Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 370

Cronica Vãii Jiului Marti, 21 Mai 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

De la ”lada frãþeascã” Bruderlade, la 2 milioane de membri ai ”bãncilor de ajutorare”

Tuturor celor ce-ºi serbeazã astãzi ziua numelui, de Sf. Constantin ºi Elena, le doresc multã sãnãtate, împliniri ºi tradiþionalul

„LA MULÞI ANI!” Mircea Ioan Moloþ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

La mulþi ani celor care astãzi aniverseazã cu ocazia zilei de “Sfinþii Constantin ºi Elena”! Sã aveþi parte de bucurii ºi împliniri! Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani

Cu ocazia sãrbãtoririi numelui primiþi un cãlduros

“LA MULÞI ANI”, multã sãnãtate multe realizãri ºi tot ce vã doriþi lângã cei dragi. Constantin Lupu

INCD INSEMEX SA Petroºani

În aceastã sfântã zi, vã doresc numai bine ,multã fericire, îndeplinirea tuturor dorinþelor, ºi fie ca Sf Elena sã vã cãlãuzeascã mereu în viaþã.

S

istemul de economisire-creditare al caselor de ajutor reciproc este accesat mai ales de cei cu venituri mici ºi mijlocii, sistem care este în continuã expansiune. Încet, încet CAR-urile îºi recâºtigã locul avut înainte de 1989. >>> PAGINILE 8-9

LA MULÞI ANI! Costel Avram APASERV Valea Jiului SA


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 mai 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Judeþul Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº

* DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Uricani pe DN 66A, str. Muncii

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Mai 2013

Nicolae Drãgoi, director general SNH: „Ne punem speranþe în chinezi”

C

hinezii vin, sãptãmâna viitoare, în Hunedoara ºi cu bani ºi cu planuri de investiþii. Suma pe care o vor investi iniþial va acoperi necesarul de la Mintia, iar ºefii minerilor din Valea Jiului cred cã vor urma investiþiile în minele de huilã. Diana MITRACHE Nicolae Drãgoi, directorul general al SNH, s-a arãtat optimist dupã vizita în China, în urma cãreia sperã în investiþii. Chinezii, de altfel, s-au arãtat interesaþi de sectorul energetic din Hunedoar, pe care l-au pus pe primul loc în topul intenþiilor lor de investiþii, iar dacã chinezii vor investi la Mintia, în CEH, sigur, spune Nicolae Drãgoi, aceºtia vor avea bani ºi pentru minele de huilã. „Eu sper ca, în

urma vizitei noastre în China, sã se materializeze cel puþin douã investiþii cu ajutorul pãrþii chineze. Noi ne bucurãm cã la CEH investiþia care e estimatã la 600 de milioane de dolari ar putea fi susþinutã financiar de ei, pentru cã, dupã ce ne-am prezentat proiectele noastre, ei au discutat cu banca finanþatoare ºi au venit cu propunerea concretã de investire. Într-o lunã ei vor veni aici ºi vor face primi paºi. Referitor la minele de huilã, noi am purtat

discuþii cu firma China Coal, care a mai fost aici. De luni, 20 mai, am redeschis aceste discuþii, iar dacã existã o firmã sã investeascã în energia de la Mintia, sunt ºanse ca aceºtia sã investeascã în minele de huilã”, a declarat Nicolae Drãgoi, director general al Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani. Pentru minele de huilã ar fi necesarã suma de 60 -65 de milioane de euro, iar investiþiile sunt preconizate pentru perioada de pânã în

2016. Pe de altã parte, prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Adrian Vasilescu a precizat cã printr-un program de finanþare al Guvernului chinez se vor moderniza douã grupuri de la Termocentrala Mintia cât ºi acoperirea investiþiei privind instalaþia de desulfurare a termocentralei. “Acest program ar urma sã fie realizat

prin obþinerea unui împrumut pe un termen de 20 de ani fãrã garanþii de stat, împrumut acordat de guvernului chinez cu o dobândã de 2 - 3%. Totodatã CNEEC, împreunã cu compania China Cool, va face investiþii ºi la Societatea Naþionalã a Huilei. Prioritatea Guvernului chinez pentru investiþiile din România vizeazã

investiþii la CEH, investiþii la Tarniþa, respectiv investiþii la Rovinari”, a precizat Sorin Vasilescu. O delegaþie din care a fãcut parte ºi ministrul Energiei Constatin Niþã, dar ºi cei din Hunedoara de la Mintia ºi din Valea Jiului s-a aflat, în perioada 12 -16 mai în China, la Beijing. Acolo s-au purtat discuþii cu chinezii, care vor de câþiva ani sã investeascã în Hunedoara în sistemul energetic. În cel mult o lunã, chinezii revin la noi ºi sunt ºanse sã aducã cu ei ºi planurile financiare de susþinere a energiei produsã din huilã.

”Se vor disponibiliza persoanele care mai au puþin pânã vor ieºi la pensie”

”D

isponibilizãrile din minerit se vor face cu salarii compensatorii , cu asigurarea veniturilor pe o anumitã perioadã de timp ºi, în general, se vor disponibiliza persoanele care mai au puþin pânã vor ieºi la pensie, probabil o parte dintre ei chiar în acestã perioadã în care vor primi veniturile compensatorii vor ieºi la pensie” – Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Ileana FIRÞULESCU Sãptãmâna trecutã a fost fãcut public programul disponibilizãrilor de personal din cadrul companiilor energetice cu capital majoritar de stat, care prevede dislocarea a 10.500 de salariaþi pânã în 2018. În acest an, 2013, vor fi disponibilizate 2.539 de persoane, în judeþ fiind vizate Societatea Naþionalã Închideri ºi Conservare Mine Valea Jiului, Societatea Huilei Valea Jiului ºi Complexul Energetic Hunedoara. În ce condiþii ºi câte persoane vor fi scoase din sistem, dar ºi în ce condiþii, a

explicat prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu. ”Astãzi, ºtim cã este vorba de 500 de persoane la Compania Naþionalã Închideri Mine, cea care nu

va intra în Complexul Energetic Hunedoara, ºi probabil câteva sute de persoane de la Societatea Huilei. Trebuie sã facã evaluãrile ºi sã se pronunþe directorii la Complexul Energetic Hunedoara ºi Compania Naþionalã a Huilei, la momentul când Societatea va fi absorbitã de CEH. Cei de la SNÎM ºtiau cã se vor face disponibilizãri, respectiv jumãtate – aproximativ 250 de persoane - în anul 2012, ºi aproximativ 250 în anul 2013. Dar au prelungit aceastã perioadã ºi vor face disponibilizãrile în acest an. Ele se vor face cu

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

salarii compensatorii , cu asigurarea veniturilor pe o anumitã perioadã de timp ºi, în general, se vor disponibiliza persoanele care mai au puþin pânã vor ieºi la pensie, probabil o parte dintre ei chiar în acestã perioadã în care vor primi veniturile compensatorii vor ieºi la pensie” – a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Pânã în 2018, Guvernul vrea sã eficientizeze activitatea societãþilor energetice de stat, care au acumulat doar în 2011 datorii de 3,9 miliarde euro, echivalentul a 2,8% din PIB-ul României

din acel an, pentru a respecta angajamentele asumate prin acordul semnat cu Fondul Monetar Internaþional ºi cu Uniunea Europeanã. Ca sã atingã acest obiectiv, aproximativ 10.500 de salariaþi care lucreazã la ora actualã în companii de stat ar urma sã fie concediaþi. În forma finalã a Ordonanþei de Urgenþã privind protejarea persoanelor disponibilizate sunt date drept exemplu doar patru dintre acestea, mai exact SC Complexul Energetic Oltenia SA, RAAN, SC Complexul Energetic Hunedoara SA ºi SC Electrica SA.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 mai 2013

Fonduri stopate pentru domeniile schiabile din Valea Jiului

F

inanþarea pentru continuarea lucrãrilor de dezvoltare a staþiunilor montane din Valea Jiului au fost stopate. Este vorba de staþiunile montane Pasul Vâlcan ºi Straja care urmau sã fie unite prin mai multe instalaþii pe cablu. Monika BACIU ”Se pare cã anul acesta sunt ceva probleme la nivelul întregii þãri cu programele finanþate, ºi la Vulcan se pare cã vor fi amânate, vom merge din nou luna viitoare la Bucureºti la minister sã vedem cum putem debloca sã reuºim sã facem al doilea tronson al telegondolei ºi sã reuºim sã unim Pasul Vulcan cu

Straja”, a declarat viceprimarul municipiului Vulcan, Cristian Meriºanu. Edilul din Lupeni, Cornel Resmeriþã spune cã a fãcut nenumãrate demersuri la Ministerul Turismului, îsnã pânã acum în zadar. ”Atât eu cât ºi domnul primar Ile am fãcut tot ce am putut pentru cã cele douã staþiuni sã se unifice aºa cum îºi doresc ºi cei care au

cabane în Straja. Este vorba de sume destul de mari pentru cã proiectele nu sunt mici, nu poþi trece de pe un munte pe altul cu fonduri puþine”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. În ceea ce priveºte distanþa instalaþiilor pe cablu ce ar urma sã lege cele douã staþiuni montane aceasta nu este foarte mare, însã totul se rezumã la bani. ”Al doilea tronson este mai mic are doar 1,5-2 kilometri sumele într-adevãr sunt importante dar sperãm cã la nivelul þãrii sã se gãseascã soluþii ºi pentru aceste proiecte care ar fi foarte utile pentru Valea Jiului. Noi ne-am propus lucruri mari acolo ºi vis a vis de ceea ce ne-am propus suntem de abia la primii paºi dar se pare cã avem înþelegere la Bucureºti

colegii noºtri din partid ne-au promis cã o sã ne ajute iar acum înþelegem ºi noi cã este o perioadã mai grea ºi aºteptam ca într-un viitor totul se va rezolva”, a mai precizat viceprimarul municipiului Vulcan. Edilii din cele douã localitãþi ale Vãii Jiului unde s-au început lucrãrile de dezvoltare a domeniilor schiabile fac parte din arcul puterii. Aceºtia îºi pun speranþe în Guvern pentru a fi trecuþi pe lista de prioritãþi a viitoarelor fonduri. ”Acum fiind o ”zonã roºie” sperãm

sã avem prioritate aºa cum au avut ºi alþii în anii trecuþi datoritã culorii politice pe care au avuto”, a mai precizat Cristian Meriºanu. Telegondola din Pasul Vâlcan a costat 37.391.000 lei, 18.171.000 fiind alocate în 2010 ºi 19.220.000 în 2011.

În Straja, unde administraþia localã a reuºit sã finalizeze telegondola, Guvernul a alocat 35.000.000 în 2011 ºi 1.500.000 în anul 2012.

Cabanã mistuitã de flãcãri

U

n scurtcircuit la instalaþia electricã a dus la izbucnirea unui puternic incendiu, ce a mistuit o casã de vacanþã din zona Câmpu lui Neag. Carmen COSMAN Incendiul a izbucnit duminicã searã, iar la locul evenimentului s-au deplasat pompierii de la Petroºani, cu douã autospeciale cu apã ºi spumã, precum ºi un echipaj SMURD. Intervenþia a fost îngreunatã ºi de faptul cã autospecialele pompierilor nu au avut acces pânã la imobilul afectat de flãcãri, acesta aflându-se peste râul Jiu, iar locuinþa din lemn a

fost mistuitã în totalitate. Din fericire nu s-au înregistrat victime. Cercetãrile sunt continuate pentru a se stabili cu exactitate împrejurãrile în care s-a produs incendiul.

PROGRAM TV - Marti 21 mai 2013 16:00 Punctul pe i cu Ionuþ Dragotesc, invitat Ilie Pãducel 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Mai 2013

Festival naþional de creaþie la Petroºani

S

ute de tineri îºi trimit lucrãrile de artã la Petroºani. Aici are loc cea de a doua ediþie naþionalã a unui festival concurs de creaþie, iar Clubul Copiilor din Petroºani este singurul care vine cu o tehnicã ce dateazã din Epoca cuprului, dar uitatã acum de dascãli. Diana MITRACHE

Peste 500 de copii participã cu lucrãrile lor la „Sãptãmâna

creaþiei artistice” care are loc sub formaunui festival conmcurs de

talie naþionalã. Vin la Petroºani, la concursul organizat sub coordonarea profesoarei Mihaela ªtefania Cioc, de la Clubul Copiilor,

profesori din 30 de ºcoli ºi palate ale copiilor din Timiºoara,

Arad, Suceava, Bacãu, Constanþa, Bucureºti, Craiova, Târgu Mureº ori chiar din Rãdãuþi. „Suntem la ediþia V-a, a acestui concurs, dar de anul trecut este concurs naþional. Este un festival ce pune în valoare creativitatea artisticã a elevilor ºi vreau sã demonstrez prin acest concurs cã avem copii care sunt talentaþi ºi care îºi umplu timpul liber cu lucruri frumoase”, a declarat Mihaela ªtefania, Cioc, profesor coordonator de la Clubul Copiilor din Petroºani. Elevii profesoarei din capitala Vãii Jiului vin la concurs cu o tehnicã foarte veche, dar uitatã ºi sperã astfel sã atragã cât mai mulþi adepþi. „Vom expune lucrãri de metaloplastie, o tehnicã apãrutã în Epoca cuprului pe care de dispariþie. Mã sur-

prinde cã, totuºi, nu mai existã în România ºcoli care sã înveþe copiii sã lucreze în aceastã tehnicã a metaloplastiei. Mai ºtiu doar de doi oameni care mai fac metaloplastie la nivel de þarã, dar nu sunt în învãþãmânt, asta pentru cã nimeni nu s-a mai înscris la concurs cu aceastã tehnicã, deºi am postat încã din martie condiþiile de participare pe site-

ul de specialitate”, a mai adãugat Mihaela

Bacul olimpicilor

Mii de proiecte semnate, nici o sutã finalizate

M

inisterul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale a alocat suma de 2,5 milioane de euro pentru agricultorii din judeþul Hunedoara. În perioada noiembrie 2012 – martie 2013 s-a desfãºurat sesiunea de depunere a proiectelor din cadrul prgramelor ”Creºterea valorii adãugate a produselor agricole ºi forestiere” ºi ”modernizarea exploataþiilor agricole”. Monika BACIU La nivel naþional, în cadrul acestor sesiuni s-a depus un numãr de 783

de proiecte în valoare de 337,89 de milioane de euro. Cinci dintre proiectele depuse au fost la nivelul judeþului Hunedoara, acestea având o valoare eligibilã bde peste 2,5 milioane de euro.

Reprezentanþii Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale au o centralizare a proiectelor contractate în cadrul mãsurilor ”Programului naþional de dezvoltare ruralã”. Astfel, la data de 11 aprilie a acestui an, la nivelul judeþului Hunedoara erau semnate 1543 de contracte cu o valoare totalã de aproape o sutã de milioane de euro. Dintre cele peste 1500 de proiecte semnate, doar 97 au finalizate. În cursul anului 2012,

Asociaþia Sargeþia a primit girul ministerului de resort pentru un proiect în valoare de aproape 3 milioane de euro.

ªtefania Cioc. Dupã concurs, cei mai buni primesc doar

diplome, dar lucrãrile lor vor fi expuse la Insepctoratul ªcolar Judeþean Hunedoar, sau la un simpozion organizat la Universitatea din Petroºani. Toate, însã, vor ajunge vineri, pe simezele din foaierul Bibliotecii Universitãþii din Petroºani, acolo unde vor fi jurizate.

O

pt elevi hunedoreni susþin zilele acestea probele de evaluare a competenþelor lingvistice de comunicare oralã la limba românã ºi la limba maternã. Este vorba de elevii care au obþinut rezultate de top la olimpiadele ºi concursurile ºcolare care s-au organizat la nivel naþional. Monika BACIU Evaluarea competenþelor digitale are loc în perioada 22-23 mai, iar în 24-25 vor fi verificate calitãþile de comunicare într-o

limbã de circulaþie internaþionalã. Probele scrise încep în data de 27 mai, cu limba românã, ºi continuã, zilnic, cu proba obligatorie a profilului, proba la alegere ºi proba la limba maternã. Rezultatele parþiale vor fi afiºate în data de 30 mai, iar cele finale o zi mai târziu, dupã rezolvarea contestaþiilor. Printre elevii hunedoreni care susþin bacul mai repede este ºi Laura Gavriliu, elevã a Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani.


6 Actualitate

Z

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 mai 2013

Zile libere ºi sporuri tãiate în loc de disponibilizãri

100% ºi va fi de 50% iar în zilele obiºnuite de la 50% la 25%. Acest program este pentru luna mai iar dacã lucrurile vor decurge bine ºi dacã ne vom încadra cu cheltuielile în raport cu veniturile vom continua cu aceastã metodã în sensul cã salariaþii sã stea douã zile libere acasã neplãtiþi”, a declarat Gabriel Lungu, preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului municipal Lupeni. Conducerea spitalului spune cã a recurs la aceste mãsuri pentru a evita disponibilizãrile de personal. ”Am luat aceste mãsuri pentru cã nu am vrut sã facem nicio

ile libere ºi sporuri tãiate. Acesta este planul de redresare al Spitalului municipal Lupeni. Decizia a fost luatã de consiliul director în urma alocãrii fondurilor de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de sãnãtate Hunedoara. ”Datoritã subfinanþãrii cronice a sistemului sanitar, bugetul alocat spitalelor a fost într-o continuã descreºtere iar ca sã ne încadrãm în acest buget alocat de Casã Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate am fost nevoiþi sã luãm niºte mãsuri pentru cã spitalul sã funcþioneze. Pentru asta se scad cheltuielile pentru servicii ºi rãmân cheltuielile salariale. Aici am luat niºte mãsuri blânde faþã de alte unitãþi sanitare ºi asta deoarece noi nu am avut arierate. În ceea ce priveºte cheltuielile

de personal am luat niºte mãsuri care se încadreazã în limitele legale, pentru medici am redus sporurile astfel cã sâmbãtã ºi diminica am redus sporul de la 100% la 50% iar în timpul sãptãmânii de la 50% la 25%, pentru asistente ºi personal medical auxiliar zilele de sâmbãtã, cuminica ºi sãrbãtori legale muncite vor fi compensate cu zile libere. Pentru restul personalului am hotãrât douã zile libere pe lunã”, a declarat managerul spitalului din Lupeni, medicul Dorel Neamþu.

I

nstitutul Naþional “Cantacuzino” va primi 10 milioane de lei din fondul de rezervã la dispoziþia Guvernului. Banii vor fi folosiþi ºi În coordonarea serviciului de interes economic general pentru prevenirea îmbolnãvirii în masã a populaþiei generate de epidemii ºi pandemii, potrivit unui proiect iniþiat de Ministerul Sãnãtãþii. Ministerul Sãnãtãþii (MS) a lansat în dezbatere publicã, vinerea trecutã, proiectul de hotãrâre de guvern privind aprobarea Planului naþional de intervenþie pentru prevenirea îmbolnãvirii în masã a populaþiei generatã de epidemii ºi pandemii, încredinþarea serviciului de interes economic general Institutului Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie “Cantacuzino” ºi suplimentarea bugetului Ministerului Sãnãtãþii din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe 2013. Planul de intervenþie cuprinde strategii, obiective ºi

Reprezentanþii Consiliului de Administraþie al spitalului vor trebui sã avizeze aceste mãsuri de redresare economicã a unitãþii medicale. ”În acest moment comitetul director a înaintat spre avizare la consiliul de adminis-

traþie o propunere privind douã zile libere pentru angajaþi, aici nu se includ medicii, iar pentru medici va fi redus sporul de gardã pentru accinul antitetanic ajunge din nou în sã sâmbãtã ºi spitalele hunedorene, care în ultimele duminicã acel luni au fost nevoite sã se descurce cum pot. spor era de

Institutul Cantacuzino va primi bani pentru vaccinuri mãsuri de rãspuns al autoritãþilor sanitare ºi al întregului sistem de sãnãtate, precum ºi principii, obiective ºi mãsuri care trebuie luate de celelalte sectoare în coordonare intersectorialã pe baza principiilor fundamentale pe care se bazeazã strategia ºi mãsurile de intervenþie: reacþie rapidã la apariþia ameninþãrii de pandemii care conform fazelor de alertã mondialã stabilite de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS); instituirea de mãsuri de prevenþie eficiente bazate pe evidente ºtiinþifice; educarea, comunicarea ºi informarea publicului ºi specialiºtilor din domeniu în condiþii de maximã transparenþã; menþinerea unei relaþii de încredere între populaþie ºi autoritãþi. Prin implementarea Planului naþional de intervenþie, România îºi creeazã o independentã în producþia de vaccinuri ºi intervenþia rapidã în situaþii de crizã, având în vedere cã în ultimii ani au fost identificaþi noi viruºi a cãror

disponibilizare pentru cã ºi aºa personalul este la limitã. Nu cred cã va fi cazul pentru cã mãsurile sunt blânde faþã de alte unitãþi sanitare, posibil ca personalul sã plece la muncã în strãinãtate nu în sistemul medical din România”, a mai precizat dorel Neamþu. Spitalul municipal din Lupeni a primit de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate o sumã mult mai micã faþã de anul precedent, asta în condiþiile în care unitatea medicalã nu a avut arierate. Suma alocatã de CJAS Hunedoara spitalului din Lupeni este cu 140 de mii de lei mai micã faþã de anul trecut. Monika BACIU

mutaþii genereazã riscul unor pandemii în rândul populaþiei, se aratã în nota de fundamentare a proiectului. Protecþia sãnãtãþii publice este un obiectiv de interes social major, garantat de stat, ºi se realizeazã prin prestarea unui serviciu de interes economic general, iar prestarea acestuia este încredinþatã Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie “Cantacuzino”, pentru o perioadã de 10 ani, conform aceleiaºi iniþiative. În aceste condiþii, Institutul “Cantacuzino” va primi 10 milioane de lei din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2013. Proiectul iniþiat de minister se afla în dezbatere publicã pânã la 17 iunie. Dozele pentru vaccinarea antigripalã au fost cumpãrate anul trecut din strãinãtate, deoarece Institutul “Cantacuzino” ºi-a închis linia de producþie.

Vaccinul antitetanic se întoarce în spitale

V

Ministerul Sãnãtãþii a anunþat cã vaccinul a fost trimis deja în teritoriu, în funcþie de necesarul fiecãrei unitãþi medicale. „În stocul Unifarm existau 30.000 fiole de vaccin VTA, din care 24.000 au fost transmise cãtre unitãþile sanitare ºi DSP-uri, în funcþie de necesarul fiecãruia. Stocul Unifarm se va suplimenta cu încã 60.000 de fiole de vaccin VTA pentru acoperirea necesarului din unitãþile sanitare”, au anunþat oficialii Ministerului Sãnãtãþii. Problema era deosebit de stringentã ºi trebuia gãsitã o rezolvare. De

exemplu, la Petroºani în ultima lunã situaþia a fost gravã, iar de la Minister s-au primit doar promisiuni „Avem crizã la vaccin de vreo 6 luni, în sistemul sanitar. Noi am reuºit sã ne descurcãm pânã acum o lunã, dar avem speranþe ºi, prin înþelegere cu alte spitale, ne descurcãm în caz de urgenþe”, declara managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Numai la unitatea medicalã amintitã necesarul este cuprins între 300 ºi 500 de fiole lunar. Car men COSMAN


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Mai 2013

Facturi cu surprize neplãcute la energia electricã

Cum a ajuns un consum de 200 de KW la 8.200 KW!

O

pensionarã din Petrila era sã facã infarct când a primit factura la curent. Femeia nu se aºtepta la surprize, chiar dacã era vorba despre factura de regularizare, pentru cã ºtie cã de fiecare datã a dat citirea exactã a contorului de energie electricã. Dar, realitatea a fost ºocantã! Constanþa Iancu, de 78 de ani, a avut un adevãrat ºoc în momentul în care a primit factura de la Enel. ªtia cã a dat corect citirea de fiecare datã ºi nu a avut emoþii când a deschis plicul primti de al furnizor. Surpriza, total neplãcutã, a venit abia ulterior. „Eu când am primit factura am vãzut cã am de platã cinci milioane ºi ceva (n.r. lei vechi) ºi am zis cã asta e, cã au fost douã luni friguroase ºi am consumat. ªi acum, când fiica mea merge sã-mi plãteascã facturile, a vãzut cã de fapt sunt 52 de milioane

Amnistie fiscalã pentru bugetarii din Valea Jiului, propusã de deputaþii PSD din Hunedoara

U

n proiect de lege iniþiat de parlamentarii PSD din judeþul Hunedoara i-ar putea salva de la plata unor sume de bani pe bugetarii hunedoreni care au beneficiat la un moment dat de anumite sporuri, iar inspectorii Curþii de Conturi au constatat cã ar fi fost ilegale ºi cã trebuiesc restituite.

de platã. Mi s-a fãcut rãu. Când au citit ei regularizarea lor nu ºtiu ce au vãzut acolo cã mi-au pus cu vreo 8.200 de KW în plus. Nici acum dupã douã luni nu am ajuns la numãrul ãla de KW”, a declarat femeia. Este pensionarã ºi, dupã zeci de ani de lucru, abia primeºte lunar 740 de lei, aºa cã cele 5.200 de lei reprezintã pentru ea, ca ºi pentru mii de alþi pensionari din România, o adevãratã avere. În mod firesc, s-a dus la Enel Petroºani, pentru a afla ce s-a întâmplat. „De la Enel au spus cã altã firmã a fãcut

Este vorba despre un proiect de lege privind exonerarea de la platã a unor sume de cãtre personalul plãtit din fonduri publice, care la articolul 2 stipuleazã cã “ Se aprobã exonerarea de la platã pentru sumele reprezentând venituri de naturã salarialã, pe care personalul prevãzut la art. 1(nr: bugetar) trebuie sã le restituie ca urmare a constatãrilor Curþii de Conturi sau a altor instituþii cu atribuþii de control, a unor prejudicii”. Deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã susþine cã acest proiect de lege are drept scop o amnistie fiscala care vizeazã cadrele didactice din unitãþile ºcolare din localitãþile Vãii Jiului, precum ºi personalul din sectorul bugetar ale cãror venituri salariale au fost stabilite în

citirea, dar eu am contract cu Enel, nu cu altã firmã. Vreau sã vã spun cã mi s-a fãcut rãu. De unde plãtesc eu atâta bãnet, cã am o pensie de 7,4 milioane lei vechi. Noroc cã o am pe fiica mea care mã ajutã. Ea a spus sã stau liniºtitã cã trebuie sã se rezolve, cã e greºeala lor. Dar chiar aºa neatenþi sunt? Dacã eram singurã, ce fãceam? Eu nu am avut nici o datorie în viaþa mea!”, a mai spus Constanþa Iancu. ªi, dupã o serie de plimbãri între Petrila ºi sediul distribuitorului de energie, misterul s-a lãmurit: era o greºealã. Nu a firmei în cauzã, dupã cum susþin reprezentanþii instituþiei, ci a

„sistemului de operare”. Practic, între indexul comunicat de abonatã ºi citirea reprezentanþilor societãþii în momentul regularizãrii consumului era o diferenþã de vreo 200 de KW, dar programul de operare folosit ar fi fãcut o estimare a consumului de 8.200 de KW, ca sã fie! Factura greºitã a fost stornatã, iar lucrurile au intrat în cele din urmã în normalitate. Nu este, însã, singura greºealã de acest gen, iar cazuri similare sunt multiple, la fel ca ºi reclamaþiile în acest sens, aºa cã nu ai cum sã te întrebi ce se întâmplã în realitate la Enel sau de ce nu schimbã programul de operare?!

S

baza Legii nr.284/2010, care e furã a suferit în timp mai multe contoarele modificãri. “În urma unor verificãri efectuate de Curtea de Pe de altã parte, Conturi ,aceasta a stabilit atât rãmânând în domeniul încetarea platii sporului de izolare respectiv sporul de Valea Jiului, pe care cadrele didactice din unitãþile ºcolare din Valea Jiului îl încasau ca venituri de natura salarialã, dar ºi restituirea sumelor încasate în perioada 2010-2012, considerate ca fiind prejudicii, decizie care duce la diminuarea considerabilã a veniturilor personalului didactic”, a precizat Resmeriþã. Marius MITRACHE

energiei electrice, în Valea Jiului se furã din greu contoarele de energie electricã Problema a ieºit la ivealã dupã ce o tânãrã, care locuieºte de 6 ani peste hotare dar deþine ºi un apartament în Petroºani s-a trezit fãrã energie electricã în locuinþã ºi fãrã contorul de pe scara blocului. Mama tinerei este cea care a fãcut descoperirea ºi a cerut lãmuriri furnizorului de energie electricã, mai ales cã plãtise chiar în avans. „Am uitat de multe ori sã dau citirea ºi, deºi nu exista consum sau era de 5-10 kW, cã mai foloseam din când în când aspiratorul, plãteam fãrã comentarii pentru cã era vina mea. Au fost sume frumuºele pentru un apartament nelocuit ºi ca urmare, la regularizarea fãcutã de Enel, s-a constatat cã suma plãtitã în plus era de vreo 3 milioane lei vechi. Dupã circa o lunã de la aceastã comunicare m-am trezit cã apartamentul nu este alimentat cu energie. Am constatat cã nu mai exista contor”, a explicat mama proprietarei de contract. Aºa s-a aflat cã în ultima perioadã se constatã un val de furturi de contoare de electricitate, iar hoþii sunt motivaþi de niºte piese din interiorul aparatului, din câte se pare extrem de valoroase. Car men COSMAN


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 mai 2013

Premiul I - Florin Piersic impresionat de liceenii de la Colegiul ”Mihai Eminescu” Petroºani J

uriul Festivalului Naþional de Scurt Metraj FilmMic, ediþia a VI-a, Constanþa 2013, prezidat de Florin Piersic a acordat premiul I echipei de liceeni de la Colegiul Naþional ”Mihai Eminescu” Petroºani, pentru filmul ”Daþi-mi informaþia, de restul mã ocup eu” – cea mai bunã imagine ºi cel mai bun montaj, realizator Vlad Ciontescu.

De trei ani încoace, elevii Colegiului Naþional ”Mihai Eminescu” din Petroºani se aflã pe podiumul Festivalului Naþioanal de Scurt Metraj pentru liceeni FilmMic, care are loc la Constanþa. În 2011, liceeni de la Petroºani au obþinut premiul pentru cel mai bun scenariu, un altul pentru rol. În 2012, o altã echipã de la Colegiul din Petroºani au obþinut premiul II pentru cea mai bunã imagine ºi premiul juriului. Fiind în majoritate elevi ai clasei a XII-a, componeþi ai echipei au plecat în Anglia, realizatorul filmului de scurt metraj devenind student la o facultate de regie-film din Marea Britanie. În acest an, a VI-a ediþie a Festivalului Naþional FilmMic de la Constanþa i-a avut în juriu pe Alexandra Pãun, scenarist, Beatrice Popa, regizor, Iulia Panã, Sorina Plopeanu, de la Casa Corp Didactic Constanþa, Florin Piersic, preºedintele juriului. În concurs au fost înscrise 45 de fime de scurt metraj, din toate judeþele þãrii, dintre care s-au detaºat 15 filme fina-

liste, care au participat la Gala de premiere, ce a avut loc vineri, 17 mai 2013. Locul I a fost ocupat de douã echipe, respectiv Colegiul Naþional „Constantin Brãtescu” din Constanþa, cu scurt metrajul ”Random”, pentru regie ºi scenariu, ºi Colegiul Naþional ”Mihai Eminescu” Petroºani, pentru montaj, imagine ºi originalitate, cu filmul ”Daþi-mi informaþia, cã de restul mã ocup eu”, de care este ”vinovat” Vlad Ciontescu. Vlad este singurul rãmas din echipa premiatã anul trecut. ªi-a format un nou colectiv care a confirmat ocupând cea mai înaltã treaptã a festivalului din acest an impresionând

juriul ºi pe preºedintele acestuia, Florin Piersic. Vlad Ciontescu este un tânãr complex, cu preocupãri ce par ale unui licean care trãieºte la maxim dorind sã nu

piardã nimic din ceea ce viaþa oferã. Este ºi membru al Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France” Petrila, la care munceºte cu energia-i specificã. A participat la numeroase

expoziþii de fotografie, face alpinism, este pasionat de montain bike, face scufundãri, este implicat în acþiuni de ecologizare, a cucerit premii la concursuri de informaticã, a împãdurit munþi, iubeºte natura ºi oamenii, dar ºi rock-ul ºi jazz-ul etc., etc. Dar câte nu face! Filmul prezentat în festival este unul subtil, pe o temã vastã – cultura în contextul lui ”îmi pasã”... Jocul cu informaþia simplã de pe stradã, ce pentru mulþi trece neobservatã, imaginea acesteia care îþi oferã prin montaj situaþii pe care nu le bãnuiai ºi

care dau de gândit, dar mai ales de... simþit, au determinat juriul sã-i acorde cea mai înaltã districþie. Ce poþi sã spui despre tinerii noºtri ”ce-aveau ºi foc în suflet ºi-n ochi

aveau luminã”, vorba Moþului, Floarian Pitiº? Poþi, chiar ºi dacã ai 100 de ani, sã te înclini cu respect pentru cã ei îþi redau speranþa... Ileana FIRÞULESCU

Elevi ºi studenþi

15 RON

De la ”lada frãþeascã” – Bruderlade, la 2 milioane de membri ai ”bãncilor de ajutorare” S istemul de economisire-creditare al caselor de ajutor reciproc este accesat mai ales de cei cu venituri mici ºi mijlocii, sistem care este în continuã expansiune. Încet, încet CAR-urile îºi recâºtigã locul avut înainte de 1989.

z “Nu este o formã de împrumut pentru cei care au nevoie de finanþare, ci pentru cei care vor sã trãiascã prudent ºi cumpãtat. Creditul de consum de la bãnci este cel care îl sãrãceºte pe român”- Ilie ªerbãnescu, analist economic. În ideea de a veni în sprijinul membrilor care locuiesc în Petroºani ºi pentru cei care vor dori sã facã parte dintr-un CAR cu adevãrat al pensionarilor, dar nu numai, unde vor fi trataþi cu demnitate ºi respectul cuvenit vârstei ºi activitãþii depuse, Casa de Ajutor Reciproc al Pensionarilor din Petrila, afiliatã la Federaþia Naþionalã a CARPurilor, Federaþia „Omenia”, a deschis un punct de lucru în Petroºani: str. Horea, bl. 3, ap. 23. Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila, care are peste 3.300 de membri, ºi-a deschis în urmã cu mai bine de douã sãptãmâni aceastã filialã la Petroºani ca urmare a cererilor membrilor care locuiesc în municipiu. Scopul iniþial a fost de a-i scuti pe oameni de drumuri. Dar ideea s-a dovedit a fi în sprijinul ºi altor doritori de ajutorare

ºi împrumuturi avantajoase. De la deschiderea Filialei Petroºani a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila, petroºãnenii s-au înscris devenind membrii, iar mulþi, foarte mulþi s-au interesat de condiþii ºi modalitãþi de ajutorare, dar ºi de transfer. În cazul transferurilor oamenii au vrut sã ºtie dacã le este recunoscutã vechimea/stagiul de cotizare la alte CAR-uri ºi mai ales dacã ajutoarele de deces ºi cele de sãnãtate - operaþii chirurgicale, proteze dentare, ochelari etc. – se vor acorda ca oricãrui membru cu state vechi. ”Dacã vor sã se transfere, le este recunoscutã vechimea avutã pentru acordarea urmaºilor ajutorul de deces. Dupã Conferinþa

Confederaþiei ”Omenia”, care a avut loc sãptãmâna trecutã la Sinaia, în principiu s-a cãzut de acord cu aceastã recunoºtere, pentru cã pânã la urmã este vorba de o instituþie care funcþioneazã dupã principiul de ajutorare socialã. La noua filialã de la Petroºani, deja am avut cereri de împrumut de la membri noºtri care locuiesc acolo, plus noi înscrieri” – a declarat preºedintele CARP Petrila/Petroºani. Analistul economic Ilie ªerbãnescu îºi aminteºte cã sistemul CAR era extrem de dezvoltat

înainte de 1989, când CEC, singura bancã de pe piaþa româneascã, nu acorda împrumuturi decât pentru cumpãrarea de locuinþe. Dar CAR-uri “primitive” au apãrut în România încã din 1722, când, la Reºiþa, s-a înfiinþat “lada frãþeascã” – Bruderlade. Primele asociaþii de credit din România au apãrut în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, adoptând sistemele germane Raiffeisen ºi Schulze-Delizsch. “Nu este o formã de împrumut pentru cei care au nevoie de finanþare, ci pentru cei care vor sã trãiascã prudent ºi cumpãtat. Creditul de consum de la bãnci este cel care îl sãrãceºte pe român”, mai spune Ilie ªerbãnescu. Se estimeazã cã în România existã circa 2.000.000 de membri CAR. Ileana FIRÞULESCU


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 mai 2013

Premiul I - Florin Piersic impresionat de liceenii de la Colegiul ”Mihai Eminescu” Petroºani J

uriul Festivalului Naþional de Scurt Metraj FilmMic, ediþia a VI-a, Constanþa 2013, prezidat de Florin Piersic a acordat premiul I echipei de liceeni de la Colegiul Naþional ”Mihai Eminescu” Petroºani, pentru filmul ”Daþi-mi informaþia, de restul mã ocup eu” – cea mai bunã imagine ºi cel mai bun montaj, realizator Vlad Ciontescu.

De trei ani încoace, elevii Colegiului Naþional ”Mihai Eminescu” din Petroºani se aflã pe podiumul Festivalului Naþioanal de Scurt Metraj pentru liceeni FilmMic, care are loc la Constanþa. În 2011, liceeni de la Petroºani au obþinut premiul pentru cel mai bun scenariu, un altul pentru rol. În 2012, o altã echipã de la Colegiul din Petroºani au obþinut premiul II pentru cea mai bunã imagine ºi premiul juriului. Fiind în majoritate elevi ai clasei a XII-a, componeþi ai echipei au plecat în Anglia, realizatorul filmului de scurt metraj devenind student la o facultate de regie-film din Marea Britanie. În acest an, a VI-a ediþie a Festivalului Naþional FilmMic de la Constanþa i-a avut în juriu pe Alexandra Pãun, scenarist, Beatrice Popa, regizor, Iulia Panã, Sorina Plopeanu, de la Casa Corp Didactic Constanþa, Florin Piersic, preºedintele juriului. În concurs au fost înscrise 45 de fime de scurt metraj, din toate judeþele þãrii, dintre care s-au detaºat 15 filme fina-

liste, care au participat la Gala de premiere, ce a avut loc vineri, 17 mai 2013. Locul I a fost ocupat de douã echipe, respectiv Colegiul Naþional „Constantin Brãtescu” din Constanþa, cu scurt metrajul ”Random”, pentru regie ºi scenariu, ºi Colegiul Naþional ”Mihai Eminescu” Petroºani, pentru montaj, imagine ºi originalitate, cu filmul ”Daþi-mi informaþia, cã de restul mã ocup eu”, de care este ”vinovat” Vlad Ciontescu. Vlad este singurul rãmas din echipa premiatã anul trecut. ªi-a format un nou colectiv care a confirmat ocupând cea mai înaltã treaptã a festivalului din acest an impresionând

juriul ºi pe preºedintele acestuia, Florin Piersic. Vlad Ciontescu este un tânãr complex, cu preocupãri ce par ale unui licean care trãieºte la maxim dorind sã nu

piardã nimic din ceea ce viaþa oferã. Este ºi membru al Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France” Petrila, la care munceºte cu energia-i specificã. A participat la numeroase

expoziþii de fotografie, face alpinism, este pasionat de montain bike, face scufundãri, este implicat în acþiuni de ecologizare, a cucerit premii la concursuri de informaticã, a împãdurit munþi, iubeºte natura ºi oamenii, dar ºi rock-ul ºi jazz-ul etc., etc. Dar câte nu face! Filmul prezentat în festival este unul subtil, pe o temã vastã – cultura în contextul lui ”îmi pasã”... Jocul cu informaþia simplã de pe stradã, ce pentru mulþi trece neobservatã, imaginea acesteia care îþi oferã prin montaj situaþii pe care nu le bãnuiai ºi

care dau de gândit, dar mai ales de... simþit, au determinat juriul sã-i acorde cea mai înaltã districþie. Ce poþi sã spui despre tinerii noºtri ”ce-aveau ºi foc în suflet ºi-n ochi

aveau luminã”, vorba Moþului, Floarian Pitiº? Poþi, chiar ºi dacã ai 100 de ani, sã te înclini cu respect pentru cã ei îþi redau speranþa... Ileana FIRÞULESCU

Elevi ºi studenþi

15 RON

De la ”lada frãþeascã” – Bruderlade, la 2 milioane de membri ai ”bãncilor de ajutorare” S istemul de economisire-creditare al caselor de ajutor reciproc este accesat mai ales de cei cu venituri mici ºi mijlocii, sistem care este în continuã expansiune. Încet, încet CAR-urile îºi recâºtigã locul avut înainte de 1989.

z “Nu este o formã de împrumut pentru cei care au nevoie de finanþare, ci pentru cei care vor sã trãiascã prudent ºi cumpãtat. Creditul de consum de la bãnci este cel care îl sãrãceºte pe român”- Ilie ªerbãnescu, analist economic. În ideea de a veni în sprijinul membrilor care locuiesc în Petroºani ºi pentru cei care vor dori sã facã parte dintr-un CAR cu adevãrat al pensionarilor, dar nu numai, unde vor fi trataþi cu demnitate ºi respectul cuvenit vârstei ºi activitãþii depuse, Casa de Ajutor Reciproc al Pensionarilor din Petrila, afiliatã la Federaþia Naþionalã a CARPurilor, Federaþia „Omenia”, a deschis un punct de lucru în Petroºani: str. Horea, bl. 3, ap. 23. Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila, care are peste 3.300 de membri, ºi-a deschis în urmã cu mai bine de douã sãptãmâni aceastã filialã la Petroºani ca urmare a cererilor membrilor care locuiesc în municipiu. Scopul iniþial a fost de a-i scuti pe oameni de drumuri. Dar ideea s-a dovedit a fi în sprijinul ºi altor doritori de ajutorare

ºi împrumuturi avantajoase. De la deschiderea Filialei Petroºani a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila, petroºãnenii s-au înscris devenind membrii, iar mulþi, foarte mulþi s-au interesat de condiþii ºi modalitãþi de ajutorare, dar ºi de transfer. În cazul transferurilor oamenii au vrut sã ºtie dacã le este recunoscutã vechimea/stagiul de cotizare la alte CAR-uri ºi mai ales dacã ajutoarele de deces ºi cele de sãnãtate - operaþii chirurgicale, proteze dentare, ochelari etc. – se vor acorda ca oricãrui membru cu state vechi. ”Dacã vor sã se transfere, le este recunoscutã vechimea avutã pentru acordarea urmaºilor ajutorul de deces. Dupã Conferinþa

Confederaþiei ”Omenia”, care a avut loc sãptãmâna trecutã la Sinaia, în principiu s-a cãzut de acord cu aceastã recunoºtere, pentru cã pânã la urmã este vorba de o instituþie care funcþioneazã dupã principiul de ajutorare socialã. La noua filialã de la Petroºani, deja am avut cereri de împrumut de la membri noºtri care locuiesc acolo, plus noi înscrieri” – a declarat preºedintele CARP Petrila/Petroºani. Analistul economic Ilie ªerbãnescu îºi aminteºte cã sistemul CAR era extrem de dezvoltat

înainte de 1989, când CEC, singura bancã de pe piaþa româneascã, nu acorda împrumuturi decât pentru cumpãrarea de locuinþe. Dar CAR-uri “primitive” au apãrut în România încã din 1722, când, la Reºiþa, s-a înfiinþat “lada frãþeascã” – Bruderlade. Primele asociaþii de credit din România au apãrut în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, adoptând sistemele germane Raiffeisen ºi Schulze-Delizsch. “Nu este o formã de împrumut pentru cei care au nevoie de finanþare, ci pentru cei care vor sã trãiascã prudent ºi cumpãtat. Creditul de consum de la bãnci este cel care îl sãrãceºte pe român”, mai spune Ilie ªerbãnescu. Se estimeazã cã în România existã circa 2.000.000 de membri CAR. Ileana FIRÞULESCU


10 Minerit

u fost date soluþii A ºi aplicarea lor pentru salvarea Vãii

Jiului! Concluziile ºi propunerile specialiºtilor din România, aflaþi la Petroºani, la workshopul din 18 – 19 aprilie au fost redactate de doi profesori de la Universitatea Petroºani ºi pot fi SOLU?IA, doar sã se doreascã... politic. Concluziile ºi propunerile care s-au desprins în urma sesiunii de lucru care a avut loc la Petroºani în 18 – 19 aprilie 2013, pentru obþinerea de informaþii ºi soluþii privind cãile ºi modalitãþile prin care mineritul ar putea contribui la dezvoltarea durabilã a României, au fost redactate de doi profesori de la Universitatea Petroºani. De precizat cã la respectivul workshop au participat Universitatea din Petroºani, Universitatea de Petrol ºi Gaze din Ploieºti, INSEMEX Petroºani, ICPM Petroºani, ICSITPML Craiova, Comitetul Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei, Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului Petroºani, Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani, Fundaþia pentru Dezvoltare Bazatã pe Cunoaºtere, Academia de ªtiinþe Tehnice din România, Academia Oamenilor de ªtiinþã din România ºi Inspectoratul Judeþean de Poliþie Hunedoara, dar ºi reprezentanþi din Ministerul Energiei ºi cel al Economiei. Soluþiile au fost date de specialiºti, sunt optimiste ºi viabile. Aºteptãm decizia politicã! Redãm mai jos o parte a acestor concluzii ºi propuneri, cele care privesc în mod direct salvarea Vãii Jiului – soluþii ºi metode de aplicare a acestora.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 mai 2013

Concluziile workshopului pot salva Valea Jiului! Cine le aplicã?

Concluziile ºi propunerile reieºite în urma dezbaterilor sunt sintetizate în cele ce urmeazã. I) EXPLOATAREA ªI VALORIFICAREA RESURSELOR MINERALE UTILE, ÎN GENERAL, ÎN CONTEXTUL DEZVOLTÃRII DURABILE Exploatarea resurselor minerale utile din România poate fi un motor de creºtere economicã a României ºi de ieºire din crizã numai dacã se gãsesc cãile politice ºi administrative necesare pentru ca aceste resurse sã fie extrase în interes naþional. Mai mult decât atât, putem vorbi de relansarea industriei miniere, ca motor al dezvoltãrii economice, doar în condiþiile în care industria minierã stã la baza altor industrii consumatoare de produse minerale ºi energetice, pentru a creºte gradul de prelucrare ºi valoarea adãugatã a acestora. Principalele concluzii, idei ºi propuneri sunt: z Necesitatea implicãrii mai active a statului Român în exploatarea resurselor minerale. Se apreciazã ca trebuie regânditã legislaþia, în aºa fel ca resursele minerale, terenurile de la suprafaþã º.a. sã se constituie în capital, ca participaþie a statului român în diferite asocieri cu investitorii privaþi. z Se considerã necesarã reînfiinþarea unui Departament în cadrul Ministerului

CONCLUZII ªI PROPUNERI WORKSHOP ,,EXPLOATAREA RESURSELOR MINERALE CONVENÞIONALE DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL DEZVOLTÃRII DURABILE”, PETROªANI – ROMÂNIA, 18-19 APRILIE 2013 Economiei care sã se ocupe de gestionarea exploatãrii ºi valorificãrii superioare a resurselor minerale utile. Aceastã decizie ar fi ºi un semnal pentru investitori cã existã o strategie de exploatare a resurselor minerale utile în România. z Analiza contractelor de privatizare a companiilor ºi de concesionare a zãcãmintelor de resurse naturale, în vederea cuantificãrii pierderilor produse poporului român, identificarea reprezentanþilor statului, ºi nu numai, vinovaþi de atingerea intereselor naþionale ºi tragerea lor la rãspundere, pe mãsura pagubelor produse. Identificarea modalitãþilor legale de denunþare ºi/sau renegociere a clauzelor contractule sau a contractelor în integralitatea lor care contravin interesului statului român, pentru repunerea în drepturi a interesului naþional. Creºterea gradului de transparenþã prin publicarea contractelor ºi a clauzelor contractuale (pentru cele în curs ºi cele noi) în integralitatea lor, pentru a fi supuse spre analizã cetãþenilor români, proprietarii de drept ai avuþiei naþionale. z Schimbarea legislaþiei în

sensul flexibilizãrii redevenþelor ºi a taxelor legate de resursele naturale, în favoarea statului român (de exemplu: o redevenþã mai redusã pe o perioadã de recuperare a investiþiei ºi o redevenþã de 80% pe restul perioadei de exploatare). z Înfiinþarea unui fond de stabilizare (care poate fi un instrument de macrostabilitate), dupã modelul Norvegiei – care a ajuns la 50% din PIB – ºi a altor state, alimentat cu resurse financiare provenite din valorificarea zãcãmintelor de resurse naturale, cu rolul de a diminua din impactul fluctuaþiile preþurilor pe piaþa resurselor ºi din care se pot extrage cote bine reglementate pentru sãnãtate, educaþie ºi infrastructurã. z Înfiinþarea unui oficiu de contabilizare a investiþiilor, cheltuielilor ºi veniturilor din domeniul resurselor, în vederea stabilirii produsului naþional net ecologic – care poate fi ºi un indicator economic al unei „dezvoltãri durabile” (de exemplu: PIB-ul poate creºte, iar PNNE poate scãdea – ceea ce indicã o creºtere economicã falsã). z Modificarea legislaþiei în

sensul unei retribuiri stimulative a persoanelor implicate în procesul de gestionare a resurselor naturale ºi creºterea la nivel descurajant a pedepselor, pe mãsura prejudiciilor aduse interesului naþional, ºi formarea de mecanisme de recuperare a pagubelor produse. z Crearea unor mecanisme care sã elimine firmele intermediare de „consultanþã” de la negocierea contractelor dintre statul român ºi companiile miniere strãine (care, cel mai adesea, sunt suspectate de corupþie internaþionalã. z Încurajarea capitaliºtilor autohtoni pentru a investi în domeniul exploatãrii ºi valorificãrii resurselor naþionale (în acest fel sunt ºanse mai mari ca profitul sã rãmânã în þarã!). z Luarea mãsurilor necesare pentru formarea de specialiºti, atât cu studii superioare cât ºi cu studii medii, în domeniul exploatãrii ºi valorificãrii resurselor minerale utile, într-un numãr suficient, cerut de piaþa muncii, chiar în condiþiile în care activitatea minierã în România s-a redus foarte mult, întrucât s-a constatat ca exista o penurie de cadre corespunzãtor calificate. z Susþinerea formãrii specialiºtilor cu studii universitare în domeniul extragerii ºi valorificãrii resurselor prin introducerea obligativitãþii companiilor, ce desfãºoarã acest obiect de activitate, de a avea în structura de personal, cel puþin a unui astfel de specialist cu normã întreagã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Minerit 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Mai 2013

CONCLUZII ªI PROPUNERI WORKSHOP ,,EXPLOATAREA RESURSELOR MINERALE CONVENÞIONALE DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL DEZVOLTÃRII DURABILE”, PETROªANI – ROMÂNIA, 18-19 APRILIE 2013 z Revigorarea cercetãrii prin stimularea universitãþilor de profil din România de a se implica mai activ în activitatea de cercetarea din acest domeniu. S-a constatat ca activitatea de cercetare în domeniul extragerii resurselor minerale utile s-a diminuat considerabil datoritã „privatizãrii” institutelor de cercetare-proiectare din domeniu. Noii patroni s-au limitat la schimbarea destinaþiei terenurilor ºi a clãdirilor existente în patrimoniul acestor institute. z Stimularea investiþiilor în domeniul industriilor de prelucrare a resurselor minerale ºi energetice (de exemplu: metalurgia neferoaselor º.a.), pentru a creºte valoarea adãugatã a acestor produse. z S-a evidenþiat faptul cã nu întotdeauna proiectarea ºi realizarea închiderii minelor a fost gânditã într-un mod responsabil, în sensul redeschiderii eficiente a acestora sau pentru recuperarea unor resurse auxiliare. z În România, ca ºi în multe alte þãri, lipseºte o strategie naþionalã privind baza de materii prime minerale. Realizarea unei prognoze pe termen lung in condiþiile noastre nu se poate face decât printr-o Hotãrâre la nivelul Guvernului si cu sprijinul lui. z Sã se înfiinþeze un

„Consiliu ªtiinþific Consultativ pe probleme de minerit ºi energie” la nivel naþional, care sã funcþioneze pe lângã Ministerul Economiei, în competenþa cãruia sã intre discutarea problemelor strategice ale dezvoltãrii mineritului ºi energeticii ºi analiza proiectelor de legi ºi a hotãrârilor privind industriile minierã ºi energeticã. Consiliul va avea menirea de a contribui la susþinerea ministerului în analiza ºi luarea deciziilor în marile probleme de valorificare a resurselor minerale ºi energetice ale þãrii. Din consiliu ar urma sã facã parte cei mai reprezentativi specialiºti din învãþãmântul superior, cercetare ºi producþie. z Consiliul ªtiinþific Consultativ pe probleme de minerit ºi energie ar trebui sã întocmeascã ºi sã determine: - Prognoza de dezvoltare a Complexului de materii prime minerale (CMM), între care ºi prognoza scenariilor defavorabile; - Nevoile mondiale de diferite materii prime minerale; - Influenþa CMM asupra mediului înconjurãtor; - Deficitul de resurse minerale primare, între care ºi de apã; - Efectuarea unui audit economic al întreprinderilor miniere ºi energetice;

- Asigurarea cu informaþii privind realizãrile mondiale; - Promovarea noilor tehnologii - principala forþã de evoluþie a CMM ºi a energeticii. II) EXPLOATAREA ªI VALORIFICAREA CÃRBUNILOR ENERGETICI Principalele concluzii, idei ºi propuneri sunt: z Finalizarea organizãrii complexelor energetice Paroºeni ºi Mintia. Pentru supravieþuirea acestora pe piaþa energeticã se apreciazã ca necesar ca aceste centrale (ºi toate celelalte termocentrale din România, care funcþioneazã pe cãrbune) sã vândã energie într-un mixt cu energia produsã de hidrocentrale ºi centralele nucleare, pentru diminuarea preþului de livrare. Menþinerea vieþii sociale în Valea Jiului este dependentã de existenþa mineritului carbonifer. Restrângerea activitãþii miniere a condus la depopularea zonei. Pentru asigurarea vieþii sociale, alãturi de alte soluþii (ecoturism, activitãþi de interes local ºi regional) se apreciazã ca necesarã asigurarea unei activitãþi miniere pentru realizarea unei producþii de 3 milioane de tone de cãrbune/an. z Pentru susþinerea mineritului din Valea Jiului, se propune încã o soluþie, ºi anume de creºtere a capacitãþii de producþie energeticã a termocentralei Paroºeni (prin construirea unui grup energetic suplimentar, de cca. 300MW, în sistem de cogenerare, energie electricã ºi agent termic, în cadrul unei „conurbaþii” dependentã de sistemul de termoficare) care sã consume o capacitate de producþie anualã de cca. 3 milioane de tone de huilã, realizatã din minele din Valea Jiului. Acestea urmând sã furnizeze cãrbune doar pentru termocentrala Paroºeni, care îndeplineºte toate condiþiile impuse de mediu ºi din punct al randamentului de ardere a cãrbunelui (actualul grup energetic fiind modernizat). De asemenea, transportul cãrbunelui de la minele active la Paroºeni este mult mai ieftin decât pânã la Mintia. Mai mult decât atât, gazul metan din minele de cãrbune active ºi închise corespunzãtor se poate constitui în sursã energeticã suplimentarã pentru aceastã termocentralã (ºi poate reduce costul curentului electric). z Varianta de creºtere a capacitãþii termocentralei Paroºeni este mai avantajoasã, în contextul economico-social din þara noastrã ºi pentru Valea Jiului, decât varianta de

retehnologizare a termocentralei Mintia, întrucât: actualul grup energetic de la Paroºeni este modernizat ºi este implementat programul de desulfurare; se reduc investiþiile, deoarece termocentrala Mintia este neretehnologizatã ºi dispune de utilaje ºi echipamente ruseºti, depãºite tehnologic ºi cu randamente reduse, care necesitã modernizãri ºi reabilitãri tehnice; se reduc costurile prin eliminarea transportului cãrbunelui; se pot creºte randamentele prin prepararea cãrbunelui. Adoptarea acestei variante necesitã o decizie politica z Este necesarã retehnologizarea minelor active din Valea Jiului pentru creºterea productivitãþii muncii, în aºa fel încât cu maxim 8000 de angajaþi sã se poatã produce cca. 3 milioane de tone de cãrbune pe an. z Îmbunãtãþirea calitãþii cãrbunilor energetici, prin reconsiderarea proceselor de preparare a acestora, poate contribui la reducerea costului energiei electrice (se va elimina transportul sterilului pânã la termocentralã, va creºte puterea calorificã etc.) z Opþiunea pentru producerea energiei electrice prin arderea unui cãrbune de slabã calitate, cu conþinut ridicat de cenuºã – aºa cum se procedeazã în prezent – genereazã poluare (prin uriaºele depozite de cenuºi produse ºi prin trimiterea în atmosferã de substanþe nocive, produse la ardere) ºi este ineficientã din punct de vedere economic. Fiecare procent de cenuºã în plus în cãrbunele supus arderii are urmãtoarele efecte negative: determinã o pierdere de putere caloricã de 0,1-0,15kcal/kg, necesitã arderea a 0,5kg de cãrbune în plus pentru producerea fiecãrui kWh, determinã o pierdere de masã combustibilã ca urmare a arderii incomplete, implicã creºterea cu 0,13% a consumului de energie electricã pentru nevoile interne ale termocentralei, necesitã un mare numãr de ore suplimentare pentru repararea agregatelor, determinã creºterea cheltuielilor capitale pentru achiziþionarea de dispozitive suplimentare necesare „gospodãririi” cantitãþilor imense de cenuºã rezultatã la ardere, determinã o creºtere co 0,6-1,5% a consumului de combustibil de amorsare pe unitatea de masã de cãrbune aprins. z Aºa cum demonstreazã experienþa þãrilor mari producãtoare de energie pe baza activitãþii termocentralelor, este indubitabil mai rentabilã arderea unui cãrbune de bunã calitate, obþinut în urma preparãrii.

z Compararea preþului energiei ºi efectul de serã produse în urma arderii cãrbunilor, cu cele generate de sursele nucleare sau neconvenþionale (fotovoltaice) este falsã atâta timp cât nu se socotesc cheltuielile cu stocarea deºeurilor nucleare, cu riscul generat de avarierea centralelor nucleare, cheltuielile ºi efectele asupra mediului generate de exploatarea unor componente utilizate la echipamentele energetice neconvenþionale etc. z Valorificarea gazului metan din zãcãmintele de cãrbuni din Valea Jiului (în special a celor închise). În acest sens, proiectarea închiderii minelor trebuie sã þinã seama de extragerea gazului metan (de exemplu: sã fie menþinutã în subteran coloana de aer comprimat, drept cale pentru evacuarea gazului metan). Poate fi una din cãile de reducere a costului de exploatare a cãrbunelui. z Se remarcã o slabã colaborare dintre unitãþile miniere din Valea Jiului ºi specialiºtii din cadrul Universitãþii din Petroºani. În acest sens, se impune gãsirea de cãi de stimulare a implicãrii specialiºtilor de la UP în activitatea acestor unitãþi miniere. z Dezvoltarea mineritului din Munþii Apuseni, mare consumator de energie, mai ales prin activitãþile de preparare ºi prelucrare metalurgicã a minereurilor ºi respectiv a concentratelor de minereu, ar putea ajuta la dezvoltarea surselor ºi capacitãþilor de energie electricã, în favoarea celor doua termocentrale de la Paroºeni ºi Mintia. z Mobilizarea autoritãþilor locale din Valea Jiului pentru constituirea unei „conurbaþii”. Avantajul este dezvoltarea unor proiecte comune (publice ºi industriale), pentru atragerea de investiþii europene ºi din alte surse. Aceastã idee este sprijinitã de existenþa unei populaþii de cca.120 de mii de locuitori – mai mult de un sfert din populaþia judeþului Hunedoara -, concentratã pe o suprafaþã relativ redusã. (.....) Document realizat de: Prof. univ. Nicolae Iliaº, Prof. univ. Ilie Onica

Pentru tot ceea ce spun specialiºtii în acest document este nevoie de multã muncã, dar mai ales de decizie politicã. Greu de crezut cã în afarã de cercetãtorii ºi specialiºtii în energie ºi minerit, care ºi-au fãcut treaba, se gãseºte cineva ca sã continue respectiv sã aplice toate aceste propuneri. Se va invoca, din nou, lipsa banilor... Ileana FIRÞULESCU


12 Traditii

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 mai 2013

Poiana din deal, cãtre Straja. La mãsuratul oilor: Mândro, -n Deal, la mãsurat/ Tare bine o plouat/ Ploaie caldã , ca în mai/ Care ne-aduce mãlai !... Bãlcaºi de frunte 1. Milu Pãrãu 2.Ulari Ion 3.Ulari Nicolae 4.Voin Gheorghe 5.Andrei Isidor 6.Vasiluþã Sabin 7. Apostol Vasile. ªef de strungã: Ion Ulari. Dupã o ploaie care a împrospãtat verdele primãverii ºi chipurile deschise ale oierilor, ciobanilor, tuturor participanþilor la aceastã tradiþionalã sãrbãtoare a muncii, a vredniciei ei, preotul din parohia ortodoxã nr. 1 din Lupeni, Traian Ciocan

a þinut slujba specialã. Au rãsunat plãcut în poianã incantaþiile specifice ºi rostirea HRISTOS A ÎNVIAT ! care a înãlþat, a purificat, a adunat ascultãtorii cãtre dumnezeire ºi cãtre ei înºiºi. Deosebitã, rugãmintea preotului de a nu înjura, de a nu vorbi urât cu animalele a produs o impresie aparte, motivaþiile fiind convingãtoare. Totodatã, soarele a apãrut în frumuseþea-i luminoasã, ca pentru aprobare ºi mãsuratul

laptelui în pãºunatul de obºte, de varã, ca obicei, a început cu adresa ºefului de strunã, cuvânt care a arãtat cele fãcute pentru animale, cele care mai erau de fãcut. Faptul care a stârnit râsul tuturor a fost „inventat” de Emil Ilie Pãrãu, care a venit pregãtit cu rulete de mãsurat, pentru a ”instrui” oaspeþii din Bucureºti ºi din alte colþuri ale þãrii în mãsurarea de drept a oilor, ca lungime, înãlþime ºi a dimensiunii cozii, ca fiind ”ultima normã a UE în domeniu”. Astfel s-a declanºat voia bunã în strungã ºi alãturi de ea, menþinutã de glume, strigãturi ºi de cântecele fluieraºului înv. Ion Holobuþ, care au îndemnat la joc, la horã, la sârbã. Mãsuratul ca atare al laptelui s-a fãcut cu „þancul la cilindru”, dupã principiul „în ºase”, adicã ºase cioiuri=1 gãleatã; ºase gãleþi=1 veadrã; ºase

Mãsuratul oilor în Dealul Popii el mai important eveniment din viaþa ºi activitatea momârlanilor în jurul sãrbãtorii Sfinþilor C Împãraþi Constantin ºi Elena este mãsuratul oilor.

Este aºteptat cu nerãbdare de toþi „bacii” deoarece pentru prima datã în mod public se vede calitatea oilor în urma cãreia fiecare îºi ia cantitatea de brânzã. Monika BACIU Anul acesta în Dealul Popii s-au întâlnit 6 familii petrilene, poposind în jurul stânii vechi pentru ultima datã, depãnând amintiri ºi evenimente ce s-au întâmplat în acest munte de-a lungul anilor. Entuziasmul fiecãrui participant a rãmas

asupra noii stâni „europene” dar ºi a drumului de acces de pe Valea Preotesei pânã în faþa stânilor. Ziua a început cu binecuvântarea lui Dumnezeu prin sãvârºirea sfeºtaniei de cãtre preotul Adrian Boantã urmat fiind de un cuvânt de învãþãturã despre unitatea frãþeascã,

vedre=1 cupã, cu menþiunea deosebitã cã veadra e calculatã la 7,2 litri, toate celelalte calcule în sus ºi în jos fiind în raport de veadrã. ªef la întocmirea rãbojului, a dreptului de brânzã a fost Iancu Ulari, un fecior blond al neamului, iar Nicolae-Artur a folosit þancul cu atenþie ºi responsabilitate, spre încântarea unor personalitãþi ca Marcela Pãrãu ºi fiul Alin, Mihai Lascãr, Aurel Olaru ºi oaspeþii din capitalã, cei mai încântaþi, de altfel, alãturi de câþiva moldoveni. „Vom urca în Platoul Soarelui din Muntele Mutu pânã în data de 1 Iunie, respectând datina care spune, la noi, cã din acea datã pãºunile de jos trebuie lãsate pentru a face fân. Sã ne întâlnim cu drag acolo ºi la al doilea mãsurat, iar pânã atunci sã ne ajute pe toþi Dumnezeu ºi sã ne bucurãm de rodul muncii noastre, de

tradiþie ºi modernitate. ”Invitãm pe toþi cititorii de a vizita acest munte, de a se bucura de frumuseþile naturii, stânile, dar ºi a poposi mãcar pentru o clipã în acest colþ de rai”, spune preotul Adrian Boantã. Pentru a nu se lãsa mai prejos, petrilenii l-au invitat anul acesta pe directorul E.M. Lonea, Zamfir Dacian, iar acesta a rãmas profund impresionat de munca ºi rânduiala momârlanilor din aceastã zi.

ceea ce aºteptãm de la animale. Noroc ºi sãnãtate bunã !” Nota bene: Faptul cã oameni îndrãgostiþi de tradiþii ºi implicaþi în creºterea animalelor vin alãturi de obºte înseamnã o formã de intrare în normalitate. Astfel, ajutorul oferit celorlalþi proprietari de oi la

nivel de ciobãnie ºi de administrare a stânilor poate fi un semn de redresare a economiei naþionale pe aceastã laturã specificã poporului nostru. Sã fie într-un ceas bun ºi Doamne-ajutã! Ioan Dan Bãlan, florar 2013


Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Mai 2013

IPOTEZÃ ALARMANTÃ

D

incolo de inconvenientele aduse unitãþilor miniere din Valea Jiului, care s-au trezit cu huila pe stoc, umplerea silozurilor Complexului Energetic Hunedoara prin importul de cãrbune ar putea fi extrem de periculoasã. Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, atrage atenþia cã în România anilor ’90 a ajuns din Ucraina huilã radioactivã! Silozurile Complexului Energetic Hunedoara sunt pline cu huilã adusã din import de vechea conducere a entitãþii economice. Ministerul Economiei deruleazã o anchetã la CEH, dupã ce anul trecut foºtii ºefi ºi-au fãcut stocuri, precum hârciogii, cu sute de mii de tone de huilã scumpã, din import, fãrã sã ºtie dacã o vor arde sau nu în cuptoare. ªi asta în timp ce minele din Valea Jiului sunt obligate, prin lege sã vândã cãrbunele la preþul regle-

P

Complexul Energetic Hunedoara

ar putea arde cãrbune radioactiv!

mentat, iar recent minele aflate pe program de închidere s-au trezit cã nu le mai cumpãrã nimeni huila extrasã, tocmai din cauza acestor stocuri mari. Ancheta este încã în derulare, pentru a se afla cine se face vinovat de aceastã situaþie

C

ãrbune cu stronþiu ars în România Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, a atras atenþia cã, dincolo de raþiunile economice, mai existã un aspect extrem de periculos, în sensul cã acest cãrbune ar putea fi radioactiv. România

retendenþii la titlul de miner în front la mina Lupeni se pregãtesc de examen. La finele acestei sãptãmâni începe preselecþia ºi cei care vor sã ajungã mineri la front sunt aºteptaþi la minã.

Actualitate 13

are un precedent de acest gen, din anii ’90, explicã Miron Cozma. „În momentul în care eram lider de sindicat la Confederaþia Sindicatelor Miniere din România, unul dintre sindicatele importante din þarã, de la Combinatul Siderurgic Galaþi, având în vedere ºi relaþia pe huilã – pentru cã Ceauºescu a fãcut reþeta de Galaþi dependentã de cãrbunele din Valea Jiului - a venit la mine în sindicat tocmai pentru cã era ºi un parteneriat profesional ºi au vrut sã fie ºi un parteneriat sindical, sã ne putem rezolva împreunã problemele. S-a ajuns în situaþia în

care Galaþiul nu mai vroia cãrbune de Valea Jiului, decât o anumitã cantitate. Am întrebat care este motivul ºi mi s-a rãspuns: pentru cã avem cãrbune mai ieftin, din Ucraina”, povesteºte Miron Cozma. Acesta susþine cã a fost personal la Combinatul Siderurgic Galaþi, pentru a vedea ce huilã este aceea. „Am luat probe ºi le-am adus aici, la laboratorul nostru de preparare din Valea Jiului, iar specialiºtii noºtri au rãmas stupefiaþi ºi mi-au spus cã una dintre componentele principale din cãrbune este stronþiul, care este radioactiv, iar perioada de descompunere este de 7 ani”,

„Lopãtarii” gata de examene Ei vor fi supuºi unor probe, iar procedura demareazã vineri. „În data de 24, 27 ºi 28 mai se depun cererile de nagajare. Urmeazã apoi, conform graficului sã avem o zi sau douã, în funcþie de numãrul cererilor, de verificare a dosarelor, dupã

care se afiºeazã data la care organizãm concursul. În iunie vom face primele angajãri la Lupeni. Proba practicã se va da la 3 sau poate 4 zile dela data depunerii cererilor”, a declarat directorul general al Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani, unitate de care aparþine Exploatarea de Huilãde la Lupeni. La Lupeni se vor face primele angajãri din ultimii 15 ani, iar minerii vor lucra la lopatã, în front, pentru un salariu care va trece probabil de 2.000 de lei, în funcþie de cantitatea de huilã extrasã lunar. Diana MITRACHE

a mai spus Cozma. Iar pericolul de iradiere se întinde pe mai mulþi ani dacã þinem cont de faptul cã este ars în permanenþã. Cozma a explicat cã nu poate afirma cã ºi cãrbunele de la CEH este radioactiv, dar cã existã acest risc ºi ar trebui fãcute determinãri. „Nu pot sã spun cã este aºa, pentru cã nu am luat mostre, dar acest lucru poate ºi ar trebui sã fie determinat. Este simplu: o analizã de labo-

rator dintr-o mostrã de cãrbune”, a explicat fostul lider al minerilor. Miron Cozma s-a aflat week-endul trecut al Petroºani, unde a participat la botezul nepoþelului sãu, Raul Tudor, creºtinat la Biserica „Sfânta Varvara” din Cartierul Aeroport, lãcaº de cult ctitorit de Miron Cozma pe vremea când pãstorea destinele minerilor din Valea Jiului. Car men COSMAN

COLÞUL LUI DENIS


14 Program & Horoscop

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Intangibilul 22:30 Un show pãcãtos

9:30 Poveºti sã mori de râs (r) 10:30 Dup faptã ºi rãsplatã (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite 21:30 Camera de râs: Pranksters 21:45 Mondenii 22:1 Trãsniþii

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Taxi Driver (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Profetul

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

9:45 Que bonito amor (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan (r) 15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Poveºtiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Teresa 0:00 Doamne de poveste 0:05 Poveºtiri adevãrate (r)

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 mai 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Frumoasa ºi insula (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Planul perfect 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York 0:00 Spitalul de demenþã (r)

21 martie *** 20 aprilie Intentionaþi sã demaraþi o afacere. Puteþi fi optimist: aveþi ºanse sã gãsiþi modalitatea optimã ºi sã obþineþi sprijin financiar. Cu sãnãtatea staþi bine, dar acordaþi mai mult timp odihnei.

7:45 Gimnastica de dimineaþã 8:00 Digi Sport Expres 8:45 Gimnastica de dimineaþã 9:00 Digi Sport Expres 9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 14:30 Digi Sport Naþional 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Serie A Show 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal European 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se anunþã o zi de neuitat, cel puþin pe plan sentimental. S-ar putea chiar sã luaþi decizia de a vã cãsãtori. Pe plan financiar, nu este cazul sã vã faceþi griji. Vã ajutã o rudã cu mai multã experienþã. Nu trataþi cu superficialitate problemele de serviciu!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa s-ar putea sã aveþi dificultãþi financiare, dar reuºiþi sã le depãºiþi destul de uºor. Este o zi favorabilã activitãþilor artistice. Talentul, creativitatea ºi originalitatea vã sigurã succesul în societate. Nu neglijaþi problemele familiale. 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

21

23 iulie *** 22 august

Aveþi norocul sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã importantã, cu experienþã în afaceri, care este dispusã sã vã înveþe câte ceva. S-ar putea ca aceastã întâlnire sã vã stimuleze sã faceþi planuri îndrãzneþe.

23 august *** 22 septembrie

Zi obositoare, cu multã alergãturã - dar veþi vedea cã a meritat efortul. Se pare cã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie importantã, ce poate reprezenta un mare pas în carierã. Partenerul de viaþã vã încurajeazã. Nu neglijaþi odihna.

Vã ambiþionaþi sã terminaþi o lucrare în casã, începutã mai demult. O rudã vã ajutã cu bani, dar vrea sã-ºi impunã ideile. Evitaþi cearta, pentru cã riscaþi sã rupeþi relaþiile! În general, ar fi bine sã evitaþi discuþiile în contradictoriu.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã legatã de cãmin. Puteþi sã cumpãraþi o casã nouã sau sã faceþi un schimb de locuinþã. O femeie mai în vârstã din familie se opune planurilor dumneavoastrã, dar nu vã lãsaþi influenþat.

Aveþi o zi bunã pe plan profesional ºi în viaþa particularã. Dimineaþa, sunteþi plin de energie ºi reuºiþi sã-i mobilizaþi pe cei din jur. Partenerul de viaþã vã susþine. Profitaþi de ideile originale care vã vin astãzi.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Gãsiþi soluþii originale pentru problemele de la locul de muncã, dar sã nu vã aºteptaþi la aprecieri din partea colegilor! Dupã-amiazã s-ar putea ca o persoanã sã vã facã tot felul de reproºuri.

Începeþi o activitate în care veþi avea succes ºi de pe urma cãreia veþi câºtiga bine. Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul unui prieten, ca sã treceþi cu bine peste toate obstacolele.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi idei originale, care vã ajutã sã obþineþi câºtiguri suplimentare. Un fost coleg vã propune sã colaboraþi într-o afacere sau vã oferã un nou loc de muncã. Nu acceptaþi oferta pânã când nu o întoarceþi pe toate feþele.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Este o zi favorabilã pentru contracte, colaborãri, asocieri ºi investiþii. Pe plan sentimental, puteþi sã faceþi proiecte de viitor. Chiar dacã sunteþi convins cã aveþi dreptate, respectaþi pãrerile celorlalþi.


Diverse 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Mai 2013

C

Oferã-þi o ºansã! Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani

a în fiecare an, Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani are o ofertã educaþionalã variatã, pentru orice vârstã ºi preferinþe , având toate formele de ºcolarizare: Liceu zi, Liceu seral, A 2-a ºansã, ªcoalã postlicealã ºi ªcoalã de maistri.

Durata învãþãmântului profesional este de 2 ani ºi este organizat dupã clasa a IX-a, ca parte a pregãtirii prin învãþãmântul liceal, filiera tehnologicã. Pe toatã durata ºcolarizãrii, elevii ºcolii profesionale vor primi o bursã de 200 Lei/ lunã. În acest an calificãrile propuse sunt: - Mecanic auto; - Costrucþii ºi lucrãri publice; - Confecþioner produse textile.

Liceu zi: Clasele de liceu, curs de zi se adreseazã în primul rând absolvenþilor de clasa a VIII-a, unde sunt oferite specializãrile: - Coafor stilist, cu englezã intensivã; - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician construcþii ºi lucrãri publice; - Tehnician în industrie textilã;

Anunþ Societatea Naþionalã a HuileiSA, cu sediul în Petroºani, str. Timiºoarei nr.2, anunþã organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale ºi lucrãrile de pregãtire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadã determinatã de 6 (ºase) luni, cu o perioadã de probã de 30 (treizeci) de zile. I. Condiþii de participare: - Vârsta minimã 18 ani; - Sã fie apt, din punct de vedere al sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie; - Studii – minim 8 clase; - Fãrã antecedente penale. II. Acte necesare participãrii la selecþie. Depunerea dosarului În vederea participãrii la selecþie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conþine urmãtoarele documente: 1. Cerere tip de participare la selecþie, adresatã Directorului general al SNH SA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt de muncã pentru efort susþinut. 5. Declaraþie pe propria rãspundere cã nu a suferit condamnãri penale. Dosarul cu documentele necesare selectiei, se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, la secretariatul comisiei de selecþie, în perioada 24,27 ºi 28 mai 2013, între orele 8.00-14.00.

Liceu seral: Clasele de liceu curs seral, se adreseazã tuturor celor peste 18 ani, care din diverse motive nu au continuat studiile, având locuri în clasele IX – XIII, astfel: Clasa a IX-a - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Clasa a X-a - Tehnician operator tehnicã de calcul; - Tehnician în instalaþii ªcoalã profesionalã: electrice. Clasa a XI-a - Tehnician în III. Concursul Concursul se va desfãºura începând electromecanicã; cu data de 29 mai 2013, la sediul E.H. - Tehnician Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1. ºi va consta în: mecanic întreþinere ºi - Analiza dosarelor, reparaþii. - Proba practicã

o încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m. Participanþii se vor prezenta la proba practicã în þinutã sport ºi vor avea asupra lor buletinul/cartea de identitate. IV. Validarea rezultatelor. Afiºarea rezultatelor Nota finalã a concursului are la bazã douã elemente, care se vor nota de la 1 la 10, dupã cum urmeazã: 1. Analiza dosarului 50% în nota finalã; 2. Proba practicã, cu pondere de 50% în nota finalã; Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescãtoare a notelor finale obþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), calculatã cu douã zecimale. Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaþilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afiºãrii. Regulamentul de desfãºurare a concursului va fi fãcut public prin afiºare la sediul E.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro ºi la sediul SNHSA Relaþii suplimentare la SNH SA – Direcþia Resurse Umane – Servicul Resurse Umane, telefon 0254/541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon 0254/561500.

Clasa a XII-a rutã progresivã, pentru absolvenþii de 10 clase, 10 clase ºi profesionalã sau ºcoalã profesionalã: - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Pentru clasele de seral – cu excepþia claselor a IX-a – se impune susþinerea unui examen de diferenþe, pentru care se va afiºa programa ºi data susþinerii, la sediul ºcolii. O alternativã pentru „ratarea” BAC-ului. ªcolile de maiºtri ºi postliceale din acest an, oferã o ºansã celor care nu trec examenul de BAC, dar ºi a celor norocoºi, dacã doresc o specializare adaptatã cerinþelor de pe piaþa muncii. Aprobate de la buget avem specializãrile: - Maistru electrician staþii ºi reþele; - Maistru mecanic. ªcoala posticealã în specializãrile: - Tehnician laborant pentru protecþia mediului; - Tehnician echipamente de calcul. Cu platã, existã specializãrile: - Maistru construcþii

Restricþii apã Marþi 21 mai 2013 Lupeni 10:00 - 15:00. Zona afectatã cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei - reconfigurare reþea ali-

civile, industriale ºi agricole; - Maistru mecanic întreþinere ºi reparaþii utilaje ºi instalaþii din industria lemnului - Tehnician diagnostic auto; - Administrator reþele locale ºi de comunicaþii. ªcoala de maiºtri, în domeniul Mine, petrol ºi gaze este unicã în þarã ºi are specializãrile: - Maistru electromecanic minier ºi - Maistru miner. Programul a 2-a ºansã se adreseazã celor care doresc completarea studiilor din învãþãmântul primar ºi gimnazial, respectiv ciclul inferior al liceului, cu calificare în domeniul construcþiilor ºi lucrãri publice ºi în domeniul mecanic. Dacã doriþi informaþii detaliate despre oferta educaþionalã de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani, situat în Strada 22 Decembrie, Nr. 6 puteþi sã le obþineþi direct de la sediul liceului sau prin telefon la 0254.542.482. Niciodatã nu este prea târziu pentru învãþãturã. Un om informat este un om puternic! Prof. Mariana BOBOC

mentare str. Bãrbãteni. Mulþumim pentru înþelegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 mai 2013

Se cautã judecãtor pentru Adrian Sucilã

Î

n data de 28 mai se va numi completul de judecatã în cazul lui Adrian Sucilã. Distribuirea dosarelor în care poliþistul este judecat se poate face aleatoriu, în mod computerizat. Luiza ANDRONACHE

Aproape de finalul acestei luni vom afla cine îl va judeca pe poliþistul Adrian Sucilã, pentru cã la termenul trecut s-a dat

o amânare în dosarul de corupere sexualã, act sexual cu un minor ºi furt, dupã ce judecãtorul Maria Jifcu s-a pensionat. “ La termenul trecut, judecãtorul de permanenþã s-a abþinut de la jude-

carea dosarului, cerere care urmeazã sã fie soluþionatã, pentru cã pânã acum nu a fost. Dacã se soluþioneazã favorabil, adicã va fi admisã, în 28 mai, când s-a dat termen, dosarul va fi scos de pe rol ºi se va repartiza aleatoriu unui alt complet. Pot sã vã spun cã la acest moment, la Judecãtoria Petroºani s-a înfiinþat un nou complet de judecatã pe ramura penalã ºi

cel mai probabil, dosarul va fi repartizat acestuia ”, ne-a declarat Daniel Tomescu, avocatul apãrãrii. Unul din cei doi

Camere de supraveghere în Defileul Jiului

M

ai multe zone din Defileul Jiului sunt þinta hoþilor care furã componente de la calea feratã, iar circulaþia feroviarã este pusã în pericol. Pentru stoparea furturilor se are în vedere montarea unor camere de supraveghere pe anumite segmente feroviare. Maximilian GÂNJU O comisie formatã din reprezentanþi ai cãilor ferate, prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, preºedintele Consiliului judeþean Gorj, Ion Cãlinoiu ºi prefectul de Gorj, Ion Claudiu Teodorescu, au

inspectat ruta feroviarã Tg. Jiu – Petroºani pentru a vedea problemele cauzate de hoþii de fier care furã componentele de la infrastructura feroviarã ºi pun în pericol circulaþia trenurilor de cãlãtori ºi marfã prin Defileul Jiului. Reprezentanþii Regionalei

CF Craiova au arãtat cã instalaþiile de siguranþã feroviarã sunt sustrase sistematic ºi, din acest motiv, se impun mãsuri care sã descurajeze aceste activitãþi ilegale. „Prefectul Sorin Adrian Vasilescu a iniþiat procedurile de constituire a unui grup de lucru în care sã fie implicaþi reprezentanþi ai Inspectoratelor de Poliþie Judeþene Hunedoara ºi Gorj, ai Serviciilor Poliþia Transporturi din cele douã judeþe ºi specialiºti din cadrul Regionalei CFR. Specialiºtii au propus montarea de sisteme video care sã permitã monitor-

Primãria Lupeni aºteaptã avizul Ministerului de Finanþe pentru creditul prin trezorerie

R

eprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni aºteaptã avizul Ministerului Finanþelor Publice în ceea ce priveºte creditul prin trezorerie ce vor sã îl acceseze. Este vorba de peste 8 milioane de lei, bani ce vor fi folosiþi pentru plata arieratelor. Monika BACIU ”S-a fãcut toatã documentaþia pentru un împrumut prin trezorerie documentaþia a mers spre finanþele Deva iar mai departe spre Bucureºti urmând sã vedem dacã se poate sau nu aprobã proiectul respectiv pentru cã în momentul de faþã nici trezoreriile nu

mai au bani”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Potrivit edilului, administraþia localã nu are arierate. Datoriile pentru care s-a solicitat împrumutul sunt ale unitãþilor de învãþãmânt ºi a societãþii de salubrizare. ”Este vorba de o sumã de aproximativ 5,2 milioane de

lei, în momentul de faþã primãria nu are arierate, dar arierate au instituþiile primãriei aºa cum sunt ºcolile, societatea de salubrizare ºi cei care distribuie termoficarea în oraº, Universal Edil care este ºi în insolventa, împrumutul se fãcea pentru toate datoriile ºcolilor ºi pentru Universal Edil ca sã

nu avem probleme cu agentul termic pentru iarnã viitoare. Împrumutul era în totalitate pentru ºcoli ºi Universal Edil”, a mai precizat edilul. Consilierii locali din Lupeni au aprobat contractarea unui împrumut în valoare de 8.151.649 de lei. Banii sunt necesari pentru plata arieratelor pe care administraþia localã din Lupeni le înregistreazã, acestea fiind în valoare de aproximativ 8 milioane de lei.

judecãtori care sunt avizaþi în dosare de naturã penalã s-a abþinut la termenul trecut. “Doamna judecãtor Ponyiczky a formulat o cerere de

izarea permanentã a zonelor cu potenþial de risc ridicat ºi intervenþia, atunci când este cazul, în mod oportun pentru stoparea activitãþilor infracþionale”, se aratã într-u comunicat emis de Cancelaria prefcutului de Hunedoara. Sorin Vasilescu a mai spus cã linia de cale feratã care strãbate defileul reprezintã o rutã importantã de comunicare cu zona de sud a þãrii ºi cã aceasta tre-

abþinere, întrucât undeva în cursul urmãririi penale s-a pronunþat pe o menþinere a stãrii de arest, devenind astfel incompatibilã sã judece cauza”, a mai spus Daniel Tomescu. Adrian Sucilã are pe rol la Judecãtoria Petroºani douã dosare, primul de corupere sexualã, act sexual cu un minor ºi furt, iar cel de-al doilea care a derivat din primul, este cel de pornografie infantilã.

buie menþinutã în condiþii optime de exploatare. Se are în vedere chiar implementarea sistemului de transport de tip RO-LA, astfel încât autovehiculele de tip TIR sã fie transportate pe vagoane platformã.

CVJ NR. 370, MARTI 21 MAI 2013  

CVJ NR. 370, MARTI 21 MAI 2013