CVJ Nr 405, miercuri, 10 iulie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 405

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 10 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Protest mineresc la „umbra” steagului Uniunii Europene

Grevã condiþionatã la Axis Security

stãzi, schimbul de zi al A agenþilor de pazã, ai Axis Security, va face grevã

timp de patru ore pentru neplata salariilor, la cele douã obiective din estul Vãii Jiului – minele Petrila ºi Lonea.

>>> PAGINA A 3-A

Riscau sãnãtatea minerilor

Baraca din Petrila unde bucureºtenii vroiau sã prepare hrana ortacilor nu are autorizaþie sanitarã!

F

irma care a încercat sã intre pe uºa din dos a licitaþiei pentru hrana caldã a minerilor cu o adeverinþã de la Primãria Petrila care îi dãdea în administrare o baracã putea îmbolnãvi toþi ortacii, dacã ar fi câºtigat selecþia de oferte.

>>> PAGINA A 5-A

Auditul lui Andronache:

”Nu era necesar importul de cãrbune”

A

uditul de la Complexul Energetic Hunedoara a scos la ivealã faptul cã nu era necesar sã se importe cãrbune.

>>> PAGINA A 5-A

ª

i-au lãsat acasã salopetele de miner, dar au luat cu ei steagurile României ºi Uniunii Europene.

Aproximativ 500 de mineri din Valea Jiului de la cele trei mine neviabile au protestat, marþi, în faþa sediului Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului, de care aparþin.

Cu steagul Uniunii Europene ºi pancarte cu mesaje sugestive prin care îºi exprimau nemulþumirile, aproximativ 500 de ortaci de la minele Paroºeni, Petrila ºi Uricani au protestat, marþi dupã-amiazã, în stradã. >>> PAGINA A 3-A

”Mici ºi ai dracului ”liberalii petrileni au conducerea minei Petrila fãrã ”acte” >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Iulie 2013

Protest mineresc la „umbra” steagului Uniunii Europene ª N i-au lãsat acasã salopetele de miner, dar au luat cu ei steagurile României ºi Uniunii Europene.

Aproximativ 500 de mineri din Valea Jiului de la cele trei mine neviabile au protestat, marþi, în faþa sediului Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului, de care aparþin.

Cu steagul Uniunii Europene ºi pancarte cu mesaje sugestive prin care îºi exprimau nemulþumirile, aproximativ 500 de ortaci de la minele Paroºeni, Petrila ºi Uricani au protestat, marþi dupã-amiazã, în stradã.

De la 1 iulie nu au mai livrat niciun gram de cãrbune cãtre Complexul Energetic Hunedoara, iar asta înseamnã venituri mai mici ºi salarii nesigure. „Vrem sã muncim. Minerii nu sunt lãsaþi sã munceascã ºi sã dea cãrbune, altceva nu cerem. Sã ni se respecte programul pe care am fost trecuþi. Nu am cerut noi sã fim declaraþi neviabili, pânã la urmã lucrurile s-au tranºat în douã, iar salariaþii de la cele trei mine vor doar sã fie lãsaþi în pace sã munceascã ºi sã dea cãr-

emulþumiþi de importurile de huilã

bune conform programului care a fost stabilit”, a declarat liderul Sindicatului „Huila”, din care fac parte cele trei exploatãri miniere, Laszlo Domokos. Cât priveºte comanda emisã de CEH la începutul acestei sãptãmâni, sindicaliºtii spun cã nu sunt de acord cu preþul propus, de 43 de lei/ Gcal, pentru cã încalcã programul convenit cu Comisia Europeanã. „Nu ºtiu dacã s-a semnat chiar o comandã, eu am înþeles cã este o notã de negociere, pânã la urmã ºi cã urmeazã ca, pânã la sfârºitul acestei sãptãmâni sã se discute la Ministerul Economiei ºi Finanþelor, sã stabileascã un preþ. Soluþia asta se putea

gãsi ºi sãptãmâna trecutã, nu neapãrat lunu, înaintea mitingului. De ce? Sã prosteascã lumea de cap sã nu mai participe la miting?”, a mai spus Domokos.

Principala nemulþumire a participanþilor la manifestarea de protest a fost legatã de importurile de huilã. „Jos mafia din energie!”, „Am intrat în Uniune, ca sã importaþi cãrbune”, „Vrem sã lucrãm în þarã/ Nu sã emigrãm afarã” sau „Închiderea mineritului, insolvenþa Vãii Jiului” sunt doar câteva dintre mesajele de pe pancartele purtate de protestatari.

Oamenii spun cã huila de Valea Jiului stã în silozuri, în timp ce Complexul Energetic arde cãrbune adus din afarã, chiar dacã suntem în Uniunea Europeanã. ªi, din acest motiv, au protestat cu steagurile UE, alãturi de cel românesc. „Suntem în Uniunea Europeanã de atâþia ani, dar nu ni se respectã

Grevã condiþionatã la Axis Security

”Iobagi pe moºie, nu sclavi, cã aia aveau mâncarea asiguratã”

A

stãzi, schimbul de zi al agenþilor de pazã, ai Axis Security, va face grevã timp de patru ore pentru neplata salariilor, la cele douã obiective din estul Vãii Jiului – minele Petrila ºi Lonea. Angajatorilor li s-a dat termen limitã marþi, ora 19,00.

Astãzi, salariaþii SC AXIS Security, cei care asigurã protecþia ºi paza la obiectivele din vestul Vãii Jiului, respectiv mina Petrila ºi mina Lonea, au stabilit cã intrã în grevã timp de patru ore. Lunã de lunã agenþii de pazã duc adevãrate lupte pentru a-ºi încasa salariile, pentru cã societatea angajatoare are probleme cu încasãrile pe serviciile prestate de la cele douã societãþi care au în componeþã minele viabile ºi cele pe programul de închideri.

Liderul de facto al agenþilor de la Petrila este Grigore Pop, un salariat incomod pentru Axis Securuty, pentru cã acesta cere pentru sine ºi pentru colegi drepturile salariale aºa cum au fost ele stabilite prin contracte ºi o face deschis, public, pentru a obþine efectul scontat. Grigore Pop susþine cã dacã vreunul dintre salariaþi nu ºi-ar respecta obligaþiile de serviciu, ar fi sancþionat, ori în contract existã douã pãrþi cu obligaþii ºi îndatoriri, iar partea angajatoare nu-ºi respectã obligaþiile invocând lipsa banilor. ªi pentru cã au trecut, din nou, vreo trei sãptãmâni de când ar fi trebuit sã-ºi încaseze salariile, cei din obiectivele Petrila ºi Lonea au hotãrât sã protesteze. ”Vom asigura 35% din activitate, aºa

drepturile. În loc sã luãm cãrbune din Valea Jiului, aducem din import sute de mii de tone ºi pe noi ne trimite pe drumuri. E posibil aºa ceva?”, a spus un miner de la Paroºeni. Un altul spune cã se tem pentru locurile lor de muncã: „Protestãm pentru locurile de muncã. Neavând unde livra cãrbunele, obligatoriu trebuie sã stãm acasã.

Avem copii de crescut, de întreþinut ºi nouã ne sunt afectate locurile de muncã”.

Protestul s-a desfãºurat în faþa SNIMVJ, deºi iniþial organizatorii au dorit sã protesteze în faþa sediului Societãþii Naþionale a Huilei, care este ºi seidul CEH, dar li s-a refuzat acest lucru. Traficul auto a fost înterupt, iar jandarmii ºi poliþiºtii au vegheat la buna desfãºurare a manifestãrii.

Carmen Carmen COSMAN

cum spune legea, iar restul vom face grevã.

Am discutat cu conducerea ºi ne-a promis, aºa cum a promis ºi sãptãmânile trecute, cã ne va plãti salariile. Sãptãmâna care a trecut ni s-a spus cã sigur-sigur vineri vom avea banii. Dacã astãzi, marþi, pânã la 19,00 nu avem viramentul, dimineaþã (miercuri – n.n.) vom intra în grevã de patru ore, aºa cum spune legea. Vreau sã vã spun cã suntem iobagi pe moºia Axis, pentru cã sclavi este deja o formã mai uºoarã de exploatare a omului, pentru cã ãia aveau mãcar mâncarea asiguratã ºi casa” – a declarat Grigore Pop. De precizat cã Axis Security are circa 380 de angajaþi care asigurã paza ºi protecþia obiectivelor Lonea, Petrila, Livezeni, Paroºeni ºi Uricani. Modul de lucru al acesteia s-a îngreunat mult dupã ce expoatãrile miniere au fost împãrþite pe cele douã societãþi care le patroneazã, drept pentru care acum au relaþii contractuale cu doi angajatori în loc de unul. ªi cum aceºtia nu-ºi plãtesc serviciile simultan, se creeazã o seamã de probleme, pentru cã societatea nu poate plãti doar o parte dintre salariaþi, în timp ce cealaltã parte se uitã lung în traista goalã.

ULTIMA ORA: GREVA A FOST SPARTÃ!

La închiderea ediþiei, doi dintre responsabilii cu respectarea liniºtii publice, privind protestul de astãzi, au declarat cã s-au exercitat presiuni asupra salariaþilor Axis Security pentru a renunþa la grevã. ”Acum se spune ca “au dat indicaþii”, nu cã ne-au ameninþat. Da, confirm cã s-a renunþat pentru cã oricând pot plãti 10 oameni care cine ºtie ce declaraþii pot da ºi ne terminã. Ne-au sunat ºi cei de la Livezeni ºi Uricani. S-a spart greva. Iar au zis cã dau banii joi, ca în fiecare saptamâna ºi în fiecare lunã” – a declarat liderul de facto, Grigore Pop. Ileana FIRÞULESCU FIRÞULESCU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Iulie 2013

Consiliul Judeþean vrea ieftinirea apei în Valea Jiului E xistã bani pentru o reducere a preþului apei potabile cu cinci procente, însã nu ºi cadrul legal pentru a se efectua o ieftinire.

Juriºtii „parlamentului judeþean” au cãutat toate portiþele prin care s-ar putea efectua reducerea de preþ cu 5 la sutã, la apa potabilã furnizatã de operatorul

Ora 9 aduce cozi în faþa magazinelor de second-hand

H

aine pe toate gusturile ºi la preþuri foarte accesibile. Este vorba despre magazinele de tip secondhand care sunt tot timpul pline cu haine care aºteaptã sã fie vãzute ºi cumpãrate.

Dacã pânã acum ceva timp aceste magazine erau frecventate de multã lume, acum ele sunt luat cu asalt aproape în fiecare dimineaþã, la deschiderea acestora, oamenii formând adevãrate cozi indiferent dacã în ziua respectivã sunt sau nu reduceri substanþiale de preþuri. ”Am venit de la ora 8 pentru a prinde un loc mai în faþã pentru cã încã de ieri am auzit mai mulþi oameni care vroiau sã vinã ºi atunci m-am gândit cã sigur astãzi este marfa nouã ºi bunã ºi atunci nu puteam sã ratez aceastã ocazie”, a declarat o femeie care stãtea ºi aºteptã în faþa unui magazin second-hand. În ultima perioadã de timp nici chiar preþurile pe care aceste magazine le practicã în primele zile nu îi mai sperie pe oameni, mai ales cã

toatã lumea ºtie cã în prima zi dupã ce magazinele au fost aprovizionate cu marfa preþurile sunt destul de mari pentru niºte haine folosite, dar pânã ºi acest lucru se pare cã în ultima vreme nu îi mai sperie pe clienþii.

Aceste magazine nu sunt frecventate, sau în zilele cu marfa nouã luate cu asalt, doar de oamenii ai cãror bugete sunt mai mici. Având în vedere cã marfa poate sã fie de o calitate superioarã celei noi sunt foarte multe persoane cu dâre de mâna care îºi fac cumpãrãturile de aici ºi mai mult decât atât aceºtia profita de preþurile bune pentru a cumpãra haine chiar ºi cu sacii pentru a-i putea valorifica mai departe, mulþi ducându-le în zonele de la þarã astfel fãcând ºi un profit substanþial. În faþa acestor ”mega” oferte pe care le practicã magazinele secondhand, celelalte magazine din oraº care au haine noi fac cu greu fata pentru preþurile acestora sunt mult mai mari iar de cele mai multe ori nici marfa nu este de o calitate foarte bunã.

Monika BACIU

din subordine, SC Apa Serv Valea Jiului.

Nu s-a gãsit nicio modalitate legalã pânã acum prin care sã fie subvenþionatã apa pentru locuitorii Vãii, spune conducerea societãþii. „Preºedintele Moloþ a promis ieftinirea apei ºi a prins banii necesari în buget.

Juriºtii de la Consiliul Judeþean Hunedoara au lucrat de câteva luni pentru a se gãsi un cadru legal prin care sã se poatã face ieftinirea, însã nu s-a gãsit. În condiþiile în care de la 1 iulie toþi operatorii din þarã au majorat preþul apei potabile, noi am decis cã dacã

încã nu se poate face o ieftinire, mãcar sã menþinem acest preþ actual. Cel puþin anul acesta apa nu se va scumpi în Valea Jiului, asta pot spune cu certitudine”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

O ieftinire ar putea totuºi fi efectuatã chiar de operator, în urma unei decizii a acþionarilor-primãriile din Vale ºi CJH, dacã societatea ar putea încasa restanþele de la consumatori care ajung aproape de 18 milioane de lei. „Avem de recuperat aproape 180 de miliarde de lei vechi

de la consumatori, probabil circa 50 nu le vom recupera pentru cã sunt societãþile de termoficare falimentare de la care nu avem ce sã luãm la masa credalã. Restul sunt creanþe de la firme ºi consumatori casnici, bani care ne-ar face sã funcþionãm fãrã probleme ºi chiar sã ieftinim apa, dacã i-am recupera. Oricum gradul de încasare a crescut, am recuperat ºi din datoriile istorice însã am mai avea de recuperat datorii”, a mai declarat Avram.

Maximilian GÂNJU

PROGRAM TV - Marti, 9 Iulie 2013 16.00 Punctul pe i - cu Ionuþ Drãgotesc 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Iulie 2013

F

irma care a încercat sã intre pe uºa licitaþiei pentru hrana caldã a minerilor cu o adeverinþã de la Primãria Petrila care îi dãdea în administrare o baracã putea îmbolnãvi toþi ortacii, dacã ar fi câºtigat selecþia de oferte.

Legislaþia în domeniul achiziþiilor publice este cel puþin deficitarã ºi, cu o dovadã de spaþiu, oricine poate participa la orice licitaþie, indiferent de natura sau de implicaþiile acesteia. Iar dacã devine ºi câºtigãtor pe baza ofertei prezentate, lucrurile se pot complica la modul cel mai serios. Acest lucru este scos din nou la luminã de licitaþia pen-

Riscau sãnãtatea minerilor

Baraca din Petrila unde bucureºtenii vroiau sã prepare hrana ortacilor nu are autorizaþie sanitarã! tru masa caldã a minerilor, unde o societate din Bucureºti a încercat sã câºtige contractul în valoare de aproape 7 milioane de lei, fãrã sã îndeplineascã normele minime de securitate alimentarã. Licitaþia a avut loc la finele sãptãmânii trecute, la sediul SNH, iar la licitaþie s-a prezentat ºi o firmã din Bucureºti, specializatã, spun cunoscãtorii, mai ales în servicii de catering.

Cum minerii nu pot mânca „din caserolã”, iar firma nu avea sediu în Valea Jiului unde sã prepare hrana caldã,

soluþia a fost o baracã de la intrarea în Mina Petrila. Reprezentanþii societãþii bucureºtene au primit din partea administraþiei locale din Petrila un acord de folosire a acelei locaþii, cu care au reuºit sã se înscrie în licitaþie. Din fericire pentru beneficiarii serviciilor acesteia, adicã minerii angajaþi la cele 4 mine viabile, firma nu a fost declaratã câºtigãtoare.

D

osar incomplet!

Spunem „din fericire” pentru cã ar fi putut fi pusã în pericol

sãnãtatea ortacilor, pentru cã firma nu deþine autorizaþie sanitar – veterinarã nici pentru prepararea hranei la punctul din Petrila ºi nici pentru transport. Acest lucru l-au descoperit inspectorii sanitar – veteri-

Auditul lui Andronache:

”Nu era necesar importul de cãrbune”

A

uditul de la Complexul Energetic Hunedoara a scos la ivealã faptul cã nu era necesar sã se importe cãrbune.

Actualul director al Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, a comandat un audit la preluarea mandatului.

Cel mai important aspect subliniat în raportul întocmit este faptul cã la CEH nu are necesar importul de cãrbune.

”Complexul Energetic Hunedoara a fost aprovizionat cu cãrbune energetic atât de la minele din Valea Jiului, cât ºi din alte surse (import), iar în urma analizei efectuate s-a constatat cã din punct de vedere managerial nu era necesar importul de cãrbune sau aprovizionarea din alte surse decât cele din Valea Jiului”, se aratã într-un rãspuns cotidianului Cronica Vãii Jiului de reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara.

Cei de la entitatea energeticã au semnat în cursul anului trecut un contract, în baza cãruia au importat undeva la

500 de mii de tone de huilã, totul pe baza faptului cã a fost necesar pentru ” a trece iarna în condiþii de siguranþã”.

Potrivit reprezentanþilor CEH, contractele de import au fost reziliate. ”Ca urmare a acestui fapt au fost reziliate contractele cu ceilalþi furnizori, rãmânând ca în urmãtoarea perioadã aprovizionarea sã se facã numai din Valea Jiului”, se mai aratã în acelaºi rãspuns.

A

ngajaþii SNH, în concediu forþat

Din cauza importului masiv de cãrbune care s-a realizat la Complexul Energetic Hunedoara, angajaþii Societãþii

Naþionale a Huilei au fost nevoiþi sã stea acasã în concediu forþat la sfârºitul lunii iunie.

Patru zile de concediu de odihnã au avut cei peste 5000 de ortaci de la minele viabile. În acest fel, în cele patru zile de concediu de odihnã, minerii de la SNH nu au produs cãrbune pentru CEH.

S

topaj la minele neviabile

La minele neviabile din cadrul Societãþii NAþionale de Închideri Mine Valea Jiului situaþia a fost mai dificilã.

Atât în luna mai cât ºi luna aceasta ortacii au fost puºi în postura de a opri producþia din cauza Complexului Energetic Hunedoara care a refuzat cãrbunele extras de aici. Mai mult decât atât, una din condiþiile celor de la CEH a fost ca huila extrasã de la SNÎMVJ sã fie trecutã prin preparaþie pentru a fi primitã, lucru neacceptat de conducere.

Costurile spãlãrii cãrbunelui ar nu pot fi suportate de SNÎMVJ. În momentul de faþã Complexul Energetic Hunedoara are un stoc de cãrbune în valoare de o sutã de milioane de lei, ceea ce înseamnã o cantitate de aproximativ 460 de mii de tone. De precizat este faptul cã importul de cãrbune de la CEH s-a realizat în mandatul lui Costel Alic.

Monika BACIU

nari. „Noi spunem cã firma din Bucureºti care a vrut sã organizeze masa caldã a minerilor cã nu ar fi putut sã obþinã aceastã facilitate, întrucât în

dosarul de licitaþie ar fi trebuit sã depunã documente care atestã calitatea lor cã pot sã organizeze, sã transporte ºi sã ofere masã caldã pentru aproape 2700 de persoane.

Aceastã firmã nu dispune de autorizaþie sanitar – veterinarã pentru spaþiul din Petrila cu care s-au afiºat la licitaþie.

Trebuie sã existe sursã de apã, canalizare ºi toate celelalte utilitãþi prevãzute de lege. Cât priveºte firma care oferã acest serviciu (n.r. ºi care a ºi câºtigat licitaþia) de 20 de ani nu au avut nicio problemã legatã de acest serviciu”, a declarat Octavian Popescu, medic ºef coordonator al CSVSA Petroºani.

Car men COSMAN

6 Actualitate

Cazare la cãminele de la UPET pe timp de varã T arife diferenþiate la cãminele din campusul universitar de la Petroºani. Pe perioada de varã, reprezentanþii Universitãþii din Petroºani încearcã sã ofere spre închiriere camerele de cãmin din campus. În timpul vacanþei, majoritatea studenþilor sunt plecaþi, motiv pentru care cãminele sunt pustii.

Monika BACIU ”Cãminele în acest moment sunt aproape goale, mai sunt cazaþi în cãmine doar studenþii care sunt cazaþi la practicã ºi mai sunt câteva firme care îºi desfãºoarã activitatea în cãminele studenþeºti.

Trebuie sã depunã o cerere la rectorat sau la serviciul administrativ al Univesitatii Petroºani ºi în funcþie de aprobare se pot caza sau nu”, a declarat Vlad Cãpraru, ºeful Serviciului Social al Universitãþii Petroºani.

Tarifele pe timpul verii pentru cazarea în cãminele studenþeºti sunt mai mici faþã de perioada anului de studiu. ”Pe timpul verii tarifele sunt diferite, pleacã de la 215 lei, nu se mai calculeazã pe categorie de persoane aºa cum se face în

timpul anului. Pentru studenþi, cadre didactice sau copii de cadre didactice preþul pleacã de la 160 de lei pânã la 215 dacã este angajat al universitãþii sau altã categorie de persoanã”, a mai spus sursa citatã.

Comparativ cu aceste preturi practicate de universitate, cele

afisate de agentiile imobiliare sau de persoanele fizice care închiriazã pe cont propriu locuinte tinerilor, sunt chiar la nivel dublu. Spre exemplu, o garsonierã în zona a II-a a orasului, ajunge lejer la 100 de euro pe lunã, asta în afarã de utilitãti.

Peste 800 de contestaþii la bacalaureat

S

ute de contestaþii la bacalaureat. Peste 800 dintre absolvenþii claselor de liceu care au susþinut prima etapã a examenului de bacalaureat au depus contestaþie în urma afiºãrii primelor rezultate. Din cele 812 contestaþii înregistrate, cele mai multe, adicã 310 sunt la Limba ºi literature românã. Alte 275 de contestaþii vizeazã matematica, înregistrându-se totodatã ºi o contestaþie la sociologie.

Monika BACIU

”Cele mai multe contestaþii au fost la limba ºi literatura românã. Au existat

nemulþumiri ºi la alte dispcipline, precum istorie, geografie, chimie, biologie, informaticã”, a precizat

Marta Mate, purtãtorul de cuvânt al ISJ Hunedoara.

Reevaluarea lucrãrilor se va realiza la centre din alte judeþe.

Promovabilitatea la examenul de bacalaureat în judeþul Hunedoara este, înainte de contestaþii, de 53,25 la sutã, mai mare cu 15,5 la sutã faþã de anul trecut. La prima etapã a examenului de bacalaureat din acest an s-au înscris 4956 de absolvenþi ai claselor de liceu, dintre care 4453 s-au prezentat ºi doar 2373 au fost declaraþi admiºi.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Iulie 2013

Din nou, la coadã, la ciorbã

D

upã 3 sãptãmâni, Cantina Socialã din cartierul Colonie a fost redeschisã. Prin urmare, cei 149 de „abonaþi” primesc, din nou, hranã caldã.

Mircea NISTOR „Am început sã le servim, din nou, celor din Colonie hranã caldã. Asta dupã ce angajata cantinei a revenit din concediu.

Mâncarea este adusã tot de la cantina Minei Petrila ºi o porþie are valoarea de 6 lei”, a declarat Cristina Mraz, director Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Petroºani.

Pentru a face faþã celor 3 sãptãmâni în care cantina a fost închisã, luna trecutã, abonaþii au primit hranã rece.

Demn de semnalat este faptul cã niciunul dintre aceºtia nu s-a plâns cã nu i-ar fi ajuns alimentele „reci”.

„Nu au fost niciun fel de probleme ºi nimeni nu s-a plâns cã a rãmas fãrã mâncare dar, cu toþii, s-au

bucurat cã am reînceput programul de acordare a mesei calde”, a mai spus Cristina Mraz. În altã ordine de idei, în cele câteva sãptãmâni de pauzã cantina amplasatã lângã blocul de locuinþe sociale din Colonie s-a ales ºi cu o nouã faþã. Mai exact, unicul geam a fost spart iar cele douã uºi au fost aproape demolate.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Iulie 2013

Sãnãtatea pacienþilor, decisã de medicii de familie, din cauza banilor

M

edicii de familie decid care bolnavi beneficiazã de analize gratuite. În urmã cu mai mulþi ani, la nivel naþional s-a implementat un program prin care toþi pacienþii înscriºi la medicii de familie beneficiau de un set de analize medicale gratuite.

Monika BACIU Programul continuã, însã medicii sunt cei care decid cine beneficiazã de aceste analize. Motivul este lipsa suficientã de fonduri alocate programului. ”În principiu, toþi pacienþii ar trebui sã beneficieze de aceste analize gratuite o datã pe an, în luna naºterii. În 2007 a fost un program de screening care

printre impactul cã se fãcea consultaþia clinicã era ºi o baterie de analize ºi cred cã acel program de screening care ar fi trebuit sã continue. ºi acum sunt pacienþi care vin ºi ne întreabã dacã mai beneficiazã de acele analize gratuie. Beneficiazã, dar pentru cã nu sunt bani atunci medicul este cel care decide cam cine beneficiazã de aceste baterii. Problema este de bani pentru cã labo-

ratoarele primesc foarte puþini bani ºi atunci se producde o aglomeraþie de nedescris. Asta ar trebui reglementatã, dar pentru cã nu sunt acei bani atunci noi recomandãm investigaþii de laborator la persoanele bolnave sau care au anumiþi factori de risc, la hipertensivi, la cardiaci, la cei cu diabet, neoplasm. Trebuie sã facem o selecþie, dar în mod normal în fiecare an orice persoanã trebuie sã îºi facã o baterie de analize plus un consult la cabinetul medicului de familie. Din pãcate acel screening nu a continuat”, a declarat medicul de familie, Constantin Gheorghiu, vicepreºedintele Asociaþia

Medicilor de Familie din judeþul Hunedoara.

Teoretic, în cadrul programului naþional de testare gratuitã se realizeazã mai multe analize pentru depistarea eventualelor boli. Sunt niºte analize care pot fi prescrise de medicul de familie, ºi anume hemoleucograma,examenul de sânge, examene pentru

ficat, probe renale pentru a studia metabolismul, colesterol, trigliceride ºi altele.

Fiþi conºtienþi alcoolul distruge vieþi !

Luna naþionalã a informãrii despre efectele consumului de alcool

A

cþiunile de informare-educarecomunicare ale DSP Hunedoara se concentreazã asupra creºterii nivelului de informare ºi conºtientizare a populaþiei þintã, cu privire la riscurile ºi efectele consumului de alcool asupra sãnãtãþii.

Reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara spun cã alcoolul este un „drog legal”, o substanþã chimicã care schimbã modul de funcþionare a organismului, afecteazã modul de a gândi, a simþi, a vorbi ºi a se miºca, iar în timp poate crea dependenþã.

Obiectivele campaniei derulate de DSP: conºtientizarea, prevenirea ºi reducerea consumului dãunãtor de alcool de cãtre adulþi, adolescenþi, tineri ºi gravide prin informarea, educarea acestora referitor la riscurile debutului timpuriu al consumului de alcool ºi la efectele asupra sãnãtãþii generate de consumul de alcool.

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii atenþioneazã asupra tendinþei de creºtere a consumului de alcool la adolescenþii ºi tinerii din întreaga

lume. Alcoolul interfereazã cu percepþia realitãþii ºi cu abilitatea de a lua decizii bune ºi poate fi periculos în special pentru copii ºi adolescenþii care posedã o mai micã experienþã în rezolvarea problemelor ºi în luarea de decizii.

Consumul de alcool în adolescenþã ºi tinereþe are efecte negative pentru tot restul vieþii.

Efecte de scurtã duratã ale consumului de alcool: rãspunsuri încetinite faþã de mediul ambiant; scãderea coordonãrii; scãderea capacitaþii de a gândi limpede; alterarea memoriei ºi atenþiei; vomã; tulburãri de vedere; risc crescut de accidente; dificultatea de a merge sau a sta în picioare; pierderea cunoºtinþei; comã; deces.

Efectele de lungã duratã ale consumului de alcool: gastritã cronicã; deteriorarea

creierului; pierderea memoriei; autocontrolului; demenþã alcoolicã; accidente vasculare cerebrale; convulsii; hepatitã alcoolicã; steatoza („ficat gras”); hepatitã alcoolicã; cirozã hepaticã; polinevritã; malnutriþie; scurtarea duratei de viaþã.

S

ituaþia consumului de alcool în România Datele OMS dezvãluie cã excesul de alcool omoarã mai mulþi oameni decât SIDA ºi tuberculoza la un loc. În România peste 2 milioane de persoane consumã alcool în exces, 70% din cazurile de violenþã în familie ºi

aproape 1/2 din crime sunt cauzate de bãuturã excesivã ºi cca. 100 de români mor anual din cauza alcoolului.

Preferinþele românilor pentru bãturi alcoolice sunt: Bere ºi spirtoase: 39% dintre consumatori (între 250 - 1.500 de beri de 330 ml pe an); Vin: 22% dintre consumatori (între 208 - 263 de sticle de vin de 750 ml pe an).

Consumul total de alcool pur la populaþia peste 15 ani este de 15,3 litri de alcool pur/locuitor/an, din care un consum neînregistrat cca. 4 litri de alcool, în intervalul de studiu 2003 – 2005.

Cantitatea de alcool efectiv consumatã de cãtre persoanele de

peste 15 ani care se autodeclarã consumatoare este 24,48% litri

alcool pur/an; existã un numãr redus de persoane care nu au consumat alcool în cursul vieþii (6,5% bãrbaþi, 19,1% femei).

Internãrile în secþiile de psihiatrie cu tulburãri mentale ºi de comportament legate de consumul de alcool în judeþul Hunedoara pentru anul 2012 au fost de 397, cu 50 de cazuri mai puþin comparativ cu anul 2011.

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Paula Iacob: ”Statul va trebui sã plãteascã” în cazul accidentului de la Mina Uricani. Avocatul sperã în achitarea inculpaþilor

S

tatul român trebuie sã rãspundã pentru tragedia de la Mina Uricani din anul 2011, în opinia apãrãtorilor celor învinuiþi de acest accident. Inculpaþii de la Mina Uricani se vor întâlni cu magistraþii în data de 20 septembrie. La termenul de marþi, procesul a suferit o nouã amânare. Noutatea a fost însã faptul cã avocatul unuia dintre inculpaþi, Paula Iacob a fost prezentã la acest proces.

Renumitul avocat este de pãrere cã statul român trebuie sã fie tras la rãspundere pentru decesul celor cinci mineri de la mina Uricani din anul 2011. La termenul de marþi s-a solicitat includerea ºi a Ministerului de Finanþe ca parte responsabil civilmente în dosar.

Monika BACIU

”Nu s-a întâmplat nimic special în sensul cã am

fost de acord cu solicitarea fãcutã de Ministerul de Finanþe prin Direcþia Financiarã de la

Hunedoara care a solicitat un termen pentru a studia dosarul. Cererea era absolut legalã ºi noi avem dreptul la apãrare, cei care suntem inculpaþi ºi partea civilmente responsabilã de care este vorba în cauzã care abia acum intrã pentru cã s-a ridicat la un termen anterior lipsa calitãþii acestuia pe parte civilmente responsabilã pentru cei care erau înainte de dosar. Eu am acest dosar, trebuie sã va mãrturisesc cã e la suflet, entru cã cei pe care îi asist sunt oameni care rãspund pentru o faptã pe care nu au comis-o. În toatã lumea aceasta ºi am luat legãturacu toate juristele ale lumii cu care sunt colegã în Federaþia Mondialã a Femeilor de Carierã Juridicã. Am întrebat peste tot unde existã un sistem de mine ºi absolut în aceste justiþii indiferent cã sunt dintr-o lume africanã, sudamericanã sau europeanã nu se inventeazã vinovaþi. În cazul de faþã se cautã neaparat o vinovãþie a unor oameni care nu au fãcut altceva decât sã munceascã ºi sã îºi facã datoria”, a declarat avocatul Paula Iacob, la Petroºani.

Ministerul de Finanþe va face parte din dosar ca parte civilmente dupã ce mina Uricani, locul unde sa petrecut accidentul a fost trecutã la partea neviabilã ºi anume la Societatea NAþionalã de Închideri Mine. Mai mult, avocatul considerã cã soluþia cea mai potrivitã în acest dosar

este achitarea celor trei ºefi acuzaþi de ucidere din culpã. ”Este situaþia aceasta cu societatea de închideri de mine care trebuie desfiinþatã. Statul pe final, trebuie sã rãspundã de ceea ce s-a întâmplat, ori statulnu poate rãspunde decât prin Ministerul de Finanþe care la rândul lui a dat potrivit legii Direcþiei Financiare, dar eu cred cã datã fiind importanþa procesului pe final va veni ºi un reprezentant direct al Ministerului de Finanþe care reprezintã statul.

Procesul cam pune probleme pentru cã aceste pierderi, aceste familii ºi-au pierdut oameni dragi, apropiaþi în acest accident, trebuie despãgubite, vor avea nevoie copiii de sume de bani, se pune ºi problema banilor, de aceea statul care este proprietarul acestor mine trebuie sã fie parte din proces ºi sã rãspundã de cei care deocamdatã au calitatea de inculpat. Eu nãdãjduiesc în acest dosar sã se ajungã la o soluþie de achitare care atât din punct de vedere penal, cât ºi moral ºi material, oamenii acestora nu le vor ajunge anii de viaþã pentru a plãti dacã vor fi obligaþi la plata sumelor solicitate cu titlu de despãgubiri morale ºi materiale, dar moral oamenii aceºtia nu trebuie sã ajungã sã fie condamnaþi ºi aceasta este convingerea mea nu în calitatea de avocat care apãr un inculpat, este opinia mea în calitate de om care

Muncitori monitorizaþi de Apele Române

M

uncitorii de pe Defileu vor fi permanent monitorizaþi pe perioada lucrãrilor de modernizare a drumului.

Se va urmãri ca aceºtia sã nu arunce în albia Jiului deºeurile rezultate din construcþie.

Luiza ANDRONACHE Cei de la Apele Române vor monitoriza firma care a câºtigat licitaþia pentru reconstrucþia ºi modernizarea drumului de pe Defileul Jiului, pentru

a nu polua mediul. Pe întreg parcursul lucrãrilor, specialiºtii Sistemului Hidrotehnic Petroºani vor fi cu ochii pe muncitori. „ Apele Române Craiova au dat un aviz privind execuþia lucrãrilor pe acest tronson de

drum, iar noi, de la Petroºani, supraveghem ca deºeurile rezultate în urma excavãrilor sã nu fie depozitate în albia râului Jiu. Albia este îngustã, iar dacã se mai ºi pun acele materiale, pãmânt sau piatrã,

trãieºte în societatea româneascã. Este o parte a vieþii noastre ºi repet cã nãdãjduiesc cã cei care vor judeca aceastã cauzã sã vadã ºi altceva decât litera moartã, neagrã, pe pagina albã a dosarului ºi sã vadã cât de curatã este conºtiinþa acestor oameni, dar care au acest ghinion cã în loc sã lucreze într-un birou în care sã-i vinã salariul în liniºte, într-un birou cu aer condiþionat ºi cu soarele intrând pe fereastra biroului coboarã în adâncul minei punându-ºi viaþa în pericol ºi în egalã mãsurã ºi a celorlalþi care lucreazã în acest mediu atât de dificil. Pentru mine este o problemã de suflet ºi de respect pe care eu socot cã oamenii aceºtia trebuie apãraþi cu curaj, cu preþuire, cu folosirea legii exact aºa cum se cuvine ºi cu nãdejdea cã vom obþine soluþia dreaptã care nu poate fi altceva decât achitarea”, a mai precizat sursa citatã.

La termenele trecute,

avocaþii inculpaþilor au solicitat numirea unui expert judiciar care sã reanalizeze condiþiile în care s-a petrecut accidentul de muncã de la mina Uricani. Potrivit avocatului, numirea acestui expert poate insfluenþa într-o oarecare mãsurã decizia magistraþilor. ”Mãsura în care expertul va fi corect ºi va îmbrãþiºa aºa cum îi spune ºtiinþa ºi cum tot ceea ce se cunoaºte în aceastã materie eu spun cã nu pot sã dea decât o lucrare favorabilã ºi opiniile pe care le avem din partea consilierilor parte care îi vom numei, pentru cã este bine sã avem cât mai multe opinii pentru ca judecãtorul sã poatã sã desprindã ceea ce este imaginaþie ºi neadevãr de ceea ce este realitatea faptelor din aceastã cauzã ºi sã se ajungã la soluþia care nu poate fi decât înlãturarea acestei ruºinii, a situaþiei de inculpat ºi a reveni ceea ce au fost

întotdeauna, niºte oameni cinstiþi, curaoºi, care ºi-au fãcut munca cu dragoste ºi respectul celor care le-au fost subalterni”, a mai spui Paula Iacob.

Potrivit avocatului, statul român ca proprietar de drept al minelor din Valea Jiului este responsabil pentru accidentele de minã ce au avut loc.

Acesta ar trebui sã fie singurul vinovat care sã suporte toate sentineþele. ”Eu nu merg pe ideea cã trebuie neaparat un inculpat, eu spun cã ne aflãm într-un domeniu în care din pãcate, în lumea întreagã, existã chiar sunt þãri care niºte mijloace atât de moderne în mine încât la noi nici în cele mai frumoase gândiri nu le putem imagina. În cele mai bune condiþii existã din pãcate aceste fenomene ale naturii pe care omul nu le poate stãpâni. Sã sperãm cã va veni o zi în care vor dispãrea, dar pânã când nu vor dispãrea nu putem vorbi despre o vinovãþie neaparatã.

Ceea ce existã pe laturã civilã incontestabil statul care este proprietarul acestor locuri de muncã care prezintã un pericol, statul va trebui sã plãteascã. Codul civil spunea foarte precis cã rãspunde ºi proprietarul unui mijloc de transport periculos, atunci cum sã nu rãspundã statul care

vã daþi seamã cã se micºoreazã secþiunea de curgere ºi vom avea probleme în viitor. Deci, cu alte cuvinte, tot acest material din terasamentul drumului, trebuie sã fie dus într-un loc bine stabilit ”, ne-a declarat Sorin Corici, ºef S.H. Petroºani – Apele Române Craiova.

Conform contractului de execuþie, lucrarea de pe Defileu a fost adjudecatã de o companie spaniolã, Copisa Constructora Piraneica, în colaborare cu douã firme, una din Târgoviºte, iar cealaltã din Tg. Jiu.

este proprietarul unui loc care din cauze naturale se pot produce accidente cu daune materiale, morale ºi chiar de vieþi omeneºti”, a mai precizat Paula Iacob la Petroºani. În accidentul de la mina

Uricani din anul 2011 ºiau pierdut viaþa 5 mineri, iar trei ºefi sunt traºi la rãspundere în instanþã pentru ucidere din culpã.

Urmãtorul termen în dosar a fost fixat pentru data de 20 septembrie.

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Paula Iacob: ”Statul va trebui sã plãteascã” în cazul accidentului de la Mina Uricani. Avocatul sperã în achitarea inculpaþilor

S

tatul român trebuie sã rãspundã pentru tragedia de la Mina Uricani din anul 2011, în opinia apãrãtorilor celor învinuiþi de acest accident. Inculpaþii de la Mina Uricani se vor întâlni cu magistraþii în data de 20 septembrie. La termenul de marþi, procesul a suferit o nouã amânare. Noutatea a fost însã faptul cã avocatul unuia dintre inculpaþi, Paula Iacob a fost prezentã la acest proces.

Renumitul avocat este de pãrere cã statul român trebuie sã fie tras la rãspundere pentru decesul celor cinci mineri de la mina Uricani din anul 2011. La termenul de marþi s-a solicitat includerea ºi a Ministerului de Finanþe ca parte responsabil civilmente în dosar.

Monika BACIU

”Nu s-a întâmplat nimic special în sensul cã am

fost de acord cu solicitarea fãcutã de Ministerul de Finanþe prin Direcþia Financiarã de la

Hunedoara care a solicitat un termen pentru a studia dosarul. Cererea era absolut legalã ºi noi avem dreptul la apãrare, cei care suntem inculpaþi ºi partea civilmente responsabilã de care este vorba în cauzã care abia acum intrã pentru cã s-a ridicat la un termen anterior lipsa calitãþii acestuia pe parte civilmente responsabilã pentru cei care erau înainte de dosar. Eu am acest dosar, trebuie sã va mãrturisesc cã e la suflet, entru cã cei pe care îi asist sunt oameni care rãspund pentru o faptã pe care nu au comis-o. În toatã lumea aceasta ºi am luat legãturacu toate juristele ale lumii cu care sunt colegã în Federaþia Mondialã a Femeilor de Carierã Juridicã. Am întrebat peste tot unde existã un sistem de mine ºi absolut în aceste justiþii indiferent cã sunt dintr-o lume africanã, sudamericanã sau europeanã nu se inventeazã vinovaþi. În cazul de faþã se cautã neaparat o vinovãþie a unor oameni care nu au fãcut altceva decât sã munceascã ºi sã îºi facã datoria”, a declarat avocatul Paula Iacob, la Petroºani.

Ministerul de Finanþe va face parte din dosar ca parte civilmente dupã ce mina Uricani, locul unde sa petrecut accidentul a fost trecutã la partea neviabilã ºi anume la Societatea NAþionalã de Închideri Mine. Mai mult, avocatul considerã cã soluþia cea mai potrivitã în acest dosar

este achitarea celor trei ºefi acuzaþi de ucidere din culpã. ”Este situaþia aceasta cu societatea de închideri de mine care trebuie desfiinþatã. Statul pe final, trebuie sã rãspundã de ceea ce s-a întâmplat, ori statulnu poate rãspunde decât prin Ministerul de Finanþe care la rândul lui a dat potrivit legii Direcþiei Financiare, dar eu cred cã datã fiind importanþa procesului pe final va veni ºi un reprezentant direct al Ministerului de Finanþe care reprezintã statul.

Procesul cam pune probleme pentru cã aceste pierderi, aceste familii ºi-au pierdut oameni dragi, apropiaþi în acest accident, trebuie despãgubite, vor avea nevoie copiii de sume de bani, se pune ºi problema banilor, de aceea statul care este proprietarul acestor mine trebuie sã fie parte din proces ºi sã rãspundã de cei care deocamdatã au calitatea de inculpat. Eu nãdãjduiesc în acest dosar sã se ajungã la o soluþie de achitare care atât din punct de vedere penal, cât ºi moral ºi material, oamenii acestora nu le vor ajunge anii de viaþã pentru a plãti dacã vor fi obligaþi la plata sumelor solicitate cu titlu de despãgubiri morale ºi materiale, dar moral oamenii aceºtia nu trebuie sã ajungã sã fie condamnaþi ºi aceasta este convingerea mea nu în calitatea de avocat care apãr un inculpat, este opinia mea în calitate de om care

Muncitori monitorizaþi de Apele Române

M

uncitorii de pe Defileu vor fi permanent monitorizaþi pe perioada lucrãrilor de modernizare a drumului.

Se va urmãri ca aceºtia sã nu arunce în albia Jiului deºeurile rezultate din construcþie.

Luiza ANDRONACHE Cei de la Apele Române vor monitoriza firma care a câºtigat licitaþia pentru reconstrucþia ºi modernizarea drumului de pe Defileul Jiului, pentru

a nu polua mediul. Pe întreg parcursul lucrãrilor, specialiºtii Sistemului Hidrotehnic Petroºani vor fi cu ochii pe muncitori. „ Apele Române Craiova au dat un aviz privind execuþia lucrãrilor pe acest tronson de

drum, iar noi, de la Petroºani, supraveghem ca deºeurile rezultate în urma excavãrilor sã nu fie depozitate în albia râului Jiu. Albia este îngustã, iar dacã se mai ºi pun acele materiale, pãmânt sau piatrã,

trãieºte în societatea româneascã. Este o parte a vieþii noastre ºi repet cã nãdãjduiesc cã cei care vor judeca aceastã cauzã sã vadã ºi altceva decât litera moartã, neagrã, pe pagina albã a dosarului ºi sã vadã cât de curatã este conºtiinþa acestor oameni, dar care au acest ghinion cã în loc sã lucreze într-un birou în care sã-i vinã salariul în liniºte, într-un birou cu aer condiþionat ºi cu soarele intrând pe fereastra biroului coboarã în adâncul minei punându-ºi viaþa în pericol ºi în egalã mãsurã ºi a celorlalþi care lucreazã în acest mediu atât de dificil. Pentru mine este o problemã de suflet ºi de respect pe care eu socot cã oamenii aceºtia trebuie apãraþi cu curaj, cu preþuire, cu folosirea legii exact aºa cum se cuvine ºi cu nãdejdea cã vom obþine soluþia dreaptã care nu poate fi altceva decât achitarea”, a mai precizat sursa citatã.

La termenele trecute,

avocaþii inculpaþilor au solicitat numirea unui expert judiciar care sã reanalizeze condiþiile în care s-a petrecut accidentul de muncã de la mina Uricani. Potrivit avocatului, numirea acestui expert poate insfluenþa într-o oarecare mãsurã decizia magistraþilor. ”Mãsura în care expertul va fi corect ºi va îmbrãþiºa aºa cum îi spune ºtiinþa ºi cum tot ceea ce se cunoaºte în aceastã materie eu spun cã nu pot sã dea decât o lucrare favorabilã ºi opiniile pe care le avem din partea consilierilor parte care îi vom numei, pentru cã este bine sã avem cât mai multe opinii pentru ca judecãtorul sã poatã sã desprindã ceea ce este imaginaþie ºi neadevãr de ceea ce este realitatea faptelor din aceastã cauzã ºi sã se ajungã la soluþia care nu poate fi decât înlãturarea acestei ruºinii, a situaþiei de inculpat ºi a reveni ceea ce au fost

întotdeauna, niºte oameni cinstiþi, curaoºi, care ºi-au fãcut munca cu dragoste ºi respectul celor care le-au fost subalterni”, a mai spui Paula Iacob.

Potrivit avocatului, statul român ca proprietar de drept al minelor din Valea Jiului este responsabil pentru accidentele de minã ce au avut loc.

Acesta ar trebui sã fie singurul vinovat care sã suporte toate sentineþele. ”Eu nu merg pe ideea cã trebuie neaparat un inculpat, eu spun cã ne aflãm într-un domeniu în care din pãcate, în lumea întreagã, existã chiar sunt þãri care niºte mijloace atât de moderne în mine încât la noi nici în cele mai frumoase gândiri nu le putem imagina. În cele mai bune condiþii existã din pãcate aceste fenomene ale naturii pe care omul nu le poate stãpâni. Sã sperãm cã va veni o zi în care vor dispãrea, dar pânã când nu vor dispãrea nu putem vorbi despre o vinovãþie neaparatã.

Ceea ce existã pe laturã civilã incontestabil statul care este proprietarul acestor locuri de muncã care prezintã un pericol, statul va trebui sã plãteascã. Codul civil spunea foarte precis cã rãspunde ºi proprietarul unui mijloc de transport periculos, atunci cum sã nu rãspundã statul care

vã daþi seamã cã se micºoreazã secþiunea de curgere ºi vom avea probleme în viitor. Deci, cu alte cuvinte, tot acest material din terasamentul drumului, trebuie sã fie dus într-un loc bine stabilit ”, ne-a declarat Sorin Corici, ºef S.H. Petroºani – Apele Române Craiova.

Conform contractului de execuþie, lucrarea de pe Defileu a fost adjudecatã de o companie spaniolã, Copisa Constructora Piraneica, în colaborare cu douã firme, una din Târgoviºte, iar cealaltã din Tg. Jiu.

este proprietarul unui loc care din cauze naturale se pot produce accidente cu daune materiale, morale ºi chiar de vieþi omeneºti”, a mai precizat Paula Iacob la Petroºani. În accidentul de la mina

Uricani din anul 2011 ºiau pierdut viaþa 5 mineri, iar trei ºefi sunt traºi la rãspundere în instanþã pentru ucidere din culpã.

Urmãtorul termen în dosar a fost fixat pentru data de 20 septembrie.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Defileu închis pentru a doua saptãmânã

E

ste a doua sãptãmânã de restricþie a circulaþieie rutiere pe Defileul Jiului. Ieri dimineaþã, drumul care face legãtura dintre Ardeal ºi Oltenia fost închis la ora 9.00, s-a redeschis la ora 18.00, pentru ca sã se închidã din nou azi dimineaþã.

Luiza ANDRONACHE Reprezentanþii de la Drumurile Naþionale atrag din nou atenþia ºoferilor sã nu forþeze barierele, atât cea dinspre Bumbeºti Jiu, cât

ºi cea dinspre Petroºani, de la Livezeni. “ Eu am mai spus-o celor care forþeazã barajul cã atunci când intrã pe Defileu vor fi conducãtori auto, iar la ieºire vor fi pietoni pentru

60 de zile. Nu admitem niciun rabat de la aceste mãsuri”, ne-a declarat Ion Tudor, ºef la Drumurile Naþionale Tg. Jiu. Este cunoscut faptul cã sãptãmâna trecutã, în prima zi de restricþie,

Asalt la agenþiile loto din Valea Jiului

P

remiul anunþat de Loteria Naþionalã pentru extragerea din aceastã sãptãmânã, la 6 din 49, depãºeºte 11 milioane de euro, dupã ce timp de mai multe luni nu s-a înregistrat nici un câºtigãtor la categoria I. Reportul reprezintã o suma colosalã mai ales în aceastã perioadã extrem de grea pentru mulþi locuitori ai Vãii Jiului.

Maximilian GÂNJU Aºa se face cã agenþiile loto din zonã sunt luate cu asalt de cãtre cei care au visat la sã ajungã milionari.

“Cei mai mulþi vin spre sfârºitul sãptãmânii pentru cã au mai mult timp liber ºi de aceea se aglomereazã puþin.

Nu se mai joacã la fel de mult ca ºi anul trecut , dar sunt mulþi care-ºi pun norocul la încercare. Majoritatea joacã variante simple, dar sunt ºi grupuri care pun bilete cu scheme de joc ce le cresc ºansele.

Apoi îºi împart câºtigul în mod egal dacã au noroc sã prindã toate numerele”, spune responsabilul unei

agenþii loto din Petroºani.

Cum majoritatea minerilor sunt mari amatori de 6/49, aceºtia ºi-au cumpãrat bilete, dovadã ºi numãrul relativ mai mare de clienþi la agenþia din piaþa centralã faþã de celelalte din localitate.

“Am venit sã-mi iau bilet la 6 din 49. Am eu ºase numere cu care joc ºi sper sã câºtig pentru cã de 15 ani tot joc”, spune Mihai. În speranþa cã vor avea ºanse mai bune de câºtig, unii dintre petroºeneni au

jucat mai multe bilete.

“Am depus bilete la trei agenþii.

Am jucat la întâmplare ºi sper cã o sã câºtig ceva. Sunt foarte optimist”, a mãrturisit un pensionar. Acesta a mai spus cã a pãstrat toate biletele pe care le-a jucat de când l-a prins microbul jocurilor loto.

Cei mai mulþi au preferat variante simple, mult mai ieftine, însã, cel puþin teoretic, acestea oferã ºanse mai mici de câºtig decât variantele combinate.

un ºofer cu o maºinã luxoasã din Satu Mare, a forþat bariera la Livezeni, dar a fost prins la Lainici de poliþiºtii care i-au luat permisul.

Totuºi, maºinile care transportã pacienþi sau cele aflate în misiune, pot trece de barierã. “ Sunt în continuare excepþii. Salvarea, Pompierii, Poliþia ºi avem ºi un grafic cu pacienþii care trebuie sã facã dializã. ªi,

sigur, în situaþii deosebite cum ar fi un copil bolnav sau un bãtrân, nici nu se pune problema, pentru cã înþelegem ºi vor avea accesul permis ”, a mai spus Ion Tudor.

Defileul Jiului va fi închis pânã în luna noiembrie în zilele de marþi, miercuri ºi joi.

Proiectul de reconstrucþie a drumului va dura circa 48 de luni.

Hoþi de fier prinºi în flagrant

T

rei bãrbaþi din Petroºani au fost prinºi în flagrant furând fier din curtea unei firme.

Paznicul a fost cel care a dat alarma, iar poliþiºtii au reuºit sã-i prindã pe hoþi.

Maximilian GÂNJU „Poliþia Municipiului Petroºani a fost sesizatã de cãtre paznicul unei societãþi comerciale din Petroºani cu privire la faptul cã persoane necunoscute sustrag fier vechi din perimetrul firmei.

Echipa operativã deplasatã la faþa locului i-a identificat pe Petru H., de 48 de ani, Marian H., de 24

de ani ºi Adrian ª., de 20 de ani, toþi din Petroºani”, a declarat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei trei hoþi sunt cercetaþi pentru furt calificat. În urma cercetãrilor anchetatorii au mai descoperit cã „magneþii” au furat ºi conducta de

apã a unei alte firme. „În urma extinderii cercetãrilor , poliþiºtii Biroului Investigaþii Criminale Petroºani au stabilit cã cei trei sunt prezumtivii autori ai furtului unei conducte de alimentare cu apã industrialã a unei societãþi comerciale din Petroºani, faptã comisã în perioada 58.07.2013”, a mai precizat Niþu.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Iulie 2013

Fraudã de milioane de euro în domeniul asigurãrilor

N

u mai puþin de 166 de percheziþii au avut loc, marþi dimineaþã, în 26 de judeþe din þarã ºi în municipiul Bucureºti, la membrii unui grup infracþional specializat în evaziune fiscalã în domeniul asigurãrilor, cu prejudiciu estimat pânã în prezent la aproape 6.000.000 de euro. Printre judeþele vizate de anchetã se aflã ºi Hunedoara.

Carmen COSMAN Poliþiºtii din cadrul Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate Tg. Mureº - Serviciul de Combatere a Finanþãrii Terorismului ºi Spãlãrii Banilor, sub coordonarea DIICOT Serviciul Teritorial Tg. Mureº, au descins în 166 de locaþii, dintre care 112 la sedii de societãþi comerciale, 23 la locuinþele administratorilor acestor firme, 22 la domiciliile altor suspecþi ºi 9 la sedii de firme de asigurare, pentru probarea activitãþii infracþionale a unui grup infracþional organizat, specializat în obþinerea de importante beneficii financiare în urma încheierii ºi derulãrii unor contracte formale ºi fictive de asigurare. Printre judeþele vizate de anchetã se numãrã ºi Hunedoara, unde au ajuns trupele de al BCCO. ”În fapt, din investigaþiile efectuate a reieºit cã, începând cu anul 2009, pe teri-

toriul României a fost iniþiat ºi constituit un grup infracþional organizat, specializat în obþinerea unor importante beneficii financiare în urma încheierii ºi derulãrii unor contracte formale ºi fictive de asigurare. Astfel, au fost identificate persoane juridice de pe raza a 26 de judeþe ºi a municipiului Bucureºti, care au achitat contravaloarea poliþelor

de asigurare pentru angajaþi, respectiv a primelor lunare aferente unei clauze de economisire, urmate imediat, în cursul aceleiaºi zile sau în ziua urmãtoare, de ‘rãscumpãrarea clauzei suplimentare’ ºi, implicit, plata cuantumului primelor de asigurare”, spun reprezentanþii IGPR. Pe de altã parte, anchetatorii au stabilit cã societatea de asigu-

rare implicatã, dupã reþinerea unui comision din valoarea primei, vira suma direct în conturile angajaþilor, având drept unic scop sustragerea parþialã a angajatorilor de la plata contribuþiilor datorate bugetelor fondurilor de asigurãri sociale, ºomaj º.a. ºi a impozitului pe venit, aferente retribuþiilor lunare acordate salariaþilor, prin ascunderea sursei impozabile.

P

ersoane cu funcþii de decizie atrase în afacere Din grupul infracþional fãceau parte ºi persoane cu funcþii de rãspundere în diverse societãþi

comerciale, care au fost atrase în aceastã încrengãturã penalã. „Prin intermediul reprezentanþilor zonali ai firmei de asigurãri, în grupul infracþional organizat au fost atrase persoane de decizie - administratori, directori, membrii ai consiliilor de administraþie din diverse societãþi comerciale cu bonitate ºi numãr mare de salariaþi, cãrora produsul de asigurãri le-a fost prezentat ca fiind foarte ‘profitabil’ prin faptul cã, în urma derulãrii acestuia, angajatorii puteau eluda legislaþia fiscalã în materie, evitând plata taxelor ºi impozitelor cu stopaj la sursã aferente drepturilor salariale ale angajaþilor”, mai aratã

anchetatorii. Pentru perioada 2012 2013, s-a estimat un prejudiciu adus bugetului consolidat al statului de 6.000.000 de euro. Poliþiºtii din cadrul BCCO Tg. Mureº - Serviciul de Combatere a Finanþãrii Terorismului ºi Spãlãrii Banilor, sub coordonarea DIICOT Serviciul Teritorial TgMureº, efectueazã cercetãri faþã de 21 de angajaþi cu funcþii de comandã ºi execuþie din cadrul unei societãþi de asigurãri ºi 174 administratori ai celor 112 persoane juridice implicate în activitatea infracþionalã, sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de constituire ºi aderare la grup infracþional organizat ºi evaziune fiscalã.

Ioan David, din nou în faþa comisiei de eliberãri condiþionate

F

ostul ºef al Poliþiei Deva, Ioan David , condamnat în dosarul Spumã ºi Bibanu, se va prezenta din nou în faþa comisie de eliberãri condiþionate de la Penitenciarul Bârcea Mare la sfârºitul acestei luni, în data de 30 iulie, dupã ce judecãtorii au respins cererea de punere în libertate la ultima evaluare de acum douã luni, din data de 28 mai.

Luiza ANDRONACHE Alãturi de el, alþi inculpaþi din acelaºi dosar, Spumã ºi Bibanu, tot atât vor avea de aºteptat pânã la urmãtoarea evaluare, iar unii chiar mai mult.

Ei au intrat cu toþii în comisie de douã ori pânã acum, prima data în 26 martie, iar apoi în 28 mai. La ambele evaluãri, David a solicitat eliberarea pentru cã a executat deja o parte din pedeapsa cât timp a stat în arest preventiv ºi are ºi vârsta necesarã reducerii pedepsei, adicã peste 60 de ani.

Fostul ºef al Poliþiei Deva s-a predat la Poliþia Aninoasa în urmã cu aproximativ cinci luni, în data de 19 martie ºi a fost dus direct la Penitenciarul Bârcea. În dosarul “Spumã ºi

Bibanu” au fost arestate preventiv, începând din noiembrie 2004, 22 de persoane, acestea fiind trimise în judecatã prin rechizitoriu, în 28 decembrie 2004. Inculpaþii au fost condamnaþi în 26 iunie 2007, la pedepse cu închisoarea între doi ºi nouã ani de cãtre Curtea de Apel Piteºti.

Decizia a fost contestatã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care a decis, în ianurie 2008, retrimiterea dosarului la instanþa de fond, Tribunalul Argeº.

12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Iulie 2013

Potenþial turistic neexploatat

Judeþul Hunedoara ascunde un colþ de rai (III)

J

udeþul Hunedoara este un colþ de rai, cu care natura a fost generoasã. Sunt nu mai puþin de 42 de arii protejate, unele prea puþin cunoscute sau puse în valoare.

Carmen COSMAN

C

heile Crivadiei

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional situatã pe raza Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina ºi corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþii naturale, tip mixt). Aflatã în vecinãtatea satului Crivadia, în imediata apropiere a monumentului feudal Turnul Crivadiei, rezervaþia are o suprafaþã de 10, 0 ha ºi se remarcã prin frumuseþea peisajului, dar ºi prin flora bogatã ºi variatã , o adevaratã „oazã” termofilã cu numeroase elemente dacice ºi daco – balcanice, conservate la adãpostul abrubtului cheilor, pe substrat calcaros.

D

ealul ºi Peºtera Bolii

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional situatã pe raza Parcului Natural Grãdiºtea

Muncelului-Cioclovina ºi corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþii naturale, tip mixt). Situatã în Muntii ªureanu, în apropierea DN 66 Deva –Petroºani, rezervaþia naturalã are o suprafaþã de 10,0 ha.

Dealul Bolii este un pinten calcaros izolat, cu pereti abrupþi, care dominã prin altitudine peisajul din jur.

Aici se dezvoltã o florã care include numeroase endemisme ºi specii sudice; pe vârful dealului se mai pãstreazã zidurile de apãrare ale cetãþii Bãniþa - o importantã verigã în lanþul de cetãþi al Munþilor Orãºtiei. Peºtera Bolii este cea mai vizitatã peºterã din judeþ, datoritã cavernamentului de mari dimensiuni.

P

eºtera Zeicului

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional inclusã Parcului National Retezat ºi corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþii naturale, tip speologic).

Situatã în bazinul Jiului de Vest, pe teritoriul administrativ al localitãþii Câmpu lui Neag, rezervaþia prezintã o mare varietate de de formaþiuni stalagmitice ºi un bogat material paleontologic.

P

eºtera cu corali

P

eºtera Cizmei

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional inclusã sitului de interes comunitar Nordul Gorjului de Vest ºi corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþii naturale, tip speologic).

Situatã în bazinul Jiului de Vest, pe teritoriul administrativ al localitãþii Câmpu lui Neag, rezervaþia, deºi distrusã în mare parte de vizitatori prezintã numeroase urme ale numeroaselor concreþiuni (clusterite, stalactite, draperii ºi cruste).

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional care corespunde categoriei a III-a IUCN (monument al naturii). Situatã în Cheile Ribicioarei, pe raza comunei Ribiþa, peºtera este apreciatã în mod deosebit pentru desenele rupestre (atribuite neoliticului) descoperite în galeria superioarã ºi pentru numeroase fragmente ale ursului de peºterã – din sala de la baza cavernamentului.

D

ealul Colþ ºi Dealul Zãnoaga

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþie naturalã, tip botanic).

Cu o suprafaþã de 78,4 ha, rezervaþia este situatã în apropierea municipiului Deva. Substratul andezitic al

dealurilor este acoperit de o vegetaþie abundentã în care s-au identificat 533 specii, un procent ridicat dintre acestea fiind elemente de florã submediteraneanã, balcanicã ºi endemice. În prezent, Direcþia Silvicã Deva prin Ocolul Silvic Simeria, deþine custodia acestei rezervaþii naturale.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Iulie 2013

”Mici ºi ai dracului ”- liberalii petrileni au conducerea minei Petrila fãrã ”acte”

A

cuzaþi cã au ascuns o parte din pretenþiile ridicate în faþa primarului Petrilei, cu ocazia audienþei de sãptãmâna trecutã, reprezentanþii PNL Petrila nici nu neagã, nici nu confirmã faptul cã doresc pentru oamenii lor posturi la conducerea uneia dintre cele douã mine, menþionând cã la Petrila ”este... Jujan”, iar despre postul de city manager spun cã nu este oportun...

Ileana FIRÞULESCU ”Mici ºi ai dracului”, aºa sunt catalogaþi liberalii Petrilei fãcânduse referire la organizaþie, pentru cã membrii acesteia sunt în general oameni ”pogani”, cum spun momârlanii oamenilor voinici. În Primãria Petrila, aceºtia sunt mereu subiect de discuþii, mai ales dupã audienþa acordatã lor de primarul Pãducel.

S-a întâmplat ºi luni, când am aflat cã, primiþi în audienþã de primarul Ilie Pãducel, liberalii, pe lângã cã au cerut sã fie lãsaþi sã munceascã pentru oraº, ar mai fi pretins, pe principiul ”îþi dauîmi dai”, postul de city manager ºi cel de director la mina Lonea ºi eventual Petrila.

”P

NL e doar bãþul din viespar” Era de crezut ºi nu prea ceea ce se discuta printre salariaþi ai primãriei. Cã postul de city manager, chiar dacã va fi ocupat prin concurs, de regulã are destinaþie precisã. În acest caz – PSD. Cã mina Lonea este a PSD, se ºtie, se vede, iar Gheorghe Bobar ºi echipa sa nu vor ceda nici în ruptul capului conducerea minei. De ce nu se insistã pe mina Petrila? Acolo, director general la SÎM, care are mina în ogradã, este un liberal, Petre Drãgoescu...

Plecând de la toate acestea, s-a juns la a se afirma cã pânã ºi postul de viceprimar l-ar vrea liberalii.

Alþii, din afara primãriei, spun cã PNL Petrila nu are

resursele necesare pentru toate aceste posturi ºi cã a bãgat doar bãþul în viespar, fiind catalogaþi la fel: ”mici ºi ai dracului”. În urmã cu mai bine de o sãptãmânã ºi membri ai delegaþiei liberale primitã în audienþã ºi chiar primarul Ilie Pãducel, care le-a acordat vreo orã celor cinci de la vârful PNL Petrila, nu au spus nimic despre negocieri de posturi. Negocieri directe sau indirecte...

N

u destituie oameni, ci

îi iau ”La un moment dat dl. Primar a ridicat problema bugetului care este insuficient, cã se redreseazã greu, cã trebuie insistat la parlamentari pentru proiectele începute ale oraºului. A fost momentul când eu am întrebat dacã în situaþia unui buget cu probleme mai este necesar postul de city manager. L-am întrebat din nou dacã

insistã pentru acesta.

Mi-a rãspuns cã da, cã deja s-a scos postul la concurs fiind necesar pentru rezolvarea multiplelor probleme ale oraºului ºi asta a spuso râzând cu subînþeles.

Asta am vãzut eu. Am spus cã nu-ºi are rostul fiind vorba de cheltuieli în plus, adicã este tardiv acum... În ce priveºte mina Lonea, nu am cerut nici un post de conducere, ci cã se va merge la Bucureºti cu un plan de eficientizare, de investiþii concret, plan întocmit de Petre Bãlãnesc, cel care a condus o vreme mina Lonea. Nici vorbã sã destituim oameni! Vrem doar ca mina Lonea sã devinã prioritate, pentru cã dacã aici nu se fac investiþii, în urmãtorii doi ani va fi foarte gravã situaþia. În ce priveºte mina Petrila, nu am luat în calcul nimic. Petrila rãmâne de discutat, dar acolo ESTE... dl. Jujan” – a

declarat vicepreºedintele PNL Petrila, consilier local Doiniþa Bãlãnesc.

rãzbunãrii ºi Jujan sã se lepede de PDL, care de fapt nu mai existã?

I-auzi! Nu le trebuie postul de director al Petrila pentru cã este... Constantin Jujan. Se cunosc regretele profunde ale acestuia atunci când de nevoie a ales sã devinã membru PDL crezând cã la nivelul anului 2011, guvernul trecut va acorda subvenþiile Companiei Naþionale a Huilei pentru a nu muri. ªi nu le-a dat! Adicã Jujan - care a rezistat ani buni ºi a stat departe de politicã deºi a fost curtat de toate partidele, cel mai aprig fiind tot PNl, pe vremea când director general al CNH a devenit Daniel Surulescu – a fost pãcãlit de PDL fiind nevoit sã þinã în viaþã Compania fãrã nici un leu de la stat. Sã fi venit vremea

D

irectorul Jujan ESTE! ”Pot sã vã spun doar cã postul de citymanager al Petrilei nu este oportun. În ce priveºte mina Lonea, am spus cã Petre Bãlãnesc va face un plan de eficientizare, cu investiþiile necesare.

Nu neg cã am spus cã voi merge la ministrul energiei, Constantin Niþã... La mina Petrila ESTE Jujan director” – a rãspuns scurt preºedintele PNL Petrila, Costel Avram.

Am insistat pentru amãnunte, de fapt pentru a ”decodifica” personal aceste spuse, dar Avram a invocat faptul cã se aflã la o înmormântare, în zona natalã...

Dacã doi dintre liderii liberali spun cã la mina Petrila este director, iar pentru Lonea ”se va merge la ministrul Niþã” pentru investiþii ºi eficientizare, logic cã mina Petrila le parþine deja – deºi C. Jujan nu are, încã, adeziune la PNL -, iar Lonea, o datã pusã solid pe picioare, cu siguranþã va fi revendicatã de salvatorii ei.

Deci, ”mici ºi ai dracului” nu pare a fi o aberaþie.

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Iulie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:55 Eco - Logica 17:25 Lumea modei 17:30 Din Þara de Foc la Tijuana 18:00 Rugby: România Argentina Jaguars 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Scandal în redacþie

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?

22:30 Un show pãcãtos

9:30 Noaptea lupului 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Omul în costum maro 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Tânãra Victoria 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Doctor Dolittle 2 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York 0:00 Doctor Dolittle 2 (r)

21 martie *** 20 aprilie Zi favorabilã studiului, cãlãtoriilor în interes profesional ºi comunicãrii cu persoane importante. Starea de spirit este bunã ºi vã ajutã sã depãºiþi cu uºurinþã o deziluzie sentimentalã. Sunteþi foarte activ pe plan social.

10:30 11:30 11:45 12:45 13:15 13:20 14:15 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumate UCL 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumate UCL 17:30 Sãptãmâna de Handbal 18:00 Handbal masculin: România - Slovenia 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal Club 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Champions

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se pare cã aveþi îndoieli în privinþa unei afaceri. Intuiþia vã este un aliat de nãdejde. Puteþi obþine o sumã importantã de bani de la o rudã apropiatã. Nu trataþi cu superficialitate problemele de la locul de muncã!

Riscaþi sã întârziaþi cu o lucrare ºi sã fiþi penalizat.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

În prima parte a zilei, alergaþi dupã documentele necesare pentru o tranzacþie imobiliarã. Întâmpinaþi mici obstacole, dar reuºiþi sã vã descurcaþi. Se pare cã sunteþi nevoit sã faceþi cheltuieli mari, care vã cam afecteazã bugetul.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Suflete pereche (r) Profetul (r) Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Profetul

21

23 iulie *** 22 august Reuºiþi sã vã redresaþi bugetul cu ajutorul unei sume considerabile, pe care o primiþi la serviciu.

Puteþi sã vã faceþi planuri pentru o cãlãtorie în interes propriu ºi planuri de investiþii pe termen lung. Dupã-amiazã este posibil sã fiþi invitat la prieteni.

Dacã aveþi de susþinut un examen, nu vã faceþi griji! De asemenea, sunt favorizate cãlãtoriile ºi deciziile importante. Dupã-amiazã, în urma unei discuþii cu partenerul de afaceri, hotãrâþi sã plecaþi într-o cãlãtorie. Se întrevãd schimbãri favorabile.

23 august *** 22 septembrie Vã cumpãraþi un obiect de valoare, cu ajutorul unei rude apropiate. La serviciu, ºefii vã apreciazã rezultatele, mai ales dupã ce reuºiþi sã rezolvaþi o problemã delicatã. Evitaþi speculaþiile financiare.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi foarte hotãrât ºi reuºiþi sã terminaþi cu bine o activitate importantã, începutã zilele trecute. Este momentul sã culegeþi roadele muncii depuse în ultima vreme. Nu este exclus sã obþineþi avantaje materiale.

Sunteþi ambiþios, iar asta se simte atât în activitatea profesionalã, cât ºi în relaþiile parteneriale. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi uºor problemele de serviciu ºi de acasã. Daþi dovadã de mult tact ºi aveþi rãbdare.

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi succes în afaceri ºi puteþi sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã. Intuiþia vã ajuta sã rezolvaþi o problemã financiarã. Este, totodatã, o zi favorabilã comunicãrii.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunt favorizate relaþiile cu partenerii de afaceri. Activitãþile începute astãzi au mari ºanse de reuºitã. Este o perioadã favorabilã afacerilor ºi investiþiilor. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi probleme financiare dificile.

21 decembrie *** 20 ianuarie Optimismul cu care începeþi ziua vã ajutã sã suportaþi mai uºor grijile cotidiene, mai ales cele legate de lipsa banilor. În partea a doua a zilei, vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie lungã.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul, dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi, pentru cã schimbãrile vã avantajeazã. Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã importanta.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Iulie 2013

Comercializarea laptelui, condiþii stricte de la 1 ianuarie 2014

A

utoritatea Naþionalã Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor (ANSVSA) anunþã desfãºurarea unei campanii de informare la nivel naþional, pentru a aduce la cunoºtinþa producãtorilor ºi procesatorilor mãsurile care trebuie întreprinse pentru asigurarea conformitãþii laptelui crud cu standardele Uniunii Europene, în condiþiile în care începând cu 1 ianuarie 2014 este interzisã livrarea cãtre centrele de colectare sau cãtre unitãþile de procesare, precum ºi comercializarea laptelui crud neconform normelor UE.

suntem obligaþi prin lege se le verificãm”, a mai spus sursa citatã.

Campania de informare va fi coordonatã de cãtre Direcþia de Trasabilitate ºi Siguranþa Alimentelor de Origine Animalã din cadrul ANSVSA ºi se va realiza de cãtre Direcþiile Sanitare Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor (DSVSA) judeþene, prin echipe formate din medici veterinari oficiali

Monika BACIU ”Existã o reglementare a Comunitãþii Europene care începând din 1 ianuarie 2014, comercializarea laptelui ºi a produselor lactate se schimbã în sensul cã toate inteprinderile individuale sau agenþi economici care valorifica aceste produse sunt obligaþi sã respecte anumite reguli de igienã care vor fi aduse la cunoºtinþã.

Noi avem obligaþia sã le facem cunoscute”, a declarat medicul Octavian Popescu, medic coordonator CSVSA Petroºani.

Potrivit medicului, mãsura nu ar trebui sã îi afecteze pe þãranii care comercializeazã laptele direct de la sursã.

”Nu ar trebui sã-i afecteze pentru cã, conditile de igienã nu sunt lucruri noi. Þine de educaþia persoanei în cauzã, de educaþia sanitarã a publicului. Sunt probleme uzuale ºi cei în cauzã trebuie sã le aplice iar noi

Paza pe autostrada Deva-Orãºtie, asiguratã de timiºoreni

T

imiºorenii vor asigura patrula pe autostrada Deva-Orãºtie.

Firma S.C. W.B.C. BOX GUARD S.R.L. din Timiºoara va asigura serviciile de paza patrimoniu prin patrulare pe Autostrada A1 Varianta de ocolire Deva – Orastie. Contractul de pazã are o valoare de 337,647.36 RON, iar timiºorenii de la firma de pazã vor patrula pe o distanþã de puþin peste 33 de kilometri.

Monika BACIU Patrularea se va realiza 24 de ore din 24 pe o perioadã de un an de zile. Agenþii de pazã vor trebui sã previnã eventualele furturi care ar putea avea loc pe autostradã. Este vorba în principal de paza obiectelor metalice care alcãtuiesc structura tron-

sonului pentru care a fost atribuit contractul. Paza

mobilã este compusã dintr-un agent de pazã ºi

din cadrul Biroului Siguranþa Alimentelor de Origine Animalã, medici veterinari oficiali din cadrul Circumscripþiilor Sanitare Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor ºi medici veterinari oficiali responsabili de zonã.

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 Iulie 2013

Timpul a stat în loc în aºezãrile din Þinutul Pãdurenilor

T

Timpul a stat în loc într-o comunã hunedoreanã din „Þinutul Pãdurenilor”, în care abia dacã mai numeri 130 de suflete, toate obosite de atâta uitare ºi singurãtate. Bãtrânii locului spun despre comuna Bãtrâna cã este raiul pe pãmânt, dar pânã sã ajungi la el, trebuie sã treci prin iad. În trei din cele patru sate ale aºezãrii nu existã electricitate, apã curentã sau alte „minuni” ale lumii moderne. Oamenii trãiesc ca la începuturi, la lumina felinarului povestindu-ºi între ei amarul, la gura sobei.

Maximilian GÂNJU Comuna Bãtrâna aflatã chiar la graniþa judeþului Hunedoara cu Timiº, este o aºezare strãveche, care dateazã încã din perioada neoliticã. Este situatã în zona dealurilor înalte ale Munþilor „Poiana Ruscã”, la o altitudine de 960 m, înconjuratã de pãduri ºi separatã de satele din jur prin vãi adânci.

Numele i-a fost dat de o veche legendã, care spune cã un bãtrân vânãtor a fost prins braconând prin munþi iar „jãndarmii” l-au lãsat nepedepsit dupã ce bãºtinaºul le-a despãrþit, în minte, Transilvania de Banat fãrã sã treacã vreun curs de apã. Mulþumiþi „jãndarmii” cã au o „hartã” a zonei, i-au spus vânãtorului: „acum poþi sã te duci la bãtrâna ta” ºi satul aºa s-a numit de atunci. Legãtura cu lumea a puþinilor oameni care au mai rãmas acolo se face pe jos, cu cãruþa sau, dacã timpul este bun, cu autoturismul de teren. Locul e învãluit de o liniºte deplinã de nu ai zice cã e populat.

Cãsuþele stau rãsfirate una câte una pe culmile dealului, iar sãtenii sunt oameni simpli ce privesc mereu în pãmânt, de ai zice cã sunt nepãsãtori. Pentru ajunge în acest colþ uitat de lume trebuie sã rãzbaþi prin codrii deºi zeci de kilometri.

T

rãiesc din pãstorit

În cele patru sate ale comunei Bãtrâna (Piatra, Poiana Rãchiþaua, Bãtrâna ºi Faþa Roºie) mai trãiesc bãtrâni, iar numãrul lor scade de la un an la altul.

Singura lor posibilitate de aºi asigura traiul este pãstoritul. Nu este om în comunã care sã nu aibã mãcar câteva animale, altfel ar muri de foame. Tot ce produc consumã pentru cã,

în lipsa unui drum care sã-i lege de civilizaþie, nu pot face negoþ la piaþã ºi nici nu ar putea munci în oraº.

Chiar dacã ar munci, ce ar putea sã facã cu banii dacã la ei în comunã, abia ajunge o maºinã cu pâine. În plus, doar în centrul comunei existã electricitate la câteva case, în restul satelor oamenii trãiesc ca pe timpuri. „Apoi e greu aci în munte ºi doarã animalele te mai scot din necaz. Brânzã, lapte, lânã de la oi, toate sunt bune ºi cu ele trãim.

Agriculturã nu se prea poate face cã-i munte, dar animale mere sã þânem. Ar fi nevoie sã se facã drumu’ domnule ºi sã bage curent.

Da io nu cred cã mai apucãm sã ne bage luminã.

E frumos aici cã-i aer curat ºi liniºte. Da’ parcã prea-i multã!”, spunea Cornel, unul dintre localnici.

S

e trateazã bãbeºte

Din cauza izolãrii, oamenii din comunã nu beneficiazã de asistenþã medicalã, aºa cã se trateazã singuri. Locuitorii zonei sunt înscriºi pe listele unui medic de familie din comuna învecinatã – Dobra, dar medicii nu pot urca în sate pentru cã nu au drumuri. „Nu avem nici farmacie, aºa cã atunci când ne îmbolnãvim, fie trimitem pe cineva la farmacia din comuna vecinã, fie mergem pe jos, peste

dealuri, sã ne cumpãrãm pastile. Dacã e iarnã, atunci ne tratãm cu leacuri bãbeºti cã nu putem ajunge”, spun

localnicii.

Autoritãþile locale încearcã de mulþi ani sã aducã un medic în comunã dar fãrã succes. „Le-am pus la dispoziþia medicilor cabinetul primarului sã poatã veni mãcar o datã pe lunã, pentru a-i ajuta pe oameni. Din cauza cã nu avem cu ce sã le asiguram transportul pânã în comunã, aceºtia nu vin”, spunea primarul. Pentru cã vãd la faþã doctorul o datã pe an, doi sãteni au învãþat sã facã tratamente injectabile. Maria are 64 de ani, a vãzut doctori de douã ori în viaþa ei, iar atunci când

s-a îmbolnãvit a apelat la leacuri bãtrâneºti. „Pânã acu câþiva ani pe mine nu m-o vãzut doctorul. Am mai fost beteagã aºa ca tot omul, dar n-am avut boalã de aia grea, sã mã þânã la pat. Omu’ meu are necazuri da ce sã-i faci”, zice femeia.

Mai bine de jumãtate din locuitorii comunei sunt

oameni bãtrâni, iar ceilalþi au peste 50 de ani. Tineri abia dacã poþi numãra pe degetele mâinilor pentru cã toþi au plecat cãtre aºezãrile de lângã Deva. Viceprimarul localitãþii recunoaºte cu amãrãciune ºi teamã cã „ultima generaþie care mai trãieºte în satul acesta suntem noi, cei de acum”.