Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 403

Cronica Vãii Jiului Luni, 8 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

PARADOXURI

Oamenii Uzinei Raiul primului oraº în faliment al României

Bãtãlie pentru masa caldã a minerilor

A vrut sã prepare hrana într-o baracã de la Mina Petrila TS Company se va G ocupa mai departe de servirea hranei calde pentru

ortacii din Valea Jiului angajaþi la Societatea naþionalã a Huilei. Asta dupã o licitaþie pe muchie de cuþit, care a stârnit interesul firmelor de profil ºi nu numai.

>>> PAGINA A 3-A

Stadionul Jiul Petroºani va „purta” echipament alb-albastru

devenit o adevãratã A modã sã mergi cu bicicleta. Dacã nu ai bicicletã, pare a fi mai rãu decât dacã nu ai maºinã.

>>> PAGINA A 4-A

Drumul spre Herculane, soluþia inexistentã pentru traficul de pe Defileu

D

rumul lui Bãsescu ar fi putut fi una dintre alternativele care ar fi putut face legãtura dintre Valea Jiului ºi sudul þãrii.

>>> PAGINA A 13 A

Coconea, start în cucerirea Alpilor

F

ostele barãci muncitoreºti de dincolo de mina Aninoasa s-au transformat în gospodãrii solide. Minerii au cumpãrat pãmânt pe panta abruptã ºi au transformat locul într-un colþ de Rai, cu case în terase. Dupã închiderea minei, acestea au devenit case de vacanþã sau de week-end… >>> PAGINILE 8-9

P

arapantistul român Toma Coconea, a luat startul în competiþia extremã derulatã în aceste zile în Alpii Europei.

>>> PAGINA 16


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013

G

TS Company se va ocupa mai departe de servirea hranei calde pentru ortacii din Valea Jiului angajaþi la Societatea naþionalã a Huilei. Asta dupã o licitaþie pe muchie de cuþit, care a stârnit interesul firmelor de profil ºi nu numai.

Actualitate 3

Bãtãlie pentru masa caldã a minerilor

A vrut sã prepare hrana într-o baracã de la Mina Petrila

Aproape 7 milioane de lei noi va plãti Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani pentru serviciile de preparare ºi servire a mesei calde pentru personalul cu activitate de subteran angajat la Exploatarea Huilei Lonea, EH Livezeni, EH Vulcan ºi EH Lupeni.

Licitaþia a avut loc la finele sãptãmânii trecute, la sediul SNH, iar GTS Company SRL Aninoasa a fost declaratã câºtigãtoare, cu oferta de 6.926.224 lei. Pentru aceºti bani, câºtigãtorul licitaþiei trebuie sã prepare ºi sã serveascã la cantinele miniere fix 2863 de meniuri/ zi, solicitate prin fiºa tehnicã. Durata contractului este de 7 luni, începând de la data atribuirii lui. Aceeaºi licitaþie sau, mai ales, suma pusã la bãtaie, a stârnit interesul direct al unei

societãþi din Bucureºti, specializatã, spun cunoscãtorii, mai ales în servicii de catering. Cum minerii nu pot mânca „din caserolã”, iar firma nu avea sediu în Valea Jiului unde sã prepare hrana caldã, soluþia a fost o baracã de la intrarea în Mina Petrila. Reprezentanþii societãþii bucureºtene au primit din partea administraþiei locale din Petrila un acord de folosire a acelei locaþii, cu care au reuºit sã se înscrie în licitaþie. Nu a fost, însã, suficient pentru a ºi câºtiga selecþia de oferte organizatã de SNH. De precizat cã GTS Company s-a ocupat ºi pânã acum de prepararea ºi servirea hranei calde pentru ortacii din Valea Jiului. Carmen Carmen COSMAN

Pensionarii minieri, Complexul Energetic Hunedoara – o soluþie pompieristicã! solidari cu ortacii omplexul energetic Hunedoara, ensionarii minieri au confirmat prezenþa la C format din termocentralele P mitingul minerilor. La sfârºitul sãptãmânii Mintia ºi Paroºeni ºi minele viabile trecute pensionarii minieri din Valea Jiului s-au întrunit în cadrul unei ºedinþe extraordinare prin care au stabilit cã vor participa la mitingul organizat de minerii de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. ”Conducerea Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului întrunitã în cadrul Comitetul executiv de coordonare a Ligii a hotãrât ca ºi noi pensionarii minieri sã ne alãturãm protestului minerilor”, a spus Paul David, secretarul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. Nemulþumirile foºtilor mineri sunt multiple. În primul rând, pensionarii sunt nemulþumiþi de faptul cã îºi vor pierde gratuitãþile începând din anul 2014. ”Avem mai multe nemulþumiri. Noi am adus 19 amendamente la legea pensiilor ºi nu ni s-a rãspuns. Sunt purtaþi pe drumuri ºi nu se rezolvã nimic”, a mai spus sursa citatã. Mâine (marþi-n.r.) în faþa sediului Complexului Energetic Hunedoara (SNH-n.r.) va avea loc un miting organizat de ortacii de la minele neviabile. Lor li se vor alãtura atât pensionarii cât ºi colegii de la minele viabile. Monika BACIU

din Valea Jiului, stã pe nisipuri miºcãtoare. Prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu l-a catalogat drept o „soluþie pompieristicã”.

CEH nu reprezintã o structurã sustenabilã. Poate rezista pe piaþa energeticã doar în anumite condiþii stricte pentru cã a fost înjghebat în grabã. Prefectul Sorin Vasilescu spune cã, de fapt, CEH nu stã pe piaþã, aºa cum este el la ora actualã. „Din pãcate, mienritul încetul cu încetul se va reduce. Din punct de vedere al mineritului suntem într-o situaþie destul de criticã, pentru cã, în momentul în care cele douã companii energetice la nivel naþional nu au putut fi înfiinþate, s-a gãsit aceastã soluþie, de înfiinþare a Complexului Energetic Hunedoara, da-r aceastã soluþie nu s-a gãsit pe baza unui studiu de piaþã, ci pur ºi simplu pompieristic”, a spus Vasilescu. Prefectul a explicat cã, doar la un consum mediu de 8000 – 8.500 MW/ h poate sã fie competitiv ºi poate sã vândã energie pe piaþa energeticã naþionalã. ªansa CEH ar constitui-o adoptarea Legii

Holdingului, aºa încât entitatea economicã sã poatã sã fie inclusã într-un holding energetic, împreunã cu hidrocentralele de la Porþile de Fier, ºi astfel sã aibã viabilitate, a explicat oficialul menþionat. Complexul Energetic Hunedoara a luat fiinþã la 1 noiembrie 2012, în urma fuziunii societãþilor Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni. Capitalul social al CE Hunedoara S.A. este de 203.396.080 lei ºi este deþinut de statul român prin Ministerul Economiei în proporþie de 100%. Societatea este consideratã singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru ºi nord-vest a þãrii ºi înglobeazã ºi cele patru mine viabile din Valea Jiului, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. Car men COSMAN

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.


4 Actualitate

A

devenit o adevãratã modã sã mergi cu bicicleta. Dacã nu ai bicicletã, pare a fi mai rãu decât dacã nu ai maºinã. De la directori, la mineri, de la politicieni la tineri, toatã lumea face miºcare pentru sãnãtate, dar mai ales pentru a fi în trend. Pedalaþi, cã e de bine! – spun ºi medicii.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013

N-ai bicicletã, nu eºti în trend! Nu am recunoscut personajul din prima… Era directorul SC Apa Serv Valea Jiului care-ºi fãcea traseul zilnic – 60 de km. Se pare cã îmbinã sportul de menþinere a sãnãtãþii cu utilul… controlului punctelor de lucru ale Apa Serv. Cu sãnãtatea a mai buctat-o, pentru cã a mai cãzut de pe bicicletã, chiar cu consecinþe considerabile, pe teren accidentat. Întors pe toate pãrþile de membrii grupului, pentru a-i studia echipamentul de ciclist, Avram a urat numai de bine magazinelor second hand, de unde soþia i-a achiziþionat vreo 7 þinute de gen. ”Sunt de foarte bunã calitate ºi chiar aratã bine!” – a spus fãrã jenã, Costel Avram.

Obosiþi, participanþii la Red Bull Romaniacs, se retrãgeau de la Petrila, ca niºte fantome ciudate de culoare gri, de parcã trecuserã printr-o ploaie de ciment… Din sens opus venea cu ceva vitezã ”o patã de culoare” pedalând cu sârg - un tip echipat corespunzãtor. A trecut pe lângã grupul nostru strigând. La noi striga.

Stadionul Jiul Petroºani va „purta” echipament alb-albastru

S

tadionul Jiul Petroºani va gãzdui meciurile echipei de suflet a oltenilor, Universitatea Craiova. În acelaºi timp, la bugetul local vor intra fonduri importante. Consilierii locali din Petroºani au fost de acord cu solicitarea Consiliului de Administraþie al Universitãþii Craiova privind închirierea stadionului pentru meciurile oficiale ale echipei de Divizia B. De asemenea, cei care au în administrare baza sportivã de la Petroºani ºi-au dat acceptul. „Cei de la Universitatea Craiova, echipa de fotbal care este în divizia B, vor sã le închiriem stadionul Jiul pentru a desfãºura aici meciurile de acasã. Avem ºedinþã de consiliul local pentru a discuta aprobarea asocierii în

participaþiune cu Universitatea Craiova SA. Este vorba despre punerea la dispoziþie a stadionului în zilele în care sunt meciuri. Ei ar urma sã plãteascã o chirie cãtre noi de 1000 de euro plus TVA la meciurile oficiale, 500 de euro plus TVA la meciurile amicale ºi 25 la sutã din valoarea biletelor încasate”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi. Închirierea bazei sportive cãtre echipa lui Adrian Mititelu nu încurcã cu nimic planurile de reînscriere a echipei din Luncã în campionat. “Nu se întâmplã nicio perturbare a activitãþii acolo. Primirea echipei de la Craiova la Petroºani nu exclude în niciun fel demersurile pentru ca noi sã avem o echipã de fotbal în Liga a IV-a, la Jiul. Nu se exclud una pe alta. Este o solicitare pe care noi am considerat-o beneficã pentru ambele pãrþi. Astãzi dacã se aprobã asocierea în participaþiune, din toamna acestui an Universitatea Craiova îºi va desfãºura meciurile la Petroºani”, a explicat Iacob – Ridzi. De precizat cã Universitatea Craiova avea nevoie urgentã de o locaþie unde sã dispute meciurile, dupã ce a rãmas fãrã stadionul din Craiova. Car men COSMAN

Întrebat dacã îºi controleazã, incognito, salariaþii, Avram a spus doar: ”Mã duc pânã la Cimpa pentru a face cei 60 de km pe care mi i-am propus sã-i parcurg ºi astãzi”. Avram pare a fi singurul director care strãbate Valea ”pi

ºentru”, fãrã sã se fereascã, pentru cã alþi directori, în special cei din fosta Companie Naþionalã a Huilei, actuala divizie ”Mine” a Complexului Energetic Hunedoara, ºi unitãþile aparþinãtoare folosesc drumul Maleii spre Voineasa. Chiar ºi mineri, artificieri, salvatori ºi CFL-iºti pedaleazã alãturi de politicieni din mai toate partidele spre Peºtera Bolii, Bãniþa, Baru Mare, Jieþ, Rãscoala, Câmpu lui Neag etc. Tinerii au prins ºi ei gustul miºcãrii cu pedale. Mai nou, dacã nu ai bicicletã pare a fi mai rãu decât a nu avea o maºinã. S-a revigorat comerþul cu biciclete, iar acolo unde nu-i de unde, oamenii care doresc sã fie în trend, închiriazã sau împrumutã biciclete. Medicii spun cã este salutarã dorinþa de miºcare. Bicicleta, cu atât mai mult. Studiile aratã cã mersul pe bicicletã este indicat ºi persoanelor care au probleme cu articulaþiile, au artritã sau alte afecþiuni ale sistemului

osos ºi ajutã la o bunã funcþionare a sistemului cardiovascular, respirator ºi digestiv. Ciclismul este o metodã terapeutica pentru sistemul cardiovascular - scade nivelul colesterolului din sânge, iar tensiunea arterialã este menþinutã în paramentrii normali -, respirator, digestiv ºi osos. De asemenea, mersul pe bicicletã reduce riscul cancerului de colon; tonificã musculatura, dar ºi sãnãtatea pielii va avea de câºtigat, deoarece exerciþiul fizic contribuie la detoxifierea organismului; te menþine în formã ºi la o greutate corporalã normalã; recomandat ca activitate de bazã în cazul persoanele obeze, contribuind la scãderea în greutate ºi la îmbunãtãþirea calitãþii vieþii; O metodã indicatã pentru dezvoltarea imaginaþiei ºi creativitãþii, pentru cã te determinã sã observi mai multe detalii ºi nuanþe din mediul inconjurator etc. Cu alte cuvinte, pedalaþi, cã e de bine!!!! Ileana FIRÞULESCU

PROGRAM TV - Luni, 8 Iulie 2013 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013

Accidentaþi în tren de fereastra care le-a cãzut în cap

D

oi copii au ajuns la spital, dupã ce rama metalicã a ferestrei de la vagonul unui tren s-a desprins ºi i-a lovit pe micuþii care dormeau. Incidentul s-a produs trenul InterRegio Timiºoara Nord-Beclean pe Someº, în apropierea staþiei CFR Ilia ºi este cercetat de Poliþia TF Deva. Carmen COSMAN Cei doi copii dormeau, dar mama lor a vãzut cu groazã cum rama metalicã a ferestrei se desprinde ºi cade peste micuþi. “Copiii erau în vagon, amândoi la geam, faþã

în faþã, ºi dormeau. Eu vorbeam la telefon, cu faþa spre ei ca sã-i supraveghez. Am vãzut cum partea de sus a geamului se deprinde ºi a cãzut peste ei. Bãiatul, care are 11 ani, era tãiat la cap, iar fata, care suferã de o boalã de

inimã ºi urmeazã sã fie operatã, era foarte speriatã. Am cerut ajutor ºi ºeful de tren a chemat ambulanþa în staþia CFR Deva, care era cea mai apropiatã”, a povestit Reghina Suciu, mama copiilor. Copiii au fost duºi

Abatere de la obiºnuit

inerii care vor sã îºi oficilizeze relaþia o pot face ºi în alte locuri decât în sala de cununii de la Primãrie. Pânã T acum, doar un singur cuplu a ales sã spunã ”Da” în faþa ofiþerului de stare civilã în zona de agrement de la Brãdet. Astfel, pânã acum doar un cuplu a ales sã iasã din tipar. Monika BACIU ”Primãria municipiului Petroºani este deschisã la astfel de propuneri, pânã în acest moment a existat un singur caz care s-a ºi materializat. Colegii mei de la starea civilã care se ocupã de aceste lucruri mi-au spus cã în acest moment nu existã nicio cerere

care sã pretindã acest lucru înregistratã la Primãria municipiului Petroºani”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor

de cuvânt Primãria Petroºani. Cuplurile care vor sã îºi uneascã destinele în alte locaþii

ªoferiþã beatã implicatã într-un accident

O

femeie de 45 de ani din localitatea Petrila a tamponat un autoturism ºi a fugit de la locul accidentului pentru cã era bãutã. Poliþiºtii au reuºit sã o prindã dupã ce a fost alertatã de proprietarul maºinii lovite ºi i-au fãcut dosar penal. Maximilian GÂNJU

„Poliþia Oraºului Petrila a fost sesizatã de cãtre un bãrbat din localitate despre faptul cã avea parcat autoturismul personal pe strada Republicii ºi i-a fost avariat de un alt autoturism, în jurul orei 14:30, iar conducãtorul auto a pãrãsit locul evenimentului rutier.

În urma investigaþiilor efectuate, în jurul orelor 19:30, poliþiºtii au reuºit identificarea conducãtoarei auto Simona G., de 45 ani, din Petrila, care a recunoscut cã a fost implicatã într-un eveniment rutier dar nu a considerat necesar sã anunþe organele de poliþie”, a declarat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ

Hunedoara. Poliþiºtii din Petrila au testat-o pe ºoferiþã pentru a vedea dacã a consumat alcool, iar rezultatul a indicat cã femeia bãuse bine. „În urma testãrii conducãtoarei auto cu aparatul alcoolscop, a rezultat o valoare de 0,48 mg/l alcool pur în aerul expirat, drept pentru care i-au fost prelevate probe biologice de sânge în ved-

la spital, unde li s-au fãcut mai multe analize, iar medicii au constatat cã nu au nici un fel de leziuni trebuie doar sã se adreseze reprezentanþilor de la starea civilã, fãrã a plãti alte taxe. ”Cei care vor sã se cunune în alte locuri trebuie sã se adreseze Primãriei municipiului Petroºani ºi mai exact serviciului de stare civilã cu o cerere ºi dupã aceea acea cerere îºi urmeazã cursul ºi lucrurile devin realitate”, a mai spus sursa citatã. Organizarea unui astfel de eveniment în aer liber poate fi unul de poveste, într-un decor natural sau poate fi ºi unul nu tocmai plãcut dacã vremea nu este favorabilã. erea stabiliri alcoolemiei”, a mai precizat Niþu. ªoferiþa este cercetatã în stare de libertate pentru conducere în stare de ebrietate.

interne. Oricum micuþii s-au speriat foarte tare. “Bãiatul are mai multe copci la cap ºi este speriat. M-am temut ºi pentru fatã, care este programatã sã fie operatã sãptãmâna viitoare la inimã, la Institutul din Tîrgu Mureº. Noi am plecat mai devreme de

acasã, din Arad, spre Rupea ca sã fim mai aproape de Tîrgu Mureº”, a mai spus mama celor doi copii, care a depus plângere la Poliþia TF Deva. “Din fericire, copiii nu au avut nevoie de spitalizare. Dupã ce au plecat de la spital, au mers la sediul Poliþiei TF din staþia CFR Deva ºi mama lor a depus plângere pentru vãtãmare corporalã din culpã. Femeia a declarat cã rama metalicã ºi geamul trenului au cãzut peste copii”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Poliþiei Judeþene Hunedoara, inspectorul principal Bogdan Niþu.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013

Câinii poliþiºti ies la ”pensie”

S

cot câinii la ”pensie”. Câini antrenaþi pentru misiuni poliþieneºti care ºi-au dus pânã la final îndatoririle pentru care au fost pregãtiþi sunt ”pensionaþi” de reprezentanþii Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara. La nivelul instituþiei se organizeazã o licitaþie publicã pentru valorificarea câinilor ”cu insignã”. Este vorba de cinci câini, trei masculi ºi douã femele. Monika BACIU

Patrupedele au vârste cuprinse între 8 ºi 11 ani, acesta fiind unul dintre motivele principale pentru care sunt vânduþi. ”Este vorba de câini de la logisticã care nu mai au capacitate de muncã ºi care au îndeplinit o anumitã vârstã. Existã posibilitatea achiziþionãrii acestora prin licitaþie publicã”, spune Bogdan Niþu,

purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Preþul câinilor variazã între 528 de lei ºi 1200 de lei, dar acesta poate sã scadã dacã

patrupedele nu sunt cumpãrate în cadrul primei licitaþii. ”Dacã la prima licitaþie nu îi cumpãrã nimeni vor fi organi-

Prima zi de admitere la liceu

V

ineri a început prima etapã de admitere în liceu. Din acest an admiterea în unitãþile de învãþãmânt liceal se face în urma unei repartizãri computerizate, care va avea 3 etape. Prima dintre acestea a demarat vineri, 5 iulie, cea de-a doua urmând a se derula la finele lunii. Mircea NISTOR Procesul de repartizare computerizatã se va face în funcþie de opþiunile elevilor ºi notele obþinute în timpul ºcolii precum ºi la Evaluarea Naþionalã. În general, în Petroºani, cei mai mulþi dintre absolvenþii clasei a VIII-a ºi-au exprimat opþiunea de a urma liceul la

Colegiul Naþional “Mihai Eminescu”. Printre aceºtia se numãrã ºi copiii care

au terminat cursurile la “Avram Stanca”. “Înscrierile au descurs neaºteptat de bine.

zate alte licitaþii însã preþurile pot sã scadã. Dacã nu vor fi cumpãraþi deloc atunci de cele mai multe ori îi ia acasã poliþistul care i-a antrenat”, mai spune sursa citatã. Cinci câini din rasa ciobãnesc german sunt vânduþi la nivelul Inspectoratului de Poliþiei Hunedoara. Câinilor le este eliberatã o adeverinþã medicalã ºi o recomandare ºi apoi pot sã-ºi ia binemeritata pauzã. Potrivit procedurilor, ei sunt scoºi de trei ori la licitaþie ºi dacã nu sunt vânduþi, fie sunt încredinþaþi agentului cu care au lucrat, fie sunt încredinþaþi asociaþiilor canine sau în ultimã ipostazã sunt castraþi.

Spun acest lucru þinând cont de faptul cã în prima zi ºi-au depus opþiunile peste 90% dintre elevii care au terminat aici clasa a VIII-a. Cei mai mulþi dintre ei au ca primã opþiune Colegiul Naþional “Mihai Eminescu”. Cred cã ultima medie cu care se va intra aici va fi în jur de 9:00”, a declarat Robert Hummel, director ªcoala Generalã “Avram Stanca” Petroºani. Completarea fiºelor de înscriere la liceu este programatã pentru perioada 5 – 9 iulie, repartizarea computerizatã urmând a avea loc în 16 iulie.

Bac-ul, ultima probã

A

bsolvenþii de liceu din judeþul Hunedoara (aproape 4.300) au susþinut vineri, 5 iulie, ultima probã a examenului de Bacalaureat din aceastã varã. Este vorba despre proba la alegere, în funcþie de profil, la fizicã, biologie, chimie, informaticã, geografie, filozofie, logicã, psihologie, economie sau sociologie. Mircea NISTOR În Valea Jiului aproape 1.000 de adolescenþi au partici-

pat la aceastã ultimã probã din cadrul examenului de maturitate. Rezultatele finale ale Bacalaureatului, sesiunea de varã 2013, vor fi afiºate pe 8 iulie, eventualele

contestaþii putând fi depuse în aceeaºi zi, pânã la ora 16:00. Dupã rezolvarea acestora, rezultatele

finale vor fi afiºate pe 12 iulie. Sesiunea de toamnã a examenului de Bacalaureat va debuta în ziua de 19 august ºi se va încheia pe 30 august.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013

Lucrãri avansate la Policlinica Petroºani

P

rimarul Tiberiu Iacob Ridzi a inspectat clãdirea ambulatoriului pentru a vedea stadiul lucrãrilor de reabilitare. În câteva luni, proiectul de reparaþie capitalã ºi dotare cu aparaturã, va fi gata. Luiza ANDRONACHE Monika BACIU Lucrãrile de reabilitare a Policlinicii din Petroºani sunt în fazã avansatã, iar muncitorii mai au puþin ºi terminã tot ceea ce înseamnã compartimentare ºi anvelopare a clãdirii. “Policlinica din Petroºani a beneficiat ºi beneficiazã de un proiect de reabilitare pe fonduri europene. Lucrarea, în ceea ce priveºte clãdirea, este într-un stadiu foarte avansat ºi

urmeazã ca în perioada urmãtoare sã facem dotarea cu echipamente ºi mobilier”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Contractul pentru dotarea cu aparaturã de ultimã generaþie ºi mobilier nou a cabinetelor de aici, de-abia a fost semnat. “Joi am semnat contractele de furnizare pentru mobilier ºi aparaturã. Lucrãrile, în total, în toamnã vor fi gata”, a mai precizat primarul Petroºaniului.

A

paraturã de peste 4 milioane de lei O firmã din Bucureºti va furniza echipamenele medicale pentru ambulatoriul de la Petroºani. Administraþia localã de la Petroºani a atribuit contractul pentru furnizarea de echipamente medicale aferente ambulatoriului integrat al Spitalului de Urgenþã societãþii bucureºtene Cortech Med. Valoarea totalã a contractului este de 4.105.000 de lei. Mai multe secþii ale ambulatoriului vor fi dotate cu aparaturã medicalã. Echipamentele medicale se vor amplasa în cabinete medicale chirurgie, recuperare, urologie, oftalmologie,

Barajul Valea de Peºti aºteaptã de ºapte ani fie reabilitat

D

e mai bine de ºapte ani se încearcã reabilitarea Barajului de Valea de Peºti, dar dupã atâtea promisiuni, intenþii de alocãri de fonduri, licitaþii fãcute ºi contestate, banii tot nu sunt, iar construcþia se degradezã pe zi ce trece. Luiza ANDRONACHE

„Anul acesta nu mai avem nicio speranþã, pentru cã nu sunt fonduri. S-au fãcut demersuri la Bucureºti pe toate cãile ºi ni s-a spus cã nu se va face niciun fel de intervenþie la Barajul Valea de Peºti. Sperãm pentru anul viitor, dar de ºapte ani noi tot sperãm”, ne-a declarat Sorin Corici, ºef Sistem Hidrotehnic Petroºani - Apele Române. Pânã acum, aici s-au fãcut puþine reparaþii, deºi Barajul Valea de Peºti are o vechime de aproape 40 de ani. Specialiºtii de la Apele Române, care sunt administratorii obiec-

tivului au afirmat în nenumãrate rânduri cã acestea se impun, mai ales când vine vorba de siguranþa barajului ca ºi construcþie funcþionalã. Efectuarea unor reparaþii mãcar în casa vanelor devine o prioritate. Mai mult, în luna noiembrie expirã ºi autorizaþia de funcþionare în siguranþã a barajului, aviz care se acordã pe o perioadã de cinci ani. Acest

baraj este un obiectiv strategic pentru Valea Jiului ºi are capacitatea de a alimenta cu apã potabilã localitãþile Uricani, Lupeni, Vulcan ºi chiar Aninoasa ºi o parte din Petroºani. A fost con-

aparaturi medicale de ultimã generaþie precum ecografe, microscoape, defibrilatoare, dar ºi multe alte echipamente medicale.

proiectului este de 18,7 milioane lei, sumã din care 98 la sutã reprezintã fonduri nerambursabile ºi doi la sutã, contribuþia comunitãþii locale din

În cadrul aceluiaºi proiect a fost atribuit ºi contractul pentru achiziþia de mobilier specific ambulatoriului. Licitaþia a fost câºtigatã de o firmã din Petrila la vastruit pe râul Valea de loarea de 359.000 Peºti între anii 1967 de lei. 1973 ºi are o înãlþime Totodatã, clãdirea de 56 de metri, ceea ambulatoriului va fi ce-l situeazã pe locul modernizatã, proiec35 între cele 246 de tul cuprinzând, baraje din România. printre altele, ameLacul Valea de Peºti najarea unei recepþii este un lac de acumulare care are un volum ºi a unei zone de aºteptare ºi relaxare, de 4,5 milioane de precum ºi realizarea metri cubi de apã, o unui lift pentru persuprafaþã de 31 soanele cu dizabihectare, adâncimea litãþi. Valoarea maximã de 53 m, o lungime de 2,5 km ºi se aflã la altitudinea de 830 m. Din anul 1973 de când s-a dat în folosinþã, barajul nu s-a golit niciodatã. Atunci când se vor începe lucrãrile de reabilitare, acesta ar fi primul lucru care s-ar face.

Petroºani. Lucrãrile la ambulatoriul de specialitate al spitalui de Urgenþã Petroºani ar urma sã fie finalizate pânã în toamna acestui an. Proiectul se numeºte “Reabilitarea, modernizarea ºi achiziþionarea echipamentelor pentru ambulatoriul de specialitate“, din cadrul Programului Operaþional Regional 2007-2013 ºi costã în jur de 20 de milioane de lei. Contribuþia primãriei la aceastã investiþie este de 2 % din suma totalã.

ORL, anatomie patologicã, ortopedie, pediatrie, interne, cardiologie, ginecologie, gastroenterologie, der-

matologie, neurologie, radiologie, dializã, laborator clinic. În cadrul contractului, cabinetele ambulatoriului vor fi dotate cu


8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013

PARADOXURI

Oamenii Uzinei - Raiul primului oraº în faliment al României

F

ostele barãci muncitoreºti de dincolo de mina Aninoasa s-au transformat în gospodãrii solide. Minerii au cumpãrat pãmânt pe panta abruptã ºi au transformat locul într-un colþ de Rai, cu case în terase. Dupã închiderea minei, acestea au devenit case de vacanþã sau de week-end… Strada Uzinei din Aninoasa se aflã sus, deasupra fostei mine Aninoasa ºi cuprinde vreo 30 de gospodãrii. Iniþial pe acel loc se aflau aºa numitele barãci muncitoreºti construite o datã cu deschiderea exploatãrii miniere, dupã anul 1890. ”Coloniºtii” erau locuitori din zona Râului Bãrbat, soldaþi ºi locuitori ai ”Coloniei þigãneºti”, din zona strãzii Libertãþii, unde s-au construit, mult dupã deschiderea minei, primele blocuri ale aºezãrii.

C

a în urmã cu 100 de ani…

Parte din minerii acelei vremi au cumpãrat terenuri de la momârlanii locului, care, spun bãtrânii, l-au vândut cu plãcere fiind o zonã destul de abruptã, sus, pe panta de cãtre actualul oraº. Aproape

fiecare casã de la strada Uzinei poartã urme ale minei - ºine de cale feratã folosite pentru a opri o eventualã alunecare de teren, plasã de sârmã, care desparte curþile ºi livezile proprietarilor, scãri de lemn de esenþã tare prinse cu plãci de metal ºi ºuruburi solide etc. Pe partea dispre deal casele par construite dupã tipicul englezesc, sau al metropolelor istorice din Europa, în care uºa casei dã direct în stradã, iar proprietarii de pe pantã ºi-au remodelat terenurile în terase, iar construcþiile foarte eficient organizate. Fiecare gospodãrie are tot ce este nevoie pentru a putea trãi izolat, chiar confortabil - foiºoare, cuptoare de pâine, grãdini de zarzavaturi, livezi, terenuri ce par sãlbatice, dar în care cresc cãpºuni, fragi, strugurei, iar din loc în loc

cireºi cu crengi grele de rod. Dacã nu ar fi vorba de singurul oraº în faliment din România, ai crede cã e Raiul pe pãmânt. ªi chiar este!!

la momârlani. Prima datã ºi-au fãcut cu mânile lor o cãsuþã, apoi au extins-o, au construit acareturile ºi tot ce este necesar unei gospodãrii în zonã de

Doar cu gunoiul stau rãu. Locuitorii acestei zone nu au plãtit niciodatã serviciul de salubritate, gunoiul ducându-l cu spatele, în saci, pânã jos, în curtea minei. O fac ºi astãzi, aºa cum au fãcut-o ºi în urmã cu 100 de ani pãrinþii ºi bunicii lor.

munte. Pentru a putea fi folosit în acest scop, terenul în pantã a fost reconfigurat în terase ºi foarte bine organizat. Aici au fost pe vremuri, când s-a deschis mina, barãcile muncitoreºti ºi în timp cei care lucrau la minã au devenit oameni ai locului prinzând rãdãcini adânci aici” – a declarat ing. Viorel Pascu. Acesta a precizat cã rãutãþile, din partea întunecatã a omului, au trecut din sfera cu ”sã moarã capra vecinului” în cea cu ”sã moarã vecinul pentru a-mi rãmâne mie capra”. ”Comunitatea de aici, din Uzinei, a fost una unitã, care a trãit în

”S

ã moarã vecinul pentru a-mi rãmâne mie capra”. La casa familiei Praþa, am gãsit chiar ºi un mic muzeu. Urmaºii acesteia au adunat toate uneltele cu care soþii Praþa ºi-au ridicat casa. ”În urmã cu vreo 60 de ani, socrii mei au cumpãrat terenul acesta de

armonie. Fireºte, ca în orice casã ºi aici au existat ºi certuri ºi rãutãþi, dar în general oamenii sunt deosebiþi. Acum, datoritã sãrãciei, a oraºului aflat în faliment în care existã doar magazine de cartier, douã clãdiri ale ºcolii, ºapte biserici din care trei ortodoxe, nu prea mai este nimic. Nici un lacãt nu ne apãrã de furturile foamei…” – a precizat Pascu. Au început sã se fure gardurile din plasã de sârmã, dar ºi ºinele de cale feratã care þin terenurile sã nu o ia la vale. ªi toate acestea pentru a fi vândute la centrele de fier vechi…

D

upã ce mor bãtrânii, casele sunt locuinte doar în week-end Când am urcat prin curtea minei, care aratã ca o scenã apocalipticã, spre

strada Uzinei, am întâlnit oameni zâmbitori, primitori, care ne-au urat bun

venit. Alþii ieºeau pe la porþi/uºi sã vadã cine le calcã locul. Aici rar se încumetã cineva sã urce, sã-i întrebe de sãnãtate, de nevoi ºi chiar de bucurii… Invariabil, poveºtile lor de viaþã vorbeau despre

naºterea localitãþii o datã cu naºterea mineritului ºi moartea ei prin moartea mineritului. ”De regulã, dupã ce ne mor pãrinþii ºi bunicii, aceste case devin case de vacanþã sau de week- end pentru urmaºi. Nici unul dintre ei nu vin sã locuiascã efectiv aici, decât atunci când ies ºi ei la pensie. Dar foarte rar, pentru cã locul este izolat ºi ca sã ai tot ce-þi trebuie este nevoie de foarte multã muncã pentru a lua de la pãmânt cele necesare traiului. Când vor muri ultimii pensionari din minerit, mã tem cã va deveni pustiu ºi pârloagã aici. Jos, în vale, sunt case arãtoase pentru cã locul

este tare fain, dar oamenii de acolo lucreazã pe te miri unde în oraºele din Valea Jiului sau chiar în alte pãrþi” – ne-a povestit un locuitor al strãzii Uzinei, pe care îl aprobau cei aflaþi lângã el, pe banca din faþa unei case. Am plecat din mijlocul oamenilor din Raiul de pe panta Uzinei cu o stare emoþionalã ”între limite”, vorba poetului. Ceva între extaz ºi agonie, între frumuseþea naturii ºi a oamenilor care îi cresc valoarea ºi gunoaie, schelete de clãdiri ale celei care o datã a fost mina Aninoasa pânã în 2006… z Localitatea, numitã Anena, a fost descrisã

prima datã într-un document datând din 1442. Era descrisã ca fiind o localitate mare, care a devenit ulterior Aninoasa. Dupã pãrerea marelui istoric Nicolae Iorga, numele oraºului vine de la copacul anin, a cãrui scoarþã era folositã pentru vopsirea îmbrãcãmintei. z Primele lucrãri de prospecþiune se realizeazã începând cu anul 1830, iar în 1835 se confirmã prezenþa cãrbunelui de bunã calitate. În 1854, legea austriacã a minelor impune apariþia primelor societãþi miniere. O astfel de societate numitã “Societatea Braºoveanã”, care a primit concesiuni miniere în Valea Jiului, a deschis în anul 1890 mina “Aninoasa” din perimetrul comunei Iscroni. Se exploateazã zãcãmintele de cãrbuni, care se prelucreazã în localitatea Vulcan. z Pentru a scoate producþia de la Aninoasa,

“Societatea Braºoveanã” va instala în 1892 un funicular de 4.200 m lungime, pânã la mina “Petroºani-Vest”, acþionat de o maºinã cu aburi, construitã de uzinele “Obach” din Viena, iar în 1914 un al doilea funicular paralel cu primul. z Din anul 1894, mina Aninoasa va trece în proprietatea societãþii Salgotarjan cu sediul la Budapesta, prin falimentul “Societãþii Braºovene”. Dupã 1 decembrie 1918, mina Aninoasa a intrat în componenþa “Societãþii Petroºani”, societate cu capital românesc ce va prelua toate exploatãrile din Valea Jiului, în perioada interbelicã. z Aninoasa nu mai are exploatare minierã, aceasta fiind închisã în anul 2006, iar populaþia a scãzut la circa 4000 de locuitori. (judetulhunedoara.com) Ileana FIRÞULESCU


8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013

PARADOXURI

Oamenii Uzinei - Raiul primului oraº în faliment al României

F

ostele barãci muncitoreºti de dincolo de mina Aninoasa s-au transformat în gospodãrii solide. Minerii au cumpãrat pãmânt pe panta abruptã ºi au transformat locul într-un colþ de Rai, cu case în terase. Dupã închiderea minei, acestea au devenit case de vacanþã sau de week-end… Strada Uzinei din Aninoasa se aflã sus, deasupra fostei mine Aninoasa ºi cuprinde vreo 30 de gospodãrii. Iniþial pe acel loc se aflau aºa numitele barãci muncitoreºti construite o datã cu deschiderea exploatãrii miniere, dupã anul 1890. ”Coloniºtii” erau locuitori din zona Râului Bãrbat, soldaþi ºi locuitori ai ”Coloniei þigãneºti”, din zona strãzii Libertãþii, unde s-au construit, mult dupã deschiderea minei, primele blocuri ale aºezãrii.

C

a în urmã cu 100 de ani…

Parte din minerii acelei vremi au cumpãrat terenuri de la momârlanii locului, care, spun bãtrânii, l-au vândut cu plãcere fiind o zonã destul de abruptã, sus, pe panta de cãtre actualul oraº. Aproape

fiecare casã de la strada Uzinei poartã urme ale minei - ºine de cale feratã folosite pentru a opri o eventualã alunecare de teren, plasã de sârmã, care desparte curþile ºi livezile proprietarilor, scãri de lemn de esenþã tare prinse cu plãci de metal ºi ºuruburi solide etc. Pe partea dispre deal casele par construite dupã tipicul englezesc, sau al metropolelor istorice din Europa, în care uºa casei dã direct în stradã, iar proprietarii de pe pantã ºi-au remodelat terenurile în terase, iar construcþiile foarte eficient organizate. Fiecare gospodãrie are tot ce este nevoie pentru a putea trãi izolat, chiar confortabil - foiºoare, cuptoare de pâine, grãdini de zarzavaturi, livezi, terenuri ce par sãlbatice, dar în care cresc cãpºuni, fragi, strugurei, iar din loc în loc

cireºi cu crengi grele de rod. Dacã nu ar fi vorba de singurul oraº în faliment din România, ai crede cã e Raiul pe pãmânt. ªi chiar este!!

la momârlani. Prima datã ºi-au fãcut cu mânile lor o cãsuþã, apoi au extins-o, au construit acareturile ºi tot ce este necesar unei gospodãrii în zonã de

Doar cu gunoiul stau rãu. Locuitorii acestei zone nu au plãtit niciodatã serviciul de salubritate, gunoiul ducându-l cu spatele, în saci, pânã jos, în curtea minei. O fac ºi astãzi, aºa cum au fãcut-o ºi în urmã cu 100 de ani pãrinþii ºi bunicii lor.

munte. Pentru a putea fi folosit în acest scop, terenul în pantã a fost reconfigurat în terase ºi foarte bine organizat. Aici au fost pe vremuri, când s-a deschis mina, barãcile muncitoreºti ºi în timp cei care lucrau la minã au devenit oameni ai locului prinzând rãdãcini adânci aici” – a declarat ing. Viorel Pascu. Acesta a precizat cã rãutãþile, din partea întunecatã a omului, au trecut din sfera cu ”sã moarã capra vecinului” în cea cu ”sã moarã vecinul pentru a-mi rãmâne mie capra”. ”Comunitatea de aici, din Uzinei, a fost una unitã, care a trãit în

”S

ã moarã vecinul pentru a-mi rãmâne mie capra”. La casa familiei Praþa, am gãsit chiar ºi un mic muzeu. Urmaºii acesteia au adunat toate uneltele cu care soþii Praþa ºi-au ridicat casa. ”În urmã cu vreo 60 de ani, socrii mei au cumpãrat terenul acesta de

armonie. Fireºte, ca în orice casã ºi aici au existat ºi certuri ºi rãutãþi, dar în general oamenii sunt deosebiþi. Acum, datoritã sãrãciei, a oraºului aflat în faliment în care existã doar magazine de cartier, douã clãdiri ale ºcolii, ºapte biserici din care trei ortodoxe, nu prea mai este nimic. Nici un lacãt nu ne apãrã de furturile foamei…” – a precizat Pascu. Au început sã se fure gardurile din plasã de sârmã, dar ºi ºinele de cale feratã care þin terenurile sã nu o ia la vale. ªi toate acestea pentru a fi vândute la centrele de fier vechi…

D

upã ce mor bãtrânii, casele sunt locuinte doar în week-end Când am urcat prin curtea minei, care aratã ca o scenã apocalipticã, spre

strada Uzinei, am întâlnit oameni zâmbitori, primitori, care ne-au urat bun

venit. Alþii ieºeau pe la porþi/uºi sã vadã cine le calcã locul. Aici rar se încumetã cineva sã urce, sã-i întrebe de sãnãtate, de nevoi ºi chiar de bucurii… Invariabil, poveºtile lor de viaþã vorbeau despre

naºterea localitãþii o datã cu naºterea mineritului ºi moartea ei prin moartea mineritului. ”De regulã, dupã ce ne mor pãrinþii ºi bunicii, aceste case devin case de vacanþã sau de week- end pentru urmaºi. Nici unul dintre ei nu vin sã locuiascã efectiv aici, decât atunci când ies ºi ei la pensie. Dar foarte rar, pentru cã locul este izolat ºi ca sã ai tot ce-þi trebuie este nevoie de foarte multã muncã pentru a lua de la pãmânt cele necesare traiului. Când vor muri ultimii pensionari din minerit, mã tem cã va deveni pustiu ºi pârloagã aici. Jos, în vale, sunt case arãtoase pentru cã locul

este tare fain, dar oamenii de acolo lucreazã pe te miri unde în oraºele din Valea Jiului sau chiar în alte pãrþi” – ne-a povestit un locuitor al strãzii Uzinei, pe care îl aprobau cei aflaþi lângã el, pe banca din faþa unei case. Am plecat din mijlocul oamenilor din Raiul de pe panta Uzinei cu o stare emoþionalã ”între limite”, vorba poetului. Ceva între extaz ºi agonie, între frumuseþea naturii ºi a oamenilor care îi cresc valoarea ºi gunoaie, schelete de clãdiri ale celei care o datã a fost mina Aninoasa pânã în 2006… z Localitatea, numitã Anena, a fost descrisã

prima datã într-un document datând din 1442. Era descrisã ca fiind o localitate mare, care a devenit ulterior Aninoasa. Dupã pãrerea marelui istoric Nicolae Iorga, numele oraºului vine de la copacul anin, a cãrui scoarþã era folositã pentru vopsirea îmbrãcãmintei. z Primele lucrãri de prospecþiune se realizeazã începând cu anul 1830, iar în 1835 se confirmã prezenþa cãrbunelui de bunã calitate. În 1854, legea austriacã a minelor impune apariþia primelor societãþi miniere. O astfel de societate numitã “Societatea Braºoveanã”, care a primit concesiuni miniere în Valea Jiului, a deschis în anul 1890 mina “Aninoasa” din perimetrul comunei Iscroni. Se exploateazã zãcãmintele de cãrbuni, care se prelucreazã în localitatea Vulcan. z Pentru a scoate producþia de la Aninoasa,

“Societatea Braºoveanã” va instala în 1892 un funicular de 4.200 m lungime, pânã la mina “Petroºani-Vest”, acþionat de o maºinã cu aburi, construitã de uzinele “Obach” din Viena, iar în 1914 un al doilea funicular paralel cu primul. z Din anul 1894, mina Aninoasa va trece în proprietatea societãþii Salgotarjan cu sediul la Budapesta, prin falimentul “Societãþii Braºovene”. Dupã 1 decembrie 1918, mina Aninoasa a intrat în componenþa “Societãþii Petroºani”, societate cu capital românesc ce va prelua toate exploatãrile din Valea Jiului, în perioada interbelicã. z Aninoasa nu mai are exploatare minierã, aceasta fiind închisã în anul 2006, iar populaþia a scãzut la circa 4000 de locuitori. (judetulhunedoara.com) Ileana FIRÞULESCU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013

Tradiþii vechi de 2000 de ani, date uitãrii.. alea Jiului pãstreazã ºi în prezent bogaþii vechi de V mii de ani. Pe lângã bogãþiile aflate în galeriile miniere din adâncuri, Valea Jiului îºi mai pãstreazã ºi foarte multe tradiþii vechi, tradiþii pãstrate din moºi, strãmoºi de cãtre momârlanii din zona. Aceste tradiþii ar trebui puse mai mult în valoare pentru a putea atrage cât mai mulþi turiºti în zona noastrã. Monika BACIU Unul dintre cei mai mari investitori în materie de turism din Valea Jiului, Emil Pãrãu, este de pãrere cã sunt foarte multe datiti ºi tradiþii care ar merita o mai mare atenþie ºi cu care Valea s-ar putea mândrii nu doar în þara cât ºi peste hotare. ”Avem cea mai mare bogãþie pe care nimeni nu a reuºit sã o ia. Este vorba de tradiþii ºi de identitatea noastrã care încã mai este. În Valea Jiului se pãstreazã foarte bine. Este vorba de Jieþ, Rãscoala, Câmpul lui Neag, Valea de Brazi, Uricani. E acel mãsurat al oilor care deja am început sã ducem turiºtii sã vadã

cum se fãcea acel mãsurat al oilor peste 2000 de ani. Este unic atât în þarã cât ºi peste hotare, mãsuratul oilor care pe un rãboº de 30 de centimetri se þine evidenþa la 40 de persoane, fiecare câtã brânzã trebuie sã ia.

þãranii care þin oi trebuie sã fie ajutaþi de cãtre primãrii, de noi care facem turism trebuie sã le ducem turiºti sã îºi vândã produsele la alt preþ ºi sã-ºi menþinã aceste tradiþii” a declarat Emil Pãrãu.

Tarabe mai scumpe

A

dministratorii pieþelor din Petroºani au decis sã majoreze tarifele pentru închirierea tarabelor. De acum înainte preþul pentru acordarea unei mese în Piaþa Agroalimentarã Centralã sau în Piaþa Dacia este mai mare cu 13 lei.

Omul de afaceri mai spune cã multe dintre aceste tradiþii care au fost pãstrate cu sfinþenie nu sunt puse în evidenþã aºa cum ar trebui ºi mai mult decât atât nici nu se profita financiar de pe urma acestora, lucru care ar aduce sume importante de bani comunitãþilor locale de pe urma promovãrii lor. ”Avem sate cu tradiþii, sunt acele tradiþii de Crãciun, dar nu le avem puse în evidenþã ºi nu ºtim sã

aproximativ 15%”, a declarat Ioan Pristavu, administratorul pieþelor din Petroºani. Majorarea tarifelor a atras nemulþumirea unora dintre comercianþi. „Niciodatã un grup de oameni nu va putea fi mulþumit la unison.

luãm banii din ce avem bun. Avem acea horã bãtrâneascã care încã se mai pãstreazã în Valea Jiului, care a fost studiatã ºi reprezintã calendarul dacic care e la

o istorie mai puþin bogatã decât cea a noastrã ºi poate nici relieful nu a fost unul prielnic pentru a se puea face turism, oamenii au ºtiut sã profite ºi de cele mai simple lucruri pentru a atrage cât mai mulþi turiºti, la noi în þara în

Sarmisegetusa. De fapt prin cele 33 de perechi de dansatori, refac acel calendar printr-o horã, e acea horã de stânga care o fãceam ofiþerii romani. Sunt anumite lucruri ºi turistul trebuie sã ºtie, turistul are nevoie ºi de poveºti. Trebuie sã punem în evidenþã tot ce avem frumos” a mai spus sursa citatã. Dacã în þãri care au

schimb situaþia nu este la fel de bunã chiar dacã avem ºi o istorie bogatã de peste 2000 de ani, tradiþii ºi în primul rând peisaje care îþi tãie rãsuflarea indiferent dacã este la munte sau la mare. Este pãcat cã nu se pune mai mult accentul pe aceste aspecte ºi pânã la urmã nu ºtim sã valorificãm un bun al nostru.

Totdeauna vor exista câþiva nemulþumiþi dar, pânã la urmã, ºi aceºtia vor fi

nevoiþi sã accepte decizziile care îi privesc pe toþi”, a mai spus Ioan Pristavu.

Mircea NISTOR „În luarea acestei decizii am þinut cont de creºterea tarifelor la toate utilitãþile. Prin urmare, majorarea preþului de închiriere a unei tarabe a fost majorat cu

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013

P

rimarul Lupeniului, Cornel Resmeriþã, declarã rãzboi cerºetorilor. Într-un oraº în care economia este la limita subzistenþei, locurile de muncã sunt puþine, iar investitorii ºi mai puþini, numãrul celor care trãiesc din mila trecãtorilor este pe zi ce trece tot mai mare. Toate parcãrile supermarket-urilor sau ieºirile din magazinele de cartier sunt împânzite de cei care cer bani pentru a trãi. Unii sunt singuri, iar alþii vin în grup. Spre exemplu, sunt familii întregi care vin la cerºit, mamele cu copii de mânã, indiferent de timpul de afarã, doar, doar vor stârni mila publicã ºi vor cãpãta câþiva leuþi. Dar, în curând, acest peisaj ar putea dispãrea la Lupeni, pentru cã edilul ºef va interzice cerºetoria. “Vom iniþia o hotãrâre de Consiliu Local prin care vom da atribuþii Poliþiei orãºeneºti, Poliþiei locale ºi Jandarmeriei pentru a opri cerºitul în Municipiul Lupeni, a-i amenda pur ºi simplu pe cei care cerºesc, pentru cã aºa ceva nu se mai poate. Un om serios nu mai poate ieºi ºi el pe stradã, sã se plimbe în tihnã, fãrã sã-l acosteze cineva, sã-l tragã de mânecã

Rãzboi împotriva cerºetorilor de când erau copii. La ºcoalã nu s-au dus niciodatã sau dacã au fost, de-abia au fãcut clasele primare, locuinþe nu au, pentru cã stau pe unde apucã ºi mai mereu îi vedem pe la uºile primãriilor cerând o casã, iar cât priveºte achitarea vreunei taxe sau facturi, aºa cum fac toþi oamenii pentru a trãi, nici vorbã.

“Nenea, nu-mi daþi ºi mie un leu?” sau Domnul primar, nu-mi daþi ºi mie ceva? ”. Nu este vorba de acel leu, dar vom creºte cu acest obicei ºi vedem cã aceºti oameni o duc destul de bine, cã fac 2, 3 sute de lei pe zi ºi nu plãtesc niciun impozit, nu plãtesc nimic ºi atunci statul nu se dezvoltã niciodatã. Noi ca populaþie ce facem, dãm mereu câte un leu, doi, zece, din puþinul pe care îl avem? Eu pur ºi simplu m-am hotãrât sã facem un oraº curat ºi liniºtit din acest punct de vedere”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Cerºetorii au zonele lor favorite, pe care ºi le adjudecã printr-un fel de regulã a lor. Este bine ºtiut cã unii îºi fac veacul în parcarea unui supermarket, iar ceilalþi în faþa unui altui magazin. De obicei nu prea îºi

încalcã teritoriile pentru cã atunci iese cu scandal între ei. Dar, s-a mai întâmplat ca atunci când au ieºit de la cumpãrãturi, oamenii sã nimereascã exact în mijlocul lor, în timpul scandalului. ªi, o mare problemã pe care cerºetorii o au, este aceea de atitudine. Unii dintre ei nu acceptã refuzul prea uºor ºi hãrþuiesc oamenii pe stradã pur ºi simplu.

N

u sunt locuri de muncã Odatã cu adoptarea acestei mãsuri, de interzicere a cerºetoriei în Municipiul Lupeni, cu siguranþã se vor isca ºi discuþii vizavi de locurile de muncã. De altfel, asta reclamã cei mai mulþi dintre cei care trãiesc din mila publicã, faptul cã nu au locuri de muncã. “Autoritãþile nu au fãcut ºi nu vor crea

niciodatã locuri de muncã, iar acest lucru trebuie sã se înþeleagã. Locurile de muncã sunt create de agenþii economici ºi de cei care care dezvoltã la modul general þara. Dar, sigur, voi fi contestat, dar eu vreau sã-i întreb pe aceºtia dacã au lucrat vreodatã undeva, iar dacã au lucrat, sã spunã dacã au stat mai mult de 3, 4 zile acolo”, a mai spus Resmeriþã. De altfel, problema

cerºetoriei este una valabilã în toatã þara. În Valea Jiului, în toate localitãþile, cerºetori sunt cu zecile ºi cei mai mulþi sunt aceiaºi. Sunt familii întregi din Municipiul Petroºani, spre exemplu, care fac asta de ani de zile. Cei care acum sunt maturi, obiºnuiesc sã trãiascã în fiecare zi din mila noastrã, a tuturor, încã

P

ovestea unui cerºetor

Cronica Vãii Jiului a stat de vorbã cu un cerºetor de la Petroºani, care de dormit doarme prin Colonie, pe la rudele care îl primesc, iar de cerºit îºi face veacul prin zona centralã. Pentru cã omul nu a vrut sã fie fotografiat sau filmat, nu îi vom da numele real, ci vom folosi unul fictiv: Miticã, spre exemplu. Ei bine, el a recunoscut cã cerºeºte de mic ºi cã aºa a fost

învãþat de pãrinþii lui. Aceºtia chiar îl trimiteau încã de la câþiva aniºori sã aducã bani acasã, pentru a avea cu ce trãi. ªi a fãcut-o an de an, zi de zi, ore în ºir pânã când ºi-a dat seamã cã anii au trecut, iar la vârsta maturitãþii nu are niciun statul social, banii, cum vin, aºa se duc, iar oamenii pe stradã, din ce spune

el, parcã nu mai sunt aºa de darnici. “Ce sã fac dacã aºa ºtiu de mic?! Pe mine nu m-a dat mama la ºcoalã ºi de-abia ºtiu sã-mi scriu numele. Nu vã las sã mã pozaþi cã asta mai îmi trebuie acu’… ªi aºa mã ºtie lumea ºi fuge de mine ca de ciumã când mã vãd pe stradã”, a spus “Miticã” atunci când am încercat sã-i aflãm povestea de viaþã.

A

mintiri din vremurile

bune De câþiva ani, cam de când au început disponibilizãrile în Valea Jiului, nici cerºetorii de aici nu mai fac cine ºtie ce bani, Totuºi, în comparaþie cu un om care are un loc de muncã la care merge în fiecare zi, banii cu care se alege la sfârºitul unei zile de întins mâna poate cã sunt mai mulþi faþã de suma cu care este plãtit un angajat pentru acelaºi numãr de ore muncite pe teren, la birou sau chiar în condiþii grele. “Am avut ºi vremuri mai bune, când fãceam bani mulþi. Înainte de 97’, de disponibilizãri, stãteam la poarta minei când ieºieam minerii dupã ce luau plasa ºi avansul ºi ne aruncau ºi nou acolo niºte bãnuþi, nu mulþi. Dar, dacã ne bãgau în seamã 50 din câþi erau acolo, seara îmi cumpãram ce vroiam”, a mai spus “Miticã”. Una peste alta, acum, în Valea Jiului ºi în toatã România, de altfel, cerºetorii se înmulþesc ca ºi ciupercile dupã ploaie, iar contextul general este cel al nivelului scãzut de trai. Luiza ANDRONACHE


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013 Potenþial turistic neexploatat

Judeþul Hunedoara ascunde un colþ de rai

J

udeþul Hunedoara este un colþ de rai, cu care natura a fost generoasã. Sunt nu mai puþin de 42 de arii protejate, unele prea puþin cunoscute sau puse în valoare. Car men COSMAN

Potenþialul turistic al judeþului Hunedoara trece dincolo de vestigiile istorice vizitate anual de mii de turiºti, acesteas fiind poate singurele promovate la adevãrata lor valoare. Natura a fost mai mult decât generoasã, iar peisajele de o frumuseþe irealã pot constitui motive solide de atargere a celor pentru care vacanþa în mijlocul naturii bate orice resort de 5 stele. Pe teritoriul judeþului Hunedoara existã douã parcuri naþionale, un parc natural, 42 de rezervaþii naturale ºi monumente ale naturii de interes naþional ºi nu mai puþin de 20 de situri de interes comunitar, propuse de România pentru reþeaua ecologicã europeanã NATURA 2000. Sunt date oficiale care vorbesc despre aceste bogãþii, unele dintre ele, din pãcate, insuficient exploatate. Dincolo de Parcul Naþional Retezat, recunoscut inclusiv la nivel internaþional, avem o multitudine de locuri ce meritã mãcar vizitate. Zone unde piciorul omului a pãtruns încã timid, areale rãmase învãluite în mister. Precizãm

cã despre toate aceste locuri datele oficiale provin de la Agenþia de Protecþie a Mediului Hunedoara, cea care vegheazã la respectarea normelor legale privind ariile protejate. Vi le prezentãm, la rândul nostru, ca mãcar aici, în njudeþ, sã fie cunoscute!

P

arcul naþional Retezat - rezervaþie a biosferei S-a înfiinþat în anul 1935 prin Jurnalul Consiliului de Miniºtri nr. 593. În prezent parcul are statut de arie naturalã protejatã de interes naþional ºi internaþional, fiind recunoscut ca Rezervaþie a Biosferei din anul 1979 – la cea dea VI-a sesiune a Consiliului Internaþional de Coordonare a Programului Om-Biosferã din cadrul UNESCO. Prin constituirea Parcului Naþional Retezat se urmãreºte protecþia ºi conservarea unor eºantioane reprezentative pentru spaþiul biogeografic naþional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebitã sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic,

speologic, pedologic ºi peisagistic oferind posibilitatea vizitãrii sale în scopuri ºtiinþifice, educative, recreative ºi turistice. Parcul Naþional Retezat – Rezervaþie a Biosferei se aflã în partea de vest a Carpaþilor Meridionali, cuprinzând o suprafaþã de 38.138ha din Masivul Retezat- Godeanu. În interiorul lui existã douãzeci de vârfuri de peste 2000m ºi peste 80 de lacuri glaciare. Parcul este renumit pentru diversitatea floristicã ºi faunisticã, adãpostind aproape 1190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de pãsãri, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni. Începând din anul 1999, Parcul Naþional Retezat are administraþie proprie; din luna septembrie 2004 Parcul Naþional Retezat a devenit membru al Fundatiei PAN PARKS, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reþeaua ecologicã europeanã NATURA 2000, în vederea conservãrii habitatelor naturale ºi a speciilor de plante ºi animale sãlbatice de interes comunitar.

P

arcul naþional Defileul Jiului

S-a înfiinþat în anul 2005 prin Hotãrârea Guvernului nr. 1581/08.12.2005 ca arie protejatã de interes naþional, Cu o suprafaþã de 11127ha; se încadreazã în categoria a II-a IUCN – parc naþional. Din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reþeaua ecologicã europeanã NATURA 2000, în vederea conservãrii habi-

tatelor naturale ºi a speciilor de plante ºi animale sãlbatice de interes comunitar. Situat de-a lungul defileului format de râul Jiu între masivele Parâng ºi Vâlcan, Parcul Naþional Defileul Jiului impresioneazã prin sãlbãticia ºi frumuseþea extraordinarã a locurilor,

prin uimitoarea bogãþie a florei ºi faunei sãlbatice, acestea rezistând cu succes încercãrilor de antropizare efectuate de-a lungul timpului; în acelaºi timp parcul are ºi o deosebitã încãrcãturã istoricã ºi spiritualã

P

arcul natural Grãdiºtea Muncelului Cioclovina Este o arie naturalã protejatã de interes naþional declaratã astfel prin Legea 5/2000; se încadreazã categoriei a V-a IUCN. Din anul 2007 este protejat ca prop-

unere de sit pentru reþeaua ecologicã europeanã NATURA 2000, în vederea conservãrii habitatelor naturale ºi a speciilor de plante ºi animale sãlbatice de interes comunitar. Parcul este situat în Munþii ªureanu, pe teritoriul administrativ al comunelor Baru, Boºorod, Bãniþa, Orãºtioara de Sus ºi Pui ocupând o suprafaþã de 38184 ha. Scopul creãrii parcului natural este protecþia ºi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacþiunea activitãþilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonã distinctã, cu valoare semnificativã peisagisticã ºi culturalã, cu o mare diversitate biologicã. Parcul cuprinde între limitele sale 6 din cele mai spectaculoase rezervaþii naturale ale judeþului (Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, Peºtera Tecuri, Peºtera ªura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Dealul ºi Peºtera Bolii), complexele arheologice dacice (Sarmizegetusa Regia, Costeºti, Blidaru, Piatra Roºie) ºi aºezãrile etnografice autentice din Platforma Luncanilor, care îi conferã un plus de originalitate parcului. Începând din anul 2004 Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului – Cioclovina are administraþie proprie.

- va urma -


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013

Drumul spre Herculane, soluþia inexistentã pentru traficul de pe Defileu

D

rumul lui Bãsescu ar fi putut fi una dintre alternativele care ar fi putut face legãtura dintre Valea Jiului ºi sudul þãrii. De ani de zile se vorbeºte despre realizarea drumului care face legãtura dintre Câmpu lui Neag ºi Herculane însã nici pânã în prezent acesta nu a fost finalizat.

P

Monika BACIU

mise.

rotestul ecologiºtilor

ucrãri stopate din lipsã de fonduri

Ecologiºtii au protestat de mai multe ori împotriva construirii acestui drum. În anul 2011, ecologiºtii au depus la Ministerului Mediului raportul privind anumite observaþii în cadrul contrastudiului de biodiversitate la DN 66A ºi au cerut stoparea actualei proceduri de eliberarea acordului de mediu. A fost pentru prima datã în Romania când s-a realizat un contrastudiu de biodiversitate pentru un proiect de investiþii. Rezultatele observaþiilor fãcute de activiºtii de la Agent Green, din anul 2010, arãtau la momentul respectiv cã tronsonul 3 al drumului naþional 66A, care mãsoarã 19 km, ar urma sã afecteaze semnificativ ariile protejate ºi habitatele prioritare pe care le traverseazã, adicã 2.552 hectare din ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climã temperatã a Europei, adãpostit în munþii Retezat, Godeanu, Tarcu ºi Vâlcan ar fi compro-

L

Din lipsã de fonduri, drumul spre Herculane nu se mai realizeazã anul acesta. Reprezentanþii Departamentului pentru Infrastructurã ºi Investiþii strãine precizeazã mai multe aspecte referitoare la situaþia drumului care face legãtura dintre Valea Jiului ºi Herculane. ”În urma informaþiilor primite de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale România vã comunicãm faptul cã în vederea realizãrii unei legãturi directe între bazinul Vãii Jiului ºi bazinul Vãii Cernei, între zona municipiului Petroºani (pe DN 66) ºi zona localitãþii Bãile Herculane, s-a identificat un traseu compus din douã tronsoane de drumuri forestiere, care prin modernizare la nivel de drum naþional, puteau satisface aceastã cerinþã. Din studiul efectuat de specialiºtii în domeniu, a rezultat necesitatea realizãrii unor lucrãri ample de reparare ºi

modernizare a traseului respectiv (...) Prin hotãrârea Guvernului României (...) s-a aprobat clasificarea unor sectoare de drum forestier aflate ãn poprietatea publicã a statului ºi în administrarea Regiei Naþionale a Pãdurilor, ca drum naþional DN 66A (...). Prin Hotãrârea Guvernului (...) s-a aprobat achiziþia dintr-o singurã sursã de cãtre Regia Autonomã Administraþia Naþionalã a drumurilor din România a execuþiei lucrãrilor pentru repararea ºi întreþinerea sectorului de drum dintre localitãþile uricani-Câmpul lui neag-Bãile Herculane”, se aratã în documentele de la Departamentul pentru Infrastructurã ºi Investiþii Strãine. Acum, când circulaþia rutierã pe Defileul Jiului este restricþionatã trei zile pe sãptãmânã, reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani cautã soluþii pentru deblocarea situaþiei. ”Lucrãrile care se fac pe Defileu ºi faptul cã Defileul este închis trei zile pe sãptãmânã este un mare inconvenient pentru Valea Jiului, pentru toatã lumea din Valea Jiului, dar în special pentru cei care au firme ºi care nu mai pot sã îºi desfãºoare activitatea conform unui program normal de lucru. Am luat legãtura cu firma care se ocupã cu aceste lucrãri, avem o întâlnire cu ei ºi cu siguranþã va trebui sã

luãm legãtura ºi cu cei de la CNADNR pentru cã ei sunt proprietarii drumului. Încercãm sã gãsim o soluþie pentru a diminua timpul în care circulaþia sã fie restricþionatã pe Defileul. Este inadmisibil ca de acum încolo, trei ani de zile, jumãtate de sãptãmânã circulaþia sã fie restricþionatã. Se pot gãsi ºi alte variante de lucru ºi alte soluþii care sã nu perturbe nici activitatea de lucru, nici reparaþia drumului, dar sã nu afecteze în aºa mãsurã nici pe noi cei din Valea Jiului. Nu am cum sã cuantific. Orice lucrare de acest gen este necesarã ºi nu se poate face fãrã a perturba într-o mãsurã mai micã sau mai mare traficul, însã eu cred cã trei zile pe sãptãmânã este foarte

mult. Nu ºtiu tehnic pentru cã Defileul are un anumit specific din cauza reliefului ºi a condiþiilor de acolo”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În momentul de faþã

nu existã nici alte variante ocolitoare viabile. Majoritatea drumurilor care fac legãtura dintre Valea Jiului ºi sudul þãrii sunt în reparaþii, acestea nefiind accesibile în totalitate pentru autovehicule.


14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013

10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vara pe val 17:30 O9atitudine - Protecþia consumatorilor 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Dosarele secolului XX

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Regele ºarpe 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

10:30 11:30 11:45 13:00 13:30 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 15:15 15:30 16:30 18:30 19:15 20:15

NCIS: L. A. (r) Teleshopping Danni Lowinski Teleshopping Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Focus Dragul de Raymond Iubiri secrete (r) Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Bãrbaþii în negru (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Harry, gurã mare 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Reacþie în lanþ 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã 0:00 Reacþie în lanþ (r)

21 martie *** 20 aprilie Reuºiþi sã rezolvaþi probleme de serviciu foarte dificile. Fiþi mai atent cum vorbiþi cu ºefii ºi colegii, ca sã nu aveþi neplãceri. Încercaþi sã vã odihniþi mai mult! Spre searã s-ar putea sã pregãtiþi o excursie împreunã cu familia.

10:00 Draga mea prietenã La mare 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:30 11:30 11:45 12:45 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digisport Show 10:30 IAAF Athletix Magazin 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Atletism 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Atletism 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Atletism 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Top GOL 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Rezumat Tenis 23:00 WTC IronMan 2013 23:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Rezultatele deosebite de la serviciu vã pot atrage invidia colegilor. Dupã-amiazã, s-ar ca persoana iubitã sã vã reproºeze cã acordaþi prea multã atenþie carierei. Ar fi bine sã acceptaþi o discuþie deschisã. Spre searã, este posibil sã aveþi musafiri.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Nu vã vedeþi capul de treburi. Nu vã faceþi griji: aveþi destulã energie pentru a le rezolva pe toate. Aveþi ºanse de reuºitã, pentru cã munciþi serios ºi cu pasiune. Banii vor veni, însã, mai tarziu. Evitaþi speculaþiile financiare.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi hotãrât sã vã ocupaþi de problemele familiale pe care leaþi tot amânat. Pentru aceasta, trebuie sã alergaþi ºi sã faceþi cheltuieli importante. Organizaþivã cât mai riguros, dacã vreþi sã terminaþi tot ce aþi început. Fiþi atent la acte.

Aveþi tendinþa sã riscaþi cam mult. Fiþi prudent ºi nu forþaþi norocul. Este o zi favorabilã deplasãrilor în interes de familie. Puteþi câºtiga bani de unde nu vã aºteptaþi. Þineþi cont ºi de sugestiile partenerului de viaþã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Puneþi suflet în tot ce faceþi. Sunteþi inspirat ºi puteþi sã faceþi planuri de viitor. Aveþi ocazia sã începeþi activitãþi prin care sã vã afirmaþi în societate. Prietenii ºi persoana iubitã vã sprijinã. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

22

Dimineaþa sunteþi agitat ºi vã strãduiþi sã terminaþi la timp o lucrare importantã. Deveniþi autoritar ºi aveþi tendinþa de a critica pe toatã lumea. Dupãamiazã vã liniºtiþi, cu prilejul unei întâlniri cu prietenii.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Grupul Vouã (r) Suflete pereche (r) Specialiºti în sãnãtate Clipuri Schimb de vieþi (r) Banana Joe (r) ªtiri Naþional TV Destine împlinite Tornada Magneticã

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Astãzi pot avea loc schimbãri importante, mai ales pe plan profesional ºi în afaceri. Aveþi ºanse sã vã consolidaþi relaþiile de prietenie. Comunicaþi foarte bine cu partenerii.

21 ianuarie *** 20 februarie

Reuºiþi sã faceþi în casã schimbãrile pe care vi le-aþi propus. Este momentul sã vã ocupaþi de reparaþii, reamenajarea locuinþei, zugrãvit etc. Þineþi cont ºi de pãrerile familiei! Nu vã certaþi din cauza banilor.

Sunteþi plin de energie ºi capabil de eforturi intense. Aveþi grijã sã nu vã supra-solicitaþi, ca sã nu aveþi probleme cu sãnãtatea! Dupã-amiazã aveþi musafiri din altã localitate sau mergeþi în vizitã la un prieten.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi posibilitatea sã puneþi în practicã proiecte mai vechi, mai ales în domeniul afacerilor. Sunt ºanse sã câºtigaþi bine ºi sã vã afirmaþi pe plan social. Aveþi rãbdare.

21 februarie *** 20 martie Este momentul sã vã gândiþi serios la o afacere care vã poate aduce bani frumoºi în viitorul apropiat. Cu prietenii vã înþelegeþi foarte bine.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013

Deputatul Monica Iacob-Ridzi a participat la întâlnirea cu Comisia de la Veneþia în care s-au discutat propunerile pentru noua Constituþie a României

D

eputatul Monica Iacob-Ridzi a participat, la Parlament, alãturi de Dan Diaconescu, Simona Man (preºedintele PP-DD), ºi alþi deputaþi ºi senatori ai PP-DD la o întâlnire cu delegaþia Comisiei de la Veneþia (Comisia Consiliului Europei pentru democraþie prin drept), care se aflã în aceste zile la Bucureºti pentru a evalua poziþia partidelor politice din þara noastrã faþã de proiectul de elaborare al noii Constituþii.

În cadrul întâlnirii cu cei 6 delegaþi ai Comisiei de la Veneþia – Thomas Markert, Giorgio Malinverni, James Hamilton, Evgeny Tanchev, Sergio Bartole, Artemiza Tatiana Chisca – s-a susþinut poziþia comunã a PP-DD potrivit cãreia revizuirea Constituþiei este un act politic necesar, dar nu în orice fel de condiþii. „Statutul României de þarã membrã a Uniunii Europene ne obligã sã armonizãm întreaga legislaþie româneascã la cea europeanã iar, în acest context, Constituþia reprezintã un act normativ fundamental. Trebuie sã spunem cã normele din actuala Constituþie a României doar au pregãtit România pentru aderare. În altã ordine de idei, cred cã noua Constituþie a României trebuie sã se ridice la valoarea actului legislativ fundamental al þãrii. Tocmai de aceea, credem cã ea nu trebuie dedicatã realitãþilor politice ale prezentului, ci viitorului þãrii noastre, aºa cum credem cã ea nu trebuie

sã se facã doar sub auspiciul marketingului electoral”, susþine deputatul Monica Iacob-Ridzi. În acest sens, în opinia PP-DD, susþinutã de cãtre Dan Diaconescu în faþa Comisiei de la Veneþia, noua Constituþie a României trebuie sã þinã cont de urmãtoarele aspecte esenþiale: - Forma de guvernãmânt a statului trebuie sã fie republica parlamentarã, Parlamentul fiind ales prin votul liber ºi direct al cetãþenilor. - Organizarea teritoriului administrativ al þãrii trebuie sã cuprindã comune, oraºe, judeþe ºi regiuni, în vederea pregãtirii cadrului de

referinþã pentru regionalizare, element administrativ necesar în actualul context european. - realizarea alinierii legislaþiei europene cu privire la drepturile câºtigate, în acest sens PP-DD doreºte ca dreptul la pensie, dreptul la concediul de maternitate plãtit, dreptul la asistenþã medicalã ºi ajutor de ºomaj sã nu poatã fi restrânse. - introducerea dreptului la bunã administrare, înþelegând prin aceasta ca orice persoanã sã poatã beneficia, în raporturile sale cu administraþia publicã, de un tratament imparþial, echitabil ºi într-un termen rezonabil. - caracterul obligatoriu al votului, considerând cã dreptul la vot este ºi o datorie civicã a cetãþenilor. - predictibilitatea sistemului legal de impunere. În acest sens PP-DD doreºte ca nicio modificare legalã cu caracter fiscal sã nu poatã produce efecte într-un termen mai mic de un an de la data adoptãrii ei.

- sancþionarea traseismului politic, în sensul cã parlamentarul care demisioneazã din partidul în cadrul cãruia a candidat îºi va pierde mandatul de la data respectivã. - În domeniul justiþiei PP-DD susþine introducerea curþilor cu juraþi în procesele penale, doar pentru stabilirea vinovãþiei pentru cã, dupã cum se ºtie, România a suferit, în ultimii ani, foarte multe condamnãri la CEDO, ca urmare a încãlcãrii drepturilor omului de cãtre instanþele naþionale. În acelaºi context, susþinem introducerea rãspunderii patrimoniale a magistraþilor, pentru cazurile de gravã neglijenþã ºi rea credinþã în exercitarea funcþiei. „Acestea sunt principalele puncte de vedere ale partidului nostru, prezentate în cadrul întâlnirii cu delegaþia Comisiei de la Veneþia, în care PPDD a solicitat Comisiei sã monitorizeze atent procesul de revizuire a Constituþiei din România, astfel încât elaborarea ºi adoptarea noii legi fundamentale sã fie un act politic responsabil ºi sã rãspundã, în primul rând, cerinþelor poporului ºi nu bunului plac al politicienilor”, susþine deputatul Monica Iacob-Ridzi.

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Iulie 2013

Coconea, start în cucerirea Alpilor

P

arapantistul român Toma Coconea, vicecampion la ultima ediþie a Red Bull X Alps, a luat startul în competiþia extremã derulatã în aceste zile în Alpii Europei. Toma vrea aurul ºi este dat de organizatori printre favoriþi la câºtigarea concursului extrem. „Red Bull X- Apls” este o competiþie mondialã exclusivistã la care concurenþii nu se pot înscrie ci sunt selectaþi de cãtre organizatori. Cei care primesc invitaþii trebuie sã fie clasaþi într-un top mondial al celor mai buni sportivi practicanþi de sporturi extreme, iar din 2003 pe lista invitaþilor se regãseºte ºi parapantistul hunedorean Toma Coconea. Întrecerea extremã a avut startul ieri/duminicã la ora 11.30 (ora 12.30 în România), iar cei 32 de competitori care alcãtuiesc echipe multinaþionale, încearcã timp de 20 de zile fãrã somn sau odihnã sã ajungã triumfãtori la finish, în Monaco. Trebuie sã strãbatã pe picioare sau în zbor cu parapanta, cei peste 1000 de kilometri de traseu montan prin cinci þãri europene. „Este o întrecere foarte dificilã. Alpii sunt recunoscuþi pentru condiþiile vitrege dar sunt convins cã mã voi descurca bine ºi voi obþine

împreunã cu echipa mea o clasificare bunã. Dacã la ultima ediþie am luat argintul, acum sunt obligat la un loc mai bun. Sunt gata sã câºtig concursul ºi am muncit pentru asta foarte mult timp”, a declarat Coconea înainte de a zbura cãtre Salzburg în Austria, de unde s-a dat startul.

R

ecunoaºtere în Alpi

Tomi s-a antrenat pentru a câºtiga competiþia mondialã în Nepal sau munþii din þara noastrã, iar de o lunã de zile se aflã în Austria pentru a recunoaºte traseul ºi a-ºi pregãti cele mai bune rute. La ediþia din 2011, ultima þinând cont de faptul cã întrecerea este exclusivistã ºi se desfãºoarã din doi în doi ani, Tomi a fost la o aruncãturã de bãþ de aur. „Omul fãrã splinã” sau „alergãtorul” cum l-au poreclit ceilalþi competitori uluiþi de determinarea ºi curajul românului va avea lângã el ºi

echipa salvatorilor montani din Parâng, din care face parte. „Mai pregãtit decât acum nu cred cã a fost la nici o ediþie. Este un vis al lui sã câºtige aurul ºi are ºanse foarte mari la cât de determinat l-am vãzut. ªi noi suntem alãturi de el în Austria, îl susþinem ºi poate îl putem sfãtui ca sã-ºi îndeplineascã visul”, a spus Dumitru Bãrlida, ºeful Salvamont Petroºani. Ediþia din acest an este una aniversarã, se împlinesc 10 ani de la primul start iar organizatorii promit un spectacol pe mãsurã. Totodatã, pentru 2013 au fost schimbate ºi câteva reguli ale concursului printre care ºi o lungire a traseului cu peste 200 de kilometri.

P

rofil de campion

Hunedoreanul Toma Coconea are 38 de ani ºi este instructor de zbor cu

parapanta precum ºi salvamontist profesionist, iar visul lui a fost de mic copil sã zboare. Este supranumit „ªoimul”, o poreclã pe care o meritã cu prisosinþã. A început zborul imediat dupã Revoluþia din 1989, în staþiunea Parâng, când a fost luat „copil de trupã” de membrii clubului de zbor din localitate. „Mi-a plãcut foarte mult, aºa cã am strâns bani ºi mi-am cumpãrat o parapantã la mâna a doua”, a povestit Coconea. κi aduce aminte cât de mult a riscat pentru a-ºi îndeplini visul, în condiþiile în care a zburat cu o „aripã” cumpãratã pe câteva zeci de mãrci germane, moneda forte la vremea respectivã. Acum are echipamente de mii de euro, asigurate atât de sponsori cât ºi din fondurile obþinute de pe urma cursurilor pe care le predã la propria ºcoalã de zbor. La puþin timp parapantistul hunedorean a reuºit sã devinã multiplu campion naþional ºi sã-i fie recunoscute calitãþile de pilot de top atât în þarã cât ºi strãinãtate. A ajuns în lumina reflectoarelor dupã ce a salvat o

tânãrã de la moarte. Se întâmpla în 2003, iar turista a fost în vacanþã, în masivul Parâng, dar a cãzut într-o prãpastie pe unul din traseele montane. A zburat cu ea în akie pânã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde a aterizat spre mirarea doctorilor ºi a pacienþilor. Cu aceastã ispravã Tomi a realizat o premierã mondialã ºi a ajuns în ziarele din întreaga lume. Parapantistul este înnebunit dupã aventurã, munte, dar mai presus de toate iubeºte zborul. “Nu cred cã existã o plãcere mai mare decât cea a zborului. De altfel, nici nu este de mirare cã ideea de a zbura a tulburat minþile oamenilor din cele mai vechi timpuri” a spus Coconea. Hunedorean este o fire sensibilã care urãºte sã vadã cât de triºti sunt românii. “Mã întristeazã cã oamenii din þara noastrã nu mai pot vedea ºi lucrurile frumoase din cauza grijilor. Trebuie sã facem ceva pentru a trãi ºi noi astfel încât sã ne bucurãm de viaþã. Care ºi aºa e scurtã”, spunea „ªoimul”. Maximilian GÂNJU

2013 7 8  

CVJ NR. 403, LUNI 8 IULIE 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you