Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 384

Cronica Vãii Jiului Luni, 10 Iunie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Costel Avram, noul preºedinte PNL Petrila, a lansat ”ecumenismul politic”

I-a intrat în suflet ºi nu-l poate uita

Muncitorul de la salubritate, tatã de suflet pentru bãieþelul din tomberon

I

s-a lipit atât de tare de suflet, încât nu poate sã-l uite. Bãrbatul de la salubritate care a gãsit în gunoi nou-nãscutul a fost aºa de impresionat de drama micuþului, încât ar fi vrut sã-l ia acasã, chiar dacã nu are o situaþie materialã strãlucitã, ºi l-a îndrãgit pe loc pe bãieþelul pe care mama lui a vrut sã-l omoare.

>>> PAGINA A 3-A

Primarul din Vulcan, Gheorghe Ile, din nou, în atenþia oamenilor legii

P

rimarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile este, din nou, în atenþia oamenilor legii.

>>> PAGINA A 3-A

Primul pas spre concedierea minerilor

A

probarea bugetului pentru Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului este un prim pas spre concedierea colectivã ce va avea loc în aceastã varã.

>>> PAGINA A 10-A

V

ineri, la Petrila, a fost polul liberalismului din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara, dar ºi o adevãratã ”bunã pace” între partide. Dupã foarte mulþi ani, Organizaþia PNL Petrila are o conducere legitimã, în urma alegerii echipei prin vot secret, Costel Avram devenind preºedinte legitim. >>> PAGINILE 8-9

Zeci de intoxicaþi cu ciuperci în Valea Jiului >>> PAGINA 11


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

I

s-a lipit atât de tare de suflet, încât nu poate sã-l uite. Bãrbatul de la salubritate care a gãsit în gunoi nounãscutul a fost aºa de impresionat de drama micuþului, încât ar fi vrut sã-l ia acasã, chiar dacã nu are o situaþie materialã strãlucitã, ºi l-a îndrãgit pe loc pe bãieþelul pe care mama lui a vrut sã-l omoare. Petre Mãturar, angajatul de la Salubritate care l-a gãsit în ghena de gunoi pe bãieþelul ce a impresionat o lume întreagã s-a ataºat atât de mult de bebeluº, încât ar fi vrut sã-l ia la el acasã. Mai are doi copii mici, care sunt în învãþãmântul primar ºi încã o fatã de 20 de ani, din prima cãsnicie, care a contactat virusul HIV în spital, imediat dupã naºtere. Era acel „lot blestemat” pe care o injecþie l-a îmbolnãvit. ªi, chiar dacã nu este bogat material, are un suflet mare, unde ºi-a fãcut loc ºi micuþul pe care, în acea dimineaþã de 23 mai mama lui l-a aruncat la ghena de gunoi. „ªi soþia mea zicea: hai sã-l luãm noi! L-aº fi luat acasã, atât de

I-a intrat în suflet ºi nu-l poate uita

Muncitorul de la salubritate, tatã de suflet pentru bãieþelul din tomberon

drag am prins de el. Mai am doi copii, la ºcoalã, dar unde mãnâncã doi, mai mãnâncã unul!”, povesteºte încã emoþionat Petre Mãturar. ªtie, însã, cã trebuie respectate niºte reglementãri legale, dar asta nu înseamnã cã poate sta departe de acel omuleþ care ºi-a dorit atât sã trãiascã, încât scâncetul sãu a rãzbãtut dintre pungile cu gunoaie ºi printre cârpele în care a fost învelit. „Am fost la el la Spital, împreunã cu

soþia, ºi i-am dat sã mãnânce. Mi l-au dat doamnele de acolo în braþe ºi, dupã ce a mâncat lãptic, l-am bãtut pe spate ºi a râgâit. Nu pot sã uit cum l-am gãsit, în cârpele alea pline de sânge. Era legat ºi peste gurã ºi numai scâncea puþin. Când l-am scos din gunoi ºi am vãzut cã e legat peste gurã, am rupt repede halatul acela, sau ce era, ºi atunci a început sã plângã tare”, povesteºte Mãturar, iar ochii îi sclipesc de bucurie. E

rimarul municipiului Vulcan, Primarul din P Gheorghe Ile este, din nou, în atenþia oamenilor legii. Vulcan, Poliþiºtii de la Petroºani verificã, la solicitarea procurorilor DNA, o serie de Gheorghe Ile, aspecte care ar putea fi de naturã penalã, lucruri relatate în Cronica Vãii Jiului. Printre care ar putea fi obiectul poliþiºtilor din nou, în atenþia aspectele s-ar putea numãra modul în care au fost o serie de spaþii oamenilor legii achiziþionate comerciale în Vulcan, ori mai multe mii de metri pãtraþi de teren în diferite zone care sunt extrem de atractive pentru viitori potenþiali investitori. Pe de altã parte, nu ar fi neinteresant pentru oamenii legii sã verifice ºi ce bani de la bugetul local ºi pentru ce, au intrat în buzunarele celor doi consilieri personali ai primarului Gheorghe Ile, ori situaþia financiarã de la Clubul Sportiv. ªi tot de urmãrit ºi deloc de neglijat ar fi modul în care se va “evapora” bugetul destinat Zilelor Nedeii Vulcãnene, pe sistemul para-ndãrãt. Vom fi cu ochii pe voi! Þineþi aproape! (Marius MITRACHE)

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

fericit cã a fãcut o faptã bunã, cã acel copilaº are ºansa la viaþã, ºansã pe care mama lui a refuzat sã i-o dea. Bãrbatul are o singurã dorinþã ºi anume ca bebeluºul sã fie numit Petre, aºa cum îl cheamã pe el, mai ales cã e ºi nume de sfânt în calendarul creºtin.

U

n copil dorit de multã lume!

Reamintim cã la finele lunii mai, muncitorii de pe

maºina de gunoi, au vrut sã încarce deºeurile dintr-un tomberon din Cartierul Aeroport – Petroºani, iar unul dintre oameni a auzit un scâncet. S-a uitat în ghena de gunoi, cu gândul cã e un câine sau o pisicã pe acre sã-i salveze, aºa cum a fãcut ºi altã datã, dar a rãmas înmãrmurit: între pungile de gunoi era un nou-nãscut. Copilaºul a fost dus imediat la spitalul din Petroºani ºi medicii care l-au consultat spun cã e în afara oricãrui pericol. Acum, mai multe familii vor sã îl înfieze, impresionate de drama bebeluºului. Cea care i-a dat viaþã a fost gãsitã. Este Cecilia Vormair, de 21 de ani, o tânãrã care i-a îngrozit ºi pe anchetatorii care au spus cã are profilul unui criminal adevãrat. Femeia este arestatã preventiv ºi riscã sã stea cel puþin 7 ani dupã gratii pentru fapta ei. Car men COSMAN


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

V

oci cristaline au rãsunat în Biserica Romano-Catolicã din Petroºani. Componenþii Corului Minerilor din Varpalota, oraº maghiar înfrãþit cu municipiul Petroºani, au concertat, sâmbãtã seara, la Biserica RomanoCatolicã din Petroºani. Triluri înãlþãtoare ºi voci cristaline au rãsunat în lãcaºul de cult.

Glasuri de îngeri au rãsunat în bisericã ”Suntem oraº înfrãþit cu municipiul Petroºani. La invitaþia comunitãþii maghiare din Petroºani am venit aici în oraº ºi credem cã este locul nostru aici. Suntem foarte buni ºi cred cã vom da un spectacol frumos. Corul s-a înfiinþat în 1920, dupã aceea s-a transformat într-un cor mixt.

Noi de atunci am pãstrat toate tradiþiile minereºti. În Varpalota nu mai existã minerit, dar mãcar prin cor ducem mai departe tradiþiile”, spune reprezentantul corului mineresc din Varpalota. Locul ales a fost unul pe mãsurã. Acustica deosebitã ºi cadrul diafan au fãcut ca vocile corului sã

”strãpungã” pereþii bisericii ”Biserica Catolicã are cea mai bunã acusticã, mai ales pentru cântecele de acest gen ºi este ºi cea mai mare bisericã”, a precizat Eduard Wersanski, preºedinte UDMR Petroºani ºi reprezentant a administraþiei locale însãrcinat cu relaþiile externe.

Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani ºi reprezentant al administraþiei locale a fãcut posibil acest eveniment. ”I-am ascultat acum câþiva ani într-un concert la Varpalota cu ocazia unei vizite oficiale ºi mi-a plãcut foarte mult. În afarã de cântece minereºti ei au un repertoriu foarte vast, au fost invitaþi în foarte multe þãri din vestul Europei ºi m-am gândit cã reuºim sã îi invitãm ºi sã aibã câteva apariþii în Petroºani ºi Lupeni”, a spus Eduard Wersanski, reprezentant al administraþiei locale din Petroºani însãrcinat cu relaþiile externe. Acþiunile au avut loc în cadrul ”Zilelor Maghiare” din Hunedoara. Monika BACIU

Am pierdut tradiþia corurilor minereºti E

venimentul desfãºurat la Peºtera Bolii, de la sfârºitul sãptãmânii trecute, a adus în actualitate ideea cã minerii aveau cor ºi famfare ºi organizau chiar concerte simfonice. La Petroºani a concertat un cor mineresc din Ungaria, care are o vechime apreciabilã ºi care a readus în amintirea celor ce au o vârstã respectabilã, ideea cã am pierdut ceva frumos. „Au venit cei din Orãºtie, la concertul din Peºterã, cei care sunt membri ai

Forumului Democrat din Reºiþa, dar ºi cei din Corul Minerilor de la Varpalota. ªtim despre cel din oraºul maghiar cã e un cor foarte bun, care a con-

certat în toatã Europa de Vest, inclusiv în Finlanda ºi Þãrile Nordice. Sperãm ca prezenþa lor sã ne determine ºi pe noi, cei din Vale, sã încercãm sã facem ceva de genul acesta”, a declarat Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua,

unul dintre organizatorii concertului coral din Peºtera Bolii. Anul trecut la Peºtera Bolii a concercat un alt cor celebru din Varpalota, iar asta i-a fãcut pe organizatorii celei de a VI-a ediþii a concertului, sã se gândeascã cu regret

la faptul cã aici nu se pune accent pe acest gen de muzicã. „Este pãcat cã la noi nu se mai pãstresazã aceastã tradiþie, pentru cã am avea oameni talentaþi. Am gãsi ºi finanþare pentru costume, promovare ºi turnee. Poate începem, pe linie de promovare ceva, iar corurile minereºti de la noi au fost cândva primele în Europa. Poate revenim cândva”, a mai adãugat Szuhanek. La Vulcan, în anii 60, a existat un astfel de cor, acompaniat muzical de famfara, care era pregãtitã chiar ºi pentru concerte simfonice, dar în timp tradiþia s-a pierdut. Germanii ºi nemþii, însã, ne-au dat o lecþie week-end-ul trecut, care ar putea sã-i mobilizeze ºi pe cei din Valea Jiului.

PROGRAM TV - Luni 10 iunie 2013 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Diana MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

”Liberalii lui Miocu”, un volum care acoperã un gol al istoriei

L

ansarea volumului-unicat ”Liberalii lui Miocu. O reconstituire cronologicã a Partidului Naþional Liberal din Valea Jiului”, autor Marian Boboc, a avut loc dupã adunarea generalã de alegeri a PNL Petrila. ”Acest volum acoperã un gol al istoriei Vãii Jiului” – Costel Avram, finanþatorul proiectului. Cu ocazia adunãrii generale de alegere a conducerii PNL Petrila, a avut loc, în foaierul Casei de Culturã Ladislau Schmidt din Petrila, lansarea volumului unicat ”Liberalii lui Miocu. O reconstituire cronologicã a Partidului Naþional Liberal din Valea Jiului”. În cele 600 de pagini, bogat ilustrate cu facsimile ºi fotografii inedite de epocã, autorul, Marian Boboc, membru al Uniunii Sriitorilor din România, a reconstituit pentru prima datã traiectul în Valea Jiului al unui partid istoric, Partidul Naþional Liberal, relevând realizãrile edilitare, sociale ºi economice ale acestuia. ”Trebuie sã menþionez cã volumul, date fiind numãrul mare de pagini ºi cheltuielile aferente unui asemenea demers doc-

Surpriza momentului a fost Mircea Ioan Moloþ, care a trebuit sã rãspundã celui care se li se adresase lor, liberalilor. Cartea lui Petru Fãgaº se aflã deja sub tipar, la Deva, 500 de exemplare, ºi cã ar fi trebuit sã fie gata cu acestã ocazie a adunãrii generale de alegeri a PNL Petrila ºi lansarea volumului ”Liberalii lui Miocu”, dar nu a fost gata în timp util.

umentaristic, nu ar fi putut vedea lumina tiparului dacã un om, Costel Avram, nu s-ar fi implicat, dovedind seriozitate pe parcursul derulãrii acestuia” – a declarat Marian Boboc. Costel Avram, vãdit copleºit ºi jenat de aprecierile celor prezenþi, a articulat doar cã faptele sale trebuie sã vorbeascã... Preºedintele PNL filiala judeþeanã Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, vãdit marcat de toate evenimentele de la Petrila, a citat un fragment de pe coperta cãrþii, care subliniazã Lista lui Miocu, a lui Romulus Miocu, primul preºedinte al organizaþiei PNL Valea Jiului,

considerat cel mai bun prefect din þarã între 1933 ºi 1937. Ion Hirghiduº, membru al Uniunii Scriitorilor, doctor în filosofie, cadru didactic al Universitãþii din Petroºani, a prezentat volumul document recomandând trei chei în care acesta poate fi citit ºi perceput. Cum munca de-o viaþã a unui liberal al Vãii Jiului, uricãneanul Petru Fãgaº, care a prins o parte a acelor vremuri ale lui Miocu, nu a fost valorificatã în folosul nostru al tuturor, prin editarea Monografiei sale, Ion Hirghiduº a fãcut un apel: editatrea lucrãrii lui Petru Fãgaº în condiþii grafice decente...

Lista lui Miocu este lista realizãrilor oamenilor politici liberali în Valea Jiului, o listã impresionantã: - Spitalul Principele Mircea Petroºani – azi Casa Studenþeascã. - Demararea lucrãrilor de construcþie a linei ferate Bumbeºti-Jiu. - Moara lui Bujoiu – Lupeni - Baia muncitorilor din Colonia Petroºani. - Cazinoul muncitoresc din Colonia Petroºani. - Palatul Cultural Muncitoresc Lupeni. - Costrucþia drumului spre Parâng. - Demararea declarãrii Petroºaniului ca oraº-staþiune. - ªcoala generalã ”I.G.Duca” Petroºani - ªcoala din Cimpa - ªcoala din Lonea - ªcoala din Dealul Babii - ªcoala din Paroºeni - ªcoala din Câmpu

lui Neag - Cãminul muncitorilor din Petroºani - Bisericile romîneºti – greco-catolicã ºi ortodoxã- din Colonia Brãtianu, Lonea - Biserica din Jieþ-Popi - Biserica de lângã podul Maleii Petroºani - Declararea Petroºaniului ca oraº ianuarie 1924 - Fabricile Antigaz ºi Anticarbon din Vulcan. ”Ca politician ºi ca om pasionat de istorie, consider cã volumul

”Liberalii lui Miocu” de Marian Boboc, acoperã un gol al istoriei Vãii Jiului” – a declarat Costel Avram, preºedinte PNL Petrila, la sfârºitul zilei de vineri, 7 iunie, zi dupã care vine greul... Ileana FIRÞULESCU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

Grav accident la Bãniþa

R

iscã sã îºi piardã picioarele. Este vorba despre un bãrbat de 41 de ani din localitatea Bãniþa, care a fost spulberat de o maºinã condusã de un tânãr din Petroºani. Martorii povestesc cã adolescentul avea vitezã ºi a intrat în plin în pietonul care a vrut sã treacã strada. Diana MITRACHE „În data de 08.06.2013, la ora 20:15, Raul I., de 19 ani, din Petroºani, în

timp ce conducea un autoturism pe DN66, la ieºire din comuna Bãniþa spre Petroºani, circulând cu vitezã într-o curbã la stânga, l-a surprins ºi acci-

dentat grav pe Gheorghe T., de 41 de ani din comuna Bãniþa, care a traversat drumul public fãrã sã se asigure”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. La faþa locului a ajuns un echipaj de la Ambulanþã care i-a acordat bãrbatului grav rãnit primele îngrijiri ºi l-a transportat la spital, dupã ce l-au stabilizat. Medicii de la

Spitalul de Urgenþã din Petroºani au declarat cã accidentatul are leziuni ce i-ar putea provoca grave afecþiuni. Omul riscã sã îºi piardã picioarele

ºi a fost supus unor analize amânunþite. „Bãrbatul este la aceastã orã (n.r. duminicã dimineaþã), intubat, în comã. Prognosticul nostru

este rezervat. Un picior i-a fost amputat, iar la celãlat, pentru cã gamba este strivitã, riscã sã îi fie tãiatã. Este un accident extrem de grav, iar ºansele sunt rezervate”, a precizat dr. Liliana Ciolofan, medic la Unitatea de Primire a Urgenþelor Petroºani. Bãrbatul se aflã pe secþia ATI a Spitalului de Urgenþã din Petroºani ºi deocamdatã medicii nu se pot pronunþa cu privire la ºansele sale.

Un bãrbat de-abia externat de la Psihiatrie este dat dispãrut

F

amilia unui bãrbat din Petrila este aproape înnebunitã de griji de o sãptãmânã de zile. Rudele trebuiau sã-l scoatã din spital, de la Psihiatrie, dar el nu a mai fost vãzut, drept pentru care a fost anunþatã dispariþia lui. Luiza ANDRONACHE Faur Gheorghe Pavel, un bãrbat de 51 de ani din Petrila, a fost externat de la secþia de Psihiatrie a Spitalului de Urgenþã Petroºani în ultima zi a luni mai, iar de atunci este de negãsit. Rudele îl cautã peste tot, îngrijorate. „ A fost internat acum douã sãptãmâni la Psihiatrie, iar pe data de 31 mai ne-am dus dupã el ca sã-l aducem

acasã. Nu a vrut sã vinã, iar noi am ieºit afarã din salon, apoi din secþie, pentru a se ridica din pat ca sã meargã cu noi. Între timp, dupã ce noi am plecat din policlinicã, acolo unde este secþia de psihiatrie, el s-a dus cu o infirmierã sã-ºi ia hainele. Noi l-am tot aºteptat, dar el a plecat singur. De atunci, din data de 31 mai, nu mai ºtim nimic de el”, ne-a declarat Constantin Cristea, nepotul.

Bãrbatul este cunoscut de aproape toatã viaþa ca având probleme psihice, însã sora în grija cãruia se afla, spune cã nu are comportament violent. El suferã de schizofrenie gradul I. “De când a murit sora mea, el era la mine, nu puteam sã-l lãsm singur, pentru cã aºa era situaþia. El este bol-

nav de când îl ºtiu eu, dar nu este agresiv ºi nu face probleme”, a afirmat ºi sora acestuia, Florica Faur. În trecut, bãrbatul a mai plecat de acasã, dar de fiecare datã a fost gãsit. O datã a fost la Tg. Jiu, iar a doua oarã a fost gãsit de rude la o familie de rromi din zona Coloniei Petroºani. „Dupã câte am înþeles de la doamna doctor Rogojanu, el s-ar fi dus la Lupeni, la un coleg de salon. Mai mult de atât nici eu nu vã pot spune.

Stradã din Petroºani, denumitã dupã un liberal

T

iberiu Iacob Ridzi vrea ca o stradã din Petroºani sã fie denumitã dupã numele unui liberal. Edilul petroºãnean a fãcut declaraþia în cadrul alegerilor de la PNL Petrila. Edilul a precizat cã va propune acest lucru consilierilor locali din Petroºani. Monika BACIU ”Aceastã iniþiativã pe care o au cei de la Petrila de a scoate în valoare ceea ce s-a întâmplat în Valea Jiului pe vremea când liberalii conduceau aceste oraºe Petroºani sau Petrila cred cã tot mai bine ar trebui pus în valoare ºi dacã sunteþi de acord, voi face ºi aceastã propunere Consiliului Local de la Petroºani, prin care meritã sã avem cel puþin o stradã cu numele unui mare liberal”, a

spus Tiberiu Iacob Ridzi la Petrila. Potrivit lui Tiberiu Iacob Ridzi au fost mai mulþi liberali care ºi-au adus aportul la dezvoltarea municipiului Petroºani ºi a Vãii Jiului, iar prin demunirea unei strãzi dupã un liberal acesta ar fi un semn de respect faþã de trecut.

Am fost la Poliþie pe data de 1 iunie ºi am fãcut o sesizare”, a mai declarat Constantin Cristea. Toþi cei care pot da informaþii în legãturã cu acest bãrbat sunt rugaþi sã apeleze numãrul unic 112 sau sã se adreseze celei mai apropiate secþii de poliþie.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

Corecþii financiare de 25 de procente pentru proiectul ApaServ

R

eprezentanþii ApaServ Valea Jiului SA vor sã conteste în instanþã decizia de aplicare a corecþiilor financiare pentru Proiectul “Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara - Valea Jiului”. Carmen COSMAN

Nu este prima instituþie care încearcã prin instanþã sã anuleze sancþiunea financiarã ºi în acest sens nu se bazeazã pe propriul Serviciu Juridic, ci cautã o casã de avocaturã pentru reprezentanre în instanþã. Directorul general al ApaServ

Valea Jiului SA, Costel Avram, spune cã, la fel ca ºi pentru alte instituþii ce deruleazã proiecte cu finanþare europeanã pe POS Mediu corecþia financiarã este de 25%. Sancþiunea nu se aplicã pe tot proiectul, unitar, ci pe fiecare parte componentã a acestuia. Contractul de

finanþare pentru Proiectul “Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara - Valea Jiului” a fost semnat în data de 28.03.2011 ºi a fost încheiat intre Ministerul Mediului ºi Pãdurilor, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaþional Sectorial „Mediu” ºi S.C. ApaServ Valea Jiului S.A., în calitate de beneficiar, cu viza Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitare „APA VALEA JIULUI”. Conform datelor pu-

blice, durata contractului de finanþare este de 50 de luni, pânã în data de 31 mai 2015. Valoarea eligibilã a Proiectului, conform Programului Operaþional Sectorial Mediu este de 168.500.000 Lei, din care 85 % contribuþia Uniunii Europene, prin Fondul de Coeziune 143.225.000 lei; 13 % Buget de Stat 21.905.000, lei respectiv 2 % din bugetul local 3.370.000 lei. La verificarea proiectului, au fost descoperite mai multe nereguli în execuþie, drept pentru care s-a luat decizia aplicãrii acelei corecþi financiare de care vorbeam anterior.

Veºti bune pentru ºomeri. Piaþa muncii din judeþul Hunedoara dã semne de revigorare

R

ata ºomajului în judeþul Hunedoara a înregistrat o scãdere chiar considerabilã, iar asta în doar o lunã de zile. Procentual, a scãzut cu 0.30, iar asta datoritã unui numãr de aproape 1.700 de persoane care au reuºit sã îºi gºseascã o slujbã. Acest lucru dovedeºte faptul cã piaþa muncii începe sã dea semne reale de revigorare. Luiza ANDRONACHE

Veºti bune pentru piaþa muncii din judeþul Hunedoara. Doar pe parcursul lunii mai, aproape 1.700 de hunedoreni au reuºit sã se angajeze, fapt ce a dus ºi la o scãdere a ratei somajului cu aproape 0,30 de procente, adicã de la 6,39 la sutã, cât a fost la sfârºiul lunii aprilie, la 5,96 la finele lunii mai. Pentru cei care sunt încã în cãutarea unui loc de muncã, mai existã slujbe disponibile prin intermediul Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara. Însã, în continuare, cele mai puþine locuri de muncã sunt în Valea Jiului, adicã aproape 30. Veºtile mai puþin plãcute sunt în special pentru cei cu studii superioare care îºi doresc sã munceascã, doar cã locurile de muncã oferite în judeþ se adreseazã celor cu studii medii ºi muncitorilor necalificaþi. Ca atare, ºomerii care au obþinut o

diplomã, la acest moment nu prea au ce face cu ea. Ori mai trebuie sã aºtepte pânã când gãsesc un loc de muncã potrivit, ori nu au încotro ºi trebuie sã se reprofileze. Din aceastã categorie, a ºomerilor cu studii superioare, doar cei care au terminat Ingineria în diverse domenii sunt cãutaþi, dar ºi aceste joburi sunt foarte puþine, respectiv ºase în tot judeþul. În cursul lunii mai, în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara au fost înregistraþi 1.996 de ºomeri, dintre care 434 provin din disponibilizãri curente de personal. La finele lunii, numãrul total

al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 11.172, din care 5.586 ºomeri neindemnizaþi. Din acest total, la un numãr de 2.914 de persoane s-au eliberat adeverinþe, fiind beneficiari de prevederile Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat. La Petroºani, în prezent sunt 1.262, dintre care 761 neindemnizaþi ºi 501 indemnizaþi. La Vulcan, 682, respectiv 479 neindemnizaþi ºi 203 indemnizaþi. La Lupeni avem 643 de ºomeri care se împart în 480 neindemnizaþi ºi 163 indemnizaþi. ªi, în cel mai estic oraº al Vãii, Petrila, avem un numãr total de 470 de persoane aflate în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã, dintre care 301 neindemnizaþi ºi 169 indemnizaþi.

Pofticioºi, liber la pepeni!

A

u venit pepenarii în Valea Jiului. De câteva zile, în pieþele din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, au început sã aparã ºi comercianþii de pepenii, asta spre bucuria pofticioºilor, care de-abia au aºteptat sã se înfrupte. Luiza ANDRONACHE În Piaþa Agroalimentarã din Vulcan, spre exemplu, în week-end-ul care a trecut, pe piaþã au fost trei vânzãtori, care nu s-au plâns cã le-a mers chiar rãu. “Am venit de vineri ºi deja am dat ceva din marfã. Lumea nu cumpãrã chiar aºa mult, ci de poftã în prima fazã. Am ºi porþionat pepenii ºi am vândut ºi câte o felie sau jumãtate, iar aºa am constatat cã merge cel mai bine”, ne-a declarat un comerciant de la Vulcan. Însã, de menþionat este cã lubeniþa aflatã pe tarabele vânzãtorilor în aceste zile, nu este româneascã, ci adusã din þãri precum Turcia sau Grecia. La Petroºani, pe

ºoseaua de centurã s-au amenajat deja spaþii pentru lubeniþarii, care de sãptãmâna aceasta sunt aºteptaþi în numãr ºi mai mare. Primii au venit vineri. Preþul unui kg de pepene începe de la 1,5 lei ºi poate ajunge pînã la 2 lei, în funcþie de comerciant sau localitate. ªi, cumpãrãtorii pot merge ºi în supermarket-uri dacã doresc, pentru cã ºi marile magazine vînd deja pepeni. Diferenþa dintre cei de pe piaþã ºi cei de la magazin nu este de origine, ci doar de preþ. Clienþii pot da pe un kg de pepene chiar ºi 2, 5 lei la supermarket, în timp ce pe piaþã, negustorii sunt dispuºi sã mai negocieze.


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

Costel Avram, noul preºedinte PNL Petrila, a lansat ”ecumenismul politic” V

ineri, la Petrila, a fost polul liberalismului din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara, dar ºi o adevãratã ”bunã pace” între partide. Dupã foarte mulþi ani, Organizaþia PNL Petrila are o conducere legitimã, în urma alegerii echipei prin vot secret, Costel Avram devenind preºedinte legitim.

Adunarea generalã de la Petrila a fost ca o adevãratã ”adunare ecumenicã”, politicã, aºa cum a sesizat ºi deputatul Carmen Hãrãu. Reprezentanþi din toatã paleta politicã, de la dreapta la stânga ºi invers, au fost prezenþi la eveniment, iar liberalii de frunte ai judeþului au fost alãturi de Costel Avram, candidatul la funcþia de preºedinte al organizaþiei liberale de la Petrila vreo 10 primari de localitãþi, care sunt ºi membrii ai Biroului Judeþan PNL. Au fost consilieri judeþeni, directori de firme subordonate Consiliului Judeþean, ºi nu numai, delegaþi ºi lideri de partide – PDL, PRM, PSD, un senator PSD – Cosmin Nicula, un deputat PNL – Carmen Hãrãu. Cei ce au fãcut notã discordantã la ”pacea de la Petrila”, au fost cei de la PSD Petroºani. Grupul compact de vreo 30 de

social-democraþi a fost total neglijat de liderul lor Rus, care nici mãcar nu i-a salutat la plecare. Deh, ale politicienilor bucãtãrii! Mai puþini sau deloc prezenþi au fost ºi petrilenii, care nici dupã atâþia ani nu au prea învãþat cum e cu democraþia ºi comunicarea-colaborarea. Avram pare greu de ”înghiþit” de viesparul politic al Petrilei, care a fost de ani ºi ani prinsã în scandaluri între lideri ºi partidele existente aici, fiind un veºnic teatru de rãzboi politic, de interese personale ºi de grup. Va deveni Costel Avram unul ca ei sau va reuºi sã-i determine sã facã un pas spre civilizaþie, rãmâne de vãzut.

D

iscursuri dinamice cu gust dulce-înþepãtor În discursurile invitaþilor, cel al primarului Petroºaniului ºi preºedinte PDL Petroºani, Tiberiu

Iacob Ridzi, a fost unul de ”bunã pace”. Acesta a invocat guvernarea PNL din perioada 2004-2008 care a fãcut multe pentru Valea Jiului, apoi aprecierile au curs la adresa preºedintelui CJH, Mircea Ioan Moloþ, datoritã cãruia s-au produs transformãri remarcabile în judeþ ºi în Vale, iar ca urmare a faptelor sale ”istoria îl va pune acolo unde îi este locul”. Ridzi a precizat cã înainte de a fi membri de partid, toþi sunt oameni ºi trebuie sã-ºi dea mâna. ”Prietenul meu”, aºa cum l-a numit Costel Avram pe senatorul PSD Cosmin Nicula, a fãcut o declaraþie de dragoste Petrilei precizând cã ”Petrila este a doua mea casã”, afirmaþie ce pe mulþi dintre cei aflaþi în

salã i-au dus cu gândul la zicerea fostului preºedinte al României, Emil Constantinescu, cel care a spus cã Lupeniul este ca satul sãu natal... Tânãr ºi nãzdrãvan, Nicula ºi-a

tachinat prietenul exprimându-ºi nãdejdea cã la aceste alegeri nu va pãþi precum primarul Ilie Pãducel, care a candidat singur la ºefia unuia dintre partidele prin care s-a perindat ºi a pierdut. Nici Costel Avram nu s-a lãsat ºi i-a preluat pasa: ”Noi avem urmãtoarele alegeri peste 4 ani. Îl întreb pe dl. Nicula - mai vine în acest rãstimp în Valea Jiului?” Impresionant pentru majoritatea celor din salã a fost discursul fostului coleg de PRM al lui Costel Avram, Dorel ªchiopu. Acesta a dorit sã sublinieze cã însãºi prezenþa sa acolo, ca invitat, dovedeºte cã Avram nu uitã de unde pleacã, lucru ce denotã

un mare caracter. Credinþa sa este cã mai mult a avut nevoie PNL de Avram, decât Avram de PNL. Au luat cuvântul primari liberali din judeþ, care au avut cuvinte de apreciere la adresa lui Avram ce pare o surprizã în peisajul politic din Valea Jiului. Surprins de efectul deciziei de a-l promova a fost chiar preºedintele liberalilor judeþeni, Mircea Ioan Moloþ, care a recunoscut cã s-a creat o situaþie plinã de provocãri în Valea Jiului ��i chiar pentru judeþ, dar ºi mari responsabilitãþi. Sarcina lui Avram ºi a liberalilor este câºtigarea Primãriei Petrila pentru a arãta Vãii Jiului cum poate un oraº sã se consolideze, sã devinã puternic. Aprecierea lui Moloþ la adresa lui

Avram, omul care nu l-a dezamãgit niciodatã, a mers pânã la a-l susþine în urmãtorul pas. ”Îl susþin cu toatã puterea mea, politic, dacã va fi ales ºi în funcþia de coordonator PNL al Vãii Jiului” – a precizat Moloþ.

D

ocumentarul care obligã...

Un moment de culise, a fost acela în care candidatul la preºedenþia PNL Petrila, Costel Avram, a vrut sã renunþe la difuzarea filmului documentar despre înaintaºii liberali ºi realizãrile acestora pe teritoriul Petrilei ºi Vãii Jiului, documentar care scoate la luminã o istorie de prea puþini ºtiutã, de alþii uitatã.

Motivul era acela cã apãrea el prea mult în respectivul film în calitate de povestitor ºi cã se poate interpreta de cei prezenþi ca fiind lipsit de modestie ºi cã momentul ar putea fi considerat ca unul festivist, lipsit de seriozitate. Cu greu l-au convis realizatorii documentarului, profesioniºti în domeniu, cã exagereazã datoritã emoþiilor momentului. Filmul a surprins audienþa, iar pe liderii liberali judeþeani i-a uimit cât de bogatã în fapte ºi atitudine este istoria liberalã din Valea Jiului. Avram, cu voie sau fãrã voie, a ridicat mult ºtacheta, lucru ce ar putea sã nu convinã multor politicieni, chiar colegilor sãi de partid, pentru cã-i obligã... Pe acelaºi principiu, de imagine ºi voce, a fost prezentat ºi raportul consilierilor locali ai PNL Petrila, stil iniþiat de preºedinta organizaþiei de Femei PNL, Doiniþa Maria Bãlãnesc, la conferinþa de alegeri a femeilor liberale de la Petrila. Costel Avram a devenit preºedinte legitim cu 119 voturi din totalul de 129, 10 voturi au fost anulate. Vicepreºedinþii aleºi sunt Doiniþa Maria Bãlãnesc ºi Petru Bãlãnesc, iar Biroul politic – Betrice Andrei, Daniel Preda, Gheorghe Avram, Iulian Opriº, Vasile Laurenþiu Sorin ºi Sãceanu Alin. De precizat, am verificat, cã nu existã nici un grad de rudenie între cei doi Bãlãnesc, aºa cum nu existã între Avram Costel ºi Avram Gheorghe. Este simplã coincidenþã de nume. Organizarea evenimentului a fost numitã una de calitate, la care s-a acordat atenþie fiecãrui detaliu. Ileana FIRÞULESCU

Regal muzical în Peºtera Bolii U

na dintre cele mai mari peºteri din þarã a gãzduit un eveniment unic, un concert muzical care a atras ca un magnet turiºtii. Mai multe coruri de diferite confesiuni religioase i-au încântat pe vizitatorii veniþi la Peºtera Bolii din Valea Jiului. Evenimentul cultural desfãºurat în „Sala de concert ºi dans” cum era numitã peºtera în perioada interbelicã, a fost apreciat de turiºti. Concertul de muzicã religioasã dar nu numai a fost organizat de ecologiºtii Asociaþiei „Petro Aqua” Petroºani, care au în custodie peºtera. Mai multe coruri atât din þarã cât ºi din strãinãtate au susþinut concerte, accesul fiind liber iar turiºtii s-au declarat fermecaþi de acustica divinã a peºterii ºi de muzica de cor. Unul dintre organizatori ºi sponsor al concertului din Peºtera Bolii spune cã susþine an de an aceastã manifestare pentru a atrage cât mai mulþi turiºti în Valea Jiului. „Au venit mulþi turiºti în Valea Jiului atât pentru concertul religios din Peºtera Bolii cât ºi pentru concursul de enduro din Straja. La acest concert religios au participat Corul Ortodox de la Orãºtie, Corul Catolic de la Reºiþa, Corul German dar ºi din Valea Jiului. A fost ceva deosebit pentru turiºti. Concertul a fost reluat de ºase ani încoace ºi este o bucurie pentru noi dar ºi o promovare pentru Valea Jiului”, a declarat Emil Pãrãu unul dintre organizatori. Turiºtii au fost fermecaþi de concertul din Peºtera Bolii ºi au apreciat acustica dar ºi frumuseþea obiectivului turistic. Concertul „Acapella” este deja cunoscut în rândul iubitorilor muzicii de cor, iar în acest an a avut ºi invitaþi de peste hotare. „Am încercat sã aducem cele trei biserici la olaltã, Biserica Ortodoxã, Biserica Catolicã ºi Biserica Germanã. A fost o deosebitã plãcere sã avem renumitul ºi iubitul cor din Orãºtie, care ne-a

onorat în fiecare an cu prezenþa. A venit ºi Corul Minerilor din Varpalota-Ungaria cu care municipiul Petroºani este înfrãþit. Este un cor celebru care a cântat în tot vestul Europei ºi nu numai. Acustica în peºterã este deosebitã, se pare cã prin 1920, aici la SF. Varvara, se cânta, ºtim aceste lucruri din cele povestite de pãrinþi ºi bunici”, a declarat Imre Suhanek, preºedintele Asociaþiei „Petro Aqua” Petroºani. Încã din perioada interbelicã în Peºtera Bolii, aflatã la ºase kilometri de Petroºani, era locaþia perfectã pentru manifestãri culturale, iar dupã zeci de ani în care a fost lãsatã în paraginã, Peºtera Bolii, care face parte din rezervaþia Grãdiºtea Muncelului, a fost redeschisã pentru turiºti. Maximilian GÂNJU


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

Costel Avram, noul preºedinte PNL Petrila, a lansat ”ecumenismul politic” V

ineri, la Petrila, a fost polul liberalismului din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara, dar ºi o adevãratã ”bunã pace” între partide. Dupã foarte mulþi ani, Organizaþia PNL Petrila are o conducere legitimã, în urma alegerii echipei prin vot secret, Costel Avram devenind preºedinte legitim.

Adunarea generalã de la Petrila a fost ca o adevãratã ”adunare ecumenicã”, politicã, aºa cum a sesizat ºi deputatul Carmen Hãrãu. Reprezentanþi din toatã paleta politicã, de la dreapta la stânga ºi invers, au fost prezenþi la eveniment, iar liberalii de frunte ai judeþului au fost alãturi de Costel Avram, candidatul la funcþia de preºedinte al organizaþiei liberale de la Petrila vreo 10 primari de localitãþi, care sunt ºi membrii ai Biroului Judeþan PNL. Au fost consilieri judeþeni, directori de firme subordonate Consiliului Judeþean, ºi nu numai, delegaþi ºi lideri de partide – PDL, PRM, PSD, un senator PSD – Cosmin Nicula, un deputat PNL – Carmen Hãrãu. Cei ce au fãcut notã discordantã la ”pacea de la Petrila”, au fost cei de la PSD Petroºani. Grupul compact de vreo 30 de

social-democraþi a fost total neglijat de liderul lor Rus, care nici mãcar nu i-a salutat la plecare. Deh, ale politicienilor bucãtãrii! Mai puþini sau deloc prezenþi au fost ºi petrilenii, care nici dupã atâþia ani nu au prea învãþat cum e cu democraþia ºi comunicarea-colaborarea. Avram pare greu de ”înghiþit” de viesparul politic al Petrilei, care a fost de ani ºi ani prinsã în scandaluri între lideri ºi partidele existente aici, fiind un veºnic teatru de rãzboi politic, de interese personale ºi de grup. Va deveni Costel Avram unul ca ei sau va reuºi sã-i determine sã facã un pas spre civilizaþie, rãmâne de vãzut.

D

iscursuri dinamice cu gust dulce-înþepãtor În discursurile invitaþilor, cel al primarului Petroºaniului ºi preºedinte PDL Petroºani, Tiberiu

Iacob Ridzi, a fost unul de ”bunã pace”. Acesta a invocat guvernarea PNL din perioada 2004-2008 care a fãcut multe pentru Valea Jiului, apoi aprecierile au curs la adresa preºedintelui CJH, Mircea Ioan Moloþ, datoritã cãruia s-au produs transformãri remarcabile în judeþ ºi în Vale, iar ca urmare a faptelor sale ”istoria îl va pune acolo unde îi este locul”. Ridzi a precizat cã înainte de a fi membri de partid, toþi sunt oameni ºi trebuie sã-ºi dea mâna. ”Prietenul meu”, aºa cum l-a numit Costel Avram pe senatorul PSD Cosmin Nicula, a fãcut o declaraþie de dragoste Petrilei precizând cã ”Petrila este a doua mea casã”, afirmaþie ce pe mulþi dintre cei aflaþi în

salã i-au dus cu gândul la zicerea fostului preºedinte al României, Emil Constantinescu, cel care a spus cã Lupeniul este ca satul sãu natal... Tânãr ºi nãzdrãvan, Nicula ºi-a

tachinat prietenul exprimându-ºi nãdejdea cã la aceste alegeri nu va pãþi precum primarul Ilie Pãducel, care a candidat singur la ºefia unuia dintre partidele prin care s-a perindat ºi a pierdut. Nici Costel Avram nu s-a lãsat ºi i-a preluat pasa: ”Noi avem urmãtoarele alegeri peste 4 ani. Îl întreb pe dl. Nicula - mai vine în acest rãstimp în Valea Jiului?” Impresionant pentru majoritatea celor din salã a fost discursul fostului coleg de PRM al lui Costel Avram, Dorel ªchiopu. Acesta a dorit sã sublinieze cã însãºi prezenþa sa acolo, ca invitat, dovedeºte cã Avram nu uitã de unde pleacã, lucru ce denotã

un mare caracter. Credinþa sa este cã mai mult a avut nevoie PNL de Avram, decât Avram de PNL. Au luat cuvântul primari liberali din judeþ, care au avut cuvinte de apreciere la adresa lui Avram ce pare o surprizã în peisajul politic din Valea Jiului. Surprins de efectul deciziei de a-l promova a fost chiar preºedintele liberalilor judeþeni, Mircea Ioan Moloþ, care a recunoscut cã s-a creat o situaþie plinã de provocãri în Valea Jiului ºi chiar pentru judeþ, dar ºi mari responsabilitãþi. Sarcina lui Avram ºi a liberalilor este câºtigarea Primãriei Petrila pentru a arãta Vãii Jiului cum poate un oraº sã se consolideze, sã devinã puternic. Aprecierea lui Moloþ la adresa lui

Avram, omul care nu l-a dezamãgit niciodatã, a mers pânã la a-l susþine în urmãtorul pas. ”Îl susþin cu toatã puterea mea, politic, dacã va fi ales ºi în funcþia de coordonator PNL al Vãii Jiului” – a precizat Moloþ.

D

ocumentarul care obligã...

Un moment de culise, a fost acela în care candidatul la preºedenþia PNL Petrila, Costel Avram, a vrut sã renunþe la difuzarea filmului documentar despre înaintaºii liberali ºi realizãrile acestora pe teritoriul Petrilei ºi Vãii Jiului, documentar care scoate la luminã o istorie de prea puþini ºtiutã, de alþii uitatã.

Motivul era acela cã apãrea el prea mult în respectivul film în calitate de povestitor ºi cã se poate interpreta de cei prezenþi ca fiind lipsit de modestie ºi cã momentul ar putea fi considerat ca unul festivist, lipsit de seriozitate. Cu greu l-au convis realizatorii documentarului, profesioniºti în domeniu, cã exagereazã datoritã emoþiilor momentului. Filmul a surprins audienþa, iar pe liderii liberali judeþeani i-a uimit cât de bogatã în fapte ºi atitudine este istoria liberalã din Valea Jiului. Avram, cu voie sau fãrã voie, a ridicat mult ºtacheta, lucru ce ar putea sã nu convinã multor politicieni, chiar colegilor sãi de partid, pentru cã-i obligã... Pe acelaºi principiu, de imagine ºi voce, a fost prezentat ºi raportul consilierilor locali ai PNL Petrila, stil iniþiat de preºedinta organizaþiei de Femei PNL, Doiniþa Maria Bãlãnesc, la conferinþa de alegeri a femeilor liberale de la Petrila. Costel Avram a devenit preºedinte legitim cu 119 voturi din totalul de 129, 10 voturi au fost anulate. Vicepreºedinþii aleºi sunt Doiniþa Maria Bãlãnesc ºi Petru Bãlãnesc, iar Biroul politic – Betrice Andrei, Daniel Preda, Gheorghe Avram, Iulian Opriº, Vasile Laurenþiu Sorin ºi Sãceanu Alin. De precizat, am verificat, cã nu existã nici un grad de rudenie între cei doi Bãlãnesc, aºa cum nu existã între Avram Costel ºi Avram Gheorghe. Este simplã coincidenþã de nume. Organizarea evenimentului a fost numitã una de calitate, la care s-a acordat atenþie fiecãrui detaliu. Ileana FIRÞULESCU

Regal muzical în Peºtera Bolii U

na dintre cele mai mari peºteri din þarã a gãzduit un eveniment unic, un concert muzical care a atras ca un magnet turiºtii. Mai multe coruri de diferite confesiuni religioase i-au încântat pe vizitatorii veniþi la Peºtera Bolii din Valea Jiului. Evenimentul cultural desfãºurat în „Sala de concert ºi dans” cum era numitã peºtera în perioada interbelicã, a fost apreciat de turiºti. Concertul de muzicã religioasã dar nu numai a fost organizat de ecologiºtii Asociaþiei „Petro Aqua” Petroºani, care au în custodie peºtera. Mai multe coruri atât din þarã cât ºi din strãinãtate au susþinut concerte, accesul fiind liber iar turiºtii s-au declarat fermecaþi de acustica divinã a peºterii ºi de muzica de cor. Unul dintre organizatori ºi sponsor al concertului din Peºtera Bolii spune cã susþine an de an aceastã manifestare pentru a atrage cât mai mulþi turiºti în Valea Jiului. „Au venit mulþi turiºti în Valea Jiului atât pentru concertul religios din Peºtera Bolii cât ºi pentru concursul de enduro din Straja. La acest concert religios au participat Corul Ortodox de la Orãºtie, Corul Catolic de la Reºiþa, Corul German dar ºi din Valea Jiului. A fost ceva deosebit pentru turiºti. Concertul a fost reluat de ºase ani încoace ºi este o bucurie pentru noi dar ºi o promovare pentru Valea Jiului”, a declarat Emil Pãrãu unul dintre organizatori. Turiºtii au fost fermecaþi de concertul din Peºtera Bolii ºi au apreciat acustica dar ºi frumuseþea obiectivului turistic. Concertul „Acapella” este deja cunoscut în rândul iubitorilor muzicii de cor, iar în acest an a avut ºi invitaþi de peste hotare. „Am încercat sã aducem cele trei biserici la olaltã, Biserica Ortodoxã, Biserica Catolicã ºi Biserica Germanã. A fost o deosebitã plãcere sã avem renumitul ºi iubitul cor din Orãºtie, care ne-a

onorat în fiecare an cu prezenþa. A venit ºi Corul Minerilor din Varpalota-Ungaria cu care municipiul Petroºani este înfrãþit. Este un cor celebru care a cântat în tot vestul Europei ºi nu numai. Acustica în peºterã este deosebitã, se pare cã prin 1920, aici la SF. Varvara, se cânta, ºtim aceste lucruri din cele povestite de pãrinþi ºi bunici”, a declarat Imre Suhanek, preºedintele Asociaþiei „Petro Aqua” Petroºani. Încã din perioada interbelicã în Peºtera Bolii, aflatã la ºase kilometri de Petroºani, era locaþia perfectã pentru manifestãri culturale, iar dupã zeci de ani în care a fost lãsatã în paraginã, Peºtera Bolii, care face parte din rezervaþia Grãdiºtea Muncelului, a fost redeschisã pentru turiºti. Maximilian GÂNJU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

Primul pas spre concedierea minerilor

A

probarea bugetului pentru Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului este un prim pas spre concedierea colectivã ce va avea loc în aceastã varã. Minerii vor fi disponibilizaþi, iar în paralel, conducerea SNÎM a contractat servicii pentru ca ortacii sã aibã oaltã alternativã la ºomaj. Potrivit directorului general al SNÎM, Petre Drãgoescu, bugetul cuprinde ºi sumele compensatorii, dar

Bac 2013:

mai sunt paºi de urmat. „S-a mai fãcut un pas, dacã a venit bugetul.Ordonanþa a fost aprobatã, urmeazã ca în acele 60 de zile de la publicarea ei, dar a apãrut un „dar” - cel care se referã la stagiul de cotizare la grupa specialã de muncã a disponibilizaþilor, care beneficiazã de adaosuri în completare. A fost o scãpare ºi acum s-au

15 centre de examinare în judeþul Hunedoara

A

proape 5000 de absolvenþi ai claselor terminale din judeºul Hunedoara vor intra de astãzi în febra examenelor. Absolvenþii claselor terminale vor începe de luni examenul de bacalaureat. Acesta va debuta cu susþinerea competenþelor de comunicare oralã. Astfel, de luni ºi pânã miercuri absolvenþii vor susþine evaluarea comptenþelor lingvistice la limba ºi literatura românã, urmând apoi evaluarea comtenþelor digitale ºi lingvistice. Examenele scrise vor începe pe data de 1 iulie, iar rezultatele finale vor fi afiºate în data de 12 iulie. La nivelul judeþului Hunedoara peste 500 de absolvenþi ai claselor de liceu au refuzat sã se înscrie la examenul de bacalaureat. Evaluarea absolvenþilor de liceu va avea avea loc în 15 centre de examinare din judeþul Hunedoara, special pregãtite în acest scop. Monika BACIU

S

fãcut toate diligenþele spre ministerele de resort ºi Parlament, ca prin Legea care aprobã aceastã Ordonanþã sã se facã ��i corecturile de rigoare, pentru a putea sã fie viabil planul”, a declarat Petre Drãgoescu, directorul general al SNÎM. Disponibilizãrile de personal la minele din Valea Jiului vor avea loc în jurul datei de 1 septembrie.

Oamenii vor pleca de la unitãþile miniere care sunt pe lista de închidere pânã în 2018. Pentru cã legea o cere, minerii au fost deja intervievaþi cu privire la planurile de viitor, de dupã disponibilizare, iar cei care oferã servicii de profil au fost deja contactaþi de reprezentanþii Societãþii de Închideri de Mine din Valea Jiului. „Noi am cerut tuturor celor care au posibilitatea de a face reconversie profesionalã sã ne trimitã oferte ºi am fãcut un chestionar pe care l-am înmânat fiecãrui miner aflat pe lista de disponibilizare, ca sã aflãm, în primul rând, dacã vrea sã fie recalificat, iar celor care ºi-au manifestat dorinþa, le-am dat posibilitatea sã opteze pentru propunerile ce au venit de la aceste instituþii”, a mai adãgat

Drãgoescu. Minerii care se disponibilizeazã au, aproape 45 de ani ºi sunt în pragul pensionãrii, dar mulþi sunt apþi sã mai lucreze, tocmai de aceea ar putea sã se recalifice gratuit pe perioada de dupã disponibilizare, când intrã în ºomaj. Diana MITRACHE

Act de naºtere pentru operatorul unic de termoficare din Valea Jiului

ocietatea unicã de termoficare ce va funcþiona la nivelul întregii Vãi a Jiului este cu un pas mai aproape de a fi funcþionalã. Deja a fost întocmit actul constituiv, dupã ce edilii din localitãþile Vãii Jiului s-au întâlnit de mai multe ori în cadrul Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã „Termoficare”, întâlniri la care a luat parte ºi prefectul Sorin Vasilescu. Sãptãmâna trecutã, la Petroºani s-a consumat o nouã rundã de discuþii pe aceastã temã „Actul constitutiv are forma finalã, iar joi se vor întâlni din nou primarii. Ca sã poatã fi funcþionalã, trebuie sã fie adoptate toate hotãrârile de consiliu local pentru toate localitãþile din Valea Jiului ºi sã vedem care sunt paºii ce trebuie parcurºi pentru ca acest serviciu sã poatã fi derulat de cãtre Termocentrala Paroºeni sau, mai precis, de cãtre Complexul

Energetic Hunedoara”, a declarat prefectul de Hunedoara. Practic, noua societate va fi constituitã ca un punct de lucru al CEH. Înfiinþarea propriu – zisã a societãþii a fost întârziatã cu câteva luni ºi asta din cauzã cã Termoficare Petroºani este în insolvenþã ºi a trebuit rezolvatã problema bonurilor

de cãrbune pe care minieri ºi pensionarii din minerit le pot utiliza pentru plata agentului termic. La începutul lunii septembrie a anului trecut s-a decis constituirea unui operator unic de termoficare pentru Valea Jiului. În acest fel s-ar elimina problemele generate de situaþia financiarã extrem de dificilã a vechilor societãþi, unele dintre ele falimentare, din cauza cãrora în iernile trecute populaþia a tremurat de frig în case. Noul operator ar urma sã fie, de fapt, o sucursalã a Complexului Energetic Hunedoara, la Paroºeni iar decizia de înfiinþare a acesteia a fost luatã în urma unei întâlniri de lucru care a avut loc în Valea Jiului. Dar, pentru înfiinþarea acestei sucursale este nevoie de adoptarea unor hotãrâri de cãtre Consiliile Locale Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi Petroºani, care sã vizeze aderarea la aceastã Asociaþie de Dezvoltare Intercomunitare. Car men COSMAN

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

Zeci de intoxicaþi cu ciuperci în Valea Jiului

Z

eci de oameni au solicitat în ultimele zile ambulanþa pentru cã s-au simþit rãu, dupã ce au consumat ciuperci culese din pãdure. Numai sâmbãta trecutã, cel puþin 15 oameni au cerut ajutorul medicilor din acest motiv, dar sunt zile când numãrul celor care ajung la urgenþã este ºi mai mare. Totul din vina ciupercilor consumate. Luiza ANDRONACHE Diana MITRACHE Medicii de la Urgenþã spun cã situaþia a devenit alarmantã ºi sunt cazuri în care, mai ales copiii, ajung în comã. „Sâmbãtã au ajuns la noi 15 pacienþi. Unul vomitã, unul avea halucinaþii ºi febrã, altul tremura. Abia dacã am fãcut faþã ºi vorbim ºi despre copii care ajung la noi intoxicaþi”, spune dr. Ioan Ienea, medic UPU la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. “Ne confruntãm cu situaþia în care avem foarte mulþi pacienþi, în special cei

care spun cã au mai consumat ºi anii trecuþi ciuperci din aceleaºi locuri. Cel mai probabil, înmulþirea acestor cazuri se datoreazã ºi ploilor din ultima vreme, care pot influenþa calitatea acestor ciuperci”, a declarat Dr. Liliana Dumitru, medic UPU- SMURD Petroºani. Medicii spun cã situaþia e gravã ºi îi sfãtuiesc pe oameni sã evite

consumul de ciuperci, pentru cã nu mai sunt comestibile toate tipurile cunoscute pânã acum. „Sporii au suferit mutaþii, nu ºtim exact ce se petrece, dar toþi declarã cã sunt cunoscãtori, în timp ce ei ajung la noi cu stãri grave. Îi sfãtuiesc sã nu mai consume deloc ciuperci”, a adãugat ºi dr. Liliana Ciolofan,

Sãrãcia Aninoasei se dezbate la Tribunalul Hunedoara

G

reutãþile financiare au învins Primãria Aninoasa, care este prima din þarã ce cere declararea procedurii de faliment. Administraþia publicã are arierate de aproximativ 6 milioane de lei cãtre furnizori ºi stat. Carmen COSMAN

Dosarul a fost înregistrat vineri pe rolul Tribunalului Hunedoara, cu numãrul 4869/97/ 2013 ºi are ca obiect declararea procedurii de insolvenþã pentru Unitatea Administrativ Teritorialã Aninoasa. Primul termen de judecatã a fost stabilit pentru data de 17 iunie 2013 ºi este foarte posibil ca insolvenþa sã fie declaratã dupã doar câteva termene de judecatã, pentru cã la Aninoasa lucrurile sunt clare. Practic, administraþia publicã a fost

îngenuncheatã de datoriile cãtre bãnci sau furnizori. În cazul în care instanþa va declara insolvenþa va fi numit un administrator judiciar care va monitoriza atent situaþia. Guvernul a aprobat luna trecutã o Ordonanþã de urgenþã privind insolvenþa oraºelor, comunelor ºi judeþelor. Documentul aratã cã unitãþile administrative intrã în acest proces dacã au datorii mai vechi de 120 de zile reprezentând peste 50% din bugetul general sau dacã nu s-au achitat obligaþiile salariale.

tot medic la urgenþã. În Valea Jiului a devenit un obicei cã zilnic pieþele sã fie invadate de cei care culeg ciuperci din munþi, însã, ploile torenþiale din ultima vreme fac posibilã contaminarea ciupercilor aºa încât cei care le consumã se supun unui mare risc. Un risc pe care culegãtorii nu-l recunosc, dar pe care medicii ne sfãtuiesc sã îl luãm în calcul. „Eu cunosc ciupercile. Am 60

de ani ºi merg pe munþi dupã ele de la 20. Nu existã niciun risc!”, aºa

ne dau asigurãri cei care ajung cu ciupercile de pãdure în pieþe. “Le-am cules de pe pãmântul meu, cã am vreo 20 ºi ceva de hectare de pãdure. Garantez pentru ele cã sunt foarte bune”, a spus o femeie care a venit cu ciuperci la vânzare în Piaþa Dacia. “Astea sunt sãnãtate curate, foarte bune, iar clienþi avem, nu ne plângem”, a spus ºi un bãrbat care la fel, vinde ciuperci în piaþã. Însã, nu soiul ciupercii culeasã din pãdure este neapãrat problema. Chiar dacã este unul comestibil, acesta poate suferi mutaþii. Simptomele unei intoxicaþii cu ciuperci sunt de la cele de naturã fizicã pânã la unele naturã psihicã. “Simptomele diferã de la un caz la altul. Unele persoane pot avea greþuri , vãrsãturi

ºi ameþeli, iar alþii pot avea simpome psihomotorii ºi agitaþie, la fel ca pacienþii cu afecþiuni psihice. Cel mai probabil, cei care se prezintã în aceastã stare, trebuie internaþi pe secþia de Interne sau chiar pe ATI ”, a mai spus Dr. Liliana Dumitru. Nu este zi din sãptãmânã, ca la urgenþã sã nu ajungã mãcar 5 oameni cu simptome legate de consumul de ciuperci otrãvite, iar cei ce le cumpãrã din pieþe, ori le culeg de pe dealuri, sunt sfãtuiþi sã evite consumul, ori sã le prepare mai atent.

Un pas pânã la redeschiderea Spitalului din Petrila

S

pitalul de la Petrila este la un pas de a fi redeschis, chiar dacã sunt deja câteva zile de întârziere faþã de termenele propuse iniþial. Carmen COSMAN Autorizaþia de funcþionare a fost primitã, iar lucrãrile de reparaþii sunt finalizate. Aºa cã, în curând, bolnavii vor putea deschide din nou porþile Spitalului Orãºenesc Petrila, ce va funcþiona ca o secþie a Spitalului de Urgenþã Petroºani. „Avem autorizaþie de funcþionare ºi s-au fãcut demersuri la Casa de Asigurãri de Sãnãtate pentru a obþine finanþare. Noi am finalizat lucrãrile de reparaþii ºi igienizãri ºi aºteptãm verdictul de la Casã, iar în câteva zile putem sã-i dãm drumul”, a

explicat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. La Petrila s-a înfiinþat singura Secþie de Îngrijiri Paleative din Valea Jiului ºi chiar din judeþul Hunedoara, unde bolnavii cu afecþiuni oncologice, aflaþi în fazã terminalã, pot primi ajutor medical de specialitate. Sunt 15 paturi care aparþin de Spitalul de Urgenþã din Petroºani, spitalul din Petrila comasându-se cu cel de la Petroºani. De asemenea, tot aici sunt încã 15 paturi pentru medicinã

Internã ºi Boli Cronice. Lucrãrile de reparaþii ºi igienizare la unitatea medicalã au costat aproximativ 10.000 de lei ºi au fost suportate din bugetul local al oraºului Petrila. Spitalul de Boli Cronice din Petrila, care avea 70 de paturi, ºi-a închis porþile în luna aprilie 2011, odatã cu aplicarea programului guvernamental de restrângere a reþelei de unitãþi medicale. De atunci s-au tot fãcut demersuri pentru redeschiderea acestuia, iar în cele din urmã demersurile au reuºit, însã prin transformarea spitalului în secþie externalizatã a SUP.


12 Actualitate

L

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

Festin culinar cu specific unguresc

upenenii de origine maghiarã s-au întrecut, la sfârºitul sãptãmânii trecute, prin preparate culinare. Cinci echipe au trebuit sã prepare cel mai bun gulaº. Ceaune puse la încins în aer liber, pe muzicã ºi chef de distracþie, acestea au fost notele în care s-au derulat ”Zilele Maghiare” din Lupeni. ”Este un eveniment deosebit care îl þinem în fiecare an, de patru ani de zile. Anul acesta avem un concurs de preparat gulaº. Am invitat toþi cetãþenii din Lupeni. Gulaºul este un preparat tradiþional unguresc, cam de o mie de

ani toatã lumea mãnâncã gulaº în zona asta ºi de aia am fãcut ºi noi. Este o mâncare tradiþionalã maghiarã, se deosebeºte fiecare mâncare care s-a pregãtit aici, fiecare cu obiceiurile lui, sunt din judeþul Harghita, Covasna, Satu Mare, dar aici s-au mobi-

lizat Bisericile Reformate, Biserica Unitarianã, Ocsi ºi prietenii, echipa de fotbal care se numeºte Barbarok plus echipa noastrã a UDMR-ului”, a spus David Benedekfy, preºedintele

alt bucãtar. Condimentele care îi dau o savoare aparte gulaºului variazã de la bucãtar la bucãtar. ”E ºi cu carne ºi cu cârnaþi. E reþetã secuiascã. Am

UDMR Lupeni ºi organizatorul evenimentului. Bucãtarii nu ne-au dezvãluit toate ingredientele pe baza cãrora se face cel mai bun gulaº, însã un ”condiment” face mâncarea gustoasã.”Este o reþetã proprie, dar nu o divulgãm pentru cã sã sperãm cã e cea mai bunã. Am pus multã carne, multe legume, condimente ºi mult suflet”, ne-a spus unul din bucãtari. Un alt bucãtar spune cã reþeta este un mix. Mai multe familii s-au implicat în prepararea acestui festin tradiþional unguresc. ”Acest preparat este fãcut din trei judecãþi familiare, familia Nagy, familia Pap ºi Kendo. Se poate face cu cât mai multe ingrediente, nu sunt ascunse. Carnea îi dã cel mai bun gust gulaºului. Se poate face dieteticã, fãrã carne, e bun”, spune un

vrea sã pãstrãm secretul reþetei. Cel mai important ingredient e chiminul. Aºa

ºtiu eu cã fiecare gulaº trebuie sã aibã chimin, îi dã un gust special”, dezvãluie un alt maestru al gastronomiei maghiare. La eveniment a luat parte ºi fostul prefect al judeþului Hunedoara, Attila Dezsi care le-a mulþumit organizatorilor pentru faptul cã promoveazã tradiþiile maghiarilor. ”Vreau sã îi îndemn pe toþi sã îi înveþe pe cei mici, generaþia nouã, sã ducã mai departe aceste tradiþii, fiindcã aceste tradiþii duc numele ºi renumele Ardealului mai departe în generaþiile urmãtoare”, a spus Attila Dezsi. Evenimentul s-a încheiat cu dansuri cu specific unguresc ºi bineînþeles cu degustarea tuturor felurilor de gulaº. Monika BACIU


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

Baza de agrement de la Lupeni se deschide în aceastã sãptãmânã

B

aza de agrement de la Lupeni, cel mai mare ºi mai modern loc de relaxare ºi de distracþie din Valea Jiului se deschide în aceastã sãptãmânã, mai exact joi. Proprietarul bazei de agremenet, Emil Pãrãu susþine cã au fost pregãtiþi ºi pânã acum sã dea drumul la distracþie, dar vremea nu a fost tocmai bunã. Marius MITRACHE “Noi suntem pregãtiþi ºi în funcþie de vreme la sfârºitul acestei sãptãmâni vom deschide complexul. Preþurile sunt la fel ca ºi anul trecut, dar pentru ca cei care vor veni aici sã fie cât mai multumti am pregãtit o serie de surprize”, spune Emil Pãrãu. Anul acesta oferta este extrem de generoasã ºi diversificatã pe parcursul unei zile, cu reduceri pe parcursul zilei pentru cã zona este una sãracã ºi oamenii sã îºi poatã permite sã vinã cu copiii la ºtrand. “Avem cele mai mici preþuri atât la intrare cât ºi la mâncare ºi bãuturã. Tarifele sunt stabilite

în funcþie de zona în care trãim, pentru ca oamenii de aici sã

copii, duºuri, dar ºi un loc unde se pot organiza spectacole, agrement se face pe bazã de cartele electronice, dar ºi cu bilete, iar în timpul sãptãmânii costul este de 8 lei pentru copii ºi 12 lei pentru adulþi. În week-end o intrare este de 10 lei pentru copii ºi 15 lei pentru adulþi. Cei care doresc au

poatã sã vinã ºi sã se simtã bine. Pot sã vã spun cã am reuºit aici, la Lupeni, sã facem o bazã de agrement care sã ofere condiþii la fel ca ºi în afara României, dar cu preþuri mici pentru toate buzunarele”, spune Pãrãu. Baza de agrement se întinde pe câteva hectare, cuprinde douã bazine de înot, un teren de volei, un loc de joacã pentru

posibilitatea de a-ºi face abonamente de 10 intrãri a cãror preþ este de 60 lei pentru copii ºi 100 de lei pentru adulþi. Baza de agrement de la Lupeni a fost inaugurata în anul 2009, în urma unui parteneriat public-privat, valoarea investiþie

fiind de 300.000 de euro. Încã de la inaugurare, baza de agrement a devenit un loc extrem de cãutat ºi iubit de miile de locuitori ai Vãii Jiului, care au gãsit aici un loc de relaxare ºi de petrecerea timpului liber într-un mod foarte plãcut. Baza de agrement este deservitã de 20 de persoane, este deschisã pânã noaptea târziu fiind dotatã cu nocturnã ºi vine ca o alternativã pentru staþiunea montanã Straja.

douã terase suspendate de câteva sute de locuri, 50 de cabine, un cabinet de masaj ºi un altul medical. Dimensiunile bazinului mare sunt 50m/20m ºi o adâncime ce porneºte de la 1,40m pânã la 1,90m, în timp ce bazinul pentru copii este de 8m/20m ºi o adâncime de la 80cm la 1,20m. Intrarea în baza de

Hainy te învaþã sã gãteºti Sos de avocado Ingrediente: 4 avocado 2 roºii mici 1 ardei iute 1 ceapã micã 1/2 lãmâie 4-5 fire de coriandru proaspãt Sare-piper Mod de preparare: Se decojesc fructele, se taie pulpa de avo-

cado cubuleþe ºi se stropeºte cu lãmâie ca sã nu îºi schimbe culoarea. Bucãþile de avocado se zdrobesc cu o furculiþã pânã se obþine o pastã. Se toacã ceapa, roºiile, ardeiul iute ºi coriandru ºi se amestecã cu pasta de avocado. Se amestecã totul foarte bine. Sosul se poate servi alãturi de carne preparatã la cuptor.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea


14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 În cãutarea vinului pierdut 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vreau sã fiu sãnãtos 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Jackie Chan, pilot de curse 22:30 Un show pãcãtos

9:30 Soþia perfectã (r) 10:30 Kiss Cinema (r) 11:00 Flavours, 3 bucãtari 11:30 Teleshopping 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 NCIS: L. A. (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Miss fata de la þarã 21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden 23:30 Iubiri secrete 0:30 Focus (r)

9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Suflete pereche (r) 14:15 Schimb de vieþi (r) 15:15 Drumuri ºi destine (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Bãtãlia de la Los Angeles 22:15 A cincea poruncã

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

10:30 11:30 11:45 12:45 13:15 13:20 14:15 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Alarmã de gradul - 1 (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Nopþi în Rodanthe 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Tanti Florica 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi hotãrât sã demaraþi o afacere la care vã gândiþi de multã vreme. Nu vã lipsesc nici banii, nici ideile. Dupãamiazã vã întâlniþi cu prietenii. Daþi dovadã de mai multã diplomaþie, mai ales în relaþiile cu persoana iubitã.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Sunteþi impulsiv ºi aveþi tendinþa de a-i jigni pe cei din jur. Dupãamiazã sunteþi invitat la o petrecere la care partenerul de viaþã nu este de acord sã mergeþi. Nu vã gândiþi doar la satisfacþiile personale. Nu este exclus sã aveþi discuþii, pentru cã vreþi sã faceþi numai ce vã convine.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Ar fi bine sã vã exprimaþi clar ideile, pentru cã persoana iubitã ar putea sã vã interpreteze greºit dorinþa de a fi mai liber. Evitaþi speculaþiile, întrucât intuiþia vã poate înºela.

S-ar putea ca relaþiile sentimentale sã aibã de suferit din cauza unor neînþelegeri de moment. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi o ceartã. Sfaturile unui bãrbat vã ajutã sã depãºiþi mai uºor momentele tensionate. 9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Argentina Colombia 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Argentina Colombia 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Fluminense Goias 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Fluminense Goias 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumate UCL 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Rezumate UCL 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal Club 21:30 ªtirile Digi Sport

*** 21 mai

22

23 septembrie *** 22 octombrie

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

aprile

22

S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã nu vã intereseazã problemele de familie. Cu rãbdare ºi tact, puteþi evita o ceartã. În privinþa afacerilor, ar fi bine sã fiþi mai prudent. S-ar putea sã vã loviþi de probleme juridice. 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

21

Se pare cã nu mai plecaþi într-o cãlãtorie, din cauza neînþelegerilor cu partenerul de viaþã. Chiar dacã sunteþi convins cã aveþi dreptate, aveþi grijã sã evitaþi un scandal!. Se pare cã sunteþi obosit ºi indispus.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa aveþi dificultãþi de comunicare, care vã pot afecta relaþiile pe plan social. Se pare cã resimþiþi oboseala acumulatã în ultimele zile. Ar fi cazul sã vã odihniþi mai mult. Nu pierdeþi ocazia sã mergeþi în vizitã la rude.

23 octombrie *** 22 noiembrie S-ar putea sã aflaþi cã aþi pierdut banii investiþi într-o afacere în care v-aþi pus mari speranþe. Nu vã asumaþi nici un risc, pentru cã astãzi nu prea aveþi ºanse. Temperaþi-vã impulsivitatea ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

S-ar putea sã pierdeþi bani într-o cãlãtorie în interes personal. În schimb, primiþi o propunere de colaborare. Nu vã grãbiþi sã acceptaþi! Gândiþi-vã la timpul liber de care dispuneþi!

Dimineaþa sunteþi nehotãrât ºi reuºiþi sã îi derutaþi ºi pe cei din jur. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, pentru cã riscaþi sã nu le terminaþi la timp ºi chiar sã pierdeþi bani!

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã aveþi dificultãþi de comunicare ºi sã nu vã înþelegeþi prea bine cu cei din anturaj ºi chiar cu persoana iubitã. Se pare cã vã simþiþi epuizat ºi nu sunteþi prea bine dispus.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Dacã reuºiþi sã vã temperaþi spiritul critic, este posibil sã câºtigaþi bani frumoºi. Fiþi atent cum discutaþi cu partenerul de viaþã ºi cu persoanele mai în vârstã, ca sã nu declanºaþi o ceartã.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

Dezbateri pe tema regionalizãrii

R

egionalizarea este necesarã ºi obligatorie, în conformitate cu cerinþele Uniunii Europene. ªi numai aºa pot fi accesate mai uºor fonduri europene pentru dezvoltarea localã. Carmen COSMAN Reprezentanþii administraþiilor publice locale ºi judeþene din Regiunea de Vest a României au participat la o dezbatere pe tema descentralizãrii ºi regionalizãri, organizatã la Timiºoara, unde a participat vicepremierul Liviu Dragnea. La întâlnire au fost ºi edilii hunedoreni. „A fost o dezbatere publicã, unde s-au ridicat probleme care mai de care mai constructive ºi necesare pentru viitorul þãrii. Regiunea Banat, cum a fost numitã, este pregãtitã pen-

tru aceastã regionalizare ºi descentralizare”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, prezent la ºedinþa de lucru. Acesta crede cã, dupã organizarea administrativ – regionalã a României pe regiuni, judeþul Hunedoara ºi, implicit, oraºul Petrila, va avea doar de câºtigat. „În primul rând aceastã este o condiþie prin care se vor putea atrage mai uºor fondurile europene ºi chiar se va simplifica modalitatea de atragere a fondurilor europene pentru cã puterea decizionalã vine la regiuni, nu va mai fi la Bucureºti”, a explicat

Pãducel. Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, la Timiºoara, cã vom putea vorbi despre o Românie regionalizatã la finele lui 2013, iar o Românie descentralizatã, la finele lui 2014 jumãtatea lui 2015. El susþine cã oamenii vor putea resimþi beneficiile regionalizãrii din a doua jumãtate a anului viitor pentru cã modul în care vor fi alocaþi banii va da posibilitatea mult mai multor localitãþi rurale ºi urbane sã se califice la proiecte prin care vor putea primi bani. “Sunt tot mai mulþi cetãþeni care au înþeles cã trebuie fãcutã regionalizarea ºi am trecut la

Guvernul a aprobat contractul de lucrãri pentru DN7A

G

uvernul a aprobat indicatorii pentru reabilitarea drumului naþional 7A. În Monitorul Oficial au fost publicaþi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivului de investiþii “Consolidare ºi amenajare DN 7A km 86 + 601 - km 105 + 120”, judeþul Hunedoara. Monika BACIU

Valoarea totalã a investiþiei este estimatã la peste 50 de milioane de lei cu specificaþia cã ” valoarea se va actualiza potrivit evoluþiei ulterioare a preþurilor”. În prezent, pentru anul 2013 nu sunt alocate fonduri pentru demararea executiei lucrãrilor. Finanþarea obiectivului de investiþii se realizeazã din împrumutul contractat de la Banca Europeanã de Investiþii, iar durata de

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând în localitatea Pui, casã cu curte ºi grãdinã. Relaþii la telefon 0742284598 – 0762610247.

execuþie a lucrãrilor este de doi ani. Lungimea totalã a drumului ce va fi supus reabilitãrii este de 18,52 de kilometri ºi urmeazã a fi realizate 103 podeþe noi ºi 14 vor fi reabilitate. Câºtigãtoare licitaþiei a fost desemnatã asocierea condusã de cei de la Straco. Obiectivul de investitii este finantat de Banca Europeanã de Investitii prin “Programul de eliminare a efectelor inundatiilor si mãsuri de prevenire a lor”. Lucrãrile de executie incluse în

cadrul proiectului sunt dimensionarea sistemului rutier, executie de poduri noi, consolidarea si amenajarea podurilor, scurgerea apelor si lucrãri de consolidare. Dacã ne referim la poduri sau la lucrãri de consolidare a versantilor putem spune cã nu se vede absolut nimic în teritoriu. Unele poduri stau sã pice, iar bolovanii care cad de pe

versanti reprezintã un pericol real pentru cei care tranziteazã zona. Drumul spre Voineasa este unul care se tot reabiliteazã, însã nu se vede nimic concret în teren. Dacã e sã istorisim putin despre acest tronson putem spune cã a trecut din administrarea celor de la Drumuri Nationale Craiova la cei de la Timisoara ºi invers.

nivelul urmãtor de discuþii, care privesc formã sau competenþele regiunii ºi am depãºit temerile cã se rupe statul român. Acest lucru este foarte bun”, a adãugat Dragnea. Pe de altã parte, acesta a dat asigurãri cã numãrul angajaþilor din actualele consilii judeþene nu va scãdea odatã cu regionalizarea, ci, dimpotrivã, întrucât aceste unitãþi administrativ-teritoriale vor avea competente mult sporite. În plus, Dragnea a dat detalii despre o foarte posibilã viitoare capitalã de regiune, respectiv Timiºoara care sã fie reºedinþa Regiunii de Vest ce va include ºi judeþul Hunedoara.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 iunie 2013

Pasiune pentru motoare ”încununatã” de adrenalinã

A

drenalinã pe douã roþi, în Straja. La sfârºitul sãptãmânii trecute, în staþiunea montanã Straja a avut loc prima etapã a Campionatului Naþional de Enduro. În acest an traseul a fost modificat, iar concurenþii au avut de parcurs o distanþã mai mare. Pasionaþii de sporturi extreme s-au întrecut în Straja, la peste 1.000 de metri altitudine, pe 240 de kilometri de traseu montan extrem de dificil, la prima etapã a Campionatului Naþional de Enduro. Motocicliºtii au apreciat competiþia ca una extrem de dificilã, iar mulþi dintre ei se gândesc, pe viitor, sã-ºi stabileascã în staþiune una din locaþiile de antrenament. Maximilian GÂNJU Monika BACIU ”Este prima etapã din Campionatul Naþional de Enduro este unitã cu prima etapã de Campionat Naþional a Ungariei. Le place ungurilor sã vinã la noi, suntem un popor binecuvântat vizavi de peisajul pe care îl avem ºi îl exploatãm la maxim. Traseul constã în 60 de kilometri, douã probe cronometrate, în fiecare zi un sportiv face douã ture, adicã 120 de kilometri”, a spus Sorin Sandu, organizatorul Campionatului Naþional de Enduro din Straja. Concurenþii au declarat la unison cã au fost mulþumiþi atât de traseu cât ºi de condiþiile în care s-a derulat aceastã etapã de enduro. ”A fost un traseu mai lung un pic, un traseu fãcut de cãtre Soso (Sandu Sorinorganizatorul evenimentuluin.r.) cu un enduro test, cu un crosstest fantastic, traseu structurat bine. Este un traseu lungit înspre Pasul Vâlcan cu probe în plus pe piatrã, prin pãdure”, spune unul dintre participanþii la Campionatul Naþional de Enduro din Straja. ”ªi anul trecut ºi anul acesta au fost niºte trasee superbe, foarte frumoase, foarte tehnice, îmi plac foarte mult. Este puþin mai lung traseul, puþin mai dificil, dar e ok”, spune un alt concurent. Aflat la prima participare în Straja, un concurent maghiar spune cã totul a fost foarte bine organizat ºi a promis cã va reveni ºi la ediþiile viitoare a acestui campionat. ”A fost foarte bine. Situaþia e foarte extremã, a ploaut ºi ne-a îngreunat puþin, dar mi-a plãcut tot.

Sper sã câºtig. Nu a fost niciodatã aici, dar mi-a plãcut”, spune un concurent venit din Ungaria special pentru campionatul de Enduro din Straja. 70 de persoane au participat la Campionatul Naþional de Enduro din Straja. Toþi au fost rãsplãtiþi de organizatori. Enduro este una dintre cele mai pretenþioase ºi solicitante discipline ale motociclismului.

P

asionaþii de enduro au fost impresionaþi de Straja Concurenþii care au luat startul la prima etapã din Campionatul Naþional de Enduro s-au arãtat impresionaþi de traseul ales de organizatori. Straja s-a dovedit a fi locaþia perfectã

pentru acest sport, iar „riderii” ºiau putut duce la limitã motoarele dar ºi mãiestria. Printre concurenþi s-a aflat ºi Dani Oþil, vedeta de la „Neatza”. Pasionaþii de sporturi

extreme s-au întrecut în Straja, la peste 1.000 de metri altitudine, pe 240 de kilometri de traseu montan extrem de dificil, la prima etapã a Campionatului Naþional de Enduro. Motocicliºtii au apreciat competiþia ca una extrem de dificilã, iar mulþi dintre ei se gândesc, pe viitor, sã-ºi stabileascã în staþiune una din locaþiile de antrenament. Printre cei care s-au aliniat la start s-a aflat ºi iubitul Mihaelei Rãdulescu, vedeta programului de dimineaþã de la Antena 1. „Întotdeauna am avut dorinþa de a ajunge aici, în Straja, dar nu s-a legat. Am vãzut niºte fotografii la priteneii mei care au fost în Straja ºi iarna ºi vreau

neapãrat sã vin sã mã dau ºi pe zãpadã. În plus

am descoperit ºi niºte prieteni buni care au aici cãbãnuþe ºi cred cã se trag niºte petreceri tari aici. Vorbind de concurs, noi suntem obiºnuiþi cu cursele mai grele ºi de vitezã mai micã, am venit aici chiar pentru antrenament înainte de Romaniax, asta înseamnã o cursã foarte dificilã, cea mai dificilã de pe planetã. Ceilalþi concurenºi sunt destul de rapizi ºi în plus au venit mulþi concurenþi din Ungaria, oamenii sunt foarte rapizi”, a spus Dani Oþil. Etapa din Straja a fost dedicatã motocicliºtilor profesioniºti, ea fiind apreciatã ca extrem de dificilã, în condiþiile în care concurenþii au parcurs doar cãrãri de munte, grele ºi pline cu noroi. Competiþia a atras mulþi turiºti în Straja, acesta fiind ºi unul dintre scopurile organizatorilor locali. „Nu putem face turism de varã dacã nu facem ºi evenimente. Consider cã prin pãstrarea tradiþiilor ºi organizarea acestor evenimente se va auzi tot mai mult de Valea Jiului ºi, de ce nu, ºi în acest fel vom atrage turiºti în Valea Jiului”, a declarat Emil Pãrãu unul dintre organizatori. Etapa de enduro din Straja a fost împãrþitã pe douã zile, iar „riderii” au mai avut ºi douã probe speciale, cronometrate: enduro test ºi cross test pe lângã cursele care au totalizat 240 de kilometri de „cãþãrare” sau coborâre prin sãlbãticia muntelui.


2013 6 10