Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 434

Cronica Vãii Jiului Joi, 22 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Pe ce se duc banii din buget:

150.000 de lei pentru „groapa lui Serafinceanu”

S-a gãtat cu libertatea

Deþinutul care a fugit de la punctul de lucru a fost prins de poliþiºti

S

-a bucurat 9 zile de libertate, dar va plãti pentru fiecare zi în care s-a ascuns de oamenii legii. ªi asta în ani de închisoare ce se adaugã la pedeapsa pe care o are de ispãºit.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

”Extrema comunistã s-a întors mai repede decât se credea”: vandalizare în cascadã, pe Tuliºa

”I

niþial au spart cu barda sau securea un braþ, urechile ºi nasul. Dar nu s-au mulþumit cu atâta ºi au mai fãcut-o o datã ºi încã o datã...”

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9

Minerii pensionari primesc deconturile

P

ensionarii din minerit vor primi din septembrie banii pentru consumul de energie electricã.

>>> PAGINA PAGINA A 10-A

Catedrala Sf. Ilie prinde contur

M

Î

n timp ce Colegiul Economic „Hermes” Petroºani este în pericol sã se dãrâme, o firmã controlatã de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu înghite bani serioºi din bugetul local pentru… o groapã sãpatã chiar lângã instituþia de învãþãmânt. Groapa ar fi trebuit sã se transforme într-un mini-hotel, unde elevii de aici sã facã practicã, ºi asta de acum 2- 3 ani, dar constructorul nu a reuºit nici mãcar sã stabilizeze malul de pãmânt, în ciuda fondurilor alocate cu generozitate. >>> PAGINA A 3-A

onica Iacob Ridzi susþine ridicarea Catedralei din Petroºani. Banii pentru lucrãri au sosit, graþie eforturilor depuse de deputatul din Valea Jiului, iar preotul Gabriel Bulf sperã ca lucrarea sã fie gata în maxim 10 ani.

>>> PAGINA PAGINA A 12-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013

Pe ce se duc banii din buget:

150.000 de lei pentru „groapa lui Serafinceanu” Î

n timp ce Colegiul Economic „Hermes” Petroºani este în pericol sã se dãrâme, o firmã controlatã de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu înghite bani serioºi din bugetul local pentru… o groapã sãpatã chiar lângã instituþia de învãþãmânt. Groapa ar fi trebuit sã se transforme într-un mini-hotel, unde elevii de aici sã facã practicã, ºi asta de acum 2- 3 ani, dar constructorul nu a reuºit nici mãcar sã stabilizeze malul de pãmânt, în ciuda fondurilor alocate cu generozitate. Consilierii de la Petroºani au decis, zilele trecute, alocarea sumei de 50.000 de lei pentru efectuarea unor lucrãri de consolidare în apropierea Colegiului „Hermes”

liceu, care este acum în pericol sã se prãbuºeascã. Practic, aici nu s-a fãcut nimic. Malul de pãmânt a fost consolidat pe o porþiune foarte micã, iar restul

din Petroºani. Este vorba despre o groapã sãpatã de una dintre firmele contro-

versantului este „susþinut” de un schelet din lemn distrus de intemperii. În tot acest timp,

late de Aurelian Serafinceanu, care ar fi trebuit sã construiascã acolo un mini-hotel cu restaurant, pentru practica elevilor. Când s-a început construcþia, adicã acum aproape 5 ani, firma a excavat malul de pãmânt de lângã

însã, constructorul a încasat 100.000 de lei, ºi asta fãrã banii pentru reabilitarea instituþiei de învãþãmânt, care a depãºit 740.000 de lei. Adicã un fel de „Groapã a Marianelor”, care pare sã înghitã în neºtire bani din bugetul public.

T

ot „consolideazã” versantul Iar la cele 100.000 de lei se adaugã suma de 50.000 de lei alo-

catã acum de consilierii locali. ªi lucrurile nu se opresc aici, pentru cã, din informaþiile noastre, pânã la finele anului ar mai urma sã fie alocate vreo 50.000 de lei tot pentru consolidare! „Construcþia mini-hotelului a fost un proiect al Ministerului Educaþiei pentru ºcolile de arte ºi meserii, care au fost desfiinþate. Între timp ºi proiectul a suferit unele modificãri. Banii alocaþi sunt pentru construcþia zidului

de sprijin”, a explicat primarul municipiului Petrolani, Tiberiu Iacob Ridzi. Ministerul nu a mai finanþat proiectul, iar groapa se cascã hidos ºi riscã sã înghitã Colegiul Economic cu totul. Îngrijorarea este ºi mai mare pentru cã se apropie toamna, iar ploile vor înmuia solul ce ar putea aluneca în orice moment.

L

ucrãri inutile

Proiectul privind construirea unui minihotel ºi mini-restaurantului a fost iniþiat de administraþia publicã localã, pe considerentul înfiinþãrii unei ºcoli de arte si meserii. Aici ar fi urmat sã facã pregãtirea practicã elevii din domeniul alimentaþiei publice, ce ar urma sa activeze în turism. Valoarea totalã a

investiþiei a fost calculatã la 3, 273.000 de lei, cu tot cu lucrãrile de reabilitare a clãdirii deja existente, în timp ce durata de execuþie era de 3 ani. Însã, cum în România termenele sunt stabilite, în general, doar pentru a fi încãlcate, aºa s-a întâmplat ºi în acest caz, iar oficialii primãriei dau vina pe Ministerul Educaþiei pentru nefinanþarea prociectului. Unde s-au dus însã cele 100.000 de lei, rãmâne de aflat. Trebuie, însã, precizat cã, în timp ce firma înghite bani publici pentru consoli-

darea gropii, altele ar fi prioritãþile liceului. Mini-hotelul este considerat acum de-a dreptul inutil, având în vedere cã populaþia ºcolarã este într-o continuã scãdere, iar practica este indicat sã se facã la agenþi economici din domeniu, ºi nu simulatã. Dar, Colegiul Economic „Hermes” ar avea nevoie de o împrejmuire, de refacerea aleilor, a scãrilor de acces ºi de o parcare, iar banii, dacã tot existã, ar putea fi direcþionaþi cãtre aceste lucrãri. Car men COSMAN


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013

Sãtui de promisiunile unui viitor incert, tinerii din Valea Jiului se pregãtesc sã-ºi ia viaþa în piept aºa cum pot ºi cum li se oferã

P

iaþa muncii este din ce în ce mai greoaie ºi conþine locuri insuficiente pentru clasa medie. Cum absolvenþii de liceu care nu vor sã urmeze cursurile unei facultãþi sau care nu pot, pentru cã nu au luat Bacalaureatul, nu prea au ºanse sã se angajeze, strãinãtatea pare o alternativã la îndemânã. Luiza ANDRONACHE Pe site-urile de specialitate, de recrutare a forþei de muncã, au început din nou sã aparã anunþuri cu angajãri de zilieri sau muncitori în construcþii ori la ferme din þãri din Europa. În ultimii doi ani, cel puþin, contractele în afara þãrii au fost mai greu de realizat, pentru cã firmele intermediare nu erau serioase ºi urmãreau doar sã obþinã anumite sume de bani de la cei uºor de înºelat. Aºa se face cã acum, cel puþin, mai mulþi tineri din Valea Jiului se

pregãtesc sã-ºi ia viaþa în piept printre strãini. “ Eu am dat anul trecut Bac-ul, dar am picat la românã. Anul ãsta nu am mai încercat cã nu cred cã aº fi putut sã trec. Asta e, nu sunt pregãtit. Dar vreau sã mã angajez ca sã am banii mei, Am mai lucrat aºa ca ºi chelner la un restaurant, dar nu mã prea înþelegeam cu colegii, iar salariul era mic. Acum mi-a promis cineva un contract în Germania ºi vreau cã din septembrie sã plec”, ne-a declarat Andrei, un tânãr din Petroºani. Decât prost plãtit în

Torþionarii îºi pierd pensiile speciale

O

reparaþie moralã, chiar dacã puþin tardivã, pregãteºte Ministerul Justiþiei. Ministrul Robert Cazanciuc a declarat cã este în analizã un proiect care prevede pierderea pensiilor speciale de cãtre torþionarii comuniºti. Carmen COSMAN

"Noi, în cadrul ministerului, avem în analizã un proiect care prevede pierderea acestor pensii", a afirmat Cazanciuc, dupã ce a participat la ºedinþa CSM. De precizat cã, sãptãmâna trecutã, premierul Victor Ponta i-a solicitat

ministrului Justiþiei sã gãseascã soluþii în acest caz ºi sã discute cu CSM, ÎCCJ ºi CCR. "Dacã avem orice fel de începere de acþiune penalã din partea Parchetului sau un mic suport juridic sã le suspendãm plata pensiei pânã se judecã procesul. Probabil cã o sã ne dea în judecatã", a spus Primul Ministru.

þarã, mai bine “chiabur” afarã… Ca ºi Andrei mai sunt ºi alþi tineri, care sunt dezamãgiþi de faptul cã þara lor nu le oferã nicio ºansã la un viitor decent. În egalã mãsurã, însã, ei sunt conºtienþi cã nici nu sau strãduit foarte tare sã se integreze, pentru cã, spun ei, oricum nu ajung prea departe. “ ªtiu cã ar fi fost bine sã iau Bac-ul, dar ºi dacã îl luãm, la ce mã ajuta?! Nu am bani sã fac o facultate trei ani, apoi încã doi masterul fãrã sã lucrez. ªi unde sã o fac, cã am tot încercat, dar muncesc de dimineaþa

pânã noaptea pe 800 de lei. Dacã mai fac ºi naveta, aproape nu îmi mai rãmâne nimic”, ne-a spus ºi Mihai. ªi el, la fel ca alþi zeci de tineri, vrea sã ia calea înstrãinãrii, conºtient totuºi cã nici în Europa nu umblã câinii cu covrigi în coadã. Dar, ai satisfacþia finaciarã, cel puþin.

V

ideo chat-ul, loc de muncã?

Dacã pentru bãieþi pare mai simplu, în privinþa fetelor, este din start mai complicat. Deºi pare greu de crezut, dar sunt multe

tinere în Valea Jiului care practicã activitatea de entertainer pe site-urile de video chat, iar asta în mod firesc. Au aplicat pe diferite site-uri de recrutare a forþei de muncã, iar ulterior au fost contactate. Recunosc însã cã nu le este prea uºor sã spunã în mod public ceea ce fac. “La început mi s-a pãrut scandalos, dar dupã ce am lucrat ca vânzãtoare pe 600 de lei vreo trei luni ºi aveam cheltuieli mai mari, miam dat seama cã trebuie sã îmi schimb optica. Am contactat un studio ºi acum lucrez de acasã. Nu

Liberalii vor trei primari la alegerile locale

O

rganizaþiile PNL din Valea Jiului trebuie sã strângã rândurile ºi sã primeascã în partid doar „calitate” nu cantitate ºi doar persoane care nu cautã funcþii fãrã a depune un efort în beneficiul partidului ºi al alegãtorilor. Maximilian GÂNJU Mobilizarea generalã a fost trasatã de cãtre coordonatorul liberalilor din Vale pentru ca la alegerile locale de peste doi ani de zile, PNL sã devinã cu adevãrat o forþã politicã în aceastã zonã care voteazã de regulã cu dreapta

politicã. Þinta liberalilor din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului este obþinerea a 25 la sutã din numãrul total de voturi, dar ºi trei mandate de primar. O þintã deloc uºor de atins, însã realizabilã considerã coordonatorul PNL Valea Jiului. „Liberalii din Vale trebuie sã adune un sfert

din voturile oamenilor prezenþi la urne. Acum doar la Vulcan se poate vorbi de atingerea acestui target. Ei au 5 consilieri locali, Petrila are 3,

este nimic atât de complicat, ci doar trebuie sã-mi mulþumesc clienþii prin gesturi ºi vorbe. Bineînþeles, site-ul unde eu prestez este pentru clienþii din afara þãrii”, ne-a declarat în exclusivitate o tânãrã din Valea Jiului. Anunþuri pentru video-chat au împânzit de altfel internetul, stâlpii din oraº ºi cutiile poºtale prin fluturaºi de tot felul, iar promisiunile unor câºtiguri de peste 1000 de euro par sã prindã la multe tinere dornice de o viaþã lejerã, în care sãºi poatã permite orice. Petroºaniul a avut 3, însã locul lui Simota a fost luat de un pesedist, iar celelalte organizaþii din Vale au câte doi consilieri. Avem doar doi viceprimari, la Petroºani ºi Aninoasa. Judecând la rece, stãm destul de prost. Eu îmi propun ca, în 2016, sã avem trei primar liberali în Valea Jiului”, a declarat Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului. Liderul liberal recunoaºte cã liberalii trebuie sã înceapã reconstrucþia organizaþiilor pentru cã în unele situaþii imaginea partidului a avut de suferit din cauza unor membri care ºi-au urmãrit interesele proprii ºi nicidecum ale celor care i-au votat.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013

Simota va fi adus la Judecãtoria Petroºani M agistraþii de la Judecãtoria Petroºani au decis ca fostul patron al echipei Jiul Petroºani sã fie adus din arestul IPJ Alba, pentru a da explicaþii într-un dosar în care este judecat pentru evaziune fiscalã. Maximilian GÂNJU Decizia a fost luatã de magistraþi luni, iar controversatul afacerist va ajunge la Petroºani, cu duba arestaþilor, pe data de 3 septembrie a.c., când este fixat termenul de judecatã în aceastã cauzã care i-ar putea aduce fostului vicepreºedinte al

PNL Hunedoara, o condamnare penalã. Simota a fost trimis în judecatã în data de 12 martie 2013, pentru infracþiuni de evaziune fiscalã în calitate de reprezentant al SC Simar SRL Petroºani, deºi afaceristul a declarat cã nu are nici o legãturã cu societatea respectivã, aflatã acum în admi-

S-a gãtat cu libertatea

Deþinutul care a fugit de la punctul de lucru a fost prins de poliþiºti

S-

a bucurat 9 zile de libertate, dar va plãti pentru fiecare zi în care s-a ascuns de oamenii legii. ªi asta în ani de închisoare ce se adaugã la pedeapsa pe care o are de ispãºit. Carmen COSMAN

Poliþiºtii au reuºit sã dea de urma deþinutului care, în data de 12 august, a pãrãsit ilegal punctul de lucru situat pe raza comunei Beriu. A reuºit sã ajungã pânã în Timiº, dar era dat în urmãrire, iar oamenii legii din Hunedoara au colaborat cu cei din judeþul vecin. Sandu – Ioan Stan, în vârstã de 21 de ani, din comuna Lãpugiu de Jos, a fost prins într-un bar din comuna Margina (judeþul Timiº), de unde a fost sãltat de poliþiºti. A fost predat escortei IPJ Hunedoara, care l-a dus pentru audieri la Poliþia Municipiului Deva, pe numele sãu fiind întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de evadare. Tânãrul ispãºea o pedeapsã cu

închisoarea de 4 ani ºi 9 luni în regim semideschis în cadrul Penitenciarului Bârcea Mare, pentru comiterea unei infracþiuni de furt calificat. În data de 12 august, acesta a pãrãsit punctul de lucru situat pe raza comunei Beriu, unde se afla împreunã cu alþi deþinuþi pentru a presta munci agricole necalificate. Imediat dupã semnalarea pãrãsirii punctului de lucru, poliþiºtii au activat un plan de acþiune în vederea depistãrii acestuia. A fost dat în urmãrire naþionalã ºi în consemn la frontierã, iar în vederea capturãrii bãrbatului poliþiºtii hunedoreni ºi cei din judeþele limitrofe au desfãºurat activitãþi comune, în cooperare cu echipele de cãutare formate din personalul penitenciarului ºi jandarmi.

nistrarea unui lichidator judiciar dupã ce a intrat în faliment. Printre creditorii Simar

se numãrã mai multe societãþi dar ºi DGFP Hunedoara, firma având datorii cãtre

bugetul de stat de sute de mii de lei. Alin Simota este arestat preventiv într-o altã cauzã dupã ce procurorii DIICOT au susþinut cã fostul politician liberal era capul unei grupãri infracþionale specializatã în acte de violenþã, ºantaj, cãmãtãrie, înºelãciune. La solicitarea lui Alin Simota, au fost executate mai multe acte de violenþã la comandã, rãpiri ºi ºantaje asupra unor persoane, cu

scopul de a fi divulgate adresele unde se aflã datornici de la care acesta avea de recuperat sume de bani, sau pentru ca aceºtia sã-ºi retragã memoriile ºi plângerile formulate cãtre diverse instituþii. Tot astfel, un candidat pentru funcþia de consilier local la Petroºani, Paul Gherasim, a fost bãtut cu bestialitate la solicitarea lui Alin Simota, pentru cã s-a opus unor cereri ºi proiecte de lucrãri solicitate de firmele pe care afaceristul controversat le administra.

Inculpaþii din dosarul de corupþie de la Universitatea „Vasile Goldiº” dau ochii cu judecãtorii

C

ele douã secretare de la Petroºani, precum ºi cadrele didactice de la Universitatea Vasile Goldiº Arad acuzate de infracþiuni de corupþie vor da ochii cu magistraþii peste câteva zile. Carmen COSMAN Dosarul se aflã pe masa de lucru a judecãtorilor de la Tribunbalul Bistriþa Nãsãud, unde a fost înaintat de procurorii de la Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, iar primul termen de judecatã a fost stabilit pentru data de 3 septembrie. Dupã instrumentarea dosarului, procurorii au decis trimiterea în judecatã a doi lectori de la Universitatea “Vasile Goldis” din Arad, Mihaela Pop ºi Sorin Fildan, cei doi fiind acuzaþi cã fraudau examene ºi vindeau lucrãri de licenþã studenþilor. Mihaela Pop este acuzatã de instigare la trafic de influenþã, trafic de influenþã, instigare la fals intelectual ºi luare de mita, în timp ce Sorin Fildan este acuzat de fals intelectual. În acelaºi dosar au fost deferiþi justiþiei Violeta

Dorina Mârºav, secretarã în cadrul Facultãþii de Drept, filiala Petroºani a Universitãþii de Vest “Vasile Goldiº” ºi Bianca Tãnasã, secretarã în cadrul Universitãþii din Petroºani, ambele acuzate de trafic de influenþã. De asemenea, Claudia Dorina Brânduºa, învãþãtoare la ªcoala Gimnazialã nr. 4 Vulcan, este acuzatã de cumpãrare de influenþã.

D

iplome prefabricate pe euro Procurorii aduc acuzaþii grave ºi spun cã în cadrul Universitãþii “Vasile Goldiº” din Arad exista practica de a fi promovate examenele

de cãtre studenþi fãrã ca aceºtia sã le susþinã efectiv, notele fiind trecute în cataloage în mod fictiv, pe bazã de reciprocitate între profesori. În urma autorizãrii de cãtre instanþa de judecatã a interceptãrii convorbirilor telefonice purtate de inculpaþi, a reieºit faptul cã, în perioada ianuarie - februarie 2013, lectorul Mihaela Pop a intervenit pe lângã alþi colegi, cadre didactice, sau le-a determinat pe secretarele Violeta Mârºav ºi Bianca Tãnasã Bianca sã accepte propunerea sa de a promova studenþi contra unor sume de bani sau sã intervinã ele însele pe lângã alþi profesori în acelaºi scop. Totodatã, aceasta a reuºit sã-l determine pe Sorin Fildan sã acorde, la materia unde era titular, notã de trecere prin înscrierea acesteia în catalog unui student care nu se prezentase la examen, mai spun

anchetatorii Pentru studentul în cauzã cumpãrase influenþã mama acestuia, Brânduºa Claudia Dorina. De asemenea, Mihaela Pop obiºnuia sã vândã lucrãri de licenþã studenþilor, gata elaborate, cu garantarea promovãrii examenului de licenþã, dupã cuma reieºit din anchetã. Reamintim cã la începutul acestui an procurori ai Secþiei de urmãrire penalã ºi criminalisticã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, împreunã cu ofiþeri ai Direcþiei Generale Anticorupþie ºi cu sprijinul Brigãzii Speciale de Intervenþie a Jandarmeriei Române, au efectuat mai multe percheziþii la domiciliul unor persoane, precum ºi la sediile unor instituþii de învãþãmânt superior, locaþii aflate pe raza a 8 judeþe, printre care ºi Petroºani ºi Deva.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013

CEH, proiect de anvergurã în energie

Investiþie de peste 900 de milioane de lei la Mintia

C

ontract de peste 900 de milioane de lei scos la licitaþie de Complexul Energetic Hunedoara. Complexul are în vedere implementarea unui proiect de o anvergurã foarte mare, preþul lucãrilor de investiþii fiind de peste 900 de milioane de lei noi. Pe SEAP a fost publicatã oferta în vederea atribuirii contractului pentru executarea unor lucrãri de modernizare la Termocentrala Mintia. Astfel, se are în vedere reabilitarea grupului 4 ºi instalaþii de desulfurare pentru grupurile 3 ºi 4 din cadrul termocentralei. Potrivit datelor publicate în cadrul anunþului, valoarea totalã a lucrãrilor se ridicã la peste 900 de milioane de lei. ”Lucrãri la termocentrala Deva privind reabilitarea grupului nr.4 ºi instalaþii de desulfurare pentru grupurile nr.3 ºi nr.4. - Reabilitate grup nr. 4, valoarea estimatã 532.719.280 lei (119.476.360 euro) din care proiectare 7000000 lei (1570000 euro), execuþie 474146600 lei (106339630 euro), costul creditului 29502680 lei (6616730), Valoarea estimatã totalã cuprinde cheltuieli diverse ºi

neprevãzute de 22.070.000 lei, (4.950.000 euro). Ponderea acestor cheltuieli reprezintã un procent de 5% din valoarea lucrãrilor ce se supun achiziþiei. - Instalaþii de desulfurare pentru grupurile nr. 3, valoarea estimatã 206.438.130 lei (46.298.830 euro), din care proiectare 2200000 lei (493400 euro), execuþie 178375930 lei (40005370 euro), costul creditului 16890000 lei (3787820 euro). Valoarea estimatã totalã cuprinde cheltuieli

diverse ºi neprevãzute de 8.972.200 lei, (2.012.240 euro). Ponderea acestor cheltuieli reprezintã un procent de 5% din valoarea lucrãrilor ce se supun achiziþiei. - Instalatii de desulfurare pentru grupurile nr. 4. valoarea estimatã 167.886.494 lei lei (37.652.500 euro), din care proiectare 2200000 lei (493400 euro), execuþie 144254540 lei (32352800 euro), costul creditului 14150454 lei (3173600 euro). Valoarea estimatã totalã cuprinde cheltuieli

diverse ºi neprevãzute de 7.281.500 lei, (1.633.100 euro). Ponderea acestor cheltuieli reprezintã un procent de 5% din valoarea lucrãrilor ce se supun achiziþiei” Anunþul va fi postat pe SEAP pânã în data de 26 august, timp în care investitorii interesaþi pot depune ofertele la sediul Complexului Energetic Hunedoara, sucursala Electrocentrale Deva. Autoritatea contractantã demareazã o singurã procedura de achiziþie în vederea încheierii unui singur contract de lucrãri cu un singur executant pentru cele trei proiecte cu asigurarea în totalitate a finanþãrii lucrãrilor din partea executantului în sistem “credit furnizor”. Durata contractului sau termenul pentru finalizare este de 36 luni începând de la data atribuirii contractului / emiterii ordinelor de începere a serviciilor sau lucrãrilor. Prima investiþie care va fi efectuatã la Termocentrala Mintia va fi construcþia ºi montajul unei instalaþii de desulfurare ºi retehnologizarea grupului energetic 4. Proiectul va începe în acest an ºi

Executaþi silit din cauza datoriilor

Z

eci de apartamente sunt scoase la vânzare prin licitaþie publicã de bãnci dupã ce proprietarii lor nu au mai achitat creditele contractate. Deºi creditorii au lãsat la preþ, locuinþele nu-ºi gãsesc cumpãrãtori.

Panourile de afiºaj public din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani sunt pline de citaþii ºi înºtiinþãri privind executarea silitã a datornicilor care au luat credite bancare girând cu

locuinþa ºi nu le-au mai plãtit. Astfel, aproape sãptãmânal, apar la vânzare apartamente în zone bune ale municipiului la preþuri care în urmã cu trei sau

patru ani ar fi fost considerate adevãrate chilipiruri. Spre exemplu, pentru un apartament cu douã camere, licitat în urma executãrii silite a datornicului, situat în imediata apropriere sediului municipalitãþii, preþul de pornire este de 65 de mii de lei. Nu s-a reuºit vânzarea la „prima strigare” astfel cã preþul a fost redus cu zece procente. Executaþi pentru neplata împrumuturilor luate de la bãnci sunt ºi sute de pensionari din Valea Jiului, aceºtia primind lunã de lunã pensia diminuatã dupã ce creditorii le-au pus poprire pe venituri. Maximilian GÂNJU

este evaluat la circa 200-300 de milioane de euro. Urmãtoarea etapã va include continuarea lucrãrilor la instalaþia de desulfurare a grupului energetic 3, dezvoltarea unui sistem de producere a energiei electrice pe sistem de gaz metan ºi a unei reþele de microhidrocentrale. Potrivit acestuia, construcþia ºi montajul instalaþiilor de desulfu-

rare vor fi încheiate pânã în anul 2016, investiþia fiind prioritarã. Fãrã aceste tehnologii se încalcã prevederile de mediu stabilite de Uniunea Europeanã, iar termocentrala va avea probleme în funcþionare. În prezent, producþia zilnicã de energie a CEH este de 410 MW, din care Termocentrala Mintia asigura 300 MW, iar diferenþa este realizatã de Termocentrala Paroseni. Monika BACIU


Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013

Î

n ciuda avertizãrilor poliþiºtilor, tot mai multe persoane cad victimã înºelãciunilor prin telefon. Cei mai mulþi sunt bãtrâni, care rãmân fãrã agoniseala de o viaþã.

Bãtrân lãsat fãrã 7.000 de lei prin metoda „câºtigului la concurs telefonic”

De data aceasta, poliþiºtii din Petroºani efectueazã cercetãri în vederea identificãrii autorului unei infracþiuni de înºelãciune prin metoda „câºtigului la concurs telefonic” .

A uitat unde a parcat maºina ºi a reclamat cã i s-a furat

A

pus degeaba poliþia pe jar, dupã ce a uitat unde ºi-a parcat maºina. Dupã ce poliþiºtii i-au gãsit autoturismul, l-au ºi sancþionat pe cel care a reclamat degeaba furtul maºinii. Poliþiºtii din Petroºani au fost alarmaþi de un bãrbat de 56 de ani care susþinea cã i-a fost sustras autoturismul marca Dacia 1300, pe care l-a parcat ºi asigurat pe strada Constructorul din municipiul Petroºani. „S-a constituit de urgenþã o echipã operativã formatã din poliþiºti criminaliºti, judiciariºti, poliþiºti de ordine publicã ºi rutieri, care au demarat cercetãri în vederea recuperãrii autoturismului ºi a identificãrii autorului presupusului furt. Poliþiºtii au stabilit, în urma verificãrilor efectuate, cã reclamantul ºi-a parcat autoturismul într-o altã zonã a oraºului, unde acesta a fãcut cumpãrãturi la mai multe unitãþi comerciale”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. De fapt, autoturismul era parcat pe strada Horea, iar oamenii legii au stabilit cã nu prezintã urme de avariere sau efracþie, fiind asigurat corespunzãtor, iar din interior nu au fost sustrase bunuri sau valori. „Prin urmare, infracþiunea sesizatã nu sa confirmat, iar reclamantul a fost sancþionat contravenþional pentru alarmarea fãrã temei a autoritãþilor”, a mai spus Niþu. (Car men COSMAN) COSMAN)

Victima este un bãrbat de 70 de ani, care le-a spus oamenilor legii cã a fost contactat telefonic de cãtre o persoanã necunoscutã care s-a recomandat a fi „director” în cadrul unei societãþi de telefonie ºi care l-a anunþat cã este câºtigãtorul unui premiu în valoare de 20.000 Euro. Dar, pentru a intra în posesia premiului ipotetic, i-a spus bãtrânului cã trebuie sã achite anticipat suma de 1.000 Euro, bani care vor fi recuperaþi odatã cu ridicarea premiului. „În urma

cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit faptul cã partea vãtãmatã, fiind indusã în eroare, a achitat prin serviciul de transfer bancar, în trei tranºe, urmãtoarele sume: 920 euro, 1.385 de lei ºi 1.465 de lei, pe numele unei persoane indicate de apelant. În baza sesizãrii, poliþiºtii au întocmit un dosar penal în care se fac cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de înºelãciune, prejudiciul cauzat pãrþii vãtãmate fiind de 7.000 de lei”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara.

Funcþionarul Ciprian Preda de la Petrila se pregãteºte sã devinã city-managerul localitãþii

N

oul city manager de la Petrila, care a câºtigat acest post prin susþinerea unui examen în cursul acestei luni, îºi va prelua funcþia în luna septembrie, de la data de 1, mai exact. El se numeºte Ciprian Preda are 32 de ani ºi o experienþã de 7 ani în administraþia publicã, în mare parte în cadrul Biroului de Achiziþii de la primãria Petrila. “ Speranþele sunt foarte mari ºi vrem sã fie mult mai bine decât pânã acum, cel puþin din punct de vedere financiar unde la ora actualã este dezastru”, a afirmat Ciprian Preda, nou city-manager de la Petrila. De altfel, el recunoaºte cã are emoþii vizavi de responsabilitãþile noii funcþii. “ Bineînþeles cã sunt emoþii, aºteptãrile sunt mari, dar consider cã prin experienþa acumulatã în cei ºapte ani de primãrie alãturi de domnul primar, pot sã fac faþã acestui post ”, a mai spus Ciprina Preda. Acesta a candidat pentru funcþia de city manager de unul singur, dupã ce al doilea candidat, respectiv fostul administrator public, Dorin Curtean, a fost respins de comisia de evalu-

are a dosarelor, pe motiv cã nu îndeplinea atribuþiile necesare acestui post. Luiza ANDRONACHE

Pentru a nu deveni victimele escrocilor de profesie, poliþiºtii vã atrag atenþia cu privire la existenþa acestui mod de operare ºi vã recomandã sã nu trimiteþi sume de bani unor persoane necunoscute ºi sã vã adresaþi celei mai apropiate unitãþi de poliþie sau sã apelaþi numãrul unic de urgenþã 112 ori de câte ori aveþi suspiciuni cu privire la faptul cã aþi putea fi urmãtoarea victimã a unei infracþiuni de înºelãciune.

Actualitate 7 „Deoarece acest mod de operare este tot mai des întâlnit, vã rugãm sã manifestaþi prudenþã atunci când o persoanã necunoscutã vã cere sã vã comunicaþi datele personale (C.N.P., serie ºi numãr de buletin, adresa) sau sã nu achitaþi diferite sume de bani anticipat ori sã comunicaþi codurile de reîncãrcare ale unor cartele telefonice pentru a intra în posesia unor premii, mai ales dacã nu aþi participat la niciun concurs cu premii”, au mai spus poliþiºtii hunedoreni. Car men COSMAN


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013

”Extrema comunistã s-a întors mai repede decât se credea”: vandalizare în cascadã, pe Tuliºa ”I

niþial au spart cu barda sau securea un braþ, urechile ºi nasul. Dar nu s-au mulþumit cu atâta ºi au mai fãcut-o o datã ºi încã o datã. Acum, statuia lui Tãtãrãscu, de pe Tuliºa, este distrusã în proporþie de 50%. Cine a comandat mârºãvia este mai rãu ca braþul care a lovit ca sã distrugã ce alþii încearcã sã sãdeascã pe aceste locuri, sã se ºtie cã ºi în Valea Jiului, în judeþul Hunedoara s-a scris istorie ºi încã una forte bogatã(…) Noi vom lua legãtura cu sculptorul ºi vom reface statuia. Dacã o vor distruge din nou, o vom reface mereu ºi mereu pânã obosesc ei s-o vandalizeze” – Costel Avram, coordonator PNL - Valea Jiului.

La dezvelirea bustului fostului lui Gheorghe Tãtãrãscu preºedinte ºi preºedinte de onoare al PNL Hunedoara, fost prim-ministru al României în perioada 1934-1937 ºi în perioada 1939-1940, deþinãtor de portofolii ministeriale -, sus în muntele Tuliºa de la Uricani, jurnalistul ºi membrul Uniunii Scriitorilor din România, Marian Boboc, con-

semna: ”Reþinem o replicã a unui sãtean, rostitã la încheierea slujbei: ‘Dacã or mai veni comuniºtii, precis cã or sã doboare bustul’. ‘No, lasã, cã nu s-or întoarce ei aºa repede, cã nici nu plecarã bine’, rãspunde o voce din mulþime”. ªi iatã cã s-au întors comuniºtii mai repede decât se credea. Alþii spun cã nu sunt

comuniºti, extrema comunistã, pentru cã ãia îºi asumau faptele, chiar dacã erau josnice ºi lipsite de respect pentru istorie ºi oamenii care au scris-o prin fapte. ”Iniþial au spart cu barda sau securea un braþ, urechile ºi nasul. Dar nu s-au mulþumit cu atâta ºi au mai fãcut-o o datã ºi încã o datã. Acum, statuia lui Tãtãrãscu de pe Tuliºa este distrusã în proporþie de 50%. Cine a comandat mârºãvia este mai rãu ca braþul care a lovit ca sã distrugã ce alþii încearcã sã sãdeascã pe aceste locuri, sã se ºtie cã ºi în Valea Jiului, în judeþul Hunedoara s-a scris istorie ºi încã una forte bogatã. Mulþi spun cã administraþia localã avea ºi are cunoºtinþã de faptele de vandalism. Dacã este aºa, asta este, existã ºi astfel de oameni pe lume. Noi vom lua legãtura cu sculptorul ºi vom reface statuia. Dacã o vor distruge din nou, o vom reface mereu ºi mereu pânã obosesc ei s-o vandalizeze” – a declarat Costel

Avram, coordonatorul PNL pe Valea Jiului, cel ce încearcã, pe linie liberalã, sã se ºtie cine a contribuit la dezvoltarea zonei prin susþinerea editãrii de carte ºi a acþiunilor de tipul celei de pe muntele Tuliºa. Reamintim cã, de Sfântul Ilie, PNL-iºtii hunedoreni i-au comemorat la pe eroii neamu-

P

ensionarii minieri din Valea Jiului îi acuzã pe parlamentarii hunedoreni cã nu îi bagã în seamã decât în momentele campaniilor electorale, când apeleazã la ei pentru a mai smulge câteva voturi.

Pensionarii minieri cer de câteva luni o întâlnire cu parlamentarii judeþului Hunedoara, însã deocamdatã nu s-a concretizat nimic în acest sens, ci doar existã promisiuni. ”Noi suntem supãraþi deoarece clasa politicã din România din nou a încercat sã ne pãcãleascã, ne-au promis cã ne vom întâlni cu dânºii, cã ne vor rezolva problemele ºi în continuare acestea rãmân în

Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

De ce planeazã bãnuiala asupra administraþiei locale de vandalizarea statuii? Pentru cã la eveniment nu au participat autoritãþile locale, iar primarul

Dãnuþ Buhãescu, conform unei pãrþi a presei, a anunþat cã manifestãrile de pe Tuliºa au fost anulate, deºi acestea erau în plinã pregãtire/desfãºurare. Cele douã monumente de pe munte - cea a lui Nicoale Stoi, omul care se confundã cu PNL, la Uricani - ºi cea a liberalilor din Vale ºi judeþ ºi a lui, care ºi-au jertfit viaþa în anul 1916 pe Muntele Tuliºa, Uricani, la monumentul de marmurã ridicat la peste 1.700 de metri altitudine. Cu acel prilej, în amintirea celui care a fost Gheorghe Tãtãrãscu, membru marcant al

Membrii Ligii Pensionarilor Minieri îi acuzã de nepãsare pe parlamentarii hunedoreni continuare nerezolvate. Dintre cele mai mari dorinþe ale noastre vrem sã avem o întâlnire cu toþi parlamentarii din judeþul Hunedoara ca sã ne asculte doleanþele. Problemele noastre sunt mai mult probleme sociale, una dintre cele mai mari probleme este cea a gratuitãþilor care pânã în 2014 decembrie le avem ºi am vrea sã ne fie prelungite. Am fãcut o mulþime de demersuri la nivelul Guvernului României, la ministrul muncii, a ministerului Economiei, chiar ºi la primul ministru pe care i-am invitat în Valea Jiului sã stea de vorbã cu pensionarii minieri, care nu sunt puþini, care sunt în jur de 11 mii”, spune Paul David secretarul executiv al Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. Cei care odatã au muncit în adâncurile pãmântului pentru a scoate aurul negru la lumina

Partidului Naþional Liberal, fost prim ministru al României, liberalii au dezvelit un monument ce reprezentã bustul demnitarului liberal.

soarelui au ajuns la capãtul rãbdãrii. Pensionarii minieri spun cã dacã nu vor obþine întâlnirea cu parlamentarii sunt hotãrâþi ca la începutul lunii septembrie sã organizeze un marº de protest. ”Noi am ajuns la captãtul rãbdãrii. Dacã pânã cel târziu în luna septembrie aceste probleme nu vor fi rezolvate, noi vom ieºi din nou în stradã ºi vom protesta, vor fi proteste paºnice. Sunt protestele unor oameni care au suferit ºi au lucrat cinsit pentru aceastã Vale a Jiului. Valea Jiului nu a scris niciodatã cerºetori, aici au trãit oameni de primã mãrime”, a mai spus Paul David. Problemele pensionarilor revin în centrul atenþiei în perioada campaniilor electorale. În cei patru ani, puþini mai sunt cei care se apleacã asupra acestor probleme. Monika BACIU

Primari din Hunedoara cer continuarea activitãþii miniere în Apuseni

M

ai mulþi primari din judeþul Hunedoara au semnat, alãturi de omologi de-ai lor din judeþ o scrisoare deschisã adresatã Comisiei Parlamentare UNESCO prin care cer repornirea mineritului la Roºia Montanã.

Scrisoarea este semnatã de primarii a 45 de localitãþi din Munþii Apuseni, din judeþele Alba ºi Hunedoara, care se opun includerii localitãþii pe lista tentativã UNESCO pe motiv cã aceastã iniþiativã ar bloca ºansele de dezvoltare economicã a zonei ºi ar alunga investiþiile de care este nevoie tocmai pentru a salva patrimoniul cultural al regiunii. Printre semnatari se numãrã primarul Banitei, Ionel Burlec, cel din Petrila, Ilie Pãducel, dar ºi primarul Vulcanului,

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Gheorghe Ile. Edilii ºi-au precizat poziþia în urma unei vizite pe care membrii Comisiei permanente comune a Parlamentului pentru relaþia cu UNESCO au efectuat-o la Roºia Montanã, alãturi de Ministrul Culturii, DanielConstantin Barbu. Conform Convenþiei UNESCO, nominalizarea unei localitãþi trebuie fãcutã în colaborare cu localnicii ºi trebuie sã se bucure de sprijinul unanim al acestora, condiþie esenþialã care nu este îndeplinitã în cazul Roºiei Montane. Locuitorii din zonã considerã cã o astfel de nominalizare ar alunga investitorii ºi ar bloca

omului apolitic Emil Pãrãu, conþin douã plãci de marmurã pe care este inscripþionat: ”Nimic fãrã Dumnezeu” ºi „Onoare ºi respect”. Cum de n-o fi cãzut mâna celui care a lovit aºa ceva, indiferent cine ºi cum le-a ridicat ºi inscripþionat?! Ileana FIRÞULESCU dezvoltarea economicã, pierzându-se în acest fel mii de locuri de muncã de care întregul judeþ are foarte mare nevoie. În ultimii trei ani, peste 40 de comunitãþi locale din Apuseni, din judeþul Alba, precum ºi din Hunedoara, ºi-au exprimat în mod repetat sprijinul pentru continuarea mineritului la Roºia Montanã ºi în alte zone cu tradiþie minierã. În plus, în decembrie 2012, comunitãþile din zonã au votat în majoritate în cadrul unui referendum local în favoarea repornirii mineritului în Munþii Apuseni. În ianuarie 2013, un numãr de 35 de primari de localitãþi din Munþii Apuseni au adresat un memoriu cãtre autoritãþile statului român privind crearea de locuri de muncã prin reluarea mineritului în Apuseni ºi la Roºia Montanã. Rata ºomajului la Roºia Montanã depãºeºte cu mult media naþionalã ºi peste 70% din locuitori nu au venituri din salarii. În lipsa unei infrastructuri adecvate, a spaþiilor de cazare ºi a unor atracþii amenajate profesionist, turismul va rãmâne ºi el la un nivel scãzut, spun edilii, fãrã sã poatã deveni un generator de venituri ºi de locuri de muncã. Iar semnatarii scrisorii spun cã investitorul care vrea sã redeschidã mineritul se ocupã ºi de salvarea patrimoniului. Car men COSMAN


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013

”Extrema comunistã s-a întors mai repede decât se credea”: vandalizare în cascadã, pe Tuliºa ”I

niþial au spart cu barda sau securea un braþ, urechile ºi nasul. Dar nu s-au mulþumit cu atâta ºi au mai fãcut-o o datã ºi încã o datã. Acum, statuia lui Tãtãrãscu, de pe Tuliºa, este distrusã în proporþie de 50%. Cine a comandat mârºãvia este mai rãu ca braþul care a lovit ca sã distrugã ce alþii încearcã sã sãdeascã pe aceste locuri, sã se ºtie cã ºi în Valea Jiului, în judeþul Hunedoara s-a scris istorie ºi încã una forte bogatã(…) Noi vom lua legãtura cu sculptorul ºi vom reface statuia. Dacã o vor distruge din nou, o vom reface mereu ºi mereu pânã obosesc ei s-o vandalizeze” – Costel Avram, coordonator PNL - Valea Jiului.

La dezvelirea bustului fostului lui Gheorghe Tãtãrãscu preºedinte ºi preºedinte de onoare al PNL Hunedoara, fost prim-ministru al României în perioada 1934-1937 ºi în perioada 1939-1940, deþinãtor de portofolii ministeriale -, sus în muntele Tuliºa de la Uricani, jurnalistul ºi membrul Uniunii Scriitorilor din România, Marian Boboc, con-

semna: ”Reþinem o replicã a unui sãtean, rostitã la încheierea slujbei: ‘Dacã or mai veni comuniºtii, precis cã or sã doboare bustul’. ‘No, lasã, cã nu s-or întoarce ei aºa repede, cã nici nu plecarã bine’, rãspunde o voce din mulþime”. ªi iatã cã s-au întors comuniºtii mai repede decât se credea. Alþii spun cã nu sunt

comuniºti, extrema comunistã, pentru cã ãia îºi asumau faptele, chiar dacã erau josnice ºi lipsite de respect pentru istorie ºi oamenii care au scris-o prin fapte. ”Iniþial au spart cu barda sau securea un braþ, urechile ºi nasul. Dar nu s-au mulþumit cu atâta ºi au mai fãcut-o o datã ºi încã o datã. Acum, statuia lui Tãtãrãscu de pe Tuliºa este distrusã în proporþie de 50%. Cine a comandat mârºãvia este mai rãu ca braþul care a lovit ca sã distrugã ce alþii încearcã sã sãdeascã pe aceste locuri, sã se ºtie cã ºi în Valea Jiului, în judeþul Hunedoara s-a scris istorie ºi încã una forte bogatã. Mulþi spun cã administraþia localã avea ºi are cunoºtinþã de faptele de vandalism. Dacã este aºa, asta este, existã ºi astfel de oameni pe lume. Noi vom lua legãtura cu sculptorul ºi vom reface statuia. Dacã o vor distruge din nou, o vom reface mereu ºi mereu pânã obosesc ei s-o vandalizeze” – a declarat Costel

Avram, coordonatorul PNL pe Valea Jiului, cel ce încearcã, pe linie liberalã, sã se ºtie cine a contribuit la dezvoltarea zonei prin susþinerea editãrii de carte ºi a acþiunilor de tipul celei de pe muntele Tuliºa. Reamintim cã, de Sfântul Ilie, PNL-iºtii hunedoreni i-au comemorat la pe eroii neamu-

P

ensionarii minieri din Valea Jiului îi acuzã pe parlamentarii hunedoreni cã nu îi bagã în seamã decât în momentele campaniilor electorale, când apeleazã la ei pentru a mai smulge câteva voturi.

Pensionarii minieri cer de câteva luni o întâlnire cu parlamentarii judeþului Hunedoara, însã deocamdatã nu s-a concretizat nimic în acest sens, ci doar existã promisiuni. ”Noi suntem supãraþi deoarece clasa politicã din România din nou a încercat sã ne pãcãleascã, ne-au promis cã ne vom întâlni cu dânºii, cã ne vor rezolva problemele ºi în continuare acestea rãmân în

Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

De ce planeazã bãnuiala asupra administraþiei locale de vandalizarea statuii? Pentru cã la eveniment nu au participat autoritãþile locale, iar primarul

Dãnuþ Buhãescu, conform unei pãrþi a presei, a anunþat cã manifestãrile de pe Tuliºa au fost anulate, deºi acestea erau în plinã pregãtire/desfãºurare. Cele douã monumente de pe munte - cea a lui Nicoale Stoi, omul care se confundã cu PNL, la Uricani - ºi cea a liberalilor din Vale ºi judeþ ºi a lui, care ºi-au jertfit viaþa în anul 1916 pe Muntele Tuliºa, Uricani, la monumentul de marmurã ridicat la peste 1.700 de metri altitudine. Cu acel prilej, în amintirea celui care a fost Gheorghe Tãtãrãscu, membru marcant al

Membrii Ligii Pensionarilor Minieri îi acuzã de nepãsare pe parlamentarii hunedoreni continuare nerezolvate. Dintre cele mai mari dorinþe ale noastre vrem sã avem o întâlnire cu toþi parlamentarii din judeþul Hunedoara ca sã ne asculte doleanþele. Problemele noastre sunt mai mult probleme sociale, una dintre cele mai mari probleme este cea a gratuitãþilor care pânã în 2014 decembrie le avem ºi am vrea sã ne fie prelungite. Am fãcut o mulþime de demersuri la nivelul Guvernului României, la ministrul muncii, a ministerului Economiei, chiar ºi la primul ministru pe care i-am invitat în Valea Jiului sã stea de vorbã cu pensionarii minieri, care nu sunt puþini, care sunt în jur de 11 mii”, spune Paul David secretarul executiv al Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. Cei care odatã au muncit în adâncurile pãmântului pentru a scoate aurul negru la lumina

Partidului Naþional Liberal, fost prim ministru al României, liberalii au dezvelit un monument ce reprezentã bustul demnitarului liberal.

soarelui au ajuns la capãtul rãbdãrii. Pensionarii minieri spun cã dacã nu vor obþine întâlnirea cu parlamentarii sunt hotãrâþi ca la începutul lunii septembrie sã organizeze un marº de protest. ”Noi am ajuns la captãtul rãbdãrii. Dacã pânã cel târziu în luna septembrie aceste probleme nu vor fi rezolvate, noi vom ieºi din nou în stradã ºi vom protesta, vor fi proteste paºnice. Sunt protestele unor oameni care au suferit ºi au lucrat cinsit pentru aceastã Vale a Jiului. Valea Jiului nu a scris niciodatã cerºetori, aici au trãit oameni de primã mãrime”, a mai spus Paul David. Problemele pensionarilor revin în centrul atenþiei în perioada campaniilor electorale. În cei patru ani, puþini mai sunt cei care se apleacã asupra acestor probleme. Monika BACIU

Primari din Hunedoara cer continuarea activitãþii miniere în Apuseni

M

ai mulþi primari din judeþul Hunedoara au semnat, alãturi de omologi de-ai lor din judeþ o scrisoare deschisã adresatã Comisiei Parlamentare UNESCO prin care cer repornirea mineritului la Roºia Montanã.

Scrisoarea este semnatã de primarii a 45 de localitãþi din Munþii Apuseni, din judeþele Alba ºi Hunedoara, care se opun includerii localitãþii pe lista tentativã UNESCO pe motiv cã aceastã iniþiativã ar bloca ºansele de dezvoltare economicã a zonei ºi ar alunga investiþiile de care este nevoie tocmai pentru a salva patrimoniul cultural al regiunii. Printre semnatari se numãrã primarul Banitei, Ionel Burlec, cel din Petrila, Ilie Pãducel, dar ºi primarul Vulcanului,

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Gheorghe Ile. Edilii ºi-au precizat poziþia în urma unei vizite pe care membrii Comisiei permanente comune a Parlamentului pentru relaþia cu UNESCO au efectuat-o la Roºia Montanã, alãturi de Ministrul Culturii, DanielConstantin Barbu. Conform Convenþiei UNESCO, nominalizarea unei localitãþi trebuie fãcutã în colaborare cu localnicii ºi trebuie sã se bucure de sprijinul unanim al acestora, condiþie esenþialã care nu este îndeplinitã în cazul Roºiei Montane. Locuitorii din zonã considerã cã o astfel de nominalizare ar alunga investitorii ºi ar bloca

omului apolitic Emil Pãrãu, conþin douã plãci de marmurã pe care este inscripþionat: ”Nimic fãrã Dumnezeu” ºi „Onoare ºi respect”. Cum de n-o fi cãzut mâna celui care a lovit aºa ceva, indiferent cine ºi cum le-a ridicat ºi inscripþionat?! Ileana FIRÞULESCU dezvoltarea economicã, pierzându-se în acest fel mii de locuri de muncã de care întregul judeþ are foarte mare nevoie. În ultimii trei ani, peste 40 de comunitãþi locale din Apuseni, din judeþul Alba, precum ºi din Hunedoara, ºi-au exprimat în mod repetat sprijinul pentru continuarea mineritului la Roºia Montanã ºi în alte zone cu tradiþie minierã. În plus, în decembrie 2012, comunitãþile din zonã au votat în majoritate în cadrul unui referendum local în favoarea repornirii mineritului în Munþii Apuseni. În ianuarie 2013, un numãr de 35 de primari de localitãþi din Munþii Apuseni au adresat un memoriu cãtre autoritãþile statului român privind crearea de locuri de muncã prin reluarea mineritului în Apuseni ºi la Roºia Montanã. Rata ºomajului la Roºia Montanã depãºeºte cu mult media naþionalã ºi peste 70% din locuitori nu au venituri din salarii. În lipsa unei infrastructuri adecvate, a spaþiilor de cazare ºi a unor atracþii amenajate profesionist, turismul va rãmâne ºi el la un nivel scãzut, spun edilii, fãrã sã poatã deveni un generator de venituri ºi de locuri de muncã. Iar semnatarii scrisorii spun cã investitorul care vrea sã redeschidã mineritul se ocupã ºi de salvarea patrimoniului. Car men COSMAN


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013

Paºi mici pentru disponibilizãrile de la SNÎMVJ

Î

n cel mult douã sãptãmâni, pe ordinea de zi a ºedinþei de Guvern va intra proiectul privind disponibilizarea minerilor din Valea Jiului de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine. Cu paºi mici, disponibilizãrile ce vor avea loc la minele neviabile se apropie. Dacã în cursul sãptãmânii trecute societatea de închideri a primit avize favorabile de la AGA ºi de la Consiliul de Administraþie, acum s-a mai realizat un pas. Monika BACIU ”Faþã de ce am discutat sãptãmâna trecutã, a fost elaboratã hotãrârea de Guvern privind aprobarea sumelor din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj s-au fãcut completãrile ulterioare la aceastã hotãrâre ºi am primit avizãrile ministerului Economiei, inclusiv a domnului Varujan Vosganian, în decursul zilei de luni a fost semnat proiectul de

hotãrâre. A fost depus proiectul de hotãrâre la Ministerul Muncii, Finanþelor ºi cel al Justiþiei. La Ministerul Muncii sunt deja primii paºi fãcuþi pe primele compartimente, urmând ca în decursul acestor zile sã avem un aviz favorabil al ministerului, dupã care trecem la avizare spre ministerul Finanþelor unde vor fi mai multe de discutat despre sumele alocate pentru acest proiect de

hotãrâre”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Potrivit conducerii societãþii, Guvernul nu va avea cheltuieli majore pentru plata ajutorului de ºomaj cuvenit viitorilor disponibilizaþi. Motivul este acela cã în câteva luni de la disponibilizare aceºtia vor întruni condiþiile de pensionare. ”Este vorba de venitul de

completare ºi ajutorul de ºomaj. Sumele pentru disponibilizaþi sunt. Proiectul de hotãrâre face referire la ajutorul de ºomaj ºi la venitul de completare. Efortul bugetar nu este extraordinar de mare având în vedere cã majoritatea minerilor care se disponibilizeazã vor avea condiþii de pensionare în urmãtoarele ºase luni de zile, efortul financiar va fi doar pe cele ºase luni de zile, nu va fi pe cele 24 de luni cum prevede ordonanþa”, a mai precizat Anghel. Termenul privind disponibilizãrile a fost

devansat de nenumãrate ori pânã acum. Reprezentanþii SNÎMVJ spun cã dupã ce proiectul de lege va fi aprobat de Guvern în 15 zile de la aprobare se vor realiza concedierile colective. ”Din punct de vedere al societãþii noi am fãcut toþi paºii necesari, ministerul Economiei ºi-a fãcut treaba, ºi-a elaborat hotãrârea ºi-a dat avizele necesare, noi estimãm cã cel târziu peste douã sãptãmâni sã intre în ºedinþa de Guvern. Dupã ce intrã în ºedinþa de Guvern ºi este aprobatã urmeazã sã anunþãm ITMul ºi Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã ºi în termen de maxim 30 de zile se fac disponibilizãrile”, a mai precizat sursa citatã. Dacã aprobãrile pentru acest proiect vor fi obþinute în termenele stabilite în momentul de faþã disponibilizãrile vor avea loc la sfârºitul lunii spetembrie.

Minerii pensionari primesc deconturile

P

ensionarii din minerit vor primi din septembrie banii pentru consumul de energie electricã. Acest fapt este stipulat în contractul colectiv de muncã, dar sunt ºi pensionari care nu au venit nici anul trecut dupã bani, iar sumele ar putea fi returnate la buget. Din prima sãptãmânã a lunii septembrie, minerii aflaþi acum în pensie vor fi aºteptaþi la unitãþile miniere la care sunt arondaþi. Fiecare va primi sumele corespunzãtoare din subvenþionarea costului la energie electricã. „În intervalul 3 septembrie - 20 septembrie, pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt

arondaþi, pentru ridicarea plãþilor cuvenite”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului. Paradoxal, însã, aproximativ 1.400 de pensionari nu au cerut banii de deconturi nici pentru anul trecut. Asta deºi cei mai mulþi au nevoie de sumele respective, pentru a-ºi

achita facturile. Cei de la minã îi vor atenþiona, dar existã posibilitatea ca banii sã fie returnaþi la buget, dacã nu sunt ridicaþi. „Sunt pensionari din sistemul minier, care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pe anul 2012. Numãrul lor este destul de mare ºi ajunge la aproximativ 1.400 de oameni, care nu au veni dupã bani. Din cei 8.600 câþi sunt în total, undeva la 1.466 nu au venit dupã bani ºi îi rugãm sã vinã la sucursalele de care aparþin sã ºi le ridice. Am dat noi termen pânã în data de 15 octombrie 2013”, a mai spus Aurel

Anghel. În cazul în care pensionarii nu se prezintã, dupã ce vor fi înºtiinþaþi ºi personal, prin adrese la domiciliile lor, vor pierde banii de decont, iar sumele se întorc la bugetul de stat. Fiecare fost miner primeºte o cotã-parte de cãrbune, cu care se poate încãlzi, ori poate deconta factura la energia termicã din

sistemul centralizat. Tot în baza contractului cu unitãþile miniere de care aparþin, foºtii mineri au subvenþionat

ºi costul facturilor la energia electricã, dar pentru asta trebuie sã ducã la minã facturile din ultimele luni.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013 Posturi descoperite pe partea minierã a CEH

O nouã politicã de personal va fi realizatã în urmãtoarea perioadã

P

osturi descoperite în cadrul CEH. Complexul Energetic Hunedoara, respectiv divizia minierã funcþioneazã cu personal la limita de avarie. Disponibilizãrile din ultimii ani, dar ºi îmbrãtrânirea forþei de muncã, respectiv reducerea personalului pe cale naturalã a fãcut ca partea minierã a Complexului Energetic Hunedoara sã funcþioneze ”ºchiop”. Monika BACIU

P

oliticã de personal

Pânã acum politica de personal nu a existat. Nu a fost niciun plan bine stabilit în acest sens. Lipsesc oamenii de bazã, muncitorii, cei care ar trebui sã producã. Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache a precizat cã are în vedere realizarea unei politici de personal, pentru cã a constatat cã în momentul de faþã nu existã o astfel de politicã. Partea neplãcutã este cã unitãþile miniere nu mai au personal calificat, majoritatea dintre aceºtia pãrãsind sis-

temul. Potrivit directorului general al CEH, în viitor va fi foarte greu de gãsit persoane calificate în domeniul minier. ”Avem în vedere reducerea personalului, în principal pe cale naturalã, cei care au condiþii de pensie, cei care vor sã iasã din sistem, dar le vom face doar dupã ce vom face aceastã retehnologizare. Una din prioritãþile care le avem la Complex pe parte de mine, dar ºi pe parte de energie este politica personalului. Am constatat cã în toþi aceºti ani nu a existat o politicã de personal, nici mãcar una necoerentã, ne-am trezit în foarte multe locuri cu posturi descoperite, nu mai avem oameni pe anu-

mite specialitãþi, s-au disponibilizat la cerere ceea ce mie nu mi se pare corect ºi normal sã plece cine doreºte. Avem probleme peste tot, ºi pe partea minierã care sunt probleme foarte mari cu specializarea cadrelor tehnice pânã la mineri, nu mai existã formaþii tip, vom avea o problemã mare în acest sens de a gãsi oameni ºi de a-i înlocui, dar sper sã o facem. ªi pe partea energeticã sunt foarte multe posturi unde nu avem specialiºti”, a declarat directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara spune cã angajãrile la divizia minierã depind în mod direct de

investiþii. ”Eu sper sã putem face angajãri la fiecare unitate, dar o vom face gândind investiþiile, fãcând foarte bine structura de personal, sã ne întinerim forþa de muncã pentru cã nu gândim acest complex pentru câþiva ani, îl gândim sã îl lãsãm moºtenire urmãtoarelor generaþii”, a mai precizat sursa citatã. La Lupeni s-au realizat în luna mai 60 de angajãri pentru o perioadã de timp determinatã, mai excat pentru ºase luni. În ceea ce priveºte un viitor contract de muncã a acestor persoane, acest aspect se va stabili în urma unei analize. ”Vom discuta cu partea minierã, pentru cã dânºii au fãcut

Împrumutul chinezilor, returnat în douã decenii

I

nvestiþiile pe care energeticienii din Hunedoara le discutã cu chinezii vizeazã douã obietive. Totul este pus acum pe hârtie, iar privatizarea compexului va fi urmãtorul pas, ce va fi fãcut anul viitor. Diana MITRACHE

Chinezii care au sosit în Hunedoara discutã în aceste zile câteva variante ce privesc investiþii concrete la Mintia. Asta susþine directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, care crede cã asiaticii sunt pregãtiþi sã investeascã la noi aproximativ 220

milioane de euro. „Este vorba despre Compania Naþionalã de Electricitate a Chinei, cei care doresc sã facã desulfurarea ºi retehnologizarea Grupului IV dela Termocentrala Mintia. Conform legii, anunþul pe SEAP trebuie sã stea pânã în 26 septembrie, iar pânã atunci pot sã îºi manifeste ºi alþii interesul de a

investi, dar deocamdatã singurii care vor sã o facã sunt chinezii”, a declarat Daniel Andronache, director general CEH. Chinezii vin ºi investesc acum banii, iar noi îi vom returna în douã decenii. Cei din conducerea CEH susþin cã nu va fi vorba deocamdatã despre acþiuni pe care asiaticii sã le primeascã în schimbul investiþiei, dar sunt câteva variante. „Este vorba de 220 de milioane de euro, cu credit furnizor. Ei ne dau bani, vor face investiþia ºi noi returnãm aceastã sumã

în 20 de ani. (...) Sunt douã lucruri în paralel la care lucrãm ºi este ºi programnul de privatizare ,pe care noi încercãm sã îl pregãtim pentru anul viitor. Le-am oferit pãrþii chineze ca variante sã returnãm împrumutul cu energie sau sã le oferim acþiuni, dar acestea sunt discuþii de viitor”, a adãugat Daniel Andronache. Chinezii au revenit în Hunedoara ºi timp de 5 zile vor purta discuþii la Complexul Energetic Hunedoara, urmând ca mai apoi sã vinã cu oferta lor financiarã.

angajãrile, nu erau în Complex în momentul acela, vom evalua, probabil cã vor rãmâne în continuare cei care corespund, dar aici vom avea o discuþie cu divizia minierã”, a mai precizat Daniel Andronache. Doar de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara peste 500 de persoane îndeplinesc condiþiile

de pensionare. Aceºtia vor pãrãsi sistemul în cursul acestui an, iar alte persoane trebuie sã le ducã mai departe munca. În urmã cu câteva sãptãmâni directorul adjunct al Complexului Energetic Hunedoara, Nicolae Drãgoi, preciza cã persoanele ce urmeazã a fi pensionate vor fi înlocuite cu altele din cadrul structurii astfel încât sã nu fie afectatã activitatea.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013

Cerºind þara înapoi… …da, cred cã am ajuns la ziua în care trebuie sã cerºim România unora ºi altora… În ce mãsurã România mai este a românilor? Sã “zvârlim” pe “dormezã” mantia ipocriziei, sã ne aºezãm lângã foc ºi sã cugetãm… Soarta României pare pecetluitã, de 23 de ani, haimanalele care au condus aceastã þarã manifesta un dispreþ contagios vizavi de valorile naþionale, de resursele þãrii, de simbolurile naþionale ºi nu în ultimul rând de noi, târgoveþii de rând, minþiþi, manipulaþi, ridiculizaþi ºi umiliþi… Petrolul l-au luat unii, aurul îl iau alþii, apele minerale sunt ºi ele scoase din mãruntaiele pãmântului de oameni care nu vorbesc româneºte, roºiile le aducem din Turcia, brânzã din Olanda, porcii din Franþa, merele din Italia, pãstrãvii din ape strãine s.a.m.d… Au încercat sã confiºte ºi bisericile româneºti, Dumnezeu, însã, nu este om politic, nu a cãzut la învoialã, nu a pitit în conturile din Þara Cantoanelor 10% ºi nici nu are nevoie de sprijin în campaniile electorale… Strãzile le fac americanii, comunicaþiile grecii, iar România face cozi în supermarket-urile (BILLA, CARREFOUR, REAL, PLUS etc. ) marilor cercuri de influenþã din Europa. Oare de ce nici un lanþ de magazine de acest tip nu s-a dezvoltat sub oblãduirea unui acþionariat majoritar autohton? Vã amintiþi ce a pãþit Penescu când reþeaua PIC a devenit vizibilã? Omul a vândut, iar acum este fericit… La fel s-a întâmplat ºi cu ARTIMA… Ne-a rãmas energia, însã nu pentru mult

timp;... simt cã se pregãteºte ceva în acest domeniu… Noile reglementãri ale UE sancþioneazã þãranul roman dacã nu îºi lucreazã pãmântul… Oare de ce ? Ion, neputând lucra pãmântul, va vinde. Punem “rãmas” cã se vor gãsi cumpãrãtori? România este devastatã de cotropitori atei, cãrora cu o înverºunare greu de înþeles, conducãtorii noºtrii le pun þarã la picioare. În toatã aceastã perioadã, România “beleºte” ochii în cãutarea Elodiei, se bucura în faþa unui monitor chinezesc la ultimul film piratat, astãzi, ºi îºi înjurã vecinul cã prea scârþâie patul… Mai mult, România este înjuratã birjãreºte de toþi cãcãnarii care habar nu au cã, pentru fiecare palmã de pãmânt pe care ei acum scuipã seminþe, unii au vãrsat sânge… Suntem un popor care trãieºte în genunchi... ºi asta nu pentru a ne ruga…

Catedrala Sf. Ilie prinde contur onica Iacob Ridzi susþine ridicarea M Catedralei din Petroºani. Banii pentru lucrãri au sosit, graþie eforturilor depuse de deputatul din Valea Jiului, iar preotul Gabriel Bulf sperã ca lucrarea sã fie gata în maxim 10 ani. Acesta va fi un obiectiv religios important al zonei, dar ºi unul turistic. Diana MITRACHE Catedrala Sfântul Ilie, unica din Valea Jiului, va fi înãlþatã în maxim 10 ani, dar lucrãrile au început de câteva zile. A fost nevoie de un efort comun, iar Monica Iacob Ridzi a fost cea care a reuºit deblocarea banilor necesari. Acum au început sãpãturile pentru fundaþia ce va susþine viitorul lãcaº de cult. „S-a depus un proiect la

Secretariatul de stat pentru culte, susþinut de doamna Monica Iacob Ridzi ºi care este pe o sumã mai mare, în jur de 10 miliarde, însã, s-a aprobat pe tranºe. Am primit deja 250.000 de lei, cu ajutorul amendamentului depus de domana Monica Iacob Ridzi, cât ºi a devizelor de lucrãri pentru fundaþia ºi structura de rezistenþã a bisericii. Este o lucrare de

mare amploare, dar fãrã aceºti bani noi nu am fiputut nici mãcar sã demarãm lucrãrile începute anul trecut”, spune preotul Gabriel Bulf. Nici autoritãþile locale nu au stat cu mâna în sân, aºa cum nici cele judeþene nu au uitat de edificiul de la Petroºani, iar banii au ajuns aici pentru construcþie.

„Am mai primit ºi de Consiliul Judeþean 10.000 de lei, iar contractul a ºi fost semnat, iar de la primãria municipiului Petroºani, în jur de 30.000 de lei”, a mai adãugat preotul Gabriel Bulf, care cosiderã cã acest obiectiv este extrem de important pentru comunitatea ortodoxã din Valea Jiului ºi nu numai. La Petroºani, a demarat în anul 2011 construcþia catedralei, prima din Valea Jiului, care va avea hramul Sfântul Ilie. Pânã când lãcaºul de cult va fi finalizat, pe acelaºi amplasament s-a construit un paraclis, cu hramul „Acoperãmântul Maicii Domnului”, unde se vor oficia slujbele pânã la finalizarea catedralei.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013 Austriecii, concert în Peºtera Bolii

Promovare turisticã prin agenþiile de turism

B

ogãþii ascunse de vãzul turiºtilor. Valea Jiului ascunde zone deosebite care nu sunt ptomovate uneori la adevãrata lor valoare. Zonele turistice, munþii, lacurile sau rezervaþiile sunt puncte cheie ale zonei care prezintã interes pentru turiºti. Agenþiile de turism din Valea Jiului încearcã sã ”proiecteze” aceste zone ºi pe harta marilor companii turistice din þarã ºi nu numai. Monika BACIU

”Valea Jiului este superbã din toate punctele de vedere, în aceea ce priveºte zona deosebitã din punct de vedere turistic. Noi ca agenþie tour-operatoare încã de acum ºapte ani am început ºi am încercat sã promovãm Valea Jiului cu apariþii ºi prezenþe ale noastre la târgurile de turism ale României cu flyere, pliante, ghid ºi în ceea ce ne priveºte au început sã aparã ºi roadele. Încã de anul trecut, cu parteneri din Austria am avut primii

turiºti care ne-au vizitat þara, anul acesta avem deja trei grupuri ºi urmeazã ca în 30 sã mai primim un grup din Austria care doresc în mod special Trannsilvania ºi Delta”, a spus Ioan Toacã, reprezentantul unei agenþii de turism din Petroºani.

C

oncert în Peºtera

Bolii Anul viitor, Peºtera Bolii va rãsuna în cadrul unui concert organizat de un grup de austrici care vin în

România sã viziteze frumuseþile patriei. În cadrul acestei excursii austriecii vor sosi ºi în Valea Jiului, unde vor susþine un concert. ”În ceea ce ne priveºte pe noi, pentru anul care urmeazã am fãcut câteva oferte partenerilor din Austria pentru grupuri mult mai mari care însumeazã peste 150 de turiºti care urmeazã sã vinã în România, în care am introdus ºi Valea Jiului. Aceºtia vor sta 2-3 zile în zonã cu programe clare de a vizita împrejurimile. Unul din grupuri care

va veni în anugust anul viitor îºi doreºte sã concerteze în zonã, în locaþiile unde vor fi duºi, am recomandat Peºtera Bolii ºi Castelul Huniazilor”, a mai spus Toacã.

C

olaborare cu deficienþe În staþiunile montane din Straja ºi Parâng sunt sute de unitãþi de cazare. Puþini din aceºti proprietari ºi-au dat mâna cu reprezentanþii agenþiilor de turism pentru a promova zona. ”În ceea ce ne priveºte noi avem foarte puþine

Dac Fest 2013 a atras sute de turiºti

S

ute de turiºti din toate colþurile þãrii, dar ºi de peste hotare au participat la „Ziua Porþilor Deschise la Sarmizegetusa Regia. Luiza ANDRONACHE Fosta capitalã a Daciei, inclusã pe lista patrimoniului mondial UNESCO a emoþionat mulþi dintre vizitatorii care i-au trecut pragul. Pe lângã ordine ºi curãþenie în vechea cetate au fost amplasate mai multe indicatoare informative care pun în valoare monumentul, dar ºi atenþioneazã turiºtii despre ce au sau nu voie sã facã în situl arheologic. Pe parcursul traseului în cetate au fost expuse mai multe

fotografii reprezentând primele cercetãri arheologice moderne de aici, începute în anii 1920. „ Aici totul este vechi, are peste 2000 de ani, dar iatã cã avem ºi noutãþi, noutãþi bune. Adicã este ordine, curãþenie, se munceºte la cercetarea arheologicã aºa cum ar trebui sã se munceascã în secolul XXI ºi, mai presus de toate, avem un climat de normalitate”, a declarat Vladimir Brilinsky, administratorul sitului Sarmizegetusa Încã de la intrarea în cetatea dacilor, vizitatorii au fost întâmpinaþi de studenþi la Facultatea de Istorie din Cluj care au efectuat ghidajul de specialitate. “ Pe

ºantierul dela Sarmizegetusa avem deschise deocamdatã douã puncte de lucru. Este vorba de unul în interiorul fortificaþiei ºi unul în afarã. Suntem la început, am venit doar de circa o sãptãmânã, însã ceva am mai gãsit. Printre descoperirile notabile sunt ºi câteva monede romane care ne dau informaþii despre contextul în care ele au apãrut ”, a declarat conf. dr. Gelu Florea de la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj Turiºtii pot privi de la distanþã sãpãturile arheologice dar nu au voie sã se apropie de banda de demarcaþie ºi nici sã fotografieze situl. Oamenii au fost insa impresionaþi de ceea ce au vãzut aici. În data de 31 august se va organiza la Sarmizegetusa Regia Ziua Porþilor Deschise ale ªantierului Arheologic de aici. Cu aceasta ocazie, va fi amplasat aici si un cort în care vor fi proiectate imagini in format 3D ale fostei cetati dacice.

colaborãri cu cei care deþin locaþii în staþiunile montane Parâng ºi Straja, dar aici undeva se rupe legãtura între noi ºi cei care deþin locaþii unde ar putea sã vinã ºi sã fie cazaþi turiºtii. Asta poate cã se va rezolva pe viitor, iar noi ca tour-operatori vom avea aceste contracte de colaborare cu proprietarii hotelurilor ºi a pensiunilor ca noi la

rândul nostru sã putem da mai departe ofertele noastre colaboratorilor din þarã ºi strãinãtate. Ar trebui ca noi sã stãm la aceeaºi masã ºi sã punem pe hârtie ce ne propunem, cã de la vorbe la fapte e un drum lung”, a mai spus reprezentantul agenþiei de turism. Frumuseþile turistice ale Vãii Jiului sunt cunoscute de turiºti prin intermediul celor care au mai vizitat ona sau prin intermediul reþelelor de socializare. Existã ºi grupuri de iniþiativã care demareazã anumite proiecte sau concursuri pentru a rãspândi vestea despre aceastã zonã care are potenþial, dar nu este promovat.


14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 Oameni cu minte 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

9:30 Ultimul val (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Academia lui Horia 22:00 Mondenii 22:15 Trãsniþii

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013

10:00 Hercule 11:10 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Mireasã pentru fiul meu 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlacul IV 22:30 În puii mei

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Legendele tornadei (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Reggaeton: Ritmuri de foc 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Las fierbinþi 21:00 Fotbal: Swansea Petrolul 23:00 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Aveþi de rezolvat o mulþime de problemele dificile. Dacã nu reuºiþi sã vã controlaþi nervozitatea, existã riscul sã faceþi gesturi pe care le veþi regreta. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale ºi celor mai tineri din familie.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Pastila Vouã (r) Cuscrele Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Poama acrã (r)

10:00 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare (r) 10:30 Everest (r) 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa (r) 14:00 Gaºca (r) 14:45 Teleshopping 15:30 Testul de rezistenþã (r) 16:45 Cu capul în nori 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Poveºtiri de noapte

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digisport Show 11:30 Footbrazil 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua - Legia Varsovia 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Steaua - Legia Varsovia 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Este posibil sã se accentueze dificultãþile financiare ºi problemele sentimentale. Nu îi reproºaþi partenerului de viaþã cã a fãcut cheltuieli inutile. Dupã-amiazã sunteþi invitat la o petrecere. Nu vã enervaþi dacã se fac glume pe seama dumneavoastrã!

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Fiþi prudent ºi temperaþi-vã nervozitatea! Altfel riscaþi sã aveþi probleme cu sãnãtatea. Dupãamiazã, intraþi în posesia unei mari sume de bani, din cauza cãreia este posibil sã vã certaþi cu partenerul de viaþã.

23 august *** 22 septembrie

Începeþi ziua obosit ºi nervos, motiv pentru care nu este exclus sã aveþi probleme la serviciu ºi cu partenerul de viaþã. Nu vã lãsaþi copleºit de un insucces în afaceri, chiar dacã paguba nu este deloc neglijabilã. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã certaþi cu partenerul.

S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã înþeleagã greºit dorinþa de libertate. Aveþi grijã ce ºi cum spuneþi! La nervi, existã riscul sã rostiþi cuvinte greu de iertat. Se pare cã nici prietenii nu sunt de acord cu ideile dumneavoastrã. Exprimaþi-vã cât mai clar.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa nu reuºiþi sã vã respectaþi programul din cauza unor evenimente neprevãzute. Nu este momentul sã vã ocupaþi de afaceri, pentru cã riscaþi sã suferiþi un eºec usturãtor. Þineþi cont de sfaturile unui prieten. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 X-Press 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 22:30 Butonul de panicã 0:00 ªtirile B1

aprile

22

Nu sunteþi mulþumit de nimic ºi aveþi tendinþa de a-i critica pe toþi care vã ies in cale. Nu încheiaþi contracte. Riscaþi sã faceþi greºeli care vã pot pune în conflict cu autoritãþile. Ar fi bine sã vorbiþi deschis cu persoanele apropiate.

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 15:00 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

21

S-ar putea sã aflaþi cã o persoanã apropiatã este grav bolnavã sau chiar mai rãu. Vi se cere ajutorul ºi sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri, împreunã cu prietenii. O femeie mai în vârstã vã ajutã cu bani.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Relaþiile cu prietenii nu merg prea bine. Aveþi tendinþa de a fi autoritar ºi vreþi sã vã impuneþi punctul de vedere chiar ºi în familie, spre dezamãgirea partenerului de viaþã. Fiþi mai diplomat.

S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi la serviciu, din cauza ideilor dumneavoastrã nonconformiste. Nu vã enervaþi ºi împãcaþi-vã cu ideea cã alþii preferã cãrãrile bãtãtorite.

21 ianuarie *** 20 februarie

Amânaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu sunteþi în cea mai bunã formã la capitolul comunicare. Este indicat sã evitaþi deciziile importante, mai ales la locul de muncã.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Relaþiile cu prietenii sunt foarte bune, însã partenerul de viaþã sar putea sã nu vã aprecieze deloc exagerarile. Daþi dovadã de tact ºi þineþi cont de pãrerile unei persoane mai în vârstã din familie.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013

temeiul prevederilor art.94 ºi 3 din Legea adminisItraþieinalin.1 publice locale nr.215/2001,

republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 27 august 2013, ora 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind acordrea unor diplome de excelenþã; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Consiliului Judeþean Hunedoara cu Asociaþia Pãrinþilor „Dr.Aurel Vlad” Orãºtie, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a unei acþiuni de interes public judeþean; 3. Proiect de hotãrâre pentru completarea inventarului bunurilor care aparþin domeniului public al Judeþului Hunedoara; 4. Proiect de

hotãrâre privind aprobarea unui Protocol de colaborare încheiat între Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism „Ion Mincu” Bucureºti; 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului general pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiilor tehnicoeconomice pentru unele obiective ale Consiliului Judeþean

CONVOCATOR

Hunedoara; 7. Proiect de hotãrâre privind modificarea Programului de lucrãri de întreþinere ºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene pe anul 2013; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al Judeþului Hunedoara pe anul 2013; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013 ale unor instituþii publice din subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013 ale spi-

CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA

ANUNÞ IMPORTANT Duminicã, 25 august 2013, circulaþia auto va fi restricþionatã timp de 4 ore, în intervalul orar 12.00 – 16.00, în zona Platoului Costeºti, comuna Orãºtioara de Sus.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

talelor publice de interes judeþean; 11. Proiect de hotãrâre privind utilizarea excedentului anual al bugetului propriu al Judeþului Hunedoara rezultat la închiderea exerciþiului bugetar al anului 2012, ca sursã de finanþare a cheltuielilor secþiunii de dezvoltare în anul 2013; 12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi a Regulamentului de Organizare ºi Funcþionare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Regulamentului de Organizare ºi funcþionare al Direcþiei Publice Comunitare de Evidenþã a Persoanelor Hunedoara; 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Regulamentului de Organizare ºi Funcþionare a Bibliotecii Judeþene „Ovid Densuºianu” Hunedoara; 15. Proiect de hotãrâre privind

Mai mulþi donatori de sânge în judeþul Hunedoara

C

resc direct proporþional. În timp ce numãrul donatorilor de sânge este în creºtere, acelaºi lucru se întâmplã ºi cu persoanele aflate în dificultate, care au nevoie de transfuzii sanguine. Numãrul donatorilor pe primul semestru al acestui an este de 3.400, cu 200 solicitarea trecerii unor spaþii imobiliare din domeniul privat al Municipiului Deva ºi din administrarea Consiliului Local al Municipiului Deva, în domeniul privat al Judeþului Hunedoara ºi administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 16. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ

mai mare decât în aceeaºi perioadã a anului trecut, spun reprezentanþii Centrului de Transfuzie Sanguinã. În acelaºi timp, însã, a crescut ºi numãrul de donatori noi, de la 130 în 2012, la 170 anul acesta. La nivelul judeþului Hunedoara sunt luaþi în evidenþã 7.500 de donatori, cu 50 mai mulþi decât în aceeaºi perioadã a anului trecut. Cei mai mulþi donatori hunedoreni au grupa A II RH pozitiv, care este cel mai des întâlnitã, iar cea mai rarã este AB IV (primitor universal). În judeþ existã un deficit de sânge din grupa A II RH poziti, deoarece majoritatea bolnavilor care au nevoie de o transfuzie au aceastã grupã. Car men COSMAN


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 August 2013

Clãdiri vechi, pericol public

C

lãdiri, pericol public. Majoritatea clãdirilor din municipiul Petroºani au o vechime de zeci de ani. La acestea nu s-a intervenit prin reabilitãri majore, astfel multe dintre ele prezintã un pericol. Monika BACIU

Exemplul cel mai recent este cel au unui imobil din Petroºani de pe strada Avitorilor, când în cursul nopþii de luni spre marþi acoperiºul de la intrarea într-o scarã de bloc s-a prãbuºit. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale, reabilitarea imobilelor þine de pro-

imobilele respective, deci responsabilitatea este a proprietarilor de apartamente”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. La Petroºani s-a

prietari, însã existã posibilitatea ca ºi municipalitatea sã intervinã. ”S-a prãbuºit la intrarea într-un bloc acea terasã care era în consolã. Pânã la urmã noi am intervenit ºi vom interveni în aceste cazuri deosebite însã inclusiv aceste terase sunt proprietatea indivizã a celor care locuiesc în

început un program de reabilitare ºi anvelopare a imobilelor, însã din cauza stopãrii finanþãrii pentru acest proiect totul a rãmas în derivã.

Oferte pentru vacanþa târzie O

ferte de vacanþã extrasezon. Agenþiile de turism din Valea Jiului încep sã publice ofertele pentru persoanele interesate pentru extrasezon. Dacã pânã acum la mare cãutare a fost litoralul, acum turiºtii se reorienteazã spre staþiunile balenare. Monika BACIU ”Au apãrut deja decadele balneare pentru cei care sunt suferinzi, o sãptãmânã de refacere. Sunt programe speciale pe

chiar ºi România. În Grecia se pleacã de la 180 de euro, ºapte nopþi de cazare, demipensiune ºi transport, tarifele cresc în staþiunile renumite”, a spus Ioan Toacã,

care propritarii le fac în extrasezon. Au apãrut ca ºi oferte relativ bune senior voiaj ºi care au în toate þãrile cu potenþial turistic, Grecia, Turcia, Spania, Bulgaria,

reprezentantul unei agenþii de turism din Petroºani. Dacã pânã acum majoritatea locuitorilor din Valea Jiului au ales sã îºi petreacã concediile pe litoralul

bulgãresc sau pe meleaguri strãine, anul acesta se pare cã aceºtia au rãmas în patria mamã. ”Suprinzãtor anul acesta, în sensul bun al cuvântului locuitorii din Valea Jiului au fost mult mai interesaþi de litoralul românesc decât de cel bulgãresc, din semnalele pe care le avem proprietarii de pe litoral

ºi-au îmbunãtãþit condiþiile, au apãrut ºi la noi în urmã cu câþiva ani all-inclusiv care era foarte tentant ºi foarte multã lume a rãmas anul acesta în România”, mai spune reprezentantul agenþiei de turism. Reprezentanþii agenþiilor de turism caracterizeazã acest sezon ca fiind unul profitabil.

”Din pãcate programul de anvelopare de blocuri pe anul acesta nu existã o continuare. Nu ºtim ce se va întâmpla la anul, dar era unul dintre cele mai bune proiecte guvernamentale care au fost pânã acum. Proprietarii pot sã îºi izoleze singuri imobilele, se pot asocia sã facã faþadele împreunã pentru cã au costuri mai mici, rãmâne ºi

aceastã soluþie deocamdatã”, a mai precizat edilul. Multe din clãdirile din municipiul Petroºani sunt în stare avansatã de degradare. La unele stã sã pice acoperiºul, iar la altele se cojeºte faþada blocului pânã la tencuialã. În momentul de faþã singura soluþie pentru reabilitarea acestor imobile stã în mâinile locatarilor.

CVJ Nr 434, joi, 22 august  

CVJ Nr 434, joi, 22 august

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you