Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 362

Cronica Vãii Jiului Joi, 9 Mai 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Disponibilizãrile aprobate de Guvern

500 de ortaci vor spune adio mineritului

Tezaurul dacilor, de vânzare pe eBay!

A

urul dacilor se vinde încã bine pe piaþa neagrã internaþionalã, dupã ce ani în ºir cetãþile din Munþi Orãºtiei au fost lãsate la mâna hoþilor de comori. Abia de curând au ajuns în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara, care le asigurã ºi paza.

>>> PAGINA A 5-A

O nouã filialã CARP pentru oamenii singuri ºi însinguraþi…

V

iceprimarul Petroºaniului, Dorina Niþã, ºi preºedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila, Martin Borºa, au inaugurat o filialã la Petroºani, în acorduri de fanfarã a tinerilor, cu pliante informative ºi ºampanie

>>> PAGINILE 6-7

La Petrila

Atelierul international de arhitecturã va afla: ori e albã, ori e neagrã!

T

oþi miniºtrii care s-au perindat prin Valea Jiului au repetat cã soluþiile pentru salvarea zonei trebuie sã vinã de jos, din teritoriu, cãtre… sus, adicã spre Guvern, respectiv Ministerul Economiei ºi cel al Energiei.

>>> PAGINILE 6-7

Angajaþi ai municipalitãþii cu leafã de mizerie

G

uvernul a adoptat sãptãmâna trecutã, ordonanþa de urgenþã privind mãsurile de protecþie socialã care vor fi acordate angajaþilor la companiile de stat restructurate. Ordonanþa prevede o serie de mãsuri de asistenþã socialã pentru persoanele care vor fi disponibilizate în companiile de stat în perioada 2013-2018. >>> PAGINA A 3-A

S

istarea acordãrii sporului de dispozitiv a fãcut ca mulþi angajaþi sã primeascã o leafã lunarã mai micã decât salariul minim pe economie.

>>> PAGINILE 8-9


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Mai 2013

ApaServ Informeazã Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe: Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

Producþie – Cristian IONICÃ · ªef Serviciu Comercial – Alina PAVEL Joi 10 – 12 · DIRECTOR GENERAL - Costel AVRAM · ªef Departament Exploatare - Florin DONISA · ªef Serviciu Juridic – Adriana DÃIAN

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Director General, Costel AVRAM

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz 0374.906.687 zzz

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

Radare

Anunþ

Telefon

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos.

www.cronicavj.ro

Contact 0735580774

* DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie*

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 19:00 20:00 20:30 22:30 23:00

Acces Direct Observator Observator special Next Star Un Show Pãcãtos Un Show Pãcãtos

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 13:15 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30

Destinul regelui Pastila Vouã (r) Profetul (r) Copii contra pãrinþi Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Profetul Atacul Reptilelor

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 O americancã la Tokyo 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 E uºor sã ucizi 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV

Prima TV 9:30 Fãrã ocoliºuri 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Dupã faptã ºi rãsplatã

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 O datã-n viaþã (r) 11:10 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Mai 2013

G

uvernul a adoptat sãptãmâna trecutã, ordonanþa de urgenþã privind mãsurile de protecþie socialã care vor fi acordate angajaþilor la companiile de stat restructurate. Ordonanþa prevede o serie de mãsuri de asistenþã socialã pentru persoanele care vor fi disponibilizate în companiile de stat în perioada 2013-2018. Spre deosebire de proiectul iniþial, publicat de Ministerul Economiei la sfârºitul lunii februarie, în textul publicat în Monitorul Oficial nu apare ºi lista companiilor unde ar urma sã fie efectuate disponibilizãri. Din Valea Jiului vor pleca 500 de angajaþi, toþi de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine. Potrivit Monitorului Oficial, „Concedierea colectivã se face în condiþiile prevãzute de Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, dar nu mai târziu de 90

Disponibilizãrile aprobate de Guvern

500 de ortaci vor spune adio mineritului

de zile calendaristice de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului prevãzute la art. 2”. Persoanele concediate beneficiazã de urmãtoarele drepturi: indemnizaþie de ºomaj, stabilitã potrivit reglementãrilor legale în vigoare; venit lunar de completare; plãþi compensatorii acordate de cãtre operatorii economici din bugetele de venituri ºi cheltuieli ale acestora, în conformitate cu prevederile contractelor colective sau individuale de muncã

aplicabile, respectiv încheiate la nivelul fiecãrui operator economic. Venitul de completare prevãzut la art. 7 lit. b) se acordã lunar pe perioade stabilite diferenþiat, în funcþie de vechimea în muncã a persoanelor concediate în condiþiile prezentei ordonanþe de urgenþã, dupã cum urmeazã: a) 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncã cuprinsã între 3 ani ºi pânã la 10 ani;

b) 20 de luni, pentru persoanele care au o vechime în muncã cuprinsã între 10 ani ºi pânã la 15 ani; c) 22 de luni, pentru salariaþii care au o vechime în muncã cuprinsã între 15 ani ºi pânã la 25 de ani; d) 24 de luni, pentru salariaþii care au o vechime în muncã de cel puþin 25 de ani. Dupã încetarea plãþii indemnizaþiei de ºomaj, în condiþiile Legii nr. 76/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,

Dosarul Uricani – pe rol în 21 mai

I

nculpaþii din dosarul privind explozia de la mina Uricani, în care 5 oameni au murit, revin în faþa instanþei de la Petroºani în 21 mai. Atunci a fost amânat dosarul, la termenul din 30 aprilie. Patru martori au fost audiaþi la termenul din luna februarie, iar de atunci procesul a tot fost amânat din diverse motive, la fiecare termen. Cei care au rãspuns întrebãrilor au fost dintre cei care au dat ochii cu echipa formatã din cei 5 care ºi-au pierdut viaþa în explozia din februarie 2011. Fiecare ar fi trebuit sã rãmânã în minã pânã la finalizarea lucrãrilor, dar au plecat pe rând spre casã. Patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº

Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã, iar avocaþii spun cã nu aceºtia sunt vinovaþii. Doi dintre inculpaþi, Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari, sunt apãraþi de avocaþii Paula Iacob ºi

Daniel Ionaºcu, cei care au cerut la termenul din februarie 2012 sã studieze dosarul. Abaterile grave de la normele de securitate în muncã au dus la moartea celor cinci mineri în exploatarea Uricani. Inspectorii de muncã au descoperit zeci de abateri ºi mai mulþi vinovaþi. Potrivit procesului verbal de cercetare a accidentului de muncã produs la Exploatarea Minierã Uricani, în urma expertizãrii echipamentelor ºi a cercetãrilor, s-au constatat 26 de abateri, 21 dintre acestea fiind sancþionate cu amenzi contravenþionale în valoare de 182.000 lei, iar cinci cu avertisment contravenþional. Directorul unitãþii miniere se aflã ºi el printre persoanele cu atribuþii în domeniul respectãrii normelor de muncã sancþionate. Practic, gradul de responsabilitate a fost determinat pentru fiecare persoanã în parte în conformitate cu fiºa postului. În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã în subteranul MInei Uricani s-a produs o explozie de metan, sursa acesteia fiind reprezentatã de “o scânteie de naturã electricã produsã undeva în zona silozului”. Diana MITRACHE

persoanele concediate în condiþiile prezentei ordonanþe de urgenþã beneficiazã, pânã la încheierea perioadei prevãzute la alin. (2), de un venit lunar de completare egal cu diferenþa dintre câºtigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncã, dar nu mai mult decât câºtigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naþional de Statisticã, ºi nivelul indemnizaþiei de ºomaj la data încetãrii plãþii indemnizaþiei de ºomaj. Pot beneficia de prevederile prezentei ordonanþe de urgenþã numai persoanele care au încheiat contracte indivi-

Actualitate 3 duale de muncã pe duratã nedeterminatã cu operatorii economici prevãzuþi la art. 1 cu cel puþin 36 de luni înainte de data concedierii. În plus, mai beneficiazã de prevederile prezentei ordonanþe de urgenþã ºi persoanele care au fost preluate de operatori economici, în baza actelor normative în vigoare, dacã au încheiat contracte individuale de muncã pe duratã nedeterminatã cu operatori economici de la care au fost preluate, sau cele care au fost preluate de operatorii economici rezultaþi în urma divizãrii sau a altor forme de reorganizare a operatorilor economici prevãzuþi la art. 1, dacã au încheiat contracte individuale de muncã pe duratã nedeterminatã cu operatorii economici supuºi divizãrii sau altor forme de reorganizare, în perioada prevãzutã la alin. (1). Diana MITRACHE

Fãrã buget, activitate încetinitã

G

uvernul nu a aprobat nici în cadrul ºedinþei sãptãmânale de miercuri bugetele de venituri ºi cheltuieli ale societãþilor huilei din Valea Jiului.

Este vorba de Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani ºi de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Ambele societãþi aºteaptã aceastã hotãrâre de Guvern pentru a putea intra în ”pâine”. Este luna mai ºi cele douã societãþi încã nu au bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat de Guvern. În cadrul ºedinþei sãptãmânale de Guvern au fost aprobate bugetele de venituri ºi cheltuielie ale mai multor societãþi din subordinea Ministerului Economiei, însã pe listã nu s-au regãsit ºi societãþile din Valea Jiului care au ca activitate extracþia huilei. Monika BACIU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Mai 2013

Americanii cautã studenþi Calificare pentru meserii actuale

S

tudenþii din Petroºani au ºi ei posibilitatea de a pleca, în aceastã varã, la muncã în America. Cei care doresc sã-ºi petreacã vacanþa de varã câºtigând un ban ar urma sã lucreze timp de circa trei luni de zile în diverse meserii. Mircea NISTOR

Este vorba despre barman, ospãtar, spãlãtor de vase, salvamar sau îngrijitor piscinã. Pânã în prezent, 10 tineri de la unitatea de învãþãmânt superior din Valea Jiului s-au înscris pentru programul care le-ar putea aduce câteva mii de dolari.

întinde pe durata a 3 luni ºi jumãtate, mai exact pânã în ziua de 30 septembrie, datã dupã care, pânã pe 1 octombrie, au posibilitatea sã viziteze Statele Unite ale Americii dar nu mai au drept de muncã”, a precizat Florin Criste, reprezentantul firmei angajatoare din SUA. Anul trecut, 2 studenþi

C

ursuri de calificare pentru ºomerii din Valea Jiului. Luna mai aduce noutãþi pentru ºomerii din Valea Jiului. Este vorba de mai multe cursuri de calificare în diferite domenii. Monika BACIU Acestea sunt adaptate pentru cerinþele de pe piaþa muncii. “În luna mai, încercãm pornim cinci cursuri de calificare. Vom organiza selecþia pentru cursurile în meseria de manichiurist, inspector resurse umane, tâmplar – tâmplãrie PVC, instalator gaz ºi ospãtari”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Potrivit reprezen-

doresc sã urmeze un curs de inspector resurse umane. Ca ºi duratã de la 3 luni în sus dureazã un curs de

tanþilor de la Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani, pentru cursurile organizate existã cereri foarte multe. “Marea majoritate a cursurilor sunt atractive pentru ºomeri pentru cã sunt mulþi care au studii superioare ºi care

pentru ºomeri, acesta fiind publicul þintã cãruia i se adreseazã. La nivelul Vãii Jiului sunt în evidenþele agenþiilor peste 3000 de ºomeri.

La Universitatea Petroºani tinerii au marcat Ziua Tineretului „În acest an avem 10 studenþi care vor pleca la muncã în SUA. Dintre aceºtia, 5 ºi-au obþinut deja vizele de la ambasada americanã. Eu consider cã oferta este avantajoasã, cel puþin, din douã puncte de vedere. În primul rând câºtigi un ban ºi apoi ai posibilitatea sã vizitezi o altã þarã situatã pe un alt continent. Câºtigurile, în funcþie de zona în care lucrezi, se situeazã între 7,25 ºi 10,50 dolari. Viza de muncã se

U

niversitatea Petroºani a fost printre puþinele instituþii de învãþâmânt din Valea Jiului unde s-a marcat Ziua Naþionalã a Tineretului. Mai exact, de cãtre studenþii de aici, care au participat la un minicampionat de fotbal. Mircea NISTOR din Petroºani au muncit în vacanþa de varã în Statele Unite ale Americii. Pentru cã americanii au fost mulþumiþi de activitatea desfãºuratã de cãtre aceºtia, au decis sã prelungeascã programul „Job-uri în State pentru studenþi” ºi pentru acest an.

Activitatea sportivã s-a încheiat, bineînþeles, cu un picnic. Manifestãrile au fost organizate de cãtre reprezentanþii unitãþii de învãþãmânt superior din Valea Jiului ºi cei ai sindicatului studenþilor. „Am fost ºi vom fi alãturi de tineri ºi, în special, de studenþii din Petroºani ºi Valea Jiului. În 2 mai le-am pus la

dispoziþie terenul de sport precum ºi sala de conferinþe, locul în care s-a derulat masa rotundã în cadrul cãreia a fost dezbãtutã importanþa Zilei Naþionale a Tineretului. Sperãm ca astfel de evenimente sã fie, ºi pe viitor, cât mai multe ºi mai dese”, a declarat Vlad Cãpraru, ºef Serviciu Social Universitatea din Petroºani. „Consider cã ziua de 2 mai, dedicatã tinerilor din România, nu este o sãrbãtoare de sorginte comunistã. ªi noi, tinerii, avem dreptul sã celebrãm o zi o zi a noastrã”, a spus ºi Florin Criste, preºedinte Liga Studenþilor Universitatea Petroºani. În prima decadã a lunii mai reprezentanþii universitãþii ºi ai sindicatului vor mai organiza, în colaborare, ºi alte acþiuni, printre care ºi o Bursã a Locurilor de Muncã pentru Tineret.

Distracþie ºi miºcare în parc

A

tât copiii cât ºi adulþii, au motive sã petreacã mai mult timp în parcul central Carol Schreter. Primãria de la Petroºani a montat locuri de joacã noi, iar cei care au nevoie de puþinã miºcare dupã masa de Paºte, pot utiliza aparatele de fitness de aici. Luiza ANDRONACHE Muncitorii de la primãria Petroºani s-au apucat încã dinainte de Paºti sã instaleze alte câteva locuri de joacã pentru copii în Parcul Carol Schreter. “Niciodatã nu sunt suficiente locuri de joacã, iar copii sunt tot mai mulþi, aºa cã mai facem

unul aici, în Parcul Carol Schreter. De altfel, continuãm acest program în tot oraºul ºi vom monta spaþii de joacã în mai multe zone”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Primãria s-a gândit ºi la celelalte categorii de vârstã, aºa cã cine

calificare”, a mai precizat sursa citatã. Cursurile de calificare organizate la nivelul agenþiilor locale pentru ocuparea forþei de muncã sunt gratuite

vrea sã facã puþin sport atunci când merge în parc, poate utiliza noile aparate de fitness, mai ales dacã a gustat puþin cam mult din friptura ºi drobul de miel. “Ne-am gândit ºi la cei mai mari, la toate categoriile de vârstã, de altfel,

aºa cã avem ºi cinci aparate de fitness pentru cei care doresc sã facã puþinã miºcare în aer liber”, a mai spus primarul Petroºaniului. Sportul în parc este o alternativã mai la îndemnã ºi mai ales mai ieftinã a sãlii de sport, pentru care preþul unui abonament costã peste 50 de lei, cel mai ieftin.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Mai 2013

Explozia de metan dintr-un bloc din Lupeni, cercetatã de poliþiºti osarul privind explozia de D metan dintr-un bloc din Lupeni a ajuns îãn faza penalã. Poliþiºtii din localitate continuã cercetãrile, dupã ce inspectorii de muncã au descoperit în timpul anchetei ºi aspecte posibil penale, care trebuie cercetate de poliþiºti ºi procurori. Dosarul privind accidentul de muncã de la Lupeni, de la sfârºitul lunii august, când doi muncitori au fost surprinºi ºi rãniþi grav în urma unei explozii

de metan, se aflã pe masa de lucru a poliþiºtilor din Lupeni. Comandantul Poliþiei Municipiului Lupeni, Dãnuþ Mocanu, a confirmat informaþia ºi a declarat cã se fac în con-

“Avocatul” ºi-a încercat norocul inventând un accident în Petroºani

“A

vocatul” de la telefon a încercat sã mai facã o victimã în judeþul Hunedoara, dar persoana apelatã nu a cãzut în plasa escrocului.

A

tinuare cercetãri în acest caz privind mai multe aspecte posibil de naturã penalã. Cazul a ajuns pe masa poliþiºtilor dupã ce inspectorii de muncã au descoperit, în timpul anchetei, mai multe

De aceastã datã, cel care pretinde cã este avocat ºi cere bani pentru a ascunde divrese accidente rutiere, evident inventate, apelat un bãrbat de 74 de ani, din Deva. S-a prezentat ca fiind „avocat” ºi l-a informat cã fiul sãu a avut un accident cu autoturismul proprietate personalã în Petroºani, iar pentru ca victimele acestui accident rutier sã nu formuleze plângere penalã, acesta va trebui sã depunã suma de 3.600 euro într-un cont bancar. „Din fericire, bãrbatul nu a

aspecte care pot fi de Bucureºti, dupã ce au urmã angajatorul i-a naturã penalã. suferit ºi arsuri ale cãilor recunoscut ºi chiar Reamintim cã, la finele respiratorii ºi erau în stare le-a întocmit retroactiv lunii august, doi bãrbaþi au gravã. Pentru inspectorii contracte de muncã. ajuns la spital cu arsuri de muncã ce efectueazã Reprezentanþii ITM grave, în urma unui acciancheta a fost extrem de Hunedoara au aplicat 5 dent de muncã. Cele douã greu sã afle pentru cine sancþiuni contravenþionale, victime lucrau la montarea lucrau cei doi, care nu pentru tot atâtea abateri, contoarelor de gaz metan aveau forme legale la în valoare totalã de când au fost grav rãniþi în momentul producerii acci- 16.000 de lei. Car men COSMAN urma unei explozii, dentului, dar în cele din urmate de un incendiu, produsã la un bloc de Paznicul Cabanei Buta este în continuare dispãrut locuinþe de pe strada Parângului din Lupeni. Cele douã victime au fost preluate de la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu douã elicoptere ºi transportate la Spitalul de Arºi din

Echipele de salvare periazã muntele de zeci de ore

depus banii în contul indicat, ci s-a adresat poliþiºtilor care l-au informat cã este posibil sã devinã victima unei infracþiuni de înºelãciune ºi l-au îndrumat sã depunã plângere penalã pentru comiterea infracþiunii de tentativã de înºelãciune”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Ulterior, bãrbatul s-a întâlnit cu fiul sãu, care i-a infirmat faptul cã ar fi fost implicat într-un eveniment rutier. Car men COSMAN

Tezaurul dacilor, de vânzare pe eBay!

urul dacilor se vinde încã bine pe piaþa neagrã internaþionalã, dupã ce ani în ºir cetãþile din Munþi Orãºtiei au fost lãsate la mâna hoþilor de comori. Abia de curând au ajuns în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara, care le asigurã ºi paza. În ciuda multiplelor acþiuni derulate în ultimii ani, care au dus la recuperarea unei pãrþi a tezaurului traficat peste graniþã, aurul dacilor este încã împrãºtiat prin toate colþurile lumii. Braconierii arheologici care au periat pãdurile din zona cetãþilor dacice dotaþi cu detectoare performante de metale, au pus mâna pe monedele de aur, pe care le-au traficat pe piaþa neagrã internaþionalã. ªi în ciuda mãsurilor stricte anunþate de autoritãþi sau a proceselor aflate pe rolul instanþelor de judecatã, tezaurul strãmoºilor noºtri se comercializeazã la liber pe pieþele virtuale, iar dovadã stau licitaþiile de pe eBay,

care aratã cã aurul dacic este în continuare scos la vânzare pe Internet. Nu cu mult timp în urmã, cetatea dacicã de la Sarmizegetusa Regia a fost preluatã cu acte în regulã de Consiliul Judeþean Hunedoara, dupã ce ani de zile s-a încercat realizarea acestui lucru. Iar trecerea cetãþii dacice Sarmizegetusa Regia în administrarea CJ Hunedoara deschide o perspectivã importantã în ceea ce priveºte dezvoltarea turismului, dar ºi de protejare a monumentului UNESCO. De fapt,autoritãþile judeþene au anunþat cã una dintre prioritãþi o reprezintã chiar asigurarea unui sistem eficient de pazã a sitului arheologic din Munþii Orãºtiei. În plus, CJ Hunedoara va putea accesa fonduri nerambursabile în vederea punerii în valoare a cetãþii Sarmizegetusa Regia, dar ºi a celorlalte cetãþi dacice din Munþii Orãºtiei. Demersurile CJ Hunedoara în acest sens au demarat încã din noiembrie 2010, când consilierii judeþeni din Hunedoara au aprobat o

hotãrâre, prin care solicitau Guvernului României transmiterea Parcului Naþional Grãdiºtea Muncelului, care include ºi Complexul arheologic al cetãþilor dacice, din domeniul

statului, în administrarea judeþului Hunedoara.

J

efuite fãrã milã

Cetatea Sarmizegetusa Regia face parte din patrimoniul UNESCO din anul 1999, alãturi de alte cinci fortãreþe dacice: Luncani Piatra Roºie, CosteºtiBlidaru, Costeºti-Cetãþuie, Cãpâlna ºi Bãniþa. Fãrã pazã însã, a fost jefuitã fãrã milã de cei care au fãcut o adevãratã meserie din braconajul arheologic. Braconajul arheologic a reprezentat mereu una dintre cele mai mari ameninþãri la adresa patrimoniului naþional cultural,

iar zona cetãþilor dacice Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Costeºti, Feþele Albe ºi Piatra Roºie a fost scurmatã ani în ºir de cãutãtorii de comori. Braconajul arheologic a scos din þarã numeroase vestigii arheologice ºi mii de monede de aur, iar cazul brãþãrilor dacice recuperate relativ recent de statul român sunt exemplul cel mai mediatizat ºi spectaculos al acestui fenomen ilegal. Dupã 1990, ºi pe fondul lipsei unei legi reale, traficarea obiectelor de patrimoniu a adus profituri uriaºe celor angrenaþi in astfel de filiere. De exemplu, între 1998 ºi 2000, aurul dacic a atras ca un magnet tot mai mulþi cãutãtori de comori înarmaþi cu cele mai performante aparaturi. Cel mai vizibil a fost ºi încã mai este comerþul pe INTERNET cu monede, la mare preþ fiind kosonii. Dincolo de paguba sentimentalã, cauzatã de înstrãinarea patrimoniului, România a pierdut sume fabuloase din acest comerþ de pe piaþa neagrã a comorilor. Carmen Carmen COSMAN

E

chipele de salvare au reluat cãutãrile în cazul paznicului de la Cabana Buta, dispãrut fãrã urmã de câteva zile. Acþiunea este îngreunatã de faptul cã nu se ºtie cu exactitate nici când a dispãrut, dar nici în ce zonã ar putea fi.

Echipe mixte formate din jandarmi montani, salvamontiºti ºi poliþiºti au reluat, miercuri dimineaþa, cãutãrile bãrbatului dispãrut fãrã urmã din zona Cabanei Buta, dupã ce marþi acþiunea nu a avut sorþi de izbândã. „S-au reluat cãutãrile în aceastã dimineaþã, la ora 8.00. Cea mai mare problemã a noastrã este lipsa unor informaþii concrete. Nu ºtim când a plecat ºi nici în ce zonã ºi, din acest motiv, nu ne putem canaliza acþiunea în acel perimetru”,a declarat miercuri Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al Inspectoratului Judeþean de Jandarmi Hunedoara. Nu este prima datã când paznicul, Ioan Saitoº, a plecat de la cabanã, dar niciodatã nu a lipsit atât de mult timp. Acest lucru îi îngrijoreazã pe salvatori, care iau în calcul orice variantã. Bãrbatul dispãrut are 1,70 metri înãlþime, constituþie astenicã, ochi cãprui ºi început de calviþie. Persoanele care pot da informaþii utile anchetei, sunt rugate sã apeleze numãrul unic de urgenþã 112 sau sã sesizeze cea mai apropiatã unitate de poliþie. Reamintim cã Ioan Saitoº a plecat înainte de Paºti spre locul de muncã ºi a fost dus de cabanier în munte, la cabanã, cu tot ce-i trebuie pentru întâmpinarea eventualilor turiºti. Chiar cabanierul a fost ultimul care l-a vãzut pe ajutorul lui, pe care îl cautã acum echipele de salvare. Zona de acþiune este una destul de dificilã, de munte, dar jandarmii ºi salvamontiºtii o cunosc bine având în vedere experienþa acestora de-a lungul vremii. Cabana Buta se aflã la peste 1600 de metri altitudine, la aproximativ 15 kilometri de DN 66 A, iar aici se poate ajunge doar pe jos, cu maºini de teren sau cu ATV-uri. (Car men COSMAN )


6 Actualitate

T

oþi miniºtrii care s-au perindat prin Valea Jiului au repetat cã soluþiile pentru salvarea zonei trebuie sã vinã de jos, din teritoriu, cãtre… sus, adicã spre Guvern, respectiv Ministerul Economiei ºi cel al Energiei. ªi iaca, mai vine o soluþie pe lângã atâtea altele. De data aceasta de la Petrila. Sã vedem acum ce va face sus-ul?

Elevi ºi studenþi

15 RON

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Mai 2013

La Petrila

Atelierul international de arhitecturã va afla:

ori e albã, ori e neagrã!

Marþi seara, au sosit cei 35 de participanþi la cea dea doua etapã a Atelierului româno-francez de Regenerare Urbanã PostIndustrialã – Petrila. Prima etapã a acestui proiect s-a desfãºurat anul trecut, în perioada 14-20 octombrie.

facem în picioare, pe ”câmpul de luptã”, cu cugetul împãcat cã n-am trecut degeaba prin viaþã ºi cã ne-am apãrat ”glia” de interese meschine. Asta vrea iniþiatorul sã vrem noi, ceilalþi petrileni ºi nu numai.

Ideea a fost a lui Ion Barbu, cel ce pare cã urãºte blazarea ºi contrazice versul mioritic ”ªi de-a fi sã mor/ În câmp de mohor, /Sã spui lui vrâncean/ ªi lui ungurean / Ca sã mã îngroape / Aice, pe-aproape… Deci, nici vorbã! Dacã o fi sã murim, mãcar s-o

S

Ca urmare, pentru salvarea oraºului, Ion Barbu, prin Societatea Culturalã Condiþia Românã a antrenat în ampla acþiune, profesionalã ºi profesionistã, Asociaþia Studenþilor ºi Doctoranzilor Români din Franþa, împreunã cu

Happening carevasãzicã, menit sã salveze de la pieire colonia monoculturalã Petrila

âmbãtã vor manifesta, la Petrila, Iulius Caesar, Al Capone, dr. Ciomu, Eba, Superman, Popeye Marinarul, Elena Udrea, Miron Cozma, Groucho Marx, I.V. Stalin, V.I. Lenin, Adrian Pãunescu, Emil Cioran, Traian Bãsescu, Karl Marx, Mahatma Gandhi, John Lennon, Che Guevara, Victor Ponta, Adrian Nãstase, Nicolae Ceauºescu, Ilie Pãducel, Ion Iliescu etc., pentru salvarea minei ºi a coloniei!

COLÞUL LUI DENIS

Universitatea tehnicã ClujNapoca, Facultatea de Arhitecturã ºi Urbanism, cu sprijinul: Universitatea Petroºani, Primãria oraºului Petrila, Exploatarea Minerã Petrila, Asociaþia pentru Arheologie Indstrialã, Ordinul Arhitecþilor din România, Ordinul Arhitecþilor din RomâniaFIliala Hunedoara ºi Fundaþia Pro Patrimonio. Acest atelier ºi-a propus ca rezultat final contribuþia la crearea unei strategii de dezvoltare a oraºului Petrila în relaþie cu un scenariu de

Scriitorul ºi criticul literar Alex ªtefãnescu spunea cã petrileanul Ion Barbu nu este numai caricaturist. Înfiinþeazã reviste ºi edituri, organizeazã festivaluri, descoperã tineri talentaþi, îi însufleþeºte pe alþi artiºti ºi oameni în general, care suferã de blazare, initiazã afaceri cu profit mai mult cultural decât financiar. Dar câte nu a

spus criticul despre Barbul Petrilei, cã nu i-ar fi încãput pe pagina revistei literare… Acum, acelaºi Ion Barbu mai lanseazã o acþiune chiar în timpul desfãºurãrii, la Petrila, a Atelierului Internaþional de arhitecturã pentru nemurirea noastrã, pentru cã are credinþa cã omul poate cu adevãrat sã sfinþeascã locuri. Este vorba de un protest atipic pentru salvarea Minei Petrila, o manifestare de forþe artistice ce se va desfãºura sâmbãtã, de la ora 17,00, la Casa Memorialã Ion D. Sîrbu ºi pe unica stradã principalã a Petrilei. Organizatorul ºi-a motivat demersul cu umor, o motivaþie ce seamãnã cu râsu-plânsu, dar care aratã cã necazul poate fi demn… ”Despre manifestare: Un demers artistic, happening carevasãzicã, menit sã salveze de la pieire Mina Petrila, colonia monoculturalã Petrila, ºi ultima pe lista dumneavoastrã, colonia colonialistã România.

reutilizare a patrimoniul sãu industrial - Exploatarea Minierã Petrila. Acest lucru este posibil dacã interesele de altã naturã nu au omorât din faºã ideea de a lãsa ceva în urmã, chiar dacã cere un oarecare effort pentru cã de regulã se alege varianta ”radem tot, nu ne complicãm”. Alþii, în Europa, au reuºit ºi nu oricum! Patrimoniul Industrial constituie în Europa un subiect de profund interes, iar în ultimii 20 de ani au abundat exemplele de proiecte reuºite de

Actualitate 7 reconversie în acest domeniu. Acestea se gãsesc cu precãdere în þãri precum Germania, Franþa, Olanda, Belgia, cum sunt spre exemplu Zona RuhrGermania, Fabrica Noisiel, Monceau-les-Mines - în Franþa, Uzinele Van Nelleîn Olanda. ”Am fost plãcut impresionat de discuþiile purtate de invitaþii la cinã, de asearã (marþi – n.n.). Au fost studenþi strãini ºi români, decanul Facultãþii de Mine de la Universitatea Petroºani, directorul Minei Petrila, primarul Ilie Pãducel ºi mulþi alþii, cred cã vreo 40 de persoane. Sunt încântat sã le fiu gazdã”- a declarat Martin Borºa, preºedintele Casei Pensionarilor Petrila. ”Eu, la orice proiect care

ajutã oraºul am fost încrezãtor ºi l-am susþinut, indiferent cine l-a iniþiat. ªi acum sunt încrezãtor ºi ne-am pus de acord, eu cu Ion Barbu, ºi ceea ce facem, facem împreunã. Viaþa ºi timpul vor demonstra dacã proiectul a fost cu adevãrat convingãtor. Dacã este vorba de implicarea financiarã a administraþiei locale din Petrila în aplicarea soluþiilor acestui atelier, este imposibilã! Dar vom cere sprijinul ministerului pentru ca din banii alocaþi pentru închideri de mine sã putem pãstra clãdirile istorice din zona minei Petrila”- a precizat Ilie Pãducel, primarul Petrilei. Iniþiatorul Atelierului pentru salvarea noastrã, Ion Barbu, vrea sã ”rupã mâþa”.

Adicã cei care au putere de decizie sã se pronunþe ºi sã nu mai lungeascã boala. ”Astãzi (miercuri – n.n.), participanþii fac teren, la fel ºi mâine, apoi vor prelucra informaþiile, iar luni - vom avea concluziile. Vineri, ne vom întâlni cu factorii de decizie pentru o discuþie tranºantã: ori-ori!” – a spus Ion Barbu, cel care a mobilizat atâþia oameni ºi instituþii pentru ”a face” ºi nu pentru ”a distruge”. Discuþia, despre care vorbeºte Barbul Petrilei, se impunea, pentru cã de ceva vreme pe latura minierã, mai precis a conducãtorilor minelor aflate pe programul de închideri, acest proiect al Petrilei a devenit subiect tabu. Ileana FIRÞULESCU

O nouã filialã CARP pentru oamenii singuri ºi însinguraþi…

V

Descriere: Proletari din toate þãrile, urniþi-vã! Ce n-a vãzut Petrila în 2500 de ani, va avea norocul (bun) sã vadã în 714 mai 2013. 101 indivizi, mascaþi în oameni de bine, vor circula liberi pe terenul minat al Petrilei. Avem confirmate vizitele urmãtorilor: Iulius Caesar, Al Capone, dr. Ciomu, Eba, Superman, Popeye Marinarul, Elena Udrea, Miron Cozma, Groucho Marx, I.V. Stalin, V.I. Lenin, Adrian Pãunescu, Emil Cioran, Traian Bãsescu, Karl Marx, Mahatma Gandhi, John Lennon, Che Guevara, Victor Ponta, Adrian Nãstase, Nicolae Ceauºescu, Ilie Pãducel, Ion Iliescu ultimul, dar nu cel de pe urmã. Doritorilor a se îmbrãca în pielea celebritãþilor amintite ºi neamintite pagina aceasta le stã la dispoziþie pentru înscriere. Se va lãsa cu: defilare pe catwalk, promenadã pe asfaltul Petrilei, chef monstru la final. Aveþi unica ocazie de a juca ºi într-un film pus în operã de rejizor celebru. Ultimele noastre ºtiri vor fi primele pentru dumneavoastrã!” Ileana FIRÞULESCU

iceprimarul Petroºaniului, Dorina Niþã, ºi preºedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila, Martin Borºa, au inaugurat o filialã la Petroºani, în acorduri de fanfarã a tinerilor, cu pliante informative ºi ºampanie Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila a fost înfiinþatã în primãvara anului 1949. De atunci a trecut ºi prin bune, dar ºi prin multe rele. De câþiva ani încoace, a avut parte de un colectiv cu iniþiativã ºi de o conducere, aleasã prin vot reprezentativ, care a susþinut ºi încurajat orice idee de dezvoltare. Aºa se face cã printr-un proiect cu finanþare europeanã, imobilul din Petrila, acolo unde CARP îºi are sediul, aratã ca o instituþie civilizatã, cu servicii multiple care vin în sprijinul celor care sunt ”singuri ºi însinguraþi, care au nevoie de o mânã întinsã cu dragoste”, aºa cum scrie pe materialele de prezentare ale CAR-ului. ªi pentru cã aceste servicii, incluse în statutul CARP Petrila, sunt flexibile ºi nu îngrãdesc opþiunile membrilor sãi, numãrul celor care s-au înscris a crescut neaºteptat. CARP Petrila are peste 3.300 de membri, din care ceva peste 200 s-au înscris în acest an. Sumele acordate ca ajutor în

diferite situaþii limitã pentru membrii sãi au fost uriaºe, iar dacã te iei dupã sumele acordate ca împrumuturi, concluzia este cã aceastã instituþie este una solidã. ªi cum alte CAR-uri de gen au fost implicate în tot felul de scandaluri, cererea deschiderii unei filiale a CARP Petrila, la Petroºani, a fost mare, chiar presantã. Ca urmare, miercuri, viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã, ºi preºedintele CARP Petrila, Martin Borºa, au tãiat panglica inauguralã a filialei Petroºani, situatã în str. N. Bãlcescu din centrul localitãþii. Fanfara de tineret a Primãriei Petrila, condusã de Ioan Coman, a atras atenþia locuitorilor care au venit sã vadã ce se petrece ºi astfel au luat parte la eveniment. S-au împãrþit pliante cu informaþii despre avantajele pe care le pot avea cetãþenii care doresc sã devinã membrii ai CARP Petrila/Petroºani, cioco-

latã ºi s-a ciocnit un pahar de ºampanie. ”Este extrem de binevenitã aceastã filialã deschisã la Petroºani, pentru cã îi scuteºte pe membrii care locuiesc la Petroºani de un drum. Am fost surprinsã sã aflu cã CARP Petrila are un numãr aºa de mare de membri, peste 3.300, iar multitudinea activitãþilor care vin în sprijinul pensionarilor este impresionantã”- a declarat viceprimarul Petroºaniului, Dorina Niþã. Preºedintele instituþiei, Martin Borºa, un om cu simþ al umorului ºi cu ”simþul orientãrii”, dupã ce a tãiat panglica, a întrebat: ºtiþii care este specia care nu se înmulþeºte prin sex? Cum nu ºtiþi? Pensionarii!!! Întrebat la rândul sãu de ce a ales sã cânte la acest eveniment o fanfarã formatã doar din tineri, preºedintele Borºa a rãspuns: aºa îmi încarc eu bateriile. Se pare cã ºeful CARP ºtie sã-ºi poarte cu demnitate povara anilor ºi molipseºte pe cei din jur de optimism. Ileana FIRÞULESCU


6 Actualitate

T

oþi miniºtrii care s-au perindat prin Valea Jiului au repetat cã soluþiile pentru salvarea zonei trebuie sã vinã de jos, din teritoriu, cãtre… sus, adicã spre Guvern, respectiv Ministerul Economiei ºi cel al Energiei. ªi iaca, mai vine o soluþie pe lângã atâtea altele. De data aceasta de la Petrila. Sã vedem acum ce va face sus-ul?

Elevi ºi studenþi

15 RON

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Mai 2013

La Petrila

Atelierul international de arhitecturã va afla:

ori e albã, ori e neagrã!

Marþi seara, au sosit cei 35 de participanþi la cea dea doua etapã a Atelierului româno-francez de Regenerare Urbanã PostIndustrialã – Petrila. Prima etapã a acestui proiect s-a desfãºurat anul trecut, în perioada 14-20 octombrie.

facem în picioare, pe ”câmpul de luptã”, cu cugetul împãcat cã n-am trecut degeaba prin viaþã ºi cã ne-am apãrat ”glia” de interese meschine. Asta vrea iniþiatorul sã vrem noi, ceilalþi petrileni ºi nu numai.

Ideea a fost a lui Ion Barbu, cel ce pare cã urãºte blazarea ºi contrazice versul mioritic ”ªi de-a fi sã mor/ În câmp de mohor, /Sã spui lui vrâncean/ ªi lui ungurean / Ca sã mã îngroape / Aice, pe-aproape… Deci, nici vorbã! Dacã o fi sã murim, mãcar s-o

S

Ca urmare, pentru salvarea oraºului, Ion Barbu, prin Societatea Culturalã Condiþia Românã a antrenat în ampla acþiune, profesionalã ºi profesionistã, Asociaþia Studenþilor ºi Doctoranzilor Români din Franþa, împreunã cu

Happening carevasãzicã, menit sã salveze de la pieire colonia monoculturalã Petrila

âmbãtã vor manifesta, la Petrila, Iulius Caesar, Al Capone, dr. Ciomu, Eba, Superman, Popeye Marinarul, Elena Udrea, Miron Cozma, Groucho Marx, I.V. Stalin, V.I. Lenin, Adrian Pãunescu, Emil Cioran, Traian Bãsescu, Karl Marx, Mahatma Gandhi, John Lennon, Che Guevara, Victor Ponta, Adrian Nãstase, Nicolae Ceauºescu, Ilie Pãducel, Ion Iliescu etc., pentru salvarea minei ºi a coloniei!

COLÞUL LUI DENIS

Universitatea tehnicã ClujNapoca, Facultatea de Arhitecturã ºi Urbanism, cu sprijinul: Universitatea Petroºani, Primãria oraºului Petrila, Exploatarea Minerã Petrila, Asociaþia pentru Arheologie Indstrialã, Ordinul Arhitecþilor din România, Ordinul Arhitecþilor din RomâniaFIliala Hunedoara ºi Fundaþia Pro Patrimonio. Acest atelier ºi-a propus ca rezultat final contribuþia la crearea unei strategii de dezvoltare a oraºului Petrila în relaþie cu un scenariu de

Scriitorul ºi criticul literar Alex ªtefãnescu spunea cã petrileanul Ion Barbu nu este numai caricaturist. Înfiinþeazã reviste ºi edituri, organizeazã festivaluri, descoperã tineri talentaþi, îi însufleþeºte pe alþi artiºti ºi oameni în general, care suferã de blazare, initiazã afaceri cu profit mai mult cultural decât financiar. Dar câte nu a

spus criticul despre Barbul Petrilei, cã nu i-ar fi încãput pe pagina revistei literare… Acum, acelaºi Ion Barbu mai lanseazã o acþiune chiar în timpul desfãºurãrii, la Petrila, a Atelierului Internaþional de arhitecturã pentru nemurirea noastrã, pentru cã are credinþa cã omul poate cu adevãrat sã sfinþeascã locuri. Este vorba de un protest atipic pentru salvarea Minei Petrila, o manifestare de forþe artistice ce se va desfãºura sâmbãtã, de la ora 17,00, la Casa Memorialã Ion D. Sîrbu ºi pe unica stradã principalã a Petrilei. Organizatorul ºi-a motivat demersul cu umor, o motivaþie ce seamãnã cu râsu-plânsu, dar care aratã cã necazul poate fi demn… ”Despre manifestare: Un demers artistic, happening carevasãzicã, menit sã salveze de la pieire Mina Petrila, colonia monoculturalã Petrila, ºi ultima pe lista dumneavoastrã, colonia colonialistã România.

reutilizare a patrimoniul sãu industrial - Exploatarea Minierã Petrila. Acest lucru este posibil dacã interesele de altã naturã nu au omorât din faºã ideea de a lãsa ceva în urmã, chiar dacã cere un oarecare effort pentru cã de regulã se alege varianta ”radem tot, nu ne complicãm”. Alþii, în Europa, au reuºit ºi nu oricum! Patrimoniul Industrial constituie în Europa un subiect de profund interes, iar în ultimii 20 de ani au abundat exemplele de proiecte reuºite de

Actualitate 7 reconversie în acest domeniu. Acestea se gãsesc cu precãdere în þãri precum Germania, Franþa, Olanda, Belgia, cum sunt spre exemplu Zona RuhrGermania, Fabrica Noisiel, Monceau-les-Mines - în Franþa, Uzinele Van Nelleîn Olanda. ”Am fost plãcut impresionat de discuþiile purtate de invitaþii la cinã, de asearã (marþi – n.n.). Au fost studenþi strãini ºi români, decanul Facultãþii de Mine de la Universitatea Petroºani, directorul Minei Petrila, primarul Ilie Pãducel ºi mulþi alþii, cred cã vreo 40 de persoane. Sunt încântat sã le fiu gazdã”- a declarat Martin Borºa, preºedintele Casei Pensionarilor Petrila. ”Eu, la orice proiect care

ajutã oraºul am fost încrezãtor ºi l-am susþinut, indiferent cine l-a iniþiat. ªi acum sunt încrezãtor ºi ne-am pus de acord, eu cu Ion Barbu, ºi ceea ce facem, facem împreunã. Viaþa ºi timpul vor demonstra dacã proiectul a fost cu adevãrat convingãtor. Dacã este vorba de implicarea financiarã a administraþiei locale din Petrila în aplicarea soluþiilor acestui atelier, este imposibilã! Dar vom cere sprijinul ministerului pentru ca din banii alocaþi pentru închideri de mine sã putem pãstra clãdirile istorice din zona minei Petrila”- a precizat Ilie Pãducel, primarul Petrilei. Iniþiatorul Atelierului pentru salvarea noastrã, Ion Barbu, vrea sã ”rupã mâþa”.

Adicã cei care au putere de decizie sã se pronunþe ºi sã nu mai lungeascã boala. ”Astãzi (miercuri – n.n.), participanþii fac teren, la fel ºi mâine, apoi vor prelucra informaþiile, iar luni - vom avea concluziile. Vineri, ne vom întâlni cu factorii de decizie pentru o discuþie tranºantã: ori-ori!” – a spus Ion Barbu, cel care a mobilizat atâþia oameni ºi instituþii pentru ”a face” ºi nu pentru ”a distruge”. Discuþia, despre care vorbeºte Barbul Petrilei, se impunea, pentru cã de ceva vreme pe latura minierã, mai precis a conducãtorilor minelor aflate pe programul de închideri, acest proiect al Petrilei a devenit subiect tabu. Ileana FIRÞULESCU

O nouã filialã CARP pentru oamenii singuri ºi însinguraþi…

V

Descriere: Proletari din toate þãrile, urniþi-vã! Ce n-a vãzut Petrila în 2500 de ani, va avea norocul (bun) sã vadã în 714 mai 2013. 101 indivizi, mascaþi în oameni de bine, vor circula liberi pe terenul minat al Petrilei. Avem confirmate vizitele urmãtorilor: Iulius Caesar, Al Capone, dr. Ciomu, Eba, Superman, Popeye Marinarul, Elena Udrea, Miron Cozma, Groucho Marx, I.V. Stalin, V.I. Lenin, Adrian Pãunescu, Emil Cioran, Traian Bãsescu, Karl Marx, Mahatma Gandhi, John Lennon, Che Guevara, Victor Ponta, Adrian Nãstase, Nicolae Ceauºescu, Ilie Pãducel, Ion Iliescu ultimul, dar nu cel de pe urmã. Doritorilor a se îmbrãca în pielea celebritãþilor amintite ºi neamintite pagina aceasta le stã la dispoziþie pentru înscriere. Se va lãsa cu: defilare pe catwalk, promenadã pe asfaltul Petrilei, chef monstru la final. Aveþi unica ocazie de a juca ºi într-un film pus în operã de rejizor celebru. Ultimele noastre ºtiri vor fi primele pentru dumneavoastrã!” Ileana FIRÞULESCU

iceprimarul Petroºaniului, Dorina Niþã, ºi preºedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila, Martin Borºa, au inaugurat o filialã la Petroºani, în acorduri de fanfarã a tinerilor, cu pliante informative ºi ºampanie Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila a fost înfiinþatã în primãvara anului 1949. De atunci a trecut ºi prin bune, dar ºi prin multe rele. De câþiva ani încoace, a avut parte de un colectiv cu iniþiativã ºi de o conducere, aleasã prin vot reprezentativ, care a susþinut ºi încurajat orice idee de dezvoltare. Aºa se face cã printr-un proiect cu finanþare europeanã, imobilul din Petrila, acolo unde CARP îºi are sediul, aratã ca o instituþie civilizatã, cu servicii multiple care vin în sprijinul celor care sunt ”singuri ºi însinguraþi, care au nevoie de o mânã întinsã cu dragoste”, aºa cum scrie pe materialele de prezentare ale CAR-ului. ªi pentru cã aceste servicii, incluse în statutul CARP Petrila, sunt flexibile ºi nu îngrãdesc opþiunile membrilor sãi, numãrul celor care s-au înscris a crescut neaºteptat. CARP Petrila are peste 3.300 de membri, din care ceva peste 200 s-au înscris în acest an. Sumele acordate ca ajutor în

diferite situaþii limitã pentru membrii sãi au fost uriaºe, iar dacã te iei dupã sumele acordate ca împrumuturi, concluzia este cã aceastã instituþie este una solidã. ªi cum alte CAR-uri de gen au fost implicate în tot felul de scandaluri, cererea deschiderii unei filiale a CARP Petrila, la Petroºani, a fost mare, chiar presantã. Ca urmare, miercuri, viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã, ºi preºedintele CARP Petrila, Martin Borºa, au tãiat panglica inauguralã a filialei Petroºani, situatã în str. N. Bãlcescu din centrul localitãþii. Fanfara de tineret a Primãriei Petrila, condusã de Ioan Coman, a atras atenþia locuitorilor care au venit sã vadã ce se petrece ºi astfel au luat parte la eveniment. S-au împãrþit pliante cu informaþii despre avantajele pe care le pot avea cetãþenii care doresc sã devinã membrii ai CARP Petrila/Petroºani, cioco-

latã ºi s-a ciocnit un pahar de ºampanie. ”Este extrem de binevenitã aceastã filialã deschisã la Petroºani, pentru cã îi scuteºte pe membrii care locuiesc la Petroºani de un drum. Am fost surprinsã sã aflu cã CARP Petrila are un numãr aºa de mare de membri, peste 3.300, iar multitudinea activitãþilor care vin în sprijinul pensionarilor este impresionantã”- a declarat viceprimarul Petroºaniului, Dorina Niþã. Preºedintele instituþiei, Martin Borºa, un om cu simþ al umorului ºi cu ”simþul orientãrii”, dupã ce a tãiat panglica, a întrebat: ºtiþii care este specia care nu se înmulþeºte prin sex? Cum nu ºtiþi? Pensionarii!!! Întrebat la rândul sãu de ce a ales sã cânte la acest eveniment o fanfarã formatã doar din tineri, preºedintele Borºa a rãspuns: aºa îmi încarc eu bateriile. Se pare cã ºeful CARP ºtie sã-ºi poarte cu demnitate povara anilor ºi molipseºte pe cei din jur de optimism. Ileana FIRÞULESCU


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Mai 2013

Angajaþi ai municipalitãþii cu leafã de mizerie

S

istarea acordãrii sporului de dispozitiv a fãcut ca mulþi angajaþi sã primeascã o leafã lunarã mai micã decât salariul minim pe economie. Maximilian GÂNJU Pierderea celor 25 de procente ce se adãugau la salariu ºi reprezentau sporul de dispozitiv i-a lãsat pe mulþi angajaþi ai Primãriei Municipiului Petroºani ºi cu o leafã lunarã de doar 400 de lei. Cei mai loviþi de sistarea acordãrii sporului sunt

poliþiºtii locali care sunt încadraþi ca personal contractual, dar ºi mulþi alþi angajaþi ai municipalitãþii. „De exemplu cei care au post fix, paznicii cum mai sunt numiþi, primesc o leafã de mizerie. Fãrã sporul de dispozitiv unii dintre ei rãmân cu 400 de lei lunar. Culmea este cã ei chiar sunt prinºi

Masa nevoiaºilor din Petroºani asiguratã de GTS Company

F

irma care asigurã masa caldã a minerilor din Valea Jiului se va ocupa ºi de hrana asistaþilor sociali din Petroºani. GTS Company a câºtigat licitaþia organizatã de Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din cadrul Primãriei Petroºani. Carmen COSMAN Firma care se ocupã de prepararea hranei calde a minerilor din Valea Jiului a câºtigat ºi licitaþia pentru hrana asistaþilor sociali, care a avut drept criteriu de atribuire preþul cel mai scãzut. Valoarea estimatã era de 432.864 lei, dar GTS Company SRL Aninoasa a venit cu o ofertã aproape înjumãtãþitã. Astfel, contractul se încheie pe suma de 263.220 lei fãrã TVA ºi prevede efectuarea ser-

viciilor de preparare a mâncãrii ºi furnizare zilnicã a mesei calde la cantina socialã din Petroºani. De-a lungul anilor firma GTS Company a dovedid cã este un partener serios, iar serviciile pe care le presteazã sunt de calitate, iar prin atribuirea acestui contract social sãracii din Petroºani vor beneficia, în sfârºit, de o masã de calitate. La cantina socialã din Petroºani, pentru luna mai vor beneficia de hranã 152 de persoane nevoiaºe din municipiu.

în dispozitiv, fac serviciu ºi sâmbãta ºi duminica ori în sãrbãtori legale.

La fel ºi poliþiºtii locali, ei sunt în permanenþã în dispozitiv ºi abia dacã mai

primesc 600 -700 de lei”, explicã unul dintre angajaþii municipalitãþii. Cei mai mulþi dintre funcþionari ori cei încadraþi pe post de personal contractual îºi cautã de lucru. „Mulþi ºi-au anunþat ºefii cã vor sã-ºi gãseascã altceva de muncã. Cu 400 de lei nu poþi trãi”, mai spun angajaþii. Dacã nu era suficient, oamenii ar putea fi obligaþi sã returneze sporul de dispozitiv încasat pânã acum, deºi el s-a acordat în baza unei hotãrâri judecãtoreºti. Angajaþii

Cãlin Peter Netzer, vizitã la Petroºani

C

ãlin Peter Netzer este aºteptat la Petroºani. Regizorul român care a câºtigat Ursul de Aur de la festivalul de film de la Berlin se va afla la Petroºani sãptãmâna viitoare, unde i se va înmâna titlul de cetãþean de onoare.

se mândreºte cu aceste personalitãþi care promoveazã pozitiv imaginea zonei ºi a þãrii peste hotare. “Este o mândrie a noatrã penrtu cã un om de

Monika BACIU “În data de 16 mai va fi present la Petroºani domnul Cãlin Netzer cu filmul Poziþia Copilului, film care a fost premiat la Berlin ºi care a câºtigat Ursul de Aur. Cu aceastã ocazie îi vom decerna titlul de cetãþean de onoare”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Comunitatea din Petroºani ºi din întreaga Vale a Jiului ºi nu numai

Primãriei Petroºani au pierdut acest sport care reprezenta 25 la sutã din salariu dupã un proces cu Curtea de Conturi. Instituþia de control a stabilit cã funcþionarii au încasat un spor care nu li se cuvenea. Motivarea deciziei judecãtorilor de la Curtea de Apel Alba încã n-a ajuns la municipalitate pentru ca oamenii sã vadã dacã sunt obligaþi sã returneze banii primiþi începând cu anul 2011. De sporul de dispozitiv au beneficiat circa 300 de angajaþi ai Primãriei Petroºani.

valoarea lui Netzer a câºtigat un premiu internaþional. El este nãscut la Petroºani, chiar dacã ulterior a plecat din Petroºani. A fost de acord sã-i acordãm titul de cetãþean de onoare ºi e o mândrie pentru noi ca ºi comunitate”, a mai declarat Tiberiu Iacob Ridzi. Calin Netzer s-a nascut in data de 1 mai 1975, dar a emigrat cu familia in Gemania in 1983. In 1994 s-a intors, ca student la Academia de Teatru si Film Bucuresti, sectia Regie - Film. Filmul “Pozitia Copilului”, premiat la Berlin cu trofeul “Ursul de aur”, nu este primul de succes al regizorului roman, dar a primit cea mai inalta distinctie de pana acum.

D

Spre comparaþie, în ultimul an al epocii de aur, în Petroºani, se nãºteau nu mai puþin de 1.986 de copii. Cauza principalã a reducerii numãrului de naºteri (cu aproape 3 sferturi) este legatã de scãderea numãrului popu-

de interes judeþean”, se aratã în documentele Ministerului Sãnãtãþii.

C

onsiliile Judeþene pot susþine financiar spitalele cu probleme. Conform unuib document al Ministerului Sãnãtãþii, consiliile judeþene din þarã pot sã susþinã financiar unele spitale care au probleme. Monika BACIU „Menþionãm, cã în conformitate cu art 190 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, pe plan local, Consiliul Judeþean Hunedoara poate partici-

Parcul eolian de la Petrila aºteaptã acordul de mediu

D

ocumentaþia pentru parcul eolian de la Petrila a fost finalizatã ºi se aºteaptã doar acordul de mediu pentru ca investiþia sã poatã porni. Carmen COSMAN Investiþia aparþine unui grup format din companii româneºti cu capital româno-german. Deºi puterea vântului a fost mãsuratã mai întâi la Petrila, parcul eolian se va întinde pe o suprafaþã de 30 de hectare ºi va cuprinde ºi localitãþile adiacente. „Acest parc eolian se va realiza pe cele trei zone ale administraþiilor locale din Petrila, Petroºani ºi

Mircea NISTOR În timp ce naºterile au scãzut, ºi populaþia municipiului Petroºani s-a redus simþitor. În doar 10 ani (comparativ cu anul 2001), de la peste 45.000

de locuitori s-a ajuns, potrivit datelor recensãmântului derulat în noiembrie 2011, la doar 35.000 de locuitori.

Din acest motiv ºi vânzãrile de Butex au crescut spectaculos. “Nu m-am mai întâlnit cu o astfel de situaþie, proprietarii de vaci, în special, fiind disperaþi de aceastã adevãratã invazie de cãpuºe. Pentru cã am avut foarte multe cazuri, rezerva de Butex, soluþia destinatã deparazitãrii bovinelor, a fost aproape epuizatã. Aproape la fel stãm ºi

Consiliul Judeþean Hunedoara nu susþine financiar decât un spital din judeþ. Este vorba de Spitalul Judeþean de

pa la finanþarea unor cheltuieli de administrare ºi funcþionare, respectiv bunuri ºi servicii, investiþii, reparaþii capitale, consolidare, extindere ºi modernizare, dotãri cu echipamente medicale ale unitãþilor sanitare publice

Orãºtioara în zona Dobraia – Comãnicel ºi ªtevia. Proiectul este finalizat ºi documentaþia este depusã pentru

obþinerea acordului de mediu”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Primii paºi pentru realizarea obiectivului investiþional s-au fãcut încã din anul 2009, prin semnarea unor

Urgenþã Deva. La nivelul judeþului Hunedoara patru unitãþi sanitare au probleme financiare. Este vorba de spitalul municipal Vulcan, spitalul din Brad, spitalul contracte de asociere cu unii proprietari ai terenurilor din zona de interes ºi, ulterior, prin instalarea unor turnuri de monitorizare a parametrilor climatici. Datoritã rezultatelor pozitive înregistrate de instalaþiile de monitorizare, a fost luata decizia real-

cu stocul de Neostomosan, fiolele destinate deparazitãrii de cãpuºe a câinilor”, a precizat un medic veterinar. De suferinþe au avut parte nu doar vacile, oile sau câinii de la stâne ci ºi animalele de casã. “În ultima perioadã s-au înmulþit cazurile în care stãpânii de animale de casã neau solicitat ajutorul pentru a le scãpa animãluþele de cãpuºe. Avem sprayuri, medicamente ºi ustensile care

au fost foarte solicitate. În plus, foarte multe persoane au venit la noi pentru a le deparazita animalele. Ceea c ear trebui sã ºtie lumea este cã nu toate cãpuºele transmit boli, însã, prezenþa unui astfel de parazit trebuie sã fie tratatã cu cea mai mare seriozitate”, a spus un alt medic veterinar. Dacã animalele au avut nevoie de ajutorul medicilor nu acelaºi lucru s-a întâmplat ºi în cazul oamenilor. Astfel,

la farmaciile din zonã, chiar dacã existã sprayuri contra cãpuºelor, cei care s-au interesat de acestea pot fi numãraþi pe degetele unei singure mâini. “Avem doar sprayuri contra cãpuºelor, nu ºi alte medicamente sau brãþãri, cum am mai vãzut pe la televizor, dar trebuie precizat faptul cã numãrul celor care au venit sã se intereseze despre acestea sau sã le cumpere a fost unul extrem de redus”, a precizat reprezentantul unei farmacii din Petroºani.

din Orãºtie ºi spitalul din Haþeg. Toate cele patru unitãþi sanitare sunt executate silit de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara.

Deputaþii hunedoreni, modeºti în comparaþie cu omologii din þarã redeaþi cã deputaþii judeþului Hunedoara C sub bogaþi? Ei, bine, faþã de colegii lor din alte judeþe ale þãrii, ar putea pãrea chiar

sãrãcuþi. Un clasament realizat de site-ul de analizã economicã E – context îi plaseazã pe aleºii noºtri pe la jumãtatea topului ºi chiar pe ultimele locuri. Carmen COSMAN

izãrii obiectivului. Potrivit proiectului, aici va funcþiona cel mai mare parc eolian din þarã ºi, dupã ce va fi finalizatã investiþia, parcul eolian va produce în sistemul energetic naþional 70 MW/ orã.

acã locuitorii Vãii Jiului au scãpat, pânã acum, ceva mai uºor de asaltul cãpuºelor, nu la fel de norocoase s-au dovedit a fi animalele. Cele mai afectate, din acest punct de vedere, au fost vacile, medicii veterinari susþinând cã în aceastã primãvarã s-au confruntat cu o adevãratã invazie de cãpuºe asupra vacilor.

e-a lungul anului trecut, a fost înregistrat cel mai mic numãr de copii, din ultimii 40 de ani, care au venit pe lume la spitalul din Petroºani. Doar (aproximativ) 500 de copii au vãzut lumina zilei în 2012. laþiei fertile. Tinerii pleacã pe capete, în special la muncã în strãinãtate, iar aici rãmân doar vârstnicii. De altfel ºi scãderea numãrului total al populaþiei, cu aproape 10.000 în doar 10 ani, spune multe. Cei care lipsesc de la apel sunt în special tinerii.

CJH poate susþine activitatea spitalelor

Vaca, preferata cãpuºelor D

Record negativ al naºterilor

Mircea NISTOR

Actualitate 9

În realizarea acestui clasament s-a avut în vedere doar numãrul locuinþelor, nu ºti banii din conturi. În acest fel s-a realizat o departajare a aleºilor din camera Deputaþilor. Ca sã puteþi face o comparaþie, dupã numãrul locuinþelor cel mai înstãrit deputat este un conservator, Ion Diniþã,din Braºov, care are nu mai puþin de 15 locuinþe în þarã sau în strãinãtate. Pe locul doi se plaseazã deputatul PNL Steluþa Gustica Cataniciu, din Cluj, care are 14 locuinþe, mai toate apartamente. De precizat cã s-a avut în vedere numãrul locuinþelor, dar ºi valoarea lor de impozitare pentru departajarea aleºilor. Deputaþii noºtri sunt, aºadar, mult mai modeºti. Cel mai

bine se plaseazã Laurenþiu Nistor (USL), care, cu 3 locuinþe, ocupã locul 81 dintrun total de 412. Carmen Hãrãu (USL) are tot 3 locuinþe ºi prinde locul 104. Monica Iacob – Ridzi

(PP-DD) se situeazã pe locul 129, cu 2 locuinþe ºi, tot cu douã proprietãþi, Cristian Resmeriþã (USL) este pe locul 186. Natalia Intotero (USL) are o casã ºi locul 292, în timp ce Bogdan Þîmpãu (USL) ocupã locul 361 tot cu o locuinþã. În total, deputaþii din judeþul Hunedoara au fix 12 apartamente, case sau vile, adicã nici mãcar cât are singur cel de pe primul loc, ori


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Mai 2013

Angajaþi ai municipalitãþii cu leafã de mizerie

S

istarea acordãrii sporului de dispozitiv a fãcut ca mulþi angajaþi sã primeascã o leafã lunarã mai micã decât salariul minim pe economie. Maximilian GÂNJU Pierderea celor 25 de procente ce se adãugau la salariu ºi reprezentau sporul de dispozitiv i-a lãsat pe mulþi angajaþi ai Primãriei Municipiului Petroºani ºi cu o leafã lunarã de doar 400 de lei. Cei mai loviþi de sistarea acordãrii sporului sunt

poliþiºtii locali care sunt încadraþi ca personal contractual, dar ºi mulþi alþi angajaþi ai municipalitãþii. „De exemplu cei care au post fix, paznicii cum mai sunt numiþi, primesc o leafã de mizerie. Fãrã sporul de dispozitiv unii dintre ei rãmân cu 400 de lei lunar. Culmea este cã ei chiar sunt prinºi

Masa nevoiaºilor din Petroºani asiguratã de GTS Company

F

irma care asigurã masa caldã a minerilor din Valea Jiului se va ocupa ºi de hrana asistaþilor sociali din Petroºani. GTS Company a câºtigat licitaþia organizatã de Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din cadrul Primãriei Petroºani. Carmen COSMAN Firma care se ocupã de prepararea hranei calde a minerilor din Valea Jiului a câºtigat ºi licitaþia pentru hrana asistaþilor sociali, care a avut drept criteriu de atribuire preþul cel mai scãzut. Valoarea estimatã era de 432.864 lei, dar GTS Company SRL Aninoasa a venit cu o ofertã aproape înjumãtãþitã. Astfel, contractul se încheie pe suma de 263.220 lei fãrã TVA ºi prevede efectuarea ser-

viciilor de preparare a mâncãrii ºi furnizare zilnicã a mesei calde la cantina socialã din Petroºani. De-a lungul anilor firma GTS Company a dovedid cã este un partener serios, iar serviciile pe care le presteazã sunt de calitate, iar prin atribuirea acestui contract social sãracii din Petroºani vor beneficia, în sfârºit, de o masã de calitate. La cantina socialã din Petroºani, pentru luna mai vor beneficia de hranã 152 de persoane nevoiaºe din municipiu.

în dispozitiv, fac serviciu ºi sâmbãta ºi duminica ori în sãrbãtori legale.

La fel ºi poliþiºtii locali, ei sunt în permanenþã în dispozitiv ºi abia dacã mai

primesc 600 -700 de lei”, explicã unul dintre angajaþii municipalitãþii. Cei mai mulþi dintre funcþionari ori cei încadraþi pe post de personal contractual îºi cautã de lucru. „Mulþi ºi-au anunþat ºefii cã vor sã-ºi gãseascã altceva de muncã. Cu 400 de lei nu poþi trãi”, mai spun angajaþii. Dacã nu era suficient, oamenii ar putea fi obligaþi sã returneze sporul de dispozitiv încasat pânã acum, deºi el s-a acordat în baza unei hotãrâri judecãtoreºti. Angajaþii

Cãlin Peter Netzer, vizitã la Petroºani

C

ãlin Peter Netzer este aºteptat la Petroºani. Regizorul român care a câºtigat Ursul de Aur de la festivalul de film de la Berlin se va afla la Petroºani sãptãmâna viitoare, unde i se va înmâna titlul de cetãþean de onoare.

se mândreºte cu aceste personalitãþi care promoveazã pozitiv imaginea zonei ºi a þãrii peste hotare. “Este o mândrie a noatrã penrtu cã un om de

Monika BACIU “În data de 16 mai va fi present la Petroºani domnul Cãlin Netzer cu filmul Poziþia Copilului, film care a fost premiat la Berlin ºi care a câºtigat Ursul de Aur. Cu aceastã ocazie îi vom decerna titlul de cetãþean de onoare”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Comunitatea din Petroºani ºi din întreaga Vale a Jiului ºi nu numai

Primãriei Petroºani au pierdut acest sport care reprezenta 25 la sutã din salariu dupã un proces cu Curtea de Conturi. Instituþia de control a stabilit cã funcþionarii au încasat un spor care nu li se cuvenea. Motivarea deciziei judecãtorilor de la Curtea de Apel Alba încã n-a ajuns la municipalitate pentru ca oamenii sã vadã dacã sunt obligaþi sã returneze banii primiþi începând cu anul 2011. De sporul de dispozitiv au beneficiat circa 300 de angajaþi ai Primãriei Petroºani.

valoarea lui Netzer a câºtigat un premiu internaþional. El este nãscut la Petroºani, chiar dacã ulterior a plecat din Petroºani. A fost de acord sã-i acordãm titul de cetãþean de onoare ºi e o mândrie pentru noi ca ºi comunitate”, a mai declarat Tiberiu Iacob Ridzi. Calin Netzer s-a nascut in data de 1 mai 1975, dar a emigrat cu familia in Gemania in 1983. In 1994 s-a intors, ca student la Academia de Teatru si Film Bucuresti, sectia Regie - Film. Filmul “Pozitia Copilului”, premiat la Berlin cu trofeul “Ursul de aur”, nu este primul de succes al regizorului roman, dar a primit cea mai inalta distinctie de pana acum.

D

Spre comparaþie, în ultimul an al epocii de aur, în Petroºani, se nãºteau nu mai puþin de 1.986 de copii. Cauza principalã a reducerii numãrului de naºteri (cu aproape 3 sferturi) este legatã de scãderea numãrului popu-

de interes judeþean”, se aratã în documentele Ministerului Sãnãtãþii.

C

onsiliile Judeþene pot susþine financiar spitalele cu probleme. Conform unuib document al Ministerului Sãnãtãþii, consiliile judeþene din þarã pot sã susþinã financiar unele spitale care au probleme. Monika BACIU „Menþionãm, cã în conformitate cu art 190 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, pe plan local, Consiliul Judeþean Hunedoara poate partici-

Parcul eolian de la Petrila aºteaptã acordul de mediu

D

ocumentaþia pentru parcul eolian de la Petrila a fost finalizatã ºi se aºteaptã doar acordul de mediu pentru ca investiþia sã poatã porni. Carmen COSMAN Investiþia aparþine unui grup format din companii româneºti cu capital româno-german. Deºi puterea vântului a fost mãsuratã mai întâi la Petrila, parcul eolian se va întinde pe o suprafaþã de 30 de hectare ºi va cuprinde ºi localitãþile adiacente. „Acest parc eolian se va realiza pe cele trei zone ale administraþiilor locale din Petrila, Petroºani ºi

Mircea NISTOR În timp ce naºterile au scãzut, ºi populaþia municipiului Petroºani s-a redus simþitor. În doar 10 ani (comparativ cu anul 2001), de la peste 45.000

de locuitori s-a ajuns, potrivit datelor recensãmântului derulat în noiembrie 2011, la doar 35.000 de locuitori.

Din acest motiv ºi vânzãrile de Butex au crescut spectaculos. “Nu m-am mai întâlnit cu o astfel de situaþie, proprietarii de vaci, în special, fiind disperaþi de aceastã adevãratã invazie de cãpuºe. Pentru cã am avut foarte multe cazuri, rezerva de Butex, soluþia destinatã deparazitãrii bovinelor, a fost aproape epuizatã. Aproape la fel stãm ºi

Consiliul Judeþean Hunedoara nu susþine financiar decât un spital din judeþ. Este vorba de Spitalul Judeþean de

pa la finanþarea unor cheltuieli de administrare ºi funcþionare, respectiv bunuri ºi servicii, investiþii, reparaþii capitale, consolidare, extindere ºi modernizare, dotãri cu echipamente medicale ale unitãþilor sanitare publice

Orãºtioara în zona Dobraia – Comãnicel ºi ªtevia. Proiectul este finalizat ºi documentaþia este depusã pentru

obþinerea acordului de mediu”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Primii paºi pentru realizarea obiectivului investiþional s-au fãcut încã din anul 2009, prin semnarea unor

Urgenþã Deva. La nivelul judeþului Hunedoara patru unitãþi sanitare au probleme financiare. Este vorba de spitalul municipal Vulcan, spitalul din Brad, spitalul contracte de asociere cu unii proprietari ai terenurilor din zona de interes ºi, ulterior, prin instalarea unor turnuri de monitorizare a parametrilor climatici. Datoritã rezultatelor pozitive înregistrate de instalaþiile de monitorizare, a fost luata decizia real-

cu stocul de Neostomosan, fiolele destinate deparazitãrii de cãpuºe a câinilor”, a precizat un medic veterinar. De suferinþe au avut parte nu doar vacile, oile sau câinii de la stâne ci ºi animalele de casã. “În ultima perioadã s-au înmulþit cazurile în care stãpânii de animale de casã neau solicitat ajutorul pentru a le scãpa animãluþele de cãpuºe. Avem sprayuri, medicamente ºi ustensile care

au fost foarte solicitate. În plus, foarte multe persoane au venit la noi pentru a le deparazita animalele. Ceea c ear trebui sã ºtie lumea este cã nu toate cãpuºele transmit boli, însã, prezenþa unui astfel de parazit trebuie sã fie tratatã cu cea mai mare seriozitate”, a spus un alt medic veterinar. Dacã animalele au avut nevoie de ajutorul medicilor nu acelaºi lucru s-a întâmplat ºi în cazul oamenilor. Astfel,

la farmaciile din zonã, chiar dacã existã sprayuri contra cãpuºelor, cei care s-au interesat de acestea pot fi numãraþi pe degetele unei singure mâini. “Avem doar sprayuri contra cãpuºelor, nu ºi alte medicamente sau brãþãri, cum am mai vãzut pe la televizor, dar trebuie precizat faptul cã numãrul celor care au venit sã se intereseze despre acestea sau sã le cumpere a fost unul extrem de redus”, a precizat reprezentantul unei farmacii din Petroºani.

din Orãºtie ºi spitalul din Haþeg. Toate cele patru unitãþi sanitare sunt executate silit de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara.

Deputaþii hunedoreni, modeºti în comparaþie cu omologii din þarã redeaþi cã deputaþii judeþului Hunedoara C sub bogaþi? Ei, bine, faþã de colegii lor din alte judeþe ale þãrii, ar putea pãrea chiar

sãrãcuþi. Un clasament realizat de site-ul de analizã economicã E – context îi plaseazã pe aleºii noºtri pe la jumãtatea topului ºi chiar pe ultimele locuri. Carmen COSMAN

izãrii obiectivului. Potrivit proiectului, aici va funcþiona cel mai mare parc eolian din þarã ºi, dupã ce va fi finalizatã investiþia, parcul eolian va produce în sistemul energetic naþional 70 MW/ orã.

acã locuitorii Vãii Jiului au scãpat, pânã acum, ceva mai uºor de asaltul cãpuºelor, nu la fel de norocoase s-au dovedit a fi animalele. Cele mai afectate, din acest punct de vedere, au fost vacile, medicii veterinari susþinând cã în aceastã primãvarã s-au confruntat cu o adevãratã invazie de cãpuºe asupra vacilor.

e-a lungul anului trecut, a fost înregistrat cel mai mic numãr de copii, din ultimii 40 de ani, care au venit pe lume la spitalul din Petroºani. Doar (aproximativ) 500 de copii au vãzut lumina zilei în 2012. laþiei fertile. Tinerii pleacã pe capete, în special la muncã în strãinãtate, iar aici rãmân doar vârstnicii. De altfel ºi scãderea numãrului total al populaþiei, cu aproape 10.000 în doar 10 ani, spune multe. Cei care lipsesc de la apel sunt în special tinerii.

CJH poate susþine activitatea spitalelor

Vaca, preferata cãpuºelor D

Record negativ al naºterilor

Mircea NISTOR

Actualitate 9

În realizarea acestui clasament s-a avut în vedere doar numãrul locuinþelor, nu ºti banii din conturi. În acest fel s-a realizat o departajare a aleºilor din camera Deputaþilor. Ca sã puteþi face o comparaþie, dupã numãrul locuinþelor cel mai înstãrit deputat este un conservator, Ion Diniþã,din Braºov, care are nu mai puþin de 15 locuinþe în þarã sau în strãinãtate. Pe locul doi se plaseazã deputatul PNL Steluþa Gustica Cataniciu, din Cluj, care are 14 locuinþe, mai toate apartamente. De precizat cã s-a avut în vedere numãrul locuinþelor, dar ºi valoarea lor de impozitare pentru departajarea aleºilor. Deputaþii noºtri sunt, aºadar, mult mai modeºti. Cel mai

bine se plaseazã Laurenþiu Nistor (USL), care, cu 3 locuinþe, ocupã locul 81 dintrun total de 412. Carmen Hãrãu (USL) are tot 3 locuinþe ºi prinde locul 104. Monica Iacob – Ridzi

(PP-DD) se situeazã pe locul 129, cu 2 locuinþe ºi, tot cu douã proprietãþi, Cristian Resmeriþã (USL) este pe locul 186. Natalia Intotero (USL) are o casã ºi locul 292, în timp ce Bogdan Þîmpãu (USL) ocupã locul 361 tot cu o locuinþã. În total, deputaþii din judeþul Hunedoara au fix 12 apartamente, case sau vile, adicã nici mãcar cât are singur cel de pe primul loc, ori


10 Diverse

Anunþ Societatea Naþionalã a Huilei-SA, cu sediul în Petroºani, str. Timiºoarei nr.2, anunþã organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale ºi lucrãrile de pregãtire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadã determinatã de 6 (ºase) luni, cu o perioadã de probã de 30 (treizeci) de zile. I. Condiþii de participare: - Vârsta minimã 18 ani; - Sã fie apt, din punct de vedere al sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie; - Studii – minim 8 clase; - Fãrã antecedente penale. II. Acte necesare participãrii la selecþie. Depunerea dosarului În vederea participãrii la selecþie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conþine urmãtoarele documente: 1. Cerere tip de participare la selecþie, adresatã Directorului general al SNH SA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt de muncã pentru efort susþinut. 5. Declaraþie pe propria rãspundere cã nu a suferit condamnãri penale. Dosarul cu documentele necesare selectiei, se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, la secretariatul comisiei de selecþie, în perioada 24,27 ºi 28 mai 2013, între orele 8.00-

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Mai 2013 14.00. III. Concursul Concursul se va desfãºura începând cu data de 29 mai 2013, la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1. ºi va consta în: - Analiza dosarelor, - Proba practicã o încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m. Participanþii se vor prezenta la proba practicã în þinutã sport ºi vor avea asupra lor buletinul/cartea de identitate. IV. Validarea rezultatelor. Afiºarea rezultatelor Nota finalã a concursului are la bazã douã elemente, care se vor nota de la 1 la 10, dupã cum urmeazã: 1. Analiza dosarului 50% în nota finalã; 2. Proba practicã, cu pondere de 50% în nota finalã; Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescãtoare a notelor finale obþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), calculatã cu douã zecimale. Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaþilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afiºãrii. Regulamentul de desfãºurare a concursului va fi fãcut public prin afiºare la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro ºi la sediul SNH-SA Relaþii suplimentare la SNH SA – Direcþia Resurse Umane – Servicul Resurse Umane, telefon 0254/541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon 0254/561500.

Au mai rãmas 520 de tichete „pascale”

D

intre cele 4.200 de tichete acordate de cãtre primãria din Petroºani, cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale, 520 nu au fost ridicate. Dupã cum au precizat reprezentanþii Serviciului Local de Asistenþã Socialã acþiunea de repartizare a acestora va continua, însã, pânã la finele anului.

Mircea NISTOR Tichetele, care au valoarea de 50 de lei, pot fi utilizate pentru achiziþionarea de alimente de la unele magazine special desemnate în acest sens. Acestea le-au fost acordate persoanelor care provin din unele categorii sociale defavorizate. Este vorba despre pensionarii cu venituri sub 700 de lei, ºomeri, beneficiari ai venitului minim garantat sau persoane cu handicap grav ºi accentuat.

9 mai, zi de sãrbãtoare la Petroºani

Z

iua Europei, celebratã la Petroºani. Administraþia localã de la Petroºani se pregãteºte pentru organizarea unei acþiuni devenitã deja tradiþie. Este vorba de Ziua Europei. Monika BACIU

“În data de 9 mai vom face în Sala de Marmurã o festivitate pentru care ºcolile vor veni ºi vor participa cu

diferite momente artistice cu tradiþii din þãrile Uniunii Europene”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi. Elevii tututor unitãþilor de

Restricþii apã Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru joi, 9 mai 2013 în oraºul Petroºani, între orele 9,00 17,00. Zona afectatã Cartier Aeroport ºi zona industrialã Livezeni. Motivul restricþiei remediere pierderi

pe str. ªoimilor Livezeni, zona brutãriei TED. Mulþumim pentru înþelegere Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

HOROSCOP Dimineaþa s-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã aþi cheltuit mult pe lucruri care nu erau neapãrat necesare. Încercaþi sã vã stãpâniþi nervozitatea! Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o femeie.

Evitaþi drumurile cu maºina. Existã pericolul sã faceþi un accident de circulaþie. Oricum, fiþi mai prudent decât de obicei! În privinþa afacerilor, ar fi bine sã nu riscaþi nimic ºi sã evitaþi speculaþiile.

Dimineaþa aflaþi cã trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri. Este posibil ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã nu v-aþi ales bine momentul, determinându-vã sã amânaþi cãlãtoria. Nu puneþi mereu afacerile pe primul plan.

Începeþi o activitate de pe urma cãreia veþi câºtiga bine. Dar, pentru ca succesul sã fie deplin, temperaþi-vã spiritul critic. Pãstraþi-vã calmul în discuþiile cu colegii de serviciu ºi cu partenerul de viaþã!

Este posibil sã fiþi implicat într-un scandal la serviciu din cauza bârfelor unei colege. Stãpâniþi-vã ºi nu faceþi afirmaþii dure, pentru cã neînþelegerile se lãmuresc, dar jignirile nu se uitã. Dupã-amiazã primiþi într-un mod nesperat o sumã importantã de bani.

S-ar putea sã fiþi tensionat ºi irascibil din cauza sarcinilor de serviciu. Aveþi mult de lucru ºi vã enerveazã cã nu vã sprijinã nimeni. Aveþi grijã sã nu faceþi afirmaþii pe care le puteþi regreta mai târziu.

Vã iritã problemele care apar din cauza neînþelegerilor cu un partener de afaceri. Nu refuzaþi comunicarea! Sunt ºanse sã ajungeþi la un punct de vedere comun. Ar fi bine sã ascultaþi sfaturile celorlalþi ºi sã fiþi mai maleabil.

O rudã mai în vârstã nu-ºi respectã promisiunea de a vã împrumuta o sumã de bani. Nu este cazul sã-i faceþi reproºuri. Încercaþi sã fiþi mai înþelegãtor cu cei din jur! Astãzi puteþi sã þineþi cont de intuiþie.

S-ar putea sã aveþi o controversã cu ºeful direct ºi sã reacþionaþi impulsiv. Fiþi prudent. Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult. Sunteþi la un pas de extenuare. Acordaþi mai multã atenþie familiei!

O disputã cu ºefii s-ar putea sã se soldeze cu anularea unei delegaþii în care trebuia sã plecaþi zilele acestea. Din cauza oboselii, s-ar putea sã resimþiþi o stare accentuata de tensiune. Evitaþi discutþile în contradictoriu.

Câteva evenimente neprevãzute vã fac sã acumulaþi întârzieri supãrãtoare. Dacã v-aþi propus sã încercaþi o afacere, nu vã faceþi planuri prea mari, pentru cã s-ar putea sã fiþi dezamãgit. Ar fi bine sã lãsaþi pe mâine deciziile importante.

În sfârºit, ºefii încep sã vã aprecieze eforturile din ultima perioadã. S-ar putea ca atmosfera tensionatã din jur sã vã încurce planurile de afirmare în societate. Evitaþi întâlnirile cu prietenii, petrecerile ºi deplasãrile cu maºina.

învãþãmânt de pe raza municipiului Petroºani vor lua parte la aceastã acþiune. Aceºtia vor fi împãrþiþi pe echipe, iar fiecare echipã va reprezenta o þarã din Uniunea Europeanã. Astfel, elevii vor prezenta tradiþiile ºi obiceiurile fiecãrei comunitãþi europene. Pânã acum acþiune organizate de Ziua Europei de cãtre administraþia localã din Petroºani aveau loc în parcul central Carol Schretter din localitate.

Vând cauciucuri Dimensiuni 205/55/R16, 21:43, 25/4, de varã Telefon: 0724541402


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Mai 2013

CFR-ul - pe ducã, Valea – spre izolare alea Jiului riscã sã rãmânã o zonã tot mai izolatã. V Inclusiv în ceea ce priveºte legãturile pe calea feratã cu restul þãrii ºi chiar cu Europa. Dupã ce, în ultimii ani, trenurile internaþionale care fãceau legãtura cu Vestul sau Sudul Europei nu mai au programate treceri sau opriri ºi în Petroºani, recent s-a trecut ºi la lichidarea legãturilor cu restul þãrii. Mircea NISTOR În plus, în viitorul apropiat vor sãri din schemã ºi câteva garnituri de tren care fãceau legãtura cu unele localitãþi din judeþul Hunedoara. Prima zi a lunii mai va aduce retragerea din circulaþie a unui nou tren

care se forma în Staþia CFR Petroºani. Din 15 mai, însã, vor ieºi din schemã mult mai multe garnituri care circulau pe ruta Petroºani – Simeria ºi retur. „Este vorba despre câteva garnituri, de tip regio, pe traseul Petroºani – Simeria ºi retur, care se formau în

staþia din Petroºani. Acestea urmeazã a fi scoase datoritã numãrului mic de cãlãtori care ajung în staþia din Petroºani. Prin urmare, numãrul de trenuri regio va fi diminuat considerabil, mai exact, 4 garnituri perechi vor ieºi din schemã, adicã vor fi anu-

late”, a precizat Ioan Aonofriesei, instructor M/C Staþia CFR Petroºani. La încheierea reorganizãrii activitãþii din cadrul CFR, în Petroºani se vor mai forma doar 4 trenuri, în condiþiile în care în urmã cu doar câþiva ani numãrul acestora era de aproape 20. În acelaºi timp, în Capitala Vãii Jiului vor avea oprire doar douã trenuri inter – regio (spre Bucureºti) ºi un tren regio (spre Târgu – Jiu ºi Timiºoara). În ceea ce priveºte perioada mini-vacanþei de Paºte, prin Valea

Jiului nu va trece nici un tren suplimentar. Ba chiar, nici mãcar vreun vagon, la fel de suplimentar. „Traficul de cãlãtori este tot mai diminuat aºa cã nu vor trece prin Petroºani trenuri suplimentare”, a mai spus Ioan Aonofriesei. Reducerea numãrului de

potabilã în Valea Jiului, a fost demolatã în doar 4 sãptãmâni. În ritmul în care lucreazã „termitele”, în cazul în care se vor apuca serios de treabã, întreg cartierul Colonie ar putea sã disparã în cel mult un an de zile...

Un cartier în curs de demolare u puþine sunt imobilele din cartierul N Colonie din Petroºani care trec printr-un plin proces de demolare. Printre acestea se

numãrã fosta moarã (care dealtfel a cam dispãrut deja), clãdirile amplasate în preajma Gãrii, sediul unei foste firme de transport auto sau imobilele ce fãceau parte din fosta unitate militarã de vânãtori de munte. Mircea NISTOR

Rãmase fãrã pazã acestea s-au transformat într-un fel de depozit uriaº de materiale de construcþii, fructificat de oamenii din zonã care nu au nicio altã sursã de venit. „Nu avem capacitatea necesarã pentru a le pãzi, mai ales dupã ce Poliþia Localã a trecut anul trecut printr-un proces de restructurare ºi au fost reduceri de personal. Nici pe viitor nu

se întrevede vreo soluþie pentru a împiedica demolarea clãdirilor ºi stoparea furturilor de materiale de construcþie”, susþin reprezentanþii primãriei

trenuri va atrage dupã sine ºi noi disponibilizãri de personal din rândul celor care activeazã în Staþia CFR din Petroºani. În plus, în lipsã de activitate, ºi gara din localitate îºi va pierde din importanþã, repararea acesteia nemaipãrând a fi un subiect de actualitate.

din Petroºani. În acest timp, demolatorii neautorizaþi lucreazã non-stop ºi eficient. Astfel, fosta moarã (clãdire ridicatã în urmã cu 130 de ani), în care pânã luna tre-

cutã a funcþionat laboratorul de metrologie al firmei care furnizeazã apa

A plecat ºi panoul dupã magnolii

D

upã bãnci, magnolii ºi alte “jucãrii” a venit ºi rândul panoului de baschet sã facã “picioare”. Mai exact, sã fie furat cu totul, respectiv cu fundaþie, postament, þeavã, panou de plastic, inel ºi sfoarã de coº. Este vorba despre panoul baschetbalistic amplasat într-un parc din cartierul petroºenean Colonie.

nefiinþã a stâlpului baschetalistic nu este regretatã de aproape nimeni. Mai ales de cãtre cei care locuiesc în zona respectivã. “Chiar mã bucur cã am scãpat de

Mircea NISTOR Ce-i drept, este de mirare faptul cã acesta a rezistat aproape 3 ani în locul în care fusese implementat, timp în care magnoliile au fost pãscute de cai, bãncile au fost utilizate ca lemn de foc pentru prepararea unor mici ºi gãini la proþap iar celelalte aparate destinate copiilor au fost vandalizate. Una peste alta, trecerea în

el. Nici nu aveþi idée ce tãmbãlãu era în fiecare searã aici, la doar câþiva metri de casa în care locuiesc.

Deratizare în varã... a Petroºani sunt în toi pregãtirile L pentru deratizare. Administraþia localã de la Petroºani se aflã în plin proces de achiziþie a unor servicii de deratizare urbanã. Monika BACIU Reprezentanþii Primãriei Petroºani spun cã acþiunile

efective de curãþire a oraºului pe timpul verii vor începe...în varã. ”Lucrãrile de deratizare

Acuma am scãpat de el ºi mã bucur cã s-a dus dracului, cu tot cu tãmbãlãu, urlete ºi alte chestii”, a declarat o femeie. “Dupã bãnci, pe care se petreceau mai multe întâlniri amoroase, am scãpat ºi de panoul de baschet care reprezenta un veºnic prilej de gãlãgie. Bine cã l-au furat”, a spus o altã femeie. Amenajarea parcului din Colonie (din care au mai rãmas doar douã tobogane) a costat “ceva bani” acordaþi de cãtre Uniunea Europeanã. Interesant este faptul cã, acum, oamenii se bucurã de dispariþia acestuia. La fel de interesant ar fi de aflat ºi la ce poate fi utilizat un panou de baschet care este alcãtuit din piese de plastic, deci, nu din materiale care pot fi vândute pe la centrele de colectare a fierului vechi, de exemplu.

vor fi efectuate mai înspre varã când temperaturile vor fi mai mari pentru cã încã nu s-a efectuat achiziþia publicã necesarã pentru contractarea acestui serviciu”, a declarat Nicu Taºcã purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Vor fi curãþate ºi dezinfectate

locurile în care se depoziteazã gunoiul, ºcolile ºi subsolurile. Anul trecut, deratizarea a început în luna martie.


12 Traditii

I

mediat dupã Paºti, momârlanii din Valea Jiului pornesc nedeile. Petrecerile câmpeneºti din jurul bisericilor se þin lanþ ºi sunt prilej de bucurie ºi de reîntâlnire pentru toatã comunitatea. Nedeile sunt organizate, din moºi – strãmoºi ºi sunt programate în aºa fel încât, pe cât posibil, sã nu coincidã cu o alta, a altei aºezari de momârlani. Chiar în ziua de Paºti, la Dâlja a avut loc prima nedeie, dupã care s-au derulat cele de la Sãlãtruc, Biserica Sânonilor - care este cea mai veche din Valea Jiului - ori de pe Maleia sau Jieþ. Peste tot, sute de localnici au întins mese bogate, încãrcate cu bucate tradiþionale, de pe care nu au lipsit ouãle roºi ori pãsatul momârlãnesc. Dis-dedimineaþã bãrbaþii s-au apucat de pregãtit mâncarea, neapãrat la foc de lemn, iar momârlanii, îmbrãcaþi în straie populare sau de sãrbãtoare, ºi-au invitat la agapã rudele si cunoºtinþele apropiate,

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 mai 2013

Nedeile momârlãneºti strâng oamenii din Valea Jiului în jurul bisericii cãrora le-au oferit ciorbã sau tocãniþã de oaie, varzã cãlita ºi pãsat cu brânzã, o mâncare specificã zonei. În ceaune de aramã se pun porumb mãcinat, unt ºi brânzã de oi, care se amestecã într-un tot unitar delicios. ”Se pune apã, când clocoteºte apa se pun câte ºase gãleþi de pãsat în cãldare ºi se amestecã pânã fierbe. La urmã se pune ulei, unt, brânzã. Mai avem varza, carne de oaie, cam astea sunt pentru pomanã. Reprezintã un praznic al pomenii Masa Paºtelui ºi se face din moºi strãmoºi”, a spus unul dintre bucãtari. Reþetele nu sunt grele însã bucãtarii spun cã un ingredient special face bucatele gustoase. Este vorba de dragoste.”Am gãtit pãsat, carne de oaie ºi varzã. Nu este niciun secret, se poate face de oricine, mult suflet trebuie în primul rând ºi trebuie sã ai pe cineva care sã te înveþe. Este foarte bunã ºi în aer liber

ºi în cantitate mai mare”, spune un alt bucãtar. Oamenii locului spun cã aceste mese se organizeazã pentru amintirea celor ce au trecut în lumea celor drepþi. Bucatele au fost stropite din belºug cu þuicã ºi vin, neapãrat de casã. Dupa

masa se face din dragoste creºtineascã ºi oricine care are bunãboinþã este bine venit. Dupa aceastã agapã, invitaþii încep sã petreacã, cântã la fluier, iar tinerii se prind la un loc cu bãtranii într-o invârtitã tradiþionalã.

în timpul rãzboiului cu toate cã încercãri de oprire au mai fost dar avem oameni de calibru aici. Produsele sunt tradiþionale singurul care s-a schimbat este pasatul care se fãcea din mei iar acum se face din porumb. La fiecare

tradiþie, mâncarea este pregãtitã doar de bãrbaþi, în timp ce femeile taie zarzavaturile sau spalã vasele. În plus, în timp ce bucatele sfârâie la foc mic, femeile merg la bisericã ºi se roagã în aceasta zi sfântã. Nimeni nu se aºeazã la masã pânã cand mâncarea nu este binecuvantatã de preot, un obicei pãstrat cu sfinþenie în aceastã zonã a þãrii, unde sacraliatatea este ºla loc de cinste. De fapt, ºi

Preoþii spun cã aceste obiceiuri dãinuie de mii de ani, iar tradiþiile locului sunt respectate cu sfinþenie de bãºtinaºii zonei. ”Localitatea Maleia este cea mai veche din zona noastrã, aici la Petroºani a fost un fort roman iar biserica de la Maleia atestata din 1770 iar pe clopot scrie 1792, deci sunt documente foarte clare. Ceea ce se întâmplã aici nu s-a întrerupt niciodatã nici chiar

bisericã este praznic, dacã aici este ceva mai micuþ, la Jiet au fost aproape 2000 de oameni la masã. Oamenii lasa acasã carnea de miel, sarmalele ºi vin sã se înfrupte din aceste bucate traditionale”, spune preotul Dimitrie Jura. ” Este o tradiþie strãveche care s-a preluat de la daci iar de atunci existã locuri numite poienile nedeilor. Nu este

uºor ca în zi de sãrbãtoare sã laºi distracþia ºi odihna pentru a pregãti bucatele pentru aceastã nedeie. Masa aceasta adunã oamenii, comunitatea ºi ne bucurãm cã enoriaºii noºtrii ne sprijinã pentru aceastã masã”, afirmã ºi preotul Octavian Pãtraºcu, preot paroh al Bisericii Sfânta Varvara din Petroºani. Momârlanii spun ca nedeia este “o zi de veselie” dupa un an de munca, în care toate relele trebuie sã fie date uitãrii. „Nu merg tot timpul la nedei, dar de la bisericã nu lipsesc niciodatã. Nedeile reprezintã o tradiþie veche, sunt o bucurie pentru oamenii locului”, povesteºte o femeie. „Sunt importante pentru oamenii de aici pentru momârlani. Ne aduc aminte de Învierea domnului nostru Isus Hristos, sunt strâns legate de Sfintele Paºti”, adaugã ºi un bãrbat. Acþiunile tradiþionale au fost susþinute ºi de reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani. ”Este un lucru extraordinar pentru cã în aceastã sãptãmânã importantã pentru toþi creºtinii în Valea Jiului se pãstreazã aceste tradiþii ceea ce este un lucru foarte bun ºi atât timp cât lumea vine la aceste manifestãri înseamnã cã speranþa nu este pierdutã”, a precizat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Car men COSMAN Monika BACIU

CVJ, Nr. 362. Joi, 9 mai 2013  

CVJ, Nr. 362. Joi, 9 mai 2013

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you