Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 435

Cronica Vãii Jiului Vineri, 23 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

De-a râsu’ – plânsu‘

A secat “izvorul” de la Universitatea Petroºani. ApaServ ºi-a reparat conducta!

Ape infecte ºi nepãsare crasã

M

izerii cât cuprinde, nepãsare, indolenþã ºi amenzi ºi averistmente de la Garda de Mediu. Aºa stau lucrurile când vine vorba despre apa care traverseazã centrul municipiului Petroºani, unde administraþia localã nu mai ºtie cum sã stopeze poluarea.

>>> PAGINA PAGINA A 7-A

ªase luni, ºomeri, dupã minerit

M

inerii disponibilizaþi primesc ajutoare doar 6 luni. Aceasta este perioada medie pe care minerii ce pleacã din sistemul extractiv al Vãii Jiului o vor petrece ca asistaþi, dupã care devin pensionari.

>>> PAGINA PAGINA A 10-A

Începând din noiembrie,

La Mina Petrila vor începe primele lucrãri de închidere

E

ste o certitudine cã în urmãtorii ani în Valea Jiului vor rãmâne doar patru unitãþi miniere.

>>> PAGINA PAGINA A 11-A

Traficant de droguri cinci ani de închisoare

U

S

ute de localnici din Petroºani beau „apã de izvor” ºi spun cã este mult mai bunã decât cea de la robinete, fãrã sã ºtie cu adevãrat ce consumã. Doar printr-o întâmplare adevãrul iese la ivealã, aºa cum s-a întâmplat cu „izvorul” de la Universitatea Petroºani, care brusc a „secat”. >>> PAGINA A 3-A

nul dintre cei mai mari traficanþi de droguri din Valea Jiului, Alexandru Emil Bãloi, prins la finele lunii mai a.c., cã-ºi cultiva într-un apartament cannabis, va sta cinci ani dupã gratii.

>>> PAGINA PAGINA A 13-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 August 2013

S

ute de localnici din Petroºani beau „apã de izvor” ºi spun cã este mult mai bunã decât cea de la robinete, fãrã sã ºtie cu adevãrat ce consumã. Doar printr-o întâmplare adevãrul iese la ivealã, aºa cum s-a întâmplat cu „izvorul” de la Universitatea Petroºani, care brusc a „secat”. Zeci de oameni cãrau zilnic bidoane cu apã de la „izvorul de la Universitatea Petroºani”. De ani de zile apa þâºnea din pãmânt, iar cineva s-a gândit sã ºi amenajeze locul. În mlaºtina creatã de scurgerea apei au fost montate câteva dale de beton, iar pentru ca accesul sã fie mai facil, din parcare s-au construit niºte trepte din lemn, cu balustradã, mai ales cã vârstnicii erau cei care veneau cel mai des aici. Iar pãrerea unanimã era cã apa este foarte bunã, rece ca gheaþa, ºi net superioarã celei de la robinet. Asta deºi nimeni nu a fãcut nicio analizã a apei, niciodatã. De câteva zile, izvorul a secat. Nicio picãturã de apã nu mai curge pe þeava ce iese dintr-un mini-cãmin din beton. Iar cei care erau obiºnuiþi sã vinã aici dupã apã au fost dezamãgiþi sã constate cã izvorul lor preferat nu mai are apã. „O sã caut alt izvor,

De-a râsu’ – plânsu‘

A secat “izvorul” de la Universitatea Petroºani. ApaServ ºi-a reparat conducta!

dar tare îmi plãcea apa de aici. Nu ºtiu ce s-a întâmplat, cred cã seceta este de vinã”, a spus un bãrbat care a rãmas cu bidoanele goale. ªi ca el, mulþi alþii, care cãutau explicaþii ºtiinþifice pentru secarea sursei de apã. Misterul a fost dezlegat, însã, repede, iar explicaþia este pe cât de simplã, pe atât de hilarã.

A

izvorul

pa Serv a „secat”

„Izvorul” atât de apreciat de o grãmadã de oameni din Petroºani provenea de fapt de la o conductã spartã a furnizorului de apã potabilã din Valea Jiului, SC ApaServ Valea Jiului SA. ªi, odatã cu remedierea defecþiunii, s-a gãtat ºi cu „apa

eau „apã de izvor”, B dar nu ºtiu ce consumã

Sute de oameni din Petroºani iau zilnic apã de la izvoarele din zonã. Niciunul nu este, însã, avizat, dar nimãnui nu îi pasã. Oamenii fac asta de zeci de ani ºi nu se tem cã apa ar fi contaminatã, chiar rapoartele Direcþiei de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara au scos la ivealã faptul cã nu toate izvoarele sunt potabile. Captãrile de apã au fost amenajate de localnici, dar nicãieri nu este vreo

de izvor”. Informaþia a fost confirmatã ºi de Cristian Ionicã, ºef Departament

Producþie la ApaServ Valea Jiului SA. „Da, într-adevãr, acolo era o aerisire, care în timp s-a astupat ºi nu am ºtiut de ea. Am avut unele bãnuieli, dar acolo este, de fapt, o reþea mai veche, cu care ne-am intersectat, ºi care nu apãrea pe hãrþile noastre”, a declarat Cristian Ionicã. Vechea conductã venea de la rezervorul de la Brãdet, situat mai sus de Universitatea Petroºani, o zonã de deal, cu sol instabil, care în timp a afectat ºi conducta. ªi, cum spãrtura

era în pãmânt, a fost destul de dificil de gãsit locul cu probleme. Iar dupã repararea spãrturii, presiunea în aval a scãzut ºi „izvorul” a rãmas fãrã apã.

inscripþie din care sã rezulte cã apa e potabilã. Chiar ºi aºa, însã, izvoarele sunt la mare cãutare, cu atât mai mult cu cât apa de aici este gratuitã! Car men COSMAN


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 August 2013

Vizitã de lucru, la Petroºani

O delegaþie din Varpalota aflã cum se implementeazã proiectele europene

Î

nvaþã pe bazã de reciprocitate. O delegaþie de funcþionari publici din oraºul înfrãþit Varpalota, a sosit la Petroºani pentru a învãþa despre implementarea proiectelor cu finanþare europeanã.

Acþiunea se deruleazã în baza parteneriatului de înfrãþire dintre cele douã localitãþ, iar edilul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi considerã cã acest schimb de

experienþã este unul benefic pentru ambele localitãþi. “E o nouã etapã în relaþiile dintre noi ºi Varpalota, cei care astãzi sunt la Petroºani sunt funcþionari publici în primãria de acolo.

Douã firme asistã proiectul de management al deºeurilor de la CJH

S

ervicii de asistenþã pentru proiectul de management al deºeurilor din judeþul Hunedoara. Consiliul Judeþean Hunedoara a achiziþionat “asistenþa tehnicã pentru sprijin în managementul proiectului ºi campanii de conºtientizare publicã în cadrul Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”. Monika BACIU

Consiliul Judeþean Hunedoara implementeazã cu finanþare POS Mediu Axa prioritarã 2, Domeniul Major de Intervenþie 1 „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deºeurilor ºi extinderea infrastructurii de management al deºeurilor” proiectul Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara. În Caietul de Sarcini sînt prezentate activitãþile ce urmeazã a fi prestate în cadrul realizãrii contractului de asistenþã tehnicã în managementul proiectului ºi campanii de conºtientizare publicã în cadrul proiectului ”Sistem de management integrat

al deºeurilor în judeþul Hunedoara”. În cadrul prezentului contract prestatorul trebuie sã ducã la bun sfîrºit urmãtoarele activitãþi: •Asistenþa tehnicã în managementul proiectului, creºterea capacitãþii instituþionale a UIP/Beneficiar; suport în derularea achiziþiilor publice; •Asigurarea mãsurilor de informare, publicitate ºi constietizare cu privire la proiect. Contractul a fost atribuit unor societãþi din Iaºi, respective din Bucureºti. Astfel, S.C. AVENSA CONSULTING din Iaºi ºi AGRAFICS COMMUNICATION din Bucureºþi ºi-au adjudecat contractul în sumã de 1,445,607 RON.

Se ocupã cu preponderenþã de proiectele cu finanþare europeanã ºi au venit sã vadã ce am accesat noi, cum am implementat. La rândul nostru, cei care au fost acolo au vãzut ce s-a întâmplat la Varpalota. E un schimb de experienþã care cu siguranþã vom avea de câºtigat ºi noi ºi ei de pe urma derulãrii acestor proiecte cu finanþare europeanã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Schimbul de experinþã a început când o delegaþie a funcþionarilor publici de la Petroºani din cadrul biroului de implementare a proiectelor finanþate de Uniunea Europeanã a fost la Varpalota. Existã diferenþe în ceea ce priveºte implementarea acestor proiecte. “Le vom face o micã prezentare despre proiectele pe care noi le-am accesat

cu toate proiecte noastre. Îi vom duce ºi în teren sã vadã ceea ce am fãcut ºi este un schimb de experienþã foarte interesant având în vedere cã programele sunt diferite, axele sunt diferite, modalitatea de accesare este diferitã ºi este un lucru foarte bun ºi foarte interesant. Este foarte bine ºi sã vedem cum va urmãtoarea perioadã de finanþare 20142020 sã vedem cum va fi structurat ºi sã vedem ce vom putea face în continuare”, a spus Paula Dragoº, ºef serviciu proiecte

europene din cadrul Primãriei Petroºani. La Varpalota existã în curs de implementare mai multe proiecte cu finanþare europeanã. Majoritatea dintre acestea vizeazã reabilitarea edificiilor. “În momentul de faþã avem proiecte europene de reabilitare a construcþiilor ºi a unor edificii din Varpalota dintre care ºi cele termice de anvelopare a blocurilor ºi realizarea unor parcuri”, a spus Petra Csongeto, funcþionar public în cadrul Biroului de Proiecte

europene de la Varpalota. Delegaþia maghiarã sperã sã înveþe lucruri noi la Petroºani, informaþiile acumulate aici sã poatã fi puse în practicã la Varpalota. “Noi credem cã desfãºurarea acestui schimb de experinþã ambele comunitãþi, ambele servicii din cele douã primãrii pot sã înveþe cum putem sã implementãm aceste proiecte, cum se implementeazã la noi, cum se implementeazã la Petroºani ºi sã vedem care sunt efectele proiectelor în cele douã oraºe europene”, a spus Syabolcs Kotzo, funcþionar public la Varpalota. Delegaþia de la Varpalota va petrece douã zile la Petroºani, timp în care vor vizita localitatea pentru a vedea cum s-au implementat proiectele cu finanþare europeanã, dar vor face ºi muncã de birou tot pe aceeaºi temã. Monika BACIU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 August 2013

Azilul de bãtrâni îºi aºteaptã chiriaºii

Þiganii din Valea Jiului participã la înmormântarea “regelui” Florin Cioabã

Þ

iganii din Valea Jiului ºi din restul judeþului au format o delegaþie care astãzi s-a deplasat la Sibiu, pentru a participa la funeraliile lui Florin Cioabã. În acest fel, spune unul din liderii zonali, sperã sã poatã aduce un ultim omagiu regelui lor. Luiza ANDRONACHE

C

el mai nou ºi mai modern azil de bãtrâni din Valea Jiului va fi inaugurat în scurt timp. Pentru început, însã, pânã ce vor sosi chiriaºii, locaþia va fi inauguratã ca sã primeascã grupa de copii de grãdiniþã. Diana MITRACHE

Situat într-un loc retras ºi gândit ca un azil de bãtrâni, ce va gãzdui ºi o grupã de copii de gridiniþã, locaþia de la intrarea in Petroºani va fi locul ideal pentru bãtrânii fãrã

vor avea aparþinãtori care sã îi viziteze”, a declarat Gabriel Bulf, preotul care se îngrijeºte de realizarea acestui centru social. Centrul social este construit ºi utilat dupã ultimele standarde în domeniu ºi, în fiecare

rude. Aºa s-a gândit ºi preotul Gabriel Bulf, cel care spune acum cã în scurt timp lucrãrile sunt gata. Asta pentru cã la 16 septebrie aici vin copiii de grãdiniþã. „Aproximativ 25 de copii vor avea programul ºi dupã grãdiniþã, adicã o masã ºi o activitate de aproximativ o orã, iar în centrul pentru vârstnici vor fi îngrijniþi 26 de bãtrâni, care vor primi, pe lângã asistenþa medicalã, asistenþã religioasã ºi îngrijirea necesarã, mai ales cã nu

camerã vor fi internaþi câte doi bãtrâni. În plus, ºi copiii de gridiniþã vor avea condiþii excelente, iar cele douã generaþii se vor completa reciproc. Totul va fi gata în curând ºi de asta ne asigurã pãrintele Gabriel, cel care s-a ocupat de tot pânã acum. „Noi sperãm ca centrul de zi

pentru copii sã funcþioneze odatã cu începerea ºcolii, adicã în 16 septembrie, iar centrul pentru vârstnici sã îºi deschidã porþile, cel mai târziu, la 1 octombrie, pentru cã mai e nevoie de câteva avize. Inaugurarea va avea loc la începutul lunii septembrie, când vor fi toate puse la punct”, a mai adãugat Gabriel Bulf. Un astfel de centru pentru vârstnici era absolut necesar, iar felul în care a fost construit, locaþia aleasã ºi faptul cã tot ceea ce se desfãºoarã acolo va fi dupã normele europene în domeniu, va face ca bãtrânii sã uite de singurãtate.

“O delegaþie formatã din zece persoane, cinci din Valea Jiului ºi cinci din celelalte localitãþi ale judeþului Hunedoara, se va deplasa la funeraliile domnului Cioabã. Este o pierdere mare pentru noi ºi pentru cultul penticostal, pentru cã el era pastor ºi a sprijinit mult ºi bisericile penticostale rrome”, ne-a declarat Teodor Mangu, preºedinte Asociaþia Partida Romilor Hunedoara.

Dar, domnul Cioabã ºi-a învãþat semenii sã meargã la ºcoalã, sã se integreze în societate, sã înveþe, sã persevereze ºi sã creeze o elitã. Am avut onoarea sã-l cunosc chiar personal”, a spus Teodor Mangu. De altfel, în Valea Jiului existã ca ºi pondere o anumitã categorie de þigani, care se deosebeºte de cele din alte zone ale þãrii. “La noi, în zonã sunt rromii de vatrã, nu din cei tradiþionali. Nu depindem de cutume, dar în

Pentru membrii acestei etnii, Cioabã, autointitulatul rege al comunitãþii rrome din România ºi din Europa, a fost un om de suflet, care i-a ajutat. De altfel, acestuia i se atribuie merite precum cel de dezvoltare a gradului de educaþiei pentru copiii din familiile rrome ºi nu numai. “Moartea lui înseamnã o pierdere mare nu numai pentru rromii din Valea Jiului, ci pentru cei din România ºi din toatã Europa. Tatãl lui Florin Cioabã a fost recunoscut ca rege la nivel internaþional în anul 1971 când a fost primul congres al rromilor. El a fost atunci ales de rromii din Europa, iar în România el reprezenta comunitatea rromilor cãldãrari. A fost un om de suflet, creºtin, a fãcut multe pentru aceastã etnie. Noi suntem împãrþiþi în mai multe feluri, respectiv rromi cãldãrari, nomazi, corturari sau spoitori.

schimb, de când sunt în miºcarea rromilor, am luptat pentru pãstrarea identitãþii, a tradiþiilor ºi a culturii nostre”, mai precizat liderul rromilor din judeþul Hunedoara. În privinþa funeraliilor “regelui Cioabã”, acestea vor avea loc astãzi, vineri 23 august, la Sibiu, la Cimitirul Municipal lângã mormântul tatãlui sãu, unde familia a concesionat o parcelã de teren pentru 25 de ani. Trupul neînsufleþit al lui Florin Cioabã a fost adus, marþi searã în România cu o cursã de linie care a aterizat pe Aeroportul "Henri Coandã", iar de acolo sicriul a fost transportat cu o maºinã la Sibiu, unde a ajuns în jurul orei 04.40. Autointitulatul rege al romilor a încetat din viaþã duminicã, la vârsta de 58 de ani, în spitalul Akdeniz Üniversitesi din Antalya, unde medicii îi montaserã, vineri, un dispozitiv care sã-i ajute inima sã pompeze sânge.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 August 2013

DSP nu a autorizat sanitar 10 grãdiniþe din Valea Jiului

10

unitãþi de învãþãmânt din Valea Jiului vor funcþiona fãrã autorizaþie sanitarã. Mai exact este vorba de 10 grãdiniþie care funcþioneazã în scãri de bloc sau în alte spaþii neadecvate ºi care nu au primit aviz favorabil din partea reprezentanþilor Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara. Monika BACIU 24 de unitãþi ºcolare din judeþ nu au autorizaþie sanitarã. Cu mai puþin de o lunã înainte de începerea noului an ºcolar, zeci de unitãþi de învãþãmânt din judeþ nu au autorizaþie sanitarã. Reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara au demarat verificãrile la nivelul tuturor unitãþilor ºcolare pentru a identifica unele nereguli, care de altfel au ºi fost sesizate deja. ”93,8 la sutã dintre unitãþile ºcolare din judeþul Hunedoara au primit autorizaþie sanitarã de funcþionare. Procentul este mai bun faþã de anul trecut, când 92 la sutã din ºcoli erau autorizate ºi faþã de anul 2011, când procentul era de 90 la sutã.

Majoritatea neregulilor au fost identificate la ºcolile din mediul rural ºi din Valea Jiului care au probleme juridice, au probleme la apã sau la canalizare ºi au sobe de metal”, a declarat directorul adjunct al DSP Hunedoara, Cecilia Birãu. La nivelul judeþului Hunedoara sunt 316 instituþii de învãþãmânt dintre care 292 sunt autorizate sã funcþioneze sanitar-veterinar. 24 din totalul unitãþilor de învãþãmânt din judeþ nu au primit

autorizaþia sanitarã de la DSP. „Cele 35 de licee ºi colegii cu personalitate juridicã au autorizaþie sanitarã. La ºcolile gimnaziale, 60 sunt cu personalitate juridicã ºi 170 fãrã. În cazul celor juridice, 57 sunt autorizate, iar trei nu. Acestea sunt ºcolile din Cerbãl, Buceº ºi Visca. Ele nu pot sã primeascã autorizaþia noastrã deoarece nu au sursã proprie de apã potabilã deºi noi le-am permis sã-ºi punã dozatoare, primarii au refuzat pe motiv cã nu au bani

suficienþi. Dintre ºcolile gimnaziale fãrã personalitate juridicã, 11 nu au autorizaþie sanitarã de funcþionare. Cinci dintre acestea sunt în mediul urban (Valea Jiului) iar ºase sunt la sate. Cele mai grave probleme sunt la grãdiniþele din Valea Jiului, care funcþionaezã în apartamente ºi nu le putem aproba o autorizaþie. Acestea sunt 10 la numãr, iar ele nu au un spaþiu de joacã pentru copii,, nu sunt igienizate sau au alte probleme”, a mai spus Cecilia Birãu. Unitãþile de învãþãmânt pot primi autorizaþia sanitarã dacã pânã la începutul anului ºcolar sunt remediate toate deficienþele identificate de reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara. În ceea ce priveºte grãdiniþele din Valea Jiului unde au fost identificate neregulile, acestea vor funcþiona fãrã autorizaþie ºi în cursul acestui an pentru cã nu existã soluþii pentru a muta preºcolarii în spaþii propice pentru desfãºurarea activitãþii didactice.

Amenzi de 5.000 de lei pentru depozitarea deficitarã a produselor alimentare

P

roduse alimentare depozitate necorespunzãtor. Asta au gãsit inspectorii sanitar - veterinari din judeþul Hunedoara, în timpul unei acþiuni tematice. Carmen COSMAN La nivel naþional, Direcþiile judeþene sanitare veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor au efectuat o serie de activitãþi de control în unitãþile din industria agroalimentarã. În total, s-au efectuat 6.984 de controale în unitãþi care-ºi desfãºoarã activitatea în domenii de activitate precum fabricarea produselor de morãrit, a pâinii ºi a produselor de patiserie, a bãu-

turilor rãcoritoare ºi alcoolice, a altor produse alimentare precum ºi unitãþi de depozitare pentru produse alimentare, seminþe, legume ºi fructe. Iar

neregulile descoperite au dus la aplicarea de sancþiuni contravenþionale. În judeþul Hunedoara au fost aplicate amenzi în valoare totalã de 5.000 lei pentru depozitarea necorespunzãtoare a produselor alimentare. Pe de altã parte, în cadrul controalelor în unitãþile din industria agroalimentarã s-au prelevat probe, urmãrindu-se prezenþa ºi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanþilor, aditivilor ºi substanþelor interzise, precum ºi teste de sanitaþie necesare analizei gradului de igienã, probe care au fost transmise spre analizã laboratoarelor arondate.

În misiune la sfârºit de sãptãmânã

P

este 150 de jandarmi hunedoreni se vor afla în misiune la sfârºitul acestei sãptãmâni. În judeþul Hunedoara sunt programate mai multe manifestãri, unde prezenþa jandarmilor este mai mult decât necesarã. Carmen COSMAN Astfel, jandarmii hunedoreni vor fi prezenþi la Zilele oraºului Simeria, la Festivalul „DacfestIstorie, Naturã, Culturã”, la Super Rally 2013 Hunedoara, dar ºi la Iorgovanu Night Run, maraton montan nocturn. Pentru executare în bune condiþii a misiunilor din aceastã perioadã, jandarmii hunedoreni vor fi sprijiniþi de efective din cadrul Grupãrii de Jandarmi Mobile Timiºoara. „Jandarmii recomandã participanþilor la aceste evenimente sã respecte precizãrile forþelor de ordine ºi organizatorilor, sã acorde o atenþie

sporitã modului de pãstrare ºi asigurare a bunurilor ºi obiectelor personale (genþi, poºete, bagaje, etc.) sau a celor de valoare ºi sã evite conflictele cu alte persoane. În cazul în care sunt victime ale unor fapte antisociale sau observã producerea unor astfel de fapte, cetãþenii se pot adresa direct jandarmilor aflaþi în dispozitivul de ordine publicã sau pot solicita sprijin la numãrul unic pentru apeluri de urgenþã 112”, a precizat cãpitan Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 August 2013

Ape infecte ºi nepãsare c r a s ã

M

izerii cât cuprinde, nepãsare, indolenþã ºi amenzi ºi averistmente de la Garda de Mediu. Aºa stau lucrurile când vine vorba despre apa care traverseazã centrul municipiului Petroºani, unde administraþia localã nu mai ºtie cum sã stopeze poluarea. Chiar dacã sãptãmânal, muncitorii de la salubritate din Petroºani curãþã albia pâraielor ce traverseazã oraºul, mizeriile sunt prezente mereu în apã. Fie cã e un capac de plastic, o sticlã, ori chiar dejecþii, toate plutesc în apã, spre oripilarea celor ce îndrãznesc sã arunce un ochi în albia râului. Iar dacãc la alþii apele ce trec prin oraº sunt adevãrate obiective de atracþie a turiºtrilor, la noi nimeni nu

Tehnologie de înaltã generaþie pentru elevi

Î

n era tehnologiei, când informaþia se propagã cu viteza luminii, administraþia localã de la Petroºani intenþioneazã sã promoveze toate aceste lucruri. Administraþia localã are planuri pentru viitorul an ºcolar. Municipalitatea vrea sã achiziþioneze tablete de ultimã generaþie pentru elevii din ciclul gimnazial. Totul se reali-

îndrãzneºte sã priveascã sub pod. Totul, însã, din vina celor ce locuiesc în amonte, iar administraþia localã nu mai gãseºte soluþii. „Garda de Mediu vine periodic în control. Noi facem tot felul de acþiuni de curãþare a malurilor,însã, e adevãrat cã e o chestiune de educaþie, pânã la urmã, a

zeazã pentru o educaþie de calitate ºi pentru un viitor mai bun pentru elevi. ”Aºa cum am promis, de la anul dorim sã le achiziþionãm pentru fiecare clasã de la învãþãmântul gimnazial pentru a putea ca toþi copiii sã aibã acces la acest tip de tehnologie, iar în primul rând în scop didactic pentru cã aceste IPADuri sunt ca niºte laboratorare în miniaturã. Se pot face o mulþime de chestiuni didactice pe ele ºi trebuie un pic de

bunãvoiþã din partea profesorilor ºia învãþãtorilor, iar copiii vor fi receptivi la aceste metode de predare”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În municipiul Petroºani existã deja o ºcoalã dotatã la nivel european. Este vorba de ºcoala gimnazialã IG Duca, unde tehnicile de învãþare sunt moderne, sãlile de clasã fiind dotate cu table electronice.

Riscul de suicid poate fi detectat în sânge

O

descoperire revoluþionarã a unui psihiatru român ar putea reduce numãrul cazurilor de suicid, care în ultima perioadã sunt tot mai des întâlnite. De vinã sunt probleme sociale sau financiare, acre îi fac pe mulþi oameni sã cedeze ºi sã recurgã la soluþia extremã. Dar, un psihiatru român a descoperit cã riscul de suicid poate fi

celor care aruncã. Sigur nu putem sã monitorizãm toate cursurile de apã din Petroºani, 24, din 24 de ore”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Sitiuaþia pare fãrã ieºire ºi rar sunt prinºi cei care polueazã. Dincolo de o lipsã crasã de educaþie, cei care îºi

depistat cu ajutorul unor teste de sânge. Este vorba despre Alexandru Niculescu, care a condus o echipã de cercetãtori de la Universitatea din Indiana, Statele Unite. Împreunã cu aceºtia, el a ajuns la concluzia cã prezenþa enzimei SAT 1 ar avea legãturã cu tendinþele de sinucidere. O astfel de descoperire poate duce la depistarea persoanelor cu risc crescut ºi tratarea lor pânã nu este prea târziu. Studiul a avut patru faze în care au fost analizate testele efectuate persoanelor cu tulburãri bipolare, dar ºi celor care s-au sinucis. Car men COSMAN

Monika BACIU

deverseazã latrinele în ape sunt ºi mai inconºtienþi,însã, aproape niciodatã nu au fost prinºi. Cu toate acestea, responsabilii de la Garda de Mediu vin ºi dau sancþiuni, ori amnezi, iar de fiecare datã ele sunt plãtite din banii publici. Diana MITRACHE


8 Lifestyle

A

u apus definitiv vremurile când mamele explicau copiilor cã i-a adus barza. De altfel, nici mamele nu ºtiau cã istorioara cu barza era valabilã numai în România ºi se baza pe o traducere greºitã din limba francezã. Francezii, preluând o legendã lansatã de istoricul antic Pliniu cel Bãtrân, îi spuneau copilului cã mãmica l-a gãsit "dans les choux", adicã în varzã. În mod ciudat, cuvântul varza s-a metamorfozat la noi în barza ºi a ieºit ce s-a vãzut. Astãzi, dacã mãmica ar încerca sã povesteascã aceastã variantã perimatã, ar putea afla cu surprindere cã, între timp, copilul a aflat de la alþii cum stau lucrurile. Este corect sã afle chiar de la ea.

C

e trebuie sã le explice mamele fetiþelor Nu e nicio jenã sã le explice totul. Sentimental vorbind, copilul se va simþi mult mai ataºat de mãmica lui dacã va afla cã ea l-a þinut în burtica ei, decât dacã va crede cã l-a adus barza în cioc. Cu menajamente, la momentul potrivit chiar ºi fetiþelor li se poate explica faptul cã ele au apãrut ca urmare unui contact între pãrinþi ºi cã fiecare din ei ºi-a adus contribuþia. Dupã cum relateazã portalul

Lifestyle 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 August 2013

doctissimo, profesorul Jean-Didier Vincent de la Universitatea din Paris s-a ocupat personal de aspectele cele mai delicate în ce priveºte educaþia sexualã a fiicei sale de 13 ani, explicându-i despre anatomia actului sexual, aspectul poetic al dragostei, dar ºi despre probleme cã prostituþia, deflorarea, violul, impulsurile sexuale. Totuºi, este normal cã educaþia fetiþelor sã fie îndeosebi în atenþia mamelor. Ele trebuie sã ºtie cã, aºa cum cândva li sau schimbat dintii, acum se vor dezvolta sânii, va creºte pãr în unele pãrþi ale corpului ºi corpul însuºi va avea altã conformaþie. Fetele trebuie nu numai sã se aºtepte ca le va veni ciclul, dar sã ºtie ºi care e rolul lui în viaþa femeii. Trebuie prevenite asupra pericolelor agresiunii în societate ºi convinse cã

Educaþia sexualã zdrobeºte tabuurile ºi pregãteºte oameni normali Tot de la pãrinþi ar trebui sã afle adolescentul care sunt tentaþiile în materie de sex, sã fie informat despre jucãriile erotice ºi efectul lor, despre afrodisiace, despre sexul în grup, perversiuni. Fiecare din acestea comporta riscuri. Criteriu: dacã dupã primul sãu contact sexual, tânãrul (sau tânãrã) a simþit nevoia sã aibã o discuþie cu pãrinþii despre cele trãite, înseamnã cã educaþia ºi-a atins scopul. Dacã nu, atunci mai puþin sau deloc.

prezenþa pãrinþilor în apropierea lor nu are ca scop supravegherea, ci protejarea.

C

e trebuie sã le explice taþii bãieþilor

Este normal cã de bãiat sã se ocupe îndeosebi tatãl, dar nici mama nu trebuie exclusã. Dezvoltarea embrionului, formarea fãtului ºi naºterea nu sunt fapte de evitat. Este important sã ºtie cã existã un moment când i se va schimba vocea. Schimbarea vocii aratã cã el începe sã devinã bãrbat. Este o mare artã pentru orice þâþã sã-i inducã bãiatului ideea cã protejând colegele, surorile ºi veriºoarele ºi în general oricare fatã, iar mai târziu oricare femeie, dovedeºte cã a devenit

bãrbat. Însãºi natura schimbându-i vocea îi trimite un semnal cã devine matur. Deºi copiilor nu le place sã primeascã lecþii moralizatoare, trebuie fãcut sã înþeleagã ce consecinþe poate produce excesul de alcool ºi cât de nociv este fumatul. Bãiatului e bine sã i se explice din timp ce înseamnã erecþia, când trebuie sã se aºtepte ca va apare, de ce apare ea ºi care este finalitatea respectivului fenomen. Nefiind încã momentul sã aibã el însuºi o relaþie sexualã, este important sã ºtie cã natura însãºi nu l-a lãsat sã sufere din acest motiv, instituind fenomenul de poluþie nocturnã, care reprezintã o soluþie biologicã provizorie.

C

e trebuie sã le explice ambii pãrinþi ambilor copii Este puþin probabil cã pãrinþii vor avea ocazia sã afle momentul când copilul are primul contact sexual, dar pânã atunci, mãsurile contraceptive trebuie sã-i fie explicate, fiecare cu avantajele ºi cu riscurile sale. Adolescentului nu tebuie sã-i fie strãin riscul contactului cu prostituatele, iar fetelor riscul contactelor cu persoane abia cunoscute. Dacã între pãrinþi ºi copii s-a instituit un climat de încredere (copiii sã se simtã protejaþi ºi nu supravegheaþi), aceºtia din urmã pot fi convinºi cã nu sunt în favoarea lor contactele precoce.

arata The Telegraph. Mai mult decât atât, în timp ce oamenii acceptã numai schimburi de tipul "hrana contra hrana", primatele accepta sã schimbe hrana contra altor obiecte folositoare sau atrãgãtoare. Antropologul Adrian Jaeggi, de la universitatea citatã, a observat cã primatele de sex masculin care reuºesc sã obþinã sau sã deþinã mai multã

Tendinþa de a-i oferi bunuri celui aflat în nevoie nu existã la primate, dar se poate observa la alte specii, în mãsura în care viaþa lor presupune o convieþuire complexã ºi foarte bine sistematizatã. Dar nici atunci cedarea de bunuri nu se produce ca act de generozitate, ci numai cã instinct. Acelaºi instinct cãlãuzeºte mama sã-ºi îngrijeascã puii, uneori masculul sã-ºi ocroteascã femelã, dar niciodatã la baza unor asemenea acte nu sta generozitatea, ci totdeauna instinctul. S-ar pãrea cã generozitatea umanã este rezultatul educaþiei, formatã pe o anumitã

N

u existã generozitate pe lume, existã numai interes - studiu Dupã ce au studiat comportamentul oamenilor ºi al primatelor în legãturã cu bunurile lor materiale, antropologii de la Universitatea Santa Barbara din California au ajuns la concluzia cã generozitatea este un simþ artificial, produs al educaþiei ºi relaþiilor sociale, simþul natural fiind numai interesul. Cercetãtorii au testat un numãr de 32 indivizi, atât oameni din triburi neevoluate, cât ºi primate, constatând un comportament asemãnãtor atunci când i se pune cuiva problema sã împartã cu altcineva propria hrana: chiar dacã hrana îi prisoseºte, nu concepe s-o cedeze decât dacã primeºte altceva în schimb,

hranã decât femelele se arata interesaþi s-o ofere la schimb nu numai pentru obiecte atrãgãtoare, dar chiar ºi pentru servicii cum ar fi protejarea sau simplã împrietenire. În ceea ce priveºte oamenii, ei prefera sã-ºi asigure rezervã de alimente chiar dacã sunt îndestulaþi ºi sunt foarte atenþi cã schimbul sã fie cel puþin echitabil. Nici unii, nici ceilalþi, însã, nu înþeleg sã facã un schimb dezavantajos ºi cu atât mai puþin unul filantropic, util numai celui defavorizat.

treaptã de evoluþie a societãþii, ºi ea decade foarte uºor, atunci când, printr-o situaþie fortuitã, un individ pãrãseºte mediul social în care s-a format. Concluzia: generozitatea, a cãrei valoare o preþuiesc ºi scripturile sacre, reprezintã una din acele caracteristici cu care omul s-a distanþat de strãmoºul sau, dar nu este un simþ instinctual înnãscut. Este rezultatul educaþiei ºi tradiþiei, care se pãstreazã în mãsura în care sunt cultivate.

Legãtura ciudatã dintre sex ºi bani

U

n studiu recent aratã cã persoanele care sunt active din punct de vedere sexual câºtiga mai mulþi bani decât restul. Profesorul Nick Drydakis, de la Universitatea britanicã Ruskin, a publicat un articol pe aceastã temã în revistã "Internaþional Journal of Manpower", relateazã NBC News. El spune cã atunci când oamenii fac sex în mod regulat sunt ºi mai fericiþi, mai puternici, mãnâncã mai bine ºi fac mai mult sport. Cu alte cuvinte, sunt mai productivi. Drydakis este de

pãrere cã activitatea sexualã a unui angajat este un bun barometru al calitãþii sale de angajat. Sexul le da oamenilor energia necesarã pentru a face totul mai bine, spune ºi Andrew Oswald, profesor la Universitatea britanicã Warwick. În plus, persoanele cãsãtorite se bucura de o stabilitate mai mare ºi sunt mai sociabile, ceea ce se reflectã într-un câºtig financiar superior. Explicaþia sta ºi în îndeplinirea nevoilor de bazã ale oamenilor. Pa lângã altele, oamenii au nevoie sã iubeascã ºi sã fie iubiþi de ceilalþi. Dacã un astfel de element lipseºte din viaþa lor, ei devin singuratici, anxioºi ºi depresivi, probleme care le afecteazã munca.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro


8 Lifestyle

A

u apus definitiv vremurile când mamele explicau copiilor cã i-a adus barza. De altfel, nici mamele nu ºtiau cã istorioara cu barza era valabilã numai în România ºi se baza pe o traducere greºitã din limba francezã. Francezii, preluând o legendã lansatã de istoricul antic Pliniu cel Bãtrân, îi spuneau copilului cã mãmica l-a gãsit "dans les choux", adicã în varzã. În mod ciudat, cuvântul varza s-a metamorfozat la noi în barza ºi a ieºit ce s-a vãzut. Astãzi, dacã mãmica ar încerca sã povesteascã aceastã variantã perimatã, ar putea afla cu surprindere cã, între timp, copilul a aflat de la alþii cum stau lucrurile. Este corect sã afle chiar de la ea.

C

e trebuie sã le explice mamele fetiþelor Nu e nicio jenã sã le explice totul. Sentimental vorbind, copilul se va simþi mult mai ataºat de mãmica lui dacã va afla cã ea l-a þinut în burtica ei, decât dacã va crede cã l-a adus barza în cioc. Cu menajamente, la momentul potrivit chiar ºi fetiþelor li se poate explica faptul cã ele au apãrut ca urmare unui contact între pãrinþi ºi cã fiecare din ei ºi-a adus contribuþia. Dupã cum relateazã portalul

Lifestyle 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 August 2013

doctissimo, profesorul Jean-Didier Vincent de la Universitatea din Paris s-a ocupat personal de aspectele cele mai delicate în ce priveºte educaþia sexualã a fiicei sale de 13 ani, explicându-i despre anatomia actului sexual, aspectul poetic al dragostei, dar ºi despre probleme cã prostituþia, deflorarea, violul, impulsurile sexuale. Totuºi, este normal cã educaþia fetiþelor sã fie îndeosebi în atenþia mamelor. Ele trebuie sã ºtie cã, aºa cum cândva li sau schimbat dintii, acum se vor dezvolta sânii, va creºte pãr în unele pãrþi ale corpului ºi corpul însuºi va avea altã conformaþie. Fetele trebuie nu numai sã se aºtepte ca le va veni ciclul, dar sã ºtie ºi care e rolul lui în viaþa femeii. Trebuie prevenite asupra pericolelor agresiunii în societate ºi convinse cã

Educaþia sexualã zdrobeºte tabuurile ºi pregãteºte oameni normali Tot de la pãrinþi ar trebui sã afle adolescentul care sunt tentaþiile în materie de sex, sã fie informat despre jucãriile erotice ºi efectul lor, despre afrodisiace, despre sexul în grup, perversiuni. Fiecare din acestea comporta riscuri. Criteriu: dacã dupã primul sãu contact sexual, tânãrul (sau tânãrã) a simþit nevoia sã aibã o discuþie cu pãrinþii despre cele trãite, înseamnã cã educaþia ºi-a atins scopul. Dacã nu, atunci mai puþin sau deloc.

prezenþa pãrinþilor în apropierea lor nu are ca scop supravegherea, ci protejarea.

C

e trebuie sã le explice taþii bãieþilor

Este normal cã de bãiat sã se ocupe îndeosebi tatãl, dar nici mama nu trebuie exclusã. Dezvoltarea embrionului, formarea fãtului ºi naºterea nu sunt fapte de evitat. Este important sã ºtie cã existã un moment când i se va schimba vocea. Schimbarea vocii aratã cã el începe sã devinã bãrbat. Este o mare artã pentru orice þâþã sã-i inducã bãiatului ideea cã protejând colegele, surorile ºi veriºoarele ºi în general oricare fatã, iar mai târziu oricare femeie, dovedeºte cã a devenit

bãrbat. Însãºi natura schimbându-i vocea îi trimite un semnal cã devine matur. Deºi copiilor nu le place sã primeascã lecþii moralizatoare, trebuie fãcut sã înþeleagã ce consecinþe poate produce excesul de alcool ºi cât de nociv este fumatul. Bãiatului e bine sã i se explice din timp ce înseamnã erecþia, când trebuie sã se aºtepte ca va apare, de ce apare ea ºi care este finalitatea respectivului fenomen. Nefiind încã momentul sã aibã el însuºi o relaþie sexualã, este important sã ºtie cã natura însãºi nu l-a lãsat sã sufere din acest motiv, instituind fenomenul de poluþie nocturnã, care reprezintã o soluþie biologicã provizorie.

C

e trebuie sã le explice ambii pãrinþi ambilor copii Este puþin probabil cã pãrinþii vor avea ocazia sã afle momentul când copilul are primul contact sexual, dar pânã atunci, mãsurile contraceptive trebuie sã-i fie explicate, fiecare cu avantajele ºi cu riscurile sale. Adolescentului nu tebuie sã-i fie strãin riscul contactului cu prostituatele, iar fetelor riscul contactelor cu persoane abia cunoscute. Dacã între pãrinþi ºi copii s-a instituit un climat de încredere (copiii sã se simtã protejaþi ºi nu supravegheaþi), aceºtia din urmã pot fi convinºi cã nu sunt în favoarea lor contactele precoce.

arata The Telegraph. Mai mult decât atât, în timp ce oamenii acceptã numai schimburi de tipul "hrana contra hrana", primatele accepta sã schimbe hrana contra altor obiecte folositoare sau atrãgãtoare. Antropologul Adrian Jaeggi, de la universitatea citatã, a observat cã primatele de sex masculin care reuºesc sã obþinã sau sã deþinã mai multã

Tendinþa de a-i oferi bunuri celui aflat în nevoie nu existã la primate, dar se poate observa la alte specii, în mãsura în care viaþa lor presupune o convieþuire complexã ºi foarte bine sistematizatã. Dar nici atunci cedarea de bunuri nu se produce ca act de generozitate, ci numai cã instinct. Acelaºi instinct cãlãuzeºte mama sã-ºi îngrijeascã puii, uneori masculul sã-ºi ocroteascã femelã, dar niciodatã la baza unor asemenea acte nu sta generozitatea, ci totdeauna instinctul. S-ar pãrea cã generozitatea umanã este rezultatul educaþiei, formatã pe o anumitã

N

u existã generozitate pe lume, existã numai interes - studiu Dupã ce au studiat comportamentul oamenilor ºi al primatelor în legãturã cu bunurile lor materiale, antropologii de la Universitatea Santa Barbara din California au ajuns la concluzia cã generozitatea este un simþ artificial, produs al educaþiei ºi relaþiilor sociale, simþul natural fiind numai interesul. Cercetãtorii au testat un numãr de 32 indivizi, atât oameni din triburi neevoluate, cât ºi primate, constatând un comportament asemãnãtor atunci când i se pune cuiva problema sã împartã cu altcineva propria hrana: chiar dacã hrana îi prisoseºte, nu concepe s-o cedeze decât dacã primeºte altceva în schimb,

hranã decât femelele se arata interesaþi s-o ofere la schimb nu numai pentru obiecte atrãgãtoare, dar chiar ºi pentru servicii cum ar fi protejarea sau simplã împrietenire. În ceea ce priveºte oamenii, ei prefera sã-ºi asigure rezervã de alimente chiar dacã sunt îndestulaþi ºi sunt foarte atenþi cã schimbul sã fie cel puþin echitabil. Nici unii, nici ceilalþi, însã, nu înþeleg sã facã un schimb dezavantajos ºi cu atât mai puþin unul filantropic, util numai celui defavorizat.

treaptã de evoluþie a societãþii, ºi ea decade foarte uºor, atunci când, printr-o situaþie fortuitã, un individ pãrãseºte mediul social în care s-a format. Concluzia: generozitatea, a cãrei valoare o preþuiesc ºi scripturile sacre, reprezintã una din acele caracteristici cu care omul s-a distanþat de strãmoºul sau, dar nu este un simþ instinctual înnãscut. Este rezultatul educaþiei ºi tradiþiei, care se pãstreazã în mãsura în care sunt cultivate.

Legãtura ciudatã dintre sex ºi bani

U

n studiu recent aratã cã persoanele care sunt active din punct de vedere sexual câºtiga mai mulþi bani decât restul. Profesorul Nick Drydakis, de la Universitatea britanicã Ruskin, a publicat un articol pe aceastã temã în revistã "Internaþional Journal of Manpower", relateazã NBC News. El spune cã atunci când oamenii fac sex în mod regulat sunt ºi mai fericiþi, mai puternici, mãnâncã mai bine ºi fac mai mult sport. Cu alte cuvinte, sunt mai productivi. Drydakis este de

pãrere cã activitatea sexualã a unui angajat este un bun barometru al calitãþii sale de angajat. Sexul le da oamenilor energia necesarã pentru a face totul mai bine, spune ºi Andrew Oswald, profesor la Universitatea britanicã Warwick. În plus, persoanele cãsãtorite se bucura de o stabilitate mai mare ºi sunt mai sociabile, ceea ce se reflectã într-un câºtig financiar superior. Explicaþia sta ºi în îndeplinirea nevoilor de bazã ale oamenilor. Pa lângã altele, oamenii au nevoie sã iubeascã ºi sã fie iubiþi de ceilalþi. Dacã un astfel de element lipseºte din viaþa lor, ei devin singuratici, anxioºi ºi depresivi, probleme care le afecteazã munca.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 August 2013

ªase luni ºomeri, dupã minerit

M

Probleme depãºite cu greutate

S

tocul de cãrbune de la Complexul Energetic Hunedoara este ºi astãzi de sute de mii de tone. Peste 300 de mii de tone de huilã se aflã în depozitele Complexului Energetic Hunedoara. Directorul Complexului afirmã cã situaþia creatã de importul de huilã a fost depãºitã cu greu. ”A fost o perioadã foarte grea, am gãsit peste 500 de mii de tone de huilã în stoc, 512 mii am avut stocul maxim, erau perioade în care platformele erau supraaglomerate, exista ºi riscul autoaprinderii. A fost o perioadã grea. Eu zic cã am reuºit sã o depãºim. Astãzi stocul este de doar 370 de mii, am preluat toatã producþia atât de la fostul SNH cât ºi de la societatea de închideri, chiar dacã acolo uneori deciziile noastre s-au transmis în mod eronat pânã la urmã am depãºit aceste momente, drept dovadã cã acum funcþioneazã normal”, a declarat

Daniel Andronache, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit directorului în momentul de faþã nu mai existã pericolul unui blocaj la nivelul minelor neviabile din Valea Jiului. Mai mult decât atât, nici în luna iulie nu

ar fi trebuit sã existe acel blocaj. ”Nici atunci nu ar fi trebuit sã existe acel blocaj, contractul era pregãtit de joi (cel care s-a semnat sâmbãtã), directorul general nu l-a semnat, nu a vrut sã semneze nici un proces verbal de custodie din care noi sã preluãm toatã marfa. Nu ºtiu cine ºi-a dorit acel blocaj”, a mai precizat sursa citatã. În momentul de faþã Complexul Energetic Hunedoara preia cãrbunele de la toate unitãþile miniere din Valea Jiului. Pentru Societatea Naþionalã de Închideri Mine se lucreazã pe baza acelui contract cu emitere de facturi, iar de la minele viabile cãrbunele este preluat fãrã facturã, minele viabile fiin acum parte integrantã a Complexului. Monika BACIU

inerii disponibilizaþi primesc ajutoare doar 6 luni. Aceasta este perioada medie pe care minerii ce pleacã din sistemul extractiv al Vãii Jiului o vor petrece ca asistaþi, dupã care devin pensionari. Tocmai de aceea se fac demersuri ca ei sã primeascã sume compensatorii ºi ºomaj. Asta pentru cã, iniþial s-a crezut cã ei vor primi cam doi ani aceste sume ºi efortul bugetar era imposibil de suportat de cãtre stat. Cei mai mulþi oameni care vor pleca din sistemul extractiv al Vãii Jiului sunt în prag depensie. Asta spune acum directorul general al Societãþii de Închideri de Mine, cel care gestioneazã activitatea minelor aflate pe programul de închidere, de unde vor pleca minerii. Tocmai din acest motiv,oamenii vor primi veniturile suplimentare, pentru cã nu e vorba de o sumã foarte mare. „Este vorba despre venitul de completare ºi ajutorul de ºomaj. Efortul bugetar nu este foarte mare, având în vedere cã majoritatea minerilor care se disponibilizeazã vor avea condiþii de pensionare în urmãtoare ºase luni. Deci, efortul financiar pentru venitul de completare ºi ajutorul

de ºomaj va fi doar pe cele 6 luni de zile Nu pe cele 24 de luni, cum prevede hotãrârea”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Pânã acum s-au primit câteva avize de la ministerele de resort ºi responsabilii

din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului asteaptã decizia Guvernului, într-o ºedinþã ce va avea loc în cel mult douã sãptãmâni. Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 August 2013

Începând din noiembrie,

La Mina Petrila vor începe primele lucrãri de închidere

E

ste o certitudine cã în urmãtorii ani în Valea Jiului vor rãmâne doar patru unitãþi miniere. Încet, dar sigur cele trei unitãþi miniere neviabile din Valea Jiului se vor închide rând pe rând. Monika BACIU

M

ina Petrila, primul lacãt Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului se pregãteºte pentru a pune lacãtul pe prima unitate minierã. Acest lucru se va întâmpla foarte curând. În luna

noimebrie a acestui an se vor pune primele lacãte pe minele din Valea Jiului. În penultima lunã a anului, la mina Petrila vor începe primele lucrãri pentru închiderea unitãþii. Reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului cautã acum diriginte de ºantier pentru

aceste lucrãri. Primele locaþii unde se vor realiza lucrãri de închidere vor fi cele din subteran. ”Noi am demarat achiziþia pentru dirigenþia de ºantier, undeva în cursul lunii noiembrie ar putea demara efectiv lucrãrile de închidere. Proiectul de închidere este structurat pe activitate de subteran ºi activitate de suprafaþã. În primã fazã vom demara acþiunile de subteran unde avem ºi personal calificat ºi momentul în care avem dirigenþia de

ºantier se pot demara efectiv aceste lucrãri. Vom închide circuite din toate trei subunitãþile, circuite de aeraj, galerii neutilizate, vom restrânge perimetrul minier fãrã sã afectãm activitatea de producþie”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Guvernul va plãti în acest an, integral din buget, un ajutor de stat în cuantum de 163 milioane lei (36,8 milioane euro) pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din Valea Jiului, ajutor

Peste 164 de milioane de euro plãtiþi de România cãtre FMI

R

omânia trebuie sã plãteascã, vineri, cãtre Fondul Monetar Internaþional (FMI) suma de 164,4 milioane de euro, reprezentând rambursãri rate de capital ºi plãþi de dobânzi ºi comisioane din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor furnizate de Guvernul României. Din cele 164,4 milioane euro, 154,6 milioane euro reprezintã rambursãri de rate de capital ºi 9,8 milioane euro plãþi de dobânzi ºi comisioane. România trebuie sã efectueze, în acest an, plãþi în valoare totalã de peste 1,164 miliarde euro cãtre FMI, Uniunea Europeanã (UE) ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BIRD). În primele ºapte luni

din 2013, din suma totalã datoratã au fost achitate 550,6 milioane euro. Rambursãrile sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de creditorii internaþionali în anul 2009, care are o valoare totalã de 19,95 miliarde de euro. Vârful de platã în cadrul acestui pachet este în anul 2015, când autoritãþile trebuie sã ramburseze 1,826 miliarde de

euro. În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE ºi Banca Mondialã. Din acest aranjament cu FMI, România a tras ºapte dintre cele opt tranºe prevãzute, în sumã de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveºte cea de-a 8-a tranºã, aceasta a fost consideratã, la solicitarea autoritãþilor române, ca fiind de tip preventiv ºi, în contextul evoluþiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasã. (AGERPRES)

folosit la acoperirea pierderilor aferente producþiei curente ºi a costurilor excepþionale. Astfel, pentru huila energeticã livratã de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, va fi acordat un ajutor de stat în suma de peste 131 milioane lei, destinat acoperirii pierderilor aferente producþiei curente, iar pentru unitãþile intrate în proces de închidere definitiva va fi acordat, în acest an, un ajutor de

stat de 31,9 milioane lei pentru suportarea costurilor excepþionale, care nu sunt legate de producþia curentã. Trei mine din Valea Jiului trebuie sã îºi înceteze activitatea pânã în anul 2018. Prima va fi mâna Petrila a cãrei activitate va fi restrânsã pânã în anul 2015. Celelalte douã unitãþi miniere ce vor închide sunt Paroºeni ºi Uricani.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 August 2013

Concurs inedit de fotografie

U

n concurs de fotografie care are ca subiect mai mulþi arbori monumentali din Parcul Dendrologic de la Simeria este în desfãºurare pânã la sfârºitul acestei luni. Cele mai reuºite fotografii vor fi publicate pe un important site internaþional de profil. Luiza ANDRONACHE Un numãr de 12 arbori monumentali din Parcul Dendrologic de la Simeria se vor regãsi în fotografii pe site-ul Monumental Trees, care este vizitat de specialiºtii în domeniu ºi de pasionaþii de natura din întreaga lume. “ Este un concurs de fotografie pentru arborii cei mai mari din parc, care au fost încriºi pe site ºi vrem multe fotografii de la concurenþi. Nu este un concurs cu premii, ci acesta este cel mai mare câºtig, ca fotografiile sã fie urcate pe acest site de

profil ”, a declarat Ovidiu Manoilescu, organizatorul concursului. Ideea de a aduce ºi Parcul de la Simeria în atenþia celor de la Monumental Trees a fost a unor tineri pasionaþi de natura din judeþul Hunedoara. Un numãr de 15 arbori au fost înscriºi pe site, dar doar pentru 12 a fost lansat concursul de fotografie. Scopul organizãrii acestui concurs este acela de a atrage cât mai mulþi

turiºti în parc. “În primul rând, scopul nostru este acela de a atrage cât mai mulþi turiºti, pentru cã în parcul din Simeria existã zeci de arbori seculari, cu diametru de peste un metru. Printre ei se aflã ºi trei campioni ai Europei, arboretum.simeria@ica shd.ro pânã la data de 31.08.2013, ora 20. Fiecare participant poate sã trimitã maximum trei fotografii

respectiv o mangnolie cu diametru de 1, 6 m , un copac care este primul cã înãlþime ºi un brad chinezesc care este foarte rar ºi care la fel, este pe primul loc în Europa ”, a

Nu poate modifica bulevardul

M

unicipalitatea Vulcan nu va efectua nicio modificare la bulevardul localitãþii, recent reabilitat pe fonduri europene. Maximilian GÂNJU Au existat mai multe zvonuri în ultima perioadã, cum cã „mândria” primarului, bulevardul localitãþii, va suferi modificãri. Mai exact se va renunþa la fântânile arteziene amplasate pe toatã lungimea bulevardului pentru cã încurcã circulaþia ºi sunt foarte greu de întreþinut. În plus, ºi imaginile cu copiii care pescuiesc mormoloci sau peºtiºori cu care au fost „populate” fântânile de cãtre unii localnici, nu dau o imagine plãcutã.

Zvonurile n-au nici un sâmbure de adevãr susþine primarul localitãþii, Gheorghe Ile care se declarã mulþumit de cum aratã zona de promenadã a localitãþii. „Cei care spun aºa ceva, spun doar prostii. Nu se modificã nimic, ce sã se modifice? Aratã

destul de bine, se curãþã zilnic, se spalã ºi nu este cazul. În plus cinci ani de zile nu ai voie sã miºti nimic acolo”, a explicat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Bulevardul Mihai Viteazu din din Vulcan a fost reabilitat în baza unui proiect cu o valoare totalã de

declarat ing. Corina Coandã, coordonator Arboretum. Cei care doresc sã se înscrie în competiþie trebuie sã trimitã fotografiile pe adresa

30.317.863 de lei, iar finanþarea a fost asiguratã printr-un grant câºtigat de administraþie pe Axa 2 a POR 2007-2013. Acesta prevedea reabilitarea ºi modernizarea bulevardului a altor 4 strãzi. Totodatã, întregul sistem de reþele electrice ºi cabluri de telefonie, internet etc. au fost introduse într-un canal tehnic subteran, iar energia electricã pentru iluminatul stradal este asiguratã prin folosirea panourilor fotovoltaice.

pentru fiecare arbore dintre cei înscriºi în concurs. Regulamentul poate fi consultat la poarta de la intrare în parc.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 August 2013

Traficant de droguri -

cinci ani de închisoare U

nul dintre cei mai mari traficanþi de droguri din Valea Jiului, Alexandru Emil Bãloi, prins la finele lunii mai a.c., cã-ºi cultiva într-un apartament cannabis, va sta cinci ani dupã gratii. Bãloi nu este la prima abatere, el a mai fost condamnat la o pedeapsã cu suspendare ºi în „dosarul ketamina” Jucãtorii hunedoreni au þinut cont de antecedentele traficantului de 29 de ani din Petroºani, când l-au condamnat la cinci ani de închisoare pentru trafic ºi consum de droguri. Alexandru Emil Bãloi a fost „iertat” de închisoare în celebrul „dosar ketamina”, însã pentru cã a recidivat, cei doi ani de închisoare cu suspendare s-au adãugat

la aceastã nouã condamnare. Practic, traficantul a primit o pedeapsã de trei ani pentru ultima ispravã dictatã de judecãtorii Tribunalului Hunedoara, care i-au revocat beneficiul suspendãrii condiþionate a pedepsei primitã anterior, respectiv „dosarul ketamina”. Magistraþii au decis ca în final traficantul sã execute pedeapsa finalã de 5

ani închisoare ºi 2 ani interzicerea unor drepturi. Alexandru Emil Bãloi a fost arestat de ofiþerii de la Crimã Organizatã în luna mai a acestui an pentru deþinere de droguri. Poliþiºtii i-au gãsit în locuinþã 12 plante de cannabis, pastile cu amfetaminã, dar ºi ketaminã. Traficantul îºi închiriase un apartament în Petroºani pen-

tru cultura sa de cannabis ºi avea cunoºtinþe temeinice în domeniu. Ofiþerii au gãsit la percheziþie dispozitive de iluminat artificial precum ºi dispozitive de aeraj ºi de pãstrare a umiditãþii

aerului, iar plantele depãºeau un metru în înãlþime. Tot în locuinþa închiriatã de Bãloi s-a mai gãsit ºi un cântar de precizie, folosit pentru porþionarea drogurilor, o cantitate de peste

jumãtate de kilogram de cannabis pregãtit pentru vânzare, precum ºi un numãr de 11 comprimate de amfetaminã, dar ºi ketaminã cristalizatã. Maximilian GÂNJU

Jucãrii contrafãcute cu destinaþia Hunedoara ãrfuri contrafãM cute în valoare de peste 200 de mii de euro, aduse din China pentru societãþi comerciale din trei judeþe printre care ºi Hunedoara, au fost confiscate Vamã. Jucãrii, articole de îmbrãcãminte dar ºi inele, toate purtând numele unor mãrci cunoscute, au fost descoperite de inspectorii vamali în patru containere sosite din China. Mãrfurile sunt contrafãcute ºi ar fi ajuns în magazine din judeþele Hunedoara, Argeº dar ºi în cele din

Capitalã dacã nu ar fi fost descoperite în urma controlului vamal. Inspectorii au confiscat o cantitate semnificativã de treninguri ‘Monster High’, pantaloni ‘Gucci’, inele pentru copii ‘Smiley’ ºi roboþi din plastic ‘Transformers’, articole susceptibile de a aduce atingere drepturilor de proprietate intelectualã ale mãrcilor respective. Dacã ar fi fost comercializate la preþul produselor originale, valoarea totalã a mãrfurilor

s-ar fi ridicat la aproximativ 226.000 euro. Marfa confiscatã de vameºi va fi trimisã la expertizare ºi dupã obþinerea rezultatelor, cei implicaþi în afacerea ilegalã vor fi traºi la rãspundere. Maximilian GÂNJU

Valiza suspectã de la Hunedoara

O

valizã suspectã aflatã într-o zonã verde din Hunedoara, mai exact pe strada Piaþa Florilor, i-a alertat pe vecini. Aceºtia au sesizat Serviciului Apeluri de Urgenþã 112, speriaþi de faptul cã în interiorul aces-

teia s-ar fi putut afla un material exploziv. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, la faþa locului s-au deplasat mai multe echipe de intervenþie, zona fiind asiguratã de echipajele de poliþie ale Biroului Ordine Publicã Hunedoara. În urma investigãrii pirotehnice, s-a constatat cã valiza în cauzã nu prezenta niciun pericol, în interior

aflându-se obiecte abandonate, cel mai probabil, de un om al strãzii (douã plãpumi ºi o pernã).


14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 Oameni cu minte 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Exclusiv în România (r) 16:45 Oameni care au schimbat Lumea 17:00 Oameni cu minte (r) 17:30 O9ATITUDINE Protecþia Consumatorilor 17:40 Legendele palatului

10:00 Hercule 11:10 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Mireasã pentru fiul meu 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Puicuþa cu cocoºel 22:45 Vedete la apã (r)

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 August 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Reggaeton: Ritmuri de foc (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Annie: O aventurã regalã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Misiune Imposibilã III 23:00 Box: Cristian Ciocan Leif Larsson

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa, lipsa banilor vã determinã sã amânaþi o cãlãtorie în interes personal, ceea ce vã afecteazã relaþiile cu partenerul de viaþã. Vã îngrijoreazã starea de sãnãtate a unui membru mai tânãr al familiei.

9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:30 Mica mireasã (r) 14:30 Cuscrele 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 X-Press 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 360° 0:00 ªtirile B1

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Îþi ordon sã mã iubeºti!

Starea de melancolie vã poate afecta relaþiile sentimentale. Aveþi mari ºanse de reuºitã în activitãþi casnice: curãþenie, reparaþii, mutat mobila etc. Acordaþi mai multã atenþie persoanelor vârstnice din familie.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 septembrie *** 22 octombrie Dimineaþa s-ar putea sã vã pierdeþi rãbdarea ºi sã vã certaþi cu cineva din familie, din cauza banilor. Mai mult calm! N-ar strica sã vã odihniþi mai mult.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai

22

23 iulie 10:00 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secun*** 22 dare (r) august 10:45 Furtunã, peripeþii ºi... dragoste (r) Este posibil sã aveþi un con12:30 ªtirile Kanal D flict cu o persoanã mai în 13:15 Restaurant Europa (r) vârstã din familie. Tensiunile 14:00 Gaºca (r) se pot aplana foarte uºor, cu 14:45 Teleshopping o vorbã bunã. Fiþi mai atent 15:30 Dragostepunctro (r) la ce spuneþi, mai ales cã 16:45 Cu capul în nori astãzi sunteþi mai vorbãreþ. 18:45 ªtirea zilei

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:30 Footbrazil 11:00 Formula 1: Antrenamente 1 12:30 La Liga World 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 14:45 ªtirile Digi Sport 15:00 Formula 1: Antrenamente 2 16:30 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Digi Sport Special 19:00 Fotbal: Sãgeata Nãvodari - Viitorul Constanþa 20:45 Digi Sport Special 21:30 Fotbal: Dinamo Universitatea Cluj 23:15 Digi Sport

aprile

22

Dorinþa de a vã întâlni cu prietenii vã face sã lipsiþi cam mult de acasã. Nu este exclus sã aveþi o discuþie cu partenerul de viaþã. Temperaþi-vã nervozitatea!

9:30 Necunoscutul 11:30 Teleshopping 11:45 Levintza prezintã (r) 12:30 Sport, dietã ºi o vedetã 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Noaptea lupului 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Stãpânii strãzilor 22:30 Totul despre sex 23:00 Totul despre sex

21

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã fiþi apatic ºi, din cauza aceasta, sã aveþi probleme sentimentale. Aveti chef sã fiþi lãsat în pace ºi sã nu faceþi nimic. 21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus ºi sã nu vã purtaþi corect cu persoana iubitã. Nu este exclus ca de aici sã înceapã o ceartã în toatã regula. Evitaþi afacerile ºi întâlnirile cu prietenii.

Discuþiile cu persoana iubitã vã iritã, iar starea de nervozitate vã poate afecta relaþiile sociale. Exprimaþi-vã clar ºi nu evitaþi comunicarea. Ar fi bine sã vã mai temperaþi orgoliul. 23 august *** 22 septembrie Relaþiile sentimentale pot avea de suferit dacã refuzaþi sã mergeþi într-o vizitã la rude. Partenerul de viaþã nu este de acord cã un eºec în afaceri poate fi un motiv pentru a rãmâne acasã. 23 octombrie *** 22 noiembrie În prima parte a zilei, aveþi dificultãþi de concentrare, ceea ce vã scoate din sãrite. Amânaþi deciziile importante. Acordaþi mai mult timp odihnei! 21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi tendinþa de a fi impulsiv. Calculaþi-vã bine fiecare pas, în special în afaceri ºi pe plan sentimental. Ar fi bine sã nu faceþi astãzi investiþii. 21 februarie *** 20 martie Aflaþi cã trebuie sã plecaþi de urgenþã într-o delegaþie, spre nemulþumirea partenerului de viaþã. Pãstraþi-vã calmul, indiferent de situaþie. Nu faceþi investiþii astãzi.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 August 2013

Ex-primarul Devei, din nou la barã

Înalta Curte de Casaþie judecã recursul în dosarul lui Mircia Muntean

M

agistraþii de la Înalta Curte de casaþie ºi Justiþie judecã, în data de 2 septembrie, recursul formulat în dosarul în care fostul primar al devei, Mircia Muntean, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Carmen COSMAN Iniþial, instanþa supremã a stabilit primul termen de judecatã al recursului pentru data de 30 septembrie, dar ulterior termenul a fost preschimbat pentru începutul lunii. La mijlocul lunii iulie, deputatul Mircia Muntean a fost condamnat, tot de judecãtorii de la ICCJ, la patru ani de închisoare cu suspendare. El este acuzat cã, în perioada în care a fost primar al muncipiului Deva, ar fi încheiat tranzacþii nelegale de terenuri cu Iosif Man, acuzat de traficarea a peste 200 de maºini furate. Instanþa a dispus suspendarea sub supraveghere a exe-

cutãrii pedepsei, pe durata unui termen de încercare de ºase ani. În acelaºi dosar, instanþa i-a condamnat pe Iosif Claudiu Man la un an ºi ºase luni de închisoare cu suspendare ºi pe Ovidiu Horaþiu Boldor la doi ani de închisoare cu executare. De asemenea, Cornel Moraru a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, pedeapsã care a fost contopitã cu o alta de trei ani de închisoare, primitã într-un alt dosar. Instanþa a constatat cã în cazul lui Moraru a fost executatã integral pedeapsa de trei ani de închisoare. În cazul lui Iosif Man, instanþa a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia. Totodatã, judecãtorii au admis în

parte acþiunea civilã formulatã de Ministerul de Finanþe ºi i-a obligat, în solidar, pe Mircia Muntean ºi pe Iosif Claudiu Man, în calitate de moºtenitor al lui Iosif Man, la plata sumei de 333.743 de dolari sau echivalentul în lei, la care se adaugã dobânda calculatã de la 25 martie 1999 pânã la plata integralã a sumei stabilite ca prejudiciu.

T

itluri de proprietate ilegale De asemenea, au fost anulate trei titluri de proprietate ºi trei

CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA

ANUNÞ IMPORTANT Duminicã, 25 august 2013, circulaþia auto va fi restricþionatã timp de 4 ore, în intervalul orar 12.00 – 16.00, în zona Platoului Costeºti, comuna Orãºtioara de Sus.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

procese verbale de punere în posesie a câte o mie de metri pãtraþi de teren, în zona Bejan, emise pe

numele lui Iosif Man, Aurel Pop ºi Carol Panduru. Judecãtorii au mai anulat tranzacþia din 25 martie 1999 încheiatã între Primãria municipiului Deva, Comisia Judeþeanã ºi Comisia Localã pentru aplicarea Legii 18/1991, Iosif Man, Aurel Pop ºi Carol Panduru, un contract de vânzarecumpãrare încheiat în 12 mai 1999 între Iosif Man ºi Shell România SRL, precum ºi autorizaþia de construcþie din 23

S.C. GTS COMPANY S.R.L., cu sediul în localitatea Aninoasa, str. Dãnuþoni-Coºteni, nr. 303A, anunþã elaborarea primei versiuni a

Planului Urbanistic de Detaliu: Amenajare spaþiu verde ºi spaþiu public de agrement în localitatea Petroºani, str. Griviþa Roºie, nr. 36 ºi declanºarea etapei de încadrare pentru obþinerea avizului de mediu. Consultarea primei versiuni a planului se poate realiza la sediul A.P.M. Hunedoara, str. A. Vlaicu, nr.25, zilnic între orele 8-16. Comentariile ºi sugestiile se vor transmite în scris la sediul A.P.M. Hunedoara, în termen de 15 zile calendaristice de la data prezentului anunþ.

august 1998. Mircia Muntean a fost trimis în judecatã în acest dosar în ianuarie 2004, fiind acuzat de abuz în serviciu privind tranzacþii nelegale de terenuri. Muntean a fost primar al municipiului Deva din 1996 pânã în 2012, când a câºtigat un mandat de deputat în Hunedoara, fiind candidat din partea fostei ARD. Decizia instanþei supreme a fost atacatã cu recurs la Completul de cinci judecãtori.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 August 2013

Banca Comercialã Românã a primit cel mai mare plafon pentru creditele Prima Casã

B

anca Comercialã Românã (BCR) a primit cel mai mare plafon pentru creditele Prima Casã din noua etapã a programului guvernamental, de 220 milioane lei, din care 70 milioane lei sunt pentru achiziþia de locuinþe construite de ANL, finanþãrile fiind acordate doar în moneda naþionalã, potrivit Mediafax. Reprezentanþii BCR estimeazã cã vor utiliza cea mai mare parte a plafonului pânã la finalul acestui an, se aratã într-un comunicat al bãncii. BRD, a doua bancã de pe piaþa bancarã în funcþie de active, a

primit un plafon de 180 milioane de lei, iar Banca Transilvania dispune de fonduri de 105 milioane lei. Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a distribuit bãncilor garanþi-

ile pentru noua etapã a programului Prima Casã, în valoare de 1,2 miliarde lei, nouatea pentru aceastã etapã fiind acordarea de credite doar în lei. Pentru creditele Prima Casã pot aplica

cei care nu au locuinþã proprie sau deþin una cu suprafaþã mai micã de 50 metri pãtraþi. Clienþii trebuie sã dispunã de un avans de 5%. BCR percepe o dobândã variabilã pentru finanþãrile acordate în cadrul programului, formatã din indicele Robor la 3 luni (de 3,76% în prezent) ºi o marjã de 2,3 puncte procentuale pentru clienþii care îºi încaseazã salariul întrun cont BCR, pentru

Rovana Plumb va sancþiona firmele care nu depun facturile pentru decontarea lucrãrilor pentru protecþia mediului

M

inistrul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice, Rovana Plumb, a atenþionat firmele implicate la nivel naþional în execuþia unor lucrãri prevãzute în proiectele finanþate prin Programul Operaþional Sectorial (POS) Mediu.

''Lunar noi ar trebui, conform convenþiilor, sã decontãm dupã grafice facturi în valoare de 200 milioane euro. Din pãcate plãtim doar 50 milioane euro. Reprezentaþii firmelor respective tergiverseazã nejustificat înaintarea documentelor contabile'', a precizat pentru AGERPRES ministrul Rovana Plumb. Potrivit sursei citate, dacã respectivele firme nu-ºi vor revizui modul de

lucru riscã ori sã li se rezilieze contractele, ori sã plãteascã penalizãri pentru nerespectarea obligaþiilor asumate. Rovana Plumb a mai spus cã firmele care nu-ºi vor respecta angajamentele luate dupã câºtigarea licitaþiilor pentru execuþia lucrãrilor prin POS Mediu vor fi sancþionate, întrucât ele pot pune în pericol absorbþia de fonduri obþinute de la Uniunea Europeanã.

restul marja fiind de 2,5%. Astfel, pentru un credit de 160.000 lei, pe o perioadã de 30 de ani, rata lunarã este în prezent de 1.045 lei, fiind luatã în calcul o marjã de

2,3 puncte. Din august 2009, BCR a acordat credite în valoare de peste 1,2 miliarde euro în cadrul programului Prima Casã pentru achiziþia a circa 31.000 de locuinþe.


CVJ, Nr 435, vineri, 23 august