Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 438

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 28 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Salariu de ºtab

ªeful IPJ Hunedoara, în topul celor mai bine plãtiþi comandanþi de poliþie!

Se fac ºomeri ca sã ia alimente UE

N

umãrul ºomerilor care se înscriu în aceastã perioadã creºte simþitor, pentru cã se apropie distribuþia alimentelor din Uniunea Europeanã.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Poliþiºtii hunedoreni, depãºiþi de furtuna din Deva!

F

urtuna care s-a abãtut luni asupra municipiului Deva a scos la ivealã slabã implicare a reprezentanþilor IPJ, care au acþionat cu întârziere, în timp ce angajaþii ISU au acþionat ca la carte.

>>> PAGINA PAGINA A 7-A

Andronache nu pleacã secretar de stat în Ministerul Energiei

irectorul general al D Complexului Energetic Hunedoara nu pleacã la

Bucureºti. În ultima perioadã s-a vehiculat faptul cã Daniel Andronache ar urma sã renunþe la funcþia de conducere de la CEH în favoarea unui post de secretar de stat în Ministerul Energiei.

>>> PAGINA PAGINA A 10-A

Giratoriu terminat, magazin în construcþie

ª

eful Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara, Liviu Gabriel Dumitru, se poate considera un fericit. Criza financiarã nu pare sã-l fi atins, cel puþin din punct de vedere al salariului net pe care îl încaseazã lunã de lunã ºi care îl plaseazã în topul celor mai bine plãtiþi ºefi de poliþie din þarã. >>> PAGINA A 3-A

S

ensul giratoriu de la Livezeni s-a construit în proporþie de 90 %, însã traficul în zonã este încã greoi. Lucrurile vor sta aºa pânã la finalizarea magazinului Kaufland.

>>> PAGINA PAGINA A 13-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

Salariu de ºtab

ªeful IPJ Hunedoara, în topul celor mai bine plãtiþi comandanþi de poliþie!

ª

eful Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara, Liviu Gabriel Dumitru, se poate considera un fericit. Criza financiarã nu pare sã-l fi atins, cel puþin din punct de vedere al salariului net pe care îl încaseazã lunã de lunã ºi care îl plaseazã în topul celor mai bine plãtiþi ºefi de poliþie din þarã. Nu toþi bugetarii suferã de pe urma recesiunii financiare, care le-a diminuat drastic salariile lunare. Unora le merge bine, iar ziua de salariu le umple buzunarele. Unul dintre cazurile fericite este cel al comandantului IPJ Hunedoara, Liviu Dumitru Gabriel, care

Administratorul unei firme de pazã trimis în judecatã pentru evaziune fiscalã

irmele de pazã ºi protecþie au F fost luate la puricat

de oamenii legii, iar sancþiuni pentru diverse nereguli au fost aplicate cu generozitate. Printre firmele gãsite cu nereguli a fost ºi o societate de pazã din Deva, al cãrui administrator a fost trimis în judecatã. Potrivit Inspectoratului General al Poliþiei Române, poliþiºtii de la structurile de ordine publicã ºi cei de la investigarea fraudelor au depistat peste 270 de infracþiuni, dintre care 185 de evaziune fiscalã ºi au aplicat aproximativ 1.500 de sancþiuni contravenþionale. Acþiunea a avut loc în perioada 25 februarie – 30 iunie a.c., când Poliþia Românã, prin structurile de specialitate ale Direcþiei de Ordine Publicã, a coordonat la nivel naþional un control privind respectarea

se situeazã în topul celor mai bine plãtiþi ºefi de poliþie din þarã. ªi chiar dacã existã comandanþi de inspectorate care sunt retribuiþi mult mai bine, nici Liviu Dumitru nu are motive sã se plângã. Cu un salariu net lunar de 6448 de lei, comandantul IPJ Hunedoara ocupã locul 10 la nivel naþional, dupã omologii lui din Harghita, Braºov, Alba, Dolj, Bihor, Cluj, Bacãu, Iaºi ºi Gorj. Cu

precizarea cã datele sunt cele din declaraþiile de avere ale acestora. Iar de la „înãlþimea” celor aproape 65 de milioane de lei vechi cât câºtigã lunar, Liviu Dumitru nu pare atins de scandalurile în care numele acestuia a fost sau este implicat sau de procesele intentate pe numele lui de unii foºti sau actuali subordonaþi ai ºefului IPJ Hunedoara. Car men COSMAN

Prins de poliþiºti dupã ce a condus sub influenþa bãuturilor alcoolice

S

-a suit bãut la volan, fãrã sã-i pese cã oricând ar putea provoca un accident rutier. Poliþiºtii l-au oprit, însã, în trafic ºi acum îl cerceteazã penal. La 51 de ani, un bãrbat din Petroºani s-a comportat exact ca un adolescent teribilist care se vede prima datã la volan. A condus bãut, sperând cã orã târzie din noapte îl va salva. Nu a fost, însã, aºa, pentru cã poliþiºtii au fost pe fazã ºi l-au prins. Fapta s-a petrecut în jurul orei 04:10, pe Bd. 1 Decembrie 1918 din Petroºani. În urma testãrii cu aparatul alcoolscop s-a constatat cã bãrbatul avea o concentraþie de 0,57 mg/l alcool pur în aerul expirat. ªoferul a fost condus la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde i-au fost recoltate douã probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, iar pe numele lui a fost întocmit dosar de cercetare penalã. Car men COSMAN

prevederilor legale în domeniu, de cãtre serviciile de pazã. Poliþiºtii au verificat 722 de societãþi, 167 de puncte de lucru ale acestora ºi 8.187 obiective asigurate cu agenþi de pazã. Iar în acþiunile de control au fost angrenaþi peste 6.000 de poliþiºti, dintre care peste 4.800 de ordine publicã ºi 1.150 de investigare a fraudelor, fiind cooptaþi, însã, ºi inspectori din cadrul Inspectoratelor Teritoriale de Muncã ºi comisari ai Gãrzii Financiare.

S

ute de infracþiuni descoperite de oamenii legii

În timpul controlului au fost constatate 271 de infracþiuni, dintre

care 185 de infracþiuni de evaziune fiscalã, 29 de infracþiuni la Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor pentru desfãºurarea activitãþilor fãrã licenþã valabilã ºi 9 infracþiuni prevãzute de Legea nr.53/2003 – Codul Muncii. Poliþiºtii au întocmit 237 dosare penale pentru factorii responsabili din cadrul societãþilor specializate de pazã, prejudiciul fiind estimat la 25.200.000 de lei. În plus, pentru neregulile constatate, au fost aplicate 1.498 de sancþiuni contravenþionale, în valoare de aproximativ 1.600.000 de lei, dintre care 1.281 la regimul pazei.

Evaziune fiscalã de peste 3 milioane de lei În judeþul Hunedoara, administratorul unei societãþi de pazã din Deva a fost trimis în judecatã pentru evaziune fiscalã, spun reprezentanþii IGPR. Poliþiºtii spun cã, în perioada 2007 – 2010, acesta nu ar fi înregistrat în evidenþa contabilã a societãþii veniturile realizate ºi rezultate din prestãrile de servicii efectuate cãtre alte firme, sustrãgânduse în acest fel de la plata taxelor ºi impozitelor, impozit pe profit ºi T.V.A. în valoare de peste 3.000.000 de lei. Car men COSMAN


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

Mai puþine „gãinãrii” datoritã fructelor de pãdure

P

oliþiºtii din Valea Jiului au avut mai puþine cauze penale în aceastã varã pentru cã hoþii sau cei predispuºi la infracþiuni au gãsit o altã sursã de venit. Maximilian GÂNJU Afinele s-au fãcut din abundenþã la fel ºi ciupercile ori alte fructe de pãdure, astfel cã ºi numãrul furturilor, în special, a scãzut considerabil pe perioada verii. Poliþiºtii din Valea Jiului admit cã au avut mai puþine infracþiuni decât în restul anului ºi datoritã acestui fapt. Un exemplu este ºi localitatea Petrila unde hoþii au dat

foarte rar lovituri chiar ºi pe platforma minierã din oraº, unde furturile erau aproape la ordinea zilei iar poliþiºtii aveau mari probleme. „Când se va termina cu afinele ºi fructele de pãdure în general, vom avea iarãºi mult de lucru. Cel puþin ne aºteptãm la o creºtere a numãrului de

gãinãrii. Vara aceasta a fost foarte bine, rar s-a mai furat câte ceva însemnat. Toþi cei fãrã ocupaþie ºi cu experienþã în furturi mãrunte sau dus la afine, ciuperci, zmeurã etc. Au fãcut bani frumoºi ºi nici nu au avut grija

cã vor ajunge în puºcãrie”, admite unul dintre poliþiºti. Chiar ºi ºeful Poliþiei Petrila recunoaºte cã datoritã fructelor de pãdure este liniºte în localitate. „Este liniºte ºi am avut noroc cã anul acesta a fost unul ploios ºi s-au fãcut

Adunã sticle pentru a cumpãra o pâine T rãiesc de pe o zi pe alta. În Valea Jiului a crescut numãrul persoanelor care îºi duc veacul de pe o zi pe alta. Este vorba ºi de tanti Elena Mitru pe care am gãsit-o adunând sticle de plastic din tomberoanele din municipiul Petroºani. Nu este singura persoanã care trãieºte din adunarea PET-urilor. Monika BACIU ”Deocamdatã abia acum am început sã adun. Am mai adunat înainte. Acum doi ani, acum dacã m-am îmbolnãvit nu m-am mai dus la bisericã ºi de acolo

a bãtrânei este tristã. A nãscut ºi crescut doi copii care la bãtrâneþe au uitat-o pe cea care le-a dat viaþã. ”E foarte grea, urâtã viaþa mea. Trãiesc de pe o zi pe alta, altãdatã nu mãnânc cã nu am ce.

am dus-o de pe o zi pe alta. Pânã acum adunam bani de la bisericã, mai adunam câte un leu, am mai luat din mâncare”, spune Elena Mitru. Povestea de viaþã

Am lucrat înainte, dar am îmbãtrânit ºi nu mã mai primeºte nimeni. Am copii, care îºi fac casa lor, alþii îs plecaþi, nici nu ºtiu pe unde sunt. Nu mã ajutã”, mai spune tanti Elena. Nu câºtigã averi din

colectarea sticlelor de plastic, dar îºi asigurã pâinea zilnicã. Pe un kilogram de sticlã

multe afine. Acum ne aºteptãm, în toamnã, dupã ce se terminã fructele de pãdure, sã înceapã sã ne facã ceva probleme ca sã spun aºa. Chiar nu am avut probleme ºi ne pregãtim de acum sã combatem, nu avem ce face”, explicã ºeful Poliþiei Petrila, comisar ºef Ovidiu Zaharie. La cealaltã extremã a Vãii Jiului lucrurile stau aproape identic. Sunt mai puþine infracþiuni înregistrate în aceastã varã decât în restul anului ºi tot datoritã fructelor de pãdure. Pânã ºi furturile de cãrbune din vagoanele care trec prin Aninoasa, o zonã unde poliþiºtii aveau mari probleme, au scãzut considerabil pe perioada verii.

de plastic i se oferã la centrele de colectare între 70 ºi 90 de bani. Depinde însã ºi de zile, în unele zile gãseºte suficiente sticle, în altele nu.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

Se fac ºomeri ca sã ia alimente UE

N

umãrul ºomerilor care se înscriu în aceastã perioadã creºte simþitor, pentru cã se apropie distribuþia alimentelor din Uniunea Europeanã. Cozile la aceste produse vor creºte, iar responsabilii din serviciul social de la Petroºani spun cã mulþi îºi fac astfel de acte doar ca sã ia uleiul ºi zahãrul. Tot mai mulþi oameni vin sã se întregistreze ca ºomeri neindemnizaþi ºi dacã acum doi sau trei ani era foarte puþini, numãrul lor creºte procentual de la an la an. Alimentele ce provin din spaþiul intracomunitar se vor distribui la începutul lunii septembrie ºi pânã atunci oamenii îºi fac actele. „În listele pe care le-am primit de la Consiliul Judeþean sunt aproximativ 3.120 de beneficiari. Vor veni ca ºi anul trecut ºomerii neindemnizaþi. Probabil vor intra ºi cei care la ora actualã nu sunt în evidenþele AJOFM. Anul trecut au fost în jur de 290 de ºomeri neindemnizaþi ºi anul acesta, din liste

N

rezultã cã sunt 350. Înainte nu erau cã nu se dãdeau alimente”, spune Cristina Mraz, ºefa Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã din Petroºani. Alimentele se vor distribui, cel mai probabil, în perioada 12 – 16 septembrie ºi de ele vor beneficia ºomerii, pensionarii cu venituri mici, asistaþii social, persoanele cu handicap ºi beneficiarii de venit minim garantat. Totuºi,

cei de la Agenþia localã de Ocupare a Forþei de Muncã se gândesc sã le ofere ºomerilor care se înscriu acum ºi de lucru. Asta pentru cã mulþi o fac doar ca sã ateste cu un act ºi apoi iau alimentele pe care le ºi vând, chiar dacã acest lucru este absolut interzis ºi pe fiecare pachet scrie clar cã nu e de vânzare. Diana MITRACHE

Mii de firme ºi-au declarat anul acesta insolvenþa

C

hiar dacã numãrul cererilor de insolvenþã a mai scãzut comparativ cu anii trecuþi, criza financiarã continuã sã afecteze mii de firme hunedorene. De la începutul acestui an, aproape 4.000 de societãþi au cerut în instanþã insolvenþa. Potrivit datelor din Buletinul pro-

Angajãri ºi concedieri la finanþele din vest

u mai puþin de 179 de angajaþi ai direcþilor de finanþe publice din regiunea de vest a þãrii, condusã de fostul ºef al DGFP Hunedoara, Lucian Heiuº, vor pleca din sistem.

Timiºul urmeazã însã sã angajeze aproape 100 de oameni. „Ultimele douã zile rãmân la dispoziþie pentru a vedea dacã în alte regiuni mai rãmân posturi libere, neocupate. Dacã vor fi oameni din regiunea noastrã care vor dori sã plece la Bucureºti, la Ilfov, la Iaºi sau la Constanþa, pot face acest lucru prin transfer, pe principiul cã posturile

totale arondate ANAF nu se reduc”, a declarat Lucian Heiuº, director general al Direcþiei Finanþelor Publice Timiº. Cele mai multe reduceri se vor face în rândul angajaþilor din judeþele Arad, Caraº Severin ºi Hunedoara. Dupã încheierea reorganizãrii ºi a creãrii noii structuri regionale rãmân 2.277 de salariaþi în finanþele din regiunea de vest. „Timiºul fiind judeþul în care va fi sediul Direcþiei Regionale a Finanþelor, niciun funcþionar nu va fi disponibilizat. Dimpotrivã, numãrul funcþionarilor va creºte cu circa 100 de persoane care vor fi angajate pe posturile nou create la direcþia regionalã. Aici au fost absorbiþi oameni din judeþul Timiº plus posturi nou create care vin din celelalte judeþe”, a mai precizat Heiuº. (M. GÂNJU)

cedurilor de insolvenþã emis de Oficiul Naþional al Registrului Comerþului, în primele ºase luni ale acestui an au fost înregistrate 3.840 de cererilor de publicare pentru actele de procedurã emise de instanþele judecãtoreºti ºi practicienii în insolvenþã. Cele mai multe au fost în luna ianuarie, respectiv 952, iar cele mai puþine în mai – 410. În acelaºi timp, pe rolul Tribunalului Hunedoara mai sunt o mulþime de dosare care au ca obiect „procedura insolvenþei”. Iar cel mai celebru caz, primul de acest fel din România, este al Primãriei Aninoasa. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au admis cererea ºi au numit un administrator judiciar care sã încerce sã readucã administraþia publicã pe linia de plutire. Procedura va continua, însã, în instanþã în data de 10 septembrie, când este stabilit un nou termen în acest dosar. Car men COSMAN


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

U

niforme pentru ºcolari. Pe piaþã au apãrut primele uniforme pentru elevi, însã deocamdatã puþini dintre pãrinþi au venit sã ºi cumpere aceste þinute pentru elevi. Asta ºi din cauzã cã multe ºcoli nu impun aceastã þinutã. ”Pânã acum mai puþin, dar noi aºteptãm, suntem pregãtiþi, ne-am aprovizionat cu tot ce trebuie ºi sperãm sã vinã sã cumpere uniforme. Sãptãmâna viitoare ne aprovizionãm ºi pentru bãieþi ºi avem de toate. Anul trecut s-au vândut mai multe. Deocamdatã nu ºtiu ce se întâmplã, probabil cã ºi situaþia financiarã este mai precarã, dar noi aºteptãm ºi sunt convinsã cã toatã lumea se lasã pw ultimul moment ºi cu o zi douã înainte vor veni mai mulþi pãrinþi”, spune Etilia Molnar, un comerciant care oferã uniforme spre vânzare. Comercianþii trag speranþa cã dupã ce începe anul ºcolar ºi pãrinþilor li se prezintã pretenþiile dascãlilor ºi ale ºcolii, se vor vinde aceste þinute pentru

elevi. ”Probabil cã dupã ce începe ºcoala vor veni sã cumpere uniforme, pentru cã am înþeles cã dascãlii au ajuns la concluzia cã era mai bine cu uniforme decât sã fie coloraþi, cât mai uniform. Noi avem adaosurile cele mai mici, niciodatã nu am perceput adaos ca sã

Uniformele ºcolare, þinutã opþionalã poatã cumpãra toatã lumea ºi mai sãraci”, mai spune Etilia Molnar. Deºi nu sunt plãcuþe de elevi, pentru cã nu le reflectã personalitatea ºi nu le oferã libertate de alegere a hainelor în timpul ºcolii, unele instituþii de învãþãmânt impun cã elevii sã poarte uniforme ºcolare. Uniformele ºcolare au fost introduse în sistemul de învãþãmânt cu scopul de a responsabiliza ele-

vii faþã de studii ºi pentru a creea o atmosferã profesionalã propice învãþãmântului, promovând totodatã armonia ºi colegialitatea cât ºi egalitatea între colegi. De asemenea, cu aceste uniforme ºcolare s-a dorit întãrirea disciplinei ºcolare. În sistemul de învãþãmânt din zilele noastre, uniforma este opþionalã. Elevii preferã þinutele care mai de care mai extravagante pentru cã aºa se asigurã cã ies în evidenþã. Monika BACIU

Elevi nemulþumiþi din cauza modificãrii decontului pentru navetã

P

ropunerea pentru reducerea decontului la transportul elevilor nemulþumeºte Consiliul Judeþean al Elevilor. Conducerea Consiliului Judeþean al Elevilor Hunedoara nu este de acord cu metoda propusã de Ministerul Finanþelor ºi agreatã de Ministerul Educaþiei privind decontarea navetei elevilor. Mãsura propusã de Ministerul Finanþelor prevede decontarea abonamentelor de transport de la 26 lei/abonament/lunã pentru distanþa de 3 kilometri, iar pentru distanþele de pânã la 50 de km, suplimentarea sumei cu 2 lei pentru fiecare kilometru parcurs. Reprezentanþii CJE considerã cã mãsura îi va dezavantaja pe elevii care sunt nevoiþi sã

parcurgã zeci de kilometri pânã la unitãþile de învãþãmânt. „Ne nemulþumeºte aceastã mãsurã. În judeþul Hunedoara sunt peste 3.000 de elevi navetiºti în judeþul Hunedoara care pe parcursul acestui an ºi-au plãtit abonamentele din buzunarul propriu ºi nu au primit niciun ban de la minister. Dacã Guvernul nu va aloca bani elevilor navetiºti este foarte probabil ca anul viitor

ºcolar sã creascã rata abandonului ºcolar din cauzã cã unii elevi nu îºi mai permit sã facã naveta pe banii lor”, a precizat preºedinta CJE Hunedoara, Emilia Nagy. Peste 3000 de elevi navetiºti din judeþul Hunedoara nu ºi-au primit banii pentru navetã. Din aceste motive a crescut ºi rata abandonului ºcolar. Monika BACIU


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

Poliþiºtii hunedoreni, depãºiþi de furtuna din Deva!

F

urtuna care s-a abãtut luni asupra municipiului Deva a scos la ivealã slabã implicare a reprezentanþilor IPJ, care au acþionat cu întârziere, în timp ce angajaþii ISU au acþionat ca la carte. Cel puþin aceastã este opinia reprezentanþilor Partidului Noua Republicã, Filiala Hunedoara, care au salutat „implicarea exemplarã a angajaþilor Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã în gestionarea situaþiilor de risc ºi a efectelor imediate produse de furtunã în municipiul Deva” Potrivit oficialilor PNR, furtuna înregistratã în municipiul reºedinþã de judeþ au adus în atenþia devenilor câteva probleme. „Nu e prima oarã când soluþiile constructive alese de asociaþiile de proprietari pentru protejarea unor blocuri de locuinþe se dovedesc ineficiente, sau chiar pun în pericol viaþa ºi bunurile acestora. Bilanþul pagubelor produse de astfel de evenimente ar fi trebuit sã genereze mãsuri de prevenire. Presa a consemnat aproape anual în ultima perioadã astfel de pagube. În iulie 2005 (anul în care se prãbuºeºte ºi Gorunul

P

este 50 de persoane urmãrite pentru a fi arestate sau pentru a executa pedepsele cu închisoarea primite în instanþã ºi 119 date dispãrute, dintre care 75 de minori, au fost gãsite în ultima sãptãmânã, informeazã Poliþia Românã. Poliþiºtii de la investigaþii criminale au prins, în perioada 16 22 august, 54 de persoane, dintre care un evadat ºi 31 care au condamnãri definitive la pedepse cu închisoarea, se aratã într-un comunicat de presã al Poliþiei Române. Alte 22 de persoane depistate de poliþiºti

lui Horea) cade un acoperiº de pe strada Bãlcescu. În 2006, rãniþi, 20 de acoperiºuri avariate sau smulse, autoturisme avariate. În iunie 2007, un acoperiº cade din nou pe maºinile parcate. În primele zile ale primãverii lui 2008, un acoperiº (tablã ºi structurã din lemn) de pe strada Eminescu este aruncat de vijelie peste 8 autoturisme. În vara lui 2009 are loc un eveniment similar pe strada Bejan, iar în 2011 sunt afectate din nou mai multe acoperiºuri de bloc ºi cel al Hotelului Deva. Repetarea acestor situaþii aduce aºadar în

discuþie (din nou) viabilitatea unor astfel de soluþii constructive, sau cel puþin lipsuri majore în supravegherea tehnicã a construcþiilor”, sunt de pãrere reprezentanþii Partidului Noua Republicã. În plus, aceºtia sunt de pãrere cã „promptitudinea ISU nu e totdeauna susþinutã de o eficienþã a dotãrilor necesare în astfel de situaþii. Cu tot entuziasmul, dãruirea ºi simþul datoriei de care aceºti oameni dau dovadã, nu poþi sã

lupþi cu mormanele de tablã diformã ale unor acoperiºuri proiectate pe caldarâm înarmat doar cu securi ºi topoare. Este inadmisibilã pe de altã parte lentoarea recþiei echipajelor de poliþie, cu atât mai mult cu cât nu ne confruntãm cu o situaþie nemaiîntâlnitã. Un coleg, locatar în zonã, ne-a relatat faptul cã în cartierul Micro 15 au fost cel puþin douã situaþii în care, în opinia sa, erau necesare mãsuri de asigurare a ordinii, izolarea unor zone de risc, sau

Peste 50 de persoane urmãrite ºi 119 dispãrute au fost gãsite în ultima sãptãmânã erau cãutate pentru a fi arestate, dintre care nouã aveau emise pe numele lor mandate europene de arestare. De asemenea, poliþiºtii au gãsit 119 persoane semnalate ca fiind dispãrute, dintre care 75 cu vârste sub 18 ani. Minorii nu au fost victime ale vreunei infracþiuni, aceºtia fiind încredinþaþi familiilor sau internaþi în centre. În 21 august, poliþiºtii au prins în gara din satul Margina, judeþul Timiº, un deþinut de la Penitenciarul Bârcea (Hunedoara) care a evadat în 12 august, când se afla la cules de afine. Deþinutul, care este

recidivist, ispãºea o pedeapsã cu închisoarea la Penitenciarul Bârcea de patru ani ºi nouã luni, în regim semideschis, fiind acuzat de furt calificat. Poliþiºtii bucureºteni au prins, în 20 august, un bãrbat de 30 de ani, din Slatina, condamnat la doi ani ºi ºase luni de închisoare pentru viol. Un alt bãrbat, în vârstã de 43 de ani, pe numele cãruia fusese emis un mandat de arestare preventivã pentru trafic de

persoane, a fost prins în Capitalã de poliþiºtii din Giurgiu. (Mediafax)

devierea circulaþiei rutiere. Doar din partea sa au existat 2 apeluri cãtre poliþia localã ºi unul de urgenþã (112). Astfel de mãsuri, în limitele experienþei, cunoºtinþelor ºi puterii de convingere a unor civili, au fost asigurate de cetãþenii din zonã, ad-hoc, pentru a sprijini eforturile ISU ºi a preveni noi pagube. La blocul 67, timp de o orã a existat riscul cãderii unei bucãþi de tablã rãmasã suspendatã într-un echilibru precar dupã încetarea furtunii. Cetãþenii din zonã au secondat lucrãrile celor de la ISU, asigurânduse cã nimeni nu va

parcã, va staþiona sau va traversa zona unde acea parte de acoperiº putea sã cadã. Au fost necesare trei echipaje de poliþie întârziate pentru a fi gãsite destule resturi de bandã de demarcare a zonei de risc. Pe strada Minerului, un acoperiº a fost proiectat pe faþada blocului de peste drum. Aici pompierii erau încurcaþi în eforturile lor de maºinile care circulau în zonã. Câþiva cetãþeni au încercat ºi aici sã dirijeze traficul rutier. Poliþia a blocat circulaþia în zonã abia la ora 20.00 (la aproape 4 ore de la producerea pagubelor)”. Carmen Carmen COSMAN


8 Life&Style

D

oi români se aflî în spatele unei reþele de prostituþie care a luat cu asalt o stradã din Irlanda. Potrivit The Independent, problema femeilor care îºi vând trupul pe bani a fost semnalata sãptãmâna trecutã, pe strada Catherine din oraºul Limerick, dupã ce niºte semne de circulaþie au fost vandalizate în mod misterios. În plus, fostul jucãtor de rugby Jerry Flannery, care deþine un pub în zonã, a sugerat cã irlandezii de acolo se spala mai des ºi se îmbraca mai frumos decât de obicei. Astfel, zona a fost

S

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

O reþea de prostituþie din Irlanda condusã de doi români dã mari bãtãi de cap autoritãþilor cuprinse între 18 ºi 36 de ani ºi au fost aduse în Irlanda special pentru a lucra în acest domeniu.

C

semnalizata ca fiind una plinã de prostituate, care, conform proprietarilor de afaceri, îºi încep munca dis-dedimineaþã. Aeestea sunt descrise ca fiind agresive ºi intim-

inonim cu dezvoltarea ºi încrederea de sine, anul 34 din viaþa unei femei ar fi cel mai bun, aratã un sondaj realizat de o firmã britanicã ºi preluat de The Telegraph.

idante cu cei care nu le sunt clienþi. Potrivit sursei citate, reþeaua este dirijatã de niºte romani. Femeile care îºi vând trupul pe bani sunt din nordul þãrii noastre, au vârste

ine sunt capii reþelei

Potrivit The Independent, reþeaua este condusã de doi soþi romani. Femeia, în vârstã de 40 de ani, care locuieºte de 12 ani pe strada respectivã, se ocupã de bunãstarea afacerii, în timp ce bãrbatul aduce fete din România. Românca a fost acuzatã în trecut de trafic de carne vie, dar a scãpat doar cu o amendã.

Conform unui site de specialitate, prostituatele din zonã îºi vând serviciile în schimbul unor sume care pornesc de la 30 de euro ºi ajung la 50 de euro. Conform unei surse din cadrul autoritãþilor

Vârsta de aur a unei femei este 34 de ani, relevã un sondaj Deºi multe femei viseazã cã numãrul anilor de pe contor sã se opreascã în cãsuþa "20", numai odatã trecut

pragul de 30 ele se simt cel mai bine în pielea lor, potrivit sondajului efectuat de o firmã de produse cosmetice. Mai mult, sondajul a stabilit cã anul 34 este cel mai bun din viaþa unei femei. Acest lucru se explicã prin faptul cã femeile se simt în vârf de formã la 34 de ani (se alimenteazã sãnãtos ºi fac miºcare regulat), sunt angajate în relaþii amoroase stabile, câºtigã încredere de sine, scrie The Telegraph. În cadrul studiului la care au participat 1230 femei, 40% au afirmat cã se privesc zilnic goale în oglindã, 25% o

fac o datã pe sãptãmânã ºi 16%, niciodatã. În privinþa pãrþii corpului de care sunt cel mai mândre, 30% au indicat pieptul, 22%, picioarele, ºi 19%, umerii. În schimb, femeile nu îºi iubesc deloc burta, 57% dintre ele detestând-o.

locale, pentru a destructura reþeaua, poliþiºtii trebuie sã ia urma banilor, însã acest lucru se poate face numai dacã fetele colaboreazã. În plus, o organizaþie non-profit a avertizat cã unele fete fac sex ºi fãrã prezervativ, astfel cã existã pericolul rspandirii unor boli cu transmitere sexualã.

O

relaþie fericitã ºi îndelungatã nu apare pur ºi simplu, ci trebuie construitã.

A

tenþie la tonul tãu

Atunci când vorbeºti cu partenerul, tonul pe care îl foloseºti este foarte important. Dacã nu este cel potrivit, acest aspect poate face mult rãu. Oamenii rãspund pozitiv unui ton liniºtit ºi devin ostili în faþa unuia agresiv, scrie news.com.au. Dacã aveþi o neînþelegere, un ton calm va ajuta sã treceþi peste ele ºi sã gãsiþi cea mai bunã rezolvare.

âmbeºte mai mult

O abordarea pozitivã a problemelor ºi dificultãþilor care apar îþi va aduce numai beneficii.

M

ai multe scrieri consemneazã faptul cã, în Roma anticã, prostituatele aveau pãrul roºu, iar uneori blond. S-a creat la un moment dat chiar prejudecata cã pãrul roºcat ar înclina femeile sã se dedice prostituþiei, cu atât mai mult cu cât unul din istoricii cei mai respectabili, Titus Livius, vorbeºte despre seriozitatea unei oarecare Lavinia justificând cu faptul cã avea pãrul negru.

unde asemenea D eidei?

Cercetãtorii observã cã, în perioada de glorie a armatelor romane, atunci când acestea cucereau spaþiile Galiei ºi mai ales ale Germaniei, aduceau de acolo nu numai pradã, dar ºi femei, noteazã Factroom.

pauzã ºi încearcã sã vezi ºi perspectiva celuilalt. Dacã ai totuºi un motiv de a te plânge lui, fã acest lucru într-o manierã pozitivã, fãrã a vã certa. Nu îl atacã pe celãlalt cã nu te ajutã cu ceva anume, ci încearcã sã te gândeºti de ce nu face acest lucru.

Existã însã lucruri ºi gesturi pe care le poþi face pentru a avea parte de o poveste de dragoste minunatã.

Z

Prostituatele din Roma anticã erau obligate sã se vopseascã blonde sau roºcate

Secrete pentru o relaþie de dragoste lungã ºi fericitã

Aceste femei nordice luau repede calea prostituþiei, pentru care de altfel fuseserã aduse la Roma, ºi erau uºor de recunoscut datoritã înfãþiºãrii blonde, pe care romanii au ajuns sã o asocieze cu însãºi nefericita lor profesie. Cu timpul, având tendinþa sã statuteze totul în viaþa socialã a cetãþii, romanii au considerat necesarã aplicarea unei reglementãri, stabilind prin lege obligaþia prostituatelor de a-ºi vopsi pãrul în roºcat sau blond. Nu este clar motivul pentru

Dacã vã certaþi, puteþi stabili sã rezolvaþi acea problemã mai târziu, când vã calmaþi. Nu uita sã zâmbeºti pentru a veni în întâmpinarea partenerului tãu de viaþã, iar el îþi va rãspunde pe mãsurã. Efectul va fi unul pozitiv, fãrã niciun motiv de ceartã.

F ii empatic

Înainte de a te contrazice cu partenerul de viaþã, ia o micã

care oficialii imperiului roman au luat asemenea hotãrâre. Este probabil cã, formal, îndreptau oprobiul public spre respectivã categorie socialã. Este însã posibil ca romanii sã fi fost conºtienþi de faptul cã prostituþia este una din cãile rãspândirii unor boli specifice ºi era normal ca amatorii sã fie puºi în gardã. Faptul cã în antichitate femeile îºi puteau vopsi pãrul este o realitate, dar mijloacele tehice nu se cunosc. Se presupune cã se foloseau procedee vegetale. Este cunoscut ºi astãzi

R

ãmâi implicat în relaþia ta

Dacã vrei sã ai o relaþie armonioasã ºi fericitã, gândeºte-te mereu de ce l-ai ales pe partenerul de viaþã pe care îl ai. La fel a fãcut ºi celãlalt cu tine. De asemenea, încercaþi sã faceþi lucruri în comun, cum ar fi învãþatul a ceva nou împreunã sau practicarea unor jocuri. Asemenea activitãþi vã vor ajuta sã consolidaþi relaþia pe care o aveþi.

faptul cã decoctul de muºeþel determina o modificare a culorii pãrului, iar în orient se cunosc mai multe fierturi care acþioneazã în acest sens, fãrã însã sã poate decolora pãrul aºa cum face apa oxigenatã. În orice caz, se ºtie cã apa oxigenatã (perhidrolul) cu ajutorul cãreia se obþine decolorarea pãrului în timpurile moderne, a fost izolatã pentru prima oarã abia în anul 1818, de cãtre francezul Louis Jacques Thenerd. În niciun caz nu le putea fi accesibilã romanilor. Este interesant cã, dupã dispariþia imperiului roman, când reglementarea a dispãrut, prostituatele au mai continuat multã vreme sã-ºi vopseascã pãrul, ca semn distinctiv. Nu putem face speculaþii ca sã ne explicãm motivele, dar în literatura veche sud-europeana se face de mai multe ori referire la prejudecata conform cãreia blondele ar ceda mai uºor bãrbaþilor decât brunetele.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro


8 Life&Style

D

oi români se aflî în spatele unei reþele de prostituþie care a luat cu asalt o stradã din Irlanda. Potrivit The Independent, problema femeilor care îºi vând trupul pe bani a fost semnalata sãptãmâna trecutã, pe strada Catherine din oraºul Limerick, dupã ce niºte semne de circulaþie au fost vandalizate în mod misterios. În plus, fostul jucãtor de rugby Jerry Flannery, care deþine un pub în zonã, a sugerat cã irlandezii de acolo se spala mai des ºi se îmbraca mai frumos decât de obicei. Astfel, zona a fost

S

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

O reþea de prostituþie din Irlanda condusã de doi români dã mari bãtãi de cap autoritãþilor cuprinse între 18 ºi 36 de ani ºi au fost aduse în Irlanda special pentru a lucra în acest domeniu.

C

semnalizata ca fiind una plinã de prostituate, care, conform proprietarilor de afaceri, îºi încep munca dis-dedimineaþã. Aeestea sunt descrise ca fiind agresive ºi intim-

inonim cu dezvoltarea ºi încrederea de sine, anul 34 din viaþa unei femei ar fi cel mai bun, aratã un sondaj realizat de o firmã britanicã ºi preluat de The Telegraph.

idante cu cei care nu le sunt clienþi. Potrivit sursei citate, reþeaua este dirijatã de niºte romani. Femeile care îºi vând trupul pe bani sunt din nordul þãrii noastre, au vârste

ine sunt capii reþelei

Potrivit The Independent, reþeaua este condusã de doi soþi romani. Femeia, în vârstã de 40 de ani, care locuieºte de 12 ani pe strada respectivã, se ocupã de bunãstarea afacerii, în timp ce bãrbatul aduce fete din România. Românca a fost acuzatã în trecut de trafic de carne vie, dar a scãpat doar cu o amendã.

Conform unui site de specialitate, prostituatele din zonã îºi vând serviciile în schimbul unor sume care pornesc de la 30 de euro ºi ajung la 50 de euro. Conform unei surse din cadrul autoritãþilor

Vârsta de aur a unei femei este 34 de ani, relevã un sondaj Deºi multe femei viseazã cã numãrul anilor de pe contor sã se opreascã în cãsuþa "20", numai odatã trecut

pragul de 30 ele se simt cel mai bine în pielea lor, potrivit sondajului efectuat de o firmã de produse cosmetice. Mai mult, sondajul a stabilit cã anul 34 este cel mai bun din viaþa unei femei. Acest lucru se explicã prin faptul cã femeile se simt în vârf de formã la 34 de ani (se alimenteazã sãnãtos ºi fac miºcare regulat), sunt angajate în relaþii amoroase stabile, câºtigã încredere de sine, scrie The Telegraph. În cadrul studiului la care au participat 1230 femei, 40% au afirmat cã se privesc zilnic goale în oglindã, 25% o

fac o datã pe sãptãmânã ºi 16%, niciodatã. În privinþa pãrþii corpului de care sunt cel mai mândre, 30% au indicat pieptul, 22%, picioarele, ºi 19%, umerii. În schimb, femeile nu îºi iubesc deloc burta, 57% dintre ele detestând-o.

locale, pentru a destructura reþeaua, poliþiºtii trebuie sã ia urma banilor, însã acest lucru se poate face numai dacã fetele colaboreazã. În plus, o organizaþie non-profit a avertizat cã unele fete fac sex ºi fãrã prezervativ, astfel cã existã pericolul rspandirii unor boli cu transmitere sexualã.

O

relaþie fericitã ºi îndelungatã nu apare pur ºi simplu, ci trebuie construitã.

A

tenþie la tonul tãu

Atunci când vorbeºti cu partenerul, tonul pe care îl foloseºti este foarte important. Dacã nu este cel potrivit, acest aspect poate face mult rãu. Oamenii rãspund pozitiv unui ton liniºtit ºi devin ostili în faþa unuia agresiv, scrie news.com.au. Dacã aveþi o neînþelegere, un ton calm va ajuta sã treceþi peste ele ºi sã gãsiþi cea mai bunã rezolvare.

âmbeºte mai mult

O abordarea pozitivã a problemelor ºi dificultãþilor care apar îþi va aduce numai beneficii.

M

ai multe scrieri consemneazã faptul cã, în Roma anticã, prostituatele aveau pãrul roºu, iar uneori blond. S-a creat la un moment dat chiar prejudecata cã pãrul roºcat ar înclina femeile sã se dedice prostituþiei, cu atât mai mult cu cât unul din istoricii cei mai respectabili, Titus Livius, vorbeºte despre seriozitatea unei oarecare Lavinia justificând cu faptul cã avea pãrul negru.

unde asemenea D eidei?

Cercetãtorii observã cã, în perioada de glorie a armatelor romane, atunci când acestea cucereau spaþiile Galiei ºi mai ales ale Germaniei, aduceau de acolo nu numai pradã, dar ºi femei, noteazã Factroom.

pauzã ºi încearcã sã vezi ºi perspectiva celuilalt. Dacã ai totuºi un motiv de a te plânge lui, fã acest lucru într-o manierã pozitivã, fãrã a vã certa. Nu îl atacã pe celãlalt cã nu te ajutã cu ceva anume, ci încearcã sã te gândeºti de ce nu face acest lucru.

Existã însã lucruri ºi gesturi pe care le poþi face pentru a avea parte de o poveste de dragoste minunatã.

Z

Prostituatele din Roma anticã erau obligate sã se vopseascã blonde sau roºcate

Secrete pentru o relaþie de dragoste lungã ºi fericitã

Aceste femei nordice luau repede calea prostituþiei, pentru care de altfel fuseserã aduse la Roma, ºi erau uºor de recunoscut datoritã înfãþiºãrii blonde, pe care romanii au ajuns sã o asocieze cu însãºi nefericita lor profesie. Cu timpul, având tendinþa sã statuteze totul în viaþa socialã a cetãþii, romanii au considerat necesarã aplicarea unei reglementãri, stabilind prin lege obligaþia prostituatelor de a-ºi vopsi pãrul în roºcat sau blond. Nu este clar motivul pentru

Dacã vã certaþi, puteþi stabili sã rezolvaþi acea problemã mai târziu, când vã calmaþi. Nu uita sã zâmbeºti pentru a veni în întâmpinarea partenerului tãu de viaþã, iar el îþi va rãspunde pe mãsurã. Efectul va fi unul pozitiv, fãrã niciun motiv de ceartã.

F ii empatic

Înainte de a te contrazice cu partenerul de viaþã, ia o micã

care oficialii imperiului roman au luat asemenea hotãrâre. Este probabil cã, formal, îndreptau oprobiul public spre respectivã categorie socialã. Este însã posibil ca romanii sã fi fost conºtienþi de faptul cã prostituþia este una din cãile rãspândirii unor boli specifice ºi era normal ca amatorii sã fie puºi în gardã. Faptul cã în antichitate femeile îºi puteau vopsi pãrul este o realitate, dar mijloacele tehice nu se cunosc. Se presupune cã se foloseau procedee vegetale. Este cunoscut ºi astãzi

R

ãmâi implicat în relaþia ta

Dacã vrei sã ai o relaþie armonioasã ºi fericitã, gândeºte-te mereu de ce l-ai ales pe partenerul de viaþã pe care îl ai. La fel a fãcut ºi celãlalt cu tine. De asemenea, încercaþi sã faceþi lucruri în comun, cum ar fi învãþatul a ceva nou împreunã sau practicarea unor jocuri. Asemenea activitãþi vã vor ajuta sã consolidaþi relaþia pe care o aveþi.

faptul cã decoctul de muºeþel determina o modificare a culorii pãrului, iar în orient se cunosc mai multe fierturi care acþioneazã în acest sens, fãrã însã sã poate decolora pãrul aºa cum face apa oxigenatã. În orice caz, se ºtie cã apa oxigenatã (perhidrolul) cu ajutorul cãreia se obþine decolorarea pãrului în timpurile moderne, a fost izolatã pentru prima oarã abia în anul 1818, de cãtre francezul Louis Jacques Thenerd. În niciun caz nu le putea fi accesibilã romanilor. Este interesant cã, dupã dispariþia imperiului roman, când reglementarea a dispãrut, prostituatele au mai continuat multã vreme sã-ºi vopseascã pãrul, ca semn distinctiv. Nu putem face speculaþii ca sã ne explicãm motivele, dar în literatura veche sud-europeana se face de mai multe ori referire la prejudecata conform cãreia blondele ar ceda mai uºor bãrbaþilor decât brunetele.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

Andronache nu pleacã Peste 5 milioane de euro are de recuperat secretar de stat în CEH de la Termoelectrica Ministerul Energiei pregãteºte de Acþiune în instanþã

C

omplexul Energetic Hunedoara are de recuperat 5.516.136 de euro de la Termoelectrica. Complexul Energetic Hunedoara dã în judecatã Termoelectrica, societate aflatã în dizolvare ºi lichidare voluntarã, pentru a recupera circa 5,52 milioane de euro, sumã rezultatã dupã tranzacþia din iulie 2012 între Termoelectrica ºi Electrocentrale Deva pe de o parte ºi Fortum Engineering de cealaltã parte. Monika BACIU Reprezentanþii Complexului cer instanþei ºi compensarea parþialã a acestei sume cu contravaloarea cheltuielilor angajate de Termoelectrica înainte de luna decembrie 2001 ºi preluate de Electrocentrale Deva, adicã 2,25 milioane lei plus dobânda aferentã. ”Termocentralele într-o anumitã perioadã aparþineau de Termoelectrica, la momentul separãri Termoelectrica a rãmas datoare cãtre Electrocentrale Deva, la venirea mea în acest complex am gãsit aceastã situaþie ºi încercam sã recuperãm acei bani. Existã mai multe investiþii care la acea vreme s-au derulat prin Termoelectrica, când aceasta ºi-a oprit activitatea au rãmas acele datorii care noi le-am bãgat în consiliul de administraþie, acesta ne-a aprobat trimiterea în judecatã ºi încerc sã recuperez aceºti bani”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara.

Sumele de recuperat sunt de ordinul milioanelor de euro, iar dacã acestea vor fi recuperate banii vor fi utilizaþi pentru realizarea unor investiþii. ”Între 5 ºi 6 milioane de euro, sunt sume mari pentru cã investitile sunt foarte mari. Sunt convins cã vom câºtiga procesul iar mai departe vom vedea cum anume vom recupera datoriile. Eu cred la aceastã orã ca pe partea de investiþii din partea energeticã este rezolvatã, acum lucrãm pentru a atrage

fondurile pentru partea minierã, încercam sã mai dezvoltãm în paralel ºi alte producþii de energie care sã ne permitã ca megawatul sã fie mai ieftin”, a mai precizat sursa citatã. Ambele societãþi, atât Complexul Energetic Hunedoara cât ºi Termoelectrica, sunt deþinute de statul român, doar cã Termoelectrica e în dizolvare ºi lichidare voluntarã pe când CE Hunedoara, care a absorbit de curând Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani, se

privatizare. Termoelectrica a fost înfiinþatã în anul 2000 ca urmare a reorganizãrii Companiei Naþionale de Electricitate CONEL ºi era în acea perioadã unul dintre cei mai mari producãtori de energie electricã ºi termicã. Atunci, Termoelectrica avea aproape 30.000 de salariaþi ºi 19 sucursale mai peste tot în þarã. Acum are doar trei sucursale, la Brãila, Borzeºti ºi Doiceºti ºi patru filiale, Electrocentrale Bucureºti, Deva, Galaþi ºi Paroºeni. Compania mai este acþionar minoritar la Complexurile Energetice Craiova, Rovinari ºi Turceni. Complexul Energetic Hunedoara include termocentralele Mintia, Paroºeni, dar ºi minele viabile de cãrbune Vulcan, Lonea, Livezeni ºi Lupeni. Compania produce ºi furnizeazã energie electricã ºi termicã ºi exploateazã minele de huilã. Decizia privind acþionarea în instanþã a Termoelectrica a fost luatã de Adunarea Generalã a Acþionarilor CEH în luna iulie.

D

irectorul general al Complexului Energetic Hunedoara nu pleacã la Bucureºti. În ultima perioadã s-a vehiculat faptul cã Daniel Andronache ar urma sã renunþe la funcþia de conducere de la CEH în favoarea unui post de secretar de stat în Ministerul Energiei. Monika BACIU

Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara infirmã cu vehemenþã aceste zvonuri. ”O infirm în totalitate, nu s-a purtat cu mine nicio asemenea discuþie pentru funcþia de secretar de stat, eu sunt convins cã pot sã continui ceea ce am început aici. Nu cred cã se intenþioneazã sã fiu schimbat ºi atât timp cât mi se dã mandat eu voi face treaba aici. Mie nu-mi place sã

las lucrurile la jumãtate, am început ºi vreau sã demonstrez cã în 2, 3 ani acest complex va fi competitiv ºi nu vor mai fi probleme”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH Mai mult, Andronache a precizat cã propuneri de genul acesta au existat, douã la numãr, pe care le-a refuzat. Propunerile au fost fãcute înainte ca acesta sã fie numit director general al Complexului Energetic Hunedoara.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

CEH cautã sã elimine hoþii din vagoane C

omplexul Energetic Hunedoara cautã soluþia potrivitã pentru a elimina hoþii de cãrbuni din vagoane. Asta dupã ce s-au constatat în continuare pierderi ce încã nu au putut fi cuantificate. Diana MITRACHE Hoþii de cãrbuni din Valea Jiului au intrat în vizorul noii conduceri a Complexului Energetic Hunedoara, dupã ce aceºtia au continuat sã dea atacul la garniturile de tren încãrcate cu huilã. Firmele de pazã au fost chemate la discuþii ºi ºefii din sistemul energetic hunedorean urmeazã sã ia noi decizii ca sã îi elimine pe lopãtari. Asta pentru cã furã din munca minerilor. „Pierderile sunt deranjante. Soluþii încã nu am gãsit, dar purtãm discuþii cu firma de pazã

ca sã gãsim soluþii. Lucrul care mã deranjeazã cel mai tare este cã furã din munca noastrã ºi a foºtilor lor colegi, pentru cã unii au lucrat la minã, deci, în general, a celor care muncesc zi de zi pentru o bucatã de pâine”, a afirmat Daniel Andronache,

directorul general CEH. ªi pierderile din vagoane sunt importante ºi cantitatea

încãrcatã la prepaþie, ori la minã, ajunge sã fie furatã direct din vagoane, de cei care îºi riscã viaþa pentru astfel de hoþii, iar pierderile se cumuleazã cu cele deja existente în sistem. „Chiar dacã procentual nu pare o pierdere mare, fiecare pierdere micã, cumulatã ne duce la niºte pierderi mari ºi ºtim foarte bine cã preþul energiei este foarte mic pentru producþia termo ºi noi trebuie sã facem orice pentru a reduce aceste pierderi”, amai adãugat Andronache. Responsabilii din Complexul Energetic Hunedoara au luat legãtura ºi cu poliþia ºi cu firma de pazã ºi împreunã cautã soluþia optimã. Din pãcate, însã, hoþii nu se prea tem ºi numai în Colonia din Aninoasa sunt zeci de oameni cu dosare penale pentru furt de cãrbuni.

CEH - negocieri doar cu sindicatul reprezentativ

D

ouã sindicate se bat acum în instanþã pentru a obþine reprezentativitatea în discuþiile cu Complexul Energetic Hunedoara, iar cei din urmã spun cã aºteaptã decizia judecãtorilor ca sã demareze negocierile. Diana MITRACHE Minerii ºi energeticienii ar putea avea un contract colectiv de muncã unic, în care nicio parte sã nu aibã de pierdut. Totul depinde de cine va câºtiga întâietatea ºi se va aºeza la masa discuþiilor. „Acum, dupã fuziune, trebuie sã ºtim care e

reprezentativitatea. Am trimis adrese cãtre cele douã sindicate care se luptã în instanþã, cã dupã cum ºtim, ei sunt împãrþiþi în douã pãrþi aproximativ egale, ºi aºteptãm rãspunsul sã vedem ce spune sentinþa judecãtoreascã în privinþa sindicatului reprezentativ cu care vom negocia”, spune

Daniel Andronache, director generalal CEH. Minerii au ajuns din ce în ce mai puþini ºi sindicaliºtii i-au dezbinat, dupã ce s-au înfiinþat din ce în ce mai multe sindicate. Acum bãtãlia a ajuns în instanþã ºi cei care vor câºtiga se vor aºeza la masa negocierilor. Indiferent, însã, de numele sindicatului, responsabilii CEH dau asigurãri cã la negocieri, minerii nu vor avea de pierdut. „Eu sper ca la negoieri, minerii sã nu

Mineri în Valea Jiului, constructori în Europa

A

u venit în Valea Jiului pentru un loc de muncã în minerit, iar în urma disponibilizãrilor se vãd nevoiþi sã plece peste hotare. Este vorba de mineri care o parte au venit aici pentru a lucra în subteran, dar care vor pãrãsi sistemul. Monika BACIU Urmeazã un nou val de disponibilizãri, iar Centrul de Calificare, Recalificare ºi Perfecþionare din Petroºani oferã o gamã variatã de cursuri de reconversie profesionalã pentru aceastã categorie de persoane. ”Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara prin Centrul de Formare Profesionalã din Valea Jiului stã la dispoziþia acestor persoane cu o gamã foarte largã de cursuri de formare profesiopiardã din drepturi. Vreau sã discutãm mai mult, nu sã negociem ºi sã facem o gândire comunã pentru viitor. Nu negociem cã dãm un leu sau luãm un leu, ci vreau o gândire comunã în care sã fie foarte clare intenþiile conducerii Complexului ºi nu îmi doresc sã iau nimic din drepturile salariaþilor”, a mai adãugat Andronache. În acest moment, energeticienii au un contract colectiv de muncã, în timp ce minerii au un altul, iar la final se doreºte unul singur. Sunt acum discrepanþe, chiar ºi în ce priveºte ziua de salariu.

nalã, respectiv 32 de meserii pe care noi suntem autorizaþi. În toate domeniile de activitate, respectiv construcþii, industria alimentarã, industria textilã ºi servicii. În general aproape

majoritatea minerilor care au venit în baza noastrã de date se orienteazã spre cursurile din domeniul construcþii. Dânºii dupã ce obþin aceastã calificare ne declarã cã se duc în

afarã sã lucreze. Aceste diplome sunt recunoscute atât la nivel naþional cât ºi în Uniunea Europeanã”, a declarat Dorina Uifãlean, ºef Centrul de Calificare, Recalificare ºi Perfecþionare din Petroºani. Mulþi dintre foºtii mineri s-au calificat în domeniul construcþiilor lucru care le-a permis sã plece chiar peste hotare la lucru. ”O parte din ei se angajeazã la locurile de muncã care sunt vacante în Valea Jiului, alþii dintre ei în þarã unde gãsesc loc de muncã, iar o parte pleacã în strãinãtate”, a mai spus sursa citatã. Anii trecuþi minerii s-au reorientat ºi spre patiserie, brutãrie. Mulþi dintre ei dupã ce au pãrãsit sistemul minier au luat calea strãinãtãþii.


12 Actualitate

T

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

Temperaturile medii din România vor creºte cu peste 4 grade Celsius, în urmãtorii 50-100 de ani

emperaturile medii din România vor creºte cu peste 4 grade Celsius, în urmãtorii 50-100 de ani Prognozele meteorologice relevã faptul cã, în România, va avea loc o creºtere a temperaturilor medii cu peste patru grade Celsius în urmãtorii cel puþin 50 de ani, mai ales în zona de sud a þãrii, potrivit anexei la Hotãrârea Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naþionale a României privind Schimbãrile Climatice /SNSC/ 2013-2020, publicatã în Monitorul Oficial. Astfel, modelele climatice demonstreazã faptul cã temperaturile medii anuale în România vor continua sã creascã în mod constant, mai ales vara ºi iarna, deºi România va continua sã aibã o climã temperatã ºi patru anotimpuri. Modificãrile estimate de specialiºti pentru urmãtorii 50 - 100 de ani relevã cã, la nivel naþional, va avea loc o creºtere cu douã grade Celsius a temperaturilor medii în anotimpul de iarnã ºi o creºtere cu peste trei grade Celsius a temperaturilor medii în anotimpul de varã (3,5 grade Celsius în nord ºi 4,3 grade Celsius în sud). Potrivit documentului citat, în zonele situate în afara arcului carpatic, în special, se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul de iarnã, în timp ce, în zonele din

sudul ºi sud-estul þãrii, se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul de varã, cele mai afectate fiind zonele urbane, din cauza densitãþii mãri a construcþiilor. În ceea ce priveºte precipitaþiile, meteorologii preconizeazã cã acestea vor fi mai mari pentru perioade scurte de timp ºi pe suprafeþe reduse, ceea ce va conduce la creºterea frecvenþei viiturilor. În contrapartidã, vor creºte perioadele secetoase mai mari, ceea ce va conduce la un deficit al resurselor de apã, pericol de producere de incendii forestiere, pierderea biodiversitãþii, degradarea solului ºi a ecosistemelor ºi deºertificarea. "Chiar dacã existã posibilitatea cã regimul precipitaþiilor sã nu se schimbe semnificativ în anotimpul de iarnã, cu excepþia unei uºoare

creºteri în nord-vestul þãrii ºi uºoare scãderi în sud-vest, se preconizeazã o scãdere generalã a precipitaþiilor în anotimpul de varã de pânã la 40%, mai ales în sudul ºi sud-estul þãrii. Rata zilnicã medie a precipitaþiilor pentru România se va reduce cu circa 20%', se menþioneazã în

SNSC 2013-2020. Strategia Naþionalã asupra Schimbãrilor Climatice 2013-2020 a fost aprobatã de Guvern în data de 25 iulie 2013 ºi þine cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbãrilor climatice ºi de documentele relevante elaborate la nivel european, precum ºi de experienþa ºi cunoºtinþele dobândite în cadrul unor acþiuni de colaborare cu parteneri din strãinãtate ºi instituþii internaþionale de prestigiu. Convenþia Naþiunilor Unite asupra Schimbãrilor Climatice /UNFCCC/ a fost parafatã în anul 1992 la Rio de Janeiro,

fiind, în prezent, ratificatã de peste 190 de þãri. În România, UNFCCC a fost ratificatã prin Legea nr. 24/1994. Convenþia stabileºte cadrul general de acþiune privind combaterea schimbãrilor climatice, definite în sensul acestui document prin stabilizarea emisiilor antropice de gaze cu efect de serã la un nivel care sã previnã influenþa periculoasã a activitãþilor umane asupra sistemului climatic. În condiþiile actualului stadiu de negociere, conþinutul ºi condiþiile de implementare a unui nou Acord Internaþional sunt prevãzute a se finaliza pânã în anul 2015, urmând ca intrarea în vigoare a acestuia sã nu depãºeascã anul 2020. Dacã analizele economice realizate înaintea producerii crizei economice actuale indicau costuri ridicate legate de atingerea obiectivelor de reducere, actualizarea acestora în noile condiþii generate de aceastã crizã estimeazã un cost de aproximativ 1% din PIB, pânã în anii 2050, se aratã în Strategia Naþionalã a României privind Schimbãrile Climatice. (Agerpres)


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

Giratoriu terminat, magazin în construcþie

S

ensul giratoriu de la Livezeni s-a construit în proporþie de 90 %, însã traficul în zonã este încã greoi. Lucrurile vor sta aºa pânã la finalizarea magazinului Kaufland. Luiza ANDRONACHE

Livezeniul a a fost cel mai nevralgic punct al Vãii Jiului în ultimele sãptãmâni, de când muncitorii au început sã lucreze la recon-

figurarea drumului. ªoferii ºi-au pierdut de nenumãrate ori rãbdarea, iar asta pe bunã dreptate, pentru cã trebuiau sã aºtepte verde de la muncitori ºi câte 10, 15 minute. Uneori, cozile de maºini s-au întins pânã aproape de intersecþia cu defileul pe sensul de mers Aninoasa – Petroºani ºi pânã în Aeroport de cealaltã parte. Dar, ce a fost

mai greu a trecut, spun reprezentanþii primãriei. „ În proporþie de 90 %, giratoriul este finalizat. Aceste este amplasat pe Drumul Naþional care aparþine de CNADR, iar în cel mai scurt timp urmeazã sã se circule la parametrii normali ”, a declarat Daniel Viºan, ºef SPADPP – Primãria Petroºani. Construcþia sensului gira-

care le avem noi la acest moment, am înþeles cã undeva la mijlocul luni octombrie va funcþiona acest magazine Kaufland”, a mai spus Viºan. Aici va fi un întreg complex comercial de circa 19.000 de mp. Dintre aceºtia, 4.500 de mp sunt destinaþi magazinului în sine, dar vor fi construite ºi 250 de locuri de parcare. Ca întindere, acesta este cel mai mare supermarket din Valea Jiului, iar valoarea investiþiei depãºeºte 6 milioane de euro.

toriu ºi reconfigurarea drumului prin amenajarea de trotuare, a unor staþii de maxi taxi ºi lãrgirea benzilor de circulaþie, se fac de cãtre firmã angajatã pentru construcþia magazinului Kaufland. Cum viitorul centru comercial va fi cel mai mare din judeþ de acest fel, era nevoie ºi de cãi de acces potrivite. “ Din datele pe

Locuitorii judeþului Hunedoara au început sã apeleze tot mai des la serviciile firmelor de asigurãri

T

ot mai mulþi oamenii au început sã realizeze importanþa asigurãrii bunurilor pe care le au ºi dacã în urmã cu câþiva ani, puþini erau cei care îºi asigurau viaþa, locuinþa sau maºina, acum, numãrul celor apeleazã la societãþile de asigurãri, este tot mai mare de la o lunã la alta. Luiza ANDRONACHE Convinºi sã intre în rândul oamenilor din Occident, locuitorii judeþului Hunedoara sunt mai ales datoritã faptului cã orice lucru poate fi asigurat în ziua de astãzi. Unii îºi asig-

urã animalele de companie, cântãreþii îºi asigurã vocea, iar sportivii diferite pãrþi ale corpului, care le sunt puse în pericol în timpul practicãrii meseriei. Oamenii din partea de nord a judeþului Hunedoara, în special, îºi fac tot felul de asigurãri.

“Avem mai mulþi clienþi în ultimii doi ani decât aveam acum 5 ani, spre exemplu. Facem asigurãri de la cele mai comune pânã la cele

individuale, dupã ideea fiecãrui client”, a declarat directorul unei firme de asigurãri. În unele cazuri, la oferta, cei care încheie o poliþã de asigurare, primesc chiar ºi una bonus, de rãspundere civilã specialã. Aceasta, ar putea fi comparatã uºor cu una casco, cum este în cazul maºinilor, însã aici vorbim de câini.Adicã, proprietarii de câini, pot plãti daune celor care au flost

muºcaþi de animalul loc. De asemenea, o alta asigurare în vogã printre hunedoreni, este ºi cea pentru excursii. Dar, la nivel general, cele, pentru casã ºi maºinã, rãmân cele mai cãutate în rândul publicului larg. Singurele lucruri care nu pot fi asigurate sunt banii ºi titlurile. Pentru bunuri precum bijuterii, colecþiile numismatice, obiecte ºi servicii confecþionate din aur sau argint, cãrþile rare sau arme de foc, înainte se face o evaluare de cãtre specialiºti, dupã care se stabileºte o valoare a poliþei de asigurare.


14 Program & Horoscop

10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:15 Ediþie specialã 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:25 Legendele palatului – Gyebaek (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 SCENART 17:30 O9ATITUDINE Protecþia Consumatorilor 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

9:30 Mamã de împrumut (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Soþia perfectã (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Cometa ucigaºã 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea româneascã 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 22:30 Butonul de panicã 0:00 ªtirile B1

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

10:00 Teleshopping 10:20 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Fata maharajahului 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Amintiri ºterse (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Vãpaia din adâncuri 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 CSI: Miami 0:05 Nu privi înapoi

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa aveþi idei originale, cu care partenerul de viaþã este de acord. Profitaþi de ºansele care se ivesc azi. Aveþi spor la treabã ºi sunteþi hotãrât sã nu lãsaþi nimic neterminat. Ar fi bine, totuºi, sã nu exageraþi cu munca. S-ar putea sã aveþi mici probleme financiare.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Pastila Vouã (r) Cuscrele Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Furtunã balticã

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Poveºtiri de noapte

10:00 11:30 12:30 13:15 14:00 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Restaurant Europa (r) Gaºca (r) Teleshopping Dragostepunctro (r) Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Iffet Voinþã de femeie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digisport Show 11:30 WTC IronMan 2013 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Legia Varºovia Steaua 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Legia Varºovia Steaua 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FANATIK Show 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa aveþi ocazia sã faceþi cunoºtinþã cu un om de afaceri cu experienþã, care vã împãrtãºeºte câteva dintre secretele sale. Întâlnirea aceasta vã încurajeazã sã intraþi în afaceri. Aveþi ºanse mari de reuºitã. Nu actionaþi în grabã!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi idei bune, pe care vã sfãtuim sã le folosiþi în afaceri. Dacã nu vã ajung banii, împrumutaþi-vã de la o rudã mai în vârstã! Ar fi bine sã vã sfãtuiþi cu partenerul de viaþã. Nu vã extenuaþi! ªi mâine este o zi.

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 15:00 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

21

23 iulie *** 22 august

Azi nu vã puteþi respecta programul, aºa cã este indicat sã nu vã faceþi un plan strict. Dimineaþa plecaþi într-o scurtã cãlãtorie ºi cunoaºteþi o persoanã mai în vârstã, care vã oferã sfaturi utile în legãturã cu o afacere. Nu vã pripiþi. Aveþi rãbdare!

23 august *** 22 septembrie

Puteþi sã vã puneþi în practicã planurile de ascensiune socialã. De asemenea, sunt favorizate afacerile ºi relaþiile cu colaboratorii. Profitaþi din plin de aceastã zi, dar nu forþaþi nota. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

Sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã ºi aveþi ºanse mari pe plan social ºi sentimental. Este o zi favorabilã contactelor cu persoane importante ºi comunicãrii. Deciziile pe care le luaþi în privinþa relaþiilor parteneriale sunt corecte.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi foarte bine dispus ºi aveþi ocazia sã luaþi o decizie importantã cu privire la problemele financiare ale familiei. Puteþi aborda probleme serioase din domeniul afacerilor ºi reuºiþi sã terminaþi lucrãrile.

Aveþi idei excelente ºi sunteþi hotãrât sã le puneþi în aplicare. Aveþi ocazia sã demaraþi o activitate nouã. Capacitatea de comunicare vã ajutã sã vã faceþi noi prieteni printre persoane importante.

23 noiembrie *** 20 decembrie Luaþi decizii inspirate, care vã asigurã reuºita pe plan social ºi succesul în relaþiile sentimentale. Este o zi favorabilã comunicãrii ºi cãlãtoriilor de afaceri. Aveþi idei bune.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã. Dimineaþa vã puteþi ocupa de afaceri ºi aveþi ambiþia sã terminaþi lucrãri mai vechi. Este o zi favorabilã comunicãrii cu cei tineri din familie.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa vã hotãrâþi sã plecaþi într-o cãlãtorie, pentru a rezolva o problemã a partenerului de viaþã. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme financiare, dar evitaþi speculaþiile.

21 februarie *** 20 martie Intenþionaþi sã plecaþi într-o excursie cu prietenii, dar ar fi bine sã nu uitaþi cã aveþi ºi treabã acasã. Sunteþi inspirat ºi rezolvaþi probleme dificile.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

Centrul vechi al Vulcanului, reabilitat pe bani din bugetul local

D

upã ce anul trecut Primãria Vulcan a reabilitat strãzile din Nordul centrului vechi al municipiului, acum venit ºi rândul pãrþii din sud. Banii necesari vin de la bugetul local. Carmen COSMAN

Nu mai puþin de 1,460 milioane de lei, fãrã TVA, a alocat Primãria Vulcan de la bugetul local pentru

realizarea lucrãrilor de reabilitare a unor strãzi din Centrul Vechi al municipiului. Iar din valoarea totalã estimatã iniþial de autoritatea alocatã pentru acest

RESTRICÞII LA APÃ!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru pentru miercuri, 28 august 2013, în oraºul Aninoasa, între orele 8,00 - 20,00. Zona afectatã: Oraº Aninoasa inclusiv cartierul Iscroni Motivul restricþiei - montare debitmetru strada Centru II, zona Sector Aninoasa ºi în Municipiul Petroºani, între orele 8:00 - 17:00. Zona afectatã: Cartier Aeroport ºi zona industrialã Livezeni. Motivul restricþiei - montare vanã automatã strada. ªoimilor. Mulþumim pentru înþelegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

contract, suma aferenta procentului de cheltuieli diverse si neprevãzute a fost calculatã la 43.000 lei.

F

inanþarea de la Guvern a fost suspendatã Proiectul include strãzile Pajiºtei, Aleea Trandafirilor ºi Mihai Viteazu nord. „Reabilitarea strãzilor din centrul vechi a fost inclusã în programul guvernamental 10.000 de kilometri de drumuri judeþene ºi locale. Cum acest proiect nu a mai primit finanþare, banii i-am alocat noi, de la bugetul local. Anul trecut am fãcut partea de Nord, iar anul acesta am alocat fonduri de

ANUNÞ IMPORTANT Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente semestrului I 2013 (energie electricã), se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã: · În intervalul 03.09 – 06.09.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F · În intervalul 10.09 – 13.09.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O · În intervalul 17.09 – 20.09.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani). Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 23.09.2013 – 25.10.2013. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

la buget pentru partea de Sud”, a declarat primarul municipiului Vulcanului, Gheorghe Ile. Execuþia proiectului a fost scoasã la licitaþie, iar în cursã s-au înscris 5 ofertanþi. Licitaþia a fost câºtigatã, dupã criteriul preþului cel mai scãzut, societatea Drupo SRL din

Anunþ important pensionari Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pentru anul 2012 (gratuitãþi energie electricã), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani ), pânã în data de 15.10.2013. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Cãlan, pentru suma de 934.728,19 lei. Primarul Gheorghe Ile a mai precizat cã reabilitarea strãzilor din centrul vechi al municipiului era absolut necesarã pentru cã astfel de lucrãri nu au mai fost efectuate de multã vreme.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 August 2013

Cartierul Dallas din Vulcan, o lume diferitã

O

amenii care locuiesc cartierul Micro 3 B din Vulcan sau Dallas, cum este mai cunoscut, trãiesc într-o lume proprie, diferitã faþã de realitatea din restul oraºului. Din pãcate, aceastã situaþie este creatã de patronii micilor magazine din cartier, care profitând de gradul de sãrãcie al oamenilor ºi mai ales de distanþa pânã la piaþa din localitate, afiºeazã preþuri ºi de trei ori mai mari faþã de alte magazine. Luiza ANDRONACHE

Oamenii, neavând încotro, trebuie sã cumpere cele necesare chiar ºi în aceste condiþii. “ La noi totul e mai scump, deºi suntem mai sãraci. Dar uitaþi, un kg de cartofi este 2, 5 lei, iar în oraº este 1, 5 lei. Distanþa este mare ºi este

greu sã cãrãm atâtea plase, aºa cã luãm de aici”, ne-a declarat o femeie. ªi, în plus de asta, unul din motivele

pentru care patronii opereazã astfel de preþuri este acela cã ei vând ºi la mica înþelegere, pe datorie.

Pentru cã trebuie sã aºtepte pânã când sã îºi recupereze banii, comercianþiii vând legumele, fructele sau mezelurile chiar ºi cu adaosuri de 300 %. Aºa se face cã dacã un kg de mere, în orice piaþã din Valea Jiului îl poþi lua acum ºi cu 2 lei, aici, în Dallas, se cumpãrã cu cel puþin 4 lei. Cei care locuiesc aici sunt conºtienþi de difereþele de preþ, dar rar merg în oraº pentru cumpãrãturi uzuale. O fac mai ales atunci când iau salariul, cei care lucreazã, pentru cã atunci cumpãrã mai multe alimente.

Casele de pe Maleia nu mai sunt în pericol

C

ei de la Apele Române Craiova au scos la licitaþie o lucrare de regularizare a pârâului Maleia, de la Petroºani, care trebuia sã se execute urgent. Aici, situaþia era destul de gravã, în condiþiile în care câteva case riscau sã fie luate de ape la o ploaie mai serioasã, iar pe alocuri malul s-a erodat foarte mult. Luiza ANDRONACHE S-a fãcut o licitaþie la Apele Române Craiova la care s-au prezentat 9 firme, iar în urma procedurii de

evaluare s-a ºi desemnat câºtigãtorul, aºa cã în prezent, lucrãrile sunt în curs de execuþie. “ Se lucreazã de circa douã sãptãmâni la regularizarea pârâului Maleia”, ne-a

declarat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Petroºani. Aici este vorba de doi km de mal în amonte de INSEMEX, iar în prima fazã se fac 780 de metri în regim de urgenþã. În urma ploilor din vara trecutã au avut loc

eroziuni serioase de mal, iar în cazul în care licitaþia s-ar fi contestat ºi lucrarea întârzia sã înceapã, aici ar fi fost o mare problemã pentru familiile care au casele construite aproape de mal.

Poºta Românã a finalizat prima etapã a procesului de restructurare

A

proape 2.400 de angajaþi ai Poºtei Române au optat pentru disponibilizarea colectivã în cadrul primei etape a procesului de restructurare a companiei. Potrivit unui comunicat remis de Poºta Românã, etapa finalizatã face parte din procesul de restructurare a Poºtei Române, ce are ca obiectiv pe termen scurt restabilirea echilibrului între volumul de prestaþii poºtale ºi numãrul de angajaþi ai companiei, asigurând astfel premisele creºterii competitivitãþii Poºtei Române pe piaþa serviciilor poºtale, piaþã liberalizatã începând cu luna ianuarie 2013. “În perioada 18 23 august 2013, un numãr de 2.392 de angajaþi ai companiei au optat individual, în scris, pentru disponibilizarea colectivã. În conformitate cu calendarul procesului de restructurare a Poºtei Române, în perioada 28 - 31 august 2013 va avea loc testarea profesionalã a angajaþilor, având ca obiectiv selectarea personalului, pe baza cunoºtinþelor specifice posturilor ocupate.La finalul procesului de restructurare, din cadrul Poºtei Române vor fi disponibilizaþi în total 3.650 de anga-

jaþi, pe baza procedurii ºi a setului de criterii stabilite de conducerea companiei, de comun acord cu Sindicatul Lucrãtorilor Poºtali din România”, se aratã în comunicatul Poºtei Române. Echipa de management a Poºtei Române are ca obiective principale creºterea veniturilor, reducerea cheltuielilor ºi consolidarea poziþiei de lider pe piaþã a companiei, în contextul liberalizãrii totale a pieþei serviciilor poºtale începând cu data de 1 ianuarie 2013. Poºta Românã este lider pe piaþa serviciilor poºtale în România, are o cifrã de afaceri anualã de peste 1,2 miliarde lei ºi opereazã printr-o reþea de peste 5.600 de oficii poºtale cu acoperire naþionalã. Anual sunt procesate sute de milioane de trimiteri poºtale ºi sunt distribuite cãtre 5.000.000 de beneficiari drepturi bãneºti aferente sistemului public de pensii, al asigurãrilor sociale de stat, IOVR, agricultori ºi pensii militare.


CVJ NR. 438, MIERCURI 28 AUGUST 2013