Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 388

Cronica Vãii Jiului Vineri, 14 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Valea Jiului activeazã în grupa de lucru ”resurse cãrbune” la CNR-CME

Spitalul din Vulcan ar putea rãmâne fãrã apã

A

r putea rãmâne, din nou, fãrã apã din cauza restanþelor.

>>> PAGINA A 3-A

Alertã în Staþiunea Parâng!

V

remea extrem de rea din masiv i-a determinat pe salvamontiºtii din Petroºani, care acþioneazã în Staþiunea Parâng, sã instituie permanenþa ºi sã-i opreascã pe turiºti în a se aventura pe trasee.

>>> PAGINA A 4-A

Ziua Eroilor comemoratã în Valea Jiului

C

imitirele în care sunt eroii din Valea Jiului au fost pline de oameni care au venit sã depunã o floare în ziua Înãlþãrii. A fost sãrbãtoare ºi la Vulcan ºi la Lupeni, dar ºi la Petroºani, acolo unde zeci de tineri, oameni politici ºi veterani ori vãduve ale veteranilor de rãzboi, au venit sã ia parte la ceremonie.

>>> PAGINILE 8-9

Ministrul Niþã a dat startul investiþiei de mediu de la SE Paroºeni

M

D

in luna mai, cinci personalitãþi ale Vãii Jiului fac parte din grupul de lucru secþiunea cãrbune-minerit din cadrul Consiliului Naþional Român al Comisiei Mondiale de Energie. Hotãrârea a fost luatã ca urmare a workshop-ului de la Petroºani, din luna aprilie. >>> PAGINA A 3-A

inistrul Delegat pentru Energie, Constantin Niþã a participat ieri, la deschiderea oficialã a lucrãrilor proiectului “Centrala Electricã Paroºeni”, investiþie ce cuprinde douã subproiecte de mediu.

>>> PAGINA A 11-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

D

in luna mai, cinci personalitãþi ale Vãii Jiului fac parte din grupul de lucru secþiunea cãrbune-minerit din cadrul Consiliului Naþional Român al Comisiei Mondiale de Energie. Hotãrârea a fost luatã ca urmare a work shop-ului de la Petroºani, din luna aprilie. Consiliul Naþional Român al Comisiei Mondiale de Energie (CNR-CME) are ca membri câteva personalitãþi ale Vãii Jiului, sau oameni implicaþi într-un fel sau altul în producerea ºi furnizarea energiei, dar aceºtia nici mãcar nu participau la dezbaterile din cadrul conferinþelor sau comisiilor de lucru, care aveau loc în vederea gãsirii soluþiilor ºi strategiilor în energia româneascã, corelate cu lumea. În urma workshopului, care a avut loc la

A

Valea Jiului activeazã în grupa de lucru ”resurse cãrbune” la CNR-CME

care a resurselor minerale ºi energetice ale þãrii. Din consiliu ar urma sã facã parte cei mai reprezentativi specialiºti din învãþãmântul superior, cercetare ºi producþie”.

Petroºani, în luna aprilie, cu scopul de a realiza o dezbatere ºtiintificã, cu participare reprezentativã, care sã nascã soluþii prin care mineritul sã contribuie la dezvoltarea durabilã a Romaniei ºi implicit sã salveze Valea Jiului, au luat naºtere o serie de concluzii optimiste. Un punct al acestor concluzii spune: ”Sã se înfiinþeze un ‘Consiliu ªtiinþific

Consultativ pe probleme de minerit ºi energie’ la nivel naþional, care sã funcþioneze pe lângã Ministerul Economiei, în competenþa cãruia sã intre discutarea problemelor strategice ale dezvoltãrii mineritului ºi energeticii ºi analiza proiectelor de legi ºi a hotãrârilor privind industriile minierã ºi energeticã. Consiliul va avea menirea de a contribui

la susþinerea ministerului în analiza ºi luarea deciziilor în marile probleme de valorifi-

ªi a venit luna mai, lunã în care au ºi fost numiþi în grupul de lucru minerit-energie specialiºti în domeniu, din Valea Jiului. Cinci persoane, de pe patru paliere de pregãtire ºi experienþã, au fost alese, respectiv Ioan Gâf Deac, Nicoale Iliaº, Valeriu Pleºea, Gheorghe

Spitalul din Vulcan ar putea rãmâne fãrã apã

r putea rãmâne, din nou, fãrã apã din cauza restanþelor. Este vorba despre spitalul din municipiul Vulcan care la ora actualã are datorii în valoare de peste 40.000 de lei, dar nici conducerea spitalului ºi nici administraþia localã de la Vulcan nu par a fi interesate în a-ºi respecta angajamentele deja fãcute cu cei de la SC ApaServ Valea Jiului.

”Spitalul din Vulcan are o facturã neplãtite de aproximativ 400-500 de milioane. Factura lor curentã este de 80 de milioane de lei pe lunã dar nu-ºi prea respecta angajamentele fãcute deºi am tot avut discuþii ºi cu conducerea spitalului dar ºi cu administraþia de la Vulcan” a declarat Florin Donisa director tehnic SC ApaServ Valea Jiului. În cazul în care

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

aceste datorii nu vor fi achitate spitalul risca sã rãmânã fãrã apã pentru cã aceasta mãsurã este ultima ºi cea mai drasticã în recuperarea acestei sume de bani. ”Noi încercãm sã ne recuperãm datoriile prin toate cãile posibile” a mai spus sursa citatã. În cazul spitalului de la

Actualitate 3 Chiril ºi Mircea Beldea. Astfel a fost acoperitã paleta guvern-învãþãmânt superior-cercetareproducþie, din cadrul grupului de lucru cãrbune minerit al Consiliului Naþional Român al Comitetului Mondial al Energiei, for unde iau naºtere strategiile energetice naþionale ºi soluþiile pentru fiecare sector energetic funcþie de resursã. În fapt, s-a reactivat acest grup de lucru necesar ministerului în luarea deciziilor. Vom vedea în viitor dacã ministeriabilii vor ºi þine seama de acest grup de lucru la nivel înalt. Ileana FIRÞULESCU

Vulcan reprezentanþii SC Apa Serv Valea Jiului spun nu este pentru prima datã când se afla în acesta situaþie, dar dacã nu îºi vor recupera sumele de bani restante pe care aceastã instituþie o are faþã de furnizorul de apã atunci singurul lucru pe care îl pot face este sã debranºeze spitalul de la reþeaua de apã. Monika BACIU


4 Actualitate

Alertã în Staþiunea Parâng!

V

remea extrem de rea din masiv i-a determinat pe salvamontiºtii din Petroºani, care acþioneazã în Staþiunea Parâng, sã instituie permanenþa ºi sã-i opreascã pe turiºti în a se aventura pe trasee. Ploaia torenþialã dar mai faptul cã ar putea fi loviþi de fulgere, sunt principalele pericole. Vremea în Staþiunea Parâng se schimbã de la o orã la alta ºi chiar dacã furtunile alterneazã cu perioade scurte de vreme însoritã, viaþa turiºtilor care ar vrea sã parcurgã trasee montane este în permanent pericol. Din acest motiv, salvatorii montani îi sfãtuiesc pe cei care urcã în staþiune sã rãmânã în

apropierea cabanelor. „Miercuri a fost dezastru în Parâng, a fost cel mai rãu. A plouat torenþial în reprize. Vreme foarte rea ºi rece, însã cel mai rãu a fost cã a fulgerat ºi trãsnit aproape încontinuu. De aceea îi sfãtuim pe turiºti sã evite deplasãrile pe traseele de creastã, pentru cã pot fi loviþi oricând de

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

fulger. Chiar dacã pleacã pe vreme bunã, în munte totul se poate schimba în câteva minute ºi pot fi prinºi de furtunã. Dacã mai sunt ºi pe creastã ºansele de a fi loviþi de trãsnet sunt extrem de mari”, a precizat Dumitru Bârlida, ºeful Formaþiunii Salvamont Petroºani. Masivul Parâng ca ºi întreaga Valea Jiului s-a aflat sub avertizare meteorologicã de vreme rea pânã ieri noapte-joi, însã chiar dacã a fost ridicat codul galben, în munte vremea continuã sã fie rea. Maximilian GÂNJU

Valea Jiului comparatã cu marile oraºe P

reþuri aproare la fel ca în anii trecuþi. Este vorba despre preþurile de pe piaþa imobiliarã care în acest an nu au prezentat o reducere substanþialã chiar dacã banii sunt din ce în ce mai puþini. Marea majoritate a locuinþelor care sunt scoase la vânzare au în continuare preþuri destul de mari pentru aceastã zonã, care din punct de vedere financiar este din ce în ce mai sãracã. În continuare cele mai bune oferte imobiliare sunt acelea de pe ”stâlpi”, unde se vede cu ochiul liber ca cei care le posteazã sunt oameni care au nevoie urgentã de bani ºi care

sunt dispuºi sã negocieze o sumã poate mai mare de bani din costul unei locuinþe faþã de cei de la agenþiile imobiliare care în continuare þin foarte mult la preþ. O altã categorie sunt aceia care chiar dacã nu mai locuiesc în Valea Jiului, dar deþin o locuinþã aici ºi îºi doresc sã o vândã, cred cã pot cere la fel de mulþi bani ca ºi într-un oraº mare asta din cauzã cã poate ne mai stând de mult timp în Vale au uitat cã aici situaþia financiarã nu mai este chiar roz. Un astfel de anunþ sunã în felul urmãtor ” vând apartament 2 camere, stil vagon, fãrã prea multe îmbunãtãþiri ºi fãrã cetrala termicã sau geamuri termopan”, pânã aici nimic ieºit din comun

dar sunând la numãrul de telefon care însoþea anunþul am aflat cu stupoare cã nici zona nu era foarte bunã iar preþul pentru acel apartament era de 25.000 de euro. Persoana care l-a scos la vânzare se mutase de ceva timp într-un oraº mare iar pentru preþul pe care îl cerea pe acea locuinþã s-a interesat la o agenþie imobiliarã din oraºul în care s-a mutat pentru cã aºa i s-a pãrut normal. În condiþiile în care banii sunt din ce în ce mai puþini atât aceºti vânzãtori, care se aºteaptã la o minune, cât ºi agenþiile imobiliare vor mai avea de aºteptat pânã sã batã palma cu vreun potenþial client. Monika BACIU

PROGRAM TV - Vineri, 14 iunie 2013 16:00 La zi - cu Adina Risipitu 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

Petrila, pãmânt al voievozilor Glad ºi Litovoi, aniverseazã 520 de ani de la naºterea oficialã

Î

n acest sfârºit de sãptãmânã, Petrila sãrbãtoreºte naºterea sa documentarã un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei cãtre cneazul român Mihail Cânde, datând din anul 1493, a moºiilor aflate pe teritoriul Petrilei…

Descoperã Valea Jiului, Petrila page, Info Petrila, Pagitur etc., sunt o parte de zecile de pagini web care vorbesc despre cel mai estic oraº al Vãii Jiului, pagini care s-au adãugat monografiilor ºi lucrãrilor istorice despre oraºul Petrila, despre naºterea lui dincolo de documente, apoi despre actul de naºtere – prima

atestare documentarã, evoluþia ºi zbaterea pe drumul cãtre azi. Firul roºu al vieþii localitãþii minereºti vine din negura timpului, din vremea când se închegau primele formaþiuni statale româneºti feudale. Voievodatul ce se întindea în Banat între Mureº ºi Dunãre, ajuns la apogeu sub voievodul Glad, sec. IX-X, cuprindea în teritoriul sãu ºi Valea Jiului. Ulterior, aceste pãmânturi au fãcut parte din voievodatul lui Litovoi care acoperea ambele versante ale Carpaþilor Meridionali, din þinutul Gorjului ºi pânã în þara Haþegului. Cel mai important document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei cãtre cneazul român Mihail Cânde, datând din anul 1493. Este scris în acest hrisov ca boierul Mihail Cânde stãpâneºte moºiile aflate pe teritoriul de azi al Petrilei Peterella, Maleia, lângã

Petroºani - Malee, Rotunda, lângã Petroºani sau dupã unii autori Lonea - Ratond, Câmpul lui Neag Nzakmezeu, Moriºoara, în Vulcan Marisovar. Chiar ºi mai înainte, în jurul anului 1493, regele Vladislav al Ungariei reînoieºte actul prin care o bunã parte a Vãii Jiului este recunoscutã ca fiind proprietatea lui Mihail Kendeffy Cândea - ºi a familiei

acestuia. În timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521), un hrisov traseazã graniþa, din vârf în vârf, pe cumpãna apelor, înscris în care apare menþionat un Cânde ca nemeº al Haþegului care a pus piatra de hotar împreunã cu boierii olteni. În perioada evului mediu, Valea Jiului nu avea o populaþie prea numeroasã, satele erau rare, rãsfirate pe cul-

mile dealurilor. Odatã cu întocmirea primului recensãmânt confesional în 1733 de cãtre Episcopul Micu Klein s-a consemnat existenþa în localitatea Petrila a unui preot ortodox, Dumitru, a unui preot grecocatolic, ªtefan ºi a unei biserici cu 48 familii de credincioºi, familii compuse în medie din 5 membri. Ulterior, în anul 1750, erau înregistraþi 300 de locuitori ºi o bisericã, iar în anul 1762 doi preoþi uniþi, 194 familii ortodoxe ºi douã biserici ortodoxe. Începând cu anul 1840 când fraþii Hoffman si Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine, care au pus bazele exploatãrii cãrbunelui, a început evoluþia industrialã a Petrilei, simultan cu întreaga Vale a Jiului. De la naºterea Petrilei, în documente, au trecut 520 de ani, iar edilii vor sãrbãtori aceastã vârstã în cadrul Zilelor oraºului Petrila, care au loc în acest sfârºit de sãptãmânã. Ileana FIRÞULESCU


6 Actualitate

Þ

ara lu’ Papurã Vodã! În fiecare zi, de la o lunã la alta, de la un Guvern la altul ºi de la ministru la ministru, în România se produc schimbãri subite, se dau legi absurde ºi se adoptã regulamente care nu au nimic de-a face cu realitatea ºi care duc în cele din urmã la distrugerea unor lucruri care pânã acum au funcþionat bine. Este ºi cazul traducãtorilor autorizaþi, cea mai mare parte din cadrul Asociaþiei Firmelor de Interpretariat ºi Traduceri din România, o breaslã care ar putea sã disparã în cel mult un an de zile. Conform unei informãri de presã emisã de un grup de iniþiativã format la nivel naþional, traducãtorii îºi aratã dezaprobarea faþã de noile reglementãri emise de cãtre Ministrul Justiþiei ºi protesteazã împotriva modului în care s-a fãcut modificarea articolelor 319 (alin. 1b, 5 ºi 6) ºi 320 din Subsecþiunea V – Efectuarea ºi

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

Breasla traducãtorilor din România ar putea dispãrea în urma adoptãrii unor reglementãri absurde

legalizarea traducerilor (art. 318–324) din Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici ºi a activitãþii notariale nr. 36/1995, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, adoptat prin Ordinul Ministrului Justiþiei nr. 1759/C din 24.05.2013. Se considerã cã acest lucru afecteazã în mod direct ºi negativ

viitorului unei întregi categorii profesionale. “Solicitãm pe aceastã cale Ministrului Justiþiei, Robert Cazanciuc, consultarea publicã a celor direct afectaþi, respectiv traducãtori ºi clienþi ai acestora, precum ºi revenirea asupra propunerii legislative care conþine dispoziþii de naturã sã afecteze semnificativ activitatea traducãtorilor autorizaþi, având în vedere argumente solide”, se aratã în comunicatul cu pricina.

T

raducãtor sau arhivar?

Actualele prevederi aprobate impun dublarea unor obligaþi prin faptul cã traducãtorii autorizaþi vor fi nevoiþi sã þinã o arhivã, nereglementatã legal, de altfel, registre cu evidenþa cererilor de la beneficiari, sã aplice ºtampile între paginile traducerii precum ºi între traducere ºi copia înscrisului dupã care s-a efectuat traducerea. De menþionat este faptul cã aceste

responsabilitãþi cãdeau pânã acum în sarcina notarilor, validând conformitatea acestora, fãrã beneficii directe pentru traducãtori ºi clienþii lor. Un alt argument este acela cã se produce o birocratizare suplimentarã inutilã, clientul fiind obligat sã completeze o cerere cãtre traducãtorul autorizat pentru orice traducere pe care o doreºte legalizatã. Efectele directe conduc la creºterea birocraþiei ºi a rãspunderii traducãtorilor (ºi asa destul de mare), fiind atât în defavoarea lor, cât ºi a clienþilor beneficiari care vor fi obligaþi sã plãteascã onorarii mai mari ºi sã se obiºnuiascã cu termene de predare mult mai lungi. Traducãtorul este obligat sã se ocupe de toate procedurile mai sus menþionate simultan cu efectuarea traducerilor sau sã angajeze personal suplimentar, ceea ce presupune o creºtere a costului serviciului prestat. Traducãtorul devine astfel un arhivar de cereri ºi traduceri, care oricum se regãsesc ºi în arhiva notarialã, un aplicator de ºtampile care trebuie sã efectueze în acelaºi timp ºi munca din care îºi câºtigã existenþa. Aplicarea noilor norme cuprinse în Subsecþiunea V - Efectuarea ºi legalizarea traducerilor este de naturã sã îngreuneze foarte mult sau chiar sã facã imposibilã activitatea traducãtorilor autorizaþi angajaþi, aceºtia nemaiavând posibilitatea sã efectueze traduceri legalizate, fiind astfel forþaþi de Regulamentul de punere în aplicare a

Legii 178/1997 pentru autorizarea ºi plata interpreþilor ºi traducãtorilor, sã lucreze independent.

L

a noi ca la nimeni

De asemenea, Ordinul Ministrului Justiþiei nr. 1759/C din 24.05.2013 impune menþionarea în scris a onorariului traducãtorului, precum ºi a documentelor prin care s-a încasat onorariul (de ex. facturã, chitanþã, O.P.), încãlcându-se astfel confidenþialitatea convenþionalã între traducãtor ºi client sau între traducãtor ºi firma de traduceri care l-a contractat. Acest aspect nu se aplicã în niciun stat civilizat ºi democratic unde prestatorii de servicii sunt liberi sã îºi stabileascã preþurile con-

form contractelor comerciale confidenþiale cu beneficiarii direcþi, fãrã sa fie obligaþi sã îºi afiºeze public preþurile.

Z

eci de firme închise, mii de ºomeri Având în vedere argumentele menþionate de breasla traducãtorilor, se considerã cã prin aplicarea noilor reglementãri, cea mai mare parte din soci-

etãþile de traducere plãtitoare de taxe la stat, impozite ºi contribuþii pentru salarii, îºi va înceta activitatea, ceea ce va duce la pierderea a mii de locuri de muncã, la ºomaj ºi la diminuarea considerabilã a activitãþii traducãtorilor autorizaþi care lucreazã în regim de colaborare. În acest caz, creºterea birocraþiei este evidentã, deoarece impune emiterea facturilor per act, conducând la o cumulare excesiva de documente contabile ºi o creºtere a tranzacþiilor bancare ºi în consecinþã ºi a comisioanelor, fiind necesarã emiterea mai multor facturi cu o valoare micã în loc de o singurã facturã pentru totalitatea lucrãrii. “În faþa acestor abuzuri, traducãtorii autorizaþi din zeci de oraºe din România s-au organizat în centre ºi au strâns semnãturi pentru împiedicarea intrãrii în vigoare a noilor prevederi, adresând petiþii cãtre

Ministrul Justiþiei ºi Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupþiei ºi pentru petiþii a Camerei Deputaþilor”, mai declarã iniþiatorii unei miºcãri de protest care pe zi ce trece capãtã o amploare tot mai mare. ªi în judeþul Hunedoara ºi Valea Jiului, implicit, sunt firme care încep deja sã adere la aceastã iniþiativã. Luiza ANDRONACHE


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

L

23 de ani de la înfiinþarea sindicatelor miniere

iga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului a împlinit 23 de ani de existenþã. Au fost 2 decenii + 3 ani în care miºcarea sindicalã, la fel ca ºi numãrul angajaþilor Companiei Naþionale a Huilei, a cunoscut doar coborâºuri. În plus, aceastã perioadã a adus ºi celebrele mineriade, care au pus pe jar, nu numai, România. “Apogeul” acestora a fost înregistrat la mijlocul lunii iunie a anului 1990, cu ocazia “mineriadei” cu numãrul 2. Anterior acesteia, cu sau fãrã sindicate sau lideri sindicali, minerii din Valea Jiului au „vizitat” pentru prima datã (în epoca postdecembristã ºi în masã) Capitala, în data de 18 februarie 1990. Aceasta a fost prima mineriadã din istorie ºi a pornit în vederea apãrãrii instituþiilor statului. Vorba vine! Apropo, primul sindicat liber din Vale a fost înfiinþat de o femeie! Ileana Bodea, astãzi ºeful Serviciului Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani, a fost cea care chiar în decembrie 1989 a pus bazele primului sindicat adevãrat, la Mina

Livezeni, acolo unde activa pe atunci! Dar aceasta este o cu totul alã poveste... Primul preºedinte al nou înfiinþatei structuri sindicale (24 martie 1990, Petroºani), a fost Miron Cozma, un tânãr subinginer de la Mina Lonea. Tânãr, dar hotãrât, pentru cã imediat dupã instalare acesta a coordonat o grevã generalã. Acelaºi an 1990 a adus ºi cel mai trist moment din întreaga miºcare sindicalã a Vãii Jiului. Este vorba

despre “Iunie 1990”, atunci când a fost luatã cu asalt Capitala. La chemarea ºi îndemnul lui Ion Ilici Iliescu, s-a derulat o nouã ediþie a mineriadelor, în perioada 13-15 iunie. Violenþele de stradã, la care nu au luat parte numai minerii din Valea Jiului, ci ºi multe alte categorii de „oameni ai

muncii”, astãzi uitaþi de istoriografie, au fost apreciate pozitiv de Ion Iliescu care le-a mulþumit „din inimã” tuturor celor care au participat la o nouã înãbuºire a dorinþelor de libertate ºi indepen-

denþã a poporului român. Din pãcate, în istorie, au rãmas înfieraþi doar ortacii din Vale, cei consideraþi principalii vinovaþi pentru atrocitãþile comandate de cãtre urmaºii de ieri ºi de azi ai celor care s-au considerat „comuniºti”. Cu aceeaºi ocazie, minerii s-au transformat în principala masã de

Vrea sã scape de executarea silitã

Miron Cozma vrea sã îºi anuleze în instanþã datoria cãtre CFR

O

bligat de instanþa de judecatã sã achite aproximativ 200.000 de lei cãtre SNCFR, Miron Cozma vrea cu tot dinadinsul sã scape de exeutarea silitã. Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, se judecã, de ani de zile, pentru o sumã de aproximativ 200.000 de lei pe care ar trebui sã o achite cãtre Societatea Naþionalã a Cãilor Ferate Române. Suma reprezintã contravaloarea distrugerilor calculate din timpul mineriadelor. În urmã cu aproximativ doi ani, Judecatoria Buftea a admis cererea de executare silitã împotriva fostului lider al minerilor din Valea Jiului, care a fost obligat sã achite suma calculatã ca despãgubiri. Asta pe lângã faptul cã, în penal, Cozma a

fãcut zece ani de închisoare pentru mineriade. Oricum, ºansele ca SNCFR sã primeascã vreun leu din aceastã sumã sunt infime. Miron Cozma a contestat decizia de executare, la Tribunalul Bucureºti.

Cauza mai are de aºteptat, în condiþiile în acre m,agistraþii au stabilit primul termen de judecatã pentru data de 14 ianuarie 2014! Miron Cozma a fost eliberat din penitenciar în decembrie 2007, dupã ce a ispãºit zece ani de închisoare pentru subminarea puterii de stat. Cozma a fost condamnat la ºapte ani ºi 11 luni închisoare pentru mineriada din 1991, ºi zece ani de închisoare, pentru mineriada de la Costeºti, din februarie 1999, dar în decembrie 2005 Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a decis contopirea pedepselor. De asemenea, lui Miron Cozma i-a fost impusã, pentru o perioadã de cinci ani, interdicþia de a intra în Bucureºti ºi Petroºani, ca mãsurã complementarã pentru mineriada din septembrie 1991. Car men COSMAN

manevrã, adicã armatã, a lui 3I, omul care a îngropat revoluþia ºi viitorul României.În acelaºi an, în data de 25 septembrie, minerii s-au întors în Bucureºti, ocazie cu care l-au

„demis” pe prim-ministrul Petre Roman. Epoca Miron Cozma a adus noi ºi noi frãmântãri sindicale ºi sociale, apogeul acestora reprezentându-l mineriadele, un cuvânt nou, învãþat repede de toþi românii. Ultima acþiune condusã de cãtre „Luceafãrul

Huilei” a fost celebra „hãlãduialã” spre Capitalã din anul 1999, epilogul acesteia fiind înregistrat odatã cu încheierea celebrei „Pãci de la Cozia”. De altfel, pentru acþiunile sale, mirobolantul „Luceafãr al Huilei” a încasat ºi câþiva ani de puºcãrie... Cel de-al doilea ºef sindical care a ocupat fotoliul de lider maxim al LSMVJ a fost Vasile Ioan Savu, omul care a adus liniºtea pe toate planurile ºi care a fost instalat în funcþie în august 2001. Din septembrie 2004, cel care coordoneazã activitatea a ceea ce a mai rãmas din LSMVJ, care mai are doar câteva mii de membri, comparativ cu cei aproape 40.000 din anul înfiinþãrii, este Zoltan Lacataº, venit de la Mina Uricani. Mir cea NISTOR


8 Actualitate

Ziua Eroilor comemoratã în Valea Jiului C

imitirele în care sunt eroii din Valea Jiului au fost pline de oameni care au venit sã depunã o floare în ziua Înãlþãrii. A fost sãrbãtoare ºi la Vulcan ºi la Lupeni, dar ºi la Petroºani, acolo unde zeci de tineri, oameni politici ºi veterani ori vãduve ale veteranilor de rãzboi, au venit sã ia parte la ceremonie. Ceremoniile au început la ora 12:00, iar în fiecare cimitir a fost oficiatã o slujbã de pomenire a eroilor care cândva s-au jertifit pentru ceea ce înseamnã azi România. Diana MITRACHE Monika BACIU La Petroºani, ceremonialul religios a fost oficiat de un sobor de preoþi, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi a adus un pios omagiu celor care nu mai sunt printre noi, în timp ce celor ce au luat parte la ceremonie le-a urat multã sãnãtate. „Suntem azi aici, împreunã pentru a celebra o zi sfântã pentru noi, românii ºi deopotrivã pentru creºtini. E o zi specialã, în sensul în care îi cinstim pe veteranii de rãzboi. Cred cã este de datoria noastrã ca, în fiecare an, cel puþin o datã, în acestã zi sfântã sã ne aducem aminte ºi sã îi cinstim pe cei care s-au jertfit pentru noi, care au luptat în rãzboi pentru generaþiile urmãtoare. Din pãcate, vremea nu ne iartã ºi, în fiecare an, cei

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

ºi vã mulþumesc”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul munipiului Petroºani, în deschiderea ceremonialului de depuneri a coroanelor de flori. Reprezentanþii partidelor politice, ai unitãþilor militare ºi cadrele militare în rezervã, precum ºi reprezentanþii celor mai importante instituþii ale Vãii Jiului ºi-au trimis delegaþii în toate cimitirele în care s-a þinut aceast eveniment ºi au depus coroane de flori.

A

mintiri ale veteranilor de rãzboi Domnica Ileºoi are 85 de ani ºi a trecut prin cel De Al Doilea Rãzboi pe care îi sãrbãtorim azi sunt tot mai puþini. De aceea trebuie sã îi apreciem pe cei care mai sunt lângã noi ºi sã ne bucurãm de sfaturile lor, de experienþa ºi exemplul lor de viaþã. Ei sunt oamenii care au avut cele mai mari greutãþi de-a lungul vieþii. Nici azi nu e uºor, într-o lume în care regulile nu mai sunt cele ce ar fi fost normal sã fie,

Mondial. Dupã 70 de ani, aceasta îºi aminteºte ca ºi cum s-ar fi întâmplat ieri ce s-a petrecut atunci. Avea doar 16 ani ºi a supravieþuit acelor timpuri grele. ”Am lucrat la un spital cu domnul colonel Enea Olteanu. Spitalul a fost de la Vatra Dornei la Cãlimãneºti. Am cãlãtorit douã sãptãmâni cu trenul pânã am ajuns la Cãlimãneºti. Tot timpul dormeam noaptea ºi trenul se plimbã ºi noi credeam cã am ajuns la destinaþie dar el de fapt era în aceeaºi localitate. Am ajuns la Cãlimãneºti dupã douã sãptãmâni, era la sfârºitul lunii martie, în anul 1943 ºi acolo un om ne-a luat acasã la el ºi ne-am

principiile nu mai sunt respectate, dar aceºti oameni care au trecut prin rãzboi ºi au fãcut sacrificii supreme sunt pentru noi un imblod ºi un exemplu cã viaþa merge înainte. Cu ajutorul lui Dumnezeu suntem prezenþi aici

jos”, povesteºte Domnica Ileºoi, veteran de rãzboi. Domnica Ileºoi a ajuns în Valea Jiului dupã terminarea rãzboiului, unde s-a ºi cãsãtorit. Se spune cã cine bea apã din Valea Jiului aici rãmâne ºi aºa a fost ºi cazul femeii de 85 de ani. Odatã cu venirea rãzboiului, femeia a fost despãrþitã de rude, suflete despãrþite între Rusia ºi România. ”Dupã ce au trecut toate eu am terminat ºcoala sanitarã, am venit în Vale cu soþul meu care a terminat facultatea aici ºi aºa ne-am echilibrat pe parcurs. În timpul rãzboiului aveam încãlzit la o sobã cu paie ºi ne-a dat o zeamã care ne-a încãlzit. A doua zi ne-au dus la o clãdire din Cãlimãneºti care ºi acum este ºi acolo am muncit aproape patru sãptãmâni pânã am pus spitalul la punct. Exact când sã aparã rãniþii a sunat alarma de rãzboi care ne-a speriat foarte tare. Au venit primii rãniþi care erau desculþi, morþi de foame, plini de pãduchi

Lacrimi ºi flori la mormântul eroului de la Biserica Sãlãtruc din Petroºani

Z

iua Eroilor, sãrbãtoritã de copii. Elevii ªcolii Generale numãrul 7 din Petroºani au adus un omagiu celor cãzuþi pe frontul de luptã în timpul celui de Al Doilea Rãzboi Mondial. Aceºtia s-au aflat la Biserica Sfântul Gheorghe din Petroºani unde au realizat un program festiv pentru o zi mãreaþã care a rãmas în istoria poporului român. Monika BACIU Dupã ce au închinat cântece pentru cei ce ºi-au jetfit viaþa pentru patrie, copiii au depus câte o floare la mormântul eroilor. Pentru copii aceastã zi are o semnificaþie deosebitã. ”Ziua Eroilor înseamnã o adevãratã sãrbãtoare. Þinem o sãrbãtoare în care închinãm versuri pentru eroii noºtrii. Eroii au fãcut aceastã þarã fru-

moasã, ne-au ajutat, au luptat pentru þara noastrã. Noi am vrea sã ne pãstrãm tara, sã nu vindem aceastã þarã frumoasã pentru cã vor mai fi ºi urmaºi care vor mai vrea sã trãiascã aici. Pentru dragii noºtrii eroi care au luptat pentru þara noastrã am venit”, spun copiii care au depus flori la monumentul eroului de la Biserica din Sãlãtruc. Alãturi de cei mici au fost

ºi cadrele didactice care cu tristeþe spun cã sacrificiul înaintaºilor noºtrii nu a fost demn pentru ceea ce se întâmplã în prezent. ”Motivul este o sãrbãtorire dublã a zilei de azi, Înãlþarea Domnului la Ceruri eveniment pe care îl cunosc ºi de

la religie ºi din tot ce facem noi în ºcoalã ºi Ziua Eroilor. ªi la Biserica Sfântã Varvara a fost o slujbã ºi s-a cântat Imnul Minerilor ºi cinstim tot ce înseamnã eroi. Bãtrânii au luptat ca noi sã avem aceastã þarã minunatã dar nu sã o vindem aºa cum au fãcut toþi

dupã revoluþie. Mã doare sufletul de aceastã þarã care ajunge în halul ãsta ºi de aceºti copii pe care îi învãþ cu toatã inima sã stea în România ºi sã cinsteascã acest pãmânt pentru cã el ne dã materia primã pe care putem sã o prelucrãm la oraº. Sã aibã locuri de muncã sã nu fie slugi pe pãmântul lor în þara noastrã care pânã la urmã nu va mai fi þara noastrã”, Cu lacrimi în ochi ºi cu o tristeþe nemãrginitã, la evenimentul închinat în memoria eroilor a participat ºi tanti Ioana Privoian care spune cã în timpul rãzboiului ºi-a pierdut tatãl, pe care nici nu a apucat sã îl

16 ani ºi m-am dus ca voluntar, nu a fost greu pentru cã eram obiºnuitã cu munca pentru cã mama mea a fãcut deosebire. Ca sã fac o ºcoalã mergeam 25 de kilometri cu desaga în spate. Am pierdut totul pentru cã tata era pe front ºi ruºii ne-au despãrþit toate rudele”, mai spune femeia. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, a recompensat veteranii de rãzboi, puþini la numãr în Petroºani. ”Doamna este foarte bine ºi plinã de viaþã. Astãzi ne-am întâlnit cu ocazia Zilei Veteranilor de Rãzboi. Doamna a primit din partea noastrã o diplomã de excelenþã. A fost prima datã când ne-am întâlnit ºi am rãmas impresionat de greutãþile

care se tot întrebau pentru ce au luptat pentru cã pierduserã ºi Basarabia. Acum la vârsta asta mã gândesc pentru ce am luptat pentru cã nu am avut decât daune de rãzboi, vãduve ºi copii sãraci. Dupã un an ne-am întors acasã cu niºte trenuri groaznice, la Mãrãºeºti ne-au dat

cunoascã. ”Totdeauna ne petrecem ziua de azi, de 50 de ani, aici ºi recunoaºtem cã s-au sacrificat pentru þara noastrã ºi ne rugãm la Dumnezeu sã-i ierte ºi sã-i odihneascã. Moºul meu a plecat ºi nu a mai venit acasã. Aºa ºtim de la pãrinþi pentru cã noi nu eram pe lume atunci”, spune tanti Ioana Privoian înecându-se în lacrimi. Biserica a stabilit ca, de Înãlþare, sã fie prãznuiþi toþi Eroii neamului românesc “din toate timpurile ºi din toate locurile, cãzuþi pe câmpurile de luptã, în lagãre ºi în închisori pentru apãrarea patriei ºi a credinþei strãmoºeºti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea ºi demnitatea noastrã”, aºa cum sunt ei pomeniþi în slujbe.

prin care a trecut. Au fost aici patru persoane, doi domni care au 93 de ani ºi mai este unul de 97 de ani care nu a putut sã vinã aici”, a precizat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. La nivelul judeþului Hunedoara 404 persoane au fost încadrate în categoria veteranilor de

rãzboi. Toþi aceºti oameni bravi vor primi din partea Consiliului Judeþean Hunedoara distincþia de cãtãþeni de onoare ºi o sumã de 200 de lei drept mulþumire pentru actele de vitejie. Dintre cei peste 400 de veterani de rãzboi, 44 sunt în Valea Jiului.


8 Actualitate

Ziua Eroilor comemoratã în Valea Jiului C

imitirele în care sunt eroii din Valea Jiului au fost pline de oameni care au venit sã depunã o floare în ziua Înãlþãrii. A fost sãrbãtoare ºi la Vulcan ºi la Lupeni, dar ºi la Petroºani, acolo unde zeci de tineri, oameni politici ºi veterani ori vãduve ale veteranilor de rãzboi, au venit sã ia parte la ceremonie. Ceremoniile au început la ora 12:00, iar în fiecare cimitir a fost oficiatã o slujbã de pomenire a eroilor care cândva s-au jertifit pentru ceea ce înseamnã azi România. Diana MITRACHE Monika BACIU La Petroºani, ceremonialul religios a fost oficiat de un sobor de preoþi, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi a adus un pios omagiu celor care nu mai sunt printre noi, în timp ce celor ce au luat parte la ceremonie le-a urat multã sãnãtate. „Suntem azi aici, împreunã pentru a celebra o zi sfântã pentru noi, românii ºi deopotrivã pentru creºtini. E o zi specialã, în sensul în care îi cinstim pe veteranii de rãzboi. Cred cã este de datoria noastrã ca, în fiecare an, cel puþin o datã, în acestã zi sfântã sã ne aducem aminte ºi sã îi cinstim pe cei care s-au jertfit pentru noi, care au luptat în rãzboi pentru generaþiile urmãtoare. Din pãcate, vremea nu ne iartã ºi, în fiecare an, cei

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

ºi vã mulþumesc”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul munipiului Petroºani, în deschiderea ceremonialului de depuneri a coroanelor de flori. Reprezentanþii partidelor politice, ai unitãþilor militare ºi cadrele militare în rezervã, precum ºi reprezentanþii celor mai importante instituþii ale Vãii Jiului ºi-au trimis delegaþii în toate cimitirele în care s-a þinut aceast eveniment ºi au depus coroane de flori.

A

mintiri ale veteranilor de rãzboi Domnica Ileºoi are 85 de ani ºi a trecut prin cel De Al Doilea Rãzboi pe care îi sãrbãtorim azi sunt tot mai puþini. De aceea trebuie sã îi apreciem pe cei care mai sunt lângã noi ºi sã ne bucurãm de sfaturile lor, de experienþa ºi exemplul lor de viaþã. Ei sunt oamenii care au avut cele mai mari greutãþi de-a lungul vieþii. Nici azi nu e uºor, într-o lume în care regulile nu mai sunt cele ce ar fi fost normal sã fie,

Mondial. Dupã 70 de ani, aceasta îºi aminteºte ca ºi cum s-ar fi întâmplat ieri ce s-a petrecut atunci. Avea doar 16 ani ºi a supravieþuit acelor timpuri grele. ”Am lucrat la un spital cu domnul colonel Enea Olteanu. Spitalul a fost de la Vatra Dornei la Cãlimãneºti. Am cãlãtorit douã sãptãmâni cu trenul pânã am ajuns la Cãlimãneºti. Tot timpul dormeam noaptea ºi trenul se plimbã ºi noi credeam cã am ajuns la destinaþie dar el de fapt era în aceeaºi localitate. Am ajuns la Cãlimãneºti dupã douã sãptãmâni, era la sfârºitul lunii martie, în anul 1943 ºi acolo un om ne-a luat acasã la el ºi ne-am

principiile nu mai sunt respectate, dar aceºti oameni care au trecut prin rãzboi ºi au fãcut sacrificii supreme sunt pentru noi un imblod ºi un exemplu cã viaþa merge înainte. Cu ajutorul lui Dumnezeu suntem prezenþi aici

jos”, povesteºte Domnica Ileºoi, veteran de rãzboi. Domnica Ileºoi a ajuns în Valea Jiului dupã terminarea rãzboiului, unde s-a ºi cãsãtorit. Se spune cã cine bea apã din Valea Jiului aici rãmâne ºi aºa a fost ºi cazul femeii de 85 de ani. Odatã cu venirea rãzboiului, femeia a fost despãrþitã de rude, suflete despãrþite între Rusia ºi România. ”Dupã ce au trecut toate eu am terminat ºcoala sanitarã, am venit în Vale cu soþul meu care a terminat facultatea aici ºi aºa ne-am echilibrat pe parcurs. În timpul rãzboiului aveam încãlzit la o sobã cu paie ºi ne-a dat o zeamã care ne-a încãlzit. A doua zi ne-au dus la o clãdire din Cãlimãneºti care ºi acum este ºi acolo am muncit aproape patru sãptãmâni pânã am pus spitalul la punct. Exact când sã aparã rãniþii a sunat alarma de rãzboi care ne-a speriat foarte tare. Au venit primii rãniþi care erau desculþi, morþi de foame, plini de pãduchi

Lacrimi ºi flori la mormântul eroului de la Biserica Sãlãtruc din Petroºani

Z

iua Eroilor, sãrbãtoritã de copii. Elevii ªcolii Generale numãrul 7 din Petroºani au adus un omagiu celor cãzuþi pe frontul de luptã în timpul celui de Al Doilea Rãzboi Mondial. Aceºtia s-au aflat la Biserica Sfântul Gheorghe din Petroºani unde au realizat un program festiv pentru o zi mãreaþã care a rãmas în istoria poporului român. Monika BACIU Dupã ce au închinat cântece pentru cei ce ºi-au jetfit viaþa pentru patrie, copiii au depus câte o floare la mormântul eroilor. Pentru copii aceastã zi are o semnificaþie deosebitã. ”Ziua Eroilor înseamnã o adevãratã sãrbãtoare. Þinem o sãrbãtoare în care închinãm versuri pentru eroii noºtrii. Eroii au fãcut aceastã þarã fru-

moasã, ne-au ajutat, au luptat pentru þara noastrã. Noi am vrea sã ne pãstrãm tara, sã nu vindem aceastã þarã frumoasã pentru cã vor mai fi ºi urmaºi care vor mai vrea sã trãiascã aici. Pentru dragii noºtrii eroi care au luptat pentru þara noastrã am venit”, spun copiii care au depus flori la monumentul eroului de la Biserica din Sãlãtruc. Alãturi de cei mici au fost

ºi cadrele didactice care cu tristeþe spun cã sacrificiul înaintaºilor noºtrii nu a fost demn pentru ceea ce se întâmplã în prezent. ”Motivul este o sãrbãtorire dublã a zilei de azi, Înãlþarea Domnului la Ceruri eveniment pe care îl cunosc ºi de

la religie ºi din tot ce facem noi în ºcoalã ºi Ziua Eroilor. ªi la Biserica Sfântã Varvara a fost o slujbã ºi s-a cântat Imnul Minerilor ºi cinstim tot ce înseamnã eroi. Bãtrânii au luptat ca noi sã avem aceastã þarã minunatã dar nu sã o vindem aºa cum au fãcut toþi

dupã revoluþie. Mã doare sufletul de aceastã þarã care ajunge în halul ãsta ºi de aceºti copii pe care îi învãþ cu toatã inima sã stea în România ºi sã cinsteascã acest pãmânt pentru cã el ne dã materia primã pe care putem sã o prelucrãm la oraº. Sã aibã locuri de muncã sã nu fie slugi pe pãmântul lor în þara noastrã care pânã la urmã nu va mai fi þara noastrã”, Cu lacrimi în ochi ºi cu o tristeþe nemãrginitã, la evenimentul închinat în memoria eroilor a participat ºi tanti Ioana Privoian care spune cã în timpul rãzboiului ºi-a pierdut tatãl, pe care nici nu a apucat sã îl

16 ani ºi m-am dus ca voluntar, nu a fost greu pentru cã eram obiºnuitã cu munca pentru cã mama mea a fãcut deosebire. Ca sã fac o ºcoalã mergeam 25 de kilometri cu desaga în spate. Am pierdut totul pentru cã tata era pe front ºi ruºii ne-au despãrþit toate rudele”, mai spune femeia. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, a recompensat veteranii de rãzboi, puþini la numãr în Petroºani. ”Doamna este foarte bine ºi plinã de viaþã. Astãzi ne-am întâlnit cu ocazia Zilei Veteranilor de Rãzboi. Doamna a primit din partea noastrã o diplomã de excelenþã. A fost prima datã când ne-am întâlnit ºi am rãmas impresionat de greutãþile

care se tot întrebau pentru ce au luptat pentru cã pierduserã ºi Basarabia. Acum la vârsta asta mã gândesc pentru ce am luptat pentru cã nu am avut decât daune de rãzboi, vãduve ºi copii sãraci. Dupã un an ne-am întors acasã cu niºte trenuri groaznice, la Mãrãºeºti ne-au dat

cunoascã. ”Totdeauna ne petrecem ziua de azi, de 50 de ani, aici ºi recunoaºtem cã s-au sacrificat pentru þara noastrã ºi ne rugãm la Dumnezeu sã-i ierte ºi sã-i odihneascã. Moºul meu a plecat ºi nu a mai venit acasã. Aºa ºtim de la pãrinþi pentru cã noi nu eram pe lume atunci”, spune tanti Ioana Privoian înecându-se în lacrimi. Biserica a stabilit ca, de Înãlþare, sã fie prãznuiþi toþi Eroii neamului românesc “din toate timpurile ºi din toate locurile, cãzuþi pe câmpurile de luptã, în lagãre ºi în închisori pentru apãrarea patriei ºi a credinþei strãmoºeºti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea ºi demnitatea noastrã”, aºa cum sunt ei pomeniþi în slujbe.

prin care a trecut. Au fost aici patru persoane, doi domni care au 93 de ani ºi mai este unul de 97 de ani care nu a putut sã vinã aici”, a precizat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. La nivelul judeþului Hunedoara 404 persoane au fost încadrate în categoria veteranilor de

rãzboi. Toþi aceºti oameni bravi vor primi din partea Consiliului Judeþean Hunedoara distincþia de cãtãþeni de onoare ºi o sumã de 200 de lei drept mulþumire pentru actele de vitejie. Dintre cei peste 400 de veterani de rãzboi, 44 sunt în Valea Jiului.


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

A trecut mai mult de un an ºi vinovatul n-a fost prins F apta s-a petrecut în 2012 ºi nici pânã acum n-au fost prinºi autorii care au distrus autoturismul unui fost director din Primãria Petroºani. Atacul de tip mafiot a avut scopul de a-l intimida pe directorul municipalitãþii.

Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat Petroºani, Lucian Dragomir. Deºi ar fi existat martori, dosarul penal a rãmas cu

În februarie 2012, persoane necunoscute, ziua în amiaza mare, au tãbãrât pe autoturismul directorului executiv al Serviciului

autor necunoscut chiar dacã a trecut mai bine de un an de zile de la comiterea faptei. Totodatã, cel puþin în prima fazã a anchetei, poliþiºtii au concluzionat cã gemurile maºinii au fost sparte cu o piatrã, deºi se vorbea de indivizi înarmaþi cu bâte care ar fi coborât dintr-o maºinã au spart geamurile ºi apoi s-au fãcut nevãzuþi. Autoturismul devastat este un Audi A6, fabricat în 2006, care anterior a aparþinut unui procuror al

Zeci de intoxicaþi cu ciuperci

S

pitalele din judeþul Hunedoara sunt pline cu persoane intoxicate cu ciuperci. Potrivit unui comunicat al Direcþiei de Sãnãtate Publicã, în ultimele 24 de ore nu mai puþin de 28 de persoane au ajuns la spitalele de pe raza judeþului Hunedoara, în timp ce alte 45 de persoane au fost deja la medici. Marius MITRACHE

În acest context medicii atrag atenþia populaþiei asupra riscului la care se expun persoanele care consumã ciuperci culese din mediul natural sau cumpãrate de la persoane particulare.

Deva, 2 Hunedoara), iar în ultimele 24 de ore au mai fost raportate încã 28 de cazuri (13 Petroºani, 7

“Din pãcate în judeþul Hunedoara au fost raportate de cãtre serviciile de urgenþã ale spitalelor din judeþ un numãr mare de intoxicaþii accidentale cu ciuperci, astfel la sfârºitul sãptãmânii trecute au fost raportate 45 de cazuri (30 Petroºani, 5 Vulcan, 4 Orãºtie, 4 Vulcan, 1 Lupeni, 2 Haþeg, 2 Hunedoara), declarã Cecilia Birãu director executiv DSP Hunedoara. Intoxicaþiile cu ciuperci reprezintã o problemã medicalã importantã din cauza frecvenþei crescute a acestora în acest sezon bogat în precipitaþii care favorizeazã dezvoltarea ciupercilor spontane, cât ºi din

Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Astfel, s-a luat în calcul chiar ºi posibilitatea ca þinta sã fi fost tocmai procurorul, însã ipoteza nu s-a confir-

cauza gravitãþii acestor îmbolnãviri. Ele constituie una dintre marile urgenþe medicale, deoarece reprezintã o treime din intoxicaþiile care se soldeazã cu deces atât la adulþi, cât ºi la copii. Având în vedere cã este posibilã o evoluþie gravã, uneori letalã a bolii, intoxicaþia cu ciuperci otrãvitoare trebuie consideratã o urgenþã medicalã majorã, fiind obligatorie apelarea numãrului de urgenþã 112 ºi prezentarea imediatã într-un serviciu medical de urgenþã. Ciupercile reprezintã o sursã importantã de proteine vegetale, vitamine ºi minerale, sunt sãrace în lipide deci recomandate în regimurile hipocalorice, dar ele trebuie sã fie cumpãrate din unitãþi de tip alimentar care asigurã existenþa certificatelor de calitate împiedicând astfel apariþia simtomelor de intoxicaþie.

mat. Þinta a fost chiar ºeful SPADPP, iar acþiunea a avut rolul de a-l intimida. Paguba cu reparaþia maºinii s-a ridicat la circa 5 mii de lei. Maximilian GÂNJU

Moloz aruncat în pubelele de gunoi egeaba au investit autoritãþile D din Valea Jiului milioane de euro în selectarea deºeurilor, pentru cã metehnele oamenilor nu pot fi ºterse, iar containerele sunt pline de deseuri provenite din construcþii.

Aºa se face cã nu mai existã cartier din Petroºani, fãrã un morman de moloz ºi gunoi în faþa sa, provenit de la locatarii care îºi reamenajeazã locuinþele. Aceºtia sunt obligaþi sã încheie un contract cu firma localã de gospodãrie pentru a scãpa de deºeuri, dar cum este crizã, preferã sã le arunce la lãsarea întunericului la container sau chiar la uºa blocului. Majoritatea care procedeazã aºa sunt încurajaþi de faotul cã nu are cine sã-i prindã. Sancþiunile, dacã ar fi aplicate de cei abilitaºi de cãtre municipalitate, sunt considerabile ºi menite sã-i descurajeze pe cei care încalcã legea. Numai cã, de cele mai multe ori rãspunsul edililor este cã „nu-i poate prinde pe cei care aruncã” ºi în consecinþã nu au pe cine sancþiona. Maximilian GÂNJU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

Ministrul Niþã a dat startul investiþiei de mediu de la SE Paroºeni M

inistrul Delegat pentru Energie, Constantin Niþã a participat ieri, la deschiderea oficialã a lucrãrilor proiectului “Centrala Electricã Paroºeni”, investiþie ce cuprinde douã subproiecte de mediu: “Instalaþia de desulfurare a gazelor de ardere” ºi ,,Schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii”.

Însoþit de prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, de directorul CEH, Daniel Andronache, de directorul SNH Nicolae Drãgoi, de directorul SE Paroºeni Doru Viºan, respectiv senatorul Cosmin Nicula ºi deputatul Cristian Resmeriþã, ministrul Constantin Niþã a vizitat locul unde va fi noua

investiþie, dar ºi uzina electricã, dupã care întreaga delegaþie au discutat mai multe zeci de minute importanþa majorã a acestui proiect. Valoarea totalã a investiþiei este de 65.300.000 Euro, din care credit bancar de la BEI 32.650.000 euro, ºi subîmprumut MFP provenit din instrumente de datorie

M

inisterul Mediului ºi Schimbãrilor climatice organizeazã astãzi, 14 iunie 2013, în localitatea Geoagiu, judeþul Hunedoara, un seminar de informare ºi educare a cetãþenilor în direcþia conºtientizãrii impactului major pe care îl are poluarea cu nutrienþi asupra sãnãtãþii ºi calitãþii vieþii. Evenimentul va avea loc la sediul primãriei incepand cu orele 10.00, iar prin aceste acþiuni, organizatorii doresc îmbunãtãþirea practicilor ºi comportamentelor individuale, de familie ºi

publicã de 32.650.000 lei. Durata de execuþie a lucrãrilor este de 31 de luni de la data intrãrii în efectivitate a contractului de execuþie (12.12.2012). Data estimatã de punere în funcþie este la 15.07.2015. Lucrãrile aferente instalaþiei de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii de

ºlam dens vor începe dupã obþinerea celui de-al doilea împrumut care sã asigure finanþarea integralã a Contractului Comercial. “Iatã, cã facem, astãzi, acest lucru, iar jumãtate din bani vin de la Ministerul Finanþelor, în timp ce, cealaltã jumãtate provine dintr-un credit de la BEI pe care îl vom plãti din profit. În toamnã vrem sã facem acelaºi lucru ºi cum partenerii de la Mintia ºi în câþiva ani Complexul Energetic Hunedoara va avea tot ce îi trebuie, inclusiv modernizarea celor patru unitãþi miniere, pânã la sfârºitul anului 2014. Asta presupune realizarea de energie electricã ºi vânzarea ei la un preþ competitiv pe piaþã”, a declarat ministrul Constantin Niþã. Realizarea lucrãrilor proiectului ,,Centrala Electricã Paroºeni”

reprezintã o investiþie de importanþã majorã pentru întreaga Vale a Jiului, fiind asiguratã funcþionarea grupului energetic nr.4 pentru urmãtorii 30 de ani, cu respectarea tuturor condiþiilor de mediu

impuse de Uniunea Europeanã ºi asigurarea unui consum mediu anual de circa 700.000 tone de cãrbune - huilã energeticã de Valea Jiului. Diana MITRACHE

Seminar de informare asupra poluãrii cu nutrienþi

instituþionale în zonele rurale din România (în special în comunele desemnate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraþi), în ceea ce priveºte gestionarea gunoiu-

lui de grajd ºi a deºeurilor menajere, precum ºi combaterea poluãrii cu nutrienþi a apelor ºi solului ºi crearea premizelor pentru o agriculturã durabilã.

In cadrul întâlnirii cu cetãþenii, experþii de mediu vor face cunoscute cele mai importante informaþii cu privire la: calitatea apei, igiena apei ºi sanitaþie, managementul deºeurilor menajere, managementul gunoiului de grajd, aplicarea îngrãºãmintelor dar ºi implicaþiile prevederilor Directivei Nitraþi la acordarea subvenþiilor pentru fermieri De asemenea, în cadrul seminarului se va dezvolta ºi o sesiune practicã care va consta în vizitarea unor gospodãrii ºi efectuarea unor activitãþi precum inspecþia sanitarã a fântânii - utilizând fiºa simplificatã se va calcula ºi scorul de risc; testarea apei din fântânã; interpretarea rezultatelor privind calitatea apei în raport cu scorul de risc ºi discutarea situaþiei constatate, cu accent pe soluþi-

ile practice pentru remedierea problemelor existente. În rândul þãrilor membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de poluarea apelor ºi a solurilor cu nitriþi ºi nitraþi. Prin gestionarea haoticã a gunoiului de grajd se ajunge la poluarea apelor ºi a solului. Este afectatã sãnãtatea oamenilor, uneori se ajunge chiar la tragedii în rândul nou nãscuþilor, cea mai sensibilã categorie de populaþie. Potrivit normelor în vigoare, din cauza potenþialului nociv pe care îl reprezintã, nitraþii au fost incluºi în categoria substanþelor toxice din apa potabilã. Limita sanitarã maximã admisã pentru nitraþi în apa potabilã este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeanã. Marius MITRACHE


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

Muzeul viu dupã conurbaþie

U

n proiect amplu a celor de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Este vorba de nou muzeu care se va afla între municipile Deva ºi Hunedoara. Aici a fost fãcut deja studiul de fezabilitate pentru acest muzeu iar proiectul ar trebui sã fie finalizat în doi ani. Monika BACIU ”Pot sã vorbesc despre proiectul pe care îl am pentru cã el se aflã între Deva ºi Hunedoara. Am fãcut studiu de fezabilitate acum se lucreazã la proiectare ºi sper cã în doi ani de zile sã îl avem pus

Toate aceste investiþii care au fost fãcute dar ºi cele care vor fi duse la bun sfârºit ºi de acum înainte, alãturi de Cetatea de la Hunedoara ºi de Sarmisegetusa se spera cã vor atrage

La fel ca în celãlalt caz, ar fi vorba de un muzeu viu. Bãºtinaºii locului, spun cã tradiþiile ar trebui pãstrate, acestea sã fie transmise de la o generaþie la alta. ”Ar fi bine pentru cã noi avem haine

tot mai mulþi turiºti în judeþul Hunedoara. ”Este greu de zis, dar colaborat cu Cetatea din Hunedoara ºi cu Sarmisegetusa cred cã vor fi sute de mii de turiºti care vor veni”, a mai spus sursa citatã.

momarlanesti dar nu le putem lua. Când îi vãd pe cei mici îmbrãcaþi în momârlani în vine sã cad jos de bucurie”, a spus tanti Ioana Privoian, o momârlancã din Sãlãtruc. Cei de la Consiliul Judeþean Hunedoara

Aproape o tonã ºi jumãtate de peºte prins la concursul FISHMASTER

N

Diana MITRACHE Fiecare echipã, alcãtuitã din câte doi concurenþi a lansat

câte patru beþe în apã, iar cantitatea totalã de peºte prins s-a situat în jurul a 1.400 kg. Competiþia a fost organizatã de maga-

D

upã încheierea primei probe a examenului de Bacalaureat, prezenþa la examen în judeþul Hunedoara, a fost de 95,4%. Mai exact, dintre cei 3.988 de candidaþi înscriºi, 3.803 au ºi participat la proba oralã de evaluare a competenþelor lingvistice de comunicare în limba românã. Mircea NISTOR

pe picioare ºi mã voi ocupa ºi de Muzeul Momârlanilor dupã ce mã voi informa mai mult despre el” a declarat Mircea Ioan Moloþ preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

u mai puþin de 40 de pescari, adicã 20 de echipe, ºi-au dat întâlnire, din nou, aºa cum este tradiþia, la balta BEN de la Simeria Veche, în cadrul unei competiþii de pescuit la crap.

S-a încheiat prima probã

zinul FISHMASTER cu sprijinul ENERGOFISH, iar participanþii s-au declarat extrem de satisfãcuþi de capturã. Premiile puse în joc, oferite de magazinul FISHMASTER, s-au ridicat la valoarea de 2.000 de lei ºi au constat în obiecte de pescuit. Competiþia s-a desfãºurat într-o singurã manºã de 24 de ore, iar pescarii care au ocupat primele trei poziþii în clasament au reuºit sã prindã 105,43 kilograme (echipa Telejman + Dulhaniuc), 98,47 kilograme (echipa Petrovan + Porav) respectiv 80,86

kilograme de peºte pentru echipa Viorel Spiridon + Cristi Spiridon. De menþionat cea mai mare capturã a fost un crap de 11 kilograme, echipa Þigãrean + ªardi. Aºa cum le stã bine pescarilor, dupã competiþie s-au delectat cu grãtare, delicioasa fasole la ceaun, bere, soare din abundenþã ºi, desigur, multe poveºti pescãreºti.

Pe ansamblul judeþului, 65% dintre absolvenþii de liceu au obþinut calificativul „experimentat”, respectiv cel maxim, 25% au fost notaþi cu „avansat” ºi 10% au primit calificativul „mediu”. Elevii care nu s-au prezentat la proba oralã de limba ºi literatura românã vor putea susþine restul probelor dar nu vor putea promova Bac-ul. Examenul de

Bacalaureat din aceastã varã va continua cu proba de evaluare a competenþelor digitale (programatã pentru

intervalul 17 – 21 iunie). Aceasta va fi urmatã de cea oralã la o limbã de circulaþie internaþionalã ce se va desfãºura în perioada 25 – 28 iunie.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

Alegeri pentru camerele agricole D upã ani de zile în care s-a tot vorbit despre înfiinþarea ºi funcþionarea camerelor agricole, acum lucrurile au intrat, în sfârºit, în linie dreaptã. Guvernul a aprobat o Ordonanþã de Urgenþã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agriculturã, industrie alimentarã, pisciculturã, silviculturã ºi dezvoltare ruralã, dar ºi pentru abrogarea articolului II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea ºi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agriculturã, silviculturã ºi dezvoltare ruralã. Carmen COSMAN Astfel, primele alegeri pentru constituirea camerelor agricole vor fi organizate în termen de maxim 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanþei de

urgenþã. Potrivit Executivului, prin modificarea propusã se asigurã cadrul organizãrii ºi desfãºurãrii alegerilor pentru colegiile camerelor agricole ºi constituirea camerelor agricole la nivel judeþean ºi

naþional. Mãsura a fost luatã pentru a îmbunãtãþi în primul rând organizarea ºi desfãºurarea efectivã a etapelor premergãtoare înfiinþãrii camerelor agricole la nivel judeþean, precum ºi deficienþe de ordin normativ

care au privit reglementarea statutului, atribuþiilor ºi a categoriilor de membri ai viitoarelor camere agricole. Prin actul normativ recent aprobat au fost definite atribuþiile Camerei Agricole Naþionale ºi Camerelor agricole judeþene, astfel încât sã fie exercitate în concordanþã cu statutul lor juridic ºi dis-

poziþiile legale aplicabile, a fost clarificat modul de organizare al camerelor agricole la nivelul fiecãrui judeþ ºi au fost identificate în mod explicit categoriile de membri care pot face parte din camerele agricole judeþene. Camerele agricole care se vor înfiinþa în baza legii vor dobândi statutul de utilitate publicã. Între atribuþiile

camerelor agricole judeþene amintim oferirea de asistenþã tehnicã ºi consiliere producãtorilor agricoli în vederea absorbþiei fondurilor europene, organizarea de activitãþi de popularizare ºi asistenþã tehnicã de specialitate prin înfiinþarea de loturi demonstrative, demonstraþii practice, târguri, expoziþii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri ºi mese rotunde. Camerele agricole vor asigura asistenþa tehnicã de specialitate, economicã ºi managerialã a per-

moderne ºi a metodelor noi de conducere a fermelor în scopul eficientizãrii activitãþilor la nivel de fermã. De asemenea, prin intermediul camerelor agricole se vor realiza activitãþi de formare profesionalã continuã în domeniul agricol ºi conexe, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, þinând cont de nevoile ºi oportunitãþile existente. Totodatã, camerele agricole judeþene vor colabora cu instituþiile de învãþãmânt ºi cercetare agricolã în scopul realizãrii transferului tehnologic ºi diseminãrii rezultatelor cercetãrii aplicative în agriculturã prin elaborarea ºi distribuirea gratuitã de tehnologii

soanelor care desfãºoarã activitãþi în domeniile agricole ºi conexe, în aplicarea tehnologiilor agricole

de culturã ºi de creºterea animalelor, materiale de specialitate, proiecte model, etc.

Hainy te învaþã sã gãteºti Piept de pui cu sos Gorgonzola Ingrediente: 400 gr piept de pui 50 ml ulei de mãsline Pentru sos: 150 gr brânzã Gorgonzola 50 ml lapte 50 gr unt 150 gr smântânã Sare-piper Mod de preparare: Piptul de pui se taie fâºii mari, se condimenteazã cu sare ºi piper iar apoi se frig într-o tigaie, lãsând sã

se rumeneascã pe ambele pãrþi. Se scot din tigaie ºi se aºeazã pe un platou. Într-o altã tigaie se topeºte untul, se adaugã brãnza tãiatã bucãþi mici. Dupã ce s-a topit brânza se adaugã smântâna, se amesteca bine ºi se stinge cu lapte. Se condimenteazã dupã gust cu sare ºi piper. Se toarnã peste pieptul de pui.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea


14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Regele Scorpion 22:30 Plasa de stele

9:30 Boss Lear, regele din Texas 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Miss fata de la þarã (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Profetul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 O loviturã îndrãzneaþã 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Echipa trãsnitã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Eu, robotul 22:45 Jocul domnului Ripley

21 martie *** 20 aprilie Se anunþã un succes remarcabil într-o afacere, însoþit de un câºtig substanþial. În partea a doua a zilei, vi se propune o colaborare. Cu prilejul unei cãlãtorii în interes personal, sar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã importantã.

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Dragoste ºi pedeapsã Drept la þintã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului Pe banii pãrinþilor (r) Teroarea din adâncuri

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Dragoste ºi pedeapsã Drept la þintã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului Pe banii pãrinþilor (r) Teroarea din adâncuri

10:00 10:30 11:30 11:45 12:45 13:15 13:20 14:15 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30

Teleshopping Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 Moto GP 12:45 Campionii Digi Sport 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Campionii Digi Sport 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Moto GP 17:00 Serie A Show 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Concurs Internaþional de Dans Sportiv 20:00 Fotbal Club 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Alpari World Match Racing Tour| 22:45 Top Gol Liga 1 23:45 ªtirile Digi Sport 0:15 Ligue 1

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Sunt favorizate relaþiile de colaborare. Toate activitãþile începute azi au mari ºanse de reuºitã. Aveþi succes în afaceri ºi puteþi rezolva problemele financiare ale familiei. Evitaþi speculaþiile de orice fel!

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Sunteþi într-o formã intelectualã foarte bunã ºi colaboraþi excelent cu persoanele din anturaj. Aveþi succes în toate activitãþile legate de familie ºi cãmin. Þineþi cont de pãrerile partenerului de viaþã.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi parte de un succes neaºteptat pe plan social ºi financiar. Nu pierdeþi momentul favorabil, dar nici nu forþaþi nota! Dupã-amiazã plecaþi într-o deplasare neplanificatã. Se pare cã este o cãlãtorie în interes personal, care vã poate aduce beneficii.

Dupã o perioadã de dezamãgiri, astãzi sunteþi plãcut surprins de succese nesperate în domeniul financiar ºi pe planul relaþiilor sentimentale. Ideile dumneavoastrã ingenioase contribuie la finalizarea unei lucrãri importante la locul de muncã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

În prima parte a zilei vã ocupaþi de rezolvarea unei probleme financiare de care depinde reuºita unei afaceri. Pentru aceasta, sunteþi nevoit sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în afara localitãþii. 10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:00 23:30

aprile

22

Au loc schimbãri benefice în viaþa dumneavoastrã, atât pe plan profesional, cât ºi social. Metodele pe care le aplicaþi, deºi nu sunt pe placul tuturor, vã ajutã sã vã îndepliniþi obiectivele. Petreceþi dupã-amiaza împreunã cu prietenii. Nu neglijaþi familia. 10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:00 23:30

21

23 noiembrie *** 20 decembrie În cursul dimineþii luaþi o hotãrâre, în urma cãreia sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul. Un prieten vã solicitã sprijinul într-o problemã de sãnãtate ºi ar fi bine sã acceptaþi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Puteþi aborda probleme importante din domeniul afacerilor ºi sunteþi capabil sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã. Aveþi ocazia sã rezolvaþi probleme financiare.

Începeþi sã vã redresaþi financiar. Se pare cã primiþi o primã, ca recompensã pentru finalizarea unei lucrãri importante, sau o moºtenire neaºteptatã. Îngrijiþi-vã sãnãtatea ºi acordaþi mai mult timp odihnei!

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi anunþat cã mâine veþi pleca într-o cãlãtorie în interes de serviciu. Aceastã veste vã cam încurcã planurile, dar puteþi fi optimist: cãlãtoria va determina schimbãri benefice.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi foarte activ ºi sociabil, ceea ce favorizeazã relaþiile de colaborare. Se pare cã aveþi prbleme sentimentale, dar optimismul dumneavoastrã este mai puternic.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

Dupã 2 ani, Spitalul din Petrila se deschide sâmbãtã

S

pitalul din Petrila se redeschide ca secþie a Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Inaugurarea are loc sâmbãtã dimineaþã ºi acolo va funcþiona o secþie unicã în judeþul Hunedoara, destinatã bolnavilor în faze terminale. Diana MITRACHE

Doi ani a fost închis spitalul din Petrila, iar medicii au fost repartizaþi la alte unitãþi medicale din Valea Jiului. Sâmbãtã, unitatea medicalã îºi va redeschide porþile pentru bolnavi. Cele 30 de paturi care vor exista aici sunt

împãrþite în douã secþii: interne ºi îngrijiri paleative, iar cel mai probabil, acestea vor fi funcþionale alãturi

Pierderi

Pierdut certificat constatator numãrul 4092 din data de 04.02.2010 pe numele Badea Ion persoanã fizicã autorizatã instructor auto. Îl declar nul.

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând în localitatea Pui, casã cu curte ºi grãdinã. Relaþii la telefon 0742284598 – 0762610247.

de celelalte 627 de paturi cât are acum Spitalul de Urgenþã din Petroºani. La inaugurare va fi prezentã ºi deputatul Monica Iacob Ridzi, cea care a fãcut mereu lobby pentru aceastã unitate medicalã. Într-un comunicat de presã, deputatul din Valea

Jiului spune cã acesta este un eveniment fericit, iar bolnavii care pânã acum aveau cel mult ºansa sã fie

Enigma Multe s-au descoperit, Numai asta nu se ºtie, Rãmânând nelãmurit, Antidotul la prostie! Petre LUNGOCI

îngrijiþi la terapie intensivã, vor beneficia de personal specializat la Petrila.

„Toate eforturile pe care le-am fãcut împreunã cu primarii din Petroºani ºi Petrila, cu directorul Spitalului de Urgenþã din Petroºani, ne-au condus la situaþia fericitã de a putea sã vã informãm, cu bucurie, cã Spitalul de la Petrila îºi va redeschide oficial porþile la sfârºitul acestei sãptãmâni. Este pentru mine un eveniment fericit, cu atât mai mult cu cât el înseamnã, pe lângã onorarea unei promisiuni electorale pe care mi-am asumat-o în faþa cetãþenilor din Petrila, un sprijin absolut necesar

pentru bolnavii cronici dar ºi pentru cei care au nevoie de îngrijiri paleative”, declarã deputatul Monica Iacob Ridzi. Spitalul din Petrila va funcþiona ca secþie a Spitalului de Urgenþã din Petroºani, cu douã secþii de specialitate, respectiv o secþie de boli cronice ºi o secþie de îngrijiri paleative (singura de acest fel din Valea Jiului) având garantatã finanþarea, prin Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate, pentru un numãr de 30 de paturi. Redeschiderea Spitalului din Petrila va avea loc sâmbãtã, 15 iunie 2013, ora 11:00 în prezenþa mai multor personalitãþi publice din Valea Jiului. „Este un eveniment important în viaþa comunitãþii

locale din Petrila ºi din Valea Jiului. Mã bucur cã demersurile mele pentru ca acest eveniment sã poatã avea loc s-au concretizat într-un mod fericit ºi, deºi îmi doresc ca numãrul de pacienþi ai Spitalului sã fie unul foarte mic, mã bucur cã petrilenii pot avea din nou parte de îngrijiri medicale, atunci când au nevoie de acestea, fãrã sã mai trebuiascã sã se deplaseze la Petroºani sau în altã parte”, a mai precizat Monica Iacob Ridzi. Spitalul din Petrila a fost închis în urmã cu doi ani, în primãvara anului 2011, deºi aici funcþiona o secþie de boli cronice, unicã la nivel de Valea Jiului, din cauzã cã nu a mai primit finanþarea Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate, ca unitate de sine stãtãtoare.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 iunie 2013

CFR Cãlãtori adapteazã circulaþia trenurilor de pasageri la traficul estimat pentru sezonul estival 2013

Î

n perioada 15 iunie – 9 septembrie, 31 de trenuri vor asigura legãturi între principalele oraºe din þarã ºi litoralul românesc (Constanþa/Mangalia). De asemenea, vor exista legãturi între Constanþa ºi staþiunile de la malul mãrii: Eforie, Neptun, Costineºti, Mangalia, în intervalele orare cele mai solicitate.

În acest sezon, ruta trenului estival care circulã în sezonul anterior de la Bucureºti, pe timp de noapte, cãtre mare, destinat în principal tinerilor ºi celor care doresc sã cãlãtoreascã spre litoral la cele mai mici preþuri - va fi prelungitã pentru a include ºi relaþia Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteºti – Bucureºti ºi retur. Cãlãtorii pot beneficia de importante reduceri. CFR Cãlãtori recomandã biletul

dus-întors, care are o reducere de 10%. În plus, la trenurile cu regim de rezervare, pentru biletele cumpãrate online se acordã reducerea suplimentarã de 5%. Pe raza de activitate a S.T.F.C. Timiºoara circula urmãtoarele trenuri spre ºi dinspre litoral: IR 1696 în relaþia Timiºoara Nord – Bucureºti Nord – Mangalia, în perioada 21/22.06.2013 – 07/08.09.2013 cu plecare

din staþia Timiºoara Nord la ora 22.00 plecare Bucureºti Nord la ora 07.45 Sosire Constanþa, ora 10.36 plecare Constanþa, ora 10.50 sosire Mangalia, ora 12.17; IR 1822 în relaþia Arad – Craiova – Bucureºti Nord – Constanþa – Mangalia, în perioada 15/16.06.2013 – 14/15.09.2013, circula la Mangalia, în restul sezonului limitându-se la Constanþa. Plecare Arad, ora 18.53 plecare Bucureºti Nord, ora 06.15

Oferte estivale cuprinse între 150 ºi 3.000 de euro

A

genþiile de turism din Valea Jiului au pregãtite pentru aceastã varã o serie de oferte turistice extrem de interesante. Bineînþeles, pentru cei care au bani ºi care îºi pot permite a achita pânã la 3.000 de euro, de persoanã, pentru un concediu de vis ºi de neuitat. Pentru ceilalþi ºi munca de zi cu zi (eventual ºi neplãtitã) poate reprezenta o alternativã de petrecere a “timpului liber”...

turism din Petroºani. Pentru turiºtii “cu dare de mânã” ofertele de petrecere a concediului sunt mai numeroase ºi ceva mai tentante. Astfel, cu numai 500 de euro de persoanã poate fi ales pentru concediu un hotel de 5 stele, cu toate serviciile incluse, plus transport cu avionul, pânã în Turcia, Egipt sau Tunisia. Cele

Mircea NISTOR În afarã de binecunoscutele staþiuni estivale marine de pe litoralul românesc, pentru turiºtii din Valea Jiului cele mai bune oferte (a se citi ieftine) sunt cele din Grecia, Turcia sau Bulgaria. Astfel, cu numai 150 de euro de persoanã, cu transport ºi mic-dejun inclus, cãlãtorii din Vale pot “campa” pentru 7 zile ºi nopþi, la un hotel de 2-3 stele, în insulele greceºti Zakintos, Creta sau Tassos sau pot ajunge tot pe litoralul Mãrii Negre, dar în Turcia, în staþiunile Antalia-Bodrum sau Kusadaºi. Oferte tentante au ºi o serie de staþiuni din Tunisia, Egipt, Spania sau Italia. “În

respectivele staþiuni din strãinãtate plajele sunt curate, apele sunt la fel de curate ºi în plus, serviciile oferite sunt conform celor mai pretenþioase aºteptãri ale turiºtilor”, susþin reprezentanþii agenþiilor de

mai scumpe oferte turistice au în schimb valori de circa 3.000 de euro ºi se adreseazã celor care vor sã participe la un safari prin Africa, sã viziteze piramidele din Mexic sau moaii din Insula Paºtelui.

sosire Constanþa, ora 09.14 plecare Constanþa, ora 09.30 sosire Mangalia, ora 10.50; IR 1695 în relaþia Mangalia - Constanþa – Bucureºti Nord – Timiºoara, în perioada 22/23.06.2013 – 08/09.09.2013 cu plecare din staþia Mangalia la ora 16.25 sosire Constanþa, ora 17.46 plecare Constanþa, ora 18.15 sosire Bucureºti Nord la ora 21.14 Sosire Timiºoara Nord, ora 07.07; IR 1822 în relaþia Mangalia – Constanþa – Bucureºti Nord – Craiova – Arad, în perioada 16/17.06.2013 – 15/16.09.2013, circula de la Mangalia, în restul sezonului pleacã de la

Constanþa. Plecare Mangalia, ora 18.35 sosire Constanþa, ora 20.00 plecare Constanþa, ora 20.15 sosire Bucureºti Nord, ora 23.19 sosire Arad, ora 10.30; Înainte de cãlãtorie, CFR Cãlãtori recomandã tuturor pasagerilor sã se asigure cã au achiziþionat bilet pentru a evita taxarea suplimentarã în tren ºi/sau suportarea costurilor amenzii conform reglementãrilor în vigoare. Pentru informaþii actualizate despre circulaþia trenurilor, cãlãtorii sunt rugaþi sã consulte pagina de internet a companiei www.cfrcalatori.ro, sã ne contacteze la numãrul de telefon 021/9521 sau sã se adreseze personalului nostru din staþii.

2013 6 14  

CVJ NR. 388, VINERI 14 IUNIE 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you