Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 373

Cronica Vãii Jiului Vineri, 24 Mai 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Un monument ajuns o bãtaie de joc

Bebeluº salvat de gunoieri dintr-un container

U

n nou nãscut a fost gãsit de angajaþii de la salubritate, joi dimineaþã, într-un cartier aflat la periferia municipiului Petroºani.

>>> PAGINA A 3-A Serafinceanu pus la zid de foºtii angajaþi ai UMIROM

Marº de protest faþã de modul în care a ajuns uzina dupã privatizare oºtii angajaþi de la F UMIROM, care s-au format ca specialiºti la aceastã uzinã de producere ºi reparare a utilajului minier, consideratã vârful de lance al fabricilor de profil din þarã, vor sã protesteze public faþã de modul în care a ajuns societatea.

>>> PAGINA A 4-A

A funcþionat „para-ndãrãtul”?!

Una din firmele controlate de senatorul Vochiþoiu, cãutatã de procurorii DNA la bani

Î

n aceastã sãptãmânã s-au împlinit 16 ani de la înregistrarea unui tragic accident colectiv de muncã, la E. M. Dâlja, în urma cãruia 7 mineri ºi-au pierdut viaþa. În prezent, fosta minã este închisã iar monumentul comemorativ înãlþat, în anul 1997, nu mai seamãnã deloc cu originalul. Chiar dacã a mai fost cârpit, pe ici-colo, de cãtre reprezentanþii autoritãþilor locale. >>> PAGINA A 13-A

U

na dintre societãþile controlate de senatorul PP DD Haralambie Vochiþoiu, Euro Jobs SRL, face obiectul unei anchete a procurorilor de la Direcþia Naþionalã Anticorupþie.

>>> PAGINA A 5-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Mai 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Judeþul Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº

* DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Uricani pe DN 66A, str. Muncii

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Mai 2013

Bebeluº salvat de gunoieri dintr-un container

U

n nou nãscut a fost gãsit de angajaþii de la salubritate, joi dimineaþã, într-un cartier aflat la periferia municipiului Petroºani. ªansa micuþului a fost unul dintre muncitorii de la salubritate, care i-a auzit scâncetele ºi l-a salvat. Diana MITRACHE Copilul, un nou nãscut învelit într-un cerceaf, a fost gãsit la containerul de pe strada Saturn din Cartierul Aeroport. Acolo, muncitorii de pe maºina de gunoi, au încãrcat deºeurile pe la ora 9,00 dimineaþã, iar unul dintre oameni a auzit un scâncet. S-a uitat în tomberon, cu gândul cã e un câine sau o pisicã ºi a rãmas înmârmurit. „Am gãsit un copilaº, era nounãscut, cã avea sânge. Era învelit într-un cearceaf. Când l-am vãzut, am chemat imediat colegii ºi ºoferul, cã m-am speriat. Nou credeam câ e un pisic ºi voiam sã îl salvez, cã am mai fãcut aºa. E pãcat de un mâþ, dar de un copil! L-am

acoperit imediat ºi am chemat salvarea ºi poliþia. Salvarea l-a luat ºi cred cã, l-am salvat”, povesteºte cu bucurie Petre Mãturar, muncitor la salubritate. „Când am auzit glasul de copil, plângând, am dat un pic cearceaful de o parte ºi i-am vãzut picioruºul. M-am speriat un pic ºi le-am zis colegilor cã e un copil viu. Am chemat salvarea ºi l-am salvat”, spune celãlalt angajat de pe maºina de salubritate. Copilaºul a fost dus imediat la spitalul din Petroºani ºi medicii care l-au consultat spun cã e în afara oricãrui pericol. „Starea generalã a copilului e bunã. I s-a fãcut toaleta ºi avea o uºoarã hipotermie. Sunt criminaliºtii acolo

ºi fac investigaþii. Copilul are 2.050 de grame ºi e de sex masculin. Era plin de sânge încã, semn cã a fost nãscut doar de câteva ore”, a declarat Ioan Ciugulea, director adjunct al Spitalului de Urgenþã din Petroºani, în timp ce Ioan Ienea, cel care i-a dat primele îngrijiri la Unitatea de Primire de Urgenþe, spune cã micuþul era bine ºi doar puþin hipotermic, motiv pentru care se va însãnã-

toºi curând. Criminaliºtii au luat probe de la containerul în care a fost gãsit micuþul, dar ºi de la spital, unde i-au fost prelevate probe din cordonul ombilical,

ªansa la fericire

Un comisar de la IPJ Hunedoara este decis sã-l adopte pe micuþul aruncat în tomberon

C

azul nou – nãscutului aruncat în tomberonul de gunoi de cea care i-a dat viaþã i-a impresionat pe toþi cei care i-au aflat incredibila poveste. Iar unul dintre poliþiºtii hunedoreni, ºocat de cele întâmplate, vrea sã-l adopte ºi sã-i dea ºansa la o viaþã normalã. Carmen COSMAN S-a nãscut fãrã noroc, dar, în doar câteva ore, ºansa i-a surâs. Bãieþelul aruncat în tomberon înfãºurat doar în câteva cârpe pline de sânge l-a impresionat atât de tare pe comisarul Florin Bolosin

din cadrul IPJ Hunedoara încât s-a decis sã-l adopte. S-a consultat cu soþia lui ºi, împreunã, au decis sã-l aducã în casa lor. „Azi dimineaþã, am vorbit cu colegul meu Bogdan Niþu, care mi-a povestit despre ce s-a întâmplat. În acel moment am spus cã nu

este posibil sã ne aruncãm copiii aºa, la gunoi, ºi am decis, împreunã cu soþia mea, sã îl înfiem”, a declarat Florin Bolosin. ªi, deja s-a luat legãtura cu reprezentanþii Direcþiei de Protecþie a Copilului Hunedoara pentru demararea demersurilor legale privind adopþia, dupã finalizarea anchetei. Familia Bolosin mai are acasã trei copii, dintre care doi sunt tot înfiaþi. Este vorba despre Ana - Maria, de 11 ani, Tudor - de 8 ani, la care se adaugã copilul natural al celor doi, micuþul Iosif, de 3 ani. Pe

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

pentru a afla cine este femeia care i-a dat viaþã ºi apoi l-a aruncat la gunoi, în ideea de a-l ucide. „Imediat s-a deplasat la faþa locului o echipã operativã complexã formatã din criminaliºti ºi ofiþeri de poliþie judiciarã, precum ºi o ambulanþã. A fost declanºatã o anchetã în vederea identificãrii mamei care ºi-a abandonat bebeluºul. Dacã va fi gasitã, femeia riscã pedeapsa cu

închisoarea de pânã la 15 ani pentru punerea în primejdie a vieþii nou-nãscutului conform art. 306 Cod Penal. Poliþia face acum

Ana - Maria au luat-o de la spitalul din Hunedoara pe când avea doar un an ºi ºapte luni. Fata a fost abandonatã într-un alt spital, din Arad ºi nu se ºtie cine îi sunt pãrinþii. La fel a fost ºi cu Tudor, pe care l-a luat tot din spitalul de la Hunedoara, pe când avea doar trei sãptãmâni. Comisarul Florin Bolosin îºi

investigaþii ºi primii audiaþi au fost oamenii din zonã, care nu îºi explicã cum a fost posibil aºa ceva. „Eu lucrez aici la postul de transformare din vecinãtate, dar am ieºit afarã, doar când am auzit gãlãgie, cã chemaserã salvarea ºi poliþia. Bãieþii auziserã plânsetul ºi au vãzut copilul. Era aruncat acolo, cu gândul de a-l ucide, cã nu era decât într-un cearceaf. Sper sã trãiascã, cã femeia e o iresponsabilã ºi între ea ºi criminali se poate pune un semn de egalitate”, susþine Ioan Mihaiu, angajat al postului de trasformare de pe strada Saturn. „Nu am vãzut nimic, dar mã întreb cine ar fi putut face una ca asta, cã ar putea fi de aici de pe la noi”, a spus o altã femeie de pe acea stradã. Copilul a ajuns la secþia de nou nãscuþi la Petroºani ºi a primit îngrijiri medicale, iar acum e în afara oricãrui pericol.

doreºte sã-i ofere micuþului de al Petroºani ºansa la o viaþã fericitã ºi spune cã îi va creºte pe toþi fãrã probleme, cu ajutorul lui Dumnezeu.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 mai 2013 Serafinceanu pus la zid de foºtii angajaþi ai UMIROM

Marº de protest faþã de modul în care a ajuns uzina dupã privatizare

F

oºtii angajaþi de la UMIROM, care s-au format ca specialiºti la aceastã uzinã de producere ºi reparare a utilajului minier, consideratã vârful de lance al fabricilor de profil din þarã, vor sã protesteze public faþã de modul în care a ajuns societatea. Carmen COSMAN Dupã privatizarea ei, UMIROM a ajuns o ruinã, iar tot ceea ce s-a putut valorifica – inclusiv echipamente de lucru – a ajuns la fier vechi. Foºtii angajaþi ai societãþii sunt nemulþumiþi de ceea ce s-a întâmplat dupã cumpãrarea uzinei de cãtre ex-prefectul Aurelian Serafinceanu ºi anunþã cã vor protesta public. “Opinia mea ºi a celor mulþi care ne-am format ca profesioniºti

ºi cã oameni în vechiul UMIROM, este cã, aºa cum toatã þara a încãput pe mâna unor jecmãnitori, ºi celebra uzinã a încãput pe mâna celor doi - adicã Seranficeanu ºi Melczer (n.r. directorul Gerom) - pe care î-i cunosc foarte bine. Ca oameni cunoscãtori ai industriei sunt nuli. Sunt doar simplii “þambalagii”, dovadã cã uzina a ajuns o ruinã iar ei, foarte mândri, nu au reuºit sã facã decât o banalã sala de nunþi ºi cumetrii. Cine este de

vinã? De vinã sunt cei care le-au vândut pe o sticlã de rom sau de ulei cupoanele, organele de poliþie care nu au acþionat pentru respectarea legislaþiei ºi care nu i-au verificat pe cei doi de unde au banii. (…). Eu chiar m-am sfãtuit cu mai mulþi foºti urumpisti sã organizãm un marº prin care sã ne arãtãm dezamãgirea ºi mai ales dispreþul pentru cei doi”, spune unul dintre cei care a lucrat aici, Marian Rãdoi. ªi alþi foºti angajaþi sunt

nemulþumiþi ºi vor sã se alãture acþiunilor de protest, în speranþa cã cineva va face luminã în privinþa modului în care fabrica a fost privatizatã ºi cum de s-a permis sã se ajungã aici. SC “Umirom” SA a fost cumpãratã în anul 2000 de fostul prefect PSD al judeþului, Aurelian Serafinceanu, pentru 7,9 miliarde lei vechi, sumã achitatã în tranºe. “Umirom” avea datorii încã de la privatizare, iar în timp nu a reuºit sã se redreseze, în ciuda contractelor de sute de miliarde încheiate cu Compania Naþionalã a Huilei (CNH) Petroºani, mai ales pe vremea în care Serafinceanu era pre-

Cireºele ºi cãpºunii, la preþ de trufandale

C

ui nu-i plac cireºele de Mai coapte ºi zemoase sau cãpºunii aromaþi ºi dulci? Ei bine, cu toþii am servi dacã am putea în fiecare zi din delicioasele fructe, care nu sunt doar foarte bune, dar ºi sãnãtoase, însã din pãcate nu este posibil. Luiza ANDRONACHE De când au apãrut pe tarabe, trufandalele sunt frumoase ºi parfumate de mai, mai cã îþi vine sã le mãnânci cu ochii, dar oamenii mai mult trec pe lângã ele, se uitã cu jind ºi apoi pleacã. Preþurile nu sunt tocmai mici, mai ales cã sunt cele de pornire, iar petroºenenii,

cel puþin, cumpãrã de poftã cel mult o jumãtate de kg. “ Mã uit la cãpºuni de câteva zile ºi doar astãzi am îndrãznit sã cumpãr ºi eu o jumãtate de kg de poftã”, ne-a declarat tanti Maria, o pensionarã. “Dacã vreau sã cumpãr, atunci trebuie sã iau cel puþin douã kg de cireºe, pentru cã suntem mulþi ºi nu ne ajunge. Nu

am bani deocamdatã, mai aºtept sã se ieftineascã”, ne-a mãrturisit ºi tanti Aurelia. Preþurile afiºate prima datã la tarabe au oscilat între 12 ºi 9 lei, dar acum, cãpºunii, spre exemplu, pot fi cumpãraþi ºi cu 8 lei, destul de mult încã. ªi la Vulcan, vânzãtorii stau cu lãzile cu fructe câteva zile în ºir pe tarabe pânã când sã dea 10, 15

fect de Hunedoara. Din cauza debitelor foarte mari cãtre stat, în anul 2004 a fost instituit sechestru asigurãtor pe bunurile mobile ºi imobile ale uzinei, care au fost apoi scoase la licitaþie. Firma a intrat pe rând în reorganizare, în lichidare, în faliment, iar apoi a dispãrut. Dupã privatizarea

kg. ªi ei recunosc faptul cã aproape nimic nu se mai vinde. “Ce sã fac dacã nu merge?! Am adus douã lãzi, una cu cãpºuni ºi una cu cireºe ºi este a treia zi de când încerc sã le vând. Oamenii ar cumpãra, dar dacã nu au bani, ce sã facem?! Nici eu nu le pot

cu cântec, numãrul salariaþilor s-a redus drastic, iar cei care mai aveau încã un loc de muncã se gândeau cu groazã la ziua de mâine. Muncitorii povesteau cã veneau la lucru ºi se uitau în primul rând dacã mai au utilajele la care lucrau, pentru cã toate erau duse la fier vechi.

da mai ieftin cã ºi preþul cu care le-am cumpãrat a fost tot mare”, ne-a declarat un comerciant din Piaþa Agroalimentarã Vulcan. Totuºi, vânzãtorii estimeazã cã ºi distribuitorii vor mai scãdea preþurile în sãptãmâna care vine, aºa cã fructele poate vor fi mai accesibile.

PROGRAM TV - Joi 23 mai 2013 16:00

La zi - cu Adina Risipitu

17:30

ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Mai 2013

U

na dintre societãþile controlate de senatorul PP DD Haralambie Vochiþoiu, Euro Jobs SRL, face obiectul unei anchete a procurorilor de la Direcþia Naþionalã Anticorupþie. Zeci de persoane au fost deja audiate în stufosul dosar instrumentat de DNA ºi, aceºtia fiind beneficiari ai unor cursuri de reconversie profesionalã derulate cu fonduri europene. Liderul PP DD Hunedoara, senatorul Haralambie Vochiþoiu, a condus direct societatea pânã la finele anului trecut când, prin redistribuire, a ajuns în Parlament.

A funcþionat „para-ndãrãtul”?!

Una din firmele controlate de senatorul Vochiþoiu, cãutatã de procurorii DNA la bani

În acel moment s-a retras, în acte, din conducerea firmei pe care, însã, o controleazã în continuare. Conform unor surse bine infor-

mate, procurorii anticorupþie încearcã sã stabileascã dacã nu cumva o parte din subvenþia acordatã de firmã la finalul

Miron Cozma îi dã sfaturi lui Becali

organizate pentru persoanele neocupate, aceeaºi firmã organizeazã ºi examene de atestare, contra – cost, pentru cei care se presupune cã au competenþele dobândite prin practicã, dar nu pot face dovada calificãrii lor printr-o diplomã recunoscutã. Prin firmele pe care le controleazã, pânã anul trecut, conform datelor oferite la momentul respectiv chiar de preºedintele PPDD Hunedoara, cifra proiectelor derulate atât ca parteneri, cât ºi ca solicitanþi depãºea 5 milioane de euro.

n executare silitã

ªi totuºi, în ciuda fondurilor generoase atrase prin programul sectorial operaþional pentru dezvoltarea resurselor umane, Euro Jobs SRL a avut ºi are serioase probleme financiare. Firma lui Vochiþoiu a fost acþionatã în judecatã de mai multe societãþi comerciale partenere pentru diverse datorii ºi a fost obligatã de instanþã sã-ºi achite sumele restante. De asemenea, conform datelor oficiale ale Direcþiei Finanþelor Publice Hunedoara, Euro Jobs avea, la finele lunii aprilie, datorii în valoare de 163.306 lei cãtre bugetul de stat, firma fiind în executare silitã. Carmen Carmen COSMAN

Strategia energeticã – gânditã la varã

P

entru cã România nu are o strategie naþionalã în ceea ce priveºte energia, ministrul de resort, Constantin Niþã se gândeºte la ea, dar mai la toamnã. Asta a declarat joi cã va numi un grup de lucru, dar cã o va face abia luna viitoare.

F

ostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, închis la Jilava pentru mineriade, îl sfãtuieºte pe Gigi Becali sã-ºi pãzeascã spatele în închisoare ºi la cel mai mic semn cã ar avea probleme sã cearã protecþie penitenciarului. Miron Cozma cunoaºte foarte bine situaþia de la penitenciarul Jilava ºi-l sfãtuieºte pe Gigi Becali sã fie atent la deþinuþi. Exact fotbalul care l-a fãcut un personaj notoriu pe Becali, ar putea sã-i creeze probleme în penitenciar. În plus, unii condamnaþi au ajuns la rãcoare datoritã lui, referindu-se la furtul maºinii, în care chiar ºi Becali a fost acuzat cã i-a sechestrat pe hoþi. Cozma spune cã este puþin probabil ca latifundiarul din Pipera sã pãþeascã ceva, dar nu stricã sã fie atent. „Eu îi spun sã-ºi pãzeascã spatele, sã nu-ºi imagineze cã în puºcãrie sunt numai steliºti. Sunt ºi dinamoviºti, rapidiºti ºi alte cluburi. În altã ordine de idei sã nu uite cã unii dintre oamenii care sunt în puºcãrie sunt ºi datoritã lui. Ar face bine ºi-i dau acum un sfat prietenesc, ar face bine sã-ºi protejeze spatele ºi sã cearã imediat protecþie dacã considerã cã lucrurile nu stau bine. Acolo viaþa este diferitã, nu

cursurilor pentru persoanele neocupate s-a întors la reprezentanþii Euro Jobs SRL sub formã de „sponsorizãri”. „Întrebarea care ni s-a adresat a fost dacã ni s-au cerut diverse sume la finalul cursurilor pentru aºa – numitul protocol. Din câte am înþeles ar fi o sesizare depusã în acest sens”, ne-a declarat una dintre persoanele care a trecut deja pe la audieri dupã ce a urmat un curs de reconversie profesionalã la Euro Jobs SRL Petroºani. De precizat cã, pe lângã cursurile gratuite

Î

Actualitate 5

impresioneazã pe nimeni cã este Gigi Becali”, a declarat Miron Cozma.

G raþiere colectivã

Miron Cozma spune cã ar trebui sã se adopte o graþiere colectivã pentru cei cu pedepse mici ºi nu pentru cã patronul Stelei ar beneficia de ea, ci pentru cã statul ar face economie. „Eu nu vorbesc acum pentru Gigi Becali, dar cred cã Guvernul ar trebui sã propunã Parlamentului o graþiere colectivã. Consider cã ar câºtiga prin faptul cã, la aceastã orã, un deþinut consumã 29 de milioane de lei vechi lunar în condiþiile în care salariile la profesori sunt mizerabile”, a mai spus Miron Cozma. Fostul liderul al minerilor a stat închis zece ani de zile inclusiv la Jilava unde Becali ar urma sã-ºi facã pedeapsa. Maximilian GÂNJU

„În iunie vom încerca sã facem colectivul pentru o nouã strategie energeticã, care pânã în toamnã va trebui sã schiþeze o nouã abordare. Vom vedea ce þintã vom lua în discuþie”, a afirmat Niþã la un seminar pe tema energiei. România nu are în prezent un proiect funcþional de strategie energeticã. Un astfel de document a

fost adoptat în 2007, pentru perioada 2007-2011. Alt proiect, pentru perioada 2011-2035, nu a fost aprobat încã de Parlament. În tot acest timp, minerii din Valea Jiului îi cer sprijin premierului Victor Ponta, pentru cã ortacii care lucreazã în minele de huilã ar putea rãmâne ºomeri, din cauza importurilor de huilã de la Mintia. Când a venit în Valea Jiului, ministrul Niþã s-a arãtat nemulþumit de ceea ce a gãsit la nivelul minelor de huilã ºi le-a cerut celor din conducerea Companiei Huilei de la acea vreme sã gãseascã o posibilitate de finanþare. Asta pentru cã singura soluþie viabilã e retehnologizarea exploatãrilor de huilã învechite. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Mai 2013

Huila din Valea Jiului, resursã marginalã

E

chipament minier uzat ºi lipsa forþei de muncã transformã huila din Valea Jiului în resursã marginalã. Ministrul delegat pe probleme de Energie, Constantin Niþã, promite o nouã strategie energeticã naþionalã. Constantin Niþã a declarat joi ca în luna iunie va selecta “colectivul” care va elabora noua strategie enrgeticã naþionalã. Monika BACIU Termenul de finalizare a documentului este toamna acestui an. “În iunie vom încerca sa facem colectivul pentru o noua strategie energetica, care pâna în toamna va trebui sa schiteze o noua abordare. Vom vedea ce tinta (de timp - n.r.) vom lua în discutie”, a afirmat Nita la un seminar pe tema energiei. România nu are în prezent un proiect functional de strategie energeticã. Un astfel de document a fost adoptat în 2007, pentru perioada 20072011. Alt proiect, pentru perioada

2011-2035, nu a fost aprobat înca de Parlament. Huila, din resursã marginalã în resursã strategicã. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niþã, a declarat în umrã cu câteva luni cã se intenþioneazã adoptarea unei legi prin care huila sã fie declaratã resursã strategicã. „Colegii noºtri deputaþi ºi senatori vor propune o lege prin care sã stabileascã, pe o perioadã de timp de doi-trei ani, ca huila sã fie consideratã resursã strategicã pentru sistemul energetic. Vedem dacã aceastã

lege este în concordanþã cu directiva UE. Existã una din ele care dã voie la 15 la sutã din producþia de

energie electricã sã fie consideratã strategicã ºi dacã ne încadrãm în aceastã limitã de 15 la sutã, atunci, probabil cã mai luãm un respiro pentru

Atrag atenþia prin violenþã iolenþa ºcolarã, un fenomen îngrijorãtor. Reprezentanþii Centrului Judeþean de V Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoara

spun cã monitorizeazã în permanenþã actele de violenþã din rândul elevilor. Mai mult, aceºtia implementeazã ºi o serie de mãsuri pentru combaterea acestui fenomen. Monika BACIU ”Un alt fenomen cu care ne confruntãm este ºi violenta ºcolarã, ieri am discutat în consiliul ºcolar despre o serie de mãsuri care se iau în aceastã direcþie în ceea ce priveºte violenta ºcolarã. La fiecare scoalã existã o comisie de prevenþie a violenþei ºcolare care monitorizeazã cazurile de violenþã ºi

se iau mãsuri pentru a încerca sã stopãm acest fenomen. Existã foarte multe programe la nivel de liceu pentru prevenþia violenþei ºcolare care sunt realizate la nivel de judeþ ºi iplementate la nivel ºcolar de cãtre psihologii ºcolilor prin consiliere de grup sau individual pentru a stabili cauzele violenþei”, a declarat Ovidiu Muntean, psiholog în cadrul Centrului Judeþean de

retehnologizare ºi eficientizare”, a declarat ministrul Constantin Niþã. Parlamentarii judeþului Hunedoara trebuiau sã depunã un proiect de lege prin care huila din Valea Jiului trebuie sã devinã resursã trategicã, însã pânã acum niciunuol dintre aceºtia nu a avut o astfel de iniþiativã.

Privitor la huilã, restrângerea perimetrelor ºi închiderea minelor neperformante a condus la situaþia în care numai circa 30% din totalul

Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoara. Specialiºtii au constatat în urma cercetãrilor cã elevii recurg la acte de vioelnþã pentru a atrage atenþia asupra lor. ”Acum câþiva ani am realizat o cercetare psihosocialã la nivel de ºcoalã în ceea ce priveºte violenta ºcolarã ºi am constatat cã principala cauzã a violenþei ºcolare este aceea cã mai mulþi elevi vor sã iasã în evidenþã ºi doar aºa o pot face. În mãsurã de 6065% asta ar fi principala cauzã. Aceste situaþii pot fi prevenite prin consiliere”, a mai precizat sursa citatã. Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoara (CJRAE) monitorizeazã fenomenul de violenþã în mediul ºcolar. Monitorizarea

rezervelor geologice de huilã se mai regãsesc în perimetrele aflate în concesiunea CNH-SA. Conform Directivei UE adoptatã recent, UE permite continuarea subvenþiei pentru exploatarea huilei pânã în 2018 ºi condiþioneazã acest fapt de aplicarea strictã a unui program de închidere a minelor care genereazã pierderi. Se poate estima cã evoluþia costurilor de producþie, costurile suplimentare cu emisiile de CO2 ºi eliminarea subvenþiilor pentru producþie (cerutã de UE) va conduce la reducerea tot mai accentuatã a competitivitãþii huilei din producþie internã ºi

se face prin centralizarea cazurilor înregistrate la nivelul ºcolilor, de cãtre Comisiile pentru prevenirea ºi combaterea violenþei în mediul ºcolar. Pentru semestrul I al anului ºcolar în curs, monitorizarea violenþei în unitãþile ºcolare s-a realizat în perioada septembrie - decembrie. „Pentru primul semestru al acestui an ºcolar am sesizat 463 de cazuri de violenþã, însumând 519 tipuri de violenþã. Aceste acte au fost comise de cãtre 314 elevi, de la 32 de unitãþi ºcolare din judeþ”, a precizat coordonatorul CJRAE, Gabriel Ilieº. Potrivit studiului realizat de cãtre CJRAE, cele mai

deci la restrângerea semnificativã a producþiei. Zãcãmintele din România sunt situate în condiþii geominiere complexe, iar caracteristicile mineralogice, ce influenþeazã calitatea se situeazã la limita inferioarã. Din punct de vedere economic ºi energetic pentru producþia de energie electricã, huila indigenã, fãrã subvenþii devine sursã marginalã. Sectorul huilã este caracterizat, în principal prin reducerea nivelului tehnologic, urmare a uzurii fizice avansate a echipamentului minierºi a insuficientei dotãri cu echipamente performante.

frecvente acte de violenþã au constat în vãtãmare corporalã (211) ºi exprimare inadecvatã (64). Pe lângã acestea, au mai fost înregistrate 24 de cazuri de distrugere de bunuri, 23 de ameninþãri, cinci tentative de furt, trei violenþe fizice cu arme, douã cazuri de hãrþuire sexualã etc. Aceste acte au fost comise între elevi, dar specialiºtii au mai identificat ºi 101 cazuri de violenþã între elevi ºi profesori. Dintre acestea, cele mai multe cazuri (64) au fost de violenþã verbalã, violenþã fizicã uºoarã ºi insulte grave (11) ºi douã cazuri de hãrþuire sexualã.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Mai 2013

”Îþi pun pistolul la tâmplã ºi spun cã ai semnat de bunã voie”

L

upta pentru 4 miliarde euro dintre Ministerul Sãnãtãþii ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate omoarã spitale ºi oameni. În douã sãptãmâni, Ministerul a comunicat douã proiecte de ordine care se bat cap în cap ºi care au bulversat angajaþii ºi conducerile spitalelor din Valea Jiului. Deºi recunoaºte cã nu existã bani, ministrul promite suplimentãri pe care nu le poate da ºi ameninþã cu intrarea în insolvenþã dacã managerii de spital fac datorii, adicã dacã trateazã oameni în lipsa banilor de la CNAS ºi Minister… Ileana FIRÞULESCU Douã spitale municipale din Valea Jiului au avut probleme mari cu plata drepturilor salariile ºi cu cheltuielile aferente unor astfel de instituþii, respectiv Spitalul Vulcan, unde situaþia a fost acutã, gravã, ºi Spitalul Lupeni care luptã din greu sã se menþinã pe linia de plutire în condiþiile unor ordine ºi regulamente haotice din domeniul sãnãtãþii.

C

a sã deconteze, te împing sã cheltui triplu În Anexa 17 a Contractului Cadru cu Casa naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS), NU se fac deconturile serviciilor din cadrul serviciilor de primiri urgenþe de la spitalele municipale, doar dacã persoana care a venit la urgenþã este internatã. Adicã dacã doctorii rezolvã cazul tratând, de exemplu un accidentat, pe care îl cos, îi administeazã medicaþie, îi prescrie reþetã, dar nu-l interneazã cazul nu este decontat de CJAS, deci omul este asigurat. Se deconteazã doar dacã acesta va fi internat, dar asta însemnã mult mai mulþi bani cheltuiþi din fondul spitalelor pentru cã se adaugã pe lângã medicaþie ºi

cheltuielile hoteliere, adicã tot ce þine de gãzduirea pacietului. Practic cheltuiala poate fi triplã, în condiþiile în care Ministerul atrage atenþia spitalelor sã se strãduiascã sã nu facã datorii, deºi acesta recunoaºte cã nu sunt bani pentru a deconta conform criteriilor stabilite, tot de el, serviciile spitaliceºti. În aceste condiþii cum s-o dai s-o scoþi la capãt??

3

baza contractelor cu spitalele. La nivel judeþean, negocierile sumelor contractate se fac

O

rdine ale ministrului, care nu se pot aplica, bulverseazã personalul spitalicesc Acelaºi ministru al Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, a recomandat liderilor Sanitas reuniþi la Bucureºti, miercuri, la Consiliul Naþional, “sã stea cu ochii” pe managerii spitalelor, ca sã nu mai facã arierate,

paie, la 7 mãgari!

“Fondurile alocate sãnãtãþii sunt departe de a fi mulþumitoare, sunt departe a acoperi necesarul. ªi când vorbim de necesar, sã nu ne gândim a avea o situaþie excepþionalã, ci a avea o situaþie normalã. Cred cã mai avem mult pânã la normalitate, important este sã vrem sã ajungem acolo. Dar pentru asta trebuie sã nu mai avem arierate. Dacã nu vor mai fi datorii, atunci vom da mai mulþi bani la salariaþi, la medicamente ºi materiale sanitare, sã facem servicii mai bune pentru cetãþeni ºi sã dãm mai mulþi bani pentru investiþii”, a mai spus ministrul, la întâlnirea de miercuri cu liderii Sanitas. Pe de altã parte, Ministerul spune cã nu are o seamã de atribuþii pasând pisica în curtea CNAS, care face deconturile în

pe…sãrãcie. Adicã împart banii ca în zicala cu 3 paie la 7 mãgari. ”Ei recunosc cã nu au banii necesari pentru a aplica metodologia ºi criteriile stabilite cu CNAS. Am fost la negocierea contractului ºi cu CJAS, dar ce sã negociezi? Ei au o sumã de bani, insuficientã, pe care trebuie s-o gestioneze. Noi nu-i acuzãm de rea voinþã pentru cã ei aplicã formula pe banii respectivi, care sunt puþini. Cei de la CJAS nu pot ascunde asta. Aceastã negociere este ca ºi cum trebuie sã intri într-o cooperativã ºi îþi pune pistolul la tâmplã ºi spun cã ai intrat de bunã voie” – a declarat preºedintele Consiliului de Administraþie a Spitalului Municipal Lupeni, Gabriel Lungu.

avertizând cã unitãþile sanitare, dacã tot vor acumula datorii, ar putea sã intre în insolvenþã. Pãi el zice ºi el stricã! Chiar ministrul sãnãtãþii bulverseazã personalul spitalicesc cu comunicate aberante referitoare la o redresare a finanþãrii, pe care ”acum o vezi ºi nu e”. Cum? Inducând personalului spitalicesc faptul cã existã bani dar conducãtorii de spital ar fi de vinã, dar de fapt banii nu vin niciodatã. L-am întrebat pe acelaºi preºedinte CA al Spitalului Lupeni, cum e cu acele comunicate postate pe siteul ministerului, care se contrazic la mai puþin de douã sãptãmâni. Adicã primul spune de o suplimentare, prin proiect de ordin, cu 25% a sumelor faþã de cele din 2012, apoi un altul care reduce suplimentarea la 10%, dar care nu se mai pot

aplica retroactiv… ”Da, pe data de 22 aprilie a fost postatã o comunicare care vorbea de un proiect de ordin al ministruluui prin care sã se suplimenteze cu 25% sumele comparativ cu anul 2012, pe ideea cã se ºtia acest lucru. Dar în 22 mai a expirat acest termen. Proiectul avea aplicabilitate cu data de 1 aprilie. Deci nu se mai poate face acest lucru, retroactiv. Pe data de 15 mai, Ministerul Sãnãtãþii a postat un alt comunicat prin care recunoaºte nemulþumirile din teritoriu pe aceastã temã, a sumelor pentru contracte, ºi precizeazã cã nu el are atribuþii în acest sens, ci CNAS. S-a stabilit o comisie de mediere, dar ministerul nu ºi-a desemnat reprezentantul. Practic totul pare ca o luptã între CNAS ºi Minister

pentru putere sau bani, nici nu ºtiu, având în vedere cã este vorba de 4 miliarde de euro. Rezultatul este cã spitalele mor în tot acest timp. Pãrerea mea este cã acele ordine de 25% ºi apoi 10% de suplimentare a sumelor, nu vor fi deloc. Dar au indus oamenilor ideea cã spitalele vor avea bani ºi în fapt Ministerul nu a identificat aceste surse de suplimentare” – a declarat Gabriel Lungu. Tot ce se întâmplã în sistemul de sãnãtate pare a fi o reþetã sigurã de închidere a spitalelor ºi de exterminare a populaþiei.


8 Actualitate

C

Suntem tineri, ce ne pasã?!”

am acesta ar fi refrenul adolescenþilor de azi. Mai sunt câþiva, rar întâlniþi ce-i drept, cãrora le pasã. Le pasã în primul rând de ei, de felul în care cresc ºi de dezvoltã. Nu gãseºti des liceeni care sã-ºi petreacã timpul liber într-o salã de spectacole, repetând ore întregi pentru piesele de teatru, învãþând „meserie” de la oameni profesioniºti ºi ascultându-le sfaturile. Perioada 29-30 mai este

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 mai 2013

marcatã, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani, de „Festivalul vostru, al adolescenþilor”. La prima ediþie, organizatã cu sprijinul Primãriei municipiului Petroºani, vor fi montate ºase piese de teatru în douã zile. Un adevãrat maraton! Piesa care deschide festivalul, „Lary Thomson, tragedia unei tinereþi” (Trupa Dreamers – Petroºani), se va juca miercuri, 29 mai, ora 14.00. Aceeaºi trupã va presta pe scena teatrului din Petroºani de la ora 15.30, „Dacã ãla e cu aia, ai-a lui cu cine-o fi?”, iar de la ora 17.00, „În largul mãrii”.

Ziua a doua (30 mai), începe la ora 11.00, cu „Graffiti” (Trupa Coriolan – Clubul Copiilor Petroºani), continuã de la ora 12.30 cu „Lumea lui Caragiale” (Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani), iar în final, de la ora 14.00, „Paparazzi sau Cronica unui rãsãrit de soare avortat” (Trupa Theatron – Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan). Gala de decernare a premiilor va fi susþinutã joi, 30 mai, de la ora 16.00.

Târg educaþional Acþiune de interjudeþean la Petroºani conºtientizare, rena educaþiopentru A organizatã de Caritas elevi nalã ºi viitori studenþi. La Sala de Marmurã a Primãriei din Petroºani a avut loc prima ediþie a acþiunii denumite generic ”Arena Educaþiei”. Este vorba de prezentarea ofertei educaþionale pentru viitorii boboci de clasa a IX-a, dar ºi de oferta universitãþilor din þarã.

Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

”Este vorba de activitatea educaþionala numitã ”Arena educaþiei” ºi este o manifestare educaþionalã la nivelul judeþului

Hunedoara ºi este realizatã de Inspectoratul ªcolar impreunca cu Centru Judeþean de Resurse ºi Asistenta Educaþionala în parteneriat cu Universitatea Politehnicã Timiºoara ºi cu Universitatea de Inginerie din Hunedoara. Astãzi se deruleazã o prezentare de oferte educaþionale a celor din Valea Jiului dar existã ºi alte universitãþi din þara care au venit sã prezinte ofertele pentru anul viitor ºcolar. Suntem mulþumiþi de o participare de 100% din partea liceelor din Valea Jiului care vor încerca sã atragã cât mai mulþi elevi de clasa a VIII a pentru profilele din

ºcolile lor dar ºi universitãþile care îºi prezintã la rândul lor ofertele ºcolare”, a declarat Ovidiu Muntean, profesor psiholog în cadrul CHRAE Hunedoara. La eveniment au participat reprezentanþi ai mai multor universitãþi din þarã, dar ºi toate liceele din Valea Jiului. ”Noi le oferim o ofertã diversificatã de studii de licenþã, masterat ºi doctorat. Domeniile sunt multiple, iar preþurile sunt accesibile”, spun reprezentanþii Universitãþii Dimitrie Cantemir. Nici reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Petroºani

Caritas Alba Iulia organizeazã în cadrul proiectului Turn Things Around acþiunea “COª DE ...-3 PUNCTE!”, în Centrul Civic al municipiului Petroºani în data de 27.05.2013, începând cu orele 18:30. Acþiunea urmãreºte conºtientizarea membrilor comunitãþii care manifestã un comportament stradal inadecvat, constând în aruncarea de ambalaje ºi diverse resturi pe stradã în schimbul folosirii coºurilor de gunoi sau a tomberoanelor existente.

Doru Octavian Dumitru va fi în aceastã searã la Petroºani

Î

n aceastã searã, la Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã, va avea loc un spectacol care se anunþã a fi de excepþie. Doru Octavian Dumitru

Elevi ºi studenþi promite un show de zile mari

15 RON

la care mulþi petroºeneni ºi nu numai, ºi-au anunþat deja prezenþa. „ Sunt bilete cu 30 de lei, dar ºi cu 15 lei pentru elevi, studenþi, pensionari ºi pentru cei din grupurile mai mari. Spectacolul va avea loc

Dacã elevii ºcolilor de ºoferi nu-ºi iau permisul, firmele de profil pot rãmâne fãrã autorizare

ª în aceastã searã la ora 19:30, iar show-ul va fi extraordinar cu 45 de minute de program cu Doru Octavian Dumitru, 10 minute pauzã în care vom avea un solist care va cânta, apoi iar 45 de minute de program. Deci, va fi un program lung ºi cred cã pe placul oamenilor”, ne-a declarat Mia Albescu, director Casa de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã. Cei care doresc sã vinã sã vinã la acest spectacol îºi pot cumpãra biletul ºi astãzi, chiar ºi înainte de începutul show-ului. Luiza ANDRONACHE

colile de ºoferi vor avea de suferit dacã gradul de promovare a cursanþilor la examenele pentru obþinerea permisului de conducere sau a diverselor categorii va fi sub 40%. În prezent gradul de promovare este de doar 25%.

A intrat în vigoare un ordin al ministrului Transporturilor care reglementeazã funcþionarea ºi examinarea elevilor care doresc sã obþinã permisul de conducere. Scopul acestui ordin este responsabilizarea instructorilor pentru eºecurile cursanþilor lor la finalizarea acestor ºcoli. “ªcolile de ºoferi vor trebui sã îºi asume pregãtirea integralã a

unui cursant, atât cea teoreticã, cât ºi cea practicã. (...) Pânã acum existau situaþii în care cursanþii primeau lecþii de conducere auto ºi practicã de la instructori autorizaþi, dar nu exista responsabilitatea nimãnui, în condiþiile în care cursantul era bine pregãtit sau nu la finalizarea acestor ºcoli”, a declarat ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, într-o conferinþã de presã.

Ordinul spune cã ºcolile de ºoferi unde gradul de promovare a cursanþilor nu trece de 40% în primul an de la reautorizare ºi de 50% în cel de-al doilea vor rãmâne fãrã licenþã, a anunþat

miercuri ministrul Transporturilor. În prezent, gradul de promovare pentru obþinerea permisului auto este de aproximativ 25% la prima încercare. Jumãtate dintre candidaþi

nu s-au lãsat mai prejos. Aceºtia vor sã îi atragã pe viitorii studenþi la Universitatea Petroºani. ”Vrem sã îi atragem pe viitorii studenþi la Universitatea noastrã. Avem trei facultãþi de renume în cadrul universitãþii cu o vechime mare, le oferim cursuri de maasterat, cursuri doctorale ºi cursuri postliceale”, au spus reprezentanþii Universitãþii Petroºani. Cu pâine ºi sare au fost întâmpinaþi viitorii liceeni ºi studenþi de elevii Grupului ªcolar Retezat din Vulcan. Fiecare liceu din Valea Jiului a prezentat oferta educaþionalã, astfel încât sã atragã cât mai mulþi elevi. Monika BACIU nu trec de examenul teoretic, iar dintre cei care ajung la proba practicã doar 50% obþin permisul auto. Documentul mai prevede ca autoturismele ºcolilor de ºoferi sã fie dotate cu camere de luat vederi în cazul examenelor pentru obþinerea permisului. Ministrul Transporturilor a spus cã acest ordin a creat ºi nemulþumiri, cã au existat proteste din partea unor instructori, dar cã ministerul nu îºi doreºte restrângerea activitãþii acestora. Ca urmare, li s-a dat timp pentru a se dota cu cele necesare, respectiv cu camere de filmat, în termen de ºase luni de la apariþia ordinului în Monitorul Oficial. Ileana FIRÞULESCU


8 Actualitate

C

Suntem tineri, ce ne pasã?!”

am acesta ar fi refrenul adolescenþilor de azi. Mai sunt câþiva, rar întâlniþi ce-i drept, cãrora le pasã. Le pasã în primul rând de ei, de felul în care cresc ºi de dezvoltã. Nu gãseºti des liceeni care sã-ºi petreacã timpul liber într-o salã de spectacole, repetând ore întregi pentru piesele de teatru, învãþând „meserie” de la oameni profesioniºti ºi ascultându-le sfaturile. Perioada 29-30 mai este

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 mai 2013

marcatã, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani, de „Festivalul vostru, al adolescenþilor”. La prima ediþie, organizatã cu sprijinul Primãriei municipiului Petroºani, vor fi montate ºase piese de teatru în douã zile. Un adevãrat maraton! Piesa care deschide festivalul, „Lary Thomson, tragedia unei tinereþi” (Trupa Dreamers – Petroºani), se va juca miercuri, 29 mai, ora 14.00. Aceeaºi trupã va presta pe scena teatrului din Petroºani de la ora 15.30, „Dacã ãla e cu aia, ai-a lui cu cine-o fi?”, iar de la ora 17.00, „În largul mãrii”.

Ziua a doua (30 mai), începe la ora 11.00, cu „Graffiti” (Trupa Coriolan – Clubul Copiilor Petroºani), continuã de la ora 12.30 cu „Lumea lui Caragiale” (Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani), iar în final, de la ora 14.00, „Paparazzi sau Cronica unui rãsãrit de soare avortat” (Trupa Theatron – Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan). Gala de decernare a premiilor va fi susþinutã joi, 30 mai, de la ora 16.00.

Târg educaþional Acþiune de interjudeþean la Petroºani conºtientizare, rena educaþiopentru A organizatã de Caritas elevi nalã ºi viitori studenþi. La Sala de Marmurã a Primãriei din Petroºani a avut loc prima ediþie a acþiunii denumite generic ”Arena Educaþiei”. Este vorba de prezentarea ofertei educaþionale pentru viitorii boboci de clasa a IX-a, dar ºi de oferta universitãþilor din þarã.

Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

”Este vorba de activitatea educaþionala numitã ”Arena educaþiei” ºi este o manifestare educaþionalã la nivelul judeþului

Hunedoara ºi este realizatã de Inspectoratul ªcolar impreunca cu Centru Judeþean de Resurse ºi Asistenta Educaþionala în parteneriat cu Universitatea Politehnicã Timiºoara ºi cu Universitatea de Inginerie din Hunedoara. Astãzi se deruleazã o prezentare de oferte educaþionale a celor din Valea Jiului dar existã ºi alte universitãþi din þara care au venit sã prezinte ofertele pentru anul viitor ºcolar. Suntem mulþumiþi de o participare de 100% din partea liceelor din Valea Jiului care vor încerca sã atragã cât mai mulþi elevi de clasa a VIII a pentru profilele din

ºcolile lor dar ºi universitãþile care îºi prezintã la rândul lor ofertele ºcolare”, a declarat Ovidiu Muntean, profesor psiholog în cadrul CHRAE Hunedoara. La eveniment au participat reprezentanþi ai mai multor universitãþi din þarã, dar ºi toate liceele din Valea Jiului. ”Noi le oferim o ofertã diversificatã de studii de licenþã, masterat ºi doctorat. Domeniile sunt multiple, iar preþurile sunt accesibile”, spun reprezentanþii Universitãþii Dimitrie Cantemir. Nici reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Petroºani

Caritas Alba Iulia organizeazã în cadrul proiectului Turn Things Around acþiunea “COª DE ...-3 PUNCTE!”, în Centrul Civic al municipiului Petroºani în data de 27.05.2013, începând cu orele 18:30. Acþiunea urmãreºte conºtientizarea membrilor comunitãþii care manifestã un comportament stradal inadecvat, constând în aruncarea de ambalaje ºi diverse resturi pe stradã în schimbul folosirii coºurilor de gunoi sau a tomberoanelor existente.

Doru Octavian Dumitru va fi în aceastã searã la Petroºani

Î

n aceastã searã, la Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã, va avea loc un spectacol care se anunþã a fi de excepþie. Doru Octavian Dumitru

Elevi ºi studenþi promite un show de zile mari

15 RON

la care mulþi petroºeneni ºi nu numai, ºi-au anunþat deja prezenþa. „ Sunt bilete cu 30 de lei, dar ºi cu 15 lei pentru elevi, studenþi, pensionari ºi pentru cei din grupurile mai mari. Spectacolul va avea loc

Dacã elevii ºcolilor de ºoferi nu-ºi iau permisul, firmele de profil pot rãmâne fãrã autorizare

ª în aceastã searã la ora 19:30, iar show-ul va fi extraordinar cu 45 de minute de program cu Doru Octavian Dumitru, 10 minute pauzã în care vom avea un solist care va cânta, apoi iar 45 de minute de program. Deci, va fi un program lung ºi cred cã pe placul oamenilor”, ne-a declarat Mia Albescu, director Casa de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã. Cei care doresc sã vinã sã vinã la acest spectacol îºi pot cumpãra biletul ºi astãzi, chiar ºi înainte de începutul show-ului. Luiza ANDRONACHE

colile de ºoferi vor avea de suferit dacã gradul de promovare a cursanþilor la examenele pentru obþinerea permisului de conducere sau a diverselor categorii va fi sub 40%. În prezent gradul de promovare este de doar 25%.

A intrat în vigoare un ordin al ministrului Transporturilor care reglementeazã funcþionarea ºi examinarea elevilor care doresc sã obþinã permisul de conducere. Scopul acestui ordin este responsabilizarea instructorilor pentru eºecurile cursanþilor lor la finalizarea acestor ºcoli. “ªcolile de ºoferi vor trebui sã îºi asume pregãtirea integralã a

unui cursant, atât cea teoreticã, cât ºi cea practicã. (...) Pânã acum existau situaþii în care cursanþii primeau lecþii de conducere auto ºi practicã de la instructori autorizaþi, dar nu exista responsabilitatea nimãnui, în condiþiile în care cursantul era bine pregãtit sau nu la finalizarea acestor ºcoli”, a declarat ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, într-o conferinþã de presã.

Ordinul spune cã ºcolile de ºoferi unde gradul de promovare a cursanþilor nu trece de 40% în primul an de la reautorizare ºi de 50% în cel de-al doilea vor rãmâne fãrã licenþã, a anunþat

miercuri ministrul Transporturilor. În prezent, gradul de promovare pentru obþinerea permisului auto este de aproximativ 25% la prima încercare. Jumãtate dintre candidaþi

nu s-au lãsat mai prejos. Aceºtia vor sã îi atragã pe viitorii studenþi la Universitatea Petroºani. ”Vrem sã îi atragem pe viitorii studenþi la Universitatea noastrã. Avem trei facultãþi de renume în cadrul universitãþii cu o vechime mare, le oferim cursuri de maasterat, cursuri doctorale ºi cursuri postliceale”, au spus reprezentanþii Universitãþii Petroºani. Cu pâine ºi sare au fost întâmpinaþi viitorii liceeni ºi studenþi de elevii Grupului ªcolar Retezat din Vulcan. Fiecare liceu din Valea Jiului a prezentat oferta educaþionalã, astfel încât sã atragã cât mai mulþi elevi. Monika BACIU nu trec de examenul teoretic, iar dintre cei care ajung la proba practicã doar 50% obþin permisul auto. Documentul mai prevede ca autoturismele ºcolilor de ºoferi sã fie dotate cu camere de luat vederi în cazul examenelor pentru obþinerea permisului. Ministrul Transporturilor a spus cã acest ordin a creat ºi nemulþumiri, cã au existat proteste din partea unor instructori, dar cã ministerul nu îºi doreºte restrângerea activitãþii acestora. Ca urmare, li s-a dat timp pentru a se dota cu cele necesare, respectiv cu camere de filmat, în termen de ºase luni de la apariþia ordinului în Monitorul Oficial. Ileana FIRÞULESCU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 mai 2013

Locuitorii din Regiunea Vest, nemulþumiþi de condiþiile din spitale, de lipsa locurilor de muncã ºi de posibilitatea de a deschide o afacere proprie

L

ocuitorii din Regiunea Vest sunt nemulþumiþi de situaþia din spitale, de posibilitatea gãsirii unui loc de muncã ºi posibilitatea de a deschide o afacere proprie, în timp ce cel mai mare grad de mulþumire al locuitorilor, în special pentru cei din mediul urban, vizeazã ºcolile, utilitãþile ºi cabinetele medicale. Acesta este rezultatul, la nivel general, al unui studiu sociologic realizat de Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Vest (ADR Vest), cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare ºi Strategie (IRES), privind calitãtea vieþii locuitorilor din Regiunea Vest. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului Creºterea impactului utilizãrii Fondurilor Structurale asupra calitãþii vieþii locuitorilor din Regiunea Vest finanþat în cadrul Programului Operaþional de Asistenþã Tehnicã 2007-2013. “Studiul realizat de ADR Vest este rezultatul unui sondaj de opinie fãcut pe un eºantion reprezentativ

la nivel regional, prin chestionarea a 1845 de persoane cu vârste de 18 ani ºi peste, pentru care culegerea informaþiilor a avut loc în perioada 23 octombrie – 8 noiembrie 2012. Indicatorii urmãriþi în cadrul studiului au vizat calitatea vieþii din perspectiva siguranþei cetãþeanului, a mediul social al locuitorilor din Regiunea Vest, a confortului locuinþelor acestora, a infrastructurii locale, a petrecerii timpului liber ºi al nivelului de culturã, al veniturilor ºi al muncii. Rezultatele au evidenþiat pre-

siunea exercitatã de costurile încãlzirii care au determinat în 41,7% din cazuri renunþãri la cumpãrarea altor produse ºi servicii, aceastã povarã fiind resimþitã pe fondul diminuãrii subvenþiilor la încãlzire. Din punct de vedere al

veniturilor pe gospodãrie, media pentru municipiile reºedinþã de judeþ este mai mare decât media celorlalte tipuri de oraºe din regiune în ciuda faptului cã diferenþele între nivelele de cheltuieli nu sunt aºa de mari. Cu toate acestea, percepþia locuitorilor din mediul rural privind valoarea veniturilor indicã faptul cã 72% dintre aceºtia considerã aceastã valoare ca fiind insuficientã sau cã acoperã doar strictul necesar”, declarã Sorin Maxim, director general al agenþiei ADR Vest. Acesta este unul dintre cele cinci studii realizate de cãtre ADR Vest, cu sprijinul partenerilor locali ºi regionali implicaþi în procesul de planificare a dezvoltãrii regionale, care contribuie la realizarea unui Plan de Dezvoltare Regionalã al Regiunii Vest bine fundamentat. De asemenea, aceste studii contribuie la

elaborarea portofoliului de proiecte al Regiunii Vest pentru noua perioadã de programare în care vor fi disponibile fonduri nerambursabile. “Obiectivul ADR Vest ºi al Regiunii Vest este acela de a alinia strategia ºi planul de dezvoltare al Regiunii Vest la strategia de dezvoltare a Uniunii Europene – Europa 2020 – ce vizeazã cinci domenii principale: locuri de muncã, inovare, educaþie, incluziune socialã ºi climat/energie”, mai spune Sorin Maxim. Scopul general al acestui tip de studii privind calitatea vieþii este acela de a verifica percepþia privind nevoile ºi sprijinul comunitãþilor locale faþã de iniþiativele ºi proiectele administraþiei, fiind utilizate ca instrumente de stimulare a participãrii cetãþenilor la procesul luãrii deciziilor. Indicatorul atractivitãþii regionale aratã cã

majoritatea celor intervievaþi (75% din totalul subiecþilor) vor rãmâne în localitatea proprie ºi peste 5 ani, media celor mulþumiþi de modul în care se dezvoltã Regiunea Vest ºi de evoluþia acesteia în timp fiind destul de mare. De asemenea, 35% dintre locuitorii din mediul rural intervievaþi au spus cã vor rãmâne în localitatea proprie ºi peste 5 ani. Partenerii ADR Vest în procesul de realizare al studiului au afirmat cã Regiunea Vest – din punctul de vedere al mentalitãþii locuitorilor sãi ºi al administraþiei de care beneficiazã – este axatã pe iniþiativã ºi pe câºtigarea de libertãþi fiind o regiune în care dezvoltarea continuã, sustenabilã ºi în ritm cu cerinþele Uniunii Europene este posibilã ca urmare a existenþei premiselor pentru susþinerea unor mecanisme de gândire europeanã. Marius MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Mai 2013

Ministerul Economiei: dupã 15 iulie SNH îºi va înceta existenþa

S

NH va deveni istorie dupã 15 iulie. Reprezentanþii Ministerului Economiei spun cã fuziunea dintre Complexul Energetic Hunedoara ºi Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani va avea loc dupã data de 15 iulie.

”Conform calendarului estimat pentru fuziunea de absorbþie a SNH de cãtre CEH, înregistrarea fuziunii la Registrul Comerþului ºi radierea SNH ar putea

CONVOCATOR In temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 31 mai 2013, ora 11, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind conferirea Titlului de ”CETÃÞEAN DE ONOARE AL JUDEÞULUI HUNEDOARA” veteranilor de rãzboi din judeþul Hunedoara; 2. Proiect de hotãrâre pentru completarea Anexei nr.3 la Hotãrârea Consiliului Judeþean nr.7/2013 privind aprobarea nivelului taxelor ºi tarifelor, precum ºi altor taxe asimilate acestora, din competenþa Consiliului Judeþean Hunedoara, aplicabile în anul fiscal 2013; 3. Proiect de hotãrâre privind modificarea Programului de lucrãri de întreþinere ºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene pe anul 2013; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu S.C. Wind Power Experts Development S.R.L., în vederea realizãrii în comun a unui obiectiv de interes judeþean; 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului general pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea acordãrii unor finanþãri nerambursabile pentru anul 2013; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea proiectului ”Implementarea unei soluþii de e-

guvernare la nivelul unor unitãþi administrativ-teritoriale pentru eficientizarea serviciilor publice – ZONA 4” ºi a cheltuielilor legate de acesta din cadrul Programului Operaþional Sectorial ”Creºterea Competitivitãþii Economice”; 8. Proiect de hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.80/2013; 9. Proiect de hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.81/2013; 10. Proiect de hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.82/2013; 11. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 12. Proiect de hotãrâre privind însuºirea Protocolului de predare-primire a monumentului istoric Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea de Munte din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Regulamentului de vizitare a monumentului istoric Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea de Munte; 14. Proiect de hotãrâre privind acordul Consiliului Judeþean Hunedoara de preluare din domeniul public al statului ºi din administrarea Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale – Agenþia Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare în domeniul privat al Judeþului Hunedoara ºi în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara, a unor amenajãri de irigaþii cãrora li s-a retras recunoaºterea de utilitate publicã; 15. Proiect de hotãrâre privind utilizarea fondului de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Consiliului Judeþean Hunedoara

avea loc în data de 15 iulie 2013”, se aratã în documentele Ministerului Economiei. Potrivit aceloraºi reprezentanþi, în perioada urmãtoare vor fi parcurse etapele de redactare ºi înregistrare la Consiliul Concurenþei a notificãrii cu privire la fuziunea prin absorbþie a SNH de cãtre CEH, înregistrarea proiectului de fuziune la Registrul Comerþului de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Publicarea proiectului de fuziune în Monitorul Oficial

pe anul 2013; 16. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2013; 17. Proiect de hotãrâre privind aprobarea contului de execuþie a bugetului propriu al judeþului Hunedoara ºi a situaþiilor financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, ale Consiliului Judeþean Hunedoara ºi instituþiilor publice aflate în finanþarea acestuia, la 31 decembrie 2012; 18. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013 ale spitalelor publice de interes judeþean; 19. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului de venituri ºi cheltuieli al S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani pe anul 2013; 20. Proiect de hotãrâre privind aprobarea ºi mandatarea reprezentantului Consiliului Judeþean Hunedoara în Adunarea Generalã a Acþionarilor de la S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani, în vederea achiziþiei de servicii juridice specializate de asistenþã ºi reprezentare a intereselor societãþii comerciale în justiþie; 21. Proiect de hotãrâre privind acceptarea de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara a ofertei de donaþie a unui bun (mijloc fix) – Pod de cale feratã îngustã ”Mocãniþa” în vederea repunerii acestuia în circuitul turistic al traseului Mocãniþei; 22. Proiect de hotãrâre privind aprobarea depunerii unui proiect de asistenþã tehnicã de pregãtire a proiectului de investiþii în Valea Jiului aferent perioadei 2014 – 2020 ºi a cofinanþãrii acestuia în cadrul Programului Operaþional Sectorial Mediu 2007 – 2013. PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ

al României se va realiza în perioada 27-30 mai, mai spun specialiºtii din ministerul de resort. În termen de 30 de zile de la data publicãrii proiectului de fuziune în Monitorul Oficial pot fi depuse opoziþii sau cereri de intervenþie de cãtre persoanele interesate. Oficialii ministerului estimeazã cã înregistrarea la Oficiul Registrului Comerþului a fuziunii ºi radierea SNH care îºi înceteazã existenþa va fi realizatã în data de 15 iulie. Monika BACIU

Lacune legislative isponibilizaþii pot pierde vechimea în D muncã. Potrivit noii ordonanþe privind concedierile colective în sectorul de stat nu existã o reglementare care sã facã referire la un articol privind concedierile colective. Liderii minerilor atrag atenþia cã disponibilizaþii pot pierde venitul în completare. Sunt mulþi care ne întreabã în fiecare zi de concedierile colective. OUG 36 care se referã la drepturile de care beneficiazã salariaþii concediaþi are o lipsã mare faþã de fosta ordonanþã 116 ºi anume îi lipseºte articolul care prevedea cã pentru personalul disponibilizat perioada în care beneficiazã de venit în completare constituie vechime în grupa specialã”, a declarat Domokoº Laszlo, preºedinte Sindicatul Huila Valea Jiului. Senatul a aprobat, miercuri, OUG 36/2013 privind protecþia angajaþilor disponibilizaþi, al cãror numãr ar urma sã ajungã, pânã în anul 2018, la peste 10.000 de persoane. Printre companiile menþionate cã urmând sã aplice un plan de disponibilizãri se afla Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, Electricã, Regia Autonomã pentru Activitãþi Nucleare ºi unitãþi miniere. Monika BACIU


12 Actualiate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 mai 2013

Drum cu avize, dar tot fãrã bani

D

upã ce s-a tot vorbit în ultimi ani de reluarea lucrãrilor la drumul Câmpul lui Neag – Herculane sau drumul lui Bãsescu, cum mai este cunoscut ºi dupã ce ºi anul trecut, cu toþii au promis ºi s-au arãtat optimiºti, iatã ca în fapt nimeni nu a fãcut nimic. Primarul Dãnuþ Buhãescu declarã, însã, cã nu se dã bãtut. Luiza ANDRONACHE

Dupã ce anul trecut ºi chiar la începutul acestui an existau speranþe cã drumul Campul lui NeagHerculane, cunoscut si sub numele de Drumul lui Basescu, va primi în cele din urmã finanþare pentru continuarea construcþie, acum nici nu se mai pune problema. Dar, primarul de la Uricani, Dãnuþ Buhescu, spune cã nu se dã bãtut în niciun fel ºi cã va sta la uºa ministrilor pânã când va primi finanþare de la anul încolo. “Ne vom lupta ca mãcar pentru anul viitor sã fim incluºi în

program. Vreau sã vã spun cã împreunã cu domnul senator Cosmin Nicula voi încerca sã fac o intervenþie la domnul ªova, iar dacã nu reuºesc, o sã mã mai duc încã de 10 ori pânã când o sã reuºim sã-l convingem cã este necesar cã mãcar în bugetul de anul viitor este bine sã prindem aceastã

investiþie extrem de importantã pentru noi, pentru Valea Jiului”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Lucrãrile au ajuns la km 47, iar cei aproximativ 50 de kilometri care s-au realizat

Maidanezii, o veºnicã problemã oatã lumea spera ca dupã preluarea de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara a adãposturilor de câini vagabonzi, T problema acestora sã fie rezolvatã. Nimic mai fals, însã. Deºi din momentul în care gestionarea acestei eterne probleme a ajuns în responsabilitatea “miniparlamentului hunedorean” au trecut aproape 4 luni de zile, mai nimic nu s-a întâmplat spre bine. Mircea NISTOR Din contrã, maidanezii de pe strãzi sunt tot mai numeroºi iar plângerile cetãþenilor curg gârlã. În acest timp, adãpostul din cartierul petroºenean Colonie este tot mai pustiu. Nu de alta dar, nu mai existã medicamentele necesare sterilizãrii câinilor, personalul este insuficient iar mult promisa maºinã destinatã hingherilor nu mai apare. “Aveam promisiuni cã luni vom intra în posesia respectivei maºini. De atunci au trecut trei zile ºi aceasta nu a mai apãrut. Nu pot sã spun

cã reprezentanþii Consiliului Judeþean nu au fãcut nimic pentru acest adãpost. Au fost reamenajate ºi igienizate spaþiile destinate cãþeilor, s-a fãcut curãþenie iar hrana nece-

pânã acum au fost construiþi cu multe piedici. DN66 A se construieºte pe amplasamentul unui vechi drum forestier. Iniþial, lucrãrile ar fi trebuie sã fie gata în anul 2010, dar execuþia a fost stopata mult timp de cãtre Garda de Mediu, dupã ce s-a descoperit ca nu existau toate aprobãrile necesare. ªi, când a venit ºi avizul de mediul pentru ultimul tronson care mai trebuia executat, emis de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova la începutul anului trecut, nu s-au mai gãsit banii. “Mai avem

sarã acestora o procurãm datoritã fondurilor alocate de cãtre Consiliul Judeþean. Problema este cã nu mai primim fonduri ºi pentru achiziþionarea de medicamente sau pentru instrumentarul medical necesar sterilizãrii animalelor. În acelaºi timp, fãrã maºinã ºi fãrã destui hingheri nu mai putem captura maidanezii de pe strãzi. ªtiu cã oamenii se plâng cã sunt atacaþi de câinii tot mai numeroºi ºi mai agresivi în aceastã perioadã, dar nu avem ce face”, a declarat medicul veterinar Cosmina Pãdure. În prezent, în acest adãpost sunt “cazaþi” circa 50 de cãþei, în condiþiile în care aici ar putea “locui” 150 de patrupede. “Din februarie nu am mai adus aici niciun câine. Adevãrul este cã problema maidanezilor

porþiunea cea mai grea de 22 de km de executat, zonã unde este o prãpastie lângã drum de vreo 100 de metri. Deci, sunt lucrãri destul de mari ºi costisitoare”, a mai spus Buhãescu. Lucrãrile trebuie începute în cel mult

doi ani de la data eliberarii avizului. De-a lungului timpului, pentru încetarea construcþiei drumului, aici au protestat mai mulþi activiºti,care au invocat faptul cã astfel se distruge ultima pãdure virginã din Europa.

era mai bine gestionatã pe vremea când de acest adãpost se ocupa primãria din Petroºani”, a mai spus Cosmina Pãdure. Dacã la adãpostul Lãbuº mai sunt doar vreo 50 de câini, în

acelaºi cartier mai funcþioneazã ºi un alt adãpost destinat maidanezilor. Acesta este, însã, particular iar acolo sunt cazate nu mai puþin de 500 de animale. Claie peste grãmadã…


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Mai 2013

Un monument ajuns o bãtaie de joc

Î

n aceastã sãptãmânã s-au împlinit 16 ani de la înregistrarea unui tragic accident colectiv de muncã, la E. M. Dâlja, în urma cãruia 7 mineri ºi-au pierdut viaþa. În prezent, fosta minã este închisã iar monumentul comemorativ înãlþat, în anul 1997, nu mai seamãnã deloc cu originalul. Chiar dacã a mai fost cârpit, pe ici-colo, de cãtre reprezentanþii autoritãþilor locale. Mircea NISTOR Fiind placat cu plãci de marmurã acesta a atras, imediat dupã închiderea exploatãrii miniere, atenþia hoþilor. Astfel, de pe monumentul închinat unor oameni care ºi-au pierdut viaþa în minã au fost furate toate plãcile de marmurã. Asaltului hoþilor nu i-au scãpat nici mãcar cele pe care erau inscripþionate numele minerilor decedaþi în urmã cu 16 ani. În plus, acesta a ajuns un fel de depozit de gunoi pe care troneazã sticle, cioburi ºi alte resturi lãsate în urmã de cei pentru care istoria mineritului nu mai reprezintã nimic. În ultimii ani, nu puþini au fost cei care au solicitat recondiþionarea ºi mutarea în alt loc a monumentului închinat veºnicei amintiri a ortacilor decedaþi în ultimul accident grav înregistrat la fosta

minã Dâlja. Deocamdatã, însã, acesta a rãmas pe locul iniþial ºi aratã cum aratã. Mai exact, deplorabil… Dacã ar fi mutat, nimic nu ar mai aminti de faptul cã aici, pânã în urmã cu nu

însã, ar trebui sã punã piciorul în prag ºi sã opreascã, odatã pentru totdeauna, distrugerea monumentelor sau clãdirilor care reprezintã o valoare istoricã a municipiului Petroºani…

trecut 16 A uani…

În anul 1997, la Mina Dâlja a avut loc o explozie de metan, în urma cãruia s-a produs unul dintre cele mai grave accidente de muncã înregistrate în ultimii 35 de ani în minele din Valea Jiului. Din cauza unei deflagraþii înregistrate în lucrãrile miniere aferente abatajului cu front scurt nr. 2311, stratul 3, blocul II, au fost accidentaþi 12 mineri, dintre care 7 au decedat, alþi 5 suferind arsuri grave. Comisia însãrcinatã cu identificarea cauzelor ce au condus la tragicul eveniment de muncã a descoperit defecþiuni în aeraj, nerespectarea prevederilor Prescripþiei Tehnice privind modul de efectuare a operaþiei de împuºcare,

mulþi ani, funcþiona o unitate minierã în care lucrau câteva mii de oameni. “Cineva”,

amplasarea greºitã a capetelor de detecþie a metanului, precum ºi “alte cauze organizatorice”. Pentru a cinsti memoria celor 7 mineri cãzuþi pe frontul cãrbunelui, câteva luni mai târziu, în incinta minei a fost ridi-

cat un monument comnemorativ. Timp de câþiva ani, pânã la închiderea minei, respectivul monument a servit, în fiecare an, drept loc de întâlnire a rudelor ºi urmaºilor celor 7 eroi ai cãrbunelui.

COLÞUL LUI DENIS

Hainy te învaþã sã gãteºti Salatã de morcovi cu chimen Ingrediente 500 gr morcovi 3 lg de ulei de mãsline 2 lg de zeamã de lãmâie 2 cãþei de usturoi 1/2 lg. chimen 1 leg de pãtrunjel proaspãt sare - piper. Mod de preparare Se curãþã morcovii

ºi se taie rondele nu prea subþiri. Se încãlzeºte într-o cratiþã apã cu sare ºi o lingurã de zeamã de lãmâie. Când apa fierbe se pun morcovii ºi se fierb 3-4 minute. Între timp, se toacã usturoiul ºi pãtrunjelul, se pun într-un bol împreunã cu morcovii fierþi, se mai adaugã sare, piper ºi zeamã de lãmâie dupã gust. Se asezoneazã cu chimen.

POFTÃ BUNÃ! Chef de cuisine Restaurant 3D Aqua Hainalka Miclea


14 Program & Horoscop

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Orã de vârf 2 22:30 România danseazã (r)

9:30 Monte Walsh 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã 14:00 Levintza prezintã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cu lumea-n cap (r) 16:30 Efectul WOW (r) 17:00 Mondenii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Capcan TV 22:00 Jos cu dragostea 0:00 Ai încredere în bãrbaþi!

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Profetul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Interviurile lui Ion Cristoiu 22:00 Discuþia sãptãmânii

9:45 Que bonito amor (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan (r) 15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Îþi ordon sã mã iubeºti! 23:00 Teresa 0:00 Doamne de poveste 0:05 Poveºtiri adevãrate (r)

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 mai 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Moartea joacã murdar 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Novicele 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Planeta maimuþelor 23:00 Regatul de foc

21 martie *** 20 aprilie Aveþi mai multã încredere ºi sunteþi optimist. Nu neglijaþi problemele celor apropiaþi. Altfel, riscaþi sã vi se reproºeze cã sunteþi indiferent. Ar fi bine sã fiþi mai prudent. Nu trataþi legea cu superficialitate, ca sã nu aveþi probleme!

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 11:30 UCL A Short History 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 GP2 Cursa 1 13:30 Digi Sport Weekend 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Campionii Digi Sport 15:30 Avanpremierã Liga 1 16:00 Fotbal Club 17:00 Fotbal: UTA Arad Baia Mare 17:45 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: UTA Arad Baia Mare 19:00 Fotbal: Vaslui - Oþelul Galaþi 19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal: Vaslui - Oþelul

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Simþiþi nevoia sã schimbaþi ceva în relaþiile sentimentale. Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã atragãtoare. Poate fi o dragoste la prima vedere, dar nu fiþi prea îndrãzneþ. Ar fi bine sã vã ascultaþi intuiþia.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa aveþi tendinþa de a vã aventura în mai multe activitãþi deodatã. Este o zi bunã pentru câºtiguri financiare uºoare, dar este indicat sã evitaþi speculaþiile. Prietenii vã ajutã, dar ar fi bine sã ascultaþi ºi pãrerile celor apropiaþi. 9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:00 Pe banii pãrinþilor 23:30 Manuscrisul ucigaº

21

23 iulie *** 22 august S-ar putea sã aveþi musafiri din altã localitate sau sã fiþi invitat la rude. O persoanã mai în vârstã din familie vã dã sfaturi utile întro problemã sentimentalã. Nu faceþi afirmaþii prin care sã alimentaþi gelozia persoanei iubite.

Pe plan financiar, treceþi printr-o perioadã nu tocmai bunã ºi sunteþi preocupat sã gãsiþi noi surse de venituri. Spiritul de aventurã ºi îndrãznealã vã îndeamnã sã vã asumaþi prea multe riscuri. Fiþi mai prudent ºi respectaþi legile.

23 august *** 22 septembrie Evitaþi cãlãtoriile de afaceri ºi investiþiile. Nu aveþi chef de nimic ºi vã lipseºte simþul practic. Nu evitaþi comunicarea cu cei din jur, pentru a nu fi înþeles greºit! Relaþiile cu persoana iubitã merg bine, dar nu exageraþi importanþa sentimentelor.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

O rudã apropiatã vã cere un împrumut. Nu vã eschivaþi, mai ales cã e vorba despre o problemã de sãnãtate. Dupã-amiazã, vã pune serios pe gânduri o veste referitoare la relaþiile sentimentale. Pãstraþi-vã calmul!

Aveþi succes la studii ºi puteþi comunica mai uºor cu cei din jur. Puteþi sã faceþi tranzacþii avantajoase. Vi se oferã posibilitatea sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes personal, ceea ce stârneºte gelozia altora.

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi o stare de nervozitate care vã poate pune într-o situaþie neplãcutã acasã. Pãstraþi-vã calmul ºi concentraþi-vã la ce aveþi de terminat. Încercaþi sã evitaþi o ceartã cu partenerul de viaþã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Începeþi ziua plin de energie ºi idei. Aveþi grijã sã nu depãºiþi anumite limite ºi evitaþi sã provocaþi discuþii în contradictoriu! Aprecierile de care vã bucuraþi în societate ar putea fi umbrite de reapariþia unei probleme.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte în interes personal. Sunteþi foarte sensibil ºi aveþi tendinþa de a exagera. Dupã-amiazã ar fi bine sã vã temperaþi orgoliul.

21 februarie *** 20 martie Aveþi ºansa sã obþineþi uºor mici câºtiguri, dar fiþi prudent. Feriþivã de speculaþii! Dupã-amiazã este posibil sã vã confruntaþi cu o problemã sentimentalã, dacã refuzaþi sã mergeþi la o petrecere.


Diverse 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Mai 2013

C

Oferã-þi o ºansã! Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani

a în fiecare an, Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani are o ofertã educaþionalã variatã, pentru orice vârstã ºi preferinþe , având toate formele de ºcolarizare: Liceu zi, Liceu seral, A 2-a ºansã, ªcoalã postlicealã ºi ªcoalã de maistri.

ºi este organizat dupã clasa a IX-a, ca parte a pregãtirii prin învãþãmântul liceal, filiera tehnologicã. Pe toatã durata ºcolarizãrii, elevii ºcolii profesionale vor primi o bursã de 200 Lei/ lunã. În acest an calificãrile propuse sunt: - Mecanic auto; - Costrucþii ºi lucrãri publice; - Confecþioner produse textile.

Liceu zi: Clasele de liceu, curs de zi se adreseazã în primul rând absolvenþilor de clasa a VIII-a, unde sunt oferite specializãrile: - Coafor stilist, cu englezã intensivã; - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician construcþii ºi lucrãri publice; - Tehnician în industrie textilã;

Anunþ Societatea Naþionalã a HuileiSA, cu sediul în Petroºani, str. Timiºoarei nr.2, anunþã organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale ºi lucrãrile de pregãtire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadã determinatã de 6 (ºase) luni, cu o perioadã de probã de 30 (treizeci) de zile. I. Condiþii de participare: - Vârsta minimã 18 ani; - Sã fie apt, din punct de vedere al sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie; - Studii – minim 8 clase; - Fãrã antecedente penale. II. Acte necesare participãrii la selecþie. Depunerea dosarului În vederea participãrii la selecþie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conþine urmãtoarele documente: 1. Cerere tip de participare la selecþie, adresatã Directorului general al SNH SA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt de muncã pentru efort susþinut. 5. Declaraþie pe propria rãspundere cã nu a suferit condamnãri penale. Dosarul cu documentele necesare selectiei, se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, la secretariatul comisiei de selecþie, în perioada 24,27 ºi 28 mai 2013, între orele 8.00-14.00.

Liceu seral:

Clasele de liceu curs seral, se adreseazã tuturor celor peste 18 ani, care din diverse motive nu au continuat studiile, având locuri în clasele IX – XIII, astfel: Clasa a IX-a - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Clasa a X-a - Tehnician operator ªcoalã profesionalã: tehnicã de calcul; - Tehnician în instalaþii electrice. Durata învãþãmântului Clasa a XI-a profesional este de 2 ani - Tehnician în electromecanicã; III. Concursul - Tehnician mecanic Concursul se va desfãºura începând cu data de 29 mai 2013, la sediul E.H. întreþinere ºi reparaþii. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Clasa a XII-a rutã Gavrilã, nr.1. ºi va consta în: progresivã, pentru - Analiza dosarelor, - Proba practicã absolvenþii de 10 o încãrcare materiale, prin lopãtare, clase, 10 clase ºi propeste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m. Participanþii se vor prezenta la fesionalã sau ºcoalã proba practicã în þinutã sport ºi vor profesionalã: avea asupra lor buletinul/cartea de - Tehnician proiecidentitate. IV. Validarea rezultatelor. tant CAD; Afiºarea rezultatelor Nota finalã a concursului are la bazã douã elemente, care se vor nota de la 1 la 10, dupã cum urmeazã: 1. Analiza dosarului 50% în nota finalã; 2. Proba practicã, cu pondere de 50% în nota finalã; Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescãtoare a notelor finale obþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), calculatã cu douã zecimale. Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaþilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afiºãrii. Regulamentul de desfãºurare a concursului va fi fãcut public prin afiºare la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro ºi la sediul SNHSA Relaþii suplimentare la SNH SA – Direcþia Resurse Umane – Servicul Resurse Umane, telefon 0254/541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon 0254/561500.

- Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Pentru clasele de seral – cu excepþia claselor a IX-a – se impune susþinerea unui examen de diferenþe, pentru care se va afiºa programa ºi data susþinerii, la sediul ºcolii. O alternativã pentru „ratarea” BAC-ului. ªcolile de maiºtri ºi postliceale din acest an, oferã o ºansã celor care nu trec examenul de BAC, dar ºi a celor norocoºi, dacã doresc o specializare adaptatã cerinþelor de pe piaþa muncii. Aprobate de la buget avem specializãrile: - Maistru electrician staþii ºi reþele; - Maistru mecanic. ªcoala posticealã în specializãrile: - Tehnician laborant pentru protecþia mediului; - Tehnician echipamente de calcul. Cu platã, existã specializãrile: - Maistru construcþii civile, industriale ºi agricole; - Maistru mecanic întreþinere ºi reparaþii utilaje ºi instalaþii din industria lemnului - Tehnician diagnostic

auto; - Administrator reþele locale ºi de comunicaþii. ªcoala de maiºtri, în domeniul Mine, petrol ºi gaze este unicã în þarã ºi are specializãrile: - Maistru electromecanic minier ºi - Maistru miner. Programul a 2-a ºansã se adreseazã celor care doresc completarea studiilor din învãþãmântul primar ºi gimnazial, respectiv ciclul inferior al liceului, cu calificare în domeniul construcþiilor ºi lucrãri publice ºi în domeniul mecanic. Dacã doriþi informaþii detaliate despre oferta educaþionalã de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani, situat în Strada 22 Decembrie, Nr. 6 puteþi sã le obþineþi direct de la sediul liceului sau prin telefon la 0254.542.482. Niciodatã nu este prea târziu pentru învãþãturã. Un om informat este un om puternic! Prof. Mariana BOBOC

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.


16 Actualitate

F

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 mai 2013

Lucrãrile la ”drumul regelui” ar putea fi stopate

ostul prefect de Vâlcea democratliberalul Petre Ungureanu a ridicat miercuri într-o conferinþã de presã problema lucrãrilor la ºoseaua Transalpina. Fostul prefect a fãcut afirmaþia în contextul în care lucãrile ar putea stagna din cauza arestãrii patronului Romstrade, Nelu Iordache. “Nu ºtiu dacã se va mai termina lucrarea ºi s-ar putea ca totul sã îngheþe odatã cu arestarea lui Nelu Iordache. Ar fi pãcat iar autoritãþile judeþului ar trebui sã se implice pentru a nu pune în pericol cea mai mare investiþie din judeþul Vâlcea. Cred cã asta ne-ar mai lipsi acum, când ne agãþãm cu dinþii de turism, dupã ce industria s-a dus pe apa sâmbetei. Proiectul Transalpina, care priveºte trei judeþe ºi este motorul dezvoltãrii turismului în Parâng, trebuie neapãrat finalizat”, a precizat Petre Ungureanu, potrivit AGERPRESS. Nelu Iordache, patronul

de la ROMSTRADE, este judecat în arest preventiv în dosarul deturnãrii fondurilor pentru primul tronson din autostrada Nãdlac-Arad. El este acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spãlare de bani ºi înºelãciune. În anul 2008 CNADNR a decis sã scoatã la licitaþie reabilitarea completã a întregului DN67C, cunoscut sub numele de Transalpina. La licitaþie s-au înscris douã firme: Romstrade, controlatã de Nelu Iordache, ºi compania israelianã Saphiro Construction. Câºtigãtoare a contractului a fost declarata în septembrie 2008 compania Romstrade, cu o ofertã de 1,231 miliarde de lei fãrã TVA, echivalentul a 340 de milioane de euro la cursul de atunci.

Lucrãrile au început în 2009, iar lucrãrile s-au desfãºurat într-un ritm alert, în 2011 ºoseaua

Transalpina fiind asfaltatã în proporþie de 99% ºi circulabilã integral, devenind aproape la fel de popularã

Se ºtiu firmele care construiesc autostrada Lugoj – Deva

C

ei 72 de km de autostradã dintre Lugoj ºi Deva vor fi construiþi de 3 firme, care au fost desemnate sã facã lucrãrile pe cele 3 tronsoane rãmase. Acest lucru a fost posibil la 9 luni de la închieierea licitaþiilor, din cauza contestaþiilor. “Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii Strãine (DPIIS) condus de ministrul delegat Dan ªova a anunþat joi dimineaþã cã, la nouã luni de la închiderea licitaþiei, a fost finalizatã procedura ºi s-au desemnat cãºtigãtorii pentru construcþia tronsoanelor de autostradã de pe Coridorul IV Paneuropean, respectiv tronsonul Lugoj-Deva, loturile 2, 3 si 4”, se arata intr-un comunicat remis presei. Astfel, pentru lotul 2 din Lugoj - Deva cu o lungime de 28,6 kilometri a fost

ca ºi Transfãgãrãºanul. Oficial, drumul este închis circulaþiei vehiculelor, nefiind încã finalizat. ªoseaua Transalpina a devansat Transfãgãrãºanul din punctul de vedere al traficului de maºini, în anul 2012. Numeroºi turiºti ºi ºoferi care au ales în 2012, cea mai înaltã ºosea din România s-au arãtat nemulþumiþi de faptul cã, în anumite zone, Transalpina este plinã de gropi, de deºeuri ºi nu are parapeþi pe porþiuni foarte lungi. Monika BACIU

desemnatã câºtigatoare Asocierea JV SALINI SPA - SECOL SpA, dupã ce pe acest tronson s-au înscris la licitaþie 18 firme. Pentru lotul 3 Lugoj - Deva cu o lungime de 21,14 km a fost desemnatã câºtigãtoare Asocierea TELOXIM CON SRL - COMSA SA - ALDESA CONSTRUCCIONES SA - ARCADIS EUROMETUDES SA, din 16 firme concurente, iar pentru lotul 4 Lugoj-Deva cu o lungime de 22,14 km a fost desemnatã Asocierea Tehnostrade SRL - Spedition UMB SRL, tot din 16 oferte. Oficialii, dar ºi ºefii CNADNR au motivat întârzierea prin complexitatea ofertelor, dar au dat vina ºi pe alte structuri ale statului sau pe diverse contestaþii. Costurile estimate se ridicã la peste 9 milioane de euro pentru fiecare km de drum, iar finanþarea vine,în proproþie depeste 85% din fonduri europene, restul de 15% fiind asigurat de la bugetul de stat. Pentru toate cele trei loturi, durata contractelor va fi de 6 ani ºi jumãtate, din care 6 luni proiectarea, 2 ani execuþia ºi 4 ani garanþia. Lotul 1, Deva – Orãºtie va fi gata în luna august. Pe acest tronson de drum, viteza maximã va fi de 120 km/orã. Diana MITRACHE

CVJ NR. 373, VINERI 24 MAI 2013  

CVJ NR. 373, VINERI 24 MAI 2013