum, în multe dintre localitãþile Vãii Jiului, P.S.D va fi în 2016 un PD-L al anului 2012. Ionuþ DRÃGOTESC

tat de funcþii pentru Spitalul municipal din Lupeni aprobat de Consiliul Local. Aleºii locali se vor întruni petru a vota mai multe proiecte de hotãrâre, printre care ºi aprobarea statului de funcþii a unitãþii medicale. ”Este strict legal de a aproba statul de funcþii în consiliul local în fiecare an, dar ºi când se fac anumite modificãri legislative care ne impun acest lucru. Spitalul aparþinând din iunie 2010 de consiliu local tot ce înseamnã statul de funcþii, organigramã, bugetul se aprobã se aprobã în consiliu”, a declarat Gabriel Lungu, preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului municipal Lupeni. În prezent, la unitatea medicalã din vestul Vãii Jiului îºi desfãºoarã activitatea peste 50 de medici, urmând ca aici sã mai fie încadraþi pe post ºi alþii. „În momentul de faþã, cu rezidenþi, cu tot sunt 56 de medici. Mai avem niºte medici care trebuie sã vinã în ultimul an de rezidenþiat. Mã refer în special la un cuplu din Valea Jiului, sunt la rezidenþiat la Timiºoara, doamna este medic pediatru, iar soþul este medic de chirurgie toracicã ceea ce va aduce un plus calitãþii actului

medical spitalului din Lupeni. La secþii avem acest personal. Vom rezolva ºi la Urgenþã, cu toate cã avem pe cineva cu jumãtate de normã, avem în acest moment tot în ultimul an de rezidenþiat un medic tânãr la ClujNapoca ºi care are

începând de anul trecut apartament cu 3 camere în blocul ANL”, a mai spus Lungu. Spitalul municipal din Lupeni este unul din spitalele din Valea Jiului unde în ultimii ani au fost angajaþi mai mulþi medici. Monika BACIU


8 Actualitate

M

Nemulþumiþi pentru cã sunt puºi pe drumuri! C

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã Hunedoara a informat încã din data de 5 august a.c., cã elibereazã adeverinþe pentru beneficiarii Schemei de Platã Unicã pe Suprafaþã – Campania 2013, care intenþioneazã sã acceseze credite pentru finanþarea activitãþilor curente de la Bãncile

care au încheiat Convenþii cu Agenþia. Potrivit convenþiilor, la solicitarea scrisã a fermierului, centrul judeþean/local APIA unde acesta a depus cererea în Campania SAPS 2013 va eliberã o adeverinþã prin care confirmã cã beneficiarul a depus cererea de platã pentru Schema de Platã Unicã pe Suprafaþã (SAPS) pentru anul 2013 ºi cã au fost finalizate controalele ºi verificãrile administrative asupra Cererii de Platã a Beneficiarului, pânã la data emiterii Adeverinþei, conform reglementãrilor în vigoare. Numai cã, în Valea Jiului, fermierii se plâng cã sunt purtaþi pe drumuri degeaba. „Am fost la Petrila ca sã îmi dea adeverinþã ºi mi s-a spus cã nu primesc ºi cã nimeni din Vulcan nu va primi pentru cã avem debite. Eu nu am nici datorii ºi nici probleme cu suprafeþele de teren. Nu ºtiu de ce cei de la APIA mai anunþã peste tot cã elibereazã adeverinþe dacã în Valea Jiului nu se dau. Alþi oameni au fost sfãtuiþi sã aºtepte pânã în

ai mulþi proprietari de terenuri care primesc ajutor din partea APIA ºi vroiau sã obþinã credite pentru finanþarea lucrãrilor de toamnã, pânã când primesc prima tranºã din subvenþie, susþin cã sunt purtaþi pe drumuri. Oamenii au nevoie de o adeverinþã prin care sã poatã obþine credite bancare, document care din diferite motive nu le este eliberat la biroul APIA din Valea Jiului.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

octombrie ºi sã nu se împrumute la bancã pentru cã atunci le intrã prima tranºã de bani. ªi pânã în octombrie cine le dã bani de motorinã ºi pentru restul de lucrãri de toamnã”, susþine un fermier din zona Vulcan. Directorul executiv al APIA Hunedoara, Marcel Socol, spune cã va verifica situaþia din Valea Jiului, pentru cã în restul judeþului nu au fost semnalate asemenea situaþii ºi APIA

Hunedoara deja a eliberat câteva sute de adeverinþe pentru fermierii eligibili.

C

onducerea APIA Hunedoara verificã situaþia din Valea Jiului Totodatã, Marcel Socol mai spune cã angajaþii din subordine nu-i pot determina pe fermieri dacã sã-ºi ia credite sau nu, iar cei care fac acest lucru riscã sancþiuni dacã se va dovedi cã nu ºi-au respectat obligaþiile de serviciu. „Noi eliberãm adeverinþe pe SAPS, iar ei sunt 23 de mii de fermieri. Existã un eºantion stabilit de APIA în mod aleatoriu care trebuie verificat, trebuie controlatã exploataþia. Pentru aceste persoane care sunt în

eºantion ºi care nu au fost verificate, adeverinþa li se dã numai dupã efectuarea controlului. Pentru celelalte persoane care nu sunt în control, se pot solicita aceste adeverinþe. Noi certificãm cã ei nu au mai avut probleme de sancþiuni, ceea ce au declarat este corect, sunt mai multe elemente pe care noi le certificãm prin aceastã adeverinþã ºi care reprezintã o garanþie. (…) Problema este cã dacã li s-a spus cã din cauza unor sancþiuni anterioare nu au dreptul sã primeascã adeverinþã, atunci aºa este. Fermierul trebuie sã fie curat atunci când solicitã credit. Eu trebuie sã lãmuresc ceea ce sesizeazã oamenii ºi trebuie sã vorbesc ºi cu cei de la Petroºani, altfel îmi este dificil sã spun cine are dreptate. Oamenii se pot adresa cu petiþie oricând la mine, la APIA ºi o sã le rãspuns solicitãrilor fãrã probleme. Adeverinþe eliberãm, cei care sunt în regulã primesc, iar cei care sunt în eºantionul de control vor primi dupã ce sunt controlaþi dacã nu au proble-

me”, a declarat directorul executiv APIA Hunedoara, Marcel Socol. Pe de altã parte, consilierii APIA din Valea Jiului spun cã vor elibera adeverinþe celor care se încadreazã în condiþiile stabilite pentru obþinerea de credite iar

sesizãrile nu sunt întemeiate ºi au fost fãcute de cei care nu îndeplinesc toate condiþiile pentru a obþine credite. La nivelul Vãii Jiului din 3000 de fermieri cu subvenþii de la APIA circa 1800 au probleme, în special datorii.

redite garantate

Valoarea creditului va fi de pânã la 90% din suma cuvenitã din SAPS, denominatã în lei astfel: pentru creditele acordate de Banca Creditoare pânã la data de 29.09.2013 inclusiv, la cursul leu/euro comunicat de Banca Centralã Europeanã la data solicitãrii creditului, iarpentru creditele acordate de Banca Creditoare începând cu data de 30.09.2013 inclusiv, la cursul leu/euro comunicat de Banca Centralã Europeanã din data de 30.09.2013. În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii ºi dezvoltãrii rurale nr. 703/ 23.07.2013 privind aprobarea condiþiilor în care se vor încheia Convenþiile dintre instituþiile financiare bancare ºi nebancare ºi Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, în vederea

finanþãrii de cãtre acestea a activitãþilor curente ale beneficiarilor plãþilor derulate prin Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, Banca trebuie sã respecte nivelurile costurilor aferente acordãrii creditelor pentru beneficiarii plãþilor directe, astfel încât dobânda finalã aplicatã beneficiarului nu poate depãºi ROBOR 6M + 4%, iar comisioanele aferente creditului sã fie în limita de 1%. Totodatã, potrivit aceluiaºi act normativ, Banca trebuie sã facã dovadã cã în perioada 2008-2012 a acordat credite beneficiarilor axei I Creºterea competitivitãþii sectoarelor agricol ºi forestier, axei III - Calitatea vieþii în zonele rurale ºi diversificarea economiei rurale ºi axei IV Leader din Programul Naþional de Dezvolare Ruralã 20072013.

Taxe consulare majorate din septembrie

S

erviciile consulare ºi taxele percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României vor creºte din luna septembrie, odatã cu intrarea în vigoare a Ordonanþei Guvernului 25/2013, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 537 din 26 august 2013. Potrivit noului act normativ au fost modificate atât tarifele pentru serviciile consulare, cât ºi serviciile pentru care se aplicau aceste taxe. Astfel, noile dispoziþii stabilesc tarifele pentru eliberarea documentelor de cãlãtorie ºi nu doar pentru eliberarea paºapoartelor, aºa cum era stabilit anterior. Mai exact, pentru eliberarea unui paºaport electronic, a unui paºaport simplu temporar sau a altui document de trecere a

frontierei se va aplica o taxã de 32 de lei. Vechiul act normativ cuprindea tarifele pentru eliberarea sau prelungirea valabilitaþii a mai multor tipuri de paºapoarte (paºaport oficial, paºaport în care sunt înscrise mai multe persoane), precum ºi pentru înscrierea ulterioarã în paºaport a unor copii sub 14 ani, care variau între 3 lei ºi 28,5 lei. De asemenea, OG nr. 25/2013 modificã ºi taxele aplicate pentru acordarea de

vize de intrare ºi drept de ºedere a cetãþenilor strãini care vin în România, dupã cum urmeazã: eliberarea unei vize de tranzit în punctele de trecere a frontierei de stat – echivalentul a 60 euro; eliberarea unei vize de scurtã ºedere în punctele de trecere a frontierei de stat – echivalentul a 60 euro; prelungirea dreptului de ºedere temporarã – echivalentul a 120 de euro; acordarea dreptului de ºedere pe termen lung – 128 lei. În acelaºi timp au fost modificate ºi tarifele pentru serviciile privind cetãþenia. Astfel, acordarea cetãþeniei romane va fi taxatã, de

la 10 septembrie, cu 191 de lei, faþã de 187,5 lei, tarif aplicat în prezent. În schimb, pentru renunþarea la cetãþenia romana taxa rãmâne neschimbatã la nivelul de 600 lei. În ceea ce priveºte legalizãrile de acte, conform documentul recent publicat în Monitorul Oficial, supralegalizarea sigiliilor ºi a semnãturilor de pe un act oficial va fi taxatã cu 25 lei. Vechile dispoziþii stabileau ca pentru legalizarea sigiliului ºi a semnãturilor de pe actele judiciare ºi extrajudiciare eliberate de autoritãþile romane se percepea o taxã de 22 lei. De asemenea, se scumpesc ºi serviciile

Maximilian GÂNJU de identificare a persoanelor pe teritoriul României, de la 31,5 lei la 35 lei. În plus, pentru eliberarea de adeverinþe ºi alte servicii prestate de autoritarile competente contribuabilii vor plãti 22 lei, faþã de 19 lei. În ceea ce priveºte serviciile scutite de taxe, noile reglementãri stabilesc ca sunt scutite nu doar eliberarea valabilitãþi paºaportului ºi cererile privind redobândirea cetãþeniei romane de cãtre persoanele cãrora li s-a ridicat cetãþenia romana, ci ºi: înregistrarea cererilor de acordarea a cetãþeniei romane, eliberarea certificatului de cetãþenie ulterior depunerii jurãmântului de credinþa pentur acordarea/redobândirea cetãþeniei romane, eliberarea la frontierã a vizelor de intrare în România, respectiv serviciile menþionate anterior, atunci când sunt prestate în interesul statului sau în cadrul cooperãrii la nivel instituþional, precum ºi în condiþii de reciprocitate ori în baza normelor de drept internaþional aplicabile, la solicitarea autoritãþilor strãine.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro


8 Actualitate

M

Nemulþumiþi pentru cã sunt puºi pe drumuri! C

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã Hunedoara a informat încã din data de 5 august a.c., cã elibereazã adeverinþe pentru beneficiarii Schemei de Platã Unicã pe Suprafaþã – Campania 2013, care intenþioneazã sã acceseze credite pentru finanþarea activitãþilor curente de la Bãncile

care au încheiat Convenþii cu Agenþia. Potrivit convenþiilor, la solicitarea scrisã a fermierului, centrul judeþean/local APIA unde acesta a depus cererea în Campania SAPS 2013 va eliberã o adeverinþã prin care confirmã cã beneficiarul a depus cererea de platã pentru Schema de Platã Unicã pe Suprafaþã (SAPS) pentru anul 2013 ºi cã au fost finalizate controalele ºi verificãrile administrative asupra Cererii de Platã a Beneficiarului, pânã la data emiterii Adeverinþei, conform reglementãrilor în vigoare. Numai cã, în Valea Jiului, fermierii se plâng cã sunt purtaþi pe drumuri degeaba. „Am fost la Petrila ca sã îmi dea adeverinþã ºi mi s-a spus cã nu primesc ºi cã nimeni din Vulcan nu va primi pentru cã avem debite. Eu nu am nici datorii ºi nici probleme cu suprafeþele de teren. Nu ºtiu de ce cei de la APIA mai anunþã peste tot cã elibereazã adeverinþe dacã în Valea Jiului nu se dau. Alþi oameni au fost sfãtuiþi sã aºtepte pânã în

ai mulþi proprietari de terenuri care primesc ajutor din partea APIA ºi vroiau sã obþinã credite pentru finanþarea lucrãrilor de toamnã, pânã când primesc prima tranºã din subvenþie, susþin cã sunt purtaþi pe drumuri. Oamenii au nevoie de o adeverinþã prin care sã poatã obþine credite bancare, document care din diferite motive nu le este eliberat la biroul APIA din Valea Jiului.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

octombrie ºi sã nu se împrumute la bancã pentru cã atunci le intrã prima tranºã de bani. ªi pânã în octombrie cine le dã bani de motorinã ºi pentru restul de lucrãri de toamnã”, susþine un fermier din zona Vulcan. Directorul executiv al APIA Hunedoara, Marcel Socol, spune cã va verifica situaþia din Valea Jiului, pentru cã în restul judeþului nu au fost semnalate asemenea situaþii ºi APIA

Hunedoara deja a eliberat câteva sute de adeverinþe pentru fermierii eligibili.

C

onducerea APIA Hunedoara verificã situaþia din Valea Jiului Totodatã, Marcel Socol mai spune cã angajaþii din subordine nu-i pot determina pe fermieri dacã sã-ºi ia credite sau nu, iar cei care fac acest lucru riscã sancþiuni dacã se va dovedi cã nu ºi-au respectat obligaþiile de serviciu. „Noi eliberãm adeverinþe pe SAPS, iar ei sunt 23 de mii de fermieri. Existã un eºantion stabilit de APIA în mod aleatoriu care trebuie verificat, trebuie controlatã exploataþia. Pentru aceste persoane care sunt în

eºantion ºi care nu au fost verificate, adeverinþa li se dã numai dupã efectuarea controlului. Pentru celelalte persoane care nu sunt în control, se pot solicita aceste adeverinþe. Noi certificãm cã ei nu au mai avut probleme de sancþiuni, ceea ce au declarat este corect, sunt mai multe elemente pe care noi le certificãm prin aceastã adeverinþã ºi care reprezintã o garanþie. (…) Problema este cã dacã li s-a spus cã din cauza unor sancþiuni anterioare nu au dreptul sã primeascã adeverinþã, atunci aºa este. Fermierul trebuie sã fie curat atunci când solicitã credit. Eu trebuie sã lãmuresc ceea ce sesizeazã oamenii ºi trebuie sã vorbesc ºi cu cei de la Petroºani, altfel îmi este dificil sã spun cine are dreptate. Oamenii se pot adresa cu petiþie oricând la mine, la APIA ºi o sã le rãspuns solicitãrilor fãrã probleme. Adeverinþe eliberãm, cei care sunt în regulã primesc, iar cei care sunt în eºantionul de control vor primi dupã ce sunt controlaþi dacã nu au proble-

me”, a declarat directorul executiv APIA Hunedoara, Marcel Socol. Pe de altã parte, consilierii APIA din Valea Jiului spun cã vor elibera adeverinþe celor care se încadreazã în condiþiile stabilite pentru obþinerea de credite iar

sesizãrile nu sunt întemeiate ºi au fost fãcute de cei care nu îndeplinesc toate condiþiile pentru a obþine credite. La nivelul Vãii Jiului din 3000 de fermieri cu subvenþii de la APIA circa 1800 au probleme, în special datorii.

redite garantate

Valoarea creditului va fi de pânã la 90% din suma cuvenitã din SAPS, denominatã în lei astfel: pentru creditele acordate de Banca Creditoare pânã la data de 29.09.2013 inclusiv, la cursul leu/euro comunicat de Banca Centralã Europeanã la data solicitãrii creditului, iarpentru creditele acordate de Banca Creditoare începând cu data de 30.09.2013 inclusiv, la cursul leu/euro comunicat de Banca Centralã Europeanã din data de 30.09.2013. În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii ºi dezvoltãrii rurale nr. 703/ 23.07.2013 privind aprobarea condiþiilor în care se vor încheia Convenþiile dintre instituþiile financiare bancare ºi nebancare ºi Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, în vederea

finanþãrii de cãtre acestea a activitãþilor curente ale beneficiarilor plãþilor derulate prin Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, Banca trebuie sã respecte nivelurile costurilor aferente acordãrii creditelor pentru beneficiarii plãþilor directe, astfel încât dobânda finalã aplicatã beneficiarului nu poate depãºi ROBOR 6M + 4%, iar comisioanele aferente creditului sã fie în limita de 1%. Totodatã, potrivit aceluiaºi act normativ, Banca trebuie sã facã dovadã cã în perioada 2008-2012 a acordat credite beneficiarilor axei I Creºterea competitivitãþii sectoarelor agricol ºi forestier, axei III - Calitatea vieþii în zonele rurale ºi diversificarea economiei rurale ºi axei IV Leader din Programul Naþional de Dezvolare Ruralã 20072013.

Taxe consulare majorate din septembrie

S

erviciile consulare ºi taxele percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României vor creºte din luna septembrie, odatã cu intrarea în vigoare a Ordonanþei Guvernului 25/2013, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 537 din 26 august 2013. Potrivit noului act normativ au fost modificate atât tarifele pentru serviciile consulare, cât ºi serviciile pentru care se aplicau aceste taxe. Astfel, noile dispoziþii stabilesc tarifele pentru eliberarea documentelor de cãlãtorie ºi nu doar pentru eliberarea paºapoartelor, aºa cum era stabilit anterior. Mai exact, pentru eliberarea unui paºaport electronic, a unui paºaport simplu temporar sau a altui document de trecere a

frontierei se va aplica o taxã de 32 de lei. Vechiul act normativ cuprindea tarifele pentru eliberarea sau prelungirea valabilitaþii a mai multor tipuri de paºapoarte (paºaport oficial, paºaport în care sunt înscrise mai multe persoane), precum ºi pentru înscrierea ulterioarã în paºaport a unor copii sub 14 ani, care variau între 3 lei ºi 28,5 lei. De asemenea, OG nr. 25/2013 modificã ºi taxele aplicate pentru acordarea de

vize de intrare ºi drept de ºedere a cetãþenilor strãini care vin în România, dupã cum urmeazã: eliberarea unei vize de tranzit în punctele de trecere a frontierei de stat – echivalentul a 60 euro; eliberarea unei vize de scurtã ºedere în punctele de trecere a frontierei de stat – echivalentul a 60 euro; prelungirea dreptului de ºedere temporarã – echivalentul a 120 de euro; acordarea dreptului de ºedere pe termen lung – 128 lei. În acelaºi timp au fost modificate ºi tarifele pentru serviciile privind cetãþenia. Astfel, acordarea cetãþeniei romane va fi taxatã, de

la 10 septembrie, cu 191 de lei, faþã de 187,5 lei, tarif aplicat în prezent. În schimb, pentru renunþarea la cetãþenia romana taxa rãmâne neschimbatã la nivelul de 600 lei. În ceea ce priveºte legalizãrile de acte, conform documentul recent publicat în Monitorul Oficial, supralegalizarea sigiliilor ºi a semnãturilor de pe un act oficial va fi taxatã cu 25 lei. Vechile dispoziþii stabileau ca pentru legalizarea sigiliului ºi a semnãturilor de pe actele judiciare ºi extrajudiciare eliberate de autoritãþile romane se percepea o taxã de 22 lei. De asemenea, se scumpesc ºi serviciile

Maximilian GÂNJU de identificare a persoanelor pe teritoriul României, de la 31,5 lei la 35 lei. În plus, pentru eliberarea de adeverinþe ºi alte servicii prestate de autoritarile competente contribuabilii vor plãti 22 lei, faþã de 19 lei. În ceea ce priveºte serviciile scutite de taxe, noile reglementãri stabilesc ca sunt scutite nu doar eliberarea valabilitãþi paºaportului ºi cererile privind redobândirea cetãþeniei romane de cãtre persoanele cãrora li s-a ridicat cetãþenia romana, ci ºi: înregistrarea cererilor de acordarea a cetãþeniei romane, eliberarea certificatului de cetãþenie ulterior depunerii jurãmântului de credinþa pentur acordarea/redobândirea cetãþeniei romane, eliberarea la frontierã a vizelor de intrare în România, respectiv serviciile menþionate anterior, atunci când sunt prestate în interesul statului sau în cadrul cooperãrii la nivel instituþional, precum ºi în condiþii de reciprocitate ori în baza normelor de drept internaþional aplicabile, la solicitarea autoritãþilor strãine.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro


10 Actualitate

Z

eci de oameni revin la sistemul centralizat de termoficare din Petroºani, iar cei de aici spun cã manopera este gratuitã. Dupã implementarea unui sistem unic în toatã Valea Jiului ºi costurile vor fi mai mici, iar oamenii cred cã termoficarea e o soluþie. Deºi, iniþial, majoritatea populaþiei s-a debranºat de la sistemul de termoficare din Petroºani, acum tot maimulþi revin. Ei au fãcut o analizã de cost ºi par interesaþi de acest serviciu, mai ales cã în curând va fi un sistem unic pentru toate oraºele Vãii Jiului. „În principiu, având în vedere evoluþia preþului, bineînþeles cã oamenii

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

Manoperã gratuitã la rebranºarea la Termoficare

se vor gândi ce sistem sã aleagã la iarnã ºi noi le sugerãm sã vinã la termoficare, pentru cã deocamdatã, spun eu, preþul este rezonabil. Trebuie sã depunã o cerere la societatea noastrã ºi sã plãteascã o taxã de 49 de lei, preþul de rebranºare.Încã la acest moment, pe casa

scãrii, manopera este zero, având în vedere cã facem branºamentele individuale ºi vor avea certitudinea cã vor avea cãldurã”, a declarat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare Petroºani. Pentru ca totul sã decurgã normal, s-au fãcut ºi câteva

Se ia apa caldã în Petroºani

S

ute de oameni rãmân fãrã apã caldã la Petroºani. Este vorba despre cei branºaþi la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic, sistem care intrã în revizii anuale la Paroºani. Abonaþii la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic din Petroºani, singurii din toatã Valea Jiului, rãmân fãrã apã caldã. Sistarea agentului ter-

mic este valabilã timp de o lunã ºi intrã în vigoare de luni, sãptãmâna viitoare. „În urma adresei pe care am primit-o de la Paroºeni, urmeazã ca

agentul termic sã fie oprit în perioada 2 – 30 septembrie, perioadã în care cei de la Paroºeni intrã în programul de mentenanþã, aºa cum o fac în fiecare an. Dupã data de 30 septembrie se va relua furnizarea apei calde menajere”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani Municipiul Petroºani a rãmas singurul din Valea Jiului, unde oamenii mai sunt racordaþi la sistemul de alimentare cu apã caldã. Restul au doar cãldurã, dar numãrul lor este din ce în ce mai mare. „Numãrul lor este aproximativ constant, cu o uºoarã creºtere. Chiar în august am avut 24 de

investiþii, iar cei de la Termoficare dau asigurãri cã nu vor fi disfuncþionalitãþi în sistem, pe timpul iernii. „În fiecare an am fãcut o serie de investiþii. ªi în vara asta am fãcut altele. Am mai schimbat în unele zone, unde am constatat cã sunt probleme din punct de vedere al pierderilor”, a adãugat Ovidiu Munteanu. Totuºi, sunt ºi oameni sãraci care au solicitat, recent, sã fie debranºaþi. Mulþi au ajuns ºomeri ºi nu îºi vor mai permite la iarnã sã se încãlzeascã cu agent termic. Datoriile la termoficare a agenþilor economici ºi a populaþiei din Petroºani trec de 100 de mii de lei.

S

istem unic în Valea Jiului

Valea Jiului va avea în curând un sistem unic de termoficare. Reþelele de termoficare vor fi preluate de Complexul Energetic Hunedoara, care va avea o sucursalã ce se

va ocupa de sistemul centralizat de termoficare pentru Petroºani, Vulcan, Lupeni ºi o parte din oraºul Aninoasa. Practic Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã de Termoficare va prelua reþelele de la fiecare primãrie în parte, iar mai apoi le va concesiona prin licitaþie cãtre un operator. Acest serviciu va fi derulat, în realitate, de cãtre Complexul Energetic Hunedoara, iar societatea va fi constituitã ca un punct de lucru al CEH. Diana MITRACHE

noi solicitãri de branºare, dintre care 6 la cãldurã ºi restul la apã caldã, iar unii chiar s-au rebranºat, dupã ce probabil au încercat alte variante de cost ºi au revenit la noi”,amai adãugat Munteanu. Reviziile de la Paroºeni au loc anual în aceastã perioadã, iar pânã la finalizarea lor, oamenii rãmân fãrã agent termic. Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

Valea Jiului, dupã disponibilizãrile masive din 1997 16

ani de la disponibilizãrile masive. În luna august se împlinesc 16 ani de când aproape 20 mii de mineri au pãrãsit sistemul. Decizia disponibilizãrilor masive a fost luatã de guvernul Convenþiei Democrate condus de Victor Ciorbea, din considerente economice, mineritul fiind considerat atunci prea costisitor, ca ºi acum. Monika BACIU

Cu bani de la Banca Mondialã, care sã le compenseze pierderea locului de muncã, minerii din Valea Jiului au fost invitaþi sã se înscrie de bunã voie în programul de disponibilizare, despre care nimeni nu ºtia mai mult decât cã îþi aduce dintr-o datã câteva milioane bune. Aºa au ºi fãcut. Zeci de mii de mineri s-au înscris pe acele liste ºi au pãrãsit sistemul, unul cre pânã atunci le-a adus o stare de siguranþã financiarã, chiar dacã însã siguranþa zilei de mâine era mereu sub semnul

întrebãrii. ”În luna august 2013 se împlinesc 16 ani de la masivele disponibilizãri din 1997 când începând cu lunile august ºi septembrie au fost disponibilizaþi peste 18.500 de mineri ºi alt personal conex din minerit, acest lucru aducând asupra întregi Vai a Jiului o strare de sãrãcie ºi marginalizare socialã. Aceste persoane care au plecat atunci ºi-au vândut forþa de muncã ne mai putând sã se angajeze, ne mai beneficind de acele gratuitãþi. Au luat banii din disponibilizãri ºi în acea perioadã statul a arun-

cat pentru plata acestor disponibilizãri peste 5000 de miliarde. Aceºtia ºi-au cumpãrat aparaturi electronice, mobile iar ca apoi peste o lunã de zile ne mai având bani pentru a se întreþine sã o vândã pe nimic la colþuri de stradã”, povesteºte Paul David. Efectele sociale care au urmat acestui val de concedieri au depãºit cu mult previziunile Guvernului, sistemul de asigurãri sociale fiind ºi el luat pe nepregãtite. Foºtii mineri ºi-au luat banii, i-au cheltuit însã fãrã a se mai angaja. Dupã 20 de ani în subter-

Euro se menþine la 4,44 lei

C

hiar dacã monedele din regiune s-a depreciat faþã de euro, datoritã tensiunilor legate de intervenþa armatã în Siria, leul a avut o evoluþie pozitivã, facilitatã de vânzãrile de valutã din piaþa localã. Cursul euro a scãzut de la 4,4402 la 4,4350 lei, într-o ºedinþã care s-a deschis la 4,44 – 4,4430 faþã de 4,4430 – 4,4460 lei la închiderea de marþi. Vânzãrile de valutã au coborât euro pânã aproape de 4,43 lei. Dupã anunþarea cursului, euro a revenit peste pragul de 4,44 lei, cotaþiile de la ora 14:00 fiind de 4,4430 – 4,4460 lei, în timp ce volumul tranzacþiilor a crescut faþã de zilele precedente.

Dolarul american a scãzut de la 3,3286 la 3,3159 lei iar francul elveþian de la 3,6112 la 3,6108 lei, deprecierea lui mai micã datorându-se statului sãu de „monedã refugiu”. Monedele din regiune se depreciau semnificativ faþã

de

cea europeanã. Astfel, cea polonezã cobora la 4,249 – 4,286 zloþi, mai jos cu peste1% faþã de finele sãptãmânii trecute, iar cea maghiarã la 301,1 – 303,4 forinþi. Perechea euro/dolar se tranzacþiona la 1,3342 – 1,3392 dolari, manifestându-se o tendinþã de scãdere a euro, în ton cu creºterea aversiunii faþã de risc. Perspectivele unei acþiuni militare

internaþionale în Siria, a provocat un exod al investito-

anele pãmântului le ajunsese munca la os. ”În 1997 guvernul de atunci condus de Victor Ciorbea a fãcut aceasta disponibilizare fãrã a crea alte alternative pentru cei disponibilizaþi. Sunt mulþi dintre cei care sau disponibilizat atunci ºi care nu ºi-au mai

tive pentru ortacii care pânã în anul 2018 vor pãrãsi sistemul. ”Considerãm cã acest val de peste 500 de disponibilizãri din cadrul SNIMVJ vor influenþa în continuare Valea Jiului unde lipsa locurilor de muncã este foarte strigenta. Aceºti tineri care ter-

gãsit locuri de muncã pânã aproape în prezent”, mai spune David. Urmeazã noi valuri de disponibilizãri în Valea Jiului. Situaþia este ca acum 16 ani, nu se creeazã alterna-

mina diferite ºcoli, chiar ºi facultãþi nu au locuri de muncã”, mai spune fostul miner. Între timp, oamenii din Valea Jiului s-au împãcat cu gândul disponibilizãrilor, care continuã ºi în prezent ºi au acceptat faptul cã mineritul devine istorie, încet, dar sigur. Din pãcate, lipsesc ºi acum alternativele pentru miile de

rilor cãtre activele considerate „sigure”. În aceste condiþii preþul unciei de aur urca la Londra, ieri dimineaþã, la 1.433,83 dolari, nivel care nu a mai fost atind de la jumãtatea lui mai. Statul din Orientul Mijlociu este teatrul unui conflict intern, declanºat în martie 2011 ca un protest paºnic, care s-a transformat într-o insurecþie armatã, împotriva regimului . În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe septembrie la 1,3345 – 1,3388 dolari iar pe decembrie la 1,3341 – 1,3355 dolari, iar uncia de aur creºtea pentru octombrie la 1.423 – 1.426 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00.

Actualitate 11 oameni fãrã un loc de muncã, care s-au sãturat sã mai aºtepte investitorii de cine ºtie unde. Dacã în primii ani de la Revoluþie, în minele Vãii Jiului lucrau peste 45.000 de oameni (în 1977, numãrul lor fusese de aproape 90.000), în prezent au mai rãmas aproape 8000 de mineri. Aproape 20.000 de mineri au cerut sã fie disponibilizaþi numai între anii 1997 ºi 1999. Au primit salarii compensatorii, iar sumele obþinute erau considerate la acea vreme drept mici averi. Mulþi dintre ei ºi-au vândut apartamentele în schimbul unor plãþi derizorii ºi au plecat din Valea Jiului spre locurile natale: satele din Moldova, Oltenia, Dobrogea. Se spune cã în vremea disponibilizãrilor, locuinþele unor foºti mineri care urmau sã plece din Vale erau vândute chiar ºi pe câte o ladã de bere. Alþi ortaci au rãmas fãrã nimic în doar câteva luni de la acceptarea disponibilizãrilor. Puþini au fost cei care au ºtiut sã îºi foloseascã banii astfel încât sã prospere.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

Afacere de familie

Roºii ºi castraveþi, direct de la sursã

A

gricultura, afacere de familie. În urmã cu doi ani o familie din Iscroni s-a gândit sã punã bazele unei afaceri în agriculturã. Au investit 20 de mii de lei ºi ºi-au ridicat câteva sere chiar în curtea casei unde locuiesc. Monika BACIU ”Bãiatul meu a venit cu ideea ºi noi iam cerut terenul, el a zis sã facem cã agricultura va fi de viitor ºi

pe holda de aici mare lucru nu sãdeam. Am început de doi ani, cu legume, flori, roºii, castraveþi cã pentru altceva nu este spaþiu”, spune

Ecaterina Burlec, proprietara serelor. Familia încã nu ºi-a amortizat investiþia,

dar este mulþumitã de faptul cã afacerea s-a dezvoltat, iar la poartã bat din ce în ce mai mulþi cumpãrãtori care vor legume proaspete. ”Deocamdatã nu simt nimic cã nu am scos investiþia ºi am investit mulþi bani, am mai ºi împumutat. Deocamdatã nu se simte nimic, când terminãm de achitat poate. Din plictisealã facem, pentru cã suntem amândoi la pensie, vin seara ºi copiii ºi ne ajutã ºi lor le place. Lumea vine sã cumpere de aici pentru cã le plac legumele

dacã va fi necesar, iar iarna va fi una cu zãpadã multã, cei de la serviciul de deszãpezire spun cã

vor apela ºi la muncitorii ce beneficiazã de venitul minim garantat ºi vor adopta o strategie care sã vizeze deszãpezirea cu prioritate a arterelor cãtre principalele instituþii din oraº.

Pregãtiþi de zãpadã

I

arna ºi mai ales zãpada nu va lua prin surpindere serviciul de gospodãrie de la Petroºani. Deja s-au fãcut demersuri ºi pentru utilajele de deszãpezire ºi pentru materialul antiderapant. Diana MITRACHE

Sezonul rece poate veni, iar zãpada nu va fio problemã. Dincolo de strategia ce va fi adoptatã dacã va ninge mult,cei de la Petroºani care se ocupã de deszãpezire spun cã lucrurile sunt deja sub control. „S-a fãcut procedura de licitaþie pentru închirierea utilajelor pentru deszãpezire în municipiul Petroºani. În cel mai scurt timp, o sã facem demer-

surile necesare achiziþionãrii materialului antiderapant, în speþã nisip ºi sare”, a declarat Daniel Viºan, ºeful Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din municipiul Petroºani. Totodatã,

proaspte. Le culeg atunci pe moment ºi roºiile ºi castraveþii ºi sunt bune pentru cã sunt soiuri bune”, mai spune Ecateriana Burlec. Agricultorii spun cã singura problemã, la

început, o reprezintã desfacerea produselor. Sfatul lor: intermediarii trebuie ocoliþi, iar odatã ajunºi la proprietarii de magazine sau tarabe, problema este rezolvatã.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

Uricani, ”eldorado” al turismului din Valea Jiului

A

dministraþia localã de la Uricani vrea centru de informare turisticã. Dupã ce astfel de proiecte pentru realizarea unor centre de informare turisticã au fost depuse de administraþiile locale din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, acum a venit ºi rândul oraºului Uricani care vrea sã promoveze potenþialul turistic al zonei.

edilul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu. Dacã celelalte administraþii locale încã nu au primit bani pentru realizarea acestor proiecte, în cel mai

Monika BACIU ”Documentaþia Studiu de fezabilitate întocmitã de cãtre S.C.DREAM DEVELOPMENT S.R.L. Deva, are ca scop crearea ºi dotarea unui Centru Naþional de Informare ºi promovare Turisticã în oraºul Uricani, în vederea creºterii numãrului turiºtilor, respectiv pentru promovarea potenþialului turistic al resurselor turistice naturale ºi antropice din zona oraºului Uricani, care sã contribuie la îmbunãtãþirea gradului

nerambursabilã din cadrul Programului Operaþional Regional, axa prioritara 5, Dezvoltarea durabilã ºi promovarea turismului”, se mai aratã în nota de fundamentare.

P

romovare masivã la Uricani

de atractivitate a zonei ca destinaþie turisticã ºi de afaceri, la dezvoltarea economiei

locale ºi crearea de noi locuri de munca”, se aratã în nota de fundamentare întocmitã de

vestic oraº al Vãii Jiului a fost identificatã soluþia financiarã. ”Fondurile vor fi asigurate prin proiectul de manichiurist-pedichiurist, bucãtar, operator calculator, finanþare designer pagini web ºi operator confecþiner industrial. Pentru toate, în general aceste cursuri sunt cursuri care necesitã liceul ºi la toate aceste cursuri sunt absolvenþi”, a mai spus sursa citatã. O parte din tinerii care urmeazã aceste cursuri se integreazã pe piaþa muncii, iar alþii nu. Existã însã ºi o categorie de adolescenþi care a plecat peste hotare pentru a-ºi câºtiga existenþa.

Foºti liceeni, actuali coafori sau designeri web

C

ursuri de formare pentru absolvenþii de liceu. Absolvenþii claselor de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat au posibilitatea de a se califica în diferite domenii. Cele mai cãutate meserii sunt cele de coafor sau operator calculator. Monika BACIU ”În aceastã perioadã, noi am demarat pe luna august 7 cursuri de formare profesionalã în care peste 80% sunt persoane care au absolvit acum liceul, sunt absolvenþi. Cursurile sunt destinate atât pentru persoanele care sunt în cãutarea unui loc de muncã cât ºi pentru persoanele care sunt în baza de date a agenþiei judeþene. Toate aceste cursuri sunt gratuite”, a declarat Dorina Uifãlean, ºef Centrul de Formare Profesionalã Petroºani. Tinerii sunt interesaþi de cursurile de la Centrul de Formare profe-

sionalã mai ales cã acestea sunt în conformitate cu cerinþele de pe piaþa muncii. ”Vã pot spune pentru luna august cã am început cursurile de inspector resurse umane, coafor,

Administraþia localã din Uricani a implementat de-a lungul timpului mai multe proiecte pentru promovarea turisticã a zonei. Unul din acestea ”Invitaþie la folclor ºi naturã”, a fost realizat pe bani europeni în cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regionalã, iar finanþarea a venit prin Programul Operaþional Regional 2007-2013, Axa prioritarã 5-Dezvoltarea durabilã ºi promovarea turismului, Domeniul Major de Intervenþie 5.3-Promovarea potenþialului turistic ºi

crearea infrastructurii necesare, în scopul creºterii atractivitãþii României ca destinaþie turisticã, Operaþiunea dezvoltarea ºi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovãrii produselor specifice ºi a activitãþilor de marketing specifice.

S

ite pentru promovarea potenþialului turistic În cursul anului trecut administraþia localã de la Uricani a demarat paºii pentru realizarea unui site în vederea promovãrii potenþialului zonei. Activitatea are ca scop construirea unui portal web de cãtre o firmã de specialitate. Site-ul intitulat ”turismuricani.ro”descrie o parte din locurile ce pot vizitate în zonã. Acesta are ºi secþiune în limba englezã.


14 Program & Horoscop

10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 SCENART 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:35 Minunile naturale ale Europei 18:35 Studio: Liga Campionilor 2013 - 2014 18:45 Liga Campionilor 19:50 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Festivalul Internaþional de Folclor

9:30 Paris Express 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Soþia perfectã (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Academia lui Horia 22:00 Mondenii 22:15 Trãsniþii

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

10:00 Teleshopping 10:20 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 B.D. în acþiune 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlacul IV

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Vãpaia din adâncuri (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dragoste în ape tulburi 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fotbal: Petrolul Swansea 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 CSI: Miami 0:05 Bobocul

21 martie *** 20 aprilie Aveþi idei originale, pe care un prieten apropiat le susþine. Astãzi aveþi un randament foarte bun ºi puteþi sã rezolvaþi tot ce v-aþi propus. S-ar putea sã întâmpinaþi mici dificultãþi pe plan financiar. Vã puteþi baza pe sprijinul unei persoane mai în vârstã.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Pastila Vouã (r) Cuscrele Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Poama acrã (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea româneascã 20:00 ªtirile B1

Que bonito amor (r) Doamne de poveste Teleshopping Maricruz (r) Teleshopping Iubiri vinovate (r) Doamne de poveste Teleshopping Dragostea învinge 100 de poveºti celebre Triumful dragostei Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Maricruz Iubiri vinovate

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Poveºtiri de noapte

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Reuºitele în afaceri din ultima perioadã vã determinã sã vã gândiþi la o investiþie pe termen lung. Partenerul de viaþã ºi un bãrbat mai în vârstã din familie vã susþin. Evitaþi speculaþiile de orice fel.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august În prima parte a zilei vã ocupaþi de o problemã financiarã de care nu aþi avut timp pânã acum. Dupã-amiazã, o rudã vã propune sã vã asociaþi într-o afacere prosperã. Acceptaþi propunerea, pentru cã puteþi obþine beneficii importante din aceastã afacere.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Barcelona Atletico Madrid 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona Atletico Madrid 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Barcelona Atletico Madrid 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 EuroFotbal 19:00 Fotbal

*** 21 mai

22

Un moment favorabil din toate punctele de vedere. Aveþi ocazia sã obþineþi câºtiguri financiare nesperate ºi sã vã afirmaþi în societate. Relaþiile cu partenerul sunt excelente, ceea ce vã întãreºte moralul. 10:15 11:10 11:15 11:30 12:30 12:45 13:45 13:50 14:15 15:15 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30

aprile

22

Sunteþi într-o formã intelectualã excelentã ºi reuºiþi sã le oferiþi sfaturi utile prietenilor. Aveþi grijã sã nu faceþi promisiuni pe care nu sunteþi sigur cã le veþi putea respecta! Petreceþi seara în vizitã la rude.

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 15:00 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Demaraþi o afacere care vã va aduce în scurt timp avantaje materiale consistente. Dupã-amiazã, o cunoºtinþã vã propune o colaborare pe termen lung.

21 ianuarie *** 20 februarie

Activitatea intelectualã vã este perturbatã de mici probleme în relaþiile parteneriale. Dacã reuºiþi sã vã concentraþi suficient ºi sã nu riscaþi exagerat, puteþi obþine câºtiguri financiare. Þineþi cont de sfaturile celor apropiaþi!

Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi probleme foarte dificile. Ar fi bine sã vã ocupaþi mai mult de problemele casei, pe care le-aþi cam neglijat. Dacã vã împlicaþi într-o afacere care presupune riscuri financiare, consultaþi-vã cu partenerul de viaþã.

23 august *** 22 septembrie Vã adaptaþi cu uºurinþã la situaþii noi ºi reuºiþi sã rezolvaþi unele probleme ale casei. Inspiraþia ºi claritatea în gândire vã ajutã sã le daþi sugestii excelente celor care vã solicitã sfaturi. Este favorizatã comunicarea cu prietenii ºi cu membrii familiei.

23 octombrie *** 22 noiembrie Astãzi puteþi avea realizãri deosebite pe plan profesional ºi social. În partea a doua a zilei, plecaþi într-o cãlãtorie neplanificatã. Pare sã fie o deplasare în interes personal.

21 decembrie *** 20 ianuarie În prima parte a zilei aveþi ocazia sã vã afirmaþi pe plan social, în urma unei activitãþi caritabile pe care o promovaþi cu succes. Este bunã pentru a începe studiu, pentru comunicare.

21 februarie *** 20 martie Capacitatea de comunicare vã ajutã sã stabiliþi noi relaþii de parteneriat. Încep sã aparã rezultatele financiare ale muncii depuse în ultima vreme.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

Olimpicii naþionali la chimie au vizitat fabrica de ciment Chiºcãdaga

O

limpicii aflaþi în Tabãra Naþionalã de Chimie 2013, care se desfãºoarã la Geoagiu în perioada 23-30 august, au fost primiþi de specialiºtii Carpatcement de la Chiºcãdaga pentru o vizitã la facilitãþile de producþie ale fabricii de ciment. Vizita a avut loc în baza parteneriatul dintre Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara ºi Fabrica de ciment Chiºcãdaga. „Ne bucurã faptul cã proiectele noastre de implicare localã dau roade, iar exemplul cel mai bun este chiar aceastã vizitã a olimpicilor în fabrica de la Chiºcãdaga. Am primit cu deschidere solicitarea Inspectoratului ªcolar ºi am rãspuns cu deosebitã plãcere dorinþei profesorilor de a organiza o vizitã specialã pentru olimpicii la chimie, pe care sperãm sã îi revedem mai târziu în elita domeniului, inclusiv printre specialiºtii noºtri la Carpatcement”, a declarat domnul Mircea Bobora,

Director al Fabricii de ciment Chiºcãdaga. Tabãra Naþionalã de Chimie, care îi aduce împreunã pentru studiu ºi recreere pe câºtigãtorii olimpiadelor de chimie din fiecare an, se aflã la ediþia a IX-a. Anul acesta, Ministerul Educaþiei Naþionale a organizat tabãra împreunã cu Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara ºi Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” din Geoagiu.Comisia ºtiinþificã a taberei este condusã de doamna profesoarã Daniela

RESTRICÞII LA APÃ!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru pentru joi, 29 august 2013, în municipiul Petroºani, între orele 8,00 - 17,00. Zona afectatã: strada Constructorul,1 Mai, Poienilor, Uzinei, Mãgurii, Cãprioarei, Tãbãcari, Gen. Vasile Milea. Motivul restricþiei - montare vanã automatã strada Tãbãcari. .Mulþumim pentru

înþelegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

Bogdan, inspector general în cadrul Ministerului Educaþiei Naþionale, ºi este compusã din cadre didactice din învãtãmântul universitar ºi preuniversitar. La activitãþile de pregãtire participã 88 de elevi din clasele VII-XI, care au obþinut premii la faza naþionalã ºi internaþionalã a concursurilor de chimie

organizate în anul ºcolar 2012-2013. Manifestãrile din cadrul tabarei propun o abordare dinamicã, un mod de a promova chimia ce rãspunde provocãrilor lumii contemporane, un mediu educaþional în care condiþia savantului, a pro-

ANUNÞ IMPORTANT Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente semestrului I 2013 (energie electricã), se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã: · În intervalul 03.09 – 06.09.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F · În intervalul 10.09 – 13.09.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O · În intervalul 17.09 – 20.09.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani). Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 23.09.2013 – 25.10.2013. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

fesorului ºi a elevului se asociazã într-un dialog al cunoaºterii. Activitãþile acoperã o paletã largã, de la discutarea aspectelor teoretice, la lucrãri de laborator, cursuri ºi vizite de studiu. În aceastã ultimã categorie de activitãþi s-a încadrat ºi vizita olimpicilor la Fabrica de ciment Chiºcãdaga, acolo unde multe dintre activitãþi sunt asigurate de specialiºti în chimie ºi în

Anunþ important pensionari Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pentru anul 2012 (gratuitãþi energie electricã), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani ), pânã în data de 15.10.2013. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

procese derivate din acest domeniu. De altfel, vizita a fost gânditã de reprezentanþii Inspectoratului ªcolar ºi ai Carpatcement sub forma unui tur interactiv al fabricii, ghidat de persoane de specialitate. Olimpicii au putut astfel sã vadã, sub îndrumarea specialiºtilor Fabricii de ciment Chiºcãdaga, modul de producere al cimentului ºi le-au fost explicate principalele procese chimice care contribuie la obþinerea materialelor de construcþie.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 August 2013

Aurul dacic se rãzbunã

Traficant de comori dacice, trimis în judecatã

U

n hunedorean care traficat peste graniþã piese importante din patrimoniul naþional, descoperite în urma unor detecþii ºi sãpãturi neautorizate în siturile arheologice din Munþii Orãºtiei, a fost trimis în faþa judecãtorilor de procurorii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia. Stoicoi Adrian zis Adi Bocºeru este acuzat de asociere în vederea sãvârºirii de infracþiuni, efectuarea de detecþii ºi sãpãturi neautorizate în situri arheologice, furt calificat de bunuri culturale, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri ºi spãlare de bani. Carmen COSMAN Procurorii care au instrumentat dosarul spun cã, în perioada 1998 - 2013, Adrian Stoicoi a aderat la o asociaþie infracþionalã având ca scop comiterea de infracþiuni la regimul de protecþie a Patrimoniului Cultural Naþional, în urma cãrora a valorificat ilegal pe piaþa neagrã a antichitãþilor ºi spãlat mai multe tezaure monetare (stateri Lysimach, Koson ºi denari romani), brãþãri spiralice din aur ºi alte artefacte sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, care au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naþional. "În fapt, s-a reþinut în sarcina inculpatului cã, în perioada 1998 2013, a aderat la o asociaþie infracþionalã

având ca scop comiterea de infracþiuni la regimul de protecþie a Patrimoniului Cultural Naþional, în urma cãrora a valorificat ilegal pe piaþa neagrã a antichitãþilor ºi spãlat mai multe tezaure monetare (stateri Lysimach, Koson ºi denari romani), brãþãri spiralice din aur ºi alte artefacte sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, care au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naþional, cauzând un prejudiciu

de 2.548.300 euro", se precizeazã în comunicatul procurorilor. Prejudiciul este impresionant ºi a fost calculat la 2.548.300 euro. În cursul urmãririi penale, s-a reuºit recuperarea unei pãrþi din tezaurul traficat pe piaþa neagrã, respectiv 37 monede antice – din care 25 denari romani ºi 12 tetradrahme dacice în valoare de 6.323 euro, 149 monede Koson - 142 recuperate în România, 2 din Dublin, Irlanda, iar 5 din Munchen,

Germania - în valoare de 2750 euro; 3 monede Lysimach, din aur, în valoare de 2.850 euro; un depozit de 22 unelte dacice în valoare de 13.050 euro.

S

echestru asigurãtor pe bunurile traficantului de comori Mai sunt însã multe piese importante de recuperat, dupã cum spun procurorii. Este vorba despre o brãþarã (450.000 euro) oferitã spre vânzare la casa Christie’s, New York, aflatã în urmãrire internaþionalã, 800 monede Lysimach, din aur (600.000 Euro), 27 monede Lysimach, din aur (20.250 euro); 1051 monede Koson din aur (578.050 euro) - din care 145 piese sunt indisponibilizate de autoritãþile britanice la British Museum, Londra - ºi 2 brãþãri spiralice din aur (2 x 450.000 euro). „În vederea recuperãrii prejudiciului adus pãrþii civile, Statul Român, precum ºi pentru confiscarea specialã a bunurilor ºi valorilor care au format obiectul infracþiu-

nii de spãlare a banilor, în cauzã s-au luat mãsuri asigurãtorii, indisponibilizându-se prin sechestru asigurãtor bunurile mobile ºi imobile ale inculpatului, în valoare totalã de 30.000 de Euro: apartamentul situat în municipiul Orãºtie, casa de vacanþã din satul Grãdiºtea de Munte, autoturismele de teren Suzuki Vitara, ARO 244 ºi IMS. În temeiul art. 118 lit. b din C.pen., s-a solicitat confiscarea de cãtre instanþã a urmãtoarelor obiecte corp delict ridicate de la domiciliul inculpatului, care au fost folosite la sãvârºirea infracþiunilor: cagule pentru mascare, mãnuºi pentru detectorul de metale, aparate de emiserecepþie, cãºti pentru detectorul de metale, un telefon marca Nokia, hãrþi militare

reprezentând situl Sarmizegetusa Regia; detectorul corp delict marca Fisher C7 seria 31467, depus la camera de corpuri delicte a I.P.J. Hunedoara. În temeiul art. 118 lit. e din C. pen., s-a solicitat confiscarea de cãtre instanþã a sumei de 100.000 lei RON (1.000.000.000 lei ROL), reprezentând partea de 100.000 mãrci germane, dobânditã ºi spãlatã de inculpat prin sãvârºirea faptei”, a declarat Augustin Lazãr, Procuror general la PCA Alba Iulia. Urmãrirea penalã în acest caz a fost efectuatã de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia ºi organele poliþiei judiciare din cadrul I.G.P.R., Direcþia de Investigaþii Criminale, Inspectoratelor de Poliþie ale Judeþelor Hunedoara ºi Alba.

CVJ NR. 439, JOI 29 AUGUST 2013  

CVJ NR. 439, JOI 29 AUGUST 2013