Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 379

Cronica Vãii Jiului Luni, 3 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Promisiuni abandonate

De la Muzeul lui Brâncuºi, la un colþ de expoziþie!

„Mama” bebeluºului din container are profilul unei criminale

A

mãnunte terifiante ies la ivealã dupã ce anchetatorii au reuºit sã o descopere pe aºa-zisa mamã care ºi-a aruncat pur ºi simplu copilul la containerul de gunoi. Cecilia Maria Vormair (21 de ani) a fost arestatã preventiv pentru 29 de zile sub acuzaþia de tentativã de omor, procurorul de caz schimbând încadrarea juridicã a faptei.

>>> PAGINA A 3-A

S-a spânzurat la 13 ani, de Ziua Copilului

U

n copil de nici 13 ani din Lupeni ºi-a pus capãt zilelor chiar cu o zi înainte de Ziua Internaþionalã a Copilului. Tânãrul aales sã moarã, iar pãrinþii sunt stupefiaþi.

>>> PAGINA A 7-A

Tomi Coconea a plecat sã se întoarcã numai campion

V

izibil emoþionat, înconjurat de prieteni, familie ºi susþinãtori, îmbrãcaþi în tricouri albastre, Tomi Coconea, ”ºoimul din Parâng”, a plecat sâmbãtã spre cea mai grea competiþie mondialã.

>>> PAGINILE 8-9

I

negalabilul sculptor are la Muzeul Mineritului din Petroºani un colþ doar al lui, organizat de Asociaþia PetroAqua ºi reprezentanþii Primãriei Petroºani. Iniþiativa este extrem de utilã pentru cã aici, la Petroºani, s-a turnat Coloana Infionitului în Atelierele Centrale, devenite ulterior UMIROM, sub supravegherea inginerului ªtefan Gerogescu Gorjan. ªi pentru cã schiþele originale au rãmas acolo, fostul prefect Aurelian Serafinceanu a promis public cã va face un muzeu al lui Brâncuºi. Ulterior s-a rãzgândit ºi a fãcut o salã de nunþi ºi botezuri! >>> PAGINA A 5-A

Muncipiul Petroºani, polul distracþiei din Valea Jiului >>> PAGINA 16


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

A

„Mama” bebeluºului din container are profilul unei criminale

mãnunte terifiante ies la ivealã dupã ce anchetatorii au reuºit sã o descopere pe aºa-zisa mama care ºi-a aruncat pur ºi simplu copilul la containerul de gunoi. Cecilia Maria Vormair (21 de ani) a fost arestatã preventiv pentru 29 de zile sub acuzaþia de tentativã de omor, procurorul de caz schimbând încadrarea juridicã a faptei. Tânãra ºi-a abandonat bebeluºul la un container de gunoi din spatele blocului în care locuia, imediat dupã ce l-a nãscut, iar micuþul a fost salvat de cãtre un gunoier. Când a ajuns la spital, bebeluºul avea o temperaturã de doar 30 de grade Celsius. Micuþul a fost aruncat pur ºi simplu în container dupã cum, femeia le-a arãtat anchetatorilor la reconstituire, iar acest lucru i-a determinat pe procurori sã schimbe încadrarea juridicã a faptei din „punerea în pericol a unei persoane care nu se poate apãra” în „tentativã de omor”. Mama bãieþelului le-a mai spus anchetatorilor cã a vrut sã scape de prunc de teamã ca iubitul ei sã nu o pãrãseascã.

P

us într-o gãleatã

Cecilia Maria Vormair a nãscut singurã în apartamentul închiriat împreunã cu concubinul ei pe strada Saturn din cartierul Aeroport. Când a simþit cã i-a venit sorocul, femeia a plecat din pat de lângã iubitul ei, taximetrist în Petroºani, a mers într-o camerã alãturatã ºi a nãscut. Cu o foarfecã a tãiat

cordonul ombilical ºi fãrã sã se gândeascã la viaþa bebeluºului, l-a aruncat în gãleata de gunoi dupã ce în prealabil îl înfãºurase în mai multe haine ºi într-o pungã din plastic. ªi-a luat pe ea un hanorac cu glugã ºi s-a dus la containerul de gunoi din apropiere unde a aruncat copilul fãrã sã aibã nici o remuºcare. Femeia s-a comportat apoi de parcã nimic nu s-ar fi întâmplat, iar anchetatorii au aflat cã nici mãcar iubitul ei nu a realizat cã nãscuse. În tot acest timp a fost lucidã ºi ºi-a premeditat fapta au stabilit anchetatorii. Motivul pentru care a vrut sã scape cu orice preþ de bebeluº a fost acela de a nu-ºi „periclita relaþia sentimentalã cu iubitul ei”. Vecinii tinerei spun cã nu au bãnuit cã este însãrcinatã pentru cã nu o cunoºteau. „S-au mutat aici abia de vreo lunã de zile, era cu un

bãiat. Ziceau cã au venit din Timiºoara. N-a bãnuit nimeni cã ar fi putut face o asemenea faptã”, a spus unul dintre locatarii blocului unde stãtea femeia.

P

rofil de criminalã

Femeia le-a povestit cu lux de amãnunte procurorilor cã a nãscut fãrã ºtirea cuiva ºi apoi, de teamã ca noul concubin sã nu o pãrãseascã, ºi-a aruncat copilul. Toate indiciile duc spre concluzia cã femeia e o criminalã. „Lucra la o societate din Petroºani, montator de piese electronice. Colegii ei, care o ºtiu de douã sãptãmâni, spun cã a fost foarte liniºtitã, care îºi vedea de treabã ºi toatã lumea e miratã. Nimeni nu ºtia cã e însãrcinatã ºi nu a lipsit nici o zi de la locul de muncã. Inclusiv în ziua în care a nãscut, s-a deplasat la muncã ºi ºi-a fãcut serviciul

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

normal, pânã la ora închiderii. Are profilul unui criminal adevãrat, asta spunem noi acum”, a declarat Gabriela Kando, procuror al Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, care a anchetat-o pe femeie. Poliþiºtii de la Petroºani sunt cei care au gãsit-o ºi nici nu a fost foarte greu, pentru cã aceasta nici nu s-a sinchisit foarte tare. A nãscut, a împachetat copilul într-o pungã de deºeuri menajere ºi l-a dus la ghenã. „Poliþiºtii au meritul cã au identificat-o. (...) Riscã o pedeapsã cu închisoarea între 7 ani ºi 6 luni ºi 12 ani ºi 6 luni pentru tentativã de omor calificat. A recunoscut nunanþat comiterea faptei ºi a descris cu lux de amãnunte modalitatea în care a nãscut ºi cum ºi-a transportat bebeluºul împachetat în mai multe rânduri de haine, inclusiv într-o pungã pentru gunoi menajer. S-a întors apoi în locuinþã ºi ºi-a reluat activitatea zilnicã”, a mai spus procurorul Gabriela Kando.

C

oncubinul mai important decât propriul copil

Femeia a ascuns sarcina ºi se pare cã bebeluºul este al unui concubin ce locuieºte la Petrila ºi cu care a stat pânã în luna decembrie. Imediat dupã, l-a cunoscut pe noul iubit ºi i-a ascuns cã e însãrcinatã, iar la audieri acesta a declarat cã nici nu a participat la naºterea fãtului viu. „Nimeni

nu a ºtiut cã e însãrcinatã. Ea susþine, iar probele administrate pânã acum confirmã, naºterea normalã la domiciliu. A durat un scurt interval de timp, a nãscut singurã, neajutatã de concubinul cu care locuia în chirie de scurt timp. Dupã aceea a luat fãtul viu ºi care scâncea puþin ºi l-a aruncat la gunoi. Susþine cã a comis fapta pentru a-ºi asigura stabilitatea relaþiei cu actualul concubin, care nu ºtia cã e însãrcinatã cu un alt bãrbat”, a precizat procurorul care i-a audiat pe toþi cei care i-au fost în preajmã Ceciliei Vormair. Tânãra mai are un copil dintr-o relaþie anterioarã, dar pe care l-a lãsat în grija tatãlui.

R

evoltaþi de gestul criminal

Cazul ei a impresionat pe toatã lumea, iar toþi cei din jurul sãu s-au arãtat revoltaþi de gestul ei criminal. Nimeni nu înþelege cum a putut sã-ºi arunce copilul în ideea cã va muri, iar colegii ei de muncã chiar au dojenit-o la audieri, pentru cã una dintre colege chiar ar fi fost dispusã sã îl înfieze pe micuþ. În momentul reconstituirii vecinii au huiduit-o pe femeie, au arãtat-o cu degetul ºi au numit-o criminalã. Procurori din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara au solicitat instanþei de judecatã arestarea preventivã a tinerei pentru tentativã la omor calificat, iar magistraþii Tribunalului Hunedoara au dispus emiterea unui mandat de arestare preventivã, pe numele tinerei, pe o perioadã de 29 de zile. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU


4 Actualitate

F

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

Rugãciune împlinitã, de Ziua Copilului

rumuseþea manifestãrilor de Ziua Copilului, din localitãþile Vãii Jiului, a însufleþit ºi înseninat locuitorii dintre Jiuri. Dar au existat ºi altfel de manifestãri, remarcabile, care nu se vãd. Printre acestea a fost ºi ruga unor tineri din Petroºani pentru prietenul ºi colegul lor, care a suferit o intervenþie chirurgicalã complexã ºi care avea mare nevoie de ajutor. Ruga înãlþatã cãtre Cer, de ziua lor, a fost împlinitã! În vara anului 2011, Gabriel Bolfescu, era în febra examenelor de bacalaureat. Un tânãr senin, optimist care nu dãdea nici un semn cã ar fi ceva în neregulã. Dimpotrivã! Gabriel ºtie cã viaþa este cu suiºuri ºi coborâºuri ºi nu a fãcut o dramã din faptul cã se aflã doar în grija tatãlui, cu un venit modest. ªi alþi tineri ºi familii o duc destul de greu, unii chiar foarte greu. ªtia cã trebuie sã înveþe, sã facã ceva cu viaþa lui pentru a ieºi cumva din caruselul lipsurilor... A intrat în focul bacalaureatului încrezãtor. I s-a fãcut rãu în timp ce-ºi susþinea examenul ºi ºi-a pierdut conºtienþa. A fost transportat imediat la Spitalul de Urgenþã Petroºani unde i s-a fãcut rapid un RMN cerebral. Diagnosticul a fost cutremurãtor, neaºteptat pentru tânãrul vesel ºi plin de energie: malformaþie arterio-venoasã temporalã ºi unui hematom intraparenchimatos, în partea dreaptã a capului. S-a decis trimiterea lui imediatã, cu elicopterul, la Clinica de neurochirgie Timiºoara. A fost

supus unei operaþii complexe. Acum Gabriel este bine, este la fel de senin ºi optimist. Doar cã sãnãtatea trebuie întreþiunutã ºi asta costã bani în cazul lui. Iar atunci când nu-i ai munca celor de la Spitalul Petroºani ºi Timiºoara poate fi degeaba, iar Gabi...

social-democaraþi de la Petroºani, adunaþi de cel mai tânãr consilier local ºi preºedinte al lor, Lavinia Grigoriu, au încercat sã gãseascã soluþii pentru Gabriel. Era 1 Iunie – Ziua Copilului... ”Întotdeauna existã soluþii, dar trebuie sã le gãsim ºi începem acea cãutare ca în jocul

Controalele anuale presupun investigaþii costisitoare, cel puþin 7 milioane lei vechi, iar aceºti bani nu existã, tatãl bãiatului având un venit insuficient, iar Gabriel nu a avut succes în tentativele sale de a se angaja, deºi este priceput în multe ºi extrem de serios.

copilãriei ”apã – foc”. În cele mai multe cazuri am gãsit aceste soluþii, iar când nu leam gãsit ne-am susþinut aici, unii pe alþii” spune Lavinia. La acea întâlnireºedinþã pentru sãnãtatea lui Gabriel a fost invitatã cel mai dinamic ºi implicat om al organizaþiei PSD, vicepreºedinta Mariana Popa. Telefonul ei ”s-a înroºit” în cãutarea de informaþii, de specialiºti ºi responsabili cãrora sã le pese, sã vrea ºi sã poatã ajuta. ”ªtim cu toþii cã se poate. Problema este sã gãsim pe acei oameni dispuºi sã-ºi rupã din timpul lor, sã se aplece asupra cazului ºi în cadrul legilor ºi regulamentelor sã identifice modalitatea de a ajuta. În lupta asta

Ca urmare, tinerii

generalã de supravieþuire existã tendinþa de a expedia cu un ”nu se poate” pe cel care vine sã cearã ajutorul ºi clar nu este bine pentru sãnãtatea noastrã, ca oameni, pentru cã fãrã implicare, fãrã un pic de entuziasm riscãm sã devenim niºte matriþe ale fiºei postului. Voi avea o întâlnire peste o orã cu o persoanã care s-a arãtat deschisã” – a declarat Mariana Popa, numitã ºi ”mama rãniþilor de viaþã”. Tinerii i-au urat succes ºi au responsabilizat-o ºi mai mult spunându-i cã îi vor þine pumnii, cã se vor ruga sã reuºeascã ºi cã o aºteaptã cu vestea

cea bunã. Dupã plecarea ei, în sala s-a lãsat o liniºte apãsãtoare. Unul dintre bãieþi a încercat sã ”spargã” tensiunea aºteptãrii cu glume, cu haz de necaz, dar nu i-a prea ieºit. De Ziua Copilului, preþ de circa o orã, câþiva copii ai Petroºaniului s-au rugat pentru prietenul lor, pentru ca oamenilor sã le pese, sã vrea ºi sã poatã.... ªi au putut ºi au vrut!! ”Îl aºteptãm luni (astãzi – n.n.), sã vinã cu documentele la Spitalul Municipal Lupeni ºi va fi investigat ºi dacã se impune, îl vom trimite la clinici de specialitate, dacã acest caz depãºeºte

competenþele Spitalului nostru. Este un tânãr din Lupeni ºi vom proceda aºa cum am fãcut-o ºi cu alþii în situaþia lui. Facem tot ce putem pentru a sprijini cetãþenii ºi, ca administraþie, rãspunedem tuturor solicitãrilor pentru cã aºa menþinem în funcþiune ºi Spitalul Lupeni” – a declarat ”salvatorul” tânãrului, preºdintele Consiuliului de Administraþie al Spitalului Lupeni, Gabriel Lungu. La întoarcerea între tineri, Mariana Popa a fost primitã cu aplauze, iar Omul care le ajutã prietenul a fost binecuvântat. Ileana FIRÞULESCU

PROGRAM TV - Vineri 31 mai 2013 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

Promisiuni abandonate

De la Muzeul lui Brâncuºi, la un colþ de expoziþie!

I

negalabilul sculptor are la Muzeul Mineritului din Petroºani un colþ doar al lui, organizat de Asociaþia PetroAqua ºi reprezentanþii Primãriei Petroºani. Iniþiativa este extrem de utilã pentru cã aici, la Petroºani, s-a turnat Coloana Infionitului în Atelierele Centrale, devenite ulterior UMIROM, sub supravegherea inginerului ªtefan Georgescu Gorjan. ªi pentru cã schiþele originale au rãmas acolo, fostul prefect Aurelian Serafinceanu a promis public cã va face un muzeu al lui Brâncuºi. Ulterior s-a rãzgândit ºi a fãcut o salã de nunþi ºi botezuri! O copie în lemn a coloanei Infinitului, fotografii de arhivã sau numele celor care au lucrat la turnarea Coloanei Infinitului, în Atelierele Centrale Petroºani. Toate acestea se regãsesc, acum, la Muzeul Minierului din Petroºani, unde a fost amenajatã o expoziþie dedicatã lui Constantin Brâncuºi. O operã care strãjuieºte municipiul Târgu Jiu, dar care s-a nãscut la Petroºani, în urmã cu 75 de ani, sub atenta îndrumare a inginerului Georgescu Gorjan, la care chiar s-a mutat pentru o vreme marele sculptor, care, pânã la acea vreme, realizase mai multe astfel de coloane, dar toate din lemn. Realizarea ei a fost susþinutã financiar de societatea care administra la acea vreme unitãþile miniere din Valea Jiului, pentru care ACP realiza stâlpi de susþinere ºi, ca sã poatã fi decontatã, a fost trecutã ca vagonete de minã. În Gorj a fost trecutã pe drumul plin de serpentine al Defileului Jiului, nu cu carul cu boi ºi cu feciori chinuind, cum spune legenda, ci din trei bucãþi, cu maºinile de mare tonaj ale fabricii, dar într-adevãr cu foarte mult entuziasm. Iar pentru cã opera brâncuºianã s-a nãscut la Petroºani, reprezentanþii Asociaþiei PetroAqua au decis sã amenajeze, la Muzeul Mineritului, un Colþ Brâncuºi pentru ca toatã lumea sã-ºi

aducã aminte de locul municipiului minier în aceastã poveste despre genialitate. „Pe Brâncuºi îl revendicã multã lume, dar nimeni nu poate spune – în afarã de noi, cei din Petroºani – cã aici a fost fãcutã Coloana, ºi ne mândrim cu asta! (…) Cred cã

Petroºaniul are nevoie sã îºi punã în valoare lucrurile care au fost fãcute aici”, a spus primarul Tiberiu Iacob – Ridzi.

T

rebuia sã aibã un muzeu!

La inaugurarea Colþului Brâncuºi a fost prezentã ºi Sorana Georgescu – Gorjan, fiica inginerului care a stat de-a dreapta ºi Brâncuºi, ºi care este Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani. Aceasta a adus aminte audienþei cã Brâncuºi ar fi trebuit sã aibã un muzeu, doar al lui, la UMIROM, firma cumpãratã de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu. Serafinceanu a promis public cã va realiza acest muzeu, pe amplasamentul unde se aflã acum Consulting

Business Center, unde funcþioneazã din plin o salã de nunþi, botezuri ºi cumetrii. „În 1994 am fost aici când Forumul Democrat German a iniþiat punerea unei plãci de marmurã în memoria celor care au lucrat aici”, a povestit Sorana Georgescu – Gorjan.

S-a întors în 2001, atunci când Aurelian Serafinceanu a fãcut mare vâlvã în jurul ideii realizãrii unui muzeu Brâncuºi. La temelia clãdirii ce avea sã devinã „casa” schiþelor originale a fost introdusã o „capsulã a timpului” cu semnãturile tuturor celor prezenþi acolo. Iar de faþã a fost chiar Ministrul Culturii de la vremea respectivã, Rãzvan Theodorescu. A fost doar o fanfaronadã. De ce nu s-a mai concretizat ideea, ne explicã Ionel Botoroagã, cel care conducea la acea datã societatea patronatã de Serafinceanu ºi al cãrui tatã a lucrat la realizarea Coloanei Fãrã de Sfârºit. „Pe Aurelian Serafinceanu nu l-a mai interesat problema aceasta. (…) Documentaþia originalã

am lãsat-o acolo, când am plecat în 2005, sper cã mai este acolo. Am fost director din 2000 pânã în 2005”, a spus Botoragã.

V

or sã doneze un modul

Tot el conducea societatea ºi când exprefectul a avut ideea de a turna o clonã a Coloanei. „Noi ne-am apucat sã turnãm coloana ºi am realizat-o integral. Au vrut sã se ducã la Cãlan, sã o toarne la Cãlan, cã noi nu am fi fost în stare. Tatãl meu este pe lista celor care au lucrat la Turnãtorie ºi a participat la realizarea Coloanei. Am spus cã, dacã pãrinþii noºtri au reuºit sã o realizeze în 1937, cu tehnologia care era atunci, noi nu putem sã o facem? Am avut o ambiþie fantasticã”, a povestit Ionel Botoroagã. Muzeul nu s-a mai realizat, iar clona Coloanei Infinitului a stârnit în jurul ei un

imens scandal. În momentul în care s-a început lucrul la realizarea copiei, se intenþiona ca aceasta sa fie donatã Guvernului României care, la rândul lui, sã o ofere cadou guvernului francez. Ideea clonãrii Coloanei a stârnit însã numeroase controverse atât pe plan local, cât ºi la nivel central sau chiar internaþional. S-a ajuns chiar ca expreºedintele CJ Gorj, Nicolae Mischie, sã-i ceara ministrului Administraþiei Publice de la acea vreme, Octav Cozmâncã, demiterea prefectului de Hunedoara. De

asemenea, Rãzvan Theodorescu, declara, referitor la realizarea unei a doua Coloane a Infinitului, ca „este un exerciþiu tehnic” pe care îl interpreteazã ca un omagiu adus înaintaºilor, „dar care se opreºte aici, la nivelul experimentului”. În ciuda reacþii, copia a fost realizatã, iar apoi a fost depozitatã într-o halã din incinta uzinei Umirom Petroºani, devenitã ºi ea istorie între timp. Reprezentanþii Consorþiului Gerom, patronat de Aurelian Serafinceanu, vor sã doneze municipalitãþii unul dintre modulele copiei, dar primatul Tiberiu Iacob – Ridzi spune cã va trebui sã ia legãtura cu toþi factorii decizionali, pentru a nu stârni un nou scandal. Dacã nu vor exista opoziþii, modulul va fi amplasat în mijlocul unui sens giratoriu, cu o tãbliþã care sã povesteascã despre istoria Coloanei Fãrã Sfârºit. Car men COSMAN


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

Pompierii din Petroºani, la 6 decenii

P

ompierii de la Petroºani au sãrbãtorit, la sfârºitul sãptãmânii trecute, ºaizeci de ani de activitate. Cu o paradã militarã, responsabilii serviciului pentru situaþii de urgenþã au demonstrat încã o datã cã sunt pregãtiþi, cã au cu ce sã acþioneze ºi ºtiu ce au de fãcut. Diana MITRACHE La festivitãþi a venit chiar ºeful ISU Hunedoara, maiorul Viorel Demean, cel care le-a mulþumit pompierilor de aici

pentru fiecare intervenþie de pânã acum. „Aniversarea a 60 de ani, de la data de 1 iunie 1953, când a luat fiinþã compania de pompieri de la Petroºani, ne conferã plãcutul prilej sã evidenþiem faptul cã, prin determinarea ºi profe-

sionalismul oamenilor care compun acest colectiv azi, avem aici o echipã adevãratã. Valoarea Detaºamentului Iancu de Hunedoara este datã de colectivul sãu, iar pe de

incendii, de acþiuni de îndepãrtare e efectelor fenomenelor meteo periculoase, accidente rutiere, sau de muncã, ori acþiuni de descarcerare, iar istoria a consemnat toate aceste evenimente”, a spus mr. Viorel Demean, ºeful ISU Hunedoara. Oameni salvaþi de pompieri, pãduri scãpate din flãcãri ºi descarcerãri sunt doar câteva evenimente care i-au fãcut remarcaþi pe cei care acum com-

pun Serviciul Special pentru Intervenþii în Situaþii de Urgenþã, iar la Petroºani aceºtia au mãrºãluit pe strãzi ºi

cu totul special. Gândiþi-vã cã ei sunt într-o alarmã permanentã. Ei sunt dispuºi oricând sã plece în pericol. Avem în Hunedoara 11 module SMURD,

au primit distincþii ºi diplome. Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara, a menþionat cât de important este acest serviciu ºi cât de mult au ajutat aceºti oameni în diferite acþiuni, pânã acum. „ªtim cã efortul lor este unul cu totul ºi

iar de multe ori, în miez de noapte, am cãutat ,împreunã cu ei ºi cu jandarmii, cele mai bune soluþii. Eu zic cã ei au dat dovadã de profesionalism ºi am reuºit sã ieºim cu bine din toate sitruaþiile”, a spus prefectul Sorin Vasilescu.

Repusã în funcþiune pentru douã clase “maghiare”

D

upã câþiva ani de când zace abandonatã ºi pãrãsitã, o clãdire de pe strada Gen. Dragalina din Petroºani va fi repusã în funcþiune, cu începere din acest an. Mai exact, respectivul imobil urmeazã a se transforma din grãdiniþã în sediu pentru douã clase de limba maghiarã, aparþinãtoare de ªcoala Generalã “Avram Stanca”.

“Clãdirea respectivã este una pe care o vor folosi în procesul de învãþãmânt cei de la Colegiul Naþional “Mihai Eminescu””, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. “Imobilul respectiv aparþine, în

prezent, Fundaþiei Cãlugãriþelor Franciscane. Datoritã spaþiului restrâns de care dispunem, ne-am gândit sã mutãm douã grupe de preºcolari de la secþia de limba maghiarã, unde îºi desfãºoarã activitatea didacticã în cursul dimineþilor, în respectivul imobil. Altfel, riscam sã aducem copiii dupã-

E

levii de la ªcoala Generalã Nr. 7 din Petroºani au participat, alãturi de pãrinþii lor, la o lecþie anti – fumat. La acþiunea iniþiatã de cãtre conducãtorii unitãþii de învãþãmânt au rãspuns “prezent” ºi reprezentanþii subfilialei de Crucea Roºie din municipiul Petroºani. Mircea NISTOR

altã parte, de calitatea umanã ºi profesionalã a fiecãrui membrual acestei comunitãþi. În ultimii 60 de ani, toþi au contrubuit la consolidarea statului de pompier,iar de-a lungul timpului ei ºiau fãcut datoria exemplar. Fie cã a fost vorba de

Mircea NISTOR

Lecþie anti-fumat dedicatã elevilor

amiezele, ceea ce nu ar fi fost indicat”, a spus ºi Gilbert Danciu, director

Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” Petroºani. Imobilul de pe strada Gen. Dragalina Nr. 1, precum ºi terenul aferent, în suprafaþã de aproape 500 mp, a fost acordat în folosinþã gratuitã, pe termen de 5 ani de cãtre Consiliul Local al municipiului Petroºani.

“Cu aceastã ocazie ne-am continuat campania de informare ºi educare a cetãþenilor pe probleme de sãnãtate. De aceastã datã, acþiunea a fost una dedicatã elevilor, tematica abordatã fiind cea a problemelor create de fumat. Statisticile medicale scot în evidenþã, mereu, faptul cã acest viciu creeazã serioase probleme în rândul populaþiei ºi scurteazã durata de viaþã”, a declarat Felicia Necºa, preºedinte subfiliala de Crucea Roºie din Petroºani. “Este vorba despre o iniþiativã foarte binevenitã ºi destinatã elevilor de gimnaziu care trebuie sã fie educaþi în ceea ce priveºte riscul fumatului activ ori pasiv”, a spus ºi Monteola Gherlan, director ªcoala Generalã Nr. 7 Petroºani. La acþiunea dedicatã Zilei Mondiale Anti – fumat au fost prezenþi ºi reprezentanþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani. „Noi încercãm sã convingem copiii sã nu mai fumeze sau sã nu se apuce de acest viciu pentru cã, în timp, efectele fumatului sunt devastatoare”, a precizat Ileana ªandor, asistent ºef UPU – SMURD Spitalul de Urgenþã Petroºani. Ziua Mondialã Anti – fumat este marcatã în fiecare an, în data de 31 mai, cu începere din 1988 ºi reprezintã o oportunitate pentru fumãtori de a scãpa de acst viciu ºi de a se bucura de prima zi din restul vieþii lor. Cel puþin aºa susþin reprezentanþii Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii...


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

Noi eram în casã ocupaþi cu treburile. O vecinã a auzit fata plângând ºi þipând ºi a crezut cã s-a lovit cã i-au vãzut cã sunt în coteþ. El a închis uºa ca sã nu iasã fata în ploaie”, a spus tatãl bãiatului.

creeze un personaj frumos. Ei au avut pânã dupã amiazã activitãþi ºi chiar realizase un modelino frumos. Era un elev care strãlucea la învãþãturã în calsa sa. Nu ºtim ce s-a petrecut, deºi am îmþeles cã poliþiºtii l-ar mai fi cãutat cã dispãruse de acasã, dar l-au gãsit imediat. Suntem ºocaþi”, a mãr-

Profesorii sãi spun cãera un elev bun ºi cã vineri a plecat foarte bucuros de la ºcoalã. „Vineri era tare fericit. A plecat acasã bucuros cã a reuºit sã

turisit Nicoleta Demeter Mohora, directorul ªcolii Generale I.G Duca din Petroºani, ºcoala la care copilul era elev. Poliþiºtii au demarat ime-

S-a spânzurat la 13 ani, de Ziua Copilului

U

n copil de nici 13 ani din Lupeni ºi-a pus capãt zilelor chiar cu o zi înainte de Ziua Internaþionalã a Copilului. Tânãrul aales sã moarã, iar pãrinþii sunt stupefiaþi. Diana MITRACHE Copilul era elev la o clasã specialã de la ªcoala I.G. Duca din Petroºani, acolo unde învãþa din cauza retardului de care suferea. Trupul fãrã viaþã a fost gãsit de pãrinþii sãi, într-o magazie, iar cei chemaþi sã dea o mânã de ajutor nu au mai putut decât sã constate decesul micuþului. „Din pãcate, noi am gãsit doar trupul inert al copilului, care atârna într-o magazie. Se pare cã acesta suferea de un retard mintal, motiv pentru care ºi frecventa ºcoala specialã de la Petroºani. Pãrinþii sãi sunt ºocaþi ºi nu îºi explicã ce s-a înâmplat”, spune Dãnuþ Mocanu, comandantul Poliþiei

Municipiului Lupeni. Pãrinþii copilului susþin cã acesta s-a spânzurat în timp ce era cu sora lui ºi încerca sã îi facã un leagãn. Fetiþa a fost cea care a þipat ºi a fost auzitã de vecini. Tatãl copilului, însã, spune cã nu s-a mai putut face nimic. “S-a urcat pe un scãunel, ca sã înoade sfoara. A tras-o în douã. A bãgat capul ºi pe urmã a vrut sã bage mâinile ca sã îi vinã sfoara subþiori, sã îi arate la fatã cã a fãcut hintã. În timpul ãsta, când a bãgat mâinile, a fugit scãunelul ºi a cãzut jos. Era uºa închisã cã afarã ploua. Erau vecini aici în stradã.

David, încã douã luni dupã gratii

F

ostul ºef al Poliþiei Deva, Ioan David , condamnat în dosarul Spumã ºi Bibanu, în urma evaluãrii comisie de eliberãri condiþionate de la Penitenciarul Bârcea Mare va mai sta cel puþin douã luni în închisoare de acum încolo, dupã ce judecãtorii au respins cererea de punere în libertate. Luiza ANDRONACHE Alãturi de el, alþi inculpaþi din acelaºi dosar, Spumã ºi Bibanu, tot atât vor avea de aºteptat pânã la urmãtoarea evaluare, iar unii chiar mai

mult. Ei au intrat cu toþii în comisie sãptãmâna trecutã, iar David a solicitat eliberarea pentru cã a executat deja o parte din pedeapsa cât timp a stat în arest preventiv ºi are ºi vârsta necesarã reducerii pedep-

sei, adicã peste 60 de ani. Fostul ºef al Poliþiei Deva s-a predat la Poliþia Aninoasa în urmã cu mai bine de douã luni ºi a fost dus direct la Penitenciarul Bârcea. În dosarul “Spumã

“USL-ul merge mai departe”

C

hiar dacã la nivel naþional disensiunile din interiorul USL sunt tot mai vizibile, în judeþul Hunedoara, spune Mircea Moloþ, unul din liderii alianþei, lucrurile merg bine. Ba mai mult, mai spune acesta, Uniunea Social Liberalã va funcþiona ºi în urmãtorii ani, chiar dacã pe ici pe acolo mai sunt pãreri contradictorii. Luiza ANDRONACHE

“La fel este ºi în judeþul Hunedoara,

numai cã Moloþ nu coabiteazã cu nimeni de la PD-L cã n-am niciun interes, dar uitaþi-vã cum

coabiteazã PSD-ul cu PD-L-ul ºi cu PP-DDul, iar aºa nu funcþioneazã. Dar, din fericire pentru noi, aici

diat o anchetã ºi criminaliºtii sperã sã afle cum s-a petrecut tragedia. „În data de 31.05.2013, în jurul orei 19:00, Poliþia Municipiului Lupeni a fost sesizatã de cãtre o femeie din localitate cu privire la faptul cã, în anexa unui imobil situat pe strada Libertãþii, l-a gãsit pe minorul B.L., de 12 ani, spânzurat de o grindã. O echipã operativã complexã ºi un echipaj al ambulanþei s-au deplasat la faþa locului, constatând decesul minorului. În cauzã nu sunt suspiciuni de comiterea vreunei fapte penale”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. Trupul fãrã viaþã al micuþului a ajuns la morga spitalului din Lupeni, iar legiºtii urmeazã sã precizeze excat cauza morþii. Pãrinþii, însã, sunt cei care vor trebui sã gãseascã rãspunsul la întrebarea legatãde motivul ce l-a determinat pe copil sã recurgã la acest gest.

ºi Bibanu” au fost arestate preventiv, începând din noiembrie 2004, 22 de persoane, acestea fiind trimise în judecatã prin rechizitoriu, în 28 decembrie 2004. Inculpaþii au fost condamnaþi în 26 iunie 2007, la pedepse cu închisoarea între doi ºi nouã ani de cãtre Curtea de Apel Piteºti. Decizia a fost contestatã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care a decis, în ianurie 2008, retrimiterea dosarului la instanþa de fond, Tribunalul Argeº. , în proporþie de 9597 % din judeþul Hunedoara putem spune cã USL-ul funcþioneazã perfect ”, a declarat Mircea Moloþ, co-preºedinte USL Hunedoara. Coabitarea este tot mai des rostitã de liderii Uniunii, dar cu toate acestea, alianþa merge mai departe. Moloþ spune cã este oarecum firesc sã existe disensiuni în interiorul oricãrui par-

tid ºi cu atât mai mult între membrii a douã sau trei partide diferite. “ ªi la Bucureºti, chiar dacã Antonescu este nemulþumit într-un fel de Ponta sau invers, este bine cã ºi-o spun, îºi rezolvã problemele ºi aºa cum l-aþi auzit pe Crin Antonescu spunând, cu siguranþã pânã în 2016 nu se va întâmpla nimic ºi posi-

bil ºi dupã aceea ”, a mai afirmat Mircea Moloþ. Uniunea Social Liberarã a fost înfiinþatã în anul 2011, iar în judeþul Hunedoara, protocoalele de fuziune între cele trei partide, PSD, PNL ºi PC, au fost semnate pe parcursul lunii aprilie a aceluiaºi an.


8 Actualitate

V

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

Tomi Coconea a plecat sã se întoarcã numai campion

izibil emoþionat, înconjurat de prieteni, familie ºi susþinãtori, îmbrãcaþi în tricouri albastre, Tomi Coconea, ”ºoimul din Parâng”, a plecat sâmbãtã spre cea mai grea competiþie mondialã. El ºi-a promis lui ºi întregii asistenþe din faþa primãriei din Petroºani cã se va întoarce campion. De altfel, a ºi fost numit de cãtre

organizatorii întrecerii de anduranþã „Red Bull X-Alps”, favoritul cursei.

Tomi a primit de la primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, steagul României, cu care va urca la cer ºi mai apoi pe cea mai înaltã treaptã a podiumului de la Monaco. „Noi i-am acordat cea mai înaltã distincþie publicã, cea de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Satisfacþia va fi supremã când va câºtiga, sperãm noi, acest premiu, iar noi îl vom sprijini, iar la întoarcere îi pregãtim o sosire pe cinste. Ori poate cã vom fi chiar cu el la start”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi. Toma Coconea a venit cu familia, iar mama sa privea emoþionatã de la distanþã cât de iubit este cel ce a devenit, prin munca sa, simbolul munþilor Parâng în lume. Tocmai de aceea ºi Tomi a avut emoþii mari ºi chiar a mãrturisit cã i-a fost mai

greu sã ia cuvântul, decât îi e în competiþie. „Sunt momente de depãºiri fizice ºi psihice în timpul întrecerii. Îþi depãºeºti limitele umane, iar traseul este mailung cu 200 de km în aer. Înseamnã 400 de km ºi pe pãmânt. Nu mã tem de nimeni ºi îmi

voi vedea de strategia mea ºi de cursa mea. Anul trecut am zburat 900 de km ºi am alergat aproape 1.000 de km pânã la Monte Carlo. Depind de vreme ºi anul acesta vreau sã fiu pe locul I. Am luat pânã acum de douã ori locul II ºi asta mã motiveazã mult acum sã ajung pe primul loc. Poate unii vor sã ajungã la final, dar motivaþia mea e sã depãºesc acel loc II”, a declarat înainte de plecarea în cursã, Toma Coconea. La întoarcere el a promis cã se ocupa de o ºcoalã de zbor,aici în Parâng,iar administraþia localã chiar a promis cã îl va sprijini. Asta pentru cã are peste 20 de ani de zbor ºi aºa a ajuns sã spunã cã Parângul e casa lui. „Zbor de 23 de ani, din 1991. Am învãþat aici

Salzburg la Monaco, se va da pe 7 iulie 2013, iar traseul poate fi parcurs doar pe jos sau în zbor, cu parapanta. Sportivul român nu a ratat nicio ediþie din istoria de 10 ani a competiþiei Red Bull X-Alps ºi a reuºit sã termine de douã ori pe locul secund. Toma Coconea, considerat ca favorit la un loc pe podium, va avea o concurenþã acerbã în 2013. Pe lista de start se

în Parâng, la mine acasã. Niºte francezi au venit atunci în Parâng ºi atunci a început totul. În 1992 a fost aici prima ºcoalã de parapantã din România, aici în Parâng ºi probabil cã mulþi nu ºtiu. Acum eu vreau sã reiau tradiþia ºi sã fac aici cea mai mare ºcoalã din România”, a promis Tomi Coconea. Toma Coconea este pe lista celor 31 de atleþi, din 21 de þãri care au fost selectaþi sã participle la Red Bull X-Alpss, una dintre cele mai dificile competiþii din lume. Startul în cursa de 900 kilometri prin Alpi, de la

aflã, în premierã, ºi nepalezul Babu Sunuwar care, la 29 de ani, are deja patru urcãri pe Everest, dar ºi australianul Lloyd Pennicuik, un proprietar al unei mine de aur în Australia. Elveþianul Christian Maurer va fi ºi el pe lista de start pentru a-ºi apãra titlul. Pentru Toma Coconea aceasta va fi a sasea participare la Red Bull X-Alps. Diana MITRACHE

D

Petrila intrã în sãrbãtoare

upã ce la Petroºani mii de oameni au petrecut în stradã, la manifestãrile reunite sub genericul de Zilele Municipiului Petroºani, acum este rândul Petrilei sã intre în sãrbãtoare. Reprezentanþii administraþiei publice locale au alocat 45.000 de lei pentru Zilele Petrilei, manifestare ce va fi organizatã în perioada 15 – 16 iunie în parteneriat cu Formaþia Triton. Anul acesta sunt 520 de ani de la atestarea documentarã a oraºului, aºa cã este un motiv în plus de sãrbãtoare. Viceprimarul Vasilicã Jurca spune cã deschiderea oficialã a manifestãrilor va avea loc în data de 15 iunie, cu Parada portului Popular. La acest eveniment participã ansamblurile Bujorii Muntelui ºi Junii Petrileni, precum ºi localnici din satele aparþinãtoare, cu cai ºi cãruþe. De asemenea, fanfara oraºului va cânta la clubul din Petrila. Iar de la ora 17.00 începe un spectacol de muzicã popularã ºi uºoarã, susþinut de talente locale ºi artiºti consacraþi. Manifesãrile continuã în data de 16 iunie, când spectacolul va continua, tot de la ora 17.00. Douã ore scena va fi a talentelor locale, apoi publicul va fi din nou încântat de artiºti deja consacraþi. Car men COSMAN


8 Actualitate

V

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

Tomi Coconea a plecat sã se întoarcã numai campion

izibil emoþionat, înconjurat de prieteni, familie ºi susþinãtori, îmbrãcaþi în tricouri albastre, Tomi Coconea, ”ºoimul din Parâng”, a plecat sâmbãtã spre cea mai grea competiþie mondialã. El ºi-a promis lui ºi întregii asistenþe din faþa primãriei din Petroºani cã se va întoarce campion. De altfel, a ºi fost numit de cãtre

organizatorii întrecerii de anduranþã „Red Bull X-Alps”, favoritul cursei.

Tomi a primit de la primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, steagul României, cu care va urca la cer ºi mai apoi pe cea mai înaltã treaptã a podiumului de la Monaco. „Noi i-am acordat cea mai înaltã distincþie publicã, cea de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Satisfacþia va fi supremã când va câºtiga, sperãm noi, acest premiu, iar noi îl vom sprijini, iar la întoarcere îi pregãtim o sosire pe cinste. Ori poate cã vom fi chiar cu el la start”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi. Toma Coconea a venit cu familia, iar mama sa privea emoþionatã de la distanþã cât de iubit este cel ce a devenit, prin munca sa, simbolul munþilor Parâng în lume. Tocmai de aceea ºi Tomi a avut emoþii mari ºi chiar a mãrturisit cã i-a fost mai

greu sã ia cuvântul, decât îi e în competiþie. „Sunt momente de depãºiri fizice ºi psihice în timpul întrecerii. Îþi depãºeºti limitele umane, iar traseul este mailung cu 200 de km în aer. Înseamnã 400 de km ºi pe pãmânt. Nu mã tem de nimeni ºi îmi

voi vedea de strategia mea ºi de cursa mea. Anul trecut am zburat 900 de km ºi am alergat aproape 1.000 de km pânã la Monte Carlo. Depind de vreme ºi anul acesta vreau sã fiu pe locul I. Am luat pânã acum de douã ori locul II ºi asta mã motiveazã mult acum sã ajung pe primul loc. Poate unii vor sã ajungã la final, dar motivaþia mea e sã depãºesc acel loc II”, a declarat înainte de plecarea în cursã, Toma Coconea. La întoarcere el a promis cã se ocupa de o ºcoalã de zbor,aici în Parâng,iar administraþia localã chiar a promis cã îl va sprijini. Asta pentru cã are peste 20 de ani de zbor ºi aºa a ajuns sã spunã cã Parângul e casa lui. „Zbor de 23 de ani, din 1991. Am învãþat aici

Salzburg la Monaco, se va da pe 7 iulie 2013, iar traseul poate fi parcurs doar pe jos sau în zbor, cu parapanta. Sportivul român nu a ratat nicio ediþie din istoria de 10 ani a competiþiei Red Bull X-Alps ºi a reuºit sã termine de douã ori pe locul secund. Toma Coconea, considerat ca favorit la un loc pe podium, va avea o concurenþã acerbã în 2013. Pe lista de start se

în Parâng, la mine acasã. Niºte francezi au venit atunci în Parâng ºi atunci a început totul. În 1992 a fost aici prima ºcoalã de parapantã din România, aici în Parâng ºi probabil cã mulþi nu ºtiu. Acum eu vreau sã reiau tradiþia ºi sã fac aici cea mai mare ºcoalã din România”, a promis Tomi Coconea. Toma Coconea este pe lista celor 31 de atleþi, din 21 de þãri care au fost selectaþi sã participle la Red Bull X-Alpss, una dintre cele mai dificile competiþii din lume. Startul în cursa de 900 kilometri prin Alpi, de la

aflã, în premierã, ºi nepalezul Babu Sunuwar care, la 29 de ani, are deja patru urcãri pe Everest, dar ºi australianul Lloyd Pennicuik, un proprietar al unei mine de aur în Australia. Elveþianul Christian Maurer va fi ºi el pe lista de start pentru a-ºi apãra titlul. Pentru Toma Coconea aceasta va fi a sasea participare la Red Bull X-Alps. Diana MITRACHE

D

Petrila intrã în sãrbãtoare

upã ce la Petroºani mii de oameni au petrecut în stradã, la manifestãrile reunite sub genericul de Zilele Municipiului Petroºani, acum este rândul Petrilei sã intre în sãrbãtoare. Reprezentanþii administraþiei publice locale au alocat 45.000 de lei pentru Zilele Petrilei, manifestare ce va fi organizatã în perioada 15 – 16 iunie în parteneriat cu Formaþia Triton. Anul acesta sunt 520 de ani de la atestarea documentarã a oraºului, aºa cã este un motiv în plus de sãrbãtoare. Viceprimarul Vasilicã Jurca spune cã deschiderea oficialã a manifestãrilor va avea loc în data de 15 iunie, cu Parada portului Popular. La acest eveniment participã ansamblurile Bujorii Muntelui ºi Junii Petrileni, precum ºi localnici din satele aparþinãtoare, cu cai ºi cãruþe. De asemenea, fanfara oraºului va cânta la clubul din Petrila. Iar de la ora 17.00 începe un spectacol de muzicã popularã ºi uºoarã, susþinut de talente locale ºi artiºti consacraþi. Manifesãrile continuã în data de 16 iunie, când spectacolul va continua, tot de la ora 17.00. Douã ore scena va fi a talentelor locale, apoi publicul va fi din nou încântat de artiºti deja consacraþi. Car men COSMAN


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

Drumul „Dracului”- construit de o firmã care produce energie

R

uta care scurteazã distanþa dintre localitãþile din vestul Vãii Jiului ºi Þara Haþegului va fi amenajat ºi de o firmã care vrea sã-ºi construiascã un parc de eoliene pentru producerea energiei electrice. Maximilian GÂNJU Amenajarea drumului judeþean ce pleacã din Dealul Babii –Vulcan ºi iese la Meriºor se executã cu fonduri de la Consiliul Judeþean Hunedoara, însã o firmã care are mare nevoie de aceastã rutã pentru aºi duce echipamentele

necesare unui parc eolian, ºi-a anunþat intenþia de a prelua o parte din proiect. Astfel, firma în cauzã vrea cât mai repede sã înceapã lãþirea drumului pe cheltuiala proprie. Societatea se va ocupa doar de un tronson, restul urmând sã fie fãcut de Consiliul Judeþean Hunedoara. Cum o

parte din banii necesari proiectului sunt scutiþi, legislativul hunedorean este optimist cu privire la realizarea acestui tronson rutier în scurt timp. „Am fãcut un parteneriat cu o firmã din Spania care are la Dealul Babii o fermã de eoliene. Ei sunt interesaþi sã facã drumul ºi le-am sugerat sã

Linie feratã tranfosrmatã în obiectiv turistic

L

inia feratã pe care a circulat mocãniþa din Hunedoara a fost preluatã în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara. Societatea din Hunedoara care avea în posesie podul de cale feratã îngustã a donat acest obiectiv Consiliului Judeþean Hunedoara pentru punerea în valoare. Monika BACIU ”Podul de cale feratã îngustã Mocãniþa”, situat în cartierul Zlaºti din localitatea Hunedoara, judeþul Hunedoara, reprezintã un obiectiv deosebit de important pentru dezvoltarea turismului în judeþul Hunedoara, ºi anume, repunerea bunului, mijloc fix - în circuitul turistic al traseului Mocãniþa.

Reconstrucþia liniei ar aduce beneficii judeþului Hunedoara ºi ar ajuta la dezvoltarea turismului într-o zonã cu o ratã mare a ºomajului”, se aratã în documentele Consiliului Judeþean Hunedoara. Podul de cale feratã îngustã “Mocãniþa” a fost construit în anii 1900, odatã cu extinderea liniei Ghelari Govãjdia pânã la

Hunedoara ºi are o lungime în jur de 100 metri. Mocãniþa de la Hunedoara nu a fost consideratã niciodatã un obiectiv cu potenþial turistic. Aceasta a fost construitã în scop industrial, zeci de ani aceasta a transportat minereu ºi muncitorii din zonã. În prezent, însã, linia îngustã de cale feratã a fost dezafectatã, iar componentele ei din fier au fost revalorificate. Vagoanele mocãniþei au fost vândute la fier vechi, iar locomotivele ei, cele care funcþionau cu cãrbune ºi apoi cele diesel, au fost înstrãinate.

finanþeze partea Dealul Babii cãtreVulcan ºi sperãm sã se apuce repede de lucrãri”, a declarat Ioan Mircea Moloþ,

preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Proiectul a fost demarat în urmã cu mai mulþi ani dar a

întâmpinat obstacole Fie din lipsa finanþãrii ori a proprietãþilor pe care ar urma sã treacã. Reprezentanþii administraþiei locale din Vulcan spun cã drumul „Dracului” este drum foarte important iar în acest an se va asfalta o porþiune din el ce intrã sub autoritatea CL Vulcan. Ruta este importantã ºi pentru turismul din vestul Vãii, turiºtii scurtând distanþa pânã în Pasul Vâlcan sau Straja.

Drumurile spre staþiuni, în aºteptare de fonduri

ª

oselele cãtre staþiunile montane din Valea Jiului (Straja, Pasul Vâlcan ºi Parâng) mai au de aºteptat pânã vor intra în reabilitare. Nu de alta, dar, nu sunt bani pentru aceste lucrãri. Chiar ºi preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a recunoscut, în cadrul unei conferinþe de presã, cã nu-ºi va putea respecta promisiunea de a demara lucrãrile, în acest an, la cele 3 drumuri. Mircea NISTOR Pentru reabilitarea drumurilor cãtre respectivele staþiuni montane Consiliul Judeþean promisese cã va aloca 40 de milioane de lei. În schimb, o parte a drumului cãtre Dealul Babii, din Vulcan, va fi reabilitat de cãtre o firmã spaniolã. „La ora asta, spun ºi eu ce îmi spun alþii: drumurile vor fi reabilitate mâine, poimâine. O situaþie mai bunã se pare cã va avea drumul din Valea Babii. În cazul acestuia a fost încheiat un parteneriat cu o firmã din Spania care deþine o autorizaþie de a construi o firmã de eoliene ºi spaniolii sunt interesaþi în refacerea drumului. Le-am sugerat, pentru cã lucrãrile sunt începute de noi, sã finanþeze partea de la Dealul Babii, în jos,

spre Vulcan. Tot ceea ce ºtiu la ora actualã este cã spaniolii sunt interesaþi sã se apuce cât mai repede de treabã”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Pe de altã parte, recent, au demarat lucrãrile la un drum din Vulcan, banii necesari fiind alocaþi de cãtre Consiliul Judeþean. Lucrãrile la acesta vor dura circa 20 de luni.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

Copii fãrã etichete. Calitãþi puse în luminã

A

u vrut sã arate cã au ºi calitãþi. Elevii de la Liceul Teoretic Mircea Eliade din Lupeni au participat la un flashmob prin care au vrut sã atragã atenþia cã au ºi calitãþi, dar ºi defecte. Timp de câteva minute, copiii au purtat pe spate, etichete prinse cu agrafe. Acestea au fost scrise chiar de cei mici, fiecare având un model personalizat. Copiii au recunoscut cã au fost etichetaþi ºi cã vor sã renunþe la aceste apelative. Monika BACIU ”Am fost etichetatã de fosrte multe ori ºi nu mi-a plãcut dar ce sã facem, toþi copii între noi ne etichetãm. Chiar cred ºi toþi copii vrem sã demonstrãm cã avem calitãþi ºi cã acele etichete nu ne caracterizeazã pozitv ci chiar negativ pentru cã noi chiar avem calitãþi”, spune una din elevele participante la flashmob. Organizatorii spun cã acþiunea are rolul de a le demonstra tuturor cã fieare are atât calitãþi, cât ºi defecte, însã partea pozitivã a fiecãruia trebuie sã fie scoasã la luminã. ”Astãzi a avut loc campania Copii fãrã etichete organizatã de Organizaþia Salvaþi Copii România. În toatã þara astãzi în pauzã mare a avut loc acesta activitate. Din pãcate în ziua de azi copii sunt etichetaþi atât de noi cadrele didactice, pãrinþi cât ºi de prieteni. Aceste etichete sunt duse cu greu de copii, noi am vrut sã

eliminãm aceste cuvinte urâte ºi sã-i provocãm pe copii sã le îndepãrteze ºi sã le dezlipim de pe spatele lor ºi fiecare copil sã scrie câte o calitate. De aceea astãzi am desfãcut aceste etichete ºi le arãtãm tuturor cã noi toþi în special copii au forþe multe calitãþi”, a declarat Gianina Roºu, psiholog în cadrul Oragnizaþiei Salvaþi Copiii. Cadrele didactice recunosc cã aceste etichete nu pot fi eliminate în totalitate, însã aceastã acþiune este un semnal de alarmã. ”Am organizat un flashmob în cadrul Campaniei Copiii fãrã etichetã organizat de Salvaþi Copiii România împreunã cu aproape 200 de elevi ºi peste 10 cadre didactice de la Liceul teoretic ºi ªcoala Gimnaziala Nr. 1 la care au participat copii de la preºcolari ºi pânã în clasa a VIII-a. A fost un eveniment de succes care s-a desfãºurat foarte bine. Ceea ce am dorit noi sã facem a fost sã

atragem atenþia asupra etichetãri copiilor pentru cã acest fapt îi marcheazã pe ei foarte tare ºi poate cã ar trebui sã ne gândim întâi înainte de a eticheta un copil. În totalitate nu cred cã putem sã le elim-

inãm dar cred cã le puem face pozitive”, a declarat Erika ªoacã, director adjunct al Liceului Teoretic Mircea Eliade

Lupeni. Evenimentul face parte din Campania “Copiii fãrã etichete” pentru combaterea violenþei împotriva copiilor, lansatã de Salvaþi Copiii România la finalul lunii martie.

Bani pentru mai multe acþiuni

C

u ocazia ultimei ºedinþe, consilierii locali din Petroºani au decis alocarea unor sume de bani, în vederea derulãrii mai multor acþiuni cultural – sportive. Mircea NISTOR Printre acestea se numãrã: o tabãrã de elevi reciprocã Petroºani – Varpalota, o competiþie de parapantã la care va fi prezent sportivul Tomi Coconea, editarea unui volum

semnat de cãtre Elena Gâþ sau suportarea cheltuielilor de transport necesare deplasãrii echipei Universitãþii din Petroºani la finala naþionalã a competiþiei “Compania anului 2013”. “Este vorba despre mai multe activitãþi care vor fi suportate de la bugetul local. Fie cã este vorba despre despre unele deplasãri la concursuri

naþionale ale studenþilor sau elevilor, fie cã este vorba despre tipãrirea unor cãrþi, fie cã este vorba despre participarea primãriei, în calitate de co-organizator, la diferite concursuri, consilierii locali au cãzut de acord sã aloce sumele necesare derulãrii tuturor acestor manifestãri”, a precizat Tiberiu Iacob

– Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cea mai mare sumã de bani alocatã (peste 36.000 de lei) este destinatã organizãrii taberei de elevi, pe bazã de reciprocitate, cu oraºul înfrãþit Varpalota, în perioada 22 – 28 iulie, precum ºi deplasãrii copiilor din Petroºani în localitatea maghiarã.


12 Actualitate

C

omisia Europeanã ia noi mãsuri pentru a ajuta statele membre sã-ºi recupereze bunurile din patrimoniul naþional care au pãrãsit ilegal teritoriul lor. O mãsurã salutarã pentru judeþul Hunedoara, care a fost greu încercat de traficul bunurilor de patrimoniu, iar statul român a cheltuit sume considerabile pentru recuperarea lor. Actuala directivã europeanã nu descurajeazã suficient de mult infractorii care vizeazã în mod special bunurile culturale ºi nici nu împiedicã traficul de bunuri culturale de provenienþã. Antonio Tajani, vicepreºedinte al Comisiei Europene, a propus sã se consolideze mecanismele de restituire de care dispun statele membre, deoarece legislaþia actualã nu se dovedeºte suficient de eficace atunci când vine vorba de recuperarea bunurilor din patrimoniul naþional care au pãrãsit ilegal teritoriul unei þãri. Iar modificãrile propuse garanteazã recuperarea unui numãr mai mare de bunuri culturale. Astfel, termenullimitã pentru cererile de restituire va fi extins, orice posesor al unui obiect care solicitã despãgubiri pentru returnarea obiectului va trebui sã dovedeascã faptul cã acesta nu a fost achiziþionat ilegal cu bunã ºtiinþã, iar schimbul de informaþii dintre autoritãþile naþionale în ceea ce priveºte circulaþia obiectelor de mare valoare culturalã va fi îmbunãtãþit. „Protejarea patrimoniului cultural al tuturor statelor membre este de o importanþã majorã pentru Uniunea Europeanã. Propunerea noastrã este, prin urmare, necesarã pentru a consolida ºi mai mult eficacitatea luptei împotriva traficului ilegal de bunuri culturale.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

Numai sã dãm de urma lor

Bunurile de patriomoniu traficate pe piaþa neagrã europeanã pot recuperate mai uºor ute de S artefacte cãutate de ani de zile

Efectul negativ asupra patrimoniilor noastre naþionale reprezintã o ameninþare gravã la adresa protejãrii originilor ºi a istoriei civilizaþiei noastre”, a declarat vicepreºedintele CE Antonio Tajani. Modificãrile propuse ar urma sã se aplice bunurilor culturale clasificate drept „bunuri aparþinând patrimoniului naþional” care au pãrãsit ilegal, dupã 1993, teritoriul unui stat membru ºi se aflã actualmente pe teritoriul unui alt stat membru. Comisia Europeanã este de acord cã traficul ilegal cu bunuri culturale cuprinde o gamã largã de activitãþi, de la scoaterea în mod ilegal de pe teritoriul unui stat a bunurilor culturale, fãrã a deþine autorizaþia obligatorie, pânã la comerþul cu bunuri furate. El este deseori urmarea unor activitãþi de criminalitate organizatã, în special pe o piaþã internã fãrã frontiere, cu un important patrimoniu cultural ºi istoric.

L

egislaþie ineficientã

Actuala Directivã 93/7/CEE a Consiliului

a fost adoptatã pentru a asigura restituirea bunurilor culturale clasificate drept „bunuri aparþinând patrimoniului naþional cu valoare artisticã, istoricã sau arheologicã” ºi aparþinând categoriilor menþionate în anexa la directivã sau care sunt parte integrantã a unor colecþii publice sau a unor inventare ale unor instituþii ecleziastice. Anexa conþine o listã a diferitelor categorii de bunuri culturale care pot sã fie restituite statului membru de origine, enumerate în funcþie de vechime ºi de o anumitã valoare sau un anumit prag financiar, cum ar fi obiecte arheologice cu o vechime mai mare de 100 de ani, tablouri ºi picturi realizate manual mai vechi de 50 de ani ºi cu o valoare de 150.000 euro. Numai cã, rapoartele naþionale ºi evaluãrile Comisiei indicã faptul cã directiva este utilizatã rar ºi are efect limitat. Ea nu descurajeazã suficient de mult infractorii care vizeazã în mod special bunurile culturale ºi nici nu împiedicã traficul de bunuri culturale de provenienþã.

Poliþiºtii hunedoreni încearcã, de ani de zile, sã dea de urma unor obiecte de patrimoniu sustrase din siturile arheologice, ori din biserici. O parte dintre valoroasele obiecte date dispãrute s-au întors acasã, dupã ce au fost cãutate ani în ºir, altele în schimb sunt de negãsit, în ciuda colaborãrii transfrontaliere dintre organele judiciare. Grav este cã acest lucru s-a întâmplat nu numai din siturile arheologice, în urma unor sãpãturi neautorizate, ci ºi de la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane ori din vechile biserici, aºa cum este cazul icoanelor pe lemn sau sticlã dupã care au scototcit poliþiºtii hunedoreni în cadrul unei acþiuni de amploare. O parte dintre obiectele dispãrute sunt foarte valoroase ºi existã indicii cã ar fi fost traficate pe piaþa neagrã din strãinãtate, unde preþurile oferite de colecþionari sunt mult mai mari decât cele de pe piaþa neagrã din România. Vorbim despre arme dacice sau medievale, kosoni din aur, icoane sau tablouri. Cunoscãtorii spun cã, foarte probabil, multe dintre obiectele sustrase au ajuns pe panopliile sau în vitrinele unor colecþionari particulari, pentru cã sunt interesante doar pentru cunoscãtori. Kosonii în schimb sunt în

continuare cotaþi foarte bine pe piaþa neagrã a istoriei. În 2001 s-a constatat lipsa unui scut rotund din fier, de facturã dacicã, provenit de la Cetatea Piatra Roºie. În aceeaºi situaþie se aflã mai multe sãbii, de asemenea dacice ori medievale, dar ºi pistoale de panoplie. De precizat cã ºi muzeele sau casele memoriale au fost afectate de aceste furturi. O comisie care a inventariat colecþiile Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane (MCDR) din Deva a constatat în 2008 cã mai bine de un sfert din piesele colecþiei de arme dispãruserã. Conform datelor oficiale de la vremea respectivã, în secolul al XIX-lea au intrat în custodia muzeu-

lui din Deva 455 de piese (pistoale, sãbii, puºti, pumnale) care au fost inventariate, însã nu au fost predate niciodatã în gestiunea vreunei persoane. O datã cu noua inventariere s-a constatat cã din cele 454 de arme mai existau doar 302. Nici despre celebra sabie de la Boiu, dispãrutã ºi ea în condiþii misterioase, nu se mai ºtie nimic. Toate aceste obiecte de patrimoniu au fost date în urmãrire de poliþiºti, care strâng încã informaþii despre modul în care au dispãrut aceste obiecte ºi încearcã sã dea de urma lor. Pentru a ajunge la cei care deþin bunurile de patrimoniu, poliþiºtii hunedoreni coopereazã cu autoritãþile judiciare din alte state, pentru cã existã indicii cã o parte se aflã dincolo de graniþele þãrii, dupã cum au precizat în mai multe rânduri oamenii legii. Carmen Carmen COSMAN


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

Lume de basm pe strãzile din Petroºani

a declarat Monica Iacob Ridzi. Toþi copiii au îmbrã-

P

rinþi, prinþese, vampiri ºi animale. Municipiul Petroºani s-a transformat într-o lume de basm, sãmbãtã, când sute de copii au luat parte la parada costumelor de carnaval. Acþiunea devenitã tradiþie a fost organizatã de primãria din localitate cu ocazia Zilei Internaþionale a Copilului. Monika BACIU ”De 1 iunie avem aceastã paradã a costumelor de carnaval ºi ne bucurãm cã e foarte multã lume ºi vremea ne ajutã. E o mare bucurie pentru noi toþi”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Alãturi de edilul ºef al municipiului s-a aflat ºi Monica Iacob Ridzi. De data aceasta, deputatul a intrat în rolul de mamã, care a participat cu Andrei, fiul familiei Ridzi la parada costumelor de carnaval. ”Vom rãmâne pentru pãrinþii noºtri întotdeauna copii, aºa cum

ºi copiii noºtrii sunt copii toatã viaþa indiferent de vârstã. Cu mic, cu mare ne bucurãm de ziua copilului ºi ne bucurãm cã vremea este alãturi de noi ºi cã sunt foarte mulþi copii din Petroºani alãturi de noi

la aceastã manifestare frumoasã pe care a organizat-o primãria municipiului Petroºani. ªi noi am venit cu Andrei, cu fiul nostru”,

cat costume de carnaval ºi care mai de care s-a bucurat de personajul lui, chiar

Cafenea cu zâmbete ºi muzicã

P

ersonaje mondene, politicieni ºi oameni simpli, au fost protagoniºtii unei expoziþii inedite, într-o cafenea la Petroºani. ªi dacã personajele au fost pe simeze, „muritorii de rând” au venit pe fotolii, la o cafea, o poezie bunã ºi o muzicã ambientalã la chitarã. Diana MITRACHE Totul a fost posibil graþie artiºtilor plastici care au cãutat aici la Petroºani spaþii din ce în ce mai neconvenþionale ºi au adus arta în locuri frecventate de tineri. Robert Hummel i-a pus pe simeze, într-o graficã de excepþie pe cei mai importanþi contemporani, iar dacã a lipsit cineva a fost doar din vina creioanelor colorate. „A fost o searã mai specialã, una literarã, într-o cafenea din cen-

trul Petroºaniului, pe care am transformat-o într-o cafenea literarã. A fost ºi muzicã ºi poezie ºi caricaturã. Sigur cã asta se potriveºte cel mai bine ambianþei de cafenea. E din zonã Ionuþ Drãgotesc pe simeze, mai de la judeþ e Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, ca ºi Ioan Rus, Zoltan Lacataº e tot de aici, dar e ºi academicianul

Constantin Bãlãceanu Stolnici, sau celebrul Gãinuºã de la Cronica Cârcotaºilor. E ºi Putin, iar acum mãrturisesc cã am vrut sã îl pun ºi pe Obama, dar nu am avut culorile adecvate”, a spus Robert Hummel, cel care a realizat caricaturile. Cafeneaua a fost mereu locul de întâlnire al artiºtilor cu cei care le gustã arta, iar pentru cã au înþeles cã e mai frumos aºa, cei de la Petroºani organizeazã frecvent astfel de întâlniri cu publicul.

Hainy te învaþã sã gãteºti Terinã de ficat cu struguri albi Ingrediente: 300gr ficat de porc 100gr unt 3 cepe albe

1 ardei iute 3-4 cãþei de usturoi 100ml coniac 200gr struguri albi

dacã nu toþi ºtiau foarte bine sã ºi-l descrie. Carnavalul copilãriei este, în fiecare an, prilejul cel mai bun de a omagia copilãria, iar cei mici sunt foarte încântaþi sã participe la paradã.

Patrunjel Sare-piper Mod de preparare: Se topeºte într-o tigaie mai înaltã untul ºi se adaugã ardeiul iute, usturoiul zdrobit, ceapa tãiatã rondele ºi ficatul tãiat în bucãþi. Se pune sare dupã gust, se prãjeºte totul ºi se stropeºte din când în când cu coniac. Se spalã bine

strugurii, se taie în jumãtate ºi se scot sâmburii. Se ia tigaia de pe foc, se lasã sã se rãceascã ºi se adaugã strugurii. Compoziþia se transferã într-un vas ceramic termoizolant ºi se acoperã cu o folie transparentã. Se pune la frigider pentru cel puþin douã ore. Terina se serveºte decoratã cu pãtrunjel ºi alãturi o salatã de andive.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea


14 Program & Horoscop

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 În cãutarea vinului pierdut 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vreau sã fiu sãnãtos 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Operatiunea Eagle One 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Soþia perfectã (r) 10:30 Kiss Cinema (r) 11:00 Flavours, 3 bucãtari 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Familii la rãscruce 21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden 23:30 Dragul de Raymond

9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Suflete pereche (r) 14:15 Schimb de vieþi (r) 15:15 Suflet de copil (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Eu cu cine mã mãrit? 22:15 Secretul lui Genghis Khan

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

9:45 Que bonito amor (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r) 13:30 Inimã de þigan (r) 15:20 Reþeta de Acasã 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Al ºaselea jucãtor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 De la nouã la cinci 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Frumoasa ºi bestia 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York 0:00 Las fierbinþi (r)

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa sunteþi plin de energie ºi idei. Puteþi avea succes plan social. Aveþi grijã sã nu depãºiþi anumite limite din cauza entuziasmului, expunându-vã la accidente! Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o femeie.

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Real Madrid Osasuna 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Real Madrid Osasuna 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Barcelona Malaga 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona Malaga 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Serie A Show Season Review 14:45 Digisport Show 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Digi Sport National 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa este posibil sã fiþi irascibil ºi indispus. Nu vã ocupaþi de probleme care necesitã rãbdare ºi tact. Cu toatã dorinþa de a fi convingãtor, este posibil sã întâmpinaþi neîncrederea colegilor. Acasã vã bucuraþi de armonie ºi bunã înþelegere.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa este posibil sã fiþi irascibil ºi indispus. Nu vã ocupaþi de probleme care necesitã rãbdare ºi tact. Cu toatã dorinþa de a fi convingãtor, este posibil sã întâmpinaþi neîncrederea colegilor. Acasã vã bucuraþi de armonie ºi bunã înþelegere. 9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

21

23 iulie *** 22 august

Aveþi tendinþa sã vã lãsaþi dominat de sentimente ºi sã deveniþi melancolic. Prin urmare, nici nu sunteþi prea comunicativ. Este posibil sã fiþi nervos pentru cã vã simþiþi neglijat. Aceasta stare riscã sã accentueze neînþelegerile cu cei din jur.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi stresat de ritmul intens de muncã, deveniþi irascibil ºi aveþi tendinþa sã vã certaþi chiar ºi cu cei dragi. Nu este exclus sã fiþi ºi inhibat, pentru cã parcurgeþi o perioadã în care relaþiile sentimentale nu sunt tocmai bune. Ascultaþi sfaturile altora.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi mai încordat, din cauza problemelor pe care le aveþi cu un coleg de serviciu sau cu un partener de afaceri. Nu vã certaþi, pentru cã nu aveþi nimic de câºtigat. Spre searã, situaþia revine la normal.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa sunteþi puþin confuz, ceea ce ar putea sã vã afecteze atât relaþiile sociale, cât ºi cele sentimentale. Nu începeþi afaceri noi, chiar dacã primiþi propuneri tentante. Dupã-amiazã, relaþiile cu persoana iubitã merg bine.

S-ar putea sã aveþi o zi tensionatã din cauza divergenþelor cu partenerul de viaþã. Amânaþi deciziile importante, pentru cã este posibil sã fiþi confuz ºi sã nu vã puteþi concentra. Ar fi bine sã vã puneþi ordine in idei.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi nemulþumit ºi aveþi tendinþa de a critica pe toatã lumea. Temperaþi-vã, pentru a nu crea neplãceri celor din jur. Nu încheiaþi nici un fel de contract sau de tranzacþie!

21 ianuarie *** 20 februarie

CAPRICORN Survin numeroase schimbãri de program, deci nu este indicat sã vã faceþi un plan strict. S-ar putea sã aveþi de fãcut câteva drumuri scurte, în interes de serviciu.

21 decembrie *** 20 ianuarie S-ar putea sã fiþi mult mai sensibil ºi sã nu vã simþiþi în formã. Evitaþi deciziile importante, nu semnaþi documente oficiale ºi nu faceþi planuri de viitor. Evitaþi discuþiile în contradictoriu!

21 februarie *** 20 martie Nu vã simþiþi în deplinãtatea forþelor fizice ºi intelectuale, de unde ºi starea de nervozitate în care vã aflaþi. Nu vã asumaþi nici un risc, pentru cã aveþi ºanse minime sã reuºiþi.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

Întâlnire româno-maghiarã, la Petroºani

P

rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a primit la sfârºitul sãptãmânii trecute, vizita unei delegaþii din oraºul maghiar Varpalota. În cadrul vizitei cu reprezentanþii oraºului înfrãþit au avut loc mai multe discuþii pe teme de colaborare. Monika BACIU ”Aºa cum procedãm de fiecare datã la Zilele oraºului invitãm reprezentanþii din oraºele înfrãþite, astãzi a venit delegaþia din Ungaria, mâine vom primi delegaþia din Suedia ºi ne bucurãm cã cu aceastã ocazie putem sã vorbim ºi de colaborarea dintre aceste oraºe. Tema discuþiei a fost legatã de specialitatea celor din delegaþia

maghiarã apãrarea civilã, pompieri ºi societate civilã. Noi am mai avut schimburi de acest gen ºi pe viitor vom continua aceste schimburi de experienþã între funcþionarii noºtri ºi ai lor, profesorii noºtri ºi cei de acolo, societatea civilã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Un membru al delegaþiei maghiare este cel care în urmã cu

15 ani a fãcut parte din comisia de înfrãþire dintre cele douã localitãþi. Acesta s-a întors la Petroºani dupã 10 ani, iar acum totul pare schimbat în capitala Vãii Jiului. ”Sigur cã este o schiumbare semnificativã faþã de acum zece ani eu vãd un oraº mai prietenos ºi cu multe schimbãri, sigur câteva clãdiri mai intra în vizorul meu. Am trecut pe lângã

Parcul Carol Schreter, acel primar care acum 15 ani a fost la semnarea protocolului de înfrãþire. Sunt unul dintre cei mai vechi consilieri din administraþia publicã ºi din consiliul din Varpalota, noi suntem înfrãþiþi ºi cu alte oraºe dar aceasta înfrãþire cu Petroºaniul este una vie ºi cel mai important lucru sunt acele tabere ale copiilor între cele

Anunþ public Primãria municipiului Petroºani titular al proiectului: PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI PETROªANI, judeþul Hunedoara, anunþã publicul interesat asupra disponibilizãrii proiectului de plan ºi finalizãrii Raportului de Mediu. Consultarea proiectului ºi a raportului de mediu se poate

realiza la sediul titularului, b-dul 1 Decembrie 1918, nr.93, zilnic între orele 8,00-16,00. Comentariile ºi propunerile se vor transmite în scris la sediul titularului ºi la sediul A.P.M. Hunedoara, Deva, str.A.Vlaicu, nr.25, în termen de 48 de zile calendaristice de la apariþia anunþului. Primar, Florin Tiberiu Iacob-Ridzi

douã oraºe pentru cã ei reprezintã viitorul acestor relaþii de înfrãþire”, a spus Sandor Fallusy, reprezentant al delegaþiei maghiare din Varpalota. Membrii delegaþiei dau asigurãri cã proiectele dintre cele douã comunitãþi înfrãþite vor continua.

tru cã societatea civilã este luatã în vizor, ei sunt cei care trebuie sã colaboreze în aceastã înfrãþire. Un alt aspect este acela ca persoane fizice de la noi au deja contact cu persoane fizice de la dumneavoastrã ºi au început legãturi de prietenie care este un lucru

”Cu ajutorul celor douã primarii, în viitor vor fi mai multe proiecte europene un lucru foarte bun pen-

foarte bun”, a mai spus reprezentantul delegaþiei maghiare la Petroºani.

DECESE Colectivul funcþionarilor publici ºi personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara transmite sincere condoleanþe domnului preºedinte Mircea Ioan Moloþ ºi familiei, în aceste momente grele pricinuite de trecerea în nefiinþã a iubitei sale mame,

OCTAVIA ANA MOLOÞ Dumnezeu sã o ierte ºi sã o odihneascã!

Colectivul cotidianului Cronica Vãii Jiului este alãturi de preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ în greaua încercare pricinuitã de decesul mult iubitei sale mame

OCTAVIA ANA MOLOÞ ºi transmite sincere condoleanþe familiei îndoliate. Dumnezeu sã o ierte ºi sã o odihneascã în pace!

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Relaþii la telefon 0727150264. Preþ negociabil.

Vând sau închiriez garaj, zona Poarta 2 Gerom, la stradã. Preþ negociabil. Relaþii la 0734.543.820


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 iunie 2013

Muncipiul Petroºani, polul distracþiei din Valea Jiului

P

etroºaniul a fost punctul zero al Vãii Jiului la sfârºitul sãptãmânii trecute, ediþia cu numãrul XII a fost una incendiarã, asta în ciuda vremii mohorâte ºi a ploii sâcâietoare. Sãrbãtoarea urbei a debutat cu competiþiile sportive, dar ºi cu alte manifestãri socio-culturale, însã punctul culminant a fost atins în timpul spectacolelor în aer liber din cele douã seri, respectiv vineri ºi sâmbãtã. Luiza ANDRONACHE

V

ineri, artiºti unul ºi unul

A fost nebunie la Petroºani la sfârºitul sãptãmânii trecute. Pe o vreme închisã, mohorâtã, oamenii au venit totuºi în faþa Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu unde au stat ore întregi la spectacolele pregãtite de municipalitate. Vineri seara show-ul a început în jurul orei 18:00 cu artiºtii locali ai Casei Studenþeºti de Culturã ºi nu numai, iar apoi, pe scenã au urcat greii muzicii populare, adicã Elena Meriºoreanu, Ionuþ Dolãnescu, Petricã Miulescu Irimicã, Claudia Ionaº ºi Angela Rusu. Seara a fost încheiatã cu CRBL, care i-a încântat ºi pe cei mai tineri dintre petroºenenii care au stat pânã la sfârºitul serii sã-l vadã, în ciuda ploii mãrunte.

S

spune cã suntem de aici. De altfel, noi suntem ºi studenþi ai Universitãþii din Petroºani, jucãm ºi fotbal aici, aºa cã suntem ca acasã. ªi, vãd cã oamenii sunt buni ºi de distracþie, am avut parte de un public minunat”, au declarat Andrei ºi Kamara. La câteva minute dupã trup AlbNegru, a urmat cea mai

de sunet. ªi, tensiunea în aer creºtea pe mãsurã ce treceau minutele. Anda Adam era aºteptatã de mii de fani. Ea ºi-a fãcut o apariþie spectaculoasã. Prestaþia ei a adus ºi mai mulþi spectacori în zona teatrului, iar show-ul fãcut de dansatori, plus recuzita ºi costumele, au alcãtuit un spectacol de nota 10.

titratã trupã rock din Valea Jiului, Harmony, care a încântat auditoriul cu o prestaþie 100% live, în ciuda problemelor tehnice

“Sunt extrem de fericitã sã fiu aici, aºa cum sunt de fiecare datã când vin în Valea Jiului. Am scris pânã ºi pe Facebook cã în aceastã searã ne vom distra la Petroºani ºi aºa s-a ºi întâmplat”, a declarat Anda Adam. Dupã circa 40 de minute, anunþul a fost în sfârºit fãcut. Trupa Hara, una din cele mai iubite din industria muzical româneascã, urma sã intre pe scenã. Membrii acestei trupe, profesioniºti în adevãratul sens al cuvântului, au creat o atmosferã aºa cum rar a mai fost la

âmbãtã, spectacol ºi artificii

Seara de sâmbãtã a fost una de-a dreptul explozivã. În jurul orei 19:00, dupã artiºtii locali, pe scenã au urcat bãieþii de la AlbNegru, adicã Andrei ºi Kamara, care au fãcut un spectacol e zile mari. La final, ei s-au declarat “de-ai casei”. “Venim atât de des în Valea Jiului încât putem

Petroºani pe o scenã în aer liber. Prestaþia, 100% live, a fost una de cea mai înaltã calitate, asta în ciuda problemelor pe care bãieþii leau avut la repetiþii cu sunetul. Fete din public au fost împãrþite în douã tabere. Pe de-o parte una îl avea ca favorit din trupã pe Flavius, solistul trupei, iar cealaltã pe Marius, violonistul care pe scena de la Petroºani, sâmbãtã seara, pur ºi simplu a trãit muzica. “Este o încântare sã venim în Valea Jiului. Am mai fost în celelalte oraºe în ultimul timp, însã în Petroºani nu am mai fost cred cã de vreo trei ani. Oamenii de aici ºtiu sã se distreze, nu

glumã”, ne-a declarat Flavius, solistul trupei Hara. Seara de sâmbãtã s-a încheiat cu un superb foc de artificii care a durat zeci de minute. Cerul aproape a plâns deasupra Petroºaniului, iar Dumnezeu a þinut cu petroºenenii, pentru cã în cele din urmã ploaia s-a oprit, iar spectacolul de pe cer a putut fi vãzut de toþi. Însã, pentru mulþi dintre cei care au luat parte la spectacol, distracþia nu s-a încheia. Oamenii au stat la terasele din zona centralã unde au mâncat mici ºi au bãut bere pânã aproape în zori.


2013 6 3